DISCIPLINA EDUCAȚIE MUZICALĂ - gov.md3 PRELIMINARII Curriculumul la disciplina Educație muzicală...
Transcript of DISCIPLINA EDUCAȚIE MUZICALĂ - gov.md3 PRELIMINARII Curriculumul la disciplina Educație muzicală...
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂARTE
DISCIPLINA
EDUCAȚIE MUZICALĂ
Clasele V-VIII
Chişinău, 2019
2
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019)
COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular Valentina GAICIUC, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalLudmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, expert-coordonator pe ariile
curriculare Arte și Sport
GRUPUL DE LUCRU:Marina MORARI (coordonator), dr., conf. univ., USARBPavlina ZAVATIN, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. BălțiLiliana CÎȘLARI, grad did. întâi, IPG „Victor Coțofană”, s. Chetrosu, r. Drochia
3
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII (în continuare – Curriculumul), precum și manualul, ghidul metodologic, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene privind competenețele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul repre-zintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice ale disciplinei Educație muzica-lă în clasele V-VIII, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul face parte din a doua generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de realități diverse, precum:
• funcționarea curriculumului anterior [4] mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;
• promovarea unor noi politici educaționale, printre care: implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) la disciplina Educație muzicală în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.;
• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului anterior.
Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și ho-listică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [13, 14]. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma dată de Cadrul de Referință al Curriculumului Național [1], ținând cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare, specifice;
• necesitățile asigurării continuității și a interconexiunii dintre nivelurile și treptele învățământului general: educație timpurie, învățământ primar, învățământ gim-nazial și învățământ liceal.
4
În cadrul proiectării Curriculumului, s-a acordat atenție intensificării abordărilor integrate:• la nivel transdisciplinar:
- fundamentarea Curriculumului pe atributele viitorilor cetățeni, definite de Profilul de formare a absolventului de la treapta gimnazială de învățământ [1, p. 27-32]; evidențierea, în cadrul competențelor specifice, a valorilor și a ati-tudinilor formate preponderent prin disciplină;
- promovarea activităților centrate pe elev, a activităților de învățare (inter)activă, experiențială, prin sarcini de lucru, prin proiecte, studiu de caz, în combinare judicioasă cu tipuri de activități specifice educației muzicale a elevilor de vârsta respectivă;
- corelarea cu procesele globale de tehnologizare prin propunerea unor activități de învățare și produse evaluabile, care valorifică TIC, în cheia implementării Stra-tegiei „Moldova Digitală 2020” [11];
• la nivel interdisciplinar: - corelarea competențelor specifice disciplinei cu cele specifice Educației plastice
(din aceeași arie curriculară Arte);- recomandarea unor proiecte STEAM1 ca activități de învățare;
• la nivel intradisciplinar:- revizuirea unităților de competențe în contextul dinamic al formării competențelor
specifice pe unități de învățare, pe clase; - eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre
clasele V-VIII, care vor conduce progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei.
- reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase ale conținuturilor; - evidențierea termenilor specifici disciplinei, care trebuie să intre în vocabularul
activ al elevului în cadrul fiecărei unități de conținut;- listarea produselor școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare;- asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare –
învățare – evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza și sinteza achizițiilor; realizarea ECD.
Curriculumul cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Repe-re conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unități de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie.
Curriculumul are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular al disciplinei Educație muzicală în
clasele V-VIII;1 STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics) este o abordare educațională modernă, interdis-
ciplinară a cercetării și a inovării, prin care se combină științele, tehnologia, ingineria, matematica și artele (muzica, artele plastice, teatrul, coregrafia etc.).
5
• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline, dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare specifice dis-ciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Realizarea acestor funcții determină categoriile de beneficiari: cadre didactice, au-
tori de manuale/suporturi didactice, manageri în educație, alte persoane interesate, inclusiv părinți. Beneficiarul principal al acestui document este elevul (care are un statut specific în acest sens).
Curriculumul fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare. Profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să utilizeze personalizat și să completeze ac-tivitățile de învățare și produsele recomandate; să proiecteze și să realizeze strategii originale de predare – învățare și evaluare, optând pentru tehnici și metode variate; să elaboreze planuri educaționale individualizate pentru elevii cu CES [12].
Autorii manualelor și ai altor auxiliare didactice au obligațiunea de a respecta inte-gral cerințele și recomandările Curriculumului în elaborarea conținuturilor și a activită-ților de predare – învățare – evaluare. Autorii de manuale au dreptul să schimbe ordi-nea parcurgerii conținuturilor și să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, respectând logica internă de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.
Managerii în educație vor utiliza Curriculumul pentru monitorizarea calității proce-sului educațional.
În scopul creării condițiilor necesare păstrării, dezvoltării și exprimării identității et-nice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, și în conformitate cu Le-gea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova, se recomandă selectarea, adaptarea și îmbogățirea repertoriului muzical de interpretare în baza folclorului și a creațiilor autentice de valoare artistică, în corespun-dere cu tradițiile și obiceiurile din comunitate.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
I.1. Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII: abordare sistemică
Fiind parte componentă a Curriculumului Național, Curriculumul reprezintă un sistem de concepte, proce-se, produse și finalități care, în integritatea sa, asigură toate experiențele planificate riguros pentru a fi forma-te elevilor în cadrul disciplinei Educație muzicală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale.
• În plan conceptual, Curriculumul „conferă” un rol prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe, care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
Sistemul de competențe abordat prin Curriculum se structurează pe 3 niveluri:A. Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvol-
tă progresiv și gradual pe niveluri și trepte de învățământ. Competențele-cheie con-stituie o categorie curriculară esențială, fiind definite la un nivel înalt de abstractiza-re și generalizare (vezi Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11(2)). Transversa-litatea și transdisciplinaritatea pot fi evidențiate drept caracteristici importante ale competențelor-cheie, deoarece acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și frontierele disciplinare.
B. Competențele specifice disciplinei Educație muzicală derivă din competențele-cheie/transversale/transdisciplinare, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe întreg parcursul studierii disciplinei, din clasa a V-a până la finele clasei a VIII-a.
C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape/„pietre de temelie” în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe se formează și se dezvoltă pe parcursul unităților de învățare, al anilor de studii.
Curriculumul include și sisteme de unități de competențe prezentate la sfârșitul fi-ecăreia dintre clasele a V-a – a VIII-a, care reprezintă competențe specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare. Aceste finalități au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
• În concepția Curriculumului, conținuturile, care constituie un mijloc de formare a competențelor, devin mobile, flexibile și oferă profesorului libertatea și respon-
„Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.”
Cadrul de Referință al Curriculumului Național
7
sabilitatea să decidă măsura și modalitatea de valorificare a acestora în procesul educațional, în funcție de diverși factori de impact (specificul elevilor, al localității sau al zonei geografice, al resurselor disponibile etc.).
În sens larg, sistemul de conținuturi ale Curriculumului reflectă cele 4 domenii in-tercorelate, specifice disciplinei Educație muzicală: Audiție, Interpretare, Creație, Reflecție – prin care se formează/dezvoltă cultura muzicală a elevului, ca parte com-ponentă a culturii spirituale. În sens îngust, conținuturile de învățare includ cunoștințe (declarative și procedurale) și valori umane. • Activitățile și produsele de învățare recomandate în Curriculum prezintă liste des-
chise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-tate pentru formare/dezvoltare (activități de învățare) și pentru evaluare (produse evaluabile) în contextul unității respective de conținut. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice aceste liste în mod personalizat, dar și să le comple-teze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
• Sistemele de finalități, conținuturi, activități și produse de învățare recomandate sunt strâns corelate între ele, generând unitățile de învățare, eșalonate pe parcursul anului școlar. Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexi-bilă, cu următoarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; deter-mină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu într-o anumită perioadă; finalizează prin evaluare. Curriculumul propune 4 unități de învățare în fiecare clasă.
• Din punct de vedere procesual, Curriculumul se axează pe următoarele aspecte ge-nerale: - promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce învață,
interacțiunea elevului cu alți elevi/cadre didactice; - realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare,
asigurând formarea eficientă a competențelor; - valorificarea principiilor individualizării, a diferențierii, a personalizării în procesul
de învățare, asigurarea eficientă a incluziunii școlare; - crearea mediilor de învățare cu eficiență înaltă; - redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nivelu-
lui de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori.
8
I.2. Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII: de la instruire în arte – la educație prin și pentru valorile artei
Curriculumul abordează educația muzicală ca un proces individual continuu de autodesăvârșire spirituală a personalității prin multiple forme de relaționare cu arta mu-zicii. Educația, și nu instruirea profesională, este dezideratul principal al disciplinelor din aria curriculară Arte. Educația muzicală a elevilor poartă un caracter artistic și se înteme-iază pe natura vie a comunicării elev – artă și raportul artă – viață. Disciplina Educație muzicală, prezentată/valorificată în plan pedagogic în Curriculum, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pen-tru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și pentru integrarea în societatea actuală.
Concepția Curriculumului are la bază schimbarea accentului de pe instruirea muzica-lă – pe educație prin și pentru muzică, în contextul educației artistico-estetice a elevilor.
Prin muzica interpretată, audiată, creată, se va modela comunicarea elevului cu lu-mea, autocunoașterea, integrarea în mediul social și formarea viziunii despre și pentru viață. Atât prin specificul și conținutul său, cât și prin posibilitățile sale formative, muzica solicită nu doar fondul intelectual, ci și cel afectiv al elevului, cu implicații directe în de-clanșarea unor stări, a unor trăiri și sentimente, făcându-l sensibil în fața marilor proble-me ale vieții, contribuind la creșterea unui suflet frumos, armonios, cu o aleasă educație pentru valorile spi rituale, cu extinderi în ținuta etică individuală, morală, civică etc. Arta îl ajută pe elev să trăiască plenar, să simtă mai puternic și mai profund viața, îi deschide noi orizonturi pentru a se cunoaște și a se cultiva prin activitatea artistică creatoare, pentru a cunoaște și a se integra în viață. Cunoscând/valorificând lumea prin potențialul artelor, elevul se cunoaște/se construiește pe sine ca ființă spirituală, ceea ce constituie nivelul suprem al oricărei educații.
Valorile educației muzicale promovate prin Curriculum reunesc:• trăirea muzicală, drept chintesență a activităților muzicale;• lecția de educație muzicală, ca formă de activitate (creație) muzical-pedagogică,
concepută în baza principiilor dramaturgiei artistice;• sistemul activităților muzical-didactice, ca produs derivat din cele 4 forme de ac-
tivitate muzicală: creație – interpretare – audiere – reflecție;• cultura muzicală, care înglobează rolul, funcțiile și finalitățile culturii în general,
în procesul căreia elevul, cunoscând/valorificând lumea, se cunoaște/se constru-iește pe sine ca ființă spirituală;
• educația muzicală propriu-zisă, ca muzicalizare a ființei umane prin cultivarea unor structuri specifice: sentiment muzical – simț deosebit al muzicii, gândire muzicală – judecată în sonorități-trăiri, conștiință muzicală – capacitate de a auzi artistic-sonor lumea, inteligență muzicală – grad superior al culturii muzicale;
• educația prin muzică care, odată cu formarea competențelor-cheie/transversale/transdisciplinare, urmărește devenirea spirituală a personalității.
9
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI2
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe
săptămânăNr. de ore
pe an2
Obligatorie Arte
VVIVIIVIII
1111
34343434
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățareClasa Unități de învățare (module) Nr. de ore
V
1. Muzica în viața mea 52. Expresivitatea discursului muzical (limbajul muzical) 103. Organizarea ideilor muzicale într-o creație (forma muzicală) 54. Varietatea genurilor muzicale 10Ore la discreția cadrului didactic 4
VI
1. Muzica și alte arte 102. Muzica și natura 53. Muzica cu program 104. Muzica fără program 5Ore la discreția cadrului didactic 4
VII
1. Imaginea și dramaturgia creației muzicale 102. Imaginea muzicală în creații vocale 53. Imaginea muzicală în creații instrumentale 74. Dezvoltarea imaginii în muzica dramatică 8Ore la discreția cadrului didactic 4
VIII
1. Valori perene ale muzicii naționale și universale 82. Curente și stiluri muzicale 73. Muzica din zilele noastre 104. Muzica – valoare a Eului 5Ore la discreția cadrului didactic 4
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI1. Receptarea muzicii în situații de învățare și cotidiene, exprimând atitudine pozitivă
pentru cunoașterea de sine și a lumii prin arte.2. Interpretarea expresivă a muzicii în contexte educaționale și socioculturale, demon-
strând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice.3. Aprecierea creațiilor muzicale în limbaj specific, dând dovadă de spirit critic și res-
pect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.4. Explorarea relațiilor dintre muzică și Eul personal, manifestând cultură muzicală ca
parte componentă a culturii spirituale. 2 Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
10
IV. U
NIT
ĂȚI
DE
ÎNVĂ
ȚAR
E
CLAS
A a
V-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. M
uzic
a în
via
ța m
ea1.
1. S
peci
ficar
ea e
lem
ente
lor
limba
julu
i muz
ical
, car
e da
u ex
pres
ie c
reaț
iei m
uzic
ale
audi
ate/
inte
rpre
tate
.1.
