Direcþia Mass Media ”i Comunicare Str. Apolodor … cu...implementa proiecte cu finanþare...

Proiect editorial ºi redactor-ºef: Adriana DOBRE

Colegiul de redacþie: Alina AMZICÃ, Roxana APREUTESEI, Gina BOAJE�VYTHOULKAS, Cãtãlina CONSTANTIN, CodruþCONSTANTINESCU, Irina CRUCERU, Cristian�Florin DÃNÃNÃU, ªtefan DRÃGAN, Augustina DUMITRAªCU, MãdãlinaENACHE, Carmen ENESCU, Andrei HANGANU, Diana IVAN, Iulia MUNTEANU, Roxana NÃSTASE, Speranþa NEAGU, SimonaPARASCHIVA, Alexandrina PETREA, Ioana POPESCU, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU, Luciana SANDU,Roxana SAVIN

PPuubblliiccaaþþiiee eeddiittaattãã ddee MMiinniisstteerruull IInntteeggrrããrriiii EEuurrooppeenneeDirecþia Mass Media ºi ComunicareStr. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureºti, ROMÂNIATel. 021-301.13.02; Fax 021-301.15.13E-mail. [email protected]://www.mie.ro

©© MMiinniisstteerruull IInntteeggrrããrriiii EEuurrooppeennee,, 22000066Reproducerea integralã sau parþialã a acestui material este permisã numai cu menþionarea sursei.

Fotografiile au fost preluate de pe situl Comisiei Europene � http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm© Comisia Europeanã

IISSSSNN 11884411-11111188OOppiinniiiillee eexxpprriimmaattee îînn aarrttiiccoollee aappaarrþþiinn aauuttoorriilloorr aacceessttoorraa ººii nnuu rreefflleeccttãã,, îînn mmoodd nneecceessaarr,, ppoozziiþþiiaa ooffiicciiaallãã aa MMiinniisstteerruulluuii IInntteeggrrããrriiiiEEuurrooppeennee..

Dobrý

den!

-

Nazda

r! - Dob

ré

jitro! -

Dobré

odpo

ledne

! -

Godda

g! - H

ejsa!

- Hej!

- Hall

o!

- God

morgen

! - G

od e

fterm

iddag

! -

Hello!

- Goo

d morn

ing! -

Good d

ay! -

Tere!

- Tervi

st! - Te

re ho

mmikust!

- Tere

päev

ast! -

Hyvää

päiv

ää! -

Terve

! - Bon

jour!

-

Salut

! - G

uten

Tag!

- Gute

n

Morgen

! -

Guten

Abend

! - Hall

o!

Gr

üß

EEDDIITTOORRIIAALL

FFOONNDDUURRII CCOOMMUUNNIITTAARREEPPoolliittiiccii ººii ffoonndduurrii llaa nniivveelluull UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee � Augustina DUMITRAªCUDDee llaa ffoonndduurriillee ddee pprree-aaddeerraarree llaa ffoonndduurriillee ssttrruuccttuurraallee � Roxana SAVINSSAAPPAARRDD �� iinnssttrruummeenntt ffiinnaanncciiaarr ccoommuunniittaarr � Andrei HANGANUFFiinnaannþþaarreeaa ppoolliittiicciiii aaggrriiccoollee ccoommuunnee.. NNoouull ccaaddrruu lleeggaall eeuurrooppeeaann aapplliiccaabbiill ddee llaa 11 iiaannuuaarriiee 22000077 � Carmen ENESCUDDee llaa IISSPPAA llaa FFoonndduull ddee CCooeezziiuunnee � Ioana POPESCU ºi Mãdãlina ENACHEFFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã.. CCâânndd?? CCââtt?? CCuumm?? � Luciana SANDUPPrrooggrraammuull ddee vveecciinnããttaattee RRoommâânniiaa-UUccrraaiinnaa � Alina AMZICÃFFoonndduull SSoocciiaall EEuurrooppeeaann � Codruþ CONSTANTINESCUCCooooppeerraarreeaa ttrraannssnnaaþþiioonnaallãã �� pprrooggrraammuull CCAADDSSEESS � Irina CRUCERUGGeennddeerr SSFF.. FFoonndduurrii ssttrruuccttuurraallee ddiinn ppeerrssppeeccttiivvãã ddee ggeenn � Alexandrina PETREAAAuuddiitt ººii ccoonnttrrooll ffiinnaanncciiaarr aall ffoonndduurriilloorr UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee � Gina BOAJE-VYTHOULKAS

PPOOLLIITTIICCII CCOOMMUUNNIITTAARREEPPrroovvooccããrriillee rreeffoorrmmeeii ppoolliittiicciiii rreeggiioonnaallee aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee îînn ccoonntteexxttuull eexxttiinnddeerriiii sspprree EEsstt � Salomeea ROMANESCUAABBCC-uull dduummppiinngguulluuii ººii ttaaxxeeii aannttiidduummppiinngg � Roxana APREUTESEIEErraassmmuuss,, lliibbeerraa cciirrccuullaaþþiiee aa iiddeeiilloorr � Diana IVANOO nnoouuãã aabboorrddaarree aa ccoonncceeppttuulluuii ddee sseeccuurriittaattee îînn ccaaddrruull UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee � Andreea Florina RADU

RROOMMÂÂNNIIAA ÎÎNN DDRRUUMM SSPPRREE UUEEDDrruummuull sspprree UUnniiuunneeaa EEccoonnoommiiccãã ººii MMoonneettaarrãã � Cãtãlina CONSTANTINSSeeccttoorruull ffrruuccttee ººii lleegguummee îînn pprraagguull aaddeerrããrriiii � ªtefan DRÃGANSSuussþþiinneerreeaa ggrruuppuurriilloorr ddee pprroodduuccããttoorrii ddee ttuuttuunn.. SSttuuddiiuu ddee ccaazz �� ggrruuppuurriillee ddee pprroodduuccããttoorrii ddee ttuuttuunn bbrruutt � Speranþa NEAGU

1

CUPRINSCUPRINS

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

3

4

30

42

Dobrýden!

-

Nazdar! - Dobré

jitro! - Dobré odpoledne! -

Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo!

- Godmorgen! - God eftermiddag! -

Hello! - Good morning! - Good day! - Tere!

- Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! -

Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! -

Salut! - Guten Tag! - Guten

Morgen!

- Guten

Abend! - Hallo!

Gr

üß

PPEERRSSOONNAALLIITTÃÃÞÞII AALLEE CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIEEII EEUURROOPPEENNEECChhaarrlleess ddee GGaauullllee � Cristian-Florin DÃNÃNÃU

PPEERRSSPPEECCTTIIVVEE AALLEE CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIEEII EEUURROOPPEENNEETTrreebbuuiiee ssãã mmeennþþiinneemm ttrreeaazz iinntteerreessuull ffaaþþãã ddee UUEE.. IInntteerrvviiuu ccuu AAnnddeerrss SSAAMMUUEELLSSEENN,, MMEEPP � Codruþ CONSTANTINESCUPPeerrssppeeccttiivvee aallee ccoonnssttrruuccþþiieeii eeuurrooppeennee:: MMooddeellee tteeoorreettiiccee � Roxana NÃSTASE

FFOORRMMAARREE EEUURROOPPEEAANNÃÃPPoossiibbiilliittããþþii ddee îînnvvããþþaarree ººii ppeerrffeeccþþiioonnaarree îînn UUEE �� Simona PARASCHIVA

DDIICCÞÞIIOONNAARR CCOOMMUUNNIITTAARRPPllaannuull PPlléévveenn � Iulia MUNTEANUUUnniiuunneeaa EEuurrooppeeii OOcccciiddeennttaallee � Iulia MUNTEANUMMiissiiuunniillee PPeetteerrssbbeerrgg � Iulia MUNTEANUTTrraattaattuull ddee llaa MMaaaassttrriicchhtt � Speranþa NEAGU

CUPRINS

2

CUPRINSDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

59

52

54

57

3

Febra obþinerii de finanþãri europene i-a cuprins de câþivaani buni ºi pe români. Fie cã e vorba de agriculturã, educaþie ºiformare, cercetare, culturã sau alte domenii în care programelecomunitare au permis participarea ºi statelor candidate, românii auprins gustul banilor europeni. Cei care reuºesc sã treacã pestebariera procedurilor stufoase aparþin de multe ori elitelor � suntpersoane cu studii superioare, lideri în domeniile lor sau cuexperienþã în lucrul cu regulile europene. S-au înfiinþat firmespecializate pentru furnizarea de consultanþã în conceperea ºimanagementul proiectelor cu finanþare europeanã. Multã lumetrãieºte cu impresia cã doar elitele pot avea acces la acestefinanþãri. Într-adevãr, pentru realizarea acestor proiecte suntnecesare competenþe specifice, iar informaþia este o armãindispensabilã.

România urmeazã sã primeascã în perioada 2007-2013fonduri nerambursabile de peste 30 miliarde euro, în timp cecontribuþia sa la bugetul Uniunii Europene va fi de aproximativ 8miliarde euro. Aceste fonduri vor fi direcþionate în principal cãtrefinanþarea agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, dezvoltãrii regiunilor, darºi a politicilor interne (cercetare ºi dezvoltare tehnologicã, reþele detransport trans-europene, învãþãmânt, pregãtire profesionalã, tineret,piaþa muncii ºi inovare tehnologicã, mediu, culturã, audiovizual).

Pentru România, fondurile europene reprezintã o mânã deajutor pentru modernizarea multor domenii de activitate ºi pentruincluderea acestora în circuitul european � prin integrarea în reþelespecializate, prin participarea la proiecte comune în cadrul cãroraau loc schimburi de idei ºi de bune practici ºi punerea în circulaþiea unor produse noi ºi inovatoare care reprezintã rodulparteneriatelor transeuropene.

Instrumentale structurale (Fondul European pentruDezvoltare Regionalã, Fondul Social European ºi Fondul deCoeziune) ºi fondurile pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã vorcontinua acþiunea fondurilor de pre-aderare (PHARE, ISPA ºiSAPARD). Acestea vor contribui, pe de o parte, la revitalizarearegiunilor României prin crearea sau reabilitarea infrastructurilor detransport ºi de mediu, prin inovare ºi promovarea economiei bazatepe cunoaºtere, prin investiþii în capitalul uman. Pe de altã parte,fondurile destinate agriculturii ºi dezvoltãrii rurale vor sprijinimodernizarea satului românesc, vor uºura viaþa ºi muncaagricultorilor români ºi vor permite produselor româneºti sã devinãcompetitive pe piaþa unicã europeanã.

Existenþa fondurilor europene pune pentru România douãtipuri de probleme: de gestionare ºi de accesare. Prima dintre eleeste de competenþa autoritãþilor naþionale care trebuie sã creezeinstituþii specializate, sã punã la punct cadrul legislativ, procedurieficiente de monitorizare, evaluare ºi audit � aceste aspecte suntmonitorizate de Comisia Europeanã, iar concluziile sunt incluse înrapoartele periodice de monitorizare. Pentru cea de-a doua,rãspunderea revine deopotrivã potenþialilor beneficiari (administraþiilocale ºi alte instituþii publice, ONG-uri, companii private) � în ceeace priveºte constituirea unor echipe care pot concepe ºiimplementa proiecte cu finanþare europeanã, dar ºi autoritãþilor � înspecial în domeniile formãrii ºi informãrii. Acest din urmã elementbeneficiazã de o atenþie mai redusã, ceea ce duce deseori la criticiºi plângeri din partea potenþialilor beneficiari cu privire la accesulla informaþii concrete despre cum se poate realiza un proiect desucces.

În general, fondurile europene sunt alocate pe bazã deproiecte. Însã pentru realizarea de proiecte este nevoie decompetenþe specifice. E nevoie de pragmatism ºi vizionarism înaceeaºi mãsurã. Cei care concep ºi gestioneazã proiecte pentrufinanþare din fonduri europene trebuie sã cunoascã deopotrivãpropriul domeniu, strategiile naþionale, dar ºi politicile ºi evoluþiileeuropene, tehnicile de scriere a proiectelor, dar ºi regulile deutilizare a fondurilor, procedurile de monitorizare, evaluare ºiraportare. Întrucât managementul de proiect tinde sã devinã ocompetenþã de bazã în perioada actualã � a organizaþiilorcentrate pe proiecte � sunt necesare programe speciale deformare pentru cei deja activi pe piaþa muncii, iar pe termen lungintroducerea managementului de proiect în planurile de studii lanivel universitar, indiferent de profil.

În prezent, în special la nivel local, aceste competenþe suntpercepute ca fiind monopolul unui grup restrâns de specialiºti saual firmelor de consultanþã. Pentru ca acestea sã nu rãmânãapanajul �celor iniþiaþi� ºi pentru a asigura accesul egal la fondurileeuropene tuturor acelora care identificã probleme ce pot fisoluþionate cu sprijin comunitar este nevoie de un efort amplu depregãtire în domeniul managementului de proiect ºi de familiarizarecu procedurile de utilizare a fondurilor europene a specialiºtilor dindiverse domenii (administraþie localã, agriculturã, educaþie,cercetare, culturã, industrie etc.). Numai aºa România va puteavalorifica în modul cel mai eficient fondurile puse la dispoziþia sa ºiva recupera în timp decalajele de dezvoltare faþã de celelalte stateeuropene.

Adriana DDOBREConsilier de integrare

Ministerul integrãrii Europene

Goana ddupã ffonduri eeuropene

EDITORIALEDITORIAL

Good morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten TagGood morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Politicile europene reprezintãinstrumente de integrare destinaterealizãrii uniunii economice între statelemembre ale Comunitãþii Europene (CE).

OObbiieeccttiivvuull eesseennþþiiaall al Tratatuluiinstituind Comunitatea Europeanã,precizat în aarrtt.. 22, este urmãtorul:�Comunitatea Europeanã are ca misiune,prin stabilirea unei pieþe comune ºi prinapropierea progresivã a politiciloreconomice ale statelor membre, sãpromoveze o dezvoltare armonioasã aactivitãþilor economice în ansamblulComunitãþii, o extindere continuã ºiechilibratã, o stabilitate crescutã, ocreºtere acceleratã a nivelului de viaþã ºirelaþii mai strânse între statele membre�.

AA.. Politicile la nivelul Uniunii Europenese clasificã, în primul rând, în 3 categoriiprincipale, din punctul de vedere alsubiectului (CE sau/ºi stat membru)cãruia îi aparþ ine competenþa dereglementare lato sensu în cauzã:a. PPoolliittiiccii ccoommuunnee = îînnllooccuuiieesscc politicilenaþionale ale statelor membre.

1. Politica agricolã comunã;2. Politica de transporturi;3. Politica comercialã comunã;4. Politica comunã de pescuit.

b. PPoolliittiiccii ccoommuunniittaarree = ssuussþþiinn ººii ccoommppllee-tteeaazzãã politicile naþionale în sectoarelerespective.

1. Politica industrialã;2. Politica energeticã;3. Politica regionalã;4. Politica socialã;5. Politica fiscalã etc..

c. PPoolliittiiccii ddee ccooooppeerraarree iinntteerrgguuvveerrnnaa-mmeennttaallãã (politici de ultimã generaþie)

1. Politica externã ºi de securitatecomunã (PESC);

2. Cooperarea poliþiei ºi a justiþieiîn materie penalã.

O altã clasificare este aceea în funcþiede domeniul/sectorul de activitate lacare se referã/aplicã politicã respectivã:aa.. PPoolliittiiccii pprriivviinndd cceettããþþeenniiii

1. Politici relative la drepturilecetãþenilor ºi la apãrarea lor;

2. Politici legate de informare,audiovizual, culturã;

3. Politici de protecþie aconsumatorilor.bb.. PPoolliittiiccii oorriizzoonnttaallee (5 domenii)

1. Politica regionalã;2. Politica socialã;3. Politica fiscalã;4. Politica concurenþei;5. Politica mediului.

cc.. PPoolliittiiccii sseeccttoorriiaallee1. Politica industrialã ºi cea

legatã de întreprinderi;2. Politica de cercetare ºi

tehnologie;3. Politica energeticã;4. Politica comunã de transporturi;5. Politica agricolã comunã.

dd.. PPoolliittiiccii eexxtteerrnneeAsistenþa1 acordatã de Uniunea

Europeanã statelor terþe, prevãzutã înTratatul de la Roma ºi concentratã, iniþial,asupra vechilor colonii ale statelormembre, a atins în prezent o dimensiunemondialã ºi include forme noi decooperare. Mecanismul este gestionat deComisia Europeanã ºi are la bazã undialog politic pentru menþinerea pãcii,promovarea drepturilor omului, ademocraþiei ºi a statului de drept.

Ajutorul acordat de Uniune are caobiective principale: lupta împotrivasãrãciei, dezvoltarea economicã,integrarea progresivã a þãrilor în curs dedezvoltare în economia mondialã ºi luptaîmpotriva inegalitãþilor.

Asistenþa financiarã din partea UniuniiEuropene este complementarã

ajutoarelor acordate de cãtre statele salemembre. Uniunea Europeanã ºi statelemembre furnizeazã 55% din ajutorulpublic pentru dezvoltare.

Enumerarea politicilor:1. Politica comercialã comunã;2. Ajutorul pentru dezvoltare;3. Relaþii externe:

i. AELS � Asociaþia Europeanã aLiberului Schimb ºi SEE � Spaþiuleconomic european;

ii. PECO � Þãrile din EuropaCentralã ºi de Est;

iii. Zona Mediteraneanã ºi OrientulMijlociu;

iv. Þãrile asiatice;v. Þãrile Americii de Nord;vi. Þãrile Americii Latine;vii. CSI � Comunitatea Statelor

Independente.

BB.. CCaatteeggoorriiii ddee ffoonndduurrii ccoommuunniittaarreePoliticile enumerate mai sus sunt

finanþate prin intermediul mai multorcategorii de fonduri, pe care leprezentãm succint în cele ce urmeazã:

FFoonndduurrii ssttrruuccttuurraallee- sunt folosite în cadrul politicii regionale;- sunt destinate statelor membre aleUniunii Europene;- sunt gestionate de Comisia Europeanã;- sunt destinate atingerii urmãtoarelorobiective:

� reconversia zonelor afectate dedeclinul industrial ºi regiunilor cu întârzieride dezvoltare;

� combaterea ºomajului de lungãduratã ºi inserþia profesionalã a tinerilor;

� promovarea dezvoltãrii rurale. - enumerarea fondurilor:

1. FFEEDDEERR//FFEEDDRR � Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã;

2. FFEEOOGGAA � Fondul European deOrientare ºi Garantare pentru Agriculturã;

4

FONDURI COMUNITAREFONDURI COMUNITAREDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Politicile ººi ffondurile lla nnivelul UUniunii EEuropene

1 Informaþii preluate de pe site-ul Centrului de Informare al Delegaþiei Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro.

3. FFSSEE � Fondul Social European;4. IIFFOOPP � Instrument Financiar de

Orientare a Pescuitului.FFoonndduull ddee ccooeezziiuunnee

- a apãrut în anul 1993;- finanþeazã politica de mediu ºi detransporturi;- iniþial a fost destinat celor 4 statemembre mai puþin dezvoltate (IIrrllaannddaa,,GGrreecciiaa,, SSppaanniiaa,, PPoorrttuuggaalliiaa), în scopulreducerii diferenþelor economice dintreacestea ºi restul statelor Uniunii; în prezentsunt eligibile 13 state membre (Grecia,Spania, Portugalia ºi cele 10 noi statemembre ale UE);

- practic, acest fond se încadreazã tot înobiectivele generale ale politicii dedezvoltare regionalã în UE, dar aredestinatari cu probleme speciale.

FFoonndduurrii ddee pprreeaaddeerraarree- destinate statelor candidate la aderareala Uniunea Europeanã;- se împart în:� PPHHAARREE �� PPoland and HHungary: AAid forRReconstruction of their EEconomies (pentrudezvoltare instituþionalã ºi investiþii);� IISSPPAA2 � IInstrument for SStructuralPPolicies for Pre-AAccession (pentrutransporturi ºi mediu);� SSAAPPAARRDD3 . � SSpecial Pre-AAccession

PProgram for AAgriculture and RRuralDDevelopment (pentru agriculturã ºidezvoltare ruralã).FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee DDeezzvvoollttaarree ((FFEEDD))- înlesneºte schimburile ºi cooperarea cuþãrile în curs de dezvoltare asociate (ACP- Africa, Caraibe ºi Pacific);- gestiunea acestui fond este autonomã,nefiind cuprins în bugetul general al UE.

MMiihhaaeellaa AAuugguussttiinnaa DDUUMMIITTRRAAªªCCUUConsilier de integrare

Ministerul Afacerilor Externe

5


2 Similar Fondului de Coeziune existent pentru statele membre.3 Similar FEOGA

Comisia Europeanã oferã finanþãri pentru implementarea politicilor Uniunii Europene. Beneficiari pot fi organizaþii publice sauprivate, selectate pe baza capacitãþii lor de a implementa proiecte, ºi doar în mod excepþional indivizi. Întrucât granturile acoperã ogamã foarte variatã de domenii (de la politica regionalã, agriculturã, cercetare, educaþie, tineret, culturã, sãnãtate, protecþiaconsumatorului la protecþia mediului, ajutor umanitar, media ºi audiovizual, energie, drepturile omului, societate informaþionalã, statisticã,transport, lupta împotriva fraudei, IMM-uri), condiþiile specifice pe care trebuie sã le îndeplineascã beneficiarii variazã de la un sectorla altul. Cu toate acestea, existã câteva principii universale:

! Granturile reprezintã o finanþare ccomplementarã � Uniunea nu finanþeazã 100% din costurile proiectelor.! Granturile suplimenteazã finanþarea unui proiect, dar nu ppot pproduce pprofit pentru beneficiari. ! Finanþãrile nu ppot ffi aacordate rretroactiv pentru activitãþi finalizate. ! Un singur grant din fonduri europene poate fi acordat pentru finanþarea unei acþiuni.

Granturile nu sunt oferite pe bazã de cereri spontane, ci în urma unei programãri mmultianuale. Pânã la data de 31 mmartie afiecãrui an, departamentele Comisiei Europene care gestioneazã programe de granturi publicã pe propriul site programul aanual ddelucru, care stabileºte liniile generale ale programelor de granturi planificate pentru acel an (domeniul, obiectivele, calendarul, bugetultotal, condiþiile generale etc.). Consultând aceste programe de lucru, potenþialii beneficiari pot deja identifica ariile de interes.

Ulterior, departamentele Comisiei Europene publicã pe siturile lor ºi în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene (JOCE) �seria C, apelurile ppentru ppropuneri dde pproiecte. Prin intermediul acestora, candidaþii sunt invitaþi sã prezinte, într-un termen-limitã stabilit,propuneri de proiecte care corespund obiectivelor ºi condiþiilor programului. Aplicaþiile sunt evaluate pe baza criteriile definite în apelulpentru propuneri, asigurând tratamentul egal pentru toþi participanþii, candidaþii fiind informaþi personal despre decizia finalã referitoarela propunerea lor.

În mod excepþional pot fi acordate granturi direct ºi nu prin intermediul unui apel pentru propuneri � în situaþii caracterizatede urgenþa acþiunii (ajutor umanitar) sau în care existã unici beneficiari ai anumitor acþiuni (situaþii de monopol).

Întrucât granturile sunt finanþate din fonduri publice, Comisia Europeanã aplicã principiul ttransparenþei. Pânã la data de 30iunie a fiecãrui an, departamentele Comisiei publicã pe propriile pagini web lista beneficiarilor de granturi, cu excepþia indivizilorbeneficiari de burse de studiu.

Pe lângã apelurile pentru propuneri de proiecte, Comisia Europeanã lanseazã, prin intermediul siturilor proprii ºi al JOCE,licitaþii ppentru aachiziþii ppublice pentru furnizarea de bunuri, executarea de lucrãri sau servicii.

Sursa: www.europa.eu.int/grants

CCuumm ssee oobbþþiinn ffoonndduurriillee ddee llaa UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã??

6


FFiilloozzooffiiaa uuttiilliizzããrriiii ffoonndduurriilloorrRReeppoorrtteerr:: Domnule director general, ce schimbãri vor

aduce fondurile structurale în comparaþie cu fondurile de pre-aderare?

GG..FF..:: Evident cã vor fi câteva schimbãri pe care n-aº dorisã le pun într-o ierarhie oarecare. Însã, principala modificareeste legatã de filozofia utilizãrii acestor fonduri. În general s-acam uitat, dar trebuie sã ne aducem aminte cã fondurile de pre-aderare au fost concepute de Uniunea Europeanã tocmaipentru a pregãti þãrile candidate sau în curs de aderare ca sãutilizeze viitoarele fonduri structurale. Fondurile de pre-aderareau o componentã importantã în ceea ce înseamnã procesul deînvãþare. Ele au fost destinate, pe de o parte, îndeplinirii unorobligaþii legate de acquis-ul comunitar, deci un sprijin financiarpentru îndeplinirea condiþiilor de a deveni stat membru, ºi în aldoilea rând, pentru a crea instituþii, proceduri, obiºnuinþa de autiliza fonduri de regulã europene, ºi nu în ultimul rând,învãþarea beneficiarilor, fie cã se cheamã administraþii locale,fie cã se cheamã societãþi private, sã utilizeze fonduri publicepe reguli europene. Deci asta ar fi, evident, diferenþa defilozofie.

Mai existã ºi alte diferenþe, pe care le-aº puncta numai.Discutãm de bbuuggeettee mmuulltt mmaaii mmaarrii, discutãm de un pprrooggrraammmmuullttiiaannuuaall ppee 77 aannii, de faptul cã obiectivele, prioritãþile,mãsurile în general � deci ceea ce se doreºte a se finanþa �sunt pprrooppuunneerreeaa ffiieeccããrruuii ssttaatt mmeemmbbrruu, care nu trebuie decât sã-ºi încadreze aceste propuneri în acele politici orizontale aleUniunii Europene. Este la latitudinea statului membru de a

identifica ce anume ºi în ce loc pot fi utilizate mai eficientaceste fonduri. Mai sunt câteva diferenþe, respectând principiileaºa cum sunt ele cuprinse în diversele reglementãri care þin deutilizarea de fonduri. Fiecare stat membru îºi construieºtepprroopprriiaa ssttrruuccttuurrãã ddee ggeessttiioonnaarree, þinând cont, pe de o parte, destructura administrativã, de obiºnuinþa instituþionalã, dar ºi deconectarea acestor reguli de utilizare la legislaþia naþionalã. Deasemenea, ca o ultimã diferenþã, putem discuta de regulistabilite odatã de la 7 la 9 ani, depinde cum vrem sã calculãmperioada de aplicabilitate, ceea ce presupune o anumitãssttaabbiilliittaattee aa ccaaddrruulluuii lleeggiissllaattiivv ººii aa rreegguulliilloorr care stau la bazautilizãrii fondurilor. Pentru cei care cunosc fondurile de pre-aderare, acestea au la bazã documente anuale, care de multeori pot aduce modificãri de la un an la altul.

RReeppoorrtteerr:: Sã înþelegem cã acest lucru nu se mai poateîntâmpla ºi în cazul fondurilor structurale?

GG..FF..:: ªi în cazul fondurilor structurale se poate întâmplaacest lucru, numai cã în niºte limite extrem de mici. Regulileodatã aplicate din primul an nu se modificã în partea lor derelaþie cu beneficiarul. În consecinþã, beneficiarul va aveaaceleaºi reguli de aplicare ºi în primul an ca ºi în anul alºaptelea, va trebui sã prezinte aceleaºi documente ºi în primulan ca ºi în ultimul an ºi va avea aceleaºi drepturi ºi obligaþiiindiferent de momentul în care îºi face aplicaþia. E un sprijinextrem de util pentru beneficiari care îºi pot construi planuri dedezvoltare a afacerilor, dacã vorbim de mediul privat, sauplanuri de dezvoltare a comunitãþilor, dacã vorbim deadministraþiile locale.

TTrraannssffeerr ddee rreessppoonnssaabbiilliittããþþii ccããttrree ssttaatteellee mmeemmbbrreeRReeppoorrtteerr:: Care sunt schimbãrile care au loc în acest

moment la nivelul UE în ceea ce priveºte fondurile structurale ºipolitica de dezvoltare regionalã ºi care vor fi implicaþiileacestor decizii luate la nivel european asupra dezvoltãriieconomice a României?

GG..FF..:: E o întrebare un pic mai complicatã. Evident cã lafiecare 7 ani, odatã cu construcþia noilor perspectivefinanciare, Uniunea Europeanã þine cont de ceea ce s-aîntâmplat în perioada anterioarã ºi încearcã sã gãseascã omodalitate de a facilita puþin acest proces de utilizare defonduri. Trebuie plecat de la ideea cã momentul 2007 o sãgãseascã Uniunea Europeanã cu 27 de state membre. Înactualele reglementãri se observã cã extrem de multe

De lla ffondurile dde ppre-aaderare lla ffondurile sstructurale IInntteerrvviiuu ccuu GGaabbrriieell FFRRIIPPTTUU,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall MMIIEE

7


responsabilitãþi, care pânã acum erau asumate de ComisiaEuropeanã, încep sã se transfere cãtre statele membre ºi o sãvã dau un exemplu simplu. Pânã acum existau niºte reguli un picmai stricte cu privire la documentele de programare necesareaccesãrii fondurilor structurale. Exista un Plan Naþional deDezvoltare (PND), exista un program general, acel Cadru deSprijin Comunitar, care trebuia negociat ºi aprobat de Comisie,existau Programele Operaþionale, care se aprobau deComisie, existau Programele Complement, deci un set destul demare de documente care trebuiau negociate ºi agreate între unstat membru ºi Comisie. În momentul de faþã discutãm doar dedouã documente. E CCaaddrruull SSttrraatteeggiicc NNaaþþiioonnaall ddee RReeffeerriinnþþãã caun document sã spunem cu încãrcãturã politicã ºi PPrrooggrraammeelleeOOppeerraaþþiioonnaallee. Toate celelalte documente care pânã acumfãceau obiectul negocierilor cad exclusiv în sarcina statelormembre. Asta ar fi ca o primã modificare, dar evident mai suntºi alte modificãri care þin de partea tehnicã a lucrurilor. Nu aºaminti decât rreeaaººeezzaarreeaa oobbiieeccttiivveelloorr, aºa cum sunt eleconcepute, ca un cadru european de accesare a fondurilor.Vorbim acum nu de cele 5 obiective ºi programe conexe, cinumai de 33 oobbiieeccttiivvee: CCoonnvveerrggeennþþãã,, CCoommppeettiittiivviittaattee ºiCCooooppeerraarree tteerriittoorriiaallãã eeuurrooppeeaannãã. De asemenea, multe dininiþiativele comunitare sunt înglobate în noþiunea de fonduristructurale. O altã diferenþiere constã în faptul cã partea deagriculturã, care pânã acum, prin FEOGA ºi prin Instrumentulde Pescuit, fãceau parte din categoria de fonduri structurale,creeazã, împreunã cu plãþile directe, un instrument specificnumai pentru agriculturã, dezvoltare ruralã ºi pescuit, cufondurile sale ºi cu reguli puþin diferite. De asemenea, Fondulde Coeziune nu mai este un fond care are în spate propria sastrategie, ci este un instrument care se gândeºte în comun cufondurile structurale, existând numai mici departajãri în partealor de aplicare practicã. În mare, acestea ar fi schimbãrile.

PPrrooiieecctteellee ttrreebbuuiiee ssãã ddoovveeddeeaassccãã iimmppaaccttuull eeccoonnoommiiccRReeppoorrtteerr: Care sunt domeniile de finanþare prioritare

pentru România? GG..FF..:: În ceea ce priveºte domeniile prioritare de

finanþare pentru România, acestea sunt cuprinse în PND 2007-2013, document aprobat de Guvernul României în lunadecembrie 2005. În România, domeniile de finanþare suntchestiuni cunoscute de toatã lumea: iinnffrraassttrruuccttuurrãã �� ttrraannssppoorrtt ººiimmeeddiiuu,, rreessuurrssee uummaannee,, aaggrriiccuullttuurrãã,, ddeezzvvoollttaarree rruurraallãã,,ccaappaacciittaattee aaddmmiinniissttrraattiivvãã,, ccrreeººtteerreeaa ccoommppeettiittiivviittããþþiiii eeccoonnoommiieeiirroommâânneeººttii ºi evident prioritatea legatã de ddeezzvvoollttaarreeaaeecchhiilliibbrraattãã aa rreeggiiuunniilloorr. Practic, fiecare prioritate identificatã înPND s-a transformat într-un Program Operaþional, iar acesteprograme operaþionale vin cu extrem de multe detalii cu privirela prioritãþi sau acte prioritare, domenii de intervenþii, tipuri deproiecte etc. Foarte generic aº aminti numai prioritãþile mari:infrastructurã, dezvoltarea capitalului uman, agriculturã ºi

dezvoltare ruralã, competitivitate.RReeppoorrtteerr:: Care va fi abordarea din punct de vedere

filosofic de la care se va pleca în redactarea unui proiectpentru a putea obþine fonduri structurale?

GG..FF..:: În mod normal ar trebui sã fie aceeaºi logicã pecare noi am aºteptat-o ºi de la actualii beneficiari ai fondurilorde pre-aderare. Dar acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna.Probabil cã lluuccrruurriillee ttrreebbuuiiee uunn ppiicc mmaaii bbiinnee ccoommuunniiccaattee ccããttrreebbeenneeffiicciiaarrii. Filozofia este extrem de simplã. În primul rând unbeneficiar nu trebuie sã plece în construcþia unui proiect de lasursa de finanþare. Trebuie clar sã identifice de ce anume arenevoie astfel încât, fie sã realizeze niºte obiective în interesulcomunitãþii, dacã vorbim de administraþii publice locale, fie sã-ºi dezvolte afacerea, sã-ºi creeze o nouã afacere sau sã ºi-operfecþioneze. Plecând de la acest punct în care îþi identificicum anume vrei sã te dezvolþi, lucrurile încep sã intre pe caleanormalã. Dupã ce þi-ai identificat nneevvooiiaa, poþi afla cum sã-þiîmbunãtãþeºti performanþa, activitatea sau dezvoltareacomunitãþii, astfel încât sã-þi rezolvi aceste probleme. Abia dupãaceea ar trebui sã ne uitãm de unde se finanþeazã. Pentru cãssuurrsseellee ddee ffiinnaannþþaarree ssuunntt mmuullttiippllee. Însã, trebuie plecat de laideea cã fondurile structurale nu finanþeazã orice. Chiar dacãvorbim de bugete mari, în mod sigur acestea nu vor acoperiabsolut tot ce este nevoie de a se finanþa într-un stat membru.La urma urmelor, ffoonndduurriillee ssttrruuccttuurraallee ssuupplliimmeenntteeaazzãã ffiinnaannþþããrriilleettrraaddiiþþiioonnaallee ººii uuzzuuaallee. În cazul comunitãþilor putem sã negândim la bugetul de stat, dar sã ne gândim ºi la zonabancarã, la credite, fie cã sunt credite comerciale, fie cã suntcredite de investiþii. Deci numai plecând de la aceastã logicãputem sã avem acea ssuusstteennaabbiilliittaattee aa pprrooiieeccttuulluuii. Pentru cã unlucru mai puþin înþeles de beneficiari este faptul cã orice proiectfinanþat din fondurile structurale, ºi aici mã gândesc, în principal,la proiectele de investiþii de capital, trebuie sã-ºi dovedeascãimpactul economic. Plecând de la aceastã logicã, relativsimplã în teorie, mai greu realizabilã în practicã, probabil zonacea mai interesantã care trebuie avutã în vedere în construcþiaunui proiect este acea dovedire a iimmppaaccttuulluuii eeccoonnoommiicc.

FFoonndduurriillee SSttrruuccttuurraallee nnuu ffiinnaannþþeeaazzãã oorriicceeRReeppoorrtteerr:: Care vor fi elementele specifice în redactarea

unui proiect pentru obþinerea de finanþare din fondurilestructurale? Va mai exista un cadru la fel de rigid ca în cazulfondurilor de pre-aderare?

GG..FF..:: Lucrurile sunt un pic mai amestecate. Eu aº puneproblema invers. Sau aº rãspunde începând cu a douaîntrebare. Evident cã fondurile de pre-aderare au un cadru rigidprin faptul au niºte reguli stabilite de Comisia Europeanã, nuneapãrat niºte reguli negociate cu cei cãrora li s-au aplicat,adicã þãrile candidate ºi în curs de aderare. S-a încercat sã secreeze acel cadru comun pentru mai multe state ºi din pãcateacelaºi cadru comun ºi pentru mai multe tipuri de beneficiari. ªi

8


de aici rigiditatea acestui instrument care nu întotdeauna areuºit sã rãspundã nevoilor unui stat membru sau alebeneficiarilor din diversele state membre. Dar fondurile de pre-aderare au trebuit sã îmbrace, la un nivel de detaliu suficient deridicat, partea generalã. În cazul fondurilor structurale esteevident cã, la nivelul Comisiei Europene, existã niºtereglementãri care creeazã cadrul, dar ele sunt dezvoltate pespecificul naþional, astfel încât acest cadru, fãrã a fi extrem derigid, n-o sã ofere o marjã de flexibilitate deosebitãbeneficiarilor, ºi aici mã gândesc la partea de derularefinanciarã, verificare ºi control al utilizãrii fondurilor. Însã nnuu mmaaiieexxiissttãã aacceeaa rriiggiiddiittaattee ccuu pprriivviirree llaa ttiippuurriillee ddee pprrooiieeccttee. Îngeneral un beneficiar îºi va putea gãsi, în anumite limite, loculde finanþare din setul de programe operaþionale. Dar nu orice,pentru cã fondurile structurale nu finanþeazã orice. Evident cãtoate regulile � cum aratã o cerere de finanþare, ce documentesuportã, cum se prezintã, care este nivelul de detaliu, care suntcriteriile de eligibilitate, care sunt criteriile de evaluare � vor fispecifice fiecãrui program operaþional. Se încearcã pe câtposibil sã avem cât mai multe elemente comune, decistandardul sã fie o regulã, dar nu întotdeauna va fi posibilpentru cã existã o departajare destul de clarã între grupurile-þintã, prioritãþi ºi tipurile de documente relevante. Ceea ce artrebui reþinut este cã absolut toate aceste reguli, inclusivformularele standard ºi orice document ajutãtor vor fi cuprinseîn aceste programe operaþionale sau în documentele ulterioareelaborãrii lor, vor fi publice ºi cum spuneam la început vor fi fixepe o perioadã de 7 ani.

VVaa eexxiissttaa uunn ssiisstteemm mmaaii pprriieetteennooss ppeennttrruu bbeenneeffiicciiaarriiRReeppoorrtteerr:: Ce capcane ar trebui evitate de persoanele

care vor concepe proiecte pentru finanþare din fondurilestructurale?

GG..FF..:: Nu ºtiu dacã le putem numi capcane. Autoritãþilede management, acele structuri care se îngrijesc sã creezecadrul de accesare ºi ulterior de gestionare a fondurilor, nu vorîncerca sã facã din aceste cereri de finanþare o vânãtoare cucapcane pentru beneficiari. Sunt capcanele uzuale pentruorice finanþare din fonduri publice. Pentru cã regulile, fie cãvorbim de fonduri structurale sau de finanþãri exclusive de labugetul de stat, vor fi comune. Capcanele þin mai degrabã delogicã. DDaaccãã nnuu uurrmmããrreeººttii ssttrriicctt cceeeeaa ccee aaii nneevvooiiee îînn mmoommeennttuullîînn ccaarree îîþþii ccoonnssttrruuiieeººttii pprrooiieeccttuull s-ar putea sã cazi în primacapcanã. De asemenea, s-ar putea sã ai o problemã în aînþelege cã foloseºti bani publici, în mmoodduull ddee uuttiilliizzaarree aabbaanniilloorr. Trebuie sã aplici niºte reglementãri în domeniu. ªi aicimã refer la ajutorul de stat, la regulile de achiziþii publice, laregulile de protecþie a mediului. De asemenea, nu trebuie uitatcã, înainte de a ajunge la concluzia cã vrei sã finanþezi unanume proiect din fonduri structurale, ttrreebbuuiiee ssãã îînnþþeelleeggii ffooaarrtteebbiinnee rreegguulliillee. Reguli care þin din ce în ce mai mult de acel

impact economic al proiectului. Fiecare beneficiar va trebui sã-ºi identifice clar din ce anume program vrea sã-ºi finanþezeproiectul ºi sã fie extrem de atent la ceea ce i se cere: cumanume sã prezinte proiectul, care este setul de informaþii suport,ºi nu în ultimul rând sã-ºi facã un calcul extrem de real cu privirela posibilitatea de a finanþa aceste proiecte, pentru cã se ºtie,vorbim de pprriinncciippiiuull rraammbbuurrssããrriiii - cheltuielile trebuie fãcute debeneficiar, ulterior rambursate în condiþiile în care acestecheltuieli sunt eligibile, ºi în general nu orice cheltuialã într-unproiect este o cheltuialã eligibilã. Trebuie sã fii extrem de atentîn momentul în care îþi gândeºti bugetul proiectului, dacã ai ºiresursele de a-þi acoperi aceastã derulare în timp din punct devedere financiar. Capcane, în general, nu cred cã pot sã existepentru cã va fi un sistem mai prietenos pentru beneficiari. Îngeneral un proiect care din diverse motive nu ajunge lafinanþare beneficiazã de un �suport�, în ideea cã i se explicãbeneficiarului cum anume ar trebui sã-ºi îmbunãtãþeascãproiectul astfel încât sã devinã finanþabil ºi atunci pot fi eliminateaceste aºa-zise �capcane�.

RReeppoorrtteerr:: E un ajutor important pentru beneficiar.GG..FF..: În general, beneficiarii ºi o parte dintre cei care se

ocupã de pregãtirea pentru utilizarea fondurilor structurale suntpuþin deformaþi de fondurile de pre-aderare. În cazul fondurilorstructurale, trebuie plecat de la logica cã un proiect nu secomparã cu un alt proiect, ci cu anumite criterii. Evident cã nuexistã acea rigiditate legatã de termene, extrem de dure, înideea cã dacã nu îmi depun proiectul pânã la un anumetermen, probabil cã voi accesa o altã finanþare peste nu ºtiucâþi ani. Aici lucrurile sunt cursive. Un proiect bun, dar careprezintã aceste mici capcane de construcþie a proiectului pot fiîmbunãtãþite, astfel încât acesta sã devinã finanþabil. Iar lucrurilese repetã cu o anumitã ritmicitate, încât nu devine o obsesiepentru beneficiar �acum ori niciodatã�.

RReeppoorrtteerr:: Are România capacitatea de absorbþie afondurilor structurale în primii ani dupã aderare?

GG..FF..:: Lucrurile acestea pot fi judecate în termeni absoluþide-abia dupã ce începi sã utilizezi fondurile structurale.Capacitatea de absorbþie este probabil prima bãtãlie în planulutilizãrii fondurilor ºi probabil unul dintre indicatorii cei mairelevanþi. Toate statele membre îºi propun sã aibã o capacitatede absorbþie cât mai mare a fondurilor structurale. DDeeppiinnddee ddeenniivveelluull ddee pprreeggããttiirree,, ddee ccaappaacciittaatteeaa aaddmmiinniissttrraattiivvãã ººii ddeeccaappaacciittaatteeaa ddee ccoo-ffiinnaannþþaarree nnaaþþiioonnaallãã, indiferent cã vine bugetde stat în buget local sau în buget privat ºi depinde ºi de ggrraadduullîînn ccaarree ffiieeccaarree pprrooggrraamm ooppeerraaþþiioonnaall aarree ddeejjaa îînn aaººtteeppttaarreepprrooiieeccttee ffiinnaannþþaabbiillee. Acestea ar fi, sã spunem, premisele. Maideparte rãmâne sã vedem.

RReeppoorrtteerr:: Este bine ºtiut faptul cã acum se stabilesc

9


programele operaþionale pentru 2007�2013. Se potconcepe încã de pe acum proiecte care sã obþinã finanþare dinfondurile structurale sau trebuie sã aºteptãm momentuladerãrii?

GG..FF..:: Proiectele pot fi dezvoltate oricum. Dacã unbeneficiar simte cã are nevoie de un proiect nu se gândeºte deunde îl finanþeazã. Acel proiect va trebui sã-l facã oricum dinbanii lui pentru cã-i trebuie. Plecând de la aceastã logicã poþisã-þi pregãteºti un proiect. La 1 ianuarie 2007 sau chiar mairepede poþi afla dacã proiectul este finanþabil ºi de unde, darproiectele pot fi pregãtite de acum. În general, toþi cei carepregãtesc programe operaþionale îºi pun pe siturile lor diverseversiuni, tocmai pentru a aduna ºi a pune la dispoziþiapotenþialilor beneficiari cât mai multe informaþii. Versiunile diferãprin nivelul de detaliu, astfel încât urmãrind puþin axeleprioritare, domeniile de intervenþie din fiecare programoperaþional, poþi sã-þi dai seama dacã proiectul tãu dejaidentificat se potriveºte undeva. E adevãrat cã nu avem formatulstandard al cererii de finanþare, documentele conexe, dar acompleta o cerere de finanþare nu e un lucru extraordinar dacãai deja proiectul gata pregãtit. Probabil cã va exista într-unviitor, sperãm noi, extrem de scurt, toatã informaþia astfel încâtun beneficiar sã-ºi poatã identifica clar unde este eligibilproiectul sãu, în ce program operaþional ºi sub ce mãsurã, ºi sãpoatã identifica dacã proiectul corespunde criteriilor deeligibilitate sau criteriilor de evaluare. Deci o bucãtãrie caremai dureazã la cei care pregãtesc programele operaþionale ºicare rãspund exact la acele întrebãri foarte concrete alebeneficiarilor. Mai avem foate puþin de aºteptat.

RReeppoorrtteerr:: Când vor trebui definitivate aceste programeoperaþionale? Care este termenul limitã pentru forma lor finalã?

GG..FF..:: Forma lor definitivã va fi gata începând cu lunaseptembrie.

RReeppoorrtteerr:: Ce fonduri structurale vor fi gestionate deMIE?

GG..FF..:: MIE gestioneazã douã tipuri de programe. Setulde programe gestionat de MIE va fi finanþat din FondulEuropean de Dezvoltare Regionalã, fond destinat cuprecãdere investiþiilor de capital. Vorbim aici de PlanulOperaþional Regional în care ministerul este deja stabilit caAutoritate de Management ºi va lucra la nivel regional cu cele8 ADR-uri. Va exista ºi un set de programe aflate sub obiectivulde cooperare teritorialã europeanã. Spun set pentru cã aicidiscutãm de câte un program operaþional pe fiecare frontierã.Urmeazã a se stabili cine va fi Autoritate de Managementpentru programul pentru Marea Neagrã. Aici fac un singurcomentariu � cu excepþia programului România-Ungaria careare stabilitã Autoritatea de Management la partenerul nostrudin Ungaria, pentru toate celelalte frontiere, România, respectiv

MIE, este Autoritate de Management.

MMIIEE vvaa ccoonnccuurraa ccuu cceelleellaallttee aauuttoorriittããþþii ddee mmaannaaggeemmeennttRReeppoorrtteerr:: Ce va face MIE pentru a facilita conceperea

ºi aplicarea proiectelor pe fonduri structurale?GG..FF..:: Într-o opinie strict personalã vã spun cã MIE va

intra într-o bãtãlie cu celelalte autoritãþi de management.Odatã programele operaþionale finalizate sau în faza lorfinalã, fiecare dintre cei care gestioneazã fonduri vor încercasã-ºi atragã beneficiarii sã aplice în programul lor ºi nu în altul.VVaa ffii oo bbããttããlliiee îînn aa ggããssii mmooddaalliittããþþiillee cceellee mmaaii eeffiicciieennttee ddee aaccoommuunniiccaa ccuu bbeenneeffiicciiaarriiii,, de a le transfera informaþiile concretelegate de ce anume ar trebui sã pregãteascã un beneficiarpentru a accesa fonduri. Partea aceasta de comunicare este ochestiune care trebuie dezvoltatã. În general autoritãþile demanagement sunt structuri tehnice. Structura tehnicã pãcãtuieºteprin acel limbaj extrem de tehnic, extrem de închis, astfel încâtnoi va trebui sã gãsim formula cea mai potrivitã ca lucrurile sãajungã cât mai repede ºi cât mai uºor de înþeles la beneficiari.Practic, în spatele oricãrui plan operaþional, pentru fiecareschemã de finanþare, va exista un ghid cu informaþia completã,cât mai apropiatã de limbajul uzual. Evident cã noi încã de peacum începem ºi avem deja întâlniri cu potenþialii beneficiari ºiaici mã gândesc atât la administraþii publice locale, cât ºi lamediul de afaceri. Încercãm într-o primã fazã sã obiºnuimaplicanþii cu limbajul, cu regulile generale, încercãm sã intrãmîn câteva detalii legate de gestionarea unui contract pe fonduristructurale, iar pe mãsurã ce lucrurile vor evolua ºi putem sãprezentãm criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare, vomface cu siguranþã acest lucru. În general, pe lângã materialelescrise pe care vom încerca sã le distribuim cât mai repede ºi câtmai aproape de beneficiar, vom continua practica întâlnirilor,seminariilor, a dezbaterilor. VVaa ffii oo ccaammppaanniiee ddee iinnffoorrmmaarreeeexxttrreemm ddee aaggrreessiivvãã ºi vã spun cã fiecare autoritate demanagement din cele 7 va avea propria campanie. La unmoment dat beneficiarii sã se aºtepte sã fie bombardaþi cuinvitarea la diverse evenimente organizate de diverse instituþii.Va fi o concurenþã pentru cã beneficiarii au de regulã ocapacitate limitatã atât din punct de vedere al posibilitãþii deco-finanþare ºi din punct de vedere al capacitãþii de a generaproiecte noi ºi, de ce nu, ºi din punct de vedere al capacitãþiide a gestiona viitoarele contracte. ªi atunci se justificã aceastãbãtãlie pentru atragerea ºi identificarea cât mai multor proiecteastfel încât sã poþi sã atingi acea capacitate de absorbþie. Cinegãseºte modalitatea cea mai rapidã ºi mai uºoarã de a ajungela inima beneficiarului va avea de câºtigat.

A consemnat RRooxxaannaa SSAAVVIINNConsilier de integrare

Ministerul Integrãrii Europene

10


Programul SAPARD este un instrument financiar oferit deUniunea Europeanã pentru a ajuta statele candidate (þãrile careºi-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeanã) înprocesul de pre-aderare în domeniul agriculturii ºi dezvoltãriirurale. Asistenþa este oferitã pânã în momentul integrãrii înUniunea Europeanã.

Programul SAPARD sprijinã financiar o gamã largã deproiecte agricole ºi pentru dezvoltare ruralã prin care serealizeazã investiþii în mediul rural (se pot face investiþii în mediulurban doar pentru modernizarea unitãþilor din industriaagroalimentarã ºi pentru modernizarea serelor). Acest sprijinpoate acoperi, în general, 50% din costurile implementãrii unuiproiect. Beneficiarul finanþãrii trebuie sã gãseascã o sursã de cofinanþare, pentru a acoperi restul costurilor. SAPARD este un programoperaþional din anul 2000. În perioada 2000-2006, României i-au fost alocate 150 milioane euro/an, fiind cel de-al doilea marebeneficiar dupã Polonia.

SAPARD a luat fiinþã prin Regulamentul Consiliului nr. 1268 din iunie 1999, la propunerea Comisiei Europene, ca parte aprogramului Agenda 2000 privind creºterea asistenþei de pre-aderare în perioada 2000-2006.

În România, autoritatea naþionalã responsabilã de implementarea financiarã ºi tehnicã a Programului Special de Pre-aderarepentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã este Agenþia SAPARD. Aceasta a fost înfiinþatã prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 142 dinseptembrie 2000, aprobatã prin Legea nr. 309 /2001 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare (O.U.G. nr. 140 din 25 octombrie2001, O.U.G. nr. 14 din 13 martie 2003, Legea nr. 240 din 6 iunie 2003, O.U.G. nr. 11 din 23 martie 2004, Legea nr. 165 din14 mai 2004, Hotãrârea nr. 1115 din 15 iulie 2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naþional de Dezvoltare, O.U.G.nr. 116 din 24 noiembrie 2004). Conform Ordonanþei de Urgenþã nr. 142 din septembrie 2000, Agenþia SAPARD este o instituþiepublicã cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Agenþiei SAPARD i s-a conferitmanagementul financiar al fondurilor SAPARD prin Decizia Comisiei Europene 200/638/EC din 31 iulie ºi 2003/846 din 5decembrie 2003. Agenþia SAPARD are în structurã 8 birouri regionale de implementare a programului, amplasate în cele opt regiunide dezvoltare constituite conform Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România.

Programul SAPARD pune în aplicare prevederile Planului Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã. România aidentificat ºase mãsuri prioritare care urmeazã sã fie finanþate în cadrul Programului SAPARD prin intermediul agenþiei:

- ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr ddee pprreelluuccrraarree ººii ccoommeerrcciiaalliizzaarree aa pprroodduusseelloorr aaggrriiccoollee ººii ppiisscciiccoollee �� SSAAPPAARRDD 11..11. Aceastã mãsurãeste destinatã finanþãrii proiectelor de investiþii pentru înfiinþarea ºi/sau modernizarea capacitãþilor de producþie în domeniulmarketingului produselor agricole ºi piscicole pe sectoarele de interes ale programului SAPARD: lapte ºi produse lactate; carne,produse din carne ºi ouã; legume, fructe ºi cartofi; vin; peºte ºi produse piscicole; cereale; seminþe oleaginoase; zahãr. În cadrulacestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 10.000 � 4.000.000 euro.

- DDeezzvvoollttaarreeaa ººii îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii rruurraallee �� SSAAPPAARRDD 22..11. Aceasta se referã la finanþarea proiectelor de investiþiipentru înfiinþarea ºi/sau modernizarea elementelor de infrastructurã în mediul rural cu prioritate pe zonele defavorizate: construcþiaºi modernizarea drumurilor ºi podurilor locale comunale, construcþia ºi modernizarea sistemelor de alimentare cu apã potabilã,construcþia de sisteme de canalizare a apei prin investiþii legate de staþii de tratare a apei. În cadrul acestei mãsuri se finanþeazãproiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 100.000 � 1.000.000 euro.

- IInnvveessttiiþþiiii îînn eexxppllooaattaaþþiiii aaggrriiccoollee �� SSAAPPAARRDD 33..11. Aceastã mãsurã vizeazã susþinerea proiectelor de investiþii pentru înfiinþarea

SAPARD �� iinstrument ffinanciar ccomunitar

ºi/sau modernizarea fermelor vegetale ºi animale pe sectoarele de interes ale programului SAPARD: culturi de cereale, horticulturã,viticulturã, pomiculturã, sere, ferme de vaci de lapte/bivoliþe, creºtere ºi îngrãºare taurine, ferme de oi/capre, ferme de porci ºi depãsãri, alte ferme vegetale ºi de creºtere a animalelor ºi pãsãrilor. În cadrul acestei mãsuri se finanþeazã proiecte a cãror valoaretotalã eligibilã este de 5.000 - 500.000 euro.

- DDeezzvvoollttaarreeaa ººii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr eeccoonnoommiiccee ccaarree ssãã ggeenneerreezzee aaccttiivviittããþþii mmuullttiippllee ººii vveenniittuurrii aalltteerrnnaattiivvee �� SSAAPPAARRDD 33..44.Prin aceastã mãsurã se finanþeazã proiecte de investiþii pentru dezvoltarea de activitãþi alternative în domeniul agricol pe sectoarelede interes ale programului SAPARD: servicii agricole, turism rural, ecoturism, activitãþi meºteºugãreºti, acvaculturã, alte activitãþi(sericiculturã, apiculturã, creºterea ciupercilor, procesarea arbuºtilor fructiferi ºi plantelor medicinale). În cadrul acestei mãsuri sefinanþeazã proiecte a cãror valoare totalã eligibilã este de 5.000 � 200.000 euro.

- ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa pprreeggããttiirriiii pprrooffeessiioonnaallee �� SSAAPPAARRDD 44..11.. Prin aceastã mãsurã se urmãreºte organizarea de cursuri de formareprofesionalã pentru îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale a producãtorilor agricoli, piscicoli, silvici ºi de acvaculturã, precum ºi aangajaþilor unitãþilor de procesare a produselor agricole ºi piscicole. În acest caz contribuþia SAPARD este de 100% din totalulcheltuielilor eligibile.

- AAssiisstteennþþãã tteehhnniiccãã �� SSAAPPAARRDD 44..22. Aceastã mãsurã vizeazã finanþarea asistenþei tehnice pentru implementarea ºimonitorizarea programului SAPARD, mai precis a materialelor promoþionale (pliante, broºuri etc.) pentru informarea generalã atuturor pãrþilor interesate; a campaniilor de informare ºi publicitate; a atelierelor de lucru, conferinþelor, seminariilor; a studiilor privindpregãtirea ºi implementarea mãsurilor din program; a rapoartelor de evaluare a programului SAPARD.

Alte patru mãsuri SAPARD, pentru care sunt alocate fonduri de 220 milioane euro, au fost recent acreditate de ComisiaEuropeanã:

- ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa ssttrruuccttuurriilloorr îînn vveeddeerreeaa rreeaalliizzããrriiii ccoonnttrroolluulluuii ddee ccaalliittaattee,, vveetteerriinnaarr ººii ffiittoossaanniittaarr,, ppeennttrruu ccaalliittaatteeaa pprroodduusseelloorraalliimmeennttaarree ººii ppeennttrruu pprrootteeccþþiiaa ccoonnssuummaattoorriilloorr �� SSAAPPAARRDD 11..22.. În cadrul acestei mãsuri vor putea fi finanþate proiecte a cãror valoaretotalã eligibilã este cuprinsã între 50.000 - 2.000.000 euro.

- CCoonnssttiittuuiirreeaa ggrruuppuurriilloorr ddee pprroodduuccããttoorrii �� SSAAPPAARRDD 33..22.. Aceastã mãsurã vizeazã stimularea constituirii grupurilor deproducãtori prin acordarea unui ajutor financiar în sumã fixã, destinat susþinerii activitãþii de înfiinþare ºi funcþionare a grupurilorrecunoscute conform legislaþiei naþionale.

- MMeettooddee aaggrriiccoollee ddee pprroodduuccþþiiee pprrooiieeccttaattee ssãã pprrootteejjeezzeemmeeddiiuull ººii ssãã mmeennþþiinnãã ppeeiissaajjuull rruurraall �� SSAAPPAARRDD 33..33.. Mãsura vizeazãun numãr de activitãþi�pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaþisã participe în schimbul unor plãþi anuale pe o perioadã de minimcinci ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnatde fiecare fermier ºi Agenþia SAPARD.

- SSiillvviiccuullttuurraa �� SSAAPPAARRDD 33..55.. Prin aceastã mãsurã se doreºteextinderea suprafeþei împãdurite a þãrii, o mai bunã valorificare asuprafeþelor cu potenþial agricol scãzut. De asemenea, seurmãreºte o mai bunã exploatare a masei lemnoase ºi înfiinþareaunor asociaþii profesionale de proprietari.

În ceea ce priveºte programul privind managementulresurselor de apã (20 de milioane de euro), acesta nu va urmaprocedura de acreditare, fondurile fiind realocate pentru lucrãri de protecþie împotriva inundaþiilor.

În urma inundaþiilor de anul trecut, cele mai grave din ultimii 20 de ani, afectând 3748 de sate ale þãrii ºi producând pagubede aproximativ 5.975 milioane RON, în urma solicitãrilor României ºi a numeroaselor întâlniri de negociere între reprezentanþiiMinisterului Agriculturii ºi cei ai Comunitãþilor Europene, a fost stabilitã o nouã submãsurã în cadrul mãsurii de infrastructurã, aceastavizând lucrãrile de prevenire ºi protecþie împotriva inundaþiilor.

AAnnddrreeii HHAANNGGAANNUU Consilier de integrare

Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor

11


12


PPoolliittiiccaa AAggrriiccoollãã CCoommuunnãã ((PPAACC)) reprezintã politicaUniunii Europene în domeniul agriculturii, fiind adoptatã în anul1962. Politica Agricolã Comunã are 2 piloni: organizaþiilecomune de piaþã ºi plãþile directe, pe de o parte, ºi dezvoltarearuralã, pe de altã parte. Un aspect important al acestei politicieste finanþarea acesteia din bugetul Uniunii Europene.

În prezent, bugetul pentru agriculturã reprezintã 46% dintotalul bugetului Uniunii Europene.

Noul regulament adoptat în anul 2005, RReegguullaammeennttuullCCoonnssiilliiuulluuii nnrr.. 11229900//22000055 pprriivviinndd ffiinnaannþþaarreeaa ppoolliittiicciiii aaggrriiccoolleeccoommuunnee1, abrogã Regulamentul Consiliului nr. 1258/1999privind finanþarea politicii agricole comune, însã acesta dinurmã rãmâne aplicabil pânã la 15 octombrie 2006 pentrucheltuielile efectuate de statele membre ºi pânã la 31

decembrie 2006 pentru cele efectuate de Comisie.Pentru a atinge obiectivele politicii agricole comune

definite prin Tratat ºi pentru finanþarea mãsurilor din cadrulacesteia, sunt constituite urmãtoarele fonduri:

�� FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee GGaarraannttaarree ppeennttrruu AAggrriiccuullttuurrãã((FFEEGGAA)),, ppeennttrruu ffiinnaannþþaarreeaa mmããssuurriilloorr ddee ppiiaaþþãã ººii aa ppllããþþiilloorr ddiirreecctteeîînn aaggrriiccuullttuurrãã;;

�� FFoonndduull EEuurrooppeeaann AAggrriiccooll ppeennttrruu DDeezzvvoollttaarree RRuurraallãã((FFEEAADDRR)),, ppeennttrruu ffiinnaannþþaarreeaa pprrooggrraammeelloorr ddee ddeezzvvoollttaarree rruurraallãã..

Aceste fonduri sunt alimentate din bugetul general al

Uniunii Europene.Bugetul Uniunii Europene finanþeazã cheltuielile politicii

agricole comune, inclusiv cele pentru dezvoltare ruralã, prinfondurile sus-menþionate, în douã moduri: fie centralizat la nivelde Uniune, fie printr-un management comun cu statele membre,în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 din25 iunie 2002 privind Regulamentul Financiar aplicabilbugetului general al Comunitãþilor Europene2.

Astfel, art. 3 paragraful 1 din Regulamentul nr.1290/2005 prevede cã FFEEGGAA finanþeazã, pe baza unuimmaannaaggeemmeenntt ccoommuunn între statele membre ºi Uniune,urmãtoarele cheltuieli, care vor fi efectuate conformreglementãrilor Uniunii Europene:

(a) restituþiile pentru exportul cãtre þãrile terþe pentruprodusele agricole;

(b) mãsurile de intervenþie pentru reglarea pieþeloragricole;

(c) plãþile directe cãtre fermieri în cadrul politicii agricolecomune;

(d) contribuþia financiarã a Comunitãþii la mãsurile deinformare ºi promovare pentru produsele agricole pe piaþainternã a Comunitãþii ºi în þãrile terþe, asumate de cãtre statelemembre pe bazã de programe, altele decât programele dedezvoltare ruralã, ºi selectate de Comisie.

În continuare, art. 3 paragraful 2 din regulamentprevede cheltuielile FEGA finanþate în mod cceennttrraalliizzaatt, de cãtreComunitate, ºi în conformitate cu legislaþia comunitarã:

(a) contribuþia financiarã a Comunitãþii pentru mãsuriveterinare specifice, mãsuri de inspecþie veterinarã, mãsuri decontrol (inspecþie) pentru alimente ºi hranã a animalelor,eradicarea bolilor la animale ºi programele de control (mãsuriveterinare) ºi mãsuri pentru sãnãtatea plantelor (fitosanitare);

(b) promovarea produselor agricole, fie direct de cãtreComisie, fie prin intermediul organizaþiilor internaþionale;

(c) mãsuri luate în concordanþã cu legislaþia comunitarãpentru a asigura conservarea, caracteristicile, colectarea ºiutilizarea resurselor genetice în agriculturã;

(d) înfiinþarea ºi întreþinerea sistemelor de informaþii

Finanþarea PPoliticii AAgricole CComuneNNoouull ccaaddrruu lleeggaall eeuurrooppeeaann aapplliiccaabbiill ddee llaa 11 iiaannuuaarriiee 22000077

1 Jurnalul Oficial al Comunitaþilor Europene L 209 din 11 august 2005.2 Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene L 248 din 16 septembrie 2002.

13


contabile în agriculturã;(e) sistemele de monitorizare agricole, inclusiv

monitorizarea structurii exploataþiilor agricole;(f) cheltuielile referitoare la piaþa produselor din peºte.

Art. 4 din regulament prevede cã FFEEAADDRR finanþeazã,printr-un management comun al Comunitãþii ºi al statelormembre, contribuþia financiarã a Comunitãþii la programele dedezvoltare ruralã, implementatã în conformitate cu legislaþiacomunitarã privind sprijinul pentru dezvoltare ruralã din FEADR.

Noul regulament, ca ºi cele anterioare, stabileºteobligaþii atât în sarcina statelor membre ale Uniunii Europene,cât ºi pentru Comisie.

În primul rând, statele membre au obligaþia de aelabora dispoziþii legale privind acreditarea agenþiilor de plãþi,de a stabili procedurile pentru obþinerea declaraþiilor deasigurare necesare ºi pentru certificarea sistemelor demanagement ºi control, ca ºi de a certifica conturile anuale decãtre organisme independente.

Astfel, articolul 6 paragraful 1 din regulament defineºteaaggeennþþiiaa ddee ppllããþþii, astfel:

�Sunt agenþii de plãþi departamentele sau organismeledin statele membre, care, în ceea ce priveºte plãþile efectuatede ele ºi modul de comunicare ºi stocare a informaþiilor,prezintã suficiente garanþii pentru:

(a) eligibilitatea cererilor ºi, în contextul dezvoltãriirurale, procedura de alocare a sprijinului, precum ºi în ceea cepriveºte conformitatea cu regulile comunitare a cãror aplicareeste verificatã înainte ca plãþile sã fie autorizate;

(b) plãþile efectuate sunt înregistrate în registre contabilecorecte ºi complete;

(c) sunt efectuate verificãrile prevãzute de legislaþiacomunitarã;

(d) documentele necesare sunt depuse în termenele ºi înformatul stipulate de regulile comunitare;

(e) documentele sunt accesibile ºi pãstrate într-o formã

care sã asigure integralitatea, valabilitatea ºi legitimitatea de-alungul timpului, inclusiv pentru documentele pe suport electronicîn conformitate cu regulile comunitare.

Cu excepþia plãþii sprijinului comunitar, executareaacestor activitãþi poate fi transferatã altor organisme.�

Statele membre vor acredita ca agenþii de plãþidepartamentele sau organismele care îndeplinesc condiþiile demai sus.

Când un stat membru acrediteazã mai mult de o agenþiede plãþi, trebuie sã desemneze un oorrggaanniissmm ccoooorrddoonnaattoorr caresã asigure unitatea/consecvenþa managementului fondurilor,legãtura între Comisie ºi agenþiile de plãþi acreditate ºi sãtransmitã cu celeritate informaþiile solicitate de Comisie privindoperaþiunile agenþiilor de plãþi.

Acest departament sau organism va face obiectul uneiacreditãri speciale a statului membru în ceea ce priveºteprocesarea informaþiilor financiare prevãzute în regulament.

O altã obligaþie a statelor membre, în contextulgestionãrii celor douã fonduri, este de a desemna oorrggaanniissmmuullddee cceerrttiiffiiccaarree. Regulamentul prevede la articolul 7 cã:�organismul de certificare este o persoanã juridicã publicã sau

privatã desemnatã de statul membru în scopul certificãriiveridicitãþii, completitudinii ºi corectitudinii conturilor agenþiilorde plãþi acreditate, având în vedere sistemele de administrareºi control implementate�.

Toate aceste obligaþii trebuie îndeplinite ºi de Româniapânã la data aderãrii, pentru a putea derula fondurileeuropene în agriculturã potrivit regulilor comunitare.

CCaarrmmeenn EENNEESSCCUU Consilier de integrare

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale

14


PPrrootteeccþþiiaa mmeeddiiuulluuii este o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeanã. În acest sens, pentru facilitarea integrãrii þãrilor candidate înUniunea Europeanã au fost create Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) ºi Fondul de Coeziune pentru perioada de post-aderare.

SSccooppuull pentru care Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare a fost constituit pentru perioada 2000-2006 este acela dea acorda asistenþã financiarã þãrilor candidate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate pentru îmbunãtãþirea infrastructurii în domeniulprotecþiei mediului (protecþia calitãþii apei, managementul deºeurilor, calitatea aerului) ºi transporturilor. Dupã aderare, ISPA va fi înlocuit deFondul de Coeziune al cãrui scop va consta în �întãrirea coeziunii economice, sociale ºi teritoriale a comunitãþii în vederea promovãriidezvoltãrii durabile�1. Altfel spus, Fondul de Coeziune urmãreºte accelerarea convergenþei economice a regiunilor slab dezvoltate cu unProdus Intern Brut mai mic de 90% din media Comunitãþii. Pentru Fondul de Coeziune rãmân prioritare domeniile eligibile ISPA ºi, pe lângãacestea, proiecte majore din alte domenii cum ar fi monitorizarea solului, prevenirea inundaþiilor, îndiguiri, energie recuperabilã etc.

OObbiieeccttiivveellee ggeenneerraallee ale programului ISPA sunt sprijinirea alinierii la standardele de mediu ale Uniunii Europene ºi familiarizareaþãrilor beneficiare cu politicile ºi procedurile specifice fondurilor structurale ale UE. În acest context, Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelora elaborat în 2000 Strategia ISPA, reactualizatã în anul 2003, care cuprinde portofoliul de proiecte de investiþii în infrastructura de mediu dinRomânia. Documentele de referinþã care au stat la baza elaborãrii strategieisunt, pe de o parte, strategia pentru protecþia mediului, strategia degospodãrire a apelor ºi strategiile sectoriale de armonizare legislativã, iar pede altã parte, diferitele planuri de acþiune care vizeazã gospodãrirea apelorºi protecþia mediului la nivel naþional. În perioada 2007 � 2013 Fondul deCoeziune va acþiona pentru atingerea obiectivului Convergenþã printr-o seriede acþiuni printre care se numãrã ºi protecþia mediului. În acest sens, MinisterulMediului a început elaborarea în 2005 a proiectului Programului OperaþionalSectorial Mediu (POS Mediu), document ce urmeazã a fi trimis spreaprobare la Comisia Europeanã. Prioritatea POS Mediu va fi dezvoltareasistemelor regionale de management al utilitãþilor de apã ºi deºeuri ºi va vizadezvoltarea sistemelor de infrastructurã de apã ºi apã uzatã ºi dezvoltareasistemelor integrate de management al deºeurilor. Astfel, se va asigura oinfrastructurã corespunzãtoare de apã ºi deºeuri ºi servicii aferente de bunãcalitate, la preþuri accesibile pentru populaþia din aglomerãrile urbane dinRomânia.

Pentru a fi eelliiggiibbiillee în cadrul ISPA, proiectele trebuie sã aibã înainte de toate, un impact semnificativ asupra protecþiei mediului,valoarea totalã minimã sã fie 5 milioane euro2 ºi, nu în ultimul rând, sã aibã în vedere numãrul locuitorilor deserviþi de viitoarea investiþie. Deasemenea, trebuie sã existe capacitatea de cofinanþare ºi sã stabileascã mecanismele adecvate de garantare a co-finanþãrii. Grantul ISPAreprezintã pânã la 75% din costul proiectului, diferenþa urmând a fi asiguratã de beneficiarii locali � de la bugetul de stat sau local � sau deinstituþii financiare internaþionale3. În cazul Fondului de Coeziune, valoarea proiectului nu trebuie sã fie mai micã de 10 milioane euro, iar grantulva reprezenta pânã la 85% din costul total. Criteriile de acordare a asistenþei financiare vor fi: gravitatea problemelor, în special cele de naturãeconomicã, socialã ºi teritorialã, importanþa fiecãrei prioritãþi pentru prioritãþile Comunitãþii; protecþia ºi îmbunãtãþirea mediului, în special prinaplicarea principiilor precauþiei, acþiunii preventive ºi poluatorul plãteºte; rata mobilizãrii finanþãrii private, în special în cadrul parteneriatelorpublic � privat. Obþinerea finanþãrii se face numai pe baza întocmirii unei aplicaþii de cãtre beneficiarii finali. Atât în cazul ISPA, cât ºi în cazulFondului de Coeziune, bbeenneeffiicciiaarriiii ffiinnaallii ai proiectelor sunt autoritãþile locale ºi centrale (ministerul de resort, consiliile judeþene, primãriile) ºi

De lla IISPA lla FFondul dde CCoeziune

1 Art.1 (1) din Propunerea de Regulament privind Fondul de Coeziune.2 Art. 2 din Regulamentul Consiliului CE 1267/1999 privind crearea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-Aderare.3 BERD, BEI ºi KfW.

15


regiile autonome.În eellaabboorraarreeaa atât a aapplliiccaaþþiieeii ISPA cât ºi a aplicaþiei pentru Fondul de Coeziune, beneficiarii trebuie sã demonstreze compatibilitatea

proiectului cu strategia naþionalã ISPA pentru sectorul respectiv; sã prezinte o analizã financiarã completã, care sã conducã la evaluareaviabilitãþii proiectului, a capacitãþii acestui proiect de a genera venituri ºi, prin urmare, sã fie un instrument credibil de justificare a bugetuluisolicitat pentru finanþare nerambursabilã prin ISPA; sã prezinte o analizã cost-beneficiu care sã releve impactul proiectului asupra sectoareloreconomic ºi social; sã elaboreze un Master Plan ºi un Studiu de Fezabilitate; sã demonstreze capacitatea instituþionalã a beneficiarului de agestiona proiectul ISPA; sã asigure cofinanþarea de minim 25%; sã se asigure cã proiectul a primit acordul de mediu în conformitate cuprocedurile UE.

Odatã obþinutã asistenþa financiarã, o atenþie deosebitã trebuie acordatã implementãrii proiectului pentru a nu risca aannuullaarreeaafinanþãrii datoritã întârzierilor înregistrate. În cazul în care, în 2 ani de la semnarea Memorandumului de Finanþare nu s-a lansat contractul delucrãri, asistenþa ISPA va fi anulatã (regula �n+2�)4. Banii alocaþi pentru un proiect de coeziune nou trebuie cheltuiþi în termen de 2 ani de ladata aferentã alocãrii (noua regulã �n+2�). În cazul în care banii nu sunt cheltuiþi conform acestei reguli, banii vor fi realocaþi altui proiect sauvor fi pierduþi5.

Distribuþia fondurilor ISPA aratã cã România a primit anual între 208 ºi 270 milioane euro, din care 104�135 milioane euro au fostalocate proiectelor pentru infrastructura de mediu. În perioada 2000 � 2005 au fost aprobate 40 de proiecte finanþate din fonduri ISPA, 28în domeniul apã potabilã/apã uzatã, 7 în domeniul managementului integrat al deºeurilor ºi 5 proiecte de asistenþã tehnicã6. Valoarea totalãa proiectelor aprobate se ridicã la 1,38 miliarde euro, din care cca 1,01 miliarde euro grant ISPA, diferenþa reprezentând împrumuturi de laBEI, BERD, KfW ºi bugetul de stat sau bugetele locale.

Prin urmare, aºa cum afirma domnul Eugen Teodorovici, Director al Autoritãþii de Management pentru Fondul de Coeziune �ceeace am realizat pânã în prezent pentru Programul ISPA constituie o premisã favorabilã pentru trecerea la Fondul de Coeziune. Totodatã,aceastã premisã trebuie valorificatã începând de ACUM, prin eforturile susþinute ºi conjugate ale tuturor actorilor implicaþi, în vederea pregãtiriide proiecte viabile, identificãrii resurselor financiare pentru cofinanþare ºi formãrii unor echipe de specialiºti care sã gestioneze viitoareleproiecte.�

MMããddããlliinnaa EEnnaacchhee ºi IIooaannaa-VVeerroonniiccaa PPooppeessccuuConsilieri de integrare

Ministerul Mediului ºi Gospodãriri Apelor

4 Art. 8 (2) din Regulamentul CE nr. 1267/1999 privind crearea Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-Aderare.5 Articolul C (5) al Amendamentului la propunerea de Regulament privind Fondul de Coeziune (din data de 16.01.2006).6 Asistenþa tehnicã presupune activitãþi de pregãtire, management, monitorizare, evaluare, informare ºi control ºi activitãþi de întãrire a capacitãþii administrative.

Fondul EEuropean dde DDezvoltare RRegionalã

Asistenþã comunitarã, fonduri de pre-aderare, fonduricomunitare... putem deja vorbi de o istorie �recentã� ºi de oistorie �îndepãrtatã� a politicii comunitare de coeziuneeconomicã ºi socialã, deºi ne rezumãm la un interval de timpde numai jumãtate de secol.

Crearea celor douã fonduri sectoriale � Fondul SocialEuropean (FSE) ºi Fondul European de Orientare ºi GarantareAgricolã (FEOGA) în 1958 a constituit un moment importantdeoarece, dupã semnarea Tratatului de la Roma din 1958, seconcretizau primele instrumente ale solidaritãþii europene. Anul1975 aduce cu sine înfiinþarea celui mai important instrument alpoliticii comunitare de dezvoltare regionalã � Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã (FEDR), în vederea redistribuirii uneipãrþi a contribuþiilor bugetare ale Statelor Membre cãtre

regiunile defavorizate. Scopul FEDR este de a furniza asistenþã pentru întãrirea

coeziunii economice, sociale ºi teritoriale prin reducereadisparitãþilor ºi susþinerea dezvoltãrii ºi ajustãrii structurale aeconomiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor industriale îndeclin. În acest sens, de o mare importanþã sunt investiþiilepentru stimularea competitivitãþii ºi a inovãrii, pentru crearea delocuri de muncã stabile ºi pentru promovarea protecþieimediului.

În primii zece ani, sfera de acþiune a fondului a fost supusãdezbaterii de douã ori � în 1975 ºi 1984. La Summitul de laParis din 1974 s-a stabilit alocarea unei sume de 1300 milioaneunitãþi de cont (u.c.) pentru perioada 1975-1977, sumã ceincludea ºi un transfer din FEOGA. Din 1979, alocãrile au

CCâânndd?? CCââtt?? CCuumm??

16


crescut, ajungând la 3175 ECU în 1986. Iniþial, cea mai mare parte din FEDR era alocatã statelor

care întâmpinau probleme socio-economice fie din punct devedere al mãrimii populaþiei afectate, fie din punct de vedere algravitãþii problemelor. Sprijinul financiar se acorda mãsurilor depoliticã regionalã adoptate de cãtre Statele Membre în cadrulunei secþiuni numite �quota�. 5% din alocarea financiarã erautilizatã pentru finanþarea unor mãsuri comunitare specifice (deexemplu pescuit sau construcþia de nave º.a., în cadrul uneisecþiuni numite �non-quota�).

Regulamentul din 1984 a reprezentat un compromis: numai existau distincþii între secþiunile �quota� ºi �non-quota�;resursele financiare urmau sã fie utilizate în funcþie de plafoanepe baza cãrora se decideau minimum ºi maximum deeligibilitate pentru Statele Membre, alocarea resurselordepinzând de implementarea prioritãþilor ºi criteriilormenþionate în regulament. Noua abordare prevedea douãtipuri de programe: cele comunitare ºi cele naþionale de interescomunitar.1 Regiunile erau invitate sã participe la pregãtireaprogramelor ºi se introduceau plãþile în avans.

Prin mãsurile suport (�quota�) ºi prin cele specifice (�non-quota�) s-au acordat în perioada 1975-1985 sume de104,278 ECU. Granturile pentru infrastructurã au reprezentat80,8%, pentru activitãþi economice 17,6 %2, iar restul pentruelaborarea de studii.

Fostele regulamente FEDR prevedeau ca regiunile eligibilepentru asistenþã sã fie cele susþinute de înseºi Statele Membreprin sisteme proprii de ajutor regional. Aceasta presupuneaînsã riscul unui efort de concentrare insuficient. În practicã, s-aacordat prioritate investiþiilor localizate în zone naþionaleprioritare ºi în particular în zonele prioritare din punct de vederecomunitar (Mezzogiorno-Greenland, Eire, Irlanda de Nord,departamentele franceze de peste mãri ºi Grecia (cu excepþiaAtenei). Aceste regiuni au primit 57% din asistenþa FