Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul...

4
REIUCŢJUNEA, Tipografia şi Adtuinistra- *—‘"E~— ţiunea ' BRAŞOV, Piaţa-mare 30. Scrisori nefrancate nu ee “primesc. Manuscripte nu se retrimit INSERATE: se primesc ia Administra- ţiune Braşov şi la birou- rile următoare : Viena la M. Dukes Nachf., Heinrich Schalek, Kudolf Mosse Tn B u d a - pesta la Kckstein Bernat, Tulius Leo- pold, Blockner I. PREŢUL INSERATELOR : Un şir petit 20 bani pen- tru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoiala. Reclame pe pag. a 3-a 1 sir 20 bani. f (Număr de Duminecă 26 .) Tslefon: Kr. 220. „GAZETA“ apare ZILNIC. Abonamente pentru Austro-Ungar. - — pe un a n : — - cor. pe 6 tuni 12 oor. pe trei luni 6 co r.— N-rif de Duminecă : patru cor. pe an. Pentru România si străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. N-rii de Dumineca 8 fr. an. Qe poate prenumăra la toate oficiile ’e precum şi la d-nii colectori» Abonauigntnl pentru Braşov t La Administraţia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. re 6 luni IOC. pe trei luiii 5 C. Cu dusul acasă : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exem- plar 10 banî. - Atât abonam an tel« cât şi inserţinnîle se plătesc nainte. Nr. 138.— Anni LXXIII. Braşov, Vineri-Sâmbătă, 26 Iunie (S Iulie) 1910. Lucruri de înssmnătate. Din viata parlamentară de acum a Ungariei două lucruri sunt pentru noi In deosebi de însemnătate: începerea lucrării parlamentului şi o nouă alegere de depu- tat, anume în cercul Ugrei. Pariámen tul. Parlamentul sau dieta a trecut preste formalităţile începutului, s-a constituit alegându-şi prezidentul şi ceialalţi uiregători. Prezident a fost ales Berzeviczy. S au prezentat apoi 4 proiecte de legi, cari sunt: proiec- tul de indemnitate, adecă cererea guvernului, de-a ii să da împuterni- cirea de-a aduna banii ţării şi a plăti cele de lipsă; proiectul pentru recruţi (răgute) ca să se poată face asentările, probabil la toamnă; proiec- tul pentru numărarea sau conscrip- ţia poporului, care trebuie să se facă în cele dintâiu 10 zile aleanului vii- tor, 1911. şi în sfârsit convenţia 3au legătura de vamă cu România, care e încheiată, dar trebuie să o aproabe dieta. Acestea vor veni în desbatere rând pe rând, începând cu cele mai jrabnice, cum sunt proiectul dechel- tueli şi apese (indemnitate) şi cel pentru recruţi, căci prin votarea acestora ţara iese din starea de ex-iex. Vom avea deci prilej a ie face cu- noscute cetitorilor noştri mai amă- nunţit şi a arăta desbaterea asupra lor, cum şi răul sau binele, ce ni-1 vor aduce. Azi amintim, că înaintea acestor proiecte vine la desbatere aşa numi- tul proiect de răspuns la mesagiu. Adecă iată cum e lucrul: Am amin- tit în numărul trecut, că deputaţii s-au dus în Buda, unde M.-Sa regele a deschis dieta prin un mesagiu sau vorbire regală. Aceasta vorbire e făcută de guvern şi nu este altceva, decât programul de lucru al guver- nului. E obiceiu, că la mesagiul re- gal dieta să dea un răspuns. In acest răspuns să arată de regulă dorinţele dietei şi planurile ei. Mesagiul regal, sau cum am zis programul guvernului e bogat în tot j felul de făgăduieli, ferieitoare pentru ţară. Să făgăduesc felurite reforme, şi diferite legi şi măsuri nouă, din cari însă puţine să vor împlini. O ştim noi asta din păţaniile trecutului şi de aceea zicem: fericit cei ce crede! Precum este mesagiul, aşa e şi răspunsul la mesagiu, pregătit de guvern. Să fagaduesc în el toate, ca în mesagiu. Acest răspuns vine la desbatere în dietă zilele aceste. El va fi criticat aspru de opoziţie şi de deputaţii noştri, cari asemenea vor prezenta câte uu răspuns, in care îşi vor arăta dorinţele şi planurile. Cu un cuvânt acum vine la rând răfu- iala cu guvernul. De aceea discuţia, ce începe acum asupra răspunsului la mesagiu va fi interesantă şi de îosemnătate şi pentru noi. In decur- sul ei să vor scoate la iveală între altele şi volniciile făcute la alegeri. Alegerea dela Ugra. In cercul Ugra din Bihor a fost ales de deputat Tisza István. Dar fiind el ales şi în Arad, a abzis dela Ugra. Astiel aici face o nouă alegere. Românii de ia Ugra sa bage bine de seama şi să nu se lase seduşi de vorbele amăgitoare ale per- duţiior Mangra şi Roxin. Despre stările de pe acolo ne lumi- ! nează următoarea scrisoare, ce o primim: Oradea-mare , 6 Iulie st. n. Cum era de prevăzut, contele' Tisza a renunţat la mandatul dela Ugra. Partidul guvernamental s’a pus numai decât pe lucru, nu cumva să-i scape cercul la noua alegere şi deja a şi convocat pe ziua de 10 Iulie st. a. o adunare publică ia Ugra. Ziarele maghiare vestesc, că la această adunare va vorbi contele Tisza, care după espunerea motive- lor, ce l-au determinat să renunţe la acest mandat, va recomanda can- didatura unui cutare Boloni Iozsef. Un lucru, cât se poate de indiferent pentru noi. Ziarele maghiare mai vestesc însă, că la numita adunare va asista şi vicarul Mangra dimpreună cu pro- topopul cercului, N. Roxin. Aceasta e ceeace ne priveşte. Bine înţelegând, nu din cauza că doar am fi alteraţi cumva de ţinuta trădătoare a acestor doi indivizi, pe cari astăzi nici un om serios nu-i poate considera de demni pentru a i abate dela calea, pe care au apu- cat. Ne priveşte însă, fiindcă numiţii Mangra şi Roxin lucră într’acolo, ca să fie acompaniaţi de preoţii din cerc, presionându-i pe aceştia să ducă cu sine cât mai mulţi alegă- tori români. Dacă aceşti doi netrebnici au avut pân’acuma norocirea să scape de a-şi primi răsplata cuvenita pen- tru demoralizarea, ce au căşunat prin Bihor, silind preoţimea să lupte con- tra partidului naţional român, de data aceasta subsemnatul mă gră- besc a le adresa un : pan aci şi nu mai departe ! Deşteptarea naţională a Bihoru- lui au săvârşit’o bravii Români dela Ugra , ei au stat în fruntea lup- tei impunătoare, ce s’a desfăşurat în Bihor pană acum, mulţi din ei au devenit martirii acestei lupte, su- ferind temniţă şi grele pedepse bă- neşti pentru ţinuta lor bărbătească. Şi întru cât consorţiul Roxin- Mangra în nemărginita sa neruşinare încearcă a demoraliza, a sparge rândurile chiar ale acestui brav po- por dela graniţa românismului, î-1 asigur că măsurile de împotrivire nu vor lipsi, ci se vor aplica fără de nici o cruţare- Deasemenea îl asigurăm pe con- tele Tisza, că î-i vom răspunde şi lui în mod cuvenit în cazul, că s’ar încerca repetarea infamelor presiuni, abuzuri şi terorizări de pân’ acuma. Nu vom tolera compromiterea, luarea în bătaie de joc, sufocarea manifestaţiei de libertate naţională a unui popor demn şi conştiu de chemarea sa măreaţă, Şi dacă însuşi poporul va şti să pună stavilă teroarei duşmanului, va şti să combată pe trădători, am con- vingerea că şi preoţimea va fi capa- bilă de a se ridica la acelaş nivel şi va preferi să întrunească respec- tul obştei româneşti Demnitatea naţională, răspândi- rea şi menţinerea moralului naţional în Bihor, zădărnicirea acţiunii de dis- trugere şi a samsarilor trădători pre- tinde, ca partidul nostru sa între în luptă. Şi nu mă îndoiesc, că în aceste momente însemnatefieşte care Român dela Ugra îşi va şti datoria sa fi- rească conform devizei sfinte : Murim mai bine ’n lupte... ! D r. A . D . Luscu . De peste Săptămână. Afară de Întâm- plările descrise în articolul din fruntea foaiei, mai sunt de am intit de peste săp- tămână următoarele : Clubul deputaţilor noştri s-a consti - tuit, alegându-şi de prezident pe d-1 Dr. Teodor Mihali şi de secretar pe deputa- tul slovac luriga. Constituirea s-a făcut cunoscută partidelor maghiare, cari au luat-o la cunoştinţă. Clubul a hotărât să ia parte la des- baterila dietei. La desbaterea asupra răs- punsului de mesagiu, cum şi la proiectele de legi amintite în articolul prim, vor lua parte toţi deputaţii noştri, accentuând FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Sfîntu-Petru dela IzYoriil-Iordanului. (POVESTE.) (Fine .) In chilia c/a peatră era o masă să- pată în stană, şf un covor frumos peste dânsa, iar pe covor cartea zilelor lui Petru, hi cartea asta a vieţii sta scris tot ce ara să pătimească omul nostru în lumea asta a lui Dumnezeu. Toate bine până acum, dar Petru stătu pe gânduri: — Unde rnă duc eu ? reîntrebă el. Şi deschizând cartea, ceti: «Să te duci, să te războeşti cu Şuga, ieciorul babei Răco- roaiei, duşmanul zânei iară tată». Ce să facă ? Porni întrebând din om în om, din sat în sat, din târg în târg, peste ţâri şi mări, până când dădu Jumnezeu şi ajunse şi Ia curţile căţeluşei elea hapsâna Răcoroaea, care mânca nu- .ai carne de om. Baba bună bucuroasă că i-a venit în palmă bucate de ospătare. * — Mulţămesc dumitale voinice, dar ce mai veste-poveste ? — Venii cu treabă până la Şuga fe- ciorul dumitale. — Ai !..., şi ţi-i treaba mare, cum văd eu, dar ia poftim în casă de te mai hodineşte o leacă, drumeţiile. Petru căută în carte şi ceti, ceti, mă rog, tot ce-i trebuia lui. Şi zice baba: — Până una alta, ruga-te-aş, dragul mătuşei, să iei oamenii aceştia morţi, şi sa’i zvârli în cuptor să se coacă ; eu, mă suiu în pod, că am treabă. Da Petru ştia că cotoroanţa de babă se suie să’şi aseută dinţii şi zise: — Aleu, mătuşă Racoroae, da cum socoţi dumneata c’aşi putea face un una ca asta! Nu vezi dumneata ? Căruţul ista-i m ititel şi scurt şi oamenii cât o prăjină de lungi. Încape*? De, spune şi dumneata, se poate ? Baba tăcuse nişte ochi cât pumnul. — I, că nepriceput te-a mai făcut ma-ta? Ce dracul, parcă eşti venit din pă - dure ! Uite-aşa: Şi baba se sui în cărucior, îşi puse capu ’n pept şi genunchii în barbă, şi se făcu aşa ghem. Lui Petru atâta-i trebuia: mâna pe căruţ şi fa-i voinice un vânt se oprească tocmai în fundul cuptorului plin de jăratec. Căruţul duruie, că pe sem- ne era pe şini de fer şi baba Răcoroaea plesneşte de căldura cea mare, dar nu aşa ca un ou, ce se coace în spuză, ci ca o gură de tun umplută întreagă cu pulbere. Iar Şugă feciorul, de la casteiul zânei iar’ de tată cum aude, din vânturi miroasă primejdia şi vine vâjiind. — Ce-ai făcut hoţiile? -- Faptă bună, poruncită de Dum- nezeu. — Şi nu .socoţi, că vorbeşti fără mă- | sură ? — Cugetul nu-i în cap şi vorbele în gură. — Ei, băete, baeîe! Ori eşti cineva, orî vrei să mă sparii pe mine. — Cu spaima nu umblu, că nu’s din oameni prefăcuţi. Ci lasă-ţi odată nedu- merirea şi hai la luptă pe viaţă şi pe moarte. Alege-ţi. — Din arme nu ne-om întrece, arma-i poznaşă; din trânta ne-om întrece, că trânta-i de Dumnezeu lăsată, iar mai înainte să ne punem la masa şi să ne os- pătăm ca fraţii. S’au pus bucatele, au eşit ca din pă- mânt, dar Petru gura pe ele n’a pus. Iar când Şuga s’a săturat, l-a poftit pe voini - cul nostru la trântă. Sta soarele’« prânzul cel mare, când cei doi s’au apucat pe după umere: Hai-hai întâi tot pe loc, pe loc, pe urmă cu braţele tot mai înveninate şi că- tră amează sbuciume, nu altce va. Pe Petru îl ajumese setea şi foamea. Şi soarele în- ţepenise deasupra ’ capului şi ardea mânios. Do-odată se vâzu din brâul Sfântului venind o porumbiţă c’o sticluţă de apă în unghii. Stropeşte mă pe mine, porumbiţo, strigă Sugă cel afurisit, ca dacă nu, te-oi ucide. — Ba răcoreşte-mă pe mine, zina, zinuţă, că pentru tine’mi primejduesc zilele. Vezi, Petru ştia el dfn cartea lui tot, ce- avea să i se întâmple. Şi cum spun, po- rumbiţa se lăsă uşoară şi-l răcori pe fe- ! ciorul dascălului. Petru căpătă putere, apucă pe Şugu-vicleanul de suptedaste şi-l întinde pe pământ fără zile. Aşa . . . Pe urmă-1 pune în cuptor şi-l arde, iar cenuşa o zvârle’n vânt, ca nici puiberea să nu se aleagă de dânsul. Acuma, nimic alta nu-i mai rămânea de făcut de cât se plece spre zâna făr’ de tată, într’un castel măreţ departe-departe. Ca să-l înfrângă pe dânsul greul drum ului! Când sufletul te mână ntr’o parte, porneşti, şi puţintel îţi pasă daca, ai picioare ori nu, dacă ţi-i foame, dacă ţi-i sete, ori ba. A mers şi-a ajuns şi zâna cea năz- drăvană simţându-1 pe-aproape, i-a eşit în- nainte ca să-i mulţămească pentru înfrân - gerea lui Şuga. Lasă, nu-mi mai mulţămi, grăi Petru, că şi eu ’ţi sunt dator cu ceva. Pe urmă i-a spus şi ei de una şi alta. Stând a?a de vorbă, s’au apropiat din ochi şi din inimă, s’au sărutat şi s’au strâns în braţe şi grăi zâna. — Petre, logodnică îţi sunt dar ne- vastă nu, până când nu vei învia pe tatăl meu, bolovanul acesta de peatră, vrăjit de- atâţia ani de baba Răcoroaea şi de fecio- rul ei.

