Drept administrativ unitatea iv

Drept administrativ - I 56

4. ADMNISTRA ŢIA PUBLIC Ă LOCAL Ă

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să analizezi dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice referitoare la administraţia publică locală;

• să identifici caracteristicile administraţiei publice locale;

• să caracterizezi principiile administraţiei publice locale.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

4.1. Noţiuni introductive 57

4.2. Autorit ăţile administraţiei publice locale 62

4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul 68

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat 73

Teste de autoevaluare 75

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 75

Lucrare de verificare 76

Bibliografie minimal ă 76

Vasilica Negruţ

Drept administrativ - I

Reţine principiile administraţiei publice

locale!

4.1. Noţiuni introductive 4.1.1. Caracteristicile administra

Analiza dispoziţiilor constitua prevederilor legii administrapune în evidenţă principalele caracteristici ale administraastfel:

- administraţprincipiilor descenserviciilor publice, eligilocale, legalitlocale de interes deosebit;

- administraţprimarii, consiliile jude

- raporturile dintre administraoraşelor şi cea de la nivelul judelegalităţii, responsabilitproblemelor întregului jude

Din cele menţionate se poate aprecia cconstă în a rezolva treburile publice locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unitadministrativ - teritoriale de care apar

4.1.2. Principiile administra ţiei publice locale

Precizări prealabile

Principiile de drept sunt ideile conducconţinutului tuturor normelor juridice.

Cuvântul principiu vinobârşie, având şi sensul de element fundamental.

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducspecial ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când geacoperă o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezenprincipiu general

Existenţa unor principii generale se impune ca necesargenerale ale dreptului dau mmod abstract, fărăconstituie, în acest sen

Principiile administraprin care se redau trde fenomene ) sunt:

- principiul de

1 Secţiunea a II-a a Capitolului V din Titlul III al Constitu2 Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţ

Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată

Admnistraţia public

I

Caracteristicile administraţiei publice locale

ţiilor constituţionale referitoare la administraţia publica prevederilor legii administraţiei publice locale, ale legii alegerilor locale

ţă principalele caracteristici ale administraţiei publice locale,

administraţia publică locală se organizează şi funcţioneazăprincipiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrserviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administralocale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit; administraţia publică locală cuprinde în sfera sa: consiliile locale primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora; raporturile dintre administraţia locală organizată la nivelul comunelor

elor şi cea de la nivelul judeţului au la bază principiul autonomiei, ăţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea

or întregului judeţ. ţionate se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale

în a rezolva treburile publice şi a asigura interesele colectivitlocale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unit

teritoriale de care aparţin.

ţiei publice locale

Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fundamentale) ale inutului tuturor normelor juridice.

principiu vine din latinescul „principium”, care înseamnşi sensul de element fundamental.

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducspecial ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când ge

o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezenprincipiu general (Popa, Eremia, & Cristea, 2005, p. 100).

a unor principii generale se impune ca necesară, întrucât, principiile generale ale dreptului dau măsura sistemului. Principiile generale nu existmod abstract, fără legătură cu reglementările din ramurile de drept. Ele constituie, în acest sens, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept.

Principiile administraţiei publice locale (în sensul de idei, abstractizprin care se redau trăsăturile comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene ) sunt:

principiul descentralizării;

a a Capitolului V din Titlul III al Constituţiei României, art. 120-123. Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată şi completată.

ia publică locală

I 57

ţia publică locală1, iei publice locale, ale legii alegerilor locale2

iei publice locale,

ionează în temeiul rii, autonomiei locale, deconcentrării

ilor administraţiei publice ionarea problemelor

cuprinde în sfera sa: consiliile locale şi

la nivelul comunelor şi principiul autonomiei,

ăţii în rezolvarea

ţiei publice locale i a asigura interesele colectivităţilor

locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unităţii

iile fundamentale) ale

care înseamnă început,

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducţii, dar în special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când generalizarea

o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezenţa unui

, întrucât, principiile sura sistemului. Principiile generale nu există în

rile din ramurile de drept. Ele s, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept.

iei publice locale (în sensul de idei, abstractizări sintetice turile comune generale, proprii unui fenomen sau grup

în Monitorul Oficial al României,

Vasilica Negruţ


- principiul autonomiei locale;- principiul deconcentr- principiul eligibilit- principiul legalit- principiul consult

interes deosebit.

A. Principiul descentralizării

Principiul descentralizdin Constituţia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit ulterior prin Legea descentralizdescentralizării nr. 195/2006.

Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul transferului de autoritate nivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizdescentralizarea financiară de la nivelul administraadministraţiei publice locale sau c

Din analiza definiţfapt, descentralizarea administrativcadrul teritoriului statului a unitjuridică proprie şi cu statut de subiecte de drept distincte.

Unităţile administratiorgane proprii de conducere.

