Doc1 geografie [ascunde] Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să...

STRUCTURA PAMANTULUI

Upload
nch-andy
Category

Documents
view
212
download
0

Embed Size (px):

description

[ascunde]Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să vă înregistrați/autentificați.Articolele acestei săptămâni sunt Germani carpatini, Lycosa singoriensis, SYRIZA și Științe naturale. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.GeografieDe la Wikipedia, enciclopedia liberăAcest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din decembrie 2010.Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din decembrie 2010. Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.Harta PământuluiGeografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”)[1] este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.[2] O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenlor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat și cercetarea în domeniul științelor Pământului.[3] Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică.[4][5]Cuprins [ascunde] 1 Istoric2 Introducere3 Ramuri3.1 Geografie fizică3.2 Geografia matematică3.3 Geografie umană4 Referințe5 Bibliografie suplimentară6 Legături externeIstoric[modificare | modificare sursă]Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. – cca. 545 î.Hr.), se pare ca este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să măsoare latitudinea. De asemenea se crede că Anaximandru este primul om care a prezis eclipsa de soare.Tot grecii au fost cei care pentru prima oară au explorat geografia atât ca știință cât și ca artă, acest lucru realizându-se prin intermediul cartografiei, filosofiei, literaturii sau chiar al matematicii. În privința primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică există semne de întrebare, crezându-se că primul care a făcut-o ar fi Parmenides sau Pitagora. Primul om care a demonstrat întradevăr ca Pământul este sferic a fost Anaxagoras, demonstrând acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsă. Totuși el încă a continuat să creadă că Pământul este doar un disc plat, ca mulți dintre contemporanii săi. Prima estimare a mărimii razei Pământului a fost făcută de către filozoful grec Eratostene.Primul sistem riguros de linii latitudinale și longitudinale a fost facută de catre Hipparchus. El a creat un sistem sexazecimal derivat din matematica babiloniană. Paralelele și meridianele erau divizate în 360°, fiecare grad având distanța de 60′ (minute). Din secolul al treilea, metodele chinezești de studiere și scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise (de prin secolul 13). Geografii chinezi ca Liu An, Pei Xiu, Jia Dan, Shen Kuo, Fan Chengda și Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu a fost de asemenea importantă, cele mai însemnate dezvoltări și de mare impact făcându-se în secolele 16 și 17, atunci când exploratori precum Cristofor Columb, Marco Polo și James Cook au descoperit multe teritorii noi (Lumea Nouă). În secolele 18 și 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică și a devenit una dintre disciplinele de bază ale curicumurilor universităților. De asemenea în secolul 19