Transcript of Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul...

Page 1: Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul Ugrei. Pariámen tul. Parlamentul sau dieta a trecut preste formalităţile începutului,

REIUCŢJUNEA, Tipografia şi Adtuinistra- *—‘"E~— ţiunea ■ '

BRAŞOV, Piaţa-mare 30.Scrisori nefrancate nu ee “prim esc.

— M anuscripte nu se retrim it —

I NSERATE: se primesc ia Administra- ţiune Braşov şi la birou­

rile următoare :Viena la M. D ukes Nachf., Heinrich Schalek, K udolf Mosse — Tn Buda­pesta la K ckstein B ernat, Tulius Leo-

pold, B lockner I.PREŢUL INSERATELOR :

Un şir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări

mai dese după tarifa şi învo iala.Reclame pe pag. a 3-a 1

sir 20 bani.

f

(Număr de Duminecă 26.)Tslefon: Kr. 220.

„GAZETA“ apare ZILNIC.A b o n am en te pentru A u s tro -U n g a r. - — pe un an: — -

c o r. pe 6 tuni 12 oor. pe tre i lun i 6 c o r .— N -rif de Dum inecă :

patru cor. pe an.Pentru România si străinătate:

Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe tre i luni 10 franci.

N -rii de Dumineca 8 fr . an.Qe p o a te p renum ăra la to a te oficiile

’e precum şi la d-nii colectori»

Abonauigntnl pentru Braşov tLa A d m in is tra ţia „G AZETEI“, pe 1 an 20 C. re 6 luni IOC. pe trei luiii 5 C. Cu dusulacasă : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exem ­p lar 10 banî. - A tât abonam an te l« cât şi inserţinnîle se plătesc nainte.

Nr. 138.—Anni LXXIII. Braşov, Vineri-Sâmbătă, 26 Iunie (S Iulie) 1910.

Lucruri de înssmnătate.D in v ia ta p a r la m e n ta ră de acum a

U n g a rie i două lu c ru r i s u n t p e n tru n o i In deosebi de în s e m n ă ta te : începe rea lu c ră r i i p a r la m e n tu lu i şi o nouă a legere de depu­ta t, anum e în ce rcu l U gre i.

Pariámen tul.Parlamentul sau dieta a trecut

preste formalităţile începutului, s-a constituit alegându-şi prezidentul şi ceialalţi uiregători. Prezident a fost ales Berzeviczy. S au prezentat apoi 4 proiecte de legi, cari sunt: proiec­tul de indemnitate, adecă cererea guvernului, de-a ii să da împuterni­cirea de-a aduna banii ţării şi a plăti cele de lipsă; proiectul pentru recruţi (răgute) ca să se poată face asentările, probabil la toamnă; proiec­tul pentru numărarea sau conscrip­ţia poporului, care trebuie să se facă în cele dintâiu 10 zile aleanului vii­tor, 1911. şi în sfârsit convenţia 3au legătura de vamă cu România, care e încheiată, dar trebuie să o aproabe dieta.

Acestea vor veni în desbatere rând pe rând, începând cu cele mai jrabnice, cum sunt proiectul dechel- tueli şi apese (indemnitate) şi cel pentru recruţi, căci prin votarea acestora ţara iese din starea de ex-iex. Vom avea deci prilej a ie face cu­noscute cetitorilor noştri mai amă­nunţit şi a arăta desbaterea asupra lor, cum şi răul sau binele, ce ni-1 vor aduce.

Azi amintim, că înaintea acestor proiecte vine la desbatere aşa numi­tul proiect de răsp u n s la mesagiu. Adecă iată cum e lucrul: Am amin­tit în numărul trecut, că deputaţii s-au dus în Buda, unde M.-Sa regele a deschis dieta prin un mesagiu sau vorbire regală. Aceasta vorbire e făcută de guvern şi nu este altceva, decât programul de lucru al guver­

nului. E obiceiu, că la mesagiul re­gal dieta să dea un răspuns. In acest răspuns să arată de regulă dorinţele dietei şi planurile ei.

Mesagiul regal, sau cum am zis programul guvernului e bogat în tot

j felul de făgăduieli, ferieitoare pentru ţară. Să făgăduesc felurite reforme, şi diferite legi şi măsuri nouă, din cari însă puţine să vor împlini. O ştim noi asta din păţaniile trecutului şi de aceea zicem: fericit cei ce crede!

Precum este mesagiul, aşa e şi răspunsul la mesagiu, pregătit de guvern. Să fagaduesc în el toate, ca în mesagiu. Acest răspuns vine la desbatere în dietă zilele aceste. El va fi criticat aspru de opoziţie şi de deputaţii noştri, cari asemenea vor prezenta câte uu răspuns, in care îşi vor arăta dorinţele şi planurile. Cu un cuvânt acum vine la rând răfu­iala cu guvernul. De aceea discuţia, ce începe acum asupra răspunsului la mesagiu va fi interesantă şi de îosemnătate şi pentru noi. In decur­sul ei să vor scoate la iveală între altele şi volniciile făcute la alegeri.

Alegerea dela Ugra.In ce rcu l U g ra d in B ih o r a fo s t ales

de d e p u ta t T isza Is tván . D a r f iin d e l ales şi în A ra d , a abzis dela U gra . A s t ie l a ic i să face o nouă alegere. R o m â n ii de ia U g ra sa bage b ine de seam a şi să nu se lase seduşi de vo rb e le a m ă g ito a re ale p e r- d u ţ i io r M ang ra şi R ox in .

Despre s tă r i le de pe acolo ne lu m i- ! nează u rm ă to a re a scrisoa re , ce o p r im im :

O radea-m are , 6 Iu lie s t. n.

Cum era de prevăzut, contele' Tisza a renunţat la mandatul dela Ugra. Partidul guvernamental s’a pus numai decât pe lucru, nu cumva să-i scape cercul la noua alegere şi deja a şi convocat pe ziua de 10 Iulie st. a. o adunare publică ia Ugra.

Ziarele maghiare vestesc, că la această adunare va vorbi contele Tisza, care după espunerea motive­lor, ce l-au determinat să renunţe la acest mandat, va recomanda can­didatura unui cutare Boloni Iozsef. Un lucru, cât se poate de indiferent pentru noi.

Ziarele maghiare mai vestesc însă, că la numita adunare va asista şi vicarul Mangra dimpreună cu pro­topopul cercului, N. Roxin.

Aceasta e ceeace ne priveşte. Bine înţelegând, nu din cauza că doar am fi alteraţi cumva de ţinuta trădătoare a acestor doi indivizi, pe cari astăzi nici un om serios nu-i poate considera de demni pentru a i abate dela calea, pe care au apu­cat. Ne priveşte însă, fiindcă numiţii Mangra şi Roxin lucră într’acolo, ca să fie acompaniaţi de preoţii din cerc, presionându-i pe aceştia să ducă cu sine cât mai mulţi alegă­tori români.

Dacă aceşti doi netrebnici au avut pân’acuma norocirea să scape de a-şi primi răsplata cuvenita pen­tru demoralizarea, ce au căşunat prin Bihor, silind preoţimea să lupte con­tra partidului naţional român, de data aceasta subsemnatul mă gră­besc a le adresa un : p a n aci ş i n u m a i d e p a r te !

Deşteptarea naţională a Bihoru­lui au săvârşit’o bravii R om âni dela Ugra, ei au stat în fruntea lup­tei impunătoare, ce s’a desfăşurat în Bihor pană acum, mulţi din ei au devenit martirii acestei lupte, su­ferind temniţă şi grele pedepse bă­neşti pentru ţinuta lor bărbătească.

Şi întru cât consorţiul Roxin- Mangra în nemărginita sa neruşinare încearcă a demoraliza, a sparge rândurile chiar ale acestui brav po­por dela graniţa românismului, î-1 asigur că măsurile de împotrivire nu

vor lipsi, ci se vor aplica fără de nici o cruţare-

Deasemenea îl asigurăm pe con­tele Tisza, că î-i vom răspunde şi lui în mod cuvenit în cazul, că s’ar încerca repetarea infamelor presiuni, abuzuri şi terorizări de pân’ acuma.

Nu vom tolera compromiterea, luarea în bătaie de joc, sufocarea manifestaţiei de libertate naţională a unui popor demn şi conştiu de chemarea sa măreaţă,

Şi dacă însuşi poporul va şti să pună stavilă teroarei duşmanului, va şti să combată pe trădători, am con­vingerea că şi preoţimea va fi capa­bilă de a se ridica la acelaş nivel şi va preferi să întrunească respec­tul obştei româneşti

Demnitatea naţională, răspândi­rea şi menţinerea moralului naţional în Bihor, zădărnicirea acţiunii de dis­trugere şi a samsarilor trădători pre­tinde, ca partidul nostru sa între în luptă.

Şi nu mă îndoiesc, că în aceste momente însemnatefieşte care Român dela Ugra îşi va şti datoria sa fi­rească conform devizei sfinte :

Murim mai bine ’n lupte... !Dr. A. D. Luscu.De peste Săptămână. A fa ră de În tâ m ­

p lă r ile descrise în a r t ic o lu l d in f ru n te a foa ie i, m a i s u n t de a m in t i t de peste săp­tăm â nă u rm ă to a re le :

C lubu l d e p u ta ţilo r n o ş tr i s-a c o n s ti­tu it , a legându -ş i de p re z id e n t pe d-1 Dr. Teodor M ih a li şi de s e c re ta r pe depu ta ­t u l s lovac lu r ig a . C o n s titu ire a s-a fă cu t cunoscu tă p a r t id e lo r m agh ia re , ca ri au lu a t-o la c u n o ş tin ţă .

C lubu l a h o tă râ t să ia p a rte la des- b a te r ila d ie te i. La desbate rea asup ra răs ­p u n su lu i de m esagiu, cum ş i la p ro ie c te le de leg i a m in t ite în a r t ic o lu l p r im , v o r lu a p a rte to ţ i d e p u ta ţii n o ş tr i, accen tuând

F O IL E T O N U L »G AZ. TR AN S .«

Sfîntu-Petru delaIzYoriil-Iordanului.

(PO VES TE.)( F i n e .)

In chilia c/a p ea tră era o masă să­pa tă în stană, ş f un covo r fru m o s peste dânsa, ia r pe c o v o r ca rte a z ile lo r lu i P e tru , h i ca rte a asta a v ie ţi i s ta sc ris to t ce ara să pă tim ească om u l n o s tru în lum ea asta a lu i D um nezeu .

T o a te b ine până acum , d a r P e tru s tă tu pe g â n d u r i :

— Unde rnă duc eu ? re în tre b ă el. Şi desch izând cartea, c e t i : «Să te duci, să te războeş ti cu Şuga, ie c io ru l babei Răco- roa ie i, duşm anu l zâne i ia ră ta tă » .

Ce să facă ? P o rn i în tre b â n d d in om în om , d in sa t în sat, d in tâ rg în tâ rg , peste ţâ r i ş i m ă ri, până când dădu Jum nezeu şi a ju n se şi Ia c u r ţ i le că ţe lu şe i elea hapsâna Răcoroaea, care m ânca nu - .ai ca rne de om.

Baba bună bucuroasă că i-a v e n it în pa lm ă buca te de ospătare .

* — M u lţă m e sc d u m ita le vo in ice , d a r ce m a i ves te -poveste ?

— V e n ii cu tre a b ă până la Şuga fe­c io ru l d u m ita le .

— A i !..., şi ţ i - i trea ba m are , cum văd eu, da r ia p o ft im în casă de te m a i h od ineş te o leacă, d ru m e ţiile .

P e tru cău tă în c a rte şi ce ti, ce ti, m ă rog , to t ce-i t re b u ia lu i. Şi z ice baba:

— Până una a lta , ru g a -te -a ş , d ra g u l m ă tuşe i, să ie i oam e n ii aceştia m o rţ i, şi sa’ i z v â r li în c u p to r să se coacă ; eu, m ă su iu în pod, că am trea bă .

Da P e tru ş t ia că c o to ro a n ţa de babă se su ie să’şi aseu tă d in ţ i i ş i z is e :

— A le u , m ătuşă Racoroae, da cum soco ţi d um nea ta c’aşi pu tea face un una ca a s ta ! Nu vezi dum nea ta ? C ă ru ţu l is ta - i m it i te l şi s c u r t şi o a m e n ii câ t o p ră jin ă de lu n g i. Încape*? De, spune ş i d um nea ta , se poate ?

Baba tăcuse n iş te och i câ t p u m n u l.— I, că n e p rice p u t te-a m ai fă c u t

m a-ta? Ce d racu l, parcă eşti v e n it d in pă­dure ! U ite -aşa :

Şi baba se su i în că ru c io r, îş i puse capu ’n pep t ş i g e n u n c h ii în barbă, şi se făcu aşa ghem . L u i P e tru a tâ ta - i tre b u ia : m âna pe c ă ru ţ şi fa - i vo in ice un v â n t să se oprească to c m a i în fu n d u l c u p to ru lu i p lin de jă ra te c . C ă ru ţu l d u ru ie , că pe sem ­ne e ra pe ş in i de fe r ş i baba Răcoroaea p lesneşte de că ldu ra cea m are , d a r nu aşa ca un ou, ce se coace în spuză, c i ca o g u ră de tu n u m p lu tă în tre a g ă cu pu lbere. Ia r Şugă fe c io ru l, de la c a s te iu l zâne i ia r ’ de ta tă cum aude, d in v â n tu r i m iroasă p r im e jd ia şi v in e v â jiin d .

— Ce-ai fă c u t h o ţ ii le ?- - Fap tă bună, p o ru n c ită de D u m ­

nezeu.— Şi nu .socoţi, că v o rb e ş ti fă ră m ă-

| su ră ?— C u ge tu l n u - i în cap şi vo rbe le

în gu ră .— E i, băete, b a e îe ! O ri eş ti c ineva ,

o rî v re i să m ă s p a r ii pe m ine .— Cu spa im a nu um b lu , că n u ’s d in

oam en i p re fă c u ţi. Ci la să -ţi oda tă nedu­m e rire a şi ha i la lu p tă pe v ia ţă şi pe m oa rte . A le g e -ţ i.

— D in a rm e nu ne-om în tre ce , că a rm a -i poznaşă; d in t râ n ta ne-om în trece , că t râ n ta - i de D um nezeu lăsată , ia r m ai în a in te să ne punem la m asa şi să ne o s ­pă tăm ca f ra ţ i i .

S’au pus bucate le , au e ş it ca d in pă­m â n t, d a r P e tru g u ra pe ele n’a pus. Ia r când Şuga s’ a să tu ra t, l-a p o f t i t pe v o in i­cu l n o s tru la trâ n tă . S ta soare le ’« p râ n zu l cel m are , când cei do i s’au apucat pe după um ere : H a i-h a i în tâ i to t pe loc, pe loc, pe u rm ă cu b ra ţe le to t m ai în v e n in a te şi că- t r ă am ează sbucium e, nu altce va. Pe P e tru îl a ju m e se setea ş i foam ea. Şi soare le în ­ţepen ise deasupra ’ capu lu i şi a rdea m ânios.

D o-oda tă se vâzu d in b râu l S fâ n tu lu i v e n in d o p o ru m b iţă c’o s t ic lu ţă de apă în u n g h ii.

S tropeş te m ă pe m ine , p o ru m b iţo ,

s tr ig ă Sugă cel a fu r is it , ca dacă nu, te -o i ucide.

— Ba răco reş te -m ă pe m ine , z ina, z in u ţă , că p e n tru t in e ’m i p r im e jd uesc z ile le . V ez i, P e tru ş tia el d fn ca rtea lu i to t, ce- avea să i se în tâ m p le . Şi cum spun, p o ­ru m b iţa se lăsă uşoară ş i- l ră c o r i pe fe -

! c io ru l dască lu lu i. P e tru căpă tă pu te re , apucă pe Ş u g u -v ic le a n u l de sup teda s te ş i- l în t in d e pe păm ân t fă ră zile . A şa . . . Pe urmă-1 pune în c u p to r ş i- l a rde, ia r cenuşa o z v â r le ’n vâ n t, ca n ic i pu ibe rea să nu se a leagă de dânsu l.

A cu m a, n im ic a lta n u -i m a i răm ânea de fă c u t de câ t se plece spre zâna fă r ’ de ta tă , î n t r ’un caste l m ă re ţ dep a rte -depa rte . Ca să-l în frâ n g ă pe dânsu l g re u l d r u m u lu i ! Când s u fle tu l te m ână n t r ’o pa rte , p o rn e ş ti, şi p u ţ in te l î ţ i pasă daca, a i p ic io a re o ri nu, dacă ţ i - i foam e, dacă ţ i - i sete, o r i ba.

A m ers şi-a a ju n s şi zâna cea năz­d răvană s im ţându-1 pe-aproape, i-a e ş it în - n a in te ca să-i m u lţăm ească p e n tru în frâ n ­gerea lu i Şuga.

— Lasă, n u -m i m ai m u lţă m i, g ră i P e tru , că şi eu ’ţ i s u n t d a to r cu ceva. Pe u rm ă i-a spus şi e i de una şi a lta . S tând a?a de vorbă , s’au a p ro p ia t d in och i şi d in in im ă , s’au s ă ru ta t şi s’au s trâ n s în b ra ţe şi g ră i zâna.

— Petre , lo godn ică î ţ i s u n t d a r ne ­vastă nu, până când n u ve i în v ia pe ta tă l m eu, b o lo va n u l acesta de pea tră , v r ă j i t de- a tâ ţ ia an i de baba Răcoroaea şi de fec io ­ru l ei.

Page 2: Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul Ugrei. Pariámen tul. Parlamentul sau dieta a trecut preste formalităţile începutului,

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

p u n c te le p r in c ip a le ale p ro g ra m u lu i nos­t ru , în fie râ n d v o ln ic iile de la a le g e ri e tc.

D in t re m anda te le d e p u ta ţ i lo r au fo s t a taca te cu p e t i ţ i i (c e re ri) ia C u rie 49* D in p a rte a noa s tră au fo s t a taca te t re i, anum e a le g e rile de la Ig h iiu , V in ţu l de jo s şi O răştie .

Ajutor fraţilor bănăţeni.Ajutorarea fraţilor noştri bănă­

ţeni, năpăstuiţi de revărsarea apelor* s’a început pe o întinsă scară. Rând pe rând şi-au ridicat glasul întru a- părarea celor nenorociţi mitropoliţii şi episcopii bisericilor noastre, clubul deputaţilor noştri şi ziarele noastre naţionale, apelând prin circulare şi apeluri la întreaga suflare românească, să sară cu obolul lor în ajutorul ce­lor rămaşi orfani şi pe drumuri.

Bani au început să trimită din toate părţile şi avem credinţa, că nici un Român de inimă nu se va da înapoi dela un ajutor cât de mic pentru fratele său năpăstuit.

Cu aceiaşi dragoste se strâng bani frumoşi şi în România şi astfel vedem pe toţi Românii de bine dând mâDă de ajutor fraţilor bănăţeni.

La ziarul nostru s’au trimis până astăzi cu totul 344 cor. 60 bani, din cari partea cea mai mare s’au trimis celor nenorociţi. Astăzi ne-au sosit încă următoarele ajutoare: dela d-1 Ştefan Belindescu, înv. şi dela d-1 com. Simeon Teodor câte 10 cor.

Deschiderea Filialei „Albina“în Mediaş.>

— 5 Iu lie 1910.

F ilia la in s t i tu tu lu i de c re d it şi eco­n o m ii »A lb ina» d in M ediaş s’a desch is în 2 Iu lie a. c. U n d o r re a liz a t, u n d o r îm ­p l in i t , care este p e n tru p o p o ru l n o s tru de pe T â rn a ve de o im p o r ta n ţă fo a r te m are în v ia ţa sa eco n o m ică -fin a n c ia ră şi c h ia r ş i socia lă. A fo s t de asem enea o d o r in ţă de m u lt n u t r i tă a f ru n ta ş i lo r n o ş tr ii d in M ediaş şi ju r , să se poa tă bucu ra de ro a ­de le bune ale a şe ză m ln tu lu i n o s tru ce lu i m ai vech iu , m a i m are , m a i so lid f in a n c ia r — şi as tăz i vedem , în fine , lu c in d în l i te re de a u r f irm a » A lb in e i» în p ia ţa M ediaşu lu i^ ca u n m ă re ţ sem n de c u ltu ră na ţio n a lă .