Descentralizarea nu poate fi conceputindependenţă totală

În acest fel se justifluate de colectivităţ

B. Principiul autonomiei locale

Conţinutul, precum prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraart. 4 alin. (1) şi (2). Conform acestor dispoziadministrativă şi financiarlege. Totodată, autonomia localcompetenţele şi atribuaparţin comunei, ora

Potrivit art. 3 alefectivă a autorităţgestiona, în numele treburile publice, în condi

Din analiza dispoziţ

3 Sunt şi autori care consideră că noţiunea de descentralizare consafuncţională a acesteia, făcând trimitere la serviciile publice.


I

principiul autonomiei locale; principiul deconcentrării serviciilor publice; principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice; principiul legalităţii; principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de nteres deosebit.

Principiul descentralizării a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1) ia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit

ulterior prin Legea descentralizării nr. 339/2004, abrogată de Legea cadru a nr. 195/2006.

Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiarnivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizării prevede cdescentralizarea reprezintă „transferul de competenţă administrativ

de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul iei publice locale sau către sectorul privat”.

Din analiza definiţiei se constată că noţiunea de descentralizare reprezifapt, descentralizarea administrativ-teritorială3, respectiv, recunoacadrul teritoriului statului a unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate

şi cu statut de subiecte de drept distincte.

ile administrativ-teritoriale au patrimoniu şi buget propriu, precum organe proprii de conducere.

Descentralizarea nu poate fi concepută în mod absolut, înţ totală a autorităţilor publice autonome faţă de organele statale.

În acest fel se justifică „dreptul de tutelă” al guvernanţilor asupra deciziilor luate de colectivităţile descentralizate.

Principiul autonomiei locale

inutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale rezultprevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică local

şi (2). Conform acestor dispoziţii, autonomia localăă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele prevă, autonomia locală priveşte organizarea, funcşi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii,

in comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.

Potrivit art. 3 alin. (1), autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona

gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezinttreburile publice, în condiţiile legii.

Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 rezultă că:

iunea de descentralizare consacrată de Constituţie are în vedere dimensiunea tehniccând trimitere la serviciile publice.

ia publică locală

I 58

ionarea problemelor locale de

rii a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1) ia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit

de Legea cadru a

Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul i financiară de la ării prevede că

administrativă şi iei publice centrale la nivelul

iunea de descentralizare reprezintă, de , respectiv, recunoaşterea în

teritoriale cu personalitate

i buget propriu, precum şi

în mod absolut, înţeleasă ca o de organele statale.

ilor asupra deciziilor

autonomiei locale rezultă din ă locală, respectiv

ii, autonomia locală este numai i în limitele prevăzute de

te organizarea, funcţionarea, i gestionarea resurselor care, potrivit legii,

dreptul şi capacitatea iei publice locale de a soluţiona şi de a

ilor locale pe care le reprezintă,

ie are în vedere dimensiunea tehnică,

Vasilica Negruţ


Acordă atenţie sporită

concluziilor ce rezultă din analiza Legii nr. 215/2001!

- autonomia localautorităţile publice locale, reprezentante ale colectivit

- fiind desemnate de colectivitlocale, primari, consilii judeexercită autonomia local

- competenţele autoritprin lege;

- competenţele autoritfăcând anumite cazuri prev

- în virtutea autonomiei locale, autoritiniţiative în toate domeniile, cu excepîn competenţ

- dreptul de a soluproblemele din unitatea administrativcând reglementeazimportantă a acestor treburi, aadministraţ

Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definilocale sunt foarte apropiate de cele aleautonomia locală.4

Identifică elementele autonomiei locale dupLegii nr. 215/2001.

C. Principiul deconcentrării serviciilor publice

Deconcentrarea serviciilor serviciilor care îşi au sediul în unitacest nivel, atribuţministerele şi celelalte organe de specialale căror servicii publice sunt

Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se realizează prin redistribuirea de competencătre ministere şi celelalte organe de specialitate ale administracentrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.

4 Carta europeană a autonomiei locale, elaboratdeschise pentru semnare de către statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificatRomâniei prin Legea nr. 197/1997, publicată


I

autonomia locală reprezintă nu numai un drept, ci şi o obligaăţile publice locale, reprezentante ale colectivităţilor locale;

fiind desemnate de colectivităţile locale, autorităţile locale (consilii locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor jude

ă autonomia locală în numele şi în interesul acestor colectivitcompetenţele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai

competenţele autorităţilor locale sunt depline şi exclusive, excepcând anumite cazuri prevăzute de lege; virtutea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au iative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres

în competenţa altor autorităţi publice; dreptul de a soluţiona şi gestiona al autorităţilor locale priveproblemele din unitatea administrativ-teritorială, stabilite de lege atunci când reglementează atribuţiile autorităţilor locale (şi nu doar o parte importantă a acestor treburi, aşa cum se menţiona în vechea lege a administraţiei publice locale nr. 69/1991).

Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei locale sunt foarte apropiate de cele ale art. 3 (1) din Carta european

4

Sarcina de lucru 1 ă elementele autonomiei locale după analiza prevederilor

Legii nr. 215/2001.

rii serviciilor publice

Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o împuternicire a serviciilor care îşi au sediul în unităţile administrativ-teritoriale, săacest nivel, atribuţiile şi competenţele ce le revin din acelea pe care le au

i celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ror servicii publice sunt (Prisăcaru, 1993, p. 517).

Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se prin redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de

şi celelalte organe de specialitate ale administratre propriile structuri de specialitate din teritoriu.

a autonomiei locale, elaborată de Consiliul Europei şi adoptată de acesta sub forma unei Conventre statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificat

Legea nr. 197/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 33/1997.

ia publică locală

I 59

i o obligaţie, pentru ăţilor locale; ile locale (consilii

i ai consiliilor judeţene) i în interesul acestor colectivităţi;

iei publice locale se stabilesc numai

i exclusive, excepţie

iei publice locale au t date în mod expres

ilor locale priveşte toate , stabilite de lege atunci

i nu doar o parte iona în vechea lege a

Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei art. 3 (1) din Carta europeană pentru

analiza prevederilor

, de fapt, o împuternicire a teritoriale, să realizeze, la

ele ce le revin din acelea pe care le au iei publice centrale

Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se şi financiare de

i celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice

de acesta sub forma unei Convenţii tre statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificată de Parlamentul

Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală


D. Principiul eligibilit ăţii

Potrivit acestui principiu, consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale, sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Potrivit actelor normative în vigoare, drepturile electorale sunt recunoscute tuturor cetăţenilor români care au cel puţin 18 ani sau vor împlini această vârstă cel mai târziu în ziua alegerilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie. De asemenea, Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, modificată şi completată, stabileşte dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii romăni, pentru cetăţenii Uniunii Europene5 care au domicilul sau reşedinţa în România. Aceştia au dreptul de a fi aleşi numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.

Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele politice sau de alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr.14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaturi independente (art.6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004).

Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.

Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală, iar numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.

Listele electorale permanente sunt puse la dipoziţia primarilor de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul ori subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul alegătorul.

5 În sensul Legii nr. 67/2004, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţeleg cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.

Vasilica Negruţ


Reţine locul şi condiţiile în care se poate

organiza referendumul

local!

E. Principiul legalit ăţii

Principiul legalităţautorităţilor administraconformitate cu acestea, urm

Introdus în legislaţadministraţia publicorganizarea şi funcţ

Principiul legalităţcomplexitatea sa. autorităţilor administrafuncţionare, actele pe care le adoptautorităţi publice, trebuie s

Totodată, principiul legalitjuridice (administrativsăvârşite în exercitarea atribuLegea nr. 215/2001).

F. Principiul consultării cetăţenilor în solu

După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizeazdispoziţiile art. 3 alin. (3) cde a soluţiona şi grecurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altparticipare directă a cet

Potrivit art. 14 alin. (1) din Ledesfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau juderespectiv a preşedintelui consiliului judeconsilierilor locali, respectiv a consilierilor jude

Potrivit aceleiaşi legi [art.13 alin. (2)]toate satele şi localitunele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judedesfăşura în toate comunele acestea, care sunt direct interesate.

Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urmmodificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraProiectele de lege sau propunerile legislative privindteritoriale ale localitadoptare numai dupteritoriale respective [

Acţiunea de organizare supravegheată de prefect care are obligaşi Reformei Administraconsiliului local sau jude(art. 46 din Legea nr. 3/2000).


I

Principiul legalităţii constă, în esenţă, în necesitatea ca întreaga activitate a ilor administraţiei publice să se desfăşoare pe baza legilor

conformitate cu acestea, urmărindu-se punerea lor în executare.

Introdus în legislaţia noastră pentru prima dată prin Legea nr. 69/1991 privind publică locală (abrogată), principiul legalităţ

i funcţionarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale.

Principiul legalităţii se aplică în administraţia publică locală privitcomplexitatea sa. Astfel, aspectele constituirii, componenţa, atribu

ilor administraţiei publice locale, competenţele şi modul lor de ionare, actele pe care le adoptă, dar şi raporturile acestora cu alte

i publice, trebuie să fie conforme cu legea.

rincipiul legalităţii este garantat prin consacrarea rjuridice (administrativă, civilă sau penală) a autorităţilor locale pentru faptele

ite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art. 128 din Legea nr. 215/2001).

ăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit

definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizeaziile art. 3 alin. (3) că dreptul autorităţilor administraţiei publice locale

şi gestiona treburile publice nu aduce atingere posibilitrecurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altparticipare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea urarea referendumului, problemele supuse referendumului local se

stabilesc de consiliile locale sau judeţene după caz, la propunerea primarului, şedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi di

consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni.

şi legi [art.13 alin. (2)] , referendumul local se poate organiza în i localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în

unele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate ura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre

acestea, care sunt direct interesate.

Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urmmodificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor sau judeProiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale localităţilor sau judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea cetăţenilor din unităţile administteritoriale respective [art.13 alin.(3)].

iunea de organizare şi desfăşurare a referendumului local este ă de prefect care are obligaţia de a informa Ministerul Internelor

i Reformei Administrative în termen de 24 de ore de la primirea hotconsiliului local sau judeţean prin care se stabileşte organizarea referendu(art. 46 din Legea nr. 3/2000).

ia publică locală

I 61

întreaga activitate a oare pe baza legilor şi în

prin Legea nr. 69/1991 privind ), principiul legalităţii priveşte

iei publice locale.

ă privită în toată le constituirii, componenţa, atribuţiile

i modul lor de i raporturile acestora cu alte

ii este garantat prin consacrarea răspunderii ilor locale pentru faptele

iile legii (art. 128 din

ionarea problemelor de interes deosebit

definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizează, prin ţiei publice locale

estiona treburile publice nu aduce atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de

iile legii.

gea nr. 3/2000 privind organizarea şi urarea referendumului, problemele supuse referendumului local se

caz, la propunerea primarului, ean sau a unei treimi din numărul

, referendumul local se poate organiza în şului ori numai în

ean, acesta se poate numai în unele dintre

Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urmăreşte elor sau judeţelor.

modificarea limitelor Parlamentului spre

ile administrativ -

referendumului local este ia de a informa Ministerul Internelor

la primirea hotărârii te organizarea referendumului



Termeni cheie: principiu de drept, principiul descentralizării, principiul autonomiei locale, principiul deconcentrării serviciilor publice, principiul eligibilităţii, principiul legalităţii, principiul consultării cetăţenilor.

Sarcina de lucru 2 Stabileşte deosebirile dintre: descentralizare; deconcentrare; subsidiaritate.

4.2. Autorităţile administraţiei publice locale 4.2.1. Consiliul local Consiliul local. Consideraţii generale

Constituţia, în art. 121 alin. (1), precizează că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale şi primarii aleşi în condiţiile legii.

Consiliile locale sunt autorităţi deliderative şi hotărăsc asupra modului de rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.

Constituirea consiliilor locale

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Consiliile locale se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. Dacă nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. În cazul în care nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va face o nouă convocare, de către prefect, peste alte trei zile, în aceleaşi condiţii.

În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile legii.

Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.



Reţine aceste aspecte!

În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.

După validarea mandatelor, consilierii locali depun jurământul prevăzut de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.

Tot în şedinţa de constituire, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.

Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Mandatul consiliului local poate înceta ca urmare a dizolvării de drept sau prin referendum local.

Dizolvarea de drept a consiliului local intervine:

a. în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive; b. în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o

hotărâre; c. în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate

plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale.

Calitatea de consilier local încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele situaţii:

- demisie; - incompatibilitate; - schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; - imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni

consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; - condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o

pedeapsă privativă de libertate; - punerea sub interdicţie judecătorească; - pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei

minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales; - pierderea drepturilor electorale; - lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale

consiliului local; - deces.

Atribu ţiile consiliilor locale

Problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de numeroase şi diverse, fapt ce impune o grupare pe categorii a atribuţiilor, după cum urmează:

Vasilica Negruţ


- Atribuţii privindprimarului, ale institusocietăţilor comerciale

- Atribuţii privind dezvoltarea economicooraşului sau municipiului;

- Atribuţii privind administrarea domeniului public oraşului sau municipiului;

- Atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate c

- Atribuţii privind cooperarea interinstitu

Funcţionarea consiliilor locale

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicîntruneşte lunar, în zile înaintea şedin

Consiliul local se poate întruni face prin intermediul secretarului unitzile înainte de şedin

Ordinea de zi a şcomunei sau oraşului prin presa localŞedinţele consiliului local sunt publice

Dezbaterile din cadrul exercitat votul se consemneazconsilierul care conduce administrativ-teritoriale.

În exercitarea atribumajorităţii membrilor prezenregulamentul de organizare majoritate.

Hotărârile consiliului se semneazcontrasemnează, pentru legalitate, de secretar.devin obligatorii şiar hotărârile individuale, de la data comunicnormativ se aduc la cunocomunicării oficiale c

Precizează, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a consiliului local


I

ţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local

ăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

ţii privind dezvoltarea economico-socială şi de medului sau municipiului;

ţii privind administrarea domeniului public şi privat al comului sau municipiului;

ţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţ

ţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Consiliul local se

te lunar, în şedinţe ordinare, la convocarea primarului, cu cel puşedinţelor.

Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, iar convocarea se face prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale cu cel pu

şedinţe.

de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţăcomunei sau oraşului prin presa locală sau prin orice alt mijloc de publicitate.

ele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba român

Dezbaterile din cadrul şedinţelor, precum şi modul în care fiecare consilier exercitat votul se consemnează într-un proces-verbal, care se semneazconsilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unit

teritoriale.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotăii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau

regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o alt

rârile consiliului se semnează de consilierul care conduce şă, pentru legalitate, de secretar. Hotărârile cu caracter normativ

devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoşrârile individuale, de la data comunicării. Hotărârile cu caracter

normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data rii oficiale către prefect.

Sarcina de lucru 3 ă, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a

consiliului local.

ia publică locală

I 64

ionarea aparatului de specialitate al i serviciilor publice de interes local şi ale

i regiilor autonome de interes local;

i de mediu a comunei,

i privat al comunei,

tre cetăţeni;

pe plan intern şi extern.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, . Consiliul local se

area primarului, cu cel puţin 5

e extraordinare, iar convocarea se teritoriale cu cel puţin 3

ştinţă locuitorilor sau prin orice alt mijloc de publicitate.

în limba română.

i modul în care fiecare consilier şi-a verbal, care se semnează de

i de secretarul unităţii

hotărâri, cu votul de cazurile în care legea sau

ionare a consiliului local cere o altă

ierul care conduce şedinţa şi se rârile cu caracter normativ

cunoştinţă publică, e cu caracter

în termen de 5 zile de la data

, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a



Reţine condiţiile în

care mandatul

primarului încetează de drept înainte de expirarea mandatului!

4.2.2. Primarul

Primarul. Statutul şi r ăspunderile acestuia

Primarul ales al cărui mandat a fost validat6 şi a depus jurământul în faţa consiliului local îşi exercită drepturile şi atribuţiile pe o perioadă de 4 ani.

Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de primarul nou-ales şi se poate prelungi, prin lege organică, în caz de război, de catastrofă sau sinistru deosebit de grav.

Mandatul primarului încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în unul din următoarele cazuri: demisie, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; incompatibilitate; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; dacă se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv; deces.

Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum, organizat în condiţiile legii.

Legea prevede şi posibilitatea suspendării de drept a primarului în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată prefectului (de către instanţa de judecată) care constată, prin ordin, suspendarea mandatului.

Pe timpul suspendării din funcţie a primarului sau până la alegerea unui nou primar, atribuţiile acestuia se exercită de viceprimar.

Conform reglementărilor în vigoare, comunele, oraşele şi municipiile au câte un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari. Viceprimarii se aleg din rândul membrilor consilierilor, de către consiliul local, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Atribu ţiile primarului

Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi obligaţii (atribuţii) stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale.

Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului.

Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a. atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

6 Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată. Conform acestor prevederi, validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în raza căreia se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei (art. 59 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).



b. atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c. atribuţii referitoare la bugetul local; d. atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e. alte atribuţii stabilite prin lege.

Actele primarului

În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Controlul legalităţii actelor emise de primar se realizează, conform regulii generale prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001, de către prefect.

În acest scop, dispoziţiile primarului se comunică, în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.

Sarcina de lucru 4 Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.

4.2.3. Secretarul, serviciile publice de interes local, aparatul de specialitate al primarului

Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale

Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.

Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii şi se supune regulilor cuprinse în Statutul funcţionarului public.

Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici.

Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, conform legii, următoarele atribuţii:

- participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean; - avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui

consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;



- asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, dintre consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

- organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

- asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute de lege, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- asigură procedurile de convocare a consiliului local, a consiliului judeţean şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi judeţean şi redactează hotărârile acestora;

- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi ale consiliului judeţean, precum şi comisiilor de specialitate ale celor două autorităţi publice;

- alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

Institu ţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului

Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora în condiţiile legii.

Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii. Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.

Legea administraţiei publice locale consacră o noţiune care nu este prevăzută de Constituţie, dar care este folosită în limbajul uzual, anume aceea de primărie. Astfel, conform dispoziţiilor art.77 din Legea nr. 215/2001, primăria reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului.

Primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Termeni cheie: consiliu local, primar, instituţie, serviciu public de interes local, aparat de specialitate al primarului.

Vasilica Negruţ


Identifică situasecretar al unit

4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul4.3.1. Consiliul judeţean

Constituirea şi componenţa consiliului jude

Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administrajudeţean este autoritatea administrajudeţean, în scopul coordonmunicipale, în vederea rea

Consiliul judeţean se compune din consilieri judeegal, direct, secret ş

Numărul membrilor fiecprefectului, în funcNaţional de Statisticdata de 1 iulie a anului care precede alegerile.

La constituirea consiliului judeprevăzută la art. 30 din Legea nr. 215/2001, instantribunalul.

Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de rde la data constituirii pânales.

Atribu ţiile consiliului judeţean

Sfera atribuţiilor consiliului judedelimitată de lege numai la „coordonarea activitorăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabilerealizarea unor servicii de interes jude

Atribuţiile conferite de legea organicfuncţie de domeniile

a. atribuţii privind organizarea al consiliului judejudeţean şjudeţean;

b. atribuţii privind dezvoltarea economicoc. atribuţii privind gestionarea patrimoniului jude


I

Sarcina de lucru 5 ă situaţiile de incompatibilitate în exercitarea func

secretar al unităţii administrativ-teritoriale.