2. M
anife
star
ea e
lem
ente
lor
de c
ultu
ră v
ocal
-cor
ală
la
inte
rpre
tare
a ex
pres
ivă
a câ
ntec
elor
.1.
3. R
ecun
oașt
erea
ca
ract
eristi
cilo
r car
e de
term
ină
adec
vare
a m
uzic
ii la
o si
tuaț
ie d
ată.
• Ro
lul m
uzic
ii în
via
ța o
mul
ui
• În
sușir
ile su
netu
lui m
uzic
al.
Even
imen
tul s
onor
în c
reaț
ia
muz
ical
ă•
Activ
itățil
e m
uzic
ale
în v
iața
om
ului
. Tria
da c
reaț
ie –
in
terp
reta
re –
aud
iție.
Co
mun
icar
e și
expr
imar
e pr
in
muz
ică
Stud
iu e
uristi
c/st
udiu
de
caz:
-
cola
bora
rea
elem
ente
lor d
e lim
baj m
uzic
al în
edi
ficar
ea
even
imen
tulu
i son
or.
Exer
ciții
: -
încă
lzire
a vo
cii;
- m
odel
area
exp
resiv
ității
inte
rpre
tării
cân
tecu
lui c
u aj
utor
ul
elem
ente
lor d
e lim
baj m
uzic
al.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- in
terp
reta
rea
artis
tică
a câ
ntec
elor
cu
și fă
ră a
com
pani
amen
t; -
audi
ția p
iese
lor m
uzic
ale
cu re
spec
tare
a re
gulil
or;
- dr
amati
zare
a un
or e
veni
men
te so
nor-a
rtisti
ce.
Prod
use
eval
uabi
le:
- ca
ract
eriza
rea
muz
icii;
- cu
ltura
cân
tulu
i.2.
Exp
resi
vita
tea
disc
ursu
lui m
uzic
al2.
1. C
arac
teriz
area
exp
resiv
ității
cr
eație
i muz
ical
e cu
aju
toru
l el
emen
telo
r de
limba
j.2.
2. E
xprim
area
prin
cân
t a
conț
inut
ului
afe
ctiv
și id
eatic
al
cre
ațiil
or m
uzic
ale.
2.3.
Util
izare
a te
rmin
olog
iei
muz
ical
e în
car
acte
rizar
ea
mes
ajul
ui c
reaț
iei m
uzic
ale.
• Ri
tmul
în v
iață
și în
muz
ică
(d
e la
rapo
rtul
de
dura
te a
su
nete
lor –
la d
esen
ul ri
tmic
di
n m
uzic
ă). R
itmur
ile m
uzic
ii
de d
ans ș
i mar
ș•
Grad
ațiil
e de
tem
po în
muz
ică
• Ti
mbr
urile
voc
ale,
inst
rum
enta
le
și or
ches
tral
e. In
stru
men
tele
m
uzic
ale
popu
lare
și c
lasic
e
Disc
uție
: -
edifi
care
a ex
pres
ivită
ții m
elod
iei c
u aj
utor
ul e
lem
ente
lor d
e lim
baj:
ritm
, tem
po, n
uanț
e di
nam
ice
și tim
bru.
Exer
ciții
:-
into
nare
a su
nete
lor s
căriț
ei D
o cu
exp
resiv
itate
a tip
urilo
r de
muz
ică:
cân
tec,
dan
s și m
arș;
-
fred
onar
ea m
elod
iei d
in p
iesa
muz
ical
ă au
diat
ă;-
ritm
ico-
timbr
ale
la m
ăsur
ă bi
nară
și te
rnar
ă.
11
2.4.
Rec
unoa
șter
ea d
upă
auz a
mel
odiil
or c
eleb
re
din
muz
ica
națio
nală
și
univ
ersa
lă a
udia
tă.
• In
tens
itate
a m
uzic
ii.
Expr
esiv
itate
a nu
anțe
lor d
inam
ice
• M
elod
ia –
prin
cipa
l mijl
oc d
e ex
pres
ie m
uzic
ală.
Mel
odii
cele
bre
din
muz
ica
națio
nală
și
univ
ersa
lă
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- m
odel
izare
a pl
anul
ui d
e in
terp
reta
re m
uzic
ală
a câ
ntec
ului
;-
cânt
voc
al-c
oral
;-
fred
onat
ul m
elod
iilor
din
cân
tece
și p
iese
cel
ebre
stud
iate
;-
dram
atiza
rea
cânt
ecel
or în
văța
te;
- im
prov
izații
muz
ical
e: m
elod
ice,
ritm
ice,
ritm
ico-
timbr
ale;
-
audi
ții m
uzic
ale
com
enta
te/c
u no
tițe
para
lele
;-
elab
orar
ea c
ontu
rulu
i mel
odic
din
pie
sele
aud
iate
; -
elab
orar
ea p
oste
rulu
i „El
emen
tele
lim
baju
lui m
uzic
al”.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Ritm
ul în
via
ță și
în a
rte”
/ „L
imba
jul î
n co
mun
icar
e și
expr
imar
e”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- fr
edon
atul
mel
odie
i;-
cultu
ra a
udiți
ei.
3. O
rgan
izare
a id
eilo
r muz
ical
e în
tr-o
cre
ație
(for
ma
muz
ical
ă)3.
1. Id
entifi
care
a m
odal
itățil
or d
e or
gani
zare
a id
eilo
r muz
ical
e în
form
ele
muz
ical
e sim
ple/
com
puse
.3.
2. D
emon
stra
rea
elem
ente
lor
de c
ultu
ră a
uditi
vă în
ac
tivită
țile
muz
ical
e.3.
3. In
terp
reta
rea
voca
l-cor
ală
după
ges
tul d
irijo
ral
(ate
nție
, ins
pira
ție, e
mite
rea
sune
tulu
i).3.
4. R
epre
zent
area
stru
ctur
ii fo
rmel
or m
uzic
ale
prin
lim
baju
l alto
r art
e.
• Fo
rme
muz
ical
e sim
ple:
m
onop
artit
ă, b
ipar
tită,
trip
artit
ă•
Form
e m
uzic
ale
com
puse
: ron
do,
tem
a cu
var
iațiu
ni
Activ
ități
com
unic
ative
:-
rela
tare
a in
form
ațiil
or d
espr
e fo
rmel
e m
uzic
ale
com
puse
, util
izând
te
rmen
i spe
cific
i;-
prez
enta
rea
proc
edee
lor d
e de
zvol
tare
a id
eilo
r muz
ical
e pr
in
repe
tare
, con
tras
t, va
riațiu
ni.
Exer
ciții
:-
recu
noaș
tere
a au
ditiv
ă a
repe
tăril
or/e
lem
ente
lor n
oi d
in m
elod
ie;
- ob
serv
area
uno
r mod
alită
ți de
dez
volta
re a
disc
ursu
lui m
uzic
al;
- re
prez
enta
rea
grafi
că și
spaț
ială
a fo
rmei
muz
ical
e.Ac
tivită
ți m
uzic
al-d
idac
tice:
-
audi
ții m
uzic
ale
com
enta
te;
- an
aliza
form
ei c
reaț
iilor
muz
ical
e du
pă u
n pl
an;
- im
prov
izare
a ac
ompa
niam
entu
lui r
itmic
la c
ânte
cele
din
re
pert
oriu
l stu
diat
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „M
iraco
lul f
orm
elor
” / „
Mag
ia fo
rmei
în e
xprim
area
idei
lor”
.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
plan
ul d
e in
terp
reta
re a
cân
tecu
lui;
- pa
rtitu
ra a
scul
tăto
rulu
i.
12
4. V
arie
tate
a ge
nuril
or m
uzic
ale
4.1.
Disti
nger
ea so
norit
ății
genu
rilor
prim
are
în
crea
țiile
muz
ical
e au
diat
e/in
terp
reta
te.
4.2.
Com
enta
rea
expr
esiv
ității
și
a de
scrip
tivită
ții m
uzic
ii în
gen
urile
voc
ale
și in
stru
men
tale
. 4.
3. F
redo
nare
a ex
pres
ivă
a m
elod
iilor
din
cre
ațiil
e m
uzic
ale
audi
ate.
4.4.
Com
unic
area
repr
ezen
tăril
or
asoc
iativ
e ap
ărut
e în
cad
rul
expe
rienț
elor
arti
stice
pe
rson
ale.
• Ge
nuril
e m
uzic
ale
prim
are
în
viaț
a oa
men
ilor:
cânt
ecul
, dan
sul,
mar
șul
• Câ
ntul
voc
al și
cor
al în
gen
urile
ca
ntat
ă, o
rato
riu•
Expr
esiv
itate
a și
desc
riptiv
itate
a m
uzic
ii în
gen
urile
sona
tă și
co
ncer
t •
Muz
ica
dram
atică
în g
enul
de
oper
ă și
bale
t
Activ
ități
com
unic
ative
:-
form
e di
n vi
ață
și di
n na
tură
exp
rimat
e în
muz
ică.
Ex
erci
ții:
- de
inte
rpre
tare
voc
ală
în c
anon
;-
de re
cuno
aște
re a
uditi
vă a
trăs
ătur
ilor e
xpre
sive,
spec
ifice
ge
nuril
or m
uzic
ale
prim
are.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- dr
amati
zare
a e
veni
men
telo
r son
ore
în d
iferit
e fo
rme
muz
ical
e;
- jo
c „D
ialo
guri
muz
ical
e” p
e m
elod
ii im
prov
izate
, str
uctu
rate
în
form
ă de
rond
o, te
mă
cu v
aria
țiuni
.Pr
oiec
te in
divi
dual
e și
de g
rup:
-
„Cre
area
form
ei d
e ro
ndo
din
repe
rtor
iul d
e câ
ntec
e în
sușit
e”;
- „S
fatu
ri uti
le p
entr
u vi
zitar
ea să
lilor
de
conc
ert”
.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
plan
ul d
e in
terp
reta
re a
muz
icii;
- pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• in
terp
reta
exp
resiv
cre
ații
voca
l-cor
ale
după
ges
tul d
irijo
ral (
aten
ție, i
nspi
rație
, em
itere
a su
netu
lui);
• ca
ract
eriza
exp
resiv
itate
a cr
eații
lor m
uzic
ale
cu a
juto
rul e
lem
ente
lor d
e lim
baj ș
i al t
erm
inol
ogie
i spe
cific
e;•
deos
ebi g
enur
i și f
orm
e m
uzic
ale
după
alg
oritm
ul so
nor;
• re
cuno
aște
dup
ă au
z mel
odiil
e ce
lebr
e di
n m
uzic
a na
ționa
lă și
uni
vers
ală
audi
ată,
m
anife
stân
d ca
val
ori ș
i atit
udin
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• ati
tudi
ne p
oziti
vă p
entr
u cu
noaș
tere
a de
sine
și a
lum
ii pr
in a
rte;
• de
schi
dere
pen
tru
valo
rizar
ea e
xper
ienț
elor
arti
stice
;•
spiri
t criti
c și
resp
ect f
ață
de v
alor
ile n
ațio
nale
și c
ele
ale
alto
r cul
turi;
• cu
ltură
muz
ical
ă ca
par
te a
cul
turii
spiri
tual
e.
13
Repe
rtor
iul m
uzic
al p
entr
u au
diții
muz
ical
eRe
pert
oriu
l muz
ical
pen
tru
inte
rpre
tare
voc
al-c
oral
ăM
ODU
LUL
1: Im
nul d
e St
at a
l Rep
ublic
ii M
oldo
va, m
uz. A
l. Cr
istea
, ver
s.
A. M
atee
vici
; E. D
oga,
pie
sa „
Eter
na”;
Can
onul
„Do
na N
obis
Pace
m”,
auto
r ne
cuno
scut
; S. R
ahm
anin
ov, V
ocal
iză, O
p. 3
4, n
r. 14
; Gh.
Cuc
u, p
iesa
cor
ală
„Fru
mos
ul v
ine
pe a
pă”.
MO
DULU
L 2:
C. D
imitr
escu
, „Da
ns ță
răne
sc”;
E. G
rieg,
„M
arșu
l tro
lilor
” di
n al
bum
ul „
Pies
e lir
ice”
; F. S
chub
ert,
Trio
op.
100
– A
ndan
te c
on m
oto;
J.
Mas
sene
t, pi
esă
pent
ru v
ioar
ă și
pian
„M
edita
ție”;
E. D
oga,
„Ba
lada
ro
man
tică”
muz
ică
pent
ru sp
ecta
colu
l „Pă
săril
e tin
ereț
ii no
astr
e” d
upă
I.
Druț
ă; E
. Elg
ar, p
iesa
„La
cap
ricie
use”
, Opu
s 17;
Gh.
Mus
tea,
„Val
s”;
J. O
ffenb
ach,
„Ba
rcar
ola”
din
„Po
vesti
rile
lui H
offm
ann”
.M
ODU
LUL
3: F.
Cho
pin,
Pre
ludi
ul n
r. 7,
a-m
oll;
P. C
eaik
ovsk
i, pi
esel
e „C
ânte
c ve
chi f
ranc
ez”,
„Cân
tec
germ
an”
din
Albu
mul
pen
tru
copi
i; L.
van
Bee
thov
en,
„Bag
atel
ă”, a
-mol
l; L.
van
Bee
thov
en, R
ondo
(mișc
area
a II
I-a) d
in S
onat
a „P
ateti
ca”
pent
ru p
ian,
nr.