N oua f ilia lă a fo s t in a u g u ra tă în m od so lem n de însuş i d-1 d ire c to r 6 ozm a, care, în s o ţ it de in s p e c to ru l g en e ra l a l f i l i ­a le lo r A lb in e i 1. V ătăşan , a p re z id ia t p r i­m a şed in ţă p le n a ră a c o m ite tu lu i de cen­zu ră , p rezen tând după o fru m o a să v o rb ire de desch idere, o fic ios pe cel d in d in tâ iu d ir ig e n t a l f i l ia le i d-1 A n a sta siu Boiu şi in s t i tu in d de ju r is c o n z u lt şi de lega t a l d ire c ţ iu n e i pe d-1 D r. D ion isie R om an. D upă aceasta d-1 d ire c to r Cozm a a p re d a t m e m b r ilo r d in c o m ite tu l de cenzu ră cre- d e n ţiona le le , f iin d as tfe l a leşi d re p t s fe tn ic i a i nou e i f il ia le d -n ii Ioan M o ldo van , p ro ­

topop g r. c., R o m u l M ircea, p ro topop 'g r . o r t. D r. A le x a n d ru M o ra r, advocat, Ioan F o d o re a n u , pa roch g r. o r t. , A ta n a s ie Po* p o v ic iu , m a re com ersau t, D io n is ie R om an sen. şi V ic to r M andea l, in g in e u r, că ro ra , le g â n d u -le de in im ă p rospe ra rea şi r id ic a ­re a f i lia le i p r in m uncă c in s tită , le -a d a t in s tru c ţ iu n ile necesare ş i pove ţe bune. D upă ce tire a n o rm a tiv e lo r a de c la ra t şe­d in ţa de în ch e ia tă şi ş i-a e s p r im a t cu p lăcere co n v in g e re a că b ă rb a ţ ii puşi în f ru n te a aşeză m â n tu lu i nou îş i v o r îm p lin i cu s fin ţe n ie ş i cu p ricep e re m unca în c re ­d in ţa tă m â in ilo r lo r dibace.

La p râ n z u l fe s tiv , care ne-a în t r u n i t în p a v ilio n u l re s ta u ra n tu lu i »Schützen«, a desch is ş iru l to a s te lo r d-1 D r. R om an, b in e ve n tâ n d pe d-1 Cosma, sub a că ru i câ rm ă în ţe le a p tă in s t i tu tu l »A lb in a « s’a ş t iu t r id ic a la în ă lţ im e a ce lo r m a i so lide ş i m a i ve ch i aşezăm in te s tră in e d in p a tr ie . D-1 d ire c to r Cosm a m u lţu m e ş te o ra to ru lu i în c u v in te ca lde p e n tru bune le u ră r i.

D-1 p ro to p re s b ite r R. M ircea sa lu tă î n t r ’o c u v â n ta re fru m o a să ş i b in e s im ţită pe tâ n ă ru l d ir ig e n t B o iu , care răspunde e m o ţio n a t ş i m u lţu m in d m a i în tâ iu d - lu i d ire c to r Cosma p ro m ite , că îş i va da şi p e n tru v i i to r to a tă s il in ţa de a f i v re d n ic de înc re de rea m an ifes ta tă . I i ro a g ă apoi pe d -n ii ce n zo ri ş i co leg i fu n c ţ io n a r i a -i da m ână de a ju to r , ca p r in m uncă co ­m ună ş i bun ă în ţe le g e re să poa tă f i fo lo s i­t o r i in s t i tu tu lu i ş i n e a m u lu i rom ânesc.

In d ecu rsu l m esei boga te a m a i toas­ta t p ă r in te le I. F odorean p e n tru »A lb ina« ş i re p re z e n ta n ţ ii e i ; d-1 d ire c to r Cozma p e n tru m u lt m e r ita tu l re v iz o r gen e ra l al f i l ia le lo r d-1 V ă tăşan .

D upă p rânz la oa re le 5 d-1 d ire c to r Cozm a a fo s t în s o ţ it de aproape în tre a g a soc ie ta te la ga ră şi în d is p o z iţie veselă şi în ă lţa tă ne-am lu a t răm as bun dela v a lo ­ro s u l b ă rb a t al n ea m u lu i, în spe ra n ţa de a-1 pu tea sa lu ta câ t m a i des in m ijlo c u l n o s tru . Cu înc re de re în D um nezeu ş i în conv inge rea , că p r in desch ide rea f ilia le i aceste ia este pusă o nouă p ea tră so lidă la bunăsta rea şi r id ic a re a neamului ro m â ­nesc, î i d o r im noue i f ilia le d in in im ă un V iv a t, c resca t f lo re a t.

D

Expoziţia şi examenul internatuluide fete din Braşov.)

— 8 Iu lie n . 1910.O p a rte a p u b lic u lu i rom ânesc d in

B raşov a a v u t z ile le aceste p lă c u tu l p r i- le g iu să a d m ire una d in cele m a i frum oase e x p o z iţ ii de ob iec te d in in d u s tr ia noa s tră de casă, lu c ra te cu m a re sâ rg u in ţă , p r ic e ­pere şi g u s t de e leve le in te rn a tu lu i nos­t r u d in B raşov sub conducerea a b ile i lo r p ro fesoa re , d-şoara L eon tina Popescu. E x ­p o z iţia o b ie c te lo r a m in t ite în sala cea m are a şcoa le i p r im a re c e n tra le de fe te d in B raşov, a fo s t p e n tru p u ţ in i i v iz i ta to r i o deoseb ită s u rp r in d e re ş i e levare su fle ­tească, ş i dacă re g re tă m ceva este, că pu­b lic u l n o s tru , fie d in ig n o ra n ţă fie d in neş tire , nu i-a d a t im p o r ta n ţa cu ve n ită . In trâ n d în

sala e x p o z iţie i şi a runcân d o p r iv ire g e n e ­ra lă asup ra n e n u m e ra te lo r ob iecte expuse şi a ra n ja te cu m u lt g u s t pe p e re ţi şi pe mese, am răm as v iu im p re s io n a ţi de m o t i­ve le ro m â n e ş ti, c a r i îm podobeau m a jo r i­ta te a co v â rş ito a re a lu c ră r i lo r expuse. în ­cepând de la cele rna i s im p le ţă s ă tu r i ş i cu ­s ă tu r i până la cele m a i co m p lica te ş i boga­te, to a te p u r ta u pecetea g u s tu lu i n e în tre c u t a l s im ţu lu i a r t is t ic a i p o p o ru lu i n o s tru . In secţia de ţă s ă tu r i e rau expuse d ive rse p â n z ă tu ri, covoare, p e r in iţe de d ivan , cos­tu m e ro m â n e ş ti, săcu le ţe etc. to a te lu c ra te în m o tiv e ro m â n e ş ti ş i în d ife r ite c o lo r i după m ode le lu a te d in a lb u m u r ile Comşa, Cosma, C ornescu şi P ana itescu . L u c ru r i în - tra d e v ă r a d m ira b ile a tâ t ca execu ta re câ t ş i ca gus t. In a ltă secţie am vă z u t un n u ­m ă r m a i m are de m ilie u r i, fu g ă to a re etc. lu c ra te în a lb în m o tiv e ro m â n e ş ti. O a ltă secţie e ra în c ă rc a tă cu d ive rse lin g e r i i lu c ra te de e leve le şcoalei, ia r o a ltă secţie e ra d e s tin a tă p e n tru costum e le m ode rne c ro ite de eleve sub conducerea d -şoare i d ire c to a re B irăesou. T oa te ese cu ţiu n i fine şi a tră g ă to a re , c a r i ne-au d a t o dovadă sp lend idă despre conducerea p ric e p u tă a d -ş o a re lo r p ro fesoa re ş i despre s â rg u in ţă e le v e lo r in te rn a tu lu i.

P ă răs ind sala espos iţie i am răm as în c â n ta ţ i de cele văzu te ş i dacă am re ­g re ta t ceva este, că această ra ră e x p o z i­ţ ie a fo s t prea s c u r t t im p deschisă p u b li­c u lu i. Să sperăm însă că c o m ite tu l re u n i- une i F e m e ilo r ro m â n e sub conducerea d is tin s ă a d*ne i p re z id e n te B aiu lescu va găsi pe v i i to r că ile şi m ijlo a c e le , p e n tru a o fe r i nu nu m a i p u b lic u lu i ro m â n d in B raşov c i şi s t re in i lo r d in nou p r i le g iu l de-a a d m ira o a ta re e xp o z iţie frum oasă .

*

E r i după am iaz i s’au ţ in u t în sala fe s ­t iv ă a g im n a z iu lu i n o s tru sub p re s id iu l p ă r in te lu i D r. V . S a ftu şi în p rezen ţa u n u i p u b lic num eros esam enele to e re tic e şi p ra c tice ale in te rn a tu lu i. E leve le au fo s t e xa m in a te de p ro fesoa re le Jor d -na M. Popescu şi d -şoare le B irăescu ş i M. Rusu, dând d in to a te ob iec te le ră s p u n s u ri fo a r te frum oase . C o ru l in te rn is te lo r a esecu te t de înche ie re câteva c o ru r i sub conducerea a b ilu lu i d ir ig e n t d - l în v . N. S to ico v ic i. D upă exam en s’au o fe r it p u ­b lic u lu i în lo c a lită ţ i le in te rn a tu lu i p r ă j i tu r i gustoase p re g ă tite de eleve.

în ch e in d n u pu tem decât să fe lic ită m cu to a tă că ldu ra pe m em bre le c o m ite tu lu i reuniunei şi pe harnicele profesoare Ia re z u lta te le frum oase re a liz a te in acest an şco lar.

Dela adunarea generală a despărţămân­tului Braşov al Asociaţinnei-

Raportul comitetului.(Urmare.)

S’au ţ in u t deci cu to tu l 16 p re le g e ri, d a r n u m a i în 7 sate. Ia r desp. n o s tru are 24 de a g e n tu ri. Şi to c m a i d o r in d ca ’n fiecare sat să se ţ in ă pe an m ăcar o p re ­legere , am în d e m n a t c o m ite te le a g e n tu r i­lo r să ţ in ă p re le g e r i şi fă ră v re -u n m em ­b ru d in c o m ite tu l deia B raşov. P re o tu l A u re l N is to r d in A rp ă ta c , care a fă c u t aceasta, ne-a t r im is şi un ra p o r t a m ă n u n ­ţ i t , care este to to d a tă un p o t r iv i t p ro ­g ra m de a c t iv ita te p e n tru • o r ic a re sa t d in despărţ. P ro g ra m u l îo to c m it de p ă r in te le

P e tru căzu pe g â n d u r i şi desch izând ca rte a z ile lo r Iu i c it i, c i t i cu băgare de seamă şi se lu m in ă .

— D ă -m i două s tic lu ţe , m ireasă.Zâna i le aduse, el le puse’ n b râu,

îş i lu ă răm as bnn şi plecă m a i departe , în c o tro ? spre cei d o i m u n ţ i cu acele ’n n o u r i i c e ru lu i, duşm an i de m ii şi m ii de a n i ş i c a r i în v ră jm ă ş ia lo r se b a t p u ru r i în capete. D in răzb o ire a lo r purced două iz v o a re : u n u l de apă v ie , a ltu l de apă m o a rtă .

1, Doam ne, D o m n e ! b u n e -o r fi apele acelea, d a r cine, fo cu l neg ru , să se poa tă ap rop ia de m u n ţi şi să ia u n p ic, două !

P e tru se o d ih n i la p ic io a re le lo r şi des­ch izând ca rte a c e ti: »Când va sta soa re le cruce, m u n ţ i i v o r c o n te n i lu p ta p e n tru o clipă , c ine se b izue, iee a tuncea apă şi fugă.« F e c io ru l aştep tă , soare le a junse d re p t de-asupra şi cei d o i v ră jm a ş i de m u n ţ i se o p r iră . P e tru se repez i ca un zm eu, lu ă ’ncele două s t ic lu ţe apă v ie şi apă m o a rtă şi cu m u ltă b u cu rie în s u fle t p o rn i ’napoi.|i

A ju n s e la cas te lu l d ra g e i lu i, s tro p i s tana de p e a tră în tâ iu cu apă m o a rtă , pe

u rm ă cu apă v ie ş i îm p ă ra tu l a d o rm it de a tâ ta a m a r de vrem e , se t re z i şi se frecă cu pa lm e le la ochi.

— Ii, m a i d ra g ii ta te i, că m u lt m ai d o rm ii zise e l.

Ş i-i răspunse fa ta :— E i, tă tu că , do rm ea i dum nea ta m u lt

ş i b ine, dacă nu era v o in ic u l a is ta să te trezească pe dum nea ta d in m o a rte ia r pe m in e să m ă scape de ru ş in e .

Pe u rm ă s’au pus tu s tre i la s fa t şi în ţe le g â n d îm p ă ra tu l cura s tă p r ic in a , îm - p re u n l m ân iie fe c io r i lo r şi le dădu b ine ­cu vâ n ta re pă rin tea scă ş i dădu veste n o ­ro a d e lo r, că peste p u ţ in îş i va n u n t i fa ta .

„ Ş i n u n ta s’a fă c u t m are ş i m in u n a tă , cu m u ltă vese lie şi pe -a tunc i, to a te erau d in îm be lşug a re pe păm ân t, ia r n u ca acum . Mă crede ţi.

D upă n u n tă , de, t ra iu d ra g ii m e i; un năcaz aşa, au a v u t şi ei, ca o r i ş i care om, m a i ales când m u r i îm p ă ra tu l, d a r m u ltă v re m e nu l i se u s tu ră in im a . A m u r i t? a m u r it . D um nezeu să-l e r te şi pe n o i să ne povăţu iască. Că vede ţi, P e tru se r id icase acum a îm p ă ra t.

Ş i-a d o m n it an i ş i an i spre fe r ic ire a

no road e lo r, c in c i-zec i de an i dacă nu şi m a i m u lt. îm p ă ra tu l a îm b ă trâ n it, îm p ă ră ­teasa aşişderea, ba î n t r ’o bună zi, cade zâna bo lnavă la pat. şi m oare. P e tru îm ­p ă ra t o îng roapă cu m u ltă jă la n ie ş i apo i văzând, că n -a re u rm aş, alege d in c u p r in ­su l îm p ă ră ţ ie i pe u n u l, v o in ic la t ru p şi la m in te , î l pune în scaun, îm p a rte m ilă n o ­ro d u lu i, îş i ia răm as bun şi p leacă în lum e .

Ş i cum era e l bă trâ n , m u lt i-a t r e ­b u it lu i să m eargă , pân ’ să a ju n g ă la c h ilia de p ia tră de la Is v o ru l apei Io rd a n u lu i. A co lo s’a c ă lu g ă r it în tru num e le D o m n u lu i spre ispăş irea p ă c a tu lu i ce l m are.

După v ia ţa de sch ivn ic , D um nezeu î i încercă de m a i m u lte o r i c re d in ţa şi vă- zându-1 că-i s fâ n t, îl luă cu s ine în pă­m â n tu r i le ta in ic e ale c e ru lu i, unde n o ro a ­dele sân t cu m u lt m a i m u lte cape p ă m â n t, şi, cred eu, m ai g reu de s tă p â n it ca a i­cea la n o i jo s , pe fa ţa p ă m â n tu lu i neg ru . A s ta - i s fâ n tu l P e tru , care ţ in e în m ână che ile ra iu lu i.

P . Tu dor.

Nr. 137.—1910

N is to r î l poa te u şo r executa o r ic a re p ie o t o r i în v ă ţă to r dela sate, pe ca re Si tra g e in im a să m uncească p e n tru în a in ta re a în c u ltu ră a n e a m u lu i n o s tru . De aceea U expunem şi n o i pe s c u r t cu unele adău­g ă r i în această dare de seam ă a c o m ite ­tu lu i. >*

In fieca re săp tăm ână se ţ in e l—? p re le g e ri. P o tr iv i te s u n t z ile le de Sâmbătă ş i D um inecă , seara de la 6 — 8 in lo ca lu l şcoale i o r i în case p r iv a te . P e n tru pă rţăe d in sa t prea îndepă rta te de c e n tru l s a tu ­lu i, o r i în f i l i i le pa roch ie i se va ţinea pre ­legere , când p re o tu l este chem at acolo la v re -o s lu jbă .

L i se va v o rb i ţă ra n ilo r şi m ut c itu ­r i lo r despre lu c ru r i re lig io ase , despre ai.no, p o ru n c i, Sf. P ă r in ţ i etc. apo i, daca s u n t de fa ţă m a i m u lţ i b ă rb a ţi decât femei, o le c ţie d in econom ie (n u tr ire a v ite lo r , a ra t săm âna t, g u n o it , c u ltu ra p o m ilo r ) : dacă s u n t m a i m u lte fem ei d ecâ t b ă rb a ţi i i sa va v o rb i despre c h e s tiu n i dev h ig ie n a ( t u - t r i r e , c u ră ţe n ia casei, a c o rp u lu i, a îm b ră - c ă m in ţii, ţe s ă tu r i ş i p o r tu l n a ţio n a l, c re ş ­te rea m o ra lă a c o p iilo r , fo lo su l c ă r ţ i c si al z ia re lo r, c u ltu ra le g u m e lo r etc.) L i sa v o r ce ti t u tu r o r pove ş ti de d i fe r i ţ i a c to r i ro m â n i, d in s c r ie r ile lu i A n to n Pann. unnc * dote, c h ia r is to r io a re şi nuve le d in i- ito r lî m o d e rn i, dacă s u n t p o tr iv i te , a r t i ca le de - p o p u la r iz a re d in z ia re , re v is te . Daci», pre- le g ă to ru l va avea g r i je să în locu iască ia în ce p u t u n e le exp re s iu n i l i te ra re cu v o r t e co răspun ză toa re d in d ia le c tu l ţă ra n ilo r , a te n ţiu n e a acestora va răm ânea înco rda tă până la s fâ rş itu l p re le g e rii.

R e la t iv la b ib lio te că : să nu aş tep te n im e n i, până câDd va v e n i ţă ra n u l să ceară o ca rte de c e tit , c i b ib lio te c a ru l să aleagă c a rte a după in te re s u l ş i g ra d u l de c u itu ia , pe care-1 p resupu ne la un c e t ito r şi să i-o dea. P re legerea în deosebi e un p o t r i­v i t p r ile j de-a îm p ă r ţ i c ă r ţ i de ce tit.

Să se fo rm eze g ru p e de băe ţi ş; fe ­t iţe , ca ri să m eargă la c o lin d a t. D in o a r ii a d u n a ţi se cum pără apo i c ă r ţ i şi so d ă ­ru iesc c o lin d ă to r i lo r . j

Se p o t com anda c ă rtic e le cu p o e z ii / " * popora/o o r i anecdote cu preţul de 5 19 ,ban i o c ă r tic ic ă şi să se vânză p r in f ru n - '-I ta ş ii s a tu lu i o r i p r in n e g u s to r ii rom ân* =\ d in sat. Câte un n e g u s to r m a i cuda^ e d, m âna poa te îm p ă rţ i de anu l nou câteva că lin d a re g ra tu it .

A b o n a m e n tu l la z ia re î l poa te face u n u l d in f ru n ta ş ii sa tu lu i, adunând ban ii şi t r im iţâ n d u - i z ia ru lu i îm p re u n ă <u a- d rese le a b o n a ţilo r, ic i-c o lo s’a r pu tea a- bona câte u n u l şi la o re v is tă li te ra ră o r i econom ică .

P ă rin te le N is to r a d o v e d it p r in fapte că acest p ro g ra m este e xe cu ta b il. Când e l a r fi să se execu te în to a te sate le oua- s tre , a tu n c i ro iu l c o m ite te lo r despă rţăm in - te lo r s’a r reduce la da rea d ire c t iv e i şi pen t ru m e m b rii lu i s’a r deschide a tu n c i căi nouă de în c e rc ă ri şi m uncă.

(Va ura. a)ŞTIRI.., Domnii abonaţi ai foai'*diniastre, cari nu şi-au reinoit abonamentul pe pătrarul al III-iea sunt rugaţi a-1 reînoi cât inai cu­rând ca să nu ii-se întrerupă regu­lata espedare a ziarului«

A dm in islra ţiunea „ G a z e te i T r a n s i l v a n ie i “ .

Greva Şi ziarul nostru. G reva cu le g ă ­to r i lo r în B ra şo v e pe sfârşise. In cât pen­t ru t ip o g ra f ia n o a s tră pu tem zice, că ea se s fâ rşeş te în săp tăm âna aceasta. Ne-a succes a a n g a ja t ip o g ra f i h a rn ic i n eo rga ­n iz a ţ i şi s ta b ili şi săp tăm âna v iito a re ne va fi co m p le t pe rso n a lu l. N u m ă ru l de azi e cel d in u rm ă , ce apare cu cu p rin s m ai m ic ; în săp tăm âna v iito a re el va c.şi e x te n s iu n e a o b ic in u ita .

T o to d a tă ve s tim c e t i to r i lo r n o ş tr i, că*( la d o r in ţa m a i m u lto ra , n u m ă ru l de D u ” niinecă a l »G azetei« va apărea c!e~aci în a in te ilu stra t. Deşi i lu s t ra ţ i i le ne costă m u lte p a ra ’e, ne im punem aceasta je r t fă ,

!

Page 3: Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul Ugrei. Pariámen tul. Parlamentul sau dieta a trecut preste formalităţile începutului,

Nr. 136— 1910 G A Z E T A TB AN S I L V A N I E L Pag. 3.

ca să sa tis facem d o r in ţe le în d re p tă ţ ite a le p u b lic u lu i n o s tru .

Cerem deci ş i de a s tă d a tă sp r ijin u l binevoitor a l onor. n oştri cetitori ş i - i ru ­găm a r ă s p â n d i > Gazeta* în cercul p r ie ­tin ilor ş i cunoscuţilor lor.

Carte didactică aprobată. M in is t r u l r u n g . de c u lte şi in s tru c ţ iu n e p u b lic ă

sub N ru l 63,712 d in 1910, Iu n ie în 20. a apro b a t G ram atica lim bei rom ân eşti (S in ta x ă — e tim o lo g ie — fo n e tic ă ş i o r to g ra ­fie— s t i l) în to c m ită după c e r in ţe le actua le in două c u rs u r i c o n c e n tr ic e p e n tr i. şcoa- ie!e p r im a re de lo a n B a r iu , d ire c to r şco- ;a r în B raşov, e d iţ ia V I (ş i cea m ai nouă) d in 1909, sp re a se fo lo s i în şcoalele cu im ba de p ro p u n e re ro m â n ă . Se a flă de

vânzare la l ib ră r ia e d ito a re C iu rcu , p recum ş i ir; a lte l ib r ă r i i d in ţa ră , în p ă r ţ i le lo ­c u ite m a i m u lt de Rom âni.

Premiul Nobel oferit împăratului Wil-helm ? C o resp onden tu l d in Copenhaga a l z ia ru lu i « B e rlin e r T a g e b la t» te le g ra fla z ă câ z ia re le d in Copenhaga anu n ţă , că v i i ­to ru l p re m iu «Nobel» p e n tru pace va fi o fe r it îm p ă ra tu lu i W ilh e im . Z ia ru l francez «La Presse» a ră sp â n d it z v o n u l că îm p ă ­ra tu l G erm an ie i va cand ida la p re m iu l '^■bel. Z v o n u l se d a to re ş te u ne i dec la ra - fiuru iă c u te la S to k h o lm de exp reşed in - te le R oosew e lt, care a spus că îm p ă ra tu l W ilb e im a re d re p tu l la p re m iu l Nobel, p e n tru că g ra ţ ie e ne rg ie i sale s’a îm pe - d icat ră z b o iu l european, ce e ra să izb uc ­nească în u rm a anexăre i B o sn ie i şi H e r- ţegov ine i. P reşed in te le c o m ite tu lu i p e n tru îm p ă rţ ire a p re m iu lu i Nobel, N e w la nd , de ­c la ră îosă că zvo n u l nu e în te m e ia t, — deoarece c a n d id a tu ra la p re m iu l N obel nu se poate a n u n ţa m a i tâ rz iu de F e b ru a rie , iu c ru pe ca re îm p ă ra tu l nu l ’a făcu t.

Vindecarea sifilisului. U na d in cele m ai g rozave b o li lu m e ş ti, de ca re e bân ­tu ită om en im ea, este boa la aşa n u m ită «s ifilis» , care până acum a n u m a i cu ane ­vo ie se pu tea lecu i. Se pare însă că acum s’a găs it le a cu l ş i p e n tru s tâ rp ire a aceste i boli, căci de câ teva z ile to a te gaze te le şi

'*t i m e d ic ii d in lu m e se ocupă cu n o u l i a fla t de m e d ic u l g e rm a n E h rlic h ,

spre care se spune că e In s ta re să in d ’ ce c h ia r ş i cele m ai în v e c h ite b o li de est so iu. Ia tă ce spune în p r iv in ţa

«»ceasta m e d ic u l ro m â n C o sm uţa d in B u - (iapesta, ca re a s tu d ia t t im p m a i înde ­lu n g a t e fec te le le a cu lu i m e d ic u lu i E h r l ic h :

«C azurile o b ic in u ite , com une, se cu- :e a /d fo a rte repede. C a zu rile m a i g rave , unde tra ta m e n tu l cu h y d ra rg h ir iu , ca lo- m el era zada rn ic , de asemenea. O s in g u ră in je c ţie cu p re p a ra tu l E h r lic h a fă c u t să d ispară, în p a tru săp tăm ân i, to a te ră n ile u n u i bo lnav, care avea buboaie ce p u ro - iau în câ t, în c â t n ic i nu pu tea în g h iţ i n im ic , nasu l î i e ra m ânca t da boa lă pe d in lă u n tru în c ă t i-a u căzu t osc ioare le , pe cap avea ră n i u lceroase, — în s fâ rş it nu m ai era n ic i o spe ran ţă să fie v in d e c a t om u l acosta pe care-1 h ră n ia u pe cale a r tif ic ia lă . In cele d in tâ i p a tru săp tăm ân i după in je c ţ ie n u nu m a i că au d is p ă ru t

ta te acestea, d a r s ’a ş i în g ră ş a t cu două­zeci de ch ilo g ra m e . T o t aşa s’a v in d e ca t un "op ii de două lu n i, care se născuse s if il it ic , şi ale c ă ru i degete e rau ca n g re ­n a i , după o s in g u ră in je c ţie .

D eoseb ita im p o r ta n ţă a n o u lu i leac este în fa p tu l, că a re e fec t v in d e c ă to r m o m e n ta n a tâ t la s if il is u l la te n t câ t ş i la c a z u rile g rave . C a u sa to ru l boa le i m oare în decu rs de 2 4 r -4 8 de o re după in je c ţie . R e la tiv la consecin ţe le s if il is u lu i, cum s u n t tabesu l şi p a ra lis ia , p ro fe s o ru l W asser- m ann d in B e r lin m i-a dec la ra t că nu crede ca p re p a ra tu l E h r lic h -H a ta să poa tă a ju ta în faze le de degene ra re , fiindcă nu este în s ta re să p roducă ce lu le gan g lio - nare nouă. E ste însă v e ro s im il că pe v i i ­to r ca zu rile s if i l i t ic e nu v o r m a i degenera în iabes ş i p a ra liz ie , ş i deci p re p a ra tu l va fi ca p ro fila x ie .

Dacă se v o r îm p lin i to a te n ă d e jd ile ate de noua in v e n ţie , o m en irea va t r e ­

sa ii «o recunoscă toa re g e n ia lu lu i bă r- tt, care a m â n tu it -o d in g h ia re le u n u ia

d in tre cei m a i n e în d u ra ţi duşm an i a i ei, şi care a re d a t a tâ to r oam eni nu num a i sănătatea, c i şi v o ia de a tră i» .

0 nouă însoţire de credit Raiffeisen în comitatul Făgăraşului, ideea s a lu ta ră a R e u n iu n ii ro m . de a g r ic u ltu ră d in c o m ita ­tu l S ib iiu lu i de a pune la cale în fiin ţa re a de în s o ţ ir i de c re d it în fieca re com ună rom ânească d in acest c o m ita t a t re c u t g ra n iţa şi în c o m ita tu l F ă g ă ra şu lu i. R ând pe râ n d s’ au în f i in ţa t în acest c o m ita t în m a i m u lte com une as tfe l de în s o ţ ir i, aco­lo , unde c o n d u c ă to r ii c o n ş tii de chem area lo r pe lâ ngă h ra n a su fle tească s’au în g r i­j i t ş i de bun ăs ta rea econom ică a p o p o ru ­lu i. O a s tfe l de în s o ţ ire de c re d it s’a în f i ­in ţa t la in s is te n ţa n e o b o s itu lu i s e c re ta r al R e u n iu n e i econom ice d in c o m it. S ib iiu lu i a d lu i V ic to r T o rd ă ş in u p r in s tă ru in ţe le p re ­o tu lu i g r . o r. Ioan G iu rca şi în com una Golun , o com ună m ică de 120 fa m il i i , s i­tu a tă pe ţă rm u l d re p t a l O ltu lu i, în n e m ij­lo c ită a p ro p ie re de c o m ita tu l S ib iiu lu i. S p r i j in ită m a i de t o ţ i p ro p ie ta r i i m a i de f ru n te , în s o ţ ire a îş i ia în c e p u tu l cu 60 de m e m b rii. S pe ran ţă e, că cu t im p u l t o ţ i lo ­c u i to r i i d in com ună v o r in t r a în această în s o ţ ire , după ce se v o r f i co n v in s despre b in e fa c e r ile , ce le re v a rs ă asup ra m e m b ri­lo r săi d in această în s o ţire . C o n d u c ă to r ii- aceste i în s o ţ ir i lu â n d în cons ide ra re p ro ­cu ra re a de c a p ita lc ie ft in , pe lâ ngă a lte fo loa se, ce le va adue C e n tra la în s o ţ ir i lo r , ce s’a p ro ie c ta t d in p a rte a c o n d u c ă to r ilo r R e u n iu n ii ro m . de a g r ic u ltu ră d in c o m i­ta tu l S ib iiu lu i, de ja la în c e p u tu l a c t iv i tă ţ i i aceste i în s o ţ ir i, au decis a lu a p a r te la în fiin ţâ n d a C e n tra lă ,

Moravuri Sălbatice. D eşi om e n im e a în a in te a ză d in z i ce m e rg e pe calea c iv i- l iz a ţ iu n e i ş i p r in u rm a re ai crede că om e­n im ea se desbară t o t m a i m u lt de în s u ­ş ir i le să lba tice , ce ne-au răm as m o ş te n ire de la s tră m o ş i, to tu ş i se m a i c u lt iv ă încă şi as tăz i une le o b ic e iu r i, ca ri n u m a i c in s te nu fac o m en im e i. A s t fe l c h ia r în une le d in ţă r i le cele m a i c iv iliz a te , p recum este A m e ­r ic a ş i A n g lia , se c u lt iv ă aşa n u m ita » lup tă de box«, adecă lu p ta cu p u m n u l şi A m e ­r ic a n i lo r ş i E n g le z ilo r le face o deos^ b ită p lăcere să fie de fa ţă la a s tfe l de lu p te să lba tice dând m a ri p re m ii în ban i lu p tă ­t o r i lo r de box. O as tfe l de lu p tă s-a da t z ile le tre c u te în A m e r ic a în tre a m e ric a n u l G e ffre y şi N e g ru l Iohnson . Ia tă cum s-a p e tre c u t această lu p tă s ă lb a t ic ă :

La o re le 2 ju m . se a fla în a renă un p u b lic fo a r te num ăros : p o liţ ia şi a rm a ta luase ră m a r i m ă s u r i de o rd in e . L u p tă to r ii s-au în ţe le s să-şi îm p a rtă p r e m iu l: 60 la s u tă în v in g ă to ru l şi 40 la su tă în v in s u l. Cu c h ip u l acesta în v in g ă to ru l u rm a să p r i­m ească 810.000 le i, ia r în v in s u l 555.000. După un exam en m ed ica l a l b e lig e ra n ţi­lo r, lu p ta a începu t.

P r im e le 10 t u r u r i s-au a ră ta t fa v o ­ra b ile a lb u lu i, în cu râ n d însă el fu p ă ră s it de p u te r i. La al 15 t u r a lb u l fu b ă tu t cu desă vâ rş ire de neg ru . O fu r tu n ă de in d ig ­n a re se d e s lă n ţu i în m u lţ im e . N e g ru l a- p licase a lb u lu i n iş te lo v i tu r i aşa de p u te r ­n ice în fa ţă , în c â t acesta, v rem e de v re -o 10 secunde a zăcu t la păm ânt, nepu tând să se r id ice . N e g ru l a lu a t aceasta d re p t un sem n de v ic to r ie .

U rm a re a acestei în v in g e r i a fo s t, că a is b u c n it d in nou u ra în tre p o p o ra ţiu n e a a lbă ş i neag ră a A m e ric e i. D in A m e ric a v in ş t i r i despre c io c n ir i în tre n e g r i şi a lb i d in p r ic in a v ic to r ie i n e g ru lu i Iohnson la lu p te le de box. S u n t 20 m o r ţ i si su te de r ă n iţ i pană acum . In N o r fo lk 300 m a r in a r i au p r ig o n it pe t o ţ i n e g r ii de pa s tră z i. A rm a ta e consem nată şi lin iş te a se m en ­ţ in e n u m a i cu g reu . in L o n d ra s-au p ro ­dus de asem enea c o n flic te cu n e g ri, a flân - du-se v ic to r ia lu i Iohnson . D o i a r t iş t i ne­g r i, c ? r i eşiau dela re p re z e n ta ţie , au fo s t m a lt ra ta ţ i de m u lţ im e . Dacă u ra aceasta nu va con ten i, ne vom tre z i în cu rând cu o lu p tă pe v ia ţă şi m o a rte în tre A lb iş i Ne­g r ii , care n u m a i c in s te nu face veacu lu i, in care ne a flăm .

Ninsori mari m Elveţia Din Zürichse te leg ra fia ză , că pe m u n ţ i i E lv e ţie i au fo s t n in s o r i u riaşe . Pe m u n ţ i i H ig i, P ila t, G o tth a rd etc. te m p e ra tu ra e sub g ra d u l zero. T im p u l e fo a r te u râ t şi rece.

Petreceri de vară: P o m p ie rii v o lu n ­ta r i d in B ra şo v v o r ţ in e a în caz de t im p fa v o ra b il D um inecă în 10 Iu lie st. n. o b ic i­n u ita lo r pe trecere de va ră la „F â n tâ n a p o p ii“ , la care p r in aceasta în v ită pe to ţ i a m ic ii ş i v o i to r i i de b ine . Ţ in e re a aceste i p e tre ce ri se va face cunoscu tă D um inecă d im . la 6 oare p r in s ig n a lu l de foc.

— D um inecă în 27 lu n ia n. se dă sub conducerea d - lu i A u re l P. B ăn u ţiu ş i cu

concu rsu l b u rs ie r i lo r s o c ie tă ţii n o a s tre te a ­t ra le un m are concert în L ugoş , în fa v o ­r u l in u n d a ţ i lo r d in va lea A lm a ju lu i (corn . C a raş-S eve rin ).

De s f in ţ i i P e tru şi Pavel a r t iş t i i noş­t r i d -na ş i d -n u l Z a h a rie B ârsan dau o re p re z e n ta ţ ie te a tra lă în Sebeşul-săsesc.

Copii d6 ţâţă se p o t u ş o r apăra c o n ­t ra c a ta ru lu i de in te s tin e , dacă se v o r n u ­t r i cu K ufeke şi la p te . K u fe k e îm b u n ă tă ­ţe ş te la p te le , î l face u ş o r de m is tu it , îm - pedecă n e m is tu ire a şi as ig u ră "c o p iilo r o d esvo lta re bună.

Discursul funebralrostit de directorul şcoalei primare de b&ieţi dn Braşov, Ş t e f a n P o p o v i c i , la înmormântarea

regretatului protopop V a s i l e Voina.* )

„Cel ce va face şi va în­văţa, acesta mare se va chiema întru împărăţia ceriurilor“, Mat. cap. o,

vers 19.

M u lt s t im a ţ i şi ja ln ic i a s c u ltă to r i!în cei m a i p lă c u t a n o tim p a l a n u lu i,

în lu na lu i M ai, când nu prea sun tem de ­d a ţ i a auz i v e ş ti t r is te ş i a în d u ra ne n o ­ro c ir i, — când to a tă su fla re a om enească se bucu ră de fru m s e ţile boga te i n a tu r i ,— când liv e z ile în v e rz ite şi c o d ru l în fru n z it cu m ilio a n e le lo r de f io r i ş i f lo r ic e le ră s ­pândesc în n a tu ra re în s u f le ţ ită a e ru l p lă ­cu t, a ro m a tic ş i de v ia ţă d ă tă to r a l p r i- m ăvere i, când d răgă laşe le păsăre le dela c u ib u le ţe le lo r, desfătează p r in c ir ip itu l şi cân tece le lo r p lăcu te auzu l n o s tru , învese- lin d u -n e in im ile şi n u t r in d spe ran ţe le u n u i v i i to r m a i bu n ; g re u ş i d u re ro s a tin se in i ­m ile n oa s tre t r is ta veste, căzu tă ca un fu lg e r d in c e ru l în s e n in a t a l s p e ra n ţe lo r v iito a re , câ va lo ro su l, iu b itu l şi de t o ţ i s t im a tu l n o s tru p ro to p re s b ite r t ra c tu a l ş i in s p e c to r con fes iona l a l şcoa le lo r p r im a re d in t ra c tu l B ra ş o v u lu i, V a s ilie V o in a a în ­c e ta t d in v ia ţă .

Cu to a te că ş tia m cu to ţ i i , că de câ tva t im p iu b itu l n o s tru p ro to p re s b ite r t ra c tu a l e ra s u fe r in d şi î l vedeam m a i s lă b it ş i m a i in d isp u s ca de ob ice i, to tu ş i n u n§_aştep tam la această c a ta s tro fă prea t im p u r ie , ci t ră ia m încă în năde jdea du lce , că s u fe r in ţe le lu i se v o r a lin a şi n o i — to td e a u n a m â n d r ii de şe fu l n o s t ru ,— vom avea în cu rând m ângăe rea de a’l avea ia ­ră ş i în m ijlo c u l n o s tru pe d e p lin îusănă- to şa t.

S oartea însă şi de a s tă d a tă ne a fo s t prea m a ş te ră ş i c rudă şi a ră p it d in m i j ­lo c u l n o s tru prea de t im p u r iu pe acela care dacă a r f i t r ă i t cât v re d n ic ii săi în a in ­ta ş i in acest în a lt post, m u lte d in d u re r ile noa s tre le -a r f i m a i a lin a t şi m u lte d in n e a ju n s u rile v ie ţe i n o a s tre p lin e de l ip s u r i şi de g re u tă ţ i, p r in c a lită ţ ile sale e m in e n te p r in v o in ţa sa ta re şi p r in in im a sa n o b ilă ş i ta c tu l de a conduce cu în ţe lepc iune , le -a r f i sch im b a t spre bine.

P en trucă , ja ln ic i a s c u ltă to r i, fe r ic itu l în D o m n u l, co n ş tiu f i in d de în a lta sa m i­s iune, a a v u t to td e a u n a în a in te a o c h ilo r săi s u fle te ş ti c u v in te le s ft. Ioan C h risos - to m , care zice c ă tră A n t io c h ie n i: >N u-i lipsă de c u v â n tă r i m u lte , n ic i de le g i a m ă n u n ţite , n ic i de în v ă ţă tu r i fe lu r ite : V o in ţa ta să f ie lege !« » V o ie ş ti sa f i i în fru n te , concede aceasta, m a i în tâ i a lto ra , vo ie ş ti să f i i iu b it , iubeş te ; tu f i i le g is la ­to ru l v ie ţe i ta le !<

Şi în tre aceia, c a ri I-au cuno scu t pe fe r ic itu l în D o m n u l p ro to p re s b ite r V as ile V o ina , no i, în v ă ţă to r i i de ia şcoalele p r i­m are c e n tra le d in loc ş i cei d in t ra c tu l B ra şo vu lu i, a l c ă ro r ja ln ic în c re d in ţa t in ­te rp re t s u n t eu, no i, ne-am conv ins în m ai m u lte râ n d u r i, că ră p o s a tu l şi m u lt re g re ­ta tu l n o s tru şe f a fo s t un s u fle t n o b il, cum r a r se în tâ ln e ş te ş i a in te rp re ta t cu d ra g in te rese le n oa s tre în v ă ţă to re ş ti peste to t. N u a fo s t o m u l v o rb e lo r goale, c i a l fa p ­te lo r n o b ile ş i ech ita b ile , care ş t ia să-ş i respecte c u v â n tu l da t, p e n tru că să fie re ­spec ta t şi iu b i t de to ţ i .

P r in perderea lu i — to ţ i am p e rd u t, d a r m a i ales şcoa le le n o a s tre p r im a re d in loc p recum ş i cele d in t ra c tu l în tre g ş i

♦) Din cauza grevei tipografilor întârziat — N. R.

n o i — în v ă ţă to r i i acestora , în t im p u r i le g re le ce s tră b a te m , — când b ă rb a ţ ii de ­v o ta ţ i şcoa le i p re s te t o t ş i p r in ea v i i to ­r u lu i n o s tru şi a l scum pe i n o a s tre p a t r i i , s u n t a tâ t de ra r i , am p e rd u t în e l m a i m u lt decâ t pe u n ta tă bun , căci am p e r­d u t pe u n u l d in tre cei m a i m a r i ş i m a i d e s in te re s a ţi s p r i j in i to r i , pe u n u l d in tre cei m a i b u n i ş i m a i s in c e r i s fă tu ito r i a i n o ş tr ii .

Ne îm p lin im deci n u m a i o d a to r ie s fâ n tă de f i i s u fle te ş ti a tu n c i, — când d in acest re g re ta b il in c id e n t aducem m o d e s tu l n o s tru p r in o s de re c u n o ş tin ţă fiească, care te va în s o ţ i până d in co lo de m o r­m â n t, în lo c a ş u r ile sen ine a le v e c in ic ie i, unde >M are te ve i chem a, după v re d n i­c ia Ta«.

» D o rm i în pace s u fle t n o b il, e te rn ă fie în tre n o i m e m o ria Ta!«

Espoziţia de jocuri româneştila Ibasfalău.>

N u de m u lt s-a p u b lic a t un ape l p r in z ia re le noastre , în ca re se recearcă şi se, în v ită că ldu ros to a te sate le d in a p ro p ie re a lb a ş fa lă u lu i să ia p a rte la s u s n u m ita es- p o z iţie .

V re m e a se ap rop ie , 24 Iu lie s t. n. te rm in u l e spo z iţie i e a ic i.

E d a to r ia deci a f ie c ă ru i p re o t şi în ­v ă ţă to r să în jghebeze d in com una p ro p r ie o ceată de că luşe ri, p rezen tându -se Ia acea espoziţie . care pe lâ ngă că va f i in te re ­santă , are m e n ire a de a scoate la ive a lă d ife r ite le t ip u r i , jo c u r i, c h iu itu r i ş i p o r tu r i a s a te lo r noas tre .

C e n tra le i » A s o c ia ţiiin ii« i-se îm b ie un p r i le j bun de a-şi pu tea îm b o g ă ţi m u ­zeu l cu ceva, t r im iţâ n d pe a tu n c i un fo ­to g ra f, ca să fo to g ra fie ze d ife r ite le cete de că luşe ri a i s a te lo r noastre , cu deoseb ite p o r tu l i.

D a to r ia d e s p lr ţă m in te lo r »S igh işoara« , » S â nm ărtin « ş i »Mediaş« ale A s o c ia ţ iu n ii, ce s u n t m a i aproape de Ibaşfa lău , este să a ju te , să îm bă rbă teze această espoz iţie , ca să fie b ine re p re z e n ta tă ş i succeasă.

P re z id e n ţii d e s p ă rţă m in te lo r a m in t i te a r face un lu c ru în ţe le p t, com un icând u r ­g e n t tu tu ro r p re o ţ ilo r ş i în v ă ţă to r i lo r d in com une le d e s p ă rţă m in te lo r p ro p r ii , ca sa ia p a rte Ia espoziţie cu câte o ceată de R om ânaş i ju c ă to r i.

De a ltc u m n im enea n u înd răsneş te a tra g e la în d o ia lă b u n ă v o in ţa şi s p r i j in u l p o m e n ite lo r d e sp ă rţă m in te , d in tre ca ri u ne le poate pană acum n i-a u a ju ta t ş in e a ju tă , ca să fia câ t se poate de succeasă espo­z iţ ia , ce vo im a o în tru p a .

C hestia cu d e sp ă rţă m in te le s-a p o ­m e n it, ca să ţ in e m în c o n tin u u tre a z su­f le tu l b u n ilo r R om ân i, la s p r i j in u l că ro ra năd ă jd u in d , credem că vom pu tea vedea în c u râ n d în tâ ia espos iţie de jo c u r i ro m â ­neş ti, de s ig u r frum oasă , im p u n ă to a re ş i c h ia r in s tru c t iv ă .

Sigh işoreanu.

ULTIME ŞTIRI.Roma, 8 Iulie. Ziarele află din

Atena că chestiunea cretană se va rezolva pe cale pacinică. Veniselos a reuşit să convingă pe fruntaşii po­litici din Creta ca să accepte propu­nerile puterilor protectoare şi să recunoască suveranitatea Turciei a- supra insulei. Sunt speranţe că tra­tativele în această privinţă nu vor mai întâmpina nici o dificultate.

CDnstantinopole. 8 iul. Poliţia a dat de urmele unei conspiraţii, care avea de scop asasinarea miniştrilor şi a altor bărbaţi de stat. S’au confiscat mai multe ducumente compromiţătoare. Doi dintre conspiratori an fost ares­taţi. Conspiratorii aveau o tipografie proprie, unde s’au găsit o mulţime de manifeste în potriva guvernului.

P r o p r ie ta r : JDr. A u r e l M u r e ş ia n u .Succesorii.

R a d a c to r respons.: I o a n S p u d e r c a .

Page 4: Dr. A. D. Luscu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68601/1/BCUCLUJ_FP...tat, anume în cercul Ugrei. Pariámen tul. Parlamentul sau dieta a trecut preste formalităţile începutului,

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 1 3 8 - 1910

P r e t u r i l e n e t t o c a s s a «

(Ül/ldo

O(=1O

• •r-*£CD

P-l

Mâiestru pantofar Braşov, Strada Orfanilor Ur. 2. aproape de piaţa „ Mare magazin, de~ tot feliul de încăl­

ţăminte, incru de mână, bnn şi cu preţuri foarte re- duse. Ocazia cea favorabilă, pentru de a cumpăra cele

ma bune, mai durabile uşoare şi plăcute încălţăminte pentru toate sezoanele cu preţurile cele mai reduse numai în depositul dlui pantofar Balea, sa pot găsi.

— B r a ş o v , S tr a H a -O r fa n i lo r n r . 2» —

mare. Rec ornând ă tot feliul deîn<*ă]ţămiAte — pentru bărbaţi, dame şi co­pii, mare asorti­ment de gbiete se­zon de vară.

Preţurile netto cassa*

■!?

3.CD

S3CD

OPxnt/aP

Antreprise de pompe funebreIE - T u t s © 3 s .

B raşo v , S tra d a P o r ţ i i I r . 3. v is -â -v â s d e B ă c ă n ia S t e u a R o ş ie .

Recomandă Onor. public la caşuri de morte, aşecj&mentul seu de inmormentare b o g a t a s o r t a t in cari tote obiectele, atât sortele mai de rând, cât şi cele mai fine, ee p o t c ă ­p ă t a c u p r e ţu r i i e f t in e .

Comisiune şi d e p o u d e s i c r i u r i de m e t a l ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturor s f tc r ll ir i lo r de l e m n , de m e t a l şi imitafiuni de metal şi de l e m n de ş te ja r u *

Depou de CUttUni pentru monumente şi plantici cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, care îunebre proprii CU 2 şi cu 4 cai, precum şi un c a r f u n e b r u venet, pentru c o p i i , precum şi cioclii.

Comande întregi se esecuta p r o m p t ş l Ieftin^ i a u asupră-mi şi t r a n s p o r t u r i (te m o r ţ i iei ' s t r e iu ă t a t e .

La caşuri de morte a se adresa la U 5 _ . __________E. T u t s e k .

XXxX

Singurul institut de asigurare ardeleanT R A N SSYLV A N IA “,:^(edificiile proprii*)S t r a d a C is n ă d îe i 5 . S I B I I I J .recomandă

Asigurări împotriva foculuipentru e d if ic i i , r e c o lte « m a ş in i , m o b ile etc. pe lângă premii recunoscute de cele mai eftine, şi în cele mai favora­bile condiţii, cum şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşe- zămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe CâZUl morţiişi cu termin fix. cu platire simplă, sau dublă a capitalului; asigurări de Zestre (copii), pentru serviciul militar, şi asigu­rări pe spese ie înmormântare* mai departe asigurări de acci­dente corporale, contra infractiei (furt prin spargere şi asigu­

rări de pagube la apadacte.Sum ele p lă t i te p e n tru p a g u b e de fo c p an ă la f in e a an . 1909 K. 4.831,168 51

*Xx8

1xxxXxXXxgX£Xv

©BJE**’ P rospecte în c o m b in a ţiile cele m a i v a r ia te se t r im i t şi se dau g ra tu it2 o rice in fo rm a ţ i i în b iro u r iie D ire c ţiu n e i, s tra d a C ianăd ie i N r. 5 şi* la to a te a g e n tu rile .% Persoane vărsate în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc in serviciul institutului y în condiţii favorabile.

XXXnXxxnxxxnxxXnx

C a p ita ie a s ig u ra te pe v ia ţă a c h i ta te .................................. . K. 4.571,03531S ta re a a s ig u r ă r i lo r de fo c cu s fâ rş itu l a n u lu i 1909 . . K. 112.045*419*—S ta re a a s ig u ră r i lo r de v ia ţă cu s fâ rş itu l a n u lu i 1909 . K. 10.847,132 —F o n d u r i de în te m e ia re ş i de r e z e r v ă ................................... , K 2.309.387 —

xxXXxxKXn x m xx

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x k x x *Cumpăraţi cartea veselă şi hazlie alui Noia-Oardin;

lăsdcăTăniiW v* f

V ânzoa la F i l is te i lo r , v ic le n ia V u lp o ilo r , C o rne tu l H ă lu ia , ş i a lte m in u n a ţi în tâ m p la te acum , ş i scrise cu m u lt haz pe 100 p a g in i p e n tru popor. C ope rta o r ig in a lă re p re ­z in tă pe v e s t itu l o p ş ita r în sa t la ie i, pecând is to r is e ş te despre ba ron l ig i ş i despre — G o lia tu lo r. etc. etc. Călăuză la vânzoa la v iito a re . P re ţu l 40 ban i (20 c ru c e r i) —

Se p o a te co«man<la d e la l ib r ă r ia A . M u re şan B ra ş o v , ş i de la A d m in is t ra ţ ia G aze te i T ra n s ilv a n e » . V fm z ă tr iîo r ra b a tu l c u ve v e n it.

» ■

„ECONOMUL“,InstitDt ' ie credit ; i economii, societate pe acţiuni.

Centrală în Cluj (casa proprie) Strada Vesselenyi- Miklds 26. Filiale în Gherla., Ludoşul de Mure __________ Paniiceu, expozitură în Aiud.__________

în tem eiat la an u l l§ § 6 .Are Capital social în 4000 acţiuni

K. 400.000 „ Fonduri de reservă ,, 250.000„ Fonduri culturale şi

de binefacere „ 15.000n Depuneri spre fruc­

tificare peste . „ 1.600.000Primeşte depuneri spre fructifi

care dela privaţi cu 4-l/ 2°/Q şi cu 5°/0 iar la sume peste 10.000 cor. şi dela corporaţiuni culturale sau filantropice cu condiţiuni escepţional favorabile.

Escontează cambii cu cel puţin două subscrieri;

Dă împrumuturi pe cambii cu acoperire hipotecară cu 7% 8% JAcoarda împrumuturi hipotecare cu amortizare pe 10, 20 şi 60 ani cu7%.

Âcoardă împrumuturi de Cont curent cu acoperire de hârtii de va loare notate la bursă cu 6°/o 7°/0-

„Economul“ ajută, ca să se în­fiinţeze în comune bănci săteşti; de acelea s’au făcut la Gilau, Feneş, Sălciua Tic, Berind, Măcicaşul Ung., Grădălisfi

„Eeenomul“ mijloceşte cele mai (ftine asigurări pe viaţă şi contra focului.

P re ş e d in te : V ic e p re ş e d in te :Dr. Isidor Mar cu. Io an Nestor de Desmir,

D»r. e x e c u tiv :Dr. Amos Frâncu.

Membrii în Direcţiune: Dr. Elie Dăiauu, Ladisiau Papp, Dr. Baziliu Başiota, Dr. Romulus Marcu, Iuniu Br Hodoş, Dr. Coriolan Pop. Juris conzult: Dr. "Victor Poruţiu, advocat.

De vânzareCasele diu Valea morilor Nr. o/c com­puse din 5 odăi, 2 pivniţe, cămară, poduri mari, grajd, şopron, 2 cur apa în curte Se mai vinde şi o g*. dină fructiferă.

Doritorii de a cumpăre sunt ru­gaţi a se infvrma la adresa de sus.

P re ţo filo c e rea le lo r diu piaţa âraşăvDiu 8 Iulie 1910

Mesura Ij Valutaséu C a l i t a t e a . ^ în

ijreutatoe i Kor. —

1 H. liJj;

Grâul cel mai frumos, j 20...

» Grâu mijlociu . . | 19 —ft Grâu mai slab . . . ! 18 —n , Grâu amestecat , . ! 17 —ft Secară irum osă. . . j 13 —

SScară mijlociâ. . . i 12 —n Orz frumos . . . . 1 10 —. Orz mijlociu. . . . 9 —ft Oves frumos. . . , 7 —» Ovâs mijlociu . . . 6 —a C u c u r u z ...................... 12 —n Mă5aiu (meiu) . . . | 11

i7» M azăre...........................! 2*2L i n t e ..........................j 2 0F a so le ...........................■ 22 —Semenţă de in . . . 20 —

a SSmenţă de cânepă . 15 —Cartofi........................... 4 —Mâzâriehe..................... — —

I kilà Oarne de vită . . . r 28» Carne de porc . . . i 69ft Came de oerbece. . 96

100 kil. 8§u de vită prospet , 40 —yi Seu ce vită topit . . j 6 ; —

Fragi de grădină.K ilo I cor».

d in 17 a le lu n e i c u re n te se poa te căpăta în fieca re zi p roaspe te la

Heinrich Zintz,D epos it de poam e al lu i M a rt in H o rvâ th ,

romanin B r a ş o v S f^ iscla n o a u â 7« Am onoarea recomanda On. Public din Brvşov şi jur Atelîeriul Hieu de cureiârie, provâzut cu tot feliul de foamuri de iux şi pentru lucru, din piele de blanc, precum şi tot feliul de curele de încins, şerpare, şele în diferite color(, artistic lucrate» Se primesc şi reparaturi de totieliul, cu- fere, geante de călătorie şi pungi, etc. etc. precum şi plosci de lemn îmbrăcate în curele frumoase, în mărimi şi colori diferite.pfiT" La atelieriul iLfju de pielărie din Braşov, coman-TB# dels poştale se efeptuesc grabnic şi cu preturi moderate*

Plecarea şl sosirea tren ărilo r is sta l ni ni î i B ra şo iValabil din 1 Maiu st. n. 1910 şi până în 1 Oct. st. n. 1910.Plecarea trenurilor din Braşov.

îiela Braşov ia Budapesta:I. Trenul mixt la óra 6*36 min. dimin.

II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó. 2*20 m. p. m.III. Trenul de pers. la óra 7*40 min. séra.IV. Tr. aeeel. p. Arad la órelelO‘05 m. séra.V. Tr. accel. p. Arad la orele 6 00 min. dim.

Del» Braşov la Bucurescî:I. Trenul de persóne la óra 3T6 m. dim

II. Trenul mixt la orele 12*32 re. p. m.III. Trenul aeeel. la óra 2‘34 min. p. m.

(ce vine pe la Cluşiu). iV. Tren mixt la orele 6*40 séra. *

* (care circula numai la Predeal\V. Tren aeeel. ia orele 5 26 rnin. dimin.*

(* până la 15 Noemvrie )tDela Braşov la Zêrnescï (gara Bartolomeiu)

I. Trenul m ixt la óra 9*27 min a. m .II. Trenul mixt la óra 2 48 min. p, m.

IÍÍ. Tren m ixt la óra IOT 1 séra.Delà gara Bartolomeiu la Făgăraş:

I. Tren de pers. la ora 4-34 unn. dimin.II. Tren là ora 7*58 minute dimineaţa.* UI. Ti •en la ora 107 minute p. os.(are legătură pănă la Nagyszeben sos. 8 59 seara).IV. Tren ia ora 3T0 minuit; p. r».*V. Tren la or* 5 39 m inute p. iu.

(* pănă la Feketebalom.)

Sosirea trenurilor in Braşov: Dela Budapesta la Braşov:' '

1. Tren ace. p. Arad la órele 5T6 m. dim„II. Trenul de persóne la óra 7*35 dim.III. Tr. aocel. peste Cluşiă la 0.2*19 m. p. m.IV. Trenul mixt la óra 8*56 min. séra.V. Trenul accel. la ora 10*04 seara.

OeSa Bucurescî ia Braşov:I. Tren. de pers. ia óra 6*50 min. dímiu*

(numai dela Predeal).II. Trenul accel. la óra 2*0 min. p. m .

(Are legătură cu Sibiiu şi Cluj).III. Trenul pers., ía óra 4*05 m. p. m.IV. Trenul mixt. la óra 9*18 min. sóra.V. Trenul accel. la ora 10 44 mm. seara.*1

(* pănă la 15 Noemvrie).Dala Zernsscî la 8raşav (ga**. Sartoloma'ii»

L Trenui mixt la óra 7*30 min. dim.II. Trenul mixt la óra 1*20 min. p. m.

III. Tren mixt la óra 7 27 sóra.Oala Făgăraş la gara Bartolomeiu:

I. Tren U ora 7 04 min. dimineaţa.II. T ren la ora 9 58 mm. a. m,*

III. Tren la ora 12*12 min. a. ra.IV. Tren la ora 7*17 m.nute p. in.*

V. Tren la ora 9 59 minute seara.<* dela Feketehalom.)___________

Circulaţia trenurilor locale şi Motoarelor Braşov-Săcele.— *.. . . . . ~ valabil delà 1 Maiu 1910 - . . . . . . . . .

Din Braşov-piaţă pleacă la : Noua, Dârste, Bâcsfalu, Tiirkos, Csernat Satulung, Zajzon7 02 8-07 9 01 10 14 11*10 12*18 1*66 2*30 9-20 4*38 5-55 7-15 7-44 10*1*2.

La Uas'ă : 7'ifi H-2.r fi'iii 10'20 il-22 11*58 1 24 l*4;j 2 10 8*17 4-55 5*41 'MO 7 05 8*18 b -5/ 9,

T ip o g r a f ia M ură ş a rm , B ra ş o v .