Masuri de intarziere a infloririi pomilor in conditiile anului 2005

Descriere imagine:Copaci infloriti primavara

În decursul unui an, pomii si arbustii fructiferi trec prin doua stari:? starea de vegetatie care începe de la umflarea vizibila a mugurilor si pâna la caderea frunzelor;? starea de repaus relativ când functiile fiziologice sunt reduse la minim si tine de la caderea frunzelor pâna la dezmugurit.

Starea de repaus a pomilor si arbustilor fructiferi

Starea de repaus relativ se manifesta sub doua forme:

? repausul profund sau obligatoriu - tine din noiembrie pâna la mijlocul sau sfârsitul lunii ianuarie, perioada în care pomii nu pornesc în vegetatie chiar daca temperaturile medii zilnice depasesc pragul biologic de 6-8oC;

? repausul facultativ sau fortat în care pomii îsi declanseaza vegetatia daca temperatura aerului depaseste pragul biologic astfel ei devenind foarte sensibili la gerurile si la îngheturile târzii.

Iarna acestui an, ca de altfel si toamna au fost calduroase, lipsite de zapada fapt ce a scurtat repausul profund si ne asteptam ca în luna februarie sa se declanseze vegetatia daca temperaturile permit acest lucru.

Din observatiile noastre facute în livada Statiunii Didactice Timisoara pâna în prezent (20-25 ianuarie) nu exista pericolul dezmuguririi nici chiar la cais, specie care are repausul cel mai scurt.

Alte specii cu repaus scurt si la care ar fi pericolul de pornire în vegetatie mai repede sunt: piersicul, ciresul, unele soiuri de par si prun.

Temerile foarte mari, chiar alarmante facute de unele persoane (probabil neavizate) nu se confirma.

Ce putem face ca sa prelungim repausul si sa întârziem înfloritul?

Din pacate aceste masuri sunt limitate, dar exista unele masuri destul de usor de aplicat si cu rezultate satisfacatoare.

Stropirea pomilor (trunchiul si coroana) cu lapte de var (solutie de oxid de calciu) destul de concentrat în care se mai adauga si aracet pentru o mai buna aderare si evitarea spalarii, are menirea de a combate radiatiile calorice (deci pomii se încalzesc mai putin în zilele cu soare) si astfel înfloresc cu 5-6 zile mai târziu.

Pentru a nu executa un tratament special în acest scop recomandam ca tratamentele sa se faca cu zeama bordeleza 1,5-2% bine neutralizata, chiar o supradozare de var pentru a crea culoarea alba a coroanei si trunchiului. În acest caz combatem moniliozele, basicarea frunzelor la piersic, Taphrina deformans la prun si rapanul la mar si par.

Întârzierea taierilor amâna înfloritul cu câteva zile întrucât bogatia de muguri de rod secatuieste într-o oarecaremasura pomul în substante plastice astfel ca dezmuguritul si înfloritul au loc ceva mai târziu.

Tratamentele chimice cu ALAR-85 (2000-3000 ppm) produc întârzierea înfloririi cu câteva zile.Tratamentele chimice cu clorura de clorcolina (CCC) sau Cycocel au de asemenea efect de întârziere a înfloririi pomilor.

Literatura de specialitate recomanda de asemenea si produsul Ethrel în concentratie de 150-300 ppm aplicat din toamna sau chiar în timpul iernii produce de asemenea o întârziere a înfloririi. De fapt acest produs este mult mai recomandat pentru uniformizarea coacerii la cirese si visine în vederea recoltarii mecanizate si la rarirea fructelor la prun, cais si piersic.

Masurile recomandate mai sus nu sunt miraculoase dar fac mult mai mult decât sa asteptam cu mâinile încrucisate devansarea înfloritului si apoi efectul distrugator al brumelor si îngheturilor târzii.

Fiecare pomicultor va alege din masurile recomandate pe acelea care-i sunt mai la îndemâna; desigur mai ieftine si mai usor de aplicat sunt tratamentele cu solutie de oxid de calciu sau tratamentele cu zeama bordeleza puternic neutralizata.

Speram ca aceste masuri cât si o evolutie normala a factorului termic în aceasta primavara vor fi favorabile înfloririi abundente si legarii unui numar mare de fructe - premise ale recoltelor bogate.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005

Ferma