8, c
-mol
l; Jo
seph
J.-B
. Arb
an, V
aria
țiuni
la te
ma
„Car
nava
lul d
in V
eneț
ia”;
W. A
. Moz
art,
Varia
țiuni
pen
tru
pian
la te
ma
„Ah,
vo
us d
irais-
je, M
aman
” KV
265.
MO
DULU
L 4:
A. V
ival
di, n
umer
e di
n ca
ntat
a „G
loria
”; G
. F. H
ande
l, co
rul
„Ale
luia
” di
n O
rato
riul „
Mes
siah”
; W. A
. Moz
art,
Sona
ta p
entr
u pi
an n
r. 16
, C-
dur;
secv
ențe
din
ope
ra „
Flau
tul f
erm
ecat
” de
W. A
. Moz
art;
secv
ențe
di
n op
era
„Aur
ul R
inul
ui”
de R
. Wag
ner;
secv
ențe
din
bal
etul
„Lu
ceaf
ărul
” de
E. D
oga,
secv
ențe
din
bal
etul
„Fr
umoa
sa d
in p
ădur
ea a
dorm
ită”
de P.
Ce
aiko
vski
.
MO
DULU
L 1:
Imnu
l de
Stat
al R
epub
licii
Mol
dova
, muz
. Al
. Cris
tea,
ver
s. A
. Mat
eevi
ci; C
anon
ul „
Dona
Nob
is Pa
cem
”, au
tor n
ecun
oscu
t; Câ
ntec
ul „C
opilă
ria”,
muz
. D. R
adu,
ver
s.
C. D
rago
mir.
MO
DULU
L 2:
Cân
tecu
l „Ța
ra m
ea”,
muz
. E. D
oga,
ver
s.
V. C
oval
schi
; Cân
tecu
l „Câ
t tră
im p
e-ac
est p
ămân
t”, m
uz.
T. C
hiria
c, v
ers.
N. D
abija
; col
inde
. M
ODU
LUL
3: C
ânte
cul „
Moa
ra”,
muz
. G. K
iriac
, ver
s. V
. Co
smov
ici;
cânt
ecul
„Em
ines
cu”,
muz
. I. A
ldea
-Teo
doro
vici
, ve
rs. G
r. Vi
eru;
cân
tecu
l „Ba
rdul
din
Mirc
ești”
, muz
. P. M
ezze
tti,
vers
. C. S
crob
; cân
tecu
l „Li
tere
latin
e, p
ăsăr
i vră
jitoa
re”,
muz
. D.
Chițe
nco,
ver
s. V
. Rom
anci
uc.
MO
DULU
L 4:
L. v
an B
eeth
oven
, can
onul
„Ar
s lon
ga, v
ita b
revi
s”;
cânt
ecul
„Fa
ta d
e pă
stor
”, m
uz. T
. Teo
dore
scu,
ver
suri
popu
lare
; câ
ntec
ul „Ț
ară
de so
are”
, ver
s. G
r. Vi
eru,
mel
odie
pop
ular
ă;
cânt
ecul
„Cop
ilărie
”, m
uz. I
. Rot
ari,
text
I. G
orpi
n.
14
CLAS
A a
VI-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te1.
Muz
ica
și a
lte a
rte
1.1.
Ana
liza
spec
ificu
lui g
enur
ilor
muz
ical
e ac
adem
ice
gene
rate
de
simbi
oza
muz
icii
cu a
lte a
rte.
1.2.
Com
para
rea
posib
ilită
ților
ex
pres
ive
și de
scrip
tive
ale
limba
julu
i muz
ical
și a
le
limba
julu
i alto
r art
e.1.
3. In
terp
reta
rea
expr
esiv
ă a
repe
rtor
iulu
i de
cânt
ece
în
func
ție d
e ca
ract
eristi
cile
po
etice
și m
uzic
ale.
1.4.
Tran
spun
erea
impr
esiil
or
trăi
te p
rin m
uzic
ă în
lim
baju
l al
tor a
rte
(lite
ratu
ră, a
rte
plas
tice,
cor
egra
fie, t
eatr
u).
• Ar
ta m
uzic
ii și
arta
cuv
ântu
lui:
cara
cter
istici
spec
ifice
și c
omun
e.
Conv
ențio
nalit
atea
lim
baju
lui a
rtisti
c•
Rela
ția m
uzic
ă –
dans
în c
reaț
iile
muz
ical
e po
pula
re și
aca
dem
ice
• M
uzic
a și
arte
le p
lasti
ce: m
ijloa
ce
spec
ifice
de
reda
re/e
xprim
are
a re
alită
ții•
Muz
ica
și te
atru
l. Si
ncre
tism
ul a
rtel
or
în g
enur
ile m
uzic
ii dr
amati
ce
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: sin
creti
smul
art
elor
, sim
bioz
a m
uzic
ii cu
alte
art
e, c
arac
teris
ticile
m
uzic
ale
și po
etice
în c
ânte
c, g
enur
ile
muz
icii
dram
atice
.
Stud
iu d
e ca
z:
- as
ocia
ții li
bere
din
tre
elem
ente
le d
e lim
baj m
uzic
al și
lim
baju
l al
tor a
rte:
lite
ratu
ră, a
rte
plas
tice,
cor
egra
fie.
Exer
ciții
: -
asoc
iere
a ve
rsur
ilor c
u m
uzic
a au
diat
ă și
inve
rs;
- fr
edon
atul
tem
elor
acc
esib
ile d
in c
reaț
ii m
uzic
ale;
- ac
ompa
niam
entu
l ritm
ico-
timbr
al.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- au
diții
com
enta
te;
- an
aliza
-car
acte
rizar
e a
imag
inii
artis
tice
cu a
cela
și su
biec
t în
crea
ții m
uzic
ale,
cre
ații
liter
are,
pla
stice
și c
oreg
rafic
e;
- in
terp
reta
rea
expr
esiv
ă a
crea
țiilo
r voc
al-c
oral
e cu
și fă
ră
acom
pani
amen
t; -
impr
oviza
ții m
uzic
ale.
Proi
ect d
e gr
up:
- „S
incr
etism
ul a
rtel
or în
teat
rul m
uzic
al”
/ „Vi
ața
și re
alita
tea
expr
imat
e în
muz
ică
și în
alte
art
e”.
Eseu
: -
„Muz
ica
în fa
mili
a ar
telo
r” /
„Art
a m
uzic
ii și
arta
cor
egra
fică”
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „I
mag
ini r
edat
e și
expr
imat
e în
art
e și
în ști
ințe
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
afișu
l și i
nvita
ția la
un
prog
ram
cul
tura
l-arti
stic
pent
ru șc
oală
, co
mun
itate
;-
eseu
;-
fred
onat
ul te
mel
or m
uzic
ale
din
crea
ții c
eleb
re.
15
2. M
uzic
a și
nat
ura
2.1.
Exp
rimar
ea a
rtisti
că a
stăr
ilor
sufle
tești
, a st
ărilo
r de
spiri
t de
clan
șate
de
natu
ră în
cr
eații
le m
uzic
ale
audi
ate
și in
terp
reta
te.
2.2.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
te
rmin
olog
iei m
uzic
ale
în
cara
cter
izare
a pr
oced
eelo
r de
reda
re a
imag
inii
natu
rii în
cre
ațiil
e au
diat
e/in
terp
reta
te.
2.3.
Impr
oviza
rea
even
imen
telo
r so
nore
aso
ciat
e fe
nom
enel
or
și an
otim
puril
or n
atur
ii.2.
4. In
terp
reta
rea
expr
esiv
ă a
pies
elor
voc
al-c
oral
e de
spre
na
tură
, sin
cron
izat,
cu și
fără
ac
ompa
niam
ent.
• Im
agin
ea n
atur
ii în
cre
ații
de
muz
ică
popu
lară
(cre
ații
folc
loric
e in
stru
men
tale
)•
Tem
a na
turii
în c
reaț
ia c
ompo
zitor
ilor
auto
hton
i. M
ijloa
ce și
pro
cede
e de
re
dare
a n
atur
ii în
muz
ică
(imita
ții
dire
cte
și in
dire
cte,
repr
oduc
eri ș
i de
scrie
ri m
uzic
ale,
suge
stii m
uzic
ale
spaț
iale
etc
.)•
Crea
ții c
eleb
re d
in te
zaur
ul m
uzic
ii un
iver
sale
, ded
icat
e na
turii
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: cre
ații
folc
loric
e in
stru
men
tale
, pro
cede
e de
exp
resie
m
uzic
ală,
inte
racț
iune
a el
emen
telo
r de
limba
j muz
ical
, com
pozit
ori a
utoh
toni
, te
zaur
ul m
uzic
ii un
iver
sale
.
Stud
ii de
caz
pe
exem
ple
de m
ater
ial a
udio
și v
ideo
: -
form
e și
feno
men
e di
n na
tură
exp
rimat
e în
muz
ică;
- pr
oced
ee d
e re
dare
a n
atur
ii în
cre
ații
muz
ical
e.Ex
erci
ții:
- re
cuno
aște
rea
audi
tivă
a in
tera
cțiu
nii e
lem
ente
lor l
imba
julu
i m
uzic
al în
reda
rea
natu
rii;
- fr
edon
atul
tem
elor
muz
ical
e ac
cesib
ile.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- au
diții
muz
ical
e co
men
tate
/cu
notiț
e pa
rale
le;
- in
terp
reta
rea
sincr
oniza
tă a
cre
ațiil
or v
ocal
-cor
ale
cu și
fără
ac
ompa
niam
ent;
- an
aliza
-car
acte
rizar
e a
crea
țiilo
r aud
iate
;-
com
enta
riul m
uzic
al.
Eseu
: -
„Nat
ura
– su
rsă
de in
spira
ție p
entr
u m
uzic
a po
pula
ră și
muz
ica
prof
esio
nist
ă”.
Proi
ect i
ndiv
idua
l/de
grup
: -
„Fen
omen
ele
natu
rii d
escr
ise în
muz
ica
popu
lară
și a
cade
mic
ă”.
Proi
ect S
TEAM
: -
„În
mijl
ocul
nat
urii”
/ „P
rivin
d pe
gea
m”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- re
pert
oriu
de
cânt
ece
desp
re n
atur
ă;-
proi
ect i
ndiv
idua
l;-
eseu
.3.
Muz
ica
cu p
rogr
am3.
1. C
erce
tare
a ev
oluț
iei
disc
ursu
lui m
uzic
al în
cr
eații
le d
e m
uzic
ă cu
pr
ogra
m.
• Cl
asifi
care
a ge
nuril
or d
e m
uzic
ă in
stru
men
tală
. Pro
gram
– ta
blou
în
genu
rile
muz
ical
e
Expu
nere
cu
opon
ent:
„Tip
urile
de
prog
ram
atr
ibui
t muz
icii”
. Co
nver
sație
eur
istică
: „Tr
ăsăt
uri s
peci
fice
muz
icii
cu p
rogr
am –
ta
blou
și p
rogr
am –
subi
ect”
.
16
3.2.
Dife
renț
iere
a po
sibili
tățil
or
de e
xpre
sie a
con
ținut
ului
de
imag
ini î
n cr
eații
le m
uzic
ale
cu
div
erse
tipu
ri de
pro
gram
: pr
ogra
m –
tabl
ou, p
rogr
am –
su
biec
t.3.
3. C
arac
teriz
area
pos
ibili
tățil
or
de re
dare
a re
alită
ții is
toric
e și
a lu
mii
inte
rioar
e a
omul
ui
în m
uzic
a cu
pro
gram
. 3.
4. In
terp
reta
rea/
fred
onar
ea
expr
esiv
ă a
unui
repe
rtor
iu
de c
ânte
ce și
a te
mel
or
muz
ical
e di
n cr
eații
le
muz
ical
e au
diat
e.
• Ist
oria
– su
rsă
de in
spira
ție p
entr
u m
uzic
a cu
pro
gram
. Pro
gram
–
subi
ect
în g
enur
ile m
uzic
ale
• Lu
mea
inte
rioar
ă a
omul
ui în
cre
ațiil
e m
uzic
ii cu
pro
gram
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: disc
urs m
uzic
al, l
aitm
otiv,
muz
ica
cu p
rogr
am, ti
puri
de p
rogr
am
muz
ical
, pro
gram
– ta
blou
, pro
gram
–
subi
ect.
Exer
ciții
: -
recu
noaș
tere
a au
ditiv
ă a
tem
elor
/a la
itmoti
velo
r din
cre
ațiil
e st
udia
te;
- fr
edon
atul
tem
elor
muz
ical
e di
n cr
eații
cu
prog
ram
;-
iden
tifica
rea
sem
nific
ație
i ele
men
telo
r de
limba
j muz
ical
;-
învi
orar
ea v
ocii,
de
lărg
ire a
dia
pazo
nulu
i, de
per
fecț
iona
re a
in
tona
ției e
tc.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- au
diții
com
enta
te;
- le
ctur
a cr
eații
lor l
itera
re, c
are
stau
la b
aza
subi
ectu
lui c
reaț
iei
muz
ical
e;-
mel
oges
tica;
- in
terp
reta
rea
voca
l-cor
ală
cu e
lem
ente
de
dram
atiza
re;
- co
men
tariu
l muz
ical
în b
aza
unui
pla
n;-
impr
oviza
rea
mel
odiil
or p
e ve
rsur
i pro
puse
.Pr
oiec
t STE
AM:
- „C
reăm
met
amor
foze
”/ „C
um se
schi
mbă
lum
ea?!