şi Prefectul

a consiliului judeţean

prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul ean este autoritatea administraţiei publice locale, constituitean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, or

le, în vederea realizării serviciilor publice de interes jude

ţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.

rul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul

ional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupdata de 1 iulie a anului care precede alegerile.

La constituirea consiliului judeţean se aplică, în mod corespunzător, procedura la art. 30 din Legea nr. 215/2001, instanţa competent

ţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Acesta îşi exercitde la data constituirii până la declararea ca legal constituit a consiliului nou

ţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este ge numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale,

i municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor servicii de interes judeţean.

iile conferite de legea organică consiliului judeţean se pot grupa, înie de domeniile şi serviciile pe care le realizează, în următoarele categorii:

ţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes

ţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes

ţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;ţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

ia publică locală

I 68

iile de incompatibilitate în exercitarea funcţiei de

iei publice locale, consiliul iei publice locale, constituită la nivel

ii consiliilor comunale, orăşeneşti şi ciilor publice de interes judeţean.

i prin vot universal,

şte prin ordin al ului, raportat de Institutul

la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la

, în mod corespunzător, procedura a competentă fiind

ean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, i exercită mandatul

la declararea ca legal constituit a consiliului nou -

la consiliile locale este ii consiliilor comunale,

te cu acestea pentru

ean se pot grupa, în ătoarele categorii:

ionarea aparatului de specialitate i serviciilor publice de interes i regiilor autonome de interes

ţului;



Acordă atenţie

modului în care

funcţionează Consiliul Judeţean!

Reţine

princpalele categorii de atribu ţii pe

care le îndeplineşte Preşedintele Consiliului Judeţean!

d. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine; e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională; f. alte atribuţii prevăzute de lege.

Funcţionarea consiliului judeţean

Consiliul judeţean îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, în fiecare lună. Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmelor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi lini ştii publice.

Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele extraordinare la cererea preşedintelui consiliului judeţean sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean.

Convocarea consiliului judeţean se face în formă scrisă, cu cel puţin 5 zile înaintea

Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile legii.

În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean

Preşedintele consiliului judeţean se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată, preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

Pe durata exercitării mandatului, consiliul judeţean alege dintre membrii săi, cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, 2 vicepreşedinţi.

Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora.

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:

a. atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b. atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;



c. atribuţii privind bugetul propriu al judeţului; d. atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;

e. atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean; f. alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

În realizarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă publică ori după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Administratorul public

Potrivit prevederilor art. 112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.

Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De asemenea, primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară7, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Sarcina de lucru 6 Defineşte Consiliul Judeţean.

4.3.2. Prefectul

Consideraţii generale privind instituţia prefectului

Statutul prefectului, autoritate statală în judeţ (Vedinaş, 2004, p. 258), este prevăzut de Constituţia României în art. 123 alin. (3), conform căruia:

„Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale”.

7 Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de gradul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată constituie zona metropolitană.

Vasilica Negruţ


Reţine atribu ţiile

prefectului!

Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului evidenşi anume, profesionalizarea acestei funcimportantă a procesului de reformexigenţele şi normele europene, orientat

Instituţia prefectului este o institupatrimoniu şi buget propriu.este în municipiul re

Pentru îndeplinirea atribuprefectul este ajutat de 2 subprefecajutat de 3 subprefecînalţilor funcţionari publici.

Numirea şi eliberarea din funcţ

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit în funcţie de către Guvern, la administrative.

Activitatea prefectului se întemeiaz

- legalităţii, impar- transparenţ- eficienţei; - responsabilit- profesionaliz- orientării că

Exercitarea drepturilor se realizează de căordin al acestuia. La numirea în Guvernului jurământul prev

Ca reprezentant al Guvernului, prefectul vegheazlocale, primarilor, consiliilor judese realizeze în conformitate cu legea. Deactelor autorităţilor menconsiliile locale şi primari, precum pe de altă parte, nu exist

Atribu ţiile prefectului

Prefectul îndeplineş

- asigură, la nivelul judeaplicarea şhotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum publice;

- acţionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şconformitate cu competen

- acţionează pentru menunui contact continuu cu toate nivelurile instituacordând o aten


I

Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind ia prefectului evidenţiază un aspect subliniat în literatura de specialitate

i anume, profesionalizarea acestei funcţii. Astfel, prefectul devine o institu a procesului de reformă a administraţiei publice, conformi normele europene, orientată către cetăţean.

ia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridici buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura,

este în municipiul reşedinţă de judeţ.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria

ionari publici.

i eliberarea din funcţie a prefectului

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit ătre Guvern, la propunerea ministrului internelor

Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii:

ăţii, imparţialităţii şi obiectivităţii; transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

sponsabilităţii;

profesionalizării; ării către cetăţean.

Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului de către prefect sau de către o persoană anume desemnat

ordin al acestuia. La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul depun în faământul prevăzut de lege.

Ca reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale, primarilor, consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor jude

alizeze în conformitate cu legea. Deşi urmăreşte şi verificăăţilor menţionate, legea precizează că între prefecţi, pe de o parte,

consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinrte, nu există raporturi de subordonare.

Prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:

ă, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureaplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonan

rârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum

ionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

ionează pentru menţinerea climatului de pace socială

unui contact continuu cu toate nivelurile instituţionale acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

ia publică locală

I 71

Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind un aspect subliniat în literatura de specialitate

ii. Astfel, prefectul devine o instituţie iei publice, conformă cu

cu personalitate juridică, cu i prefectului, denumit prefectura,

i prerogativelor care îi revin potrivit legii, i. Prefectul municipiului Bucureşti este

i subprefectul fac parte din categoria

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit propunerea ministrului internelor şi reformei

iile de interes public;

iilor civile ale instituţiei prefectului anume desemnată prin

i subprefectul depun în faţa

ca activitatea consiliilor ilor consiliilor judeţene să

i verifică legalitatea ţi, pe de o parte, şedinţii acestora,

caz, al municipiului Bucureşti, iei, a legilor, a ordonanţelor şi

rârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii

pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de surile necesare pentru îndeplinirea lor, în

iile ce îi revin, potrivit legii; inerea climatului de pace socială, menţinerea

ionale şi sociale, siunilor sociale;



Acordă atenţie

sporită clasificării atribu ţiilor

aparatului de specialitate al prefectului!

- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;

- verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene;

- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;

- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană; - dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi

a politicilor de integrare europeană; - hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii

similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile cu cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.

Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările date de Guvern.

Actele prefectului

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.

Atunci când prin ordinele sale se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, prefectul este obligat să consulte, în prealabil, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

Aparatul de specialitate al prefectului

Potrivit prevederilor art. (2) alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1844/2004, prefectul exercită atribuţiile prin aparatul de specialitate care este o structură funcţională cu activitate permanentă.

Atribuţiile aparatului de specialitate al prefectului pot fi grupate după cum urmează:

a. atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative, la realizarea intereselor naţionale, precum şi la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

b. atribuţii cu privire la conducerea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritorial;:

c. atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local sau de primar şi contenciosul administrativ;

Vasilica Negruţ


d. atribuţii cu privire la realizarea politicilor naeuropeană şintensificarea rela

e. atribuţii cu privire la buna organizarsituaţii de urgenmăsurilor de ap

f. atribuţii cu privire la activitatea de eliberare paşapoartelor simple:

g. atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor înmatriculare.

Termeni cheie: specialitate.

Selectează atriburealizarea controlului de tutel

Rezumat Consiliile locale sunt autoritrezolvare a treburilor publice din comune, Consiliile locale sunt compuse din consilieri alelegea privind alegerile locale, iar numstabileşte prin ordin al prefectului, în funcoraşului sau municipiului raportatianuarie a anului în curs sau, dupalegerile. Mandatul consiliului local este de patru ani lege organică, în caz de rrevin, consiliul local adoptafară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare consiliului local cere o altconsilierul care conduce secretar. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii data aducerii lor la cunocomunicării. Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunotermen de 5 zile de la data comunicadministrativă execustabilite în scopul soluatribuţiilor primarului se constatrezolvă treburile de in


I

ţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare ă şi a planului de măsuri pentru integrare european

intensificarea relaţiilor externe; ţii cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activitii de urgenţă, precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a

surilor de apărare care nu au caracter militar; ţii cu privire la activitatea de eliberare şi de eviden

apoartelor simple: ii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor

de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare.

Termeni cheie: consiliu judeţean, administrator public, prefect, aparat de

Sarcina de lucru 7 ă atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru

realizarea controlului de tutelă administrativă.

Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi hotărăsc asupra modului de rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiConsiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevlegea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se

te prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei,ului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică

ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedMandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin

, în caz de război sau catastrofă. În exercitarea atriburevin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezen

de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şiconsiliului local cere o altă majoritate. Hotărârile consiliului se semneazconsilierul care conduce şedinţa şi se contrasemnează, pentru legalitate, de

rârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la ata aducerii lor la cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data

Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţtermen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.

executivă, primarul este investit cu drepturi şi obligastabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale. Analizând structura

iilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire treburile de interes local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea

ia publică locală

I 73

ionale, a celor de integrare suri pentru integrare europeană şi

urare a activităţii pentru i ducerea la îndeplinire a

i de evidenţă a

ii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor ilor cu numere de

ean, administrator public, prefect, aparat de

te prefectul pentru

sc asupra modului de i municipii în condiţiile legii.

ţiile prevăzute de rui consiliu local se

rul locuitorilor comunei, ional de Statistică la data de 1

caz, la data de 1 iulie a anului care precedă poate fi prelungit, prin

. În exercitarea atribuţiilor ce îi ii membrilor prezenţi, în

de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a rârile consiliului se semnează de

, pentru legalitate, de i produc efecte de la

rârile individuale, de la data ştinţa publică în

Ca autoritate i obligaţii (atribuţii) Analizând structura

ii prin a căror îndeplinire ii pentru realizarea



intereselor generale ale statului. Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.Sfera atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor servicii de interes judeţean. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului. Preşedintele consiliului judeţean se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată, preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public . Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Institu ţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii. Prefectul exercită atribuţiile prin aparatul de specialitate care este o structură funcţională cu activitate permanentă.

Vasilica Negruţ


Teste de autoevaluare

1. Autonomia local

a) consilii locale b) consilii locale, primari c) consilii locale, prim

2. Calitatea de consilier este compatibila) funcţia de prefect sau subprefect;b) calitatea de primar;c) calitatea de viceprimar;d) calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de

stat; e) funcţia de manager sau de membru în consiliul de administra

regiilor autonome;f) funcţia de conduc

consiliile locale sau consiliile judeg) calitatea de cadru didactic.

3. . În exercitarea atribu

a) decizii cu caracter normativ sau individual;b) dispoziţc) ordine.

4. Prefectura este:

a) instituţb) organ de specialitate al administra

fiecare judec) denumirea sediului prefectului.

5. Activitatea prefectului se întemeiaz

a) legalităţb) oportunitc) imparţialitd) continuite) obiectivitf) transpareng) eficienţh) responsabiliti) orientă

Răspunsuri la întreb1. b); 2. g); 3. b); 4.


I

Teste de autoevaluare

Autonomia locală este exercitată de către: consilii locale şi consilii judeţene; consilii locale, primari şi consilii judeţene; consilii locale, primării şi consilii judeţene.

consilier este compatibilă cu: ţia de prefect sau subprefect;

calitatea de primar; calitatea de viceprimar; calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de

ţia de manager sau de membru în consiliul de administraiilor autonome; ţia de conducător al societăţilor comerciale înfiin

consiliile locale sau consiliile judeţene; calitatea de cadru didactic.

. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite: decizii cu caracter normativ sau individual; dispoziţii cu caracter normativ sau individual; ordine.

Prefectura este: instituţie publică cu personalitate juridică; organ de specialitate al administraţiei publice centrale constituit în fiecare judeţ; denumirea sediului prefectului.

prefectului se întemeiază pe următoarele principii:legalităţii; oportunităţii; imparţialităţii; continuităţii; obiectivităţii; transparenţei; eficienţei; responsabilităţii; orientării către cetăţean.

spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare b); 2. g); 3. b); 4. c); 5. a), c), d), e), f), g), h), i).

ia publică locală

I 75

calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de

ia de manager sau de membru în consiliul de administraţie al

ilor comerciale înfiinţate de

iei publice centrale constituit în

toarele principii:

rile din testele de autoevaluare

Vasilica Negruţ


Lucrare de verificare aferent1. Analizează răspunderea

2. Rezumă într-o pagin

Nota Bene. Lucrarea va fi transmisanunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluacesta sau prin platforma eLearning.

Bibliografie minimal

Alexandru, Ioan; CăEdiţia a III-a, Bucure

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). România. Bucureşti: C.H.

Iorgovan, Antonie (2005). Bucureşti: All Beck, pp. 536

Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp.

Negruţ, Vasilica (2008). Pedagogică, pp. 100

Petrescu, Rodica-pp. 131-225.

Vedinaş, Verginia 380-456.


I

Lucrare de verificare aferentă capitolelor 3 şi 4 ă răspunderea politică şi juridică a Preşedintelui României.

o pagină caracteristicile autonomiei locale.

Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data ului de executare a ei, iar rezultatul evaluării î ţi va fi comunicat prin

acesta sau prin platforma eLearning.

Bibliografie minimal ă

Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. , Bucureşti: Universul Juridic, pp. 218-242.

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publicBucureşti: C.H. Beck, pp. 218-256.

Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, editi: All Beck, pp. 536 şi urm.

Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Editi: Universul Juridic, pp. 64-336.

, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura D100-164.

-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti

(2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic

ia publică locală

I 76

edintelui României.

tutorelui în termen de 7 zile de la data i va fi comunicat prin

Drept administrativ.

ţia publică în

, vol. I, ediţia 4-a,

ilor locale. Ediţia a

ti: Editura Didactică şi

Bucureşti: Hamangiu,

Universul Juridic, pp.



Bibliografie (de elaborare a cursului)

Albu, Emilian (2005). Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Partea I. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine.

Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Ediţia a III-a, Bucureşti: Universul Juridic.

Apostol, Tofan, Dana (2008). Drept administrativ. Bucureşti: C. H. Beck.

Bălan, Emil (2005). Procedura administrativă. Bucureşti: Editura Universitară.

Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publică în România. Bucureşti: C.H. Beck.

Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia 4-a, Bucureşti: All Beck.

Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Ediţia a IV-a. Bucureşti: Universul Juridic.

Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

Petrescu, Rodica-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu.

Vedinaş, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic.

Drept administrativ unitatea iv

Documents

Transcript of Drept administrativ unitatea iv