” .
Prod
use
eval
uabi
le:
- es
eu: „
Lum
ea in
terio
ară
a om
ului
în li
mba
jul a
rtel
or”.
- po
rtof
oliu
: „Pe
rson
alită
ți și
even
imen
te is
toric
e re
prez
enta
te în
m
uzic
a cu
pro
gram
”.-
repe
rtor
iu d
e cr
eații
muz
ical
e cu
pro
gram
cel
ebre
.4.
Muz
ica
fără
pro
gram
4.1.
Rec
unoa
șter
ea d
ifere
nțel
or
dint
re im
agin
ile m
uzic
ale
ale
celo
r dou
ă tip
uri d
e m
uzic
ă:
cu și
fără
pro
gram
.4.
2. M
anife
star
ea sp
iritu
lui
crea
tiv în
acti
vita
tea
de
inte
rpre
tare
muz
ical
ă a
repe
rtor
iulu
i de
pies
e
voca
l-cor
ale.
• Ca
ract
erul
pur
al m
uzic
ii fă
ră
prog
ram
: de
la m
inia
tură
pân
ă la
cr
eații
muz
ical
e de
pro
porț
ii•
Expr
esiv
itate
a lim
baju
lui ș
i a fo
rmei
în
muz
ica
fără
pro
gram
• Se
nsur
ile so
norit
ățilo
r și
repr
ezen
tăril
e as
ocia
tive
în c
reaț
iile
de m
uzic
ă fă
ră p
rogr
am
Stud
iu d
e ca
z pe
exem
ple
de m
ater
ial a
udio
și v
ideo
:-
afișu
l unu
i con
cert
de
muz
ică
inst
rum
enta
lă.
Exer
ciții
: -
disti
nger
ea a
uditi
vă a
stru
ctur
ii m
elod
iei;
- de
term
inar
ea so
norit
ățilo
r muz
ical
e și
a re
prez
entă
rilor
as
ocia
tive
în c
reaț
ii de
muz
ică
fără
pro
gram
;-
mel
oges
tica;
- fr
edon
atul
tem
elor
muz
ical
e di
n cr
eații
le a
udia
te in
depe
nden
t;-
crea
rea
imag
inilo
r aso
ciati
ve în
cad
rul p
erce
pție
i muz
icii
pure
.
17
4.3.
Inte
grar
ea v
alor
ilor m
uzic
ii cu
și fă
ră p
rogr
am în
ac
tivita
tea
cultu
rală
/arti
stică
pe
rson
ală
și a
clas
ei.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: im
agin
e m
uzic
ală,
muz
ică
pură
, rep
reze
ntăr
i aso
ciati
ve, m
uzic
ă fă
ră p
rogr
am.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- au
diții
cu
o pr
oble
mati
că m
uzic
ală
(fără
cun
oașt
erea
aut
orul
ui
sau
a in
terp
retu
lui c
reaț
iei m
uzic
ale)
; -
inte
rpre
tare
a ar
tistic
ă a
crea
țiilo
r voc
al-c
oral
e cu
și fă
ră
acom
pani
amen
t;-
prez
enta
rea
„căr
ții d
e vi
zită”
a u
nei s
ăli d
e co
ncer
t, a
unui
co
mpo
zitor
, a u
nei c
reaț
ii m
uzic
ale
cele
bre;
- co
men
tariu
l muz
ical
. Pr
oiec
t de
grup
: -
„ Fo
rme
muz
ical
e în
muz
ica
fără
pro
gram
”. Pr
oiec
t STE
AM:
- „D
acă
aș c
ălăt
ori c
u m
așin
a tim
pulu
i…”
Prod
use
eval
uabi
le:
- pa
rtitu
rile
ascu
ltăto
rulu
i la
crea
ții m
uzic
ale
stud
iate
în c
lasă
și
inde
pend
ent;
- pi
ese
de id
entit
ate
ale
unui
pro
gram
arti
stic:
invi
tație
, afiș
, ap
reci
ere
valo
rică;
- re
pert
oriu
pre
fera
t de
crea
ții m
uzic
ale
fără
pro
gram
cel
ebre
.La
sfâr
șitu
l cla
sei a
VI-a
, ele
vul p
oate
:•
com
para
pos
ibili
tățil
e ex
pres
ive
și de
scrip
tive
ale
limba
julu
i muz
ical
și c
ele
ale
limba
jelo
r alto
r art
e;•
inte
rpre
ta e
xpre
siv r
eper
toriu
l de
cânt
ece
în f
uncț
ie d
e ca
ract
eristi
cile
poe
tice
și m
uzic
ale,
cu
și fă
ră a
com
pani
amen
t, cu
ele
men
te d
e dr
amati
zare
;•
cara
cter
iza p
osib
ilită
țile
de re
dare
a re
alită
ții is
toric
e și
a lu
mii
inte
rioar
e a
omul
ui în
muz
ica
cu p
rogr
am;
• tr
ansp
une
impr
esiil
e tr
ăite
prin
muz
ică
în li
mba
jul a
ltor a
rte
(lite
ratu
ră, a
rte
plas
tice,
cor
egra
fie, t
eatr
u);
• in
tegr
a va
loril
e m
uzic
ii cu
și fă
ră p
rogr
am în
acti
vita
tea
cultu
rală
per
sona
lă,
man
ifest
ând
ca v
alor
i și a
titud
ini s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
atitu
dine
poz
itivă
pen
tru
cuno
aște
rea
de si
ne și
a lu
mii
prin
art
e;•
desc
hide
re p
entr
u va
loriz
area
exp
erie
nțel
or a
rtisti
ce;
• sp
irit c
ritic
și re
spec
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
cel
e al
e al
tor c
ultu
ri;•
cultu
ră m
uzic
ală
ca p
arte
a c
ultu
rii sp
iritu
ale.
18
Repe
rtor
iul m
uzic
al p
entr
u au
diții
muz
ical
eRe
pert
oriu
l muz
ical
pen
tru
inte
rpre
tare
voc
al-c
oral
ăM
ODU
LUL
1: „C
ânte
c de
leag
ăn”
din
repe
rtor
iul M
. Tăn
ase;
C. P
orum
besc
u, „T
atăl
no
stru
”; „C
ăluș
arii”
, dan
s pop
ular
din
repe
rtor
iul A
nsam
blul
ui N
ațio
nal A
cade
mic
de
dans
uri P
opul
are
„Joc
”; J.
Str
auss
, Sui
ta d
e va
lsuri
„Pov
estir
i din
păd
urea
vie
neză
”;
N. R
imsk
i-Kor
sako
v, Su
ita si
mfo
nică
„Şe
hera
zada
”; I.
Mur
eșea
nu, U
vert
ura
„Şte
fan
cel M
are”
; M. M
usor
gski
, pie
sa „
Bale
tul p
uișo
rilor
ieșiț
i din
găo
ace”
din
suita
pen
tru
pian
„Tab
lour
i din
tr-o
exp
oziți
e”; G
. Ene
scu,
Rap
sodi
a ro
mân
ă nr
. 2; M
. K. C
iurli
onis,
po
emul
sim
foni
c „M
area
”; C
. Por
umbe
scu,
frag
men
te d
in o
pere
ta „C
rai n
ou”;
W
. A. M
ozar
t, fra
gmen
te d
in o
pera
„Ba
stien
și B
astie
nne”
; P. C
eaik
ovsk
i, se
cven
țe
din
bale
tele
„Sp
ărgă
toru
l de
nuci
”, „L
acul
lebe
delo
r”; W
. A. M
ozar
t, fra
gmen
te d
in
bale
tul „
Les P
etits
Rie
ns”
(Mic
ile n
imic
uri);
C. P
orum
besc
u, se
cven
țe d
in o
pere
ta
„Cra
i nou
”.M
ODU
LUL
2: T
ablo
ul m
uzic
al „C
iocâ
rlia”
; Tab
loul
muz
ical
„Di
min
eața
în sa
t”;
G. E
nesc
u, S
uita
nr.
3 pe
ntru
orc
hest
ră „
Săte
asca
”; M
. Jo
ra, S
uita
sim
foni
că
„Priv
eliști
mol
dove
nești
”; L
. van
Bee
thov
en, S
imfo
nia
a 6-
a „P
asto
rala
”, m
ișcar
ea a
IV
-a „
Furt
una”
.M
ODU
LUL
3: J.
Hay
dn, s
cena
„Fu
rtun
a” d
in o
rato
riul „
Anoti
mpu
rile”
; E.
Grie
g,
tabl
oul „
Dim
inea
ța”
din
suita
sim
foni
că „
Peer
Gyn
t”; P
. Cea
ikov
ski,
cic
lul d
e pi
ese
pent
ru p
ian
„Ano
timpu
rile”
; G. V
erdi
, Cor
ul sc
lavi
lor e
vrei
din
ope
ra „
Nab
ucco
”;
F. Ch
opin
, St
udiu
l pen
tru
pian
, nr.
12, o
pus 1
0, c
-mol
l; D.
Şos
tako
vici
, fr
agm
ente
din
Si
mfo
nia
nr. 7
; Gr.
Dini
cu, „
Hora
măr
țișor
ului
”; L
. van
Bee
thov
en, „
Oda
buc
urie
i”
din
final
ul S
imfo
niei
nr.
9.
MO
DULU
L 4:
Gr.
Dini
cu, „
Hora
stac
cato
”; C
. Por
umbe
scu,
Bal
ada
pent
ru v
ioar
ă și
pian
; G. E
nesc
u, P
relu
diu
la u
niso
n di
n Su
ita n
r. 1
pent
ru o
rche
stră
; W. A
. Moz
art,
Sim
foni
a nr
. 40
în g
-mol
l; W
. A: M
ozar
t, m
ișcar
ea I.
Ser
enad
e. A
llegr
o di
n „M
ica
sere
nadă
noc
turn
ă”.
MO
DULU
L 1:
cân
tecu
l „Iz
voru
l veș
nici
ei”
muz
. E. D
oga,
ve
rs. G
r. Vi
eru;
cân
tecu
l „Br
âul a
mes
teca
t”, m
uz.
P. V
ăicu
lesc
u, v
ersu
ri po
pula
re; c
ânte
cul „
Valu
rile
Dună
rii”,
muz
. I. I
vano
vici
, ver
s. C
. Scr
ob; c
ânte
cul
„Moa
ra”,
muz
. D. G
eorg
escu
-Kiri
ac, v
ers.
V. C
osm
ovic
i; câ
ntec
ul p
opul
ar su
edez
„Tre
i băi
eți”
; cân
tecu
l „N
oi
lum
ea o
vom
col
ora”
; „Câ
ntec
ul g
amei
” di
n m
usic
alul
„S
unet
ele
muz
icii”
, muz
. R. R
odge
rs, v
ers.
O
. Ham
mer
ștei
n.
MO
DULU
L 2:
cân
tecu
l „Ța
ra m
ea”
muz
. V. D
oni,
vers
. Gr
. Vie
ru; C
ânte
cul p
opul
ar „
Lunc
ile s-
au d
ește
ptat
”, di
n co
lecț
ia lu
i T. P
opov
ici;
cânt
ecul
„Fa
ta d
e pă
stor
” m
uz.
T. Te
odor
escu
, ver
suri
popu
lare
; cân
tecu
l „Re
vede
re”,
muz
. D. G
eorg
escu
-Kiri
ac, v
ers.
M. E
min
escu
; Cân
tecu
l „C
odrii
mei
frum
oși”,
muz
. E. D
oga,
ver
s. P.
Cru
ceni
uc;
MO
DULU
L 3:
cân
tecu
l „Pr
imăv
ara”
muz
. P. C
eaik
ovsk
i, ve
rs. G
r. Vi
eru;
cân
tecu
l „Cu
cul”
muz
. E. D
oga,
ver
s.
Gr. V
ieru
; cân
tecu
l „Ba
rdul
din
Mirc
ești”
muz
. P.
Mez
zetti
, ver
s. C
. Scr
ob; „
Hrist
os a
învi
at”,
muz
. dup
ă G.
Mus
ices
cu; L
. van
Bee
thov
en, „
Oda
buc
urie
i” d
in
Sim
foni
a a
9-a,
ver
s. F.
Sch
iller
.M
ODU
LUL
4: C
ânte
cul „
La m
ijloc
de
codr
u de
s” m
uz.
I. M
ureș
eanu
, ver
s. M
. Em
ines
cu; C
ânte
cul p
opul
ar „
Să
porn
im h
ora
inel
”; „
La M
oldo
va”
muz
. T. Z
gure
anu,
ver
s.
A. R
oșca
.
19
CLAS
A a
VII-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. Im
agin
ea și
dra
mat
urgi
a cr
eație
i muz
ical
e1.
1. D
eose
bire
a du
pă a
uz a
co
nstit
uenț
ilor p
rinci
pali
ai im
agin
ii m
uzic
ale
din
crea
țiile
aud
iate
. 1.
2. E
xplic
area
rolu
lui
inte
racț
iuni
i ele
men
telo
r de
lim
baj m
uzic
al (n
ucle
ul
sem
antic
) în
edifi
care
a im
agin
ii în
tr-o
cre
ație
. 1.
3. A
plic
area
cre
ativă
a
depr
inde
rilor
de
inte
rpre
tare
vo
cal-c
oral
ă a
pies
elor
în
varia
te a
ranj
amen
te la
un
ison,
solis
t – g
rup,
pe
grup
e, a
ltern
ativ,
cu și
fără
ac
ompa
niam
ent.
1.4.
Tra
nspu
nere
a pe
rcep
ției
pers
onal
e a
imag
inii
muz
ical
e în
var
iate
repr
ezen
tări
și lim
baju
l alto
r art
e.
• N
oțiu
nea
de im
agin
e m
uzic
ală.
Ca
ract
eristi
ci a
le im
agin
ii m
uzic
ale
• Et
apel
e de
con
stitu
ire a
imag
inii
muz
ical
e în
tr-o
cre
ație
: înc
eput
, în
aint
are
– co
ntinu
are,
cul
min
ație
, sf
ârșit
• Ro
lul l
imba
julu
i muz
ical
în e
dific
area
/ ex
pres
ivita
tea
imag
inii
într
-o c
reaț
ie
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: im
agin
ea m
uzic
ală,
ex
pres
ivita
tea
imag
inii,
dra
mat
urgi
e m
uzic
ală,
nuc
leu
sem
antic
, eta
pe d
e co
nstit
uire
a u
nei i
mag
ini m
uzic
ale.
Stud
iu d
e ca
z:
- in
terd
epen
denț
a di
ntre
imag
ine
și dr
amat
urgi
e în
tr-o
pie
să
muz
ical
ă (p
e ex
empl
ul fo
rmel
or m
uzic
ale
simpl
e).
Exer
ciții
:-
încă
lzire
a vo
cii p
entr
u in
terp
reta
re în
ans
ambl
u;
- re
cuno
aște
rea
audi
tivă
a m
ijloa
celo
r de
expr
esiv
itate
, car
e ed
ifică
imag
inea
muz
ical
ă în
tr-o
pie
să;
- id
entifi
care
a du
pă a
uz a
nuc
leul
ui se
man
tic d
in p
iese
le a
udia
te;
- el
abor
area
par
titur
ii pe
rson
ale
la p
iese
le a
udia
te.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- in
terp
reta
rea
pies
elor
cor
ale
cu a
com
pani
amen
t im
prov
izat;
- in
terp
reta
rea
pies
elor
cor
ale
în v
aria
te a
ranj
amen
te la
uni
son,
so
list –
gru
p, p
e gr
upe,
alte
rnati
v;-
audi
ții p
robl
emati
zate
;-
fred
onat
ul m
elod
iei p
iese
lor m
uzic
ale
audi
ate
în fo
rmă
de
dial
og, „
lănț
ișor s
onor
”;
- m
elog
estic
a;-
impr
oviza
ții ri
tmic
o-tim
bral
e în
var
iate
ara
njam
ente
;-
mod
eliza
rea
imag
inii
și a
dram
atur
giei
pen
tru
inte
rpre
tare
a pi
esel
or v
ocal
-cor
ale;
-
cara
cter
istica
imag
inii
în ra
port
cu
dram
atur
gia
în c
reaț
iile
muz
ical
e au
diat
e;-
repr
ezen
tare
a gr
afică
a e
tape
lor d
e ed
ifica
re a
imag
inii
și a
dram
atur
giei
într
-o p
iesă
muz
ical
ă (fo
rme
simpl
e).
Proi
ect S
TEAM
: -
„Im
agin
ea lu
mii/
a vi
eții
în a
rte
și în
știin
țe”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- pl
anul
de
inte
rpre
tare
a im
agin
ii m
uzic
ale
din
pies
e vo
cale
;-
com
enta
riul m
uzic
al.
20
2. Im
agin
ea c
reaț
iilor
muz
ical
e vo
cale
2.1.
Cer
ceta
rea
audi
tivă
a de
zvol
tării
imag
inii
crea
țiilo
r vo
cale
laic
e și
relig
ioas
e pr
in a
udiți
i și i
nter
pret
are
artis
tică.
2.
2. E
labo
rare
a pl
anul
ui d
e in
terp
reta
re a
imag
inii
muz
ical
e la
cân
tece
în
proc
esul
de
învă
țare
co
lecti
vă.
2.3.
Des
crie
rea
argu
men
tată
a
impr
esiil
or m
uzic
ale
prop
rii,
star
ea in
terio
ară
pers
onal
ă în
ur
ma
cont
actu
lui c
u m
uzic
a de
dife
rite
genu
ri vo
cale
.
• Cl
asifi
care
a ge
nuril
or d
e m
uzic
ă vo
cală
. Dez
volta
rea
muz
icii
într
-o
pies
ă vo
cală
• De
zvol
tare
a im
agin
ii în
muz
ica
voca
lă
relig
ioas
ă, a
cade
mic
ă
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: gen
urile
muz
icii
voca
le,
lied,
can
tată
, ora
toriu
, muz
ică
voca
lă
relig
ioas
ă, le
gită
țile
dezv
oltă
rii m
uzic
ale,
pl
anul
de
inte
rpre
tare
a im
agin
ii m
uzic
ale,
impr
esii
muz
ical
e.
Exer
ciții
:-
încă
lzire
a vo
cii p
entr
u in
terp
reta
re în
ans
ambl
u, c
u di
viza
rea
la
două
voc
i;-
dife
renț
iere
a au
ditiv
ă a
genu
rilor
muz
ical
e vo
cale
laic
e și
de
cult;
-
elab
orar
ea p
artit
urii
pers
onal
e la
pie
sele
aud
iate
.Ac
tivită
ți m
uzic
al-d
idac
tice:
-
inte
rpre
tare
a pi
esel
or c
oral
e cu
aco
mpa
niam
ent i
mpr
oviza
t;-
audi
ții p
robl
emati
zate
;-
impr
oviza
ții ri
tmic
o-tim
bral
e în
var
iate
ara
njam
ente
;-
mod
eliza
rea
imag
inii
și a
dram
atur
giei
pen
tru
inte
rpre
tare
a pi
esel
or v
ocal
-cor
ale;
-
cara
cter
istica
imag
inii
în ra
port
cu
dram
atur
gia
în c
reaț
iile
muz
ical
e vo
cale
aud
iate
.Pr
oiec
t de
grup
: -
„Ide
alur
ile c
redi
nței
în m
uzic
ă”.
Proi
ect S
TEAM
:-
„Voc
ea –
o m
inun
e ire
peta
bilă
”. Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
tem
e m
uzic
ale
din
genu
rile
voca
le st
udia
te fr
edon
ate
din
mem
orie
;-
com
enta
riul m
uzic
al.
3. Im
agin
ea m
uzic
ală
în c
reaț
ii in
stru
men
tale
3.1.
Disti
nger
ea a
uditi
vă a
de
zvol
tării
imag
inii
muz
ical
e în
cre
ațiil
e au
diat
e și
inte
rpre
tate
: înc
eput
, în
aint
are
– co
ntinu
are,
cu
lmin
ație
, sfâ
rșit.
• N
ucle
ul se
man
tic în
min
iatu
rile
inst
rum
enta
le: p
iesă
• Pr
oced
eele
de
dezv
olta
re a
muz
icii:
re
petiț
ia, c
ontr
astu
l, as
emăn
area
și
prog
resia
(pe
exem
plul
gen
ului
de
conc
ert)
Stud
iu d
e ca
z pe
exem
ple
de m
ater
ial a
udio
și v
ideo
:-
proc
edee
de
dezv
olta
re a
imag
inii
muz
ical
e în
cre
ațiil
e in
stru
men
tale
;-
rolu
l lai
tmoti
vulu
i în
dram
atur
gia
unei
cre
ații
muz
ical
e in
stru
men
tale
.
21
3.2.
Com
enta
rea
argu
men
tată
a
proc
edee
lor d
e de
zvol
tare
a
imag
inii
în c
reaț
iile
muz
ical
e in
stru
men
tale
aud
iate
. 3.
3. F
redo
nare
a di
n m
emor
ie
a te
mel
or m
uzic
ale
din
crea
țiile
inst
rum
enta
le
acce
sibile
și în
drăg
ite.
3.4.
Rep
reze
ntar
ea e
volu
ției
dram
atur
giei
muz
ical
e di
n cr
eații
le a
udia
te p
rin
mijl
oace
le a
ltor a
rte.
• Fo
rma
muz
ical
ă ca
exp
resie
a
dram
atur
giei
în c
reaț
iile
inst
rum
enta
le (p
e ex
empl
ul fo
rmei
de
tem
ă cu
var
iațiu
ni în
sona
tă)
• Pr
inci
piul
dez
voltă
rii m
uzic
ii în
ba
za u
nui m
otiv
în g
enur
ile m
uzic
ii sim
foni
ce (p
e ex
empl
ul si
mfo
niei
)
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: gen
urile
muz
icii
inst
rum
enta
le (p
iesă
, son
ată,
con
cert
, sim
foni
e, u
vert
ura)
, nuc
leul
sem
antic
, pr
oced
ee d
e de
zvol
tare
a m
uzic
ii,
repe
tiția
, con
tras
tul,
asem
ănar
ea și
pr
ogre
sia.
Exer
ciții
: -
recu
noaș
tere
a fo
rmei
muz
ical
e di
n cr
eații
inst
rum
enta
le;
- fr
azar
e și
artic
ulaț
ie e
xpre
sivă
în c
adru
l cân
tulu
i voc
al-c
oral
. Ac
tivită
ți m
uzic
al-d
idac
tice:
- au
diții
muz
ical
e co
men
tate
, cu
notiț
e pa
rale
le;
- fr
edon
atul
tem
elor
muz
ical
e di
n cr
eații
le m
uzic
ale
inst
rum
enta
le;
- re
prez
enta
rea
evol
uție
i dra
mat
urgi
ei m
uzic
ale
prin
mel
oges
tică
(inte
nsita
tea
sono
ră, g
rada
ția d
e te
mpo
, sen
sul m
ișcăr
ii m
elod
iei);
- uti
lizar
ea p
roce
deel
or d
e de
zvol
tare
muz
ical
ă în
cad
rul
impr
oviza
țiilo
r muz
ical
e;-
com
enta
riul m
uzic
al.
Proi
ect S
TEAM
:-
„Dez
volta
rea
unei
idei
/unu
i fen
omen
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
parti
tura
asc
ultă
toru
lui l
a un
ele
pies
e in
stru
men
tale
aud
iate
;-
com
enta
riul m
uzic
al la
cre
ația
inst
rum
enta
lă în
drăg
ită;
- po
rtof
oliu
l „Ge
nuril
e in
stru
men
tale
în m
uzic
a na
ționa
lă și
un
iver
sală
”.4.
Dez
volta
rea
imag
inii
în m
uzic
a dr
amati
că4.
1. C
omen
tare
a m
uzic
ii au
diat
e/in
terp
reta
te d
upă
un p
lan
stru
ctur
at: e
lem
ente
de
limba
j, fo
rma
muz
ical
ă,
imag
inea
și d
ram
atur
gia
muz
icii
etc.
4.
2. P
erce
pere
a se
mni
ficaț
iei
mijl
oace
lor d
e ex
pres
ie
muz
ical
ă în
edi
ficar
ea
imag
inii
în o
peră
și în
bal
et.
• Ge
nuril
e m
uzic
ii dr
amati
ce: o
pera
, ba
letu
l, su
ita c
oreg
rafic
ă•
Conc
epția
spec
taco
lulu
i de
oper
ă.
Libr
eto
și dr
amat
urgi
a m
uzic
ală
în
genu
l de
oper
ă•
Sim
bioz
a ar
telo
r în
dram
atur
gia
muz
ical
ă a
bale
tulu
i
Stud
ii eu
ristic
e:-
stru
ctur
a un
ui sp
ecta
col d
e op
eră
și ba
let:
elem
ente
co
nstit
uent
e;-
cara
cter
ul si
ncre
tic a
l art
elor
în sp
ecta
colu
l de
bale
t. Ex
erci
ții:
- în
călzi
rea
voci
i pe
tem
e m
uzic
ale
din
spec
taco
le d
e op
eră
și ba
let;
- no
tare
a gr
afică
a e
lem
ente
lor d
e dr
amat
urgi
e m
uzic
ală
în
timpu
l aud
iției
;-
impr
oviza
rea
stru
ctur
ilor m
elod
ice/
ritm
ice,
a m
odel
elor
de
acom
pani
amen
t la
tem
e m
uzic
ale
din
crea
țiile
inte
rpre
tate
/au
diat
e.
22
4.3.
Impr
oviza
rea
stru
ctur
ilor
mel
odic
e, ri
tmic
e și
a un
or
mod
ele
de a
com
pani
amen
t la
tem
e m
uzic
ale
din
crea
țiile
au
diat
e.
4.4.
Pre
zent
area
arg
umen
tată
a
prop
riilo
r atit
udin
i și
apre
cier
i faț
ă de
muz
ica
audi
ată
și in
terp
reta
tă la
le
cție
și în
afa
ra le
cție
i.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: gen
urile
muz
icii
dram
atice
(o
pera
, bal
etul
, sui
ta),
insp
irația
fo
lclo
rică,
Bar
ocul
muz
ical
, lib
reto
, sim
bioz
a ar
telo
r în
oper
ă și
în b
alet
.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:-
cerc
etar
ea d
ezvo
ltării
imag
inii
în g
enur
ile d
e m
uzic
ă dr
amati
că
prin
aud
iții;
- au
diții
cu
vizu
aliza
rea
parti
turii
;-
fred
onat
ul;
- m
elog
estic
a;-
com
enta
riul m
uzic
al c
onfo
rm u
nui p
lan
stru
ctur
at;
- in
terp
reta
rea
voca
lă, c
oral
ă a
tem
elor
muz
ical
e, a
laitm
otive
lor;
- im
prov
izare
a ac
ompa
niam
entu
lui r
itmic
la c
reaț
iile
muz
ical
e di
n re
pert
oriu
l stu
diat
.Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up:
- „I
nter
preț
ii c
eleb
ri d
e op
eră
” / „
Tain
ele
unui
spec
taco
l de
bale
t”.
Proi
ect S
TEAM
: -
„Arm
onia
con
tras
telo
r”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- co
men
tariu
l muz
ical
;-
parti
tura
asc
ultă
toru
lui;
- te
me
muz
ical
e di
n cr
eații
dra
mati
ce fr
edon
ate
din
mem
orie
. La
sfâr
șitu
l cla
sei a
VII-
a, e
levu
l poa
te:
• di
sting
e au
ditiv
dez
volta
rea
imag
inii
muz
ical
e în
cre
ațiil
e au
diat
e și
inte
rpre
tate
(înc
eput
, îna
inta
re –
con
tinua
re, c
ulm
inaț
ie, s
fârș
it);
• ex
plic
a ro
lul in
tera
cțiu
nii e
lem
ente
lor d
e lim
baj m
uzic
al (n
ucle
ul se
man
tic) î
n ed
ifica
rea
imag
inii î
ntr-o
crea
ție d
e m
uzic
ă vo
cală
, ins
trum
enta
lă,
dram
atică
;•
aplic
a cr
eativ
abi
lităț
ile d
e in
terp
reta
re v
ocal
-cor
ală
a un
or p
iese
în v
aria
te a
ranj
amen
te la
uni
son,
solis
t – g
rup,
pe
grup
e, a
ltern
ativ,
cu și
fără
ac
ompa
niam
ent;
• ar
gum
enta
impr
esiil
e m
uzic
ale
prop
rii, s
tare
a in
terio
ară
pers
onal
ă ca
rezu
ltat a
l con
tact
ului
cu
muz
ica
de d
iferit
e ge
nuri;
• tr
ansp
une
perc
epția
per
sona
lă a
imag
inii
și a
dram
atur
giei
muz
ical
e di
n cr
eații
le st
udia
te în
repr
ezen
tări
prin
lim
baju
l alto
r art
e,m
anife
stân
d ca
val
ori ș
i atit
udin
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• ati
tudi
ne p
oziti
vă p
entr
u cu
noaș
tere
a de
sine
și a
lum
ii pr
in a
rte;
• de
schi
dere
pen
tru
valo
rizar
ea e
xper
ienț
elor
arti
stice
;•
spiri
t criti
c și
resp
ect f
ață
de v
alor
ile n
ațio
nale
și c
ele
ale
alto
r cul
turi;
• cu
ltură
muz
ical
ă ca
par
te a
cul
turii
spiri
tual
e.
23
Repe
rtor
iul m
uzic
al p
entr
u au
diții
muz
ical
eRe
pert
oriu
l muz
ical
pen
tru
inte
rpre
tare
voc
al-c
oral
ăM
ODU
LUL
1: G
. Ene
scu,
Rap
sodi
a nr
. 1; F
. Sch
uber
t, „S
eren
ada”
; M. R
avel
, „B
oler
o”; P
. Cea
ikov
ski,
uver
tura
-fant
ezie
„Ro
meo
și Ju
lieta
”; N
. Rim
ski-K
orsa
kov,
tabl
oul s
imfo
nic
„Zbo
rul c
ărăb
ușul
ui”.
MO
DULU
L 2:
G. M
usic
escu
, cor
ul „
Răsa
i, lu
nă”;
Gh.
Mus
tea,
ver
s. A
. Mat
eevi
ci,
coru
l „B
asar
aben
ilor”
în in
terp
reta
rea
cape
lei c
oral
e „M
oldo
va”;
Gh.
Mus
tea
„Cet
atea
Bab
ilon”
; T. C
hiria
c, p
oem
ul m
uzic
al „
Mio
rița”
; W. A
. Moz
art,
secv
ențe
di
n „R
ecvi
em”;
F. S
chub
ert,
pies
a co
rală
„Tei
ul”;
G. M
usic
escu
, Con
cert
ul c
oral
nr
. 1.
MO
DULU
L 3:
F. C
hopi
n, S
onat
a pe
ntru
pia
n nr
. 2 în
b-m
oll;
L. v
an B
eeth
oven
, So
nata
„Pa
tetic
a”; Ş
t. N
eaga
, Con
cert
ul p
entr
u vi
oară
și o
rche
stră
, D-d
ur;
N. R
imsk
i-Kor
sako
v, ta
blou
l sim
foni
c „Z
boru
l căr
ăbuș
ului
”; N
. Pag
anin
i, Ca
pric
iul
nr. 2
4; P.
Cea
ikov
ski,
„Cap
riciu
l ita
lian”
; W. A
. Moz
art,
Sim
foni
a nr
. 40;
L.
van
Bee
thov
en,
Uve
rtur
a „E
gmon
t”.
MO
DULU
L 4:
G. E
nesc
u, P
relu
diu
la u
niso
n di
n su
ita o
rche
stra
lă n
r. 1;
A. L
loyd
W
ebbe
r, Ti
m R
ice,
Ope
ra-r
ock
„Jes
us C
hrist
Sup
erst
ar”;
T. B
redi
cean
u, T
ablo
ul
muz
ical
„La
sece
riș”;
Sui
ta c
oral
ă „E
vant
ai fo
lclo
ric ro
man
esc”
în in
terp
reta
rea
Cora
lei „
Arm
onia
”; G
. F. H
ande
l, su
ita p
entr
u or
ches
tră
nr. 1
, „M
uzic
a ap
elor
”;
A. A
dan,
frag
men
te d
in b
alet
ul „G
izel”
; P. C
eaik
ovsk
i, fr
agm
ente
din
ope
re și
ba
lete
.
MO
DULU
L 1:
cân
tecu
l „M
ăi, s
teja
r” d
upă
G. M
usic
escu
; „E
coul
” m
uz. C
arl M
aria
von
Web
er, a
ranj
amen
tul I
oan
D.
Chi
resc
u; C
. M. v
on W
eber
, „Ba
rcar
ola”
din
ope
ra
„Obe
ron”
.M
ODU
LUL
2: J.
Bra
hms,
„Cân
tec
de le
agăn
”; ro
man
ța „
Sara
pe
dea
l” v
ers.
M. E
min
escu
, muz
. V. P
opov
ici;
cânt
ec
popu
lar „
S-a
dus c
ucul
”; m
elod
ie p
opul
ară
„Cân
tă p
uiul
cu
culu
i” în
pre
lucr
are
de Iu
. Țib
ulsc
hi; c
olin
de.
MO
DULU
L 3:
cân
tecu
l „M
ama”
, ada
ptar
e du
pă F.
Cho
pin;
câ
ntec
ul „
Mol
dova
”, ve
rs T.
Ştir
bu, m
uz. S
. Cro
itoru
; cân
tecu
l „H
ora
prie
teni
ei”
vers
. I. P
odol
eanu
, muz
. E. D
oga;
cân
tecu
l „C
a flo
ri de
tei”
ver
s. G
r. Vi
eru,
muz
. W. A
. Moz
art,
adap
tare
de
Iu. Ț
ibul
schi
; „O
, lum
e, c
e fr
umoa
să e
ști”
muz
. L.
van
Bee
thov
en.
MO
DULU
L 4:
„Fl
oric
ică
de p
e ap
ă” d
upă
T. B
redi
cean
u; „
La
oglin
dă”
vers
. G. C
oșbu
c, m
uz. T
. Pop
ovic
i; „M
i-e d
or”
vers
. Şt
. O. I
osif,
muz
. T. P
opov
ici;
„Pas
ărea
alb
astr
ă” v
ers.
Gr
. Vie
ru, m
uz. A
. Tam
azlâ
caru
.
24
CLAS
A a
VIII-
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
și p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. V
alor
i per
ene
ale
muz
icii
națio
nale
și u
nive
rsal
e1.
1. Id
entifi
care
a du
pă a
uz a
un
or fo
rmaț
ii in
stru
men
tale
și
voca
le, a
uno
r int
erpr
eți
repr
ezen
tativ
i ai c
ultu
rii
muz
ical
e na
ționa
le.
1.2.
Com
pune
rea
mișc
ărilo
r pl
astic
e/co
rpor
ale
potr
ivite
ex
pres
ivită
ții m
uzic
ii au
diat
e și
inte
rpre
tate
.1.
3. A
rgum
enta
rea
inte
resu
lui
pent
ru p
rom
ovar
ea
valo
rilor
muz
icii
națio
nale
și
univ
ersa
le.
• Va
loril
e fo
lclo
rulu
i muz
ical
naț
iona
l: do
ina,
bal
ada
• M
aeșt
ri și
capo
dope
re a
le m
uzic
ii na
ționa
le: G
. Ene
scu,
E. D
oga
• In
terp
reți
cele
bri a
i cul
turii
muz
ical
e na
ționa
le: N
. Sul
ac, M
. Bie
șu,
Ansa
mbl
ul A
cade
mic
de
Stat
de
dans
uri p
opul
are
„Joc
”, Ca
pela
Cor
ală
Acad
emic
ă „D
oina
”
Elem
ente
noi
de l
imba
j spe
cific
disc
iplin
ei:
mae
ștri,
cap
odop
ere,
inte
rpre
ți ce
lebr
i, va
lori
cultu
rale
.
Stud
iu d
e ca
z pe
exem
ple
de m
ater
ial a
udio
și v
ideo
:-
„Gen
urile
repr
ezen
tativ
e al
e fo
lclo
rulu
i naț
iona
l – d
oina
și
bala
da”.
Exer
ciții
: -
inte
rpre
tare
cor
ală
a ca
ppel
la;
- co
ordo
nare
a câ
ntul
ui în
ans
ambl
u la
dou
ă vo
ci;
- fr
edon
atul
tem
elor
din
cre
ațiil
e au
diat
e;-
acom
pani
amen
t ritm
ico-
timbr
al c
onfo
rm c
ânte
celo
r. Ac
tivită
ți m
uzic
al-d
idac
tice:
- in
terp
reta
rea
artis
tică
a cr
eații
lor v
ocal
-cor
ale
cu și
fără
ac
ompa
niam
ent;
- au
diții
com
enta
te;
- vi
ziona
rea
spec
taco
lelo
r de
oper
ă și
bale
t;-
impr
oviza
ții d
e rit
mur
i și m
elod
ii pe
text
e fo
lclo
rice
și de
aut
or.
Proi
ect i
ndiv
idua
l/de
grup
: -
cart
e de
vizi
tă „C
reaț
ia m
uzic
ală
a co
mpo
zitor
ului
(…)”
/ „T
eatr
e ce
lebr
e de
ope
ră”
/ „M
ăies
tria
int
erpr
etati
vă a
Mar
iei
Bieș
u”.
Proi
ect S
TEAM
:-
„Per
enita
tea
cultu
rii n
ațio
nale
”. Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
impr
oviza
ții d
e rit
mur
i și m
elod
ii pe
text
e fo
lclo
rice;
- ca
rte
de v
izită
;-
repe
rtor
iu m
uzic
al a
l int
erpr
ețilo
r cel
ebri
și al
com
pozit
orilo
r cu
lturii
naț
iona
le.
25
2. C
uren
te și
stilu
ri m
uzic
ale
2.1.
Coo
rdon
area
asp
ecte
lor
into
națio
nale
și ri
tmic
e la
in
terp
reta
rea
repe
rtor
iulu
i de
cânt
ece.
2
.2. D
ețin
erea
în m
emor
ie a
uno
r te
me
muz
ical
e/m
elod
ii di
n cr
eații
aca
dem
ice
de la
rgă
popu
larit
ate,
de
dife
rite
cure
nte
și sti
luri.
2.3.
Rea
lizar
ea u
nei p
reze
ntăr
i or
ale
în fa
ța c
oleg
ilor d
espr
e co
mpo
zitor
i, cr
eații
, cur
ente
și
stilu
ri m
uzic
ale.
• Ev
oluț
ia sti
luril
or m
uzic
ale
• Ap
ogeu
l muz
icii
Baro
c în
cre
ația
co
mpo
zitor
ului
J. S
. Bac
h•
Crea
ții m
uzic
ale
rem
arca
bile
ale
Cl
asic
ismul
ui m
uzic
al v
iene
z (J.
Hay
dn, W
. A. M
ozar
t,
L. v
an B
eeth
oven
) •
Spec
ificu
l Rom
antis
mul
ui m
uzic
al.
F. Ch
opin
– p
oetu
l pia
nulu
i•
„Vâr
sta
de a
ur”
a op
erei
în It
alia
(G
. Ver
di)
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: cur
ent m
uzic
al, s
til m
uzic
al,
Baro
cul m
uzic
al, C
lasic
ismul
muz
ical
, Ro
man
tism
ul m
uzic
al.
Stud
iu c
ompa
rat:
- „Sti
luri
și cu
rent
e ar
tistic
e în
muz
ică
și în
alte
art
e”.
Exer
ciții
: -
de re
cuno
aște
re a
uditi
vă a
trăs
ătur
ilor e
xpre
sive
spec
ifice
sti
luril
or a
rtisti
ce;
- fr
edon
atul
tem
elor
/laitm
otive
lor d
in c
reaț
ii ce
lebr
e.Ac
tivită
ți m
uzic
al-d
idac
tice:
-
imag
inar
ea u
nui i
nter
viu
cu u
n co
mpo
zitor
;-
prez
enta
rea
publ
ică
a un
or lu
crăr
i muz
ical
e la
ale
gere
; -
inte
rpre
tare
a ar
tistic
ă a
crea
țiilo
r voc
al-c
oral
e;-
vizio
nare
a sp
ecta
cole
lor ș
i a p
rogr
amel
or d
e co
ncer
t;-
anal
iza-c
arac
teriz
are
a m
uzic
ii co
nfor
m u
nui p
lan;
- co
men
tariu
l muz
ical
; -
disc
uții
liber
e de
spre
con
ținut
ul a
fecti
v și
idea
tic a
l uno
r lu
crăr
i. Pr
oiec
t de
grup
: -
„Şco
ala
muz
ical
ă na
ționa
lă (…
)”.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
com
enta
riul m
uzic
al;
- te
me
muz
ical
e fr
edon
ate
din
crea
ții a
cade
mic
e de
larg
ă po
pula
ritat
e.3.
Muz
ica
din
zile
le n
oast
re3.
1. In
terp
reta
rea
expr
esiv
ă a
unor
mel
odii
din
cre
ații
cele
bre
crea
te în
sec.
al
XX-le
a –
al X
XI-le
a.
3.2.
Com
enta
rea
crea
țiilo
r m
uzic
ale
conf
orm
unu
i al
gorit
m/u
nei s
chem
e pr
ivin
d co
nțin
utul
de
idei
, im
agin
e,
form
ă, li
mba
j, sti
l.
• Cu
loril
e so
nore
ale
impr
esio
nism
ului
• M
uzic
a ja
zz•
„Rev
oluț
ia m
uzic
ii in
tern
ațio
nale
” –
rock
-and
-rol
l•
Muz
ica
de d
iver
tism
ent l
a ră
scru
cea
sec.
al X
X-le
a –
al X
XI-le
a: p
op, d
isco,
te
chno
, rap
etc
. •
Muz
ică
pent
ru te
atru
și fi
lm
Disc
uții
liber
e:
- co
nțin
utul
afe
ctiv
și id
eatic
al u
nor l
ucră
ri m
uzic
ale
inte
rpre
tate
/aud
iate
;-
inte
rpre
tul p
refe
rat/
form
ația
de
muz
ică
pref
erat
ă;-
impr
esii
desp
re se
ntim
ente
le p
rovo
cate
de
audi
erea
anu
mito
r pi
ese
muz
ical
e.
26
3.3.
For
mul
area
apr
ecie
rilor
es
tetic
e de
spre
div
ersit
atea
m
uzic
ii co
ntem
pora
ne
(cur
ente
, stil
uri,
form
ații
ș.a.
) în
rapo
rt c
u di
ferit
e fe
nom
ene
ale
vieț
ii și
dom
enii
de a
ctivi
tate
um
ană.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: im
pres
ioni
sm, c
onțin
ut
de id
ei, j
udec
ăți e
steti
ce, c
reaț
ii co
ntem
pora
ne.
Exer
ciții
: -
de re
cuno
aște
re a
uditi
vă a
trăs
ătur
ilor e
xpre
sive
spec
ifice
ge
nuril
or m
uzic
ale
cont
empo
rane
;-
fred
onat
ul te
mel
or m
uzic
ale
din
crea
ții c
eleb
re;
- ac
ompa
nier
ea ri
tmic
o-tim
bral
ă a
pies
elor
inte
rpre
tate
;-
com
unic
are/
prez
enta
re P
ower
Poi
nt.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:
- au
diții
muz
ical
e co
men
tate
;-
anal
iza-c
arac
teriz
are
a m
uzic
ii co
nfor
m u
nui p
lan;
- in
terp
reta
rea
crea
țiilo
r muz
ical
e cu
ele
men
te d
e da
ns și
m
ișcăr
i cor
pora
le;
- im
prov
izare
a ac
ompa
niam
entu
lui r
itmic
pen
tru
cânt
ecel
e di
n re
pert
oriu
l stu
diat
.Es
eu:
- „R
elaț
ia o
m –
muz
ică
în c
onte
mpo
rane
itate
”.Pr
oiec
t ind
ivid
ual:
- „V
arie
tate
a m
uzic
ii în
zile
le n
oast
re ”.
Pr
oiec
t STE
AM:
- „D
iver
tism
entu
l în
viaț
a om
ului
”.Pr
odus
e ev
alua
bile
:-
jude
căți
este
tice
refe
ritoa
re la
div
ersit
atea
muz
icii
cont
empo
rane
;-
repe
rtor
iu d
e câ
ntec
e in
terp
reta
t cu
elem
ente
de
dans
și
mișc
ări c
orpo
rale
.4.
Muz
ica
– va
loar
e a
Eulu
i4.
1. M
anife
star
ea c
ultu
rii
voca
le la
inte
rpre
tare
a un
or
crea
ții m
uzic
ale
de fa
ctur
ă ac
adem
ică
și di
verti
smen
t.4.
2. U
tiliza
rea
crite
riilo
r de
apre
cier
e va
loric
ă a
crea
țiilo
r m
uzic
ale
de fa
ctur
ă po
pula
ră
și cu
ltă d
in te
zaur
ul m
uzic
ii na
ționa
le.
• Va
rieta
tea
trăi
rilor
um
ane
reda
te în
m
uzic
ă. S
entim
entu
l de
drag
oste
ca
laitm
otiv
al v
ieții
• Vi
rtuț
ile o
mul
ui m
oder
n în
muz
ică
• Va
loril
e so
ciet
ății
dem
ocra
tice
în
muz
ica
din
toat
e tim
puril
e•
Istor
ia m
uzic
ii vă
zută
ca
evol
uție
a
Eulu
i
Stud
iu d
e ca
z pe
exem
ple
de m
ater
ial a
udio
și v
ideo
:-
rolu
l muz
icii
în e
xprim
area
trăi
rilor
, a v
irtuț
ilor
și a
valo
rilor
. Ex
erci
ții:
- de
zvol
tare
a un
ei m
elod
ii, a
vând
un
inci
pit d
at;
- im
prov
izație
ritm
ică
„Per
cuție
cor
pora
lă”;
-
mișc
are
scen
ică
potr
ivită
tipu
lui d
e lu
crar
e m
uzic
ală
inte
rpre
tată
;-
jocu
ri de
impr
oviza
ție v
ocal
ă/in
stru
men
tală
.
27
4.3.
Exp
licar
ea p
refe
rințe
lor
inte
rpre
tativ
e fa
ță d
e do
uă
sau
mai
mul
te v
ersiu
ni a
le
acel
eiaș
i luc
rări
muz
ical
e.4.
4. T
rans
pune
rea
valo
rilor
m
uzic
ii au
diat
e/in
terp
reta
te
în v
iziun
ea p
erso
nală
des
pre
sine
și vi
ață.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
di
scip
linei
: cul
tură
voc
ală,
cul
tură
de
audi
ție a
muz
icii,
crit
erii
de a
prec
iere
va
loric
ă a
crea
ției,
teza
urul
muz
icii
națio
nale
, val
orile
muz
icii.
Activ
ități
muz
ical
-did
actic
e:-
com
enta
riul m
uzic
al;
- di
scut
area
impr
esiil
or p
erso
nale
des
pre
lucr
ările
aud
iate
; -
inte
rpre
tare
a m
uzic
ală
în p
ublic
a u
nor c
reaț
ii vo
cal-c
oral
e
repr
ezen
tativ
e pe
ntru
sărb
ător
ile și
man
ifest
ările
cla
sei/a
le
școl
ii;-
elab
orar
ea u
nui r
eper
toriu
muz
ical
idea
l al o
mul
ui c
ult.
Proi
ect d
e gr
up:
- ob
icei
uri ș
i tra
diții
muz
ical
e în
via
ța d
e fa
mili
e;-
repe
rtor
iul m
uzic
al id
eal a
l om
ului
cul
t.Pr
oiec
t STE
AM:
- „V
irtuț
ile o
mul
ui m
oder
n”.
Prod
use
eval
uabi
le:
- cu
ltura
voc
ală
(la in
terp
reta
rea
unor
cre
ații
de fa
ctur
ă ac
adem
ică,
de
dive
rtism
ent)
;-
cultu
ra d
e au
diție
a m
uzic
ii;-
repe
rtor
iul m
uzic
al.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
III-a
, ele
vul p
oate
:•
dețin
e în
mem
orie
une
le te
me
muz
ical
e/m
elod
ii di
n cr
eații
aca
dem
ice
de la
rgă
popu
larit
ate,
de
dife
rite
cure
nte
și sti
luri;
• m
anife
sta
cultu
ră v
ocal
ă la
inte
rpre
tare
a un
or c
reaț
ii m
uzic
ale
de fa
ctur
ă ac
adem
ică
și di
verti
smen
t;•
emite
jude
căți
este
tice
desp
re d
iver
sitat
ea m
uzic
ii (c
uren
te, s
tilur
i, in
terp
reți,
form
ații
artis
tice
ș.a.
) în
rapo
rt c
u di
vers
e fe
nom
ene
ale
vieț
ii și
dom
enii
de a
ctivi
tate
um
ană;
• m
anife
sta
Eul p
erso
nal ș
i int
eres
ul p
entr
u m
uzic
ă pr
in im
plic
are
în p
roie
cte
de p
rom
ovar
e a
valo
rilor
cul
tura
le,
man
ifest
ând
ca v
alor
i și a
titud
ini s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
atitu
dine
poz
itivă
pen
tru
cuno
aște
rea
de si
ne și
a lu
mii
prin
art
e;•
desc
hide
re p
entr
u va
loriz
area
exp
erie
nțel
or a
rtisti
ce;
• sp
irit c
ritic
și re
spec
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
cel
e al
e al
tor c
ultu
ri;•
cultu
ră m
uzic
ală
ca p
arte
a c
ultu
rii sp
iritu
ale.
28
Repe
rtor
iul m
uzic
al p
entr
u au
diții
muz
ical
eRe
pert
oriu
l muz
ical
pen
tru
inte
rpre
tare
voc
al-c
oral
ăM
ODU
LUL
1: D
oina
„Du
-te,
dor
ule-
n pu
stie”
de
S. V
icov
eanc
a; B
alad
a „M
ioriț
a”
N. S
ulac
; E. D
oga
frag
men
te d
in b
alet
ul „
Luce
afăr
ul”;
G. E
nesc
u, „
Poem
a ro
mân
ă”;
Cânt
ecul
pop
ular
în in
terp
reta
rea
lui
N. S
ulac
, „Aș
a-i v
iața
om
ului
”; V
. Bel
lini,
aria
„Ca
sta
Diva
” d
in o
pera
„N
orm
a” în
inte
rpre
tare
a M
arie
i Bie
șu; S
uita
„N
unta
M
oldo
vene
ască
” în
inte
rpre
tare
a An
sam
blul
ui A
cade
mic
de
Stat
de
dans
uri
popu
lare
„Jo
c”; p
iesa
„Ho
ra M
are”
în in
terp
reta
rea
Cape
lei C
oral
e Ac
adem
ice
„Doi
na”.
MO
DULU
L 2:
J. S
. Bac
h, To
cata
și fu
ga în
d-m
oll;
J. Ha
ydn
Sim
foni
a n
r. 9
4,
„Sur
priza
”; L
. van
Bee
thov
en, f
ragm
ente
din
Sim
foni
a nr
. 3 „
Eroi
ca”;
W. A
. Moz
art
„Mic
a se
rena
dă n
octu
rnă”
, Sim
foni
a nr
. 25;
G. V
erdi
, aria
Vio
lete
i „Ad
dio
del
pass
ato”
din
ope
ra „T
ravi
ata”
; F. C
hopi
n, v
alsu
l în
cis-
mol
l.M
ODU
LUL
3: C
. Deb
ussy
, „Re
verie
”, „C
laire
de
lune
”; G
. Ger
shw
in „
Raps
odie
en
blue
s”; E
. Pre
sley,
pies
a „B
lue
Sued
e Sh
oes”
; pie
sa „
Rain
” di
n re
pert
oriu
l Bea
tles;
pi
ese
din
repe
rtor
iul i
nter
preț
ilor M
. Jac
kson
, Tot
o Cu
tugn
o, L
ara
Fabi
an și
alți
i; Ro
man
ța „O
chiu
l tău
iubi
t”, m
uz. E
. Dog
a, v
ers.
M. E
min
escu
; I. A
ldea
-Teo
doro
vici
, pi
esă
pent
ru sa
xofo
n-so
lo „
Imen
sitat
e”.
MO
DULU
L 4:
muz
ică
pent
ru fi
lme
și sp
ecta
cole
de
E. D
oga;
frag
men
te d
in b
alet
ul
„Luc
eafă
rul”
de
E. D
oga;
cre
ații
din
repe
rtor
iul i
nter
preț
ilor E
dith
Pia
f, Ch
arle
s Az
navo
ur, M
ireill
e M
athi
eu, P
atric
ia K
aas;
I. A
ldea
-Teo
doro
vici
, „R
eapr
inde
ți ca
ndel
a”; L
. van
Bee
thov
en, S
imfo
nia
nr. 5
; C. O
rff, f
ragm
entu
l „O
, For
tuna
” di
n ca
ntat
a „C
arm
ina
Bura
na”.
MO
DULU
L 1:
mel
odie
pop
ular
ă de
doi
nă v
ocal
ă; p
iesa
„D
orul
eț”
muz
. Ioa
n D.
Chi
resc
u; c
ânte
c po
pula
r „Co
borâ
i di
n de
al în
val
e”; „
Hora
prie
teni
ei”
vers
. I. P
odol
eanu
, muz
. E.
Dog
a.M
ODU
LUL
2: J
. S. B
ach
„ Iis
us P
runc
”; „
Cânt
ec d
e pr
imăv
ară”
muz
. W. A
. Moz
art;
lied
ul „
La m
are”
, ver
s.
H. H
eine
, muz
. F.
Schu
bert
.M
ODU
LUL
3: c
ânte
c na
polit
an „
Sant
a Lu
cia”
; cân
tecu
l „P
rimăv
ara”
din
ope
reta
„Sâ
nge
vien
ez”
muz
. J. S
trau
ss;
pies
a „Y
este
rday
” ve
rsur
i și m
uzic
ă de
J. L
enno
n și
Paul
M
c Ca
rtne
y.M
ODU
LUL
4: „
Să c
ânte
tine
rețe
a” m
uzic
ă și
vers
uri d
e
A. G
rigor
iu și
Rom
eo Io
rgul
escu
; Im
nul ti
nere
tulu
i stu
dios
, „G
aude
amus
igitu
r”; p
iese
le „O
sere
nadă
”, „S
fânt
ă ni
-i ca
sa”,
vers
. Gr.
Vier
u, m
uz. I
. Ald
ea-T
eodo
rovi
ci.
29
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE
Curriculumul fixează următoarele precepte referitoare la metodologia predării – învățării – evaluării disciplinei Educație muzicală în clasele V-VIII:
• asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințeeducative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesuleducațional;
• centrarea pe elev, și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităților;
• unitatea abordărilor psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății; totodată, însușirea valorilor societății susține valoarea personalității copilului.
Orientarea generală este condiționată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează spre activizarea învățării.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de Curriculum, dar se realizează în mod personalizat, în funcție de factori multipli: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a profesorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc.
Promovând diversificarea și personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul ac-centuează: orientarea spre învățarea activă; orientarea spre a învăța să înveți; orien-tarea spre formarea de competențe; orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor. Se va da prioritate strategiilor specifice pedagogiei artelor și celor activ-participative, asigurându-se astfel valorificarea creativității elevilor și a profesorilor în cadrul activită-ților didactice.
Curriculumul direcționează metodologia disciplinei Educație muzicală spre crearea situațiilor de învățare care îi pot oferi elevului experiențe în cunoașterea de sine și a lumii prin arta muzicii, în exprimarea de sine prin limbajul specific muzicii, în însușirea valorilor aferente acestei arte. Comunicarea elev – muzică implică receptarea și in-terpretarea expresivă a muzicii, aprecierea creațiilor muzicale, care exprimă valorile personale ale elevului. Aici se încadrează și explorarea relațiilor dintre muzică și Eul personal în diferite situații de învățare și cotidiene, contexte educaționale și sociocul-turale. Prin urmare, procesul educațional trebuie organizat astfel încât elevii să aibă oportunități de a recepta, a interpreta, a evolua, a crea, a discuta, a valoriza și a cumula experiențe artistice nu doar în clasă, ci și în afara ei, manifestând cultură personală în promovarea tezaurului național și universal al muzicii.
30
Disciplina școlară Educație muzicală este studiată la fel ca alte fenomene – fizice, lingvistice, biologice etc. – și este important să înțelegem că muzica e o artă, iar cunoașterea ei se deosebește de cunoașterea unei științe, chiar și atunci când devine obiectul unei discipline școlare. În crearea situațiilor de învățare la disciplina Educație muzicală, se va ține cont de păstrarea raportului dintre valorile culturii naționale și universale, includerea repertoriului muzical din diverse paliere ale muzicii (populare, religioase, academice, de divertisment), raportarea conținuturilor la diverse forme de inițiere muzicală (audiție, intrerpretare, creație, reflexie) și gradul de dezvoltare a cul-turii muzicale a elevilor.
Asigurarea stării de bine la lecții constituie o condiție indispensabilă pentru succe-sul învățării disciplinei Educație muzicală. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor didactice utilizate, precum și a modalităților de aplicare a acestora, motivează elevul să vină la ore și să învețe cu plăcere, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.
Evaluarea rezultatelor școlare la disciplina Educație muzicală este o componentă funcțională importantă a procesului educațional. Strategiile de evaluare se concep ast-fel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor și afectiv-motivațional.
Evaluarea se va axa pe măsurarea – aprecierea competențelor disciplinare, care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate autentice ale învățării necesare elevului în viața de adult. Astfel, scopul evaluării la disciplina „Educație muzicală” vizează stimularea evoluției experiențelor muzicale și a gradului de formare a competențelor specifice disciplinei date.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina Educație muzicală se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de
învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noului conținut. Nu are rol de control, iar rezultatele se va-lorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare – învățare – evaluare. Evaluarea inițială poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate), cât și noninstrumentală.
• Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele unităților de învățare (al modulelor). La nivel de scurtă durată, poate fi complementată la anumite lecții, la discreția cadrului didactic. Evaluarea formativă: are ca obiectiv cunoașterea sis-tematică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevilor; oferă profesorului
31
posibilitatea intervenției imediate; permite aplicarea în timp optim a unor măsuri co-rective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit; este instrumentală și se realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.
• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învățare semnifi-cativ: semestru, an școlar; se raportează la unitățile de competențe și la unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date; este instrumentală și se realizează pe bază de produse recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată. Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și, even-
tual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate în Curriculum, urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs în contextul respectivei strategii de evaluare:
Lista produselor
recomandate
Strategia de evaluare
recomandată(EI, EF, ES)
Oportunități de realizare în format digital
Produse axate pe audiția muzicii
P1. Cultura audiției EI, EF, ES
P2. Partitura ascultătorului EI, EF
P3. Caracterizarea muzicii EI, EF
P4. Repertoriul muzical de audiție EI, EF, ESProduse axate pe interpretare muzicală
P5. Cultura cântului EI, EF, ESP6. Planul de interpretare a cântecului/ a muzicii EF
P7. Fredonatul temelor muzicale/ al laitmotivelor din creații celebre EF
P8. Repertoriul de cântece EF, ESProduse axate pe creație muzicală elementară
P9. Improvizația muzicală (de ritmuri/melodii) EF
P10. Acompaniament ritmico-timbral al pieselor interpretate/audiate EF
P11. Melogestica (gestul mâinii în spațiu) EF
P12. Mișcări muzical-ritmice/elemente de dans și mișcări corporale la repertoriul de cântece
EF
Produse cumulative
P13. Proiect individual/de grup EF, ES
P14. Cultura cântului și a audiției EF, ES
P15. Comentariul muzical EF, ES
P16. Repertoriul de cântece/de audiție EF, ES
32
Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație muzicală în clasele V-VIII vor fi apreciate în bază de criterii și descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit de module și la evaluările sumative la sfârșit de semestru/an școlar, în bază de criterii și descriptori, se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S) (Figura 1).
ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
•constituite stabil, capabile de autodezvoltare
•care necesită antrenament pentru consolidare
• aflate în curs de formareindicatori de performanță
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
•corect •complet •coerent• fără ezitări
•cu greșeli mici•cu incompletitudini mici•cu incoerențe mici •cu ezitări mici, depășite
ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de către profesor
• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerențe • cu ezitări depășite ca
rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de către profesor
descriptori de performanță
ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN
Foarte bine Bine Suficient calificative
Figura 1. Aprecierea rezultatelor școlare la disciplina „Educație muzicală” în clasele V-VIII, în contextul ECD
Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, a autocontrolului și a autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca parteneri în actul evaluării. Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoeva-luării: prezentarea sarcinii de lucru (a produsului) și a criteriilor de succes; încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări referitoare la modul de realizare a
sarcinii (conștientizarea criteriilor); aplicarea controlată a unor grile de autoverificare; încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă); completarea unei fișe de autoevaluare la finalizarea unei sarcini de lucru relevan-
te.
33
Orientările metodologice de predare – învățare – evaluare, enunțate mai sus, ge-nerează necesitatea creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă și favorabile învățării centrate pe elev, care se caracterizează prin următoarele:
• întrebările elevilor sunt apreciate/valorează mai mult decât răspunsurile lor;• ideile vin din surse diferite;• sunt utilizate diverse tipuri de învățare: învățarea bazată pe lucrări practice, pe
cercetare, pe proiecte, pe sarcini de lucru; instruirea directă; învățarea recipro-că; învățarea prin excursii; învățarea în muzee; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.;
• învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată: pentru a avea sens în lumea reală, învățarea trebuie să înceapă și să sfârșească prin racordare la lu-mea reală;
• învățarea este personalizată dintr-o varietate de aspecte implicate;• evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă;• criteriile de succes sunt echilibrate și transparente;• experiențele pozitive de învățare sunt valorizate în permanență [24].
34
BIBLIOGRAFIE
Cadrul legal și normativ 1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare din 01.07.16. 3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 4. Concepția educației muzicale în învățământul preuniversitar./ Autori: C. Rusnac,
E. Doga, T. Chiriac, E. Mamot, E. Coroi, I. Gagim [et al.]; examinată și aprobată la ședința Colegiului Ministerului Învățământului din 20.04.1995, Chișinău, 1995.
5. Curriculum la disciplina Educație muzicală: Chișinău, ME, 2010.6. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru
Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.
7. Legea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând mino-rităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 de-cembrie 1994.
9. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educație muzicală, Educație plastică, Educație tehnologică și Educație fizică, clasa a V-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cer-cetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.
10. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publica-tă: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351; art. nr. 1014.
11. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012. 12. Strategia Moldova Digitală 2020, publi cată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial
nr. 252-257, art. nr. 963.13. Strategia Națională Educație pentru toți, publi cată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial
nr. 070, art. nr. 441.
Studii/rapoarte 14. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,
IŞE, 2018.15. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-
logic. Chișinău: IŞE, 2017.
35
16. Morari M. Studiu curricular: Evaluarea curriculumului educațional la disciplina Educație muzicală. În: Evaluarea curriculumului educațional. Ariile curriculare Arte, Sport, Tehnologii. (studii curriculare) / Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. Coord. Guțu Vl., dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău: CEP USM, 2018.
Literatură în domeniu17. Bularga T. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Chișinău, 2008.18. Cosumov M., Gagim I. Educația muzicală permanentă. Studiu monografic. Univ. de
Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016.19. Crișciuc V., Gagim I. Teoria și metodologia predării cunoștințelor muzicale. Studiu
monografic. Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016. 20. Gagim I. Ce este muzica și cum să o înțelegem. Bălți: Indigou Color, 2019.21. Gagim I. Dicționar de muzică. Chișinău: Ştiința, 2008.22. Gagim I. Ştiința și Arta educației muzicale. Chișinău: Editura ARC, 2006. 23. Heick T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.
teachthought.com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-envi-ronment/
24. Morari M. Educație muzicală. În: Educație artistică în preșcolaritate: Ghid teoretico-metodologic. / Autori: Morari M., Pâslaru Vl., Alekseeva L. [et al.]; coord.: Marina Morari, Vladimir Pâslaru; Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016.
25. Morari M. Educație muzicală. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru învățământul primar și gimnazial. Chișinău: Lyceum, 2011.
26. Morari M. Teoria muzicii: Elemente de limbaj muzical. Curs universitar. Bălți: Presa universitară bălțeană, 2008.
27. Pâslaru Vl. Educația artistic-estetică: reconstituirea esenței. În: Educația prin artă în învățământul preuniversitar. Materialele Conferinței Republicane, 8-9 decembrie 2001, Comisia Națională a RM pentru UNESCO, Ministerul Învățământului din RM. Chișinău: Grafema Libris, 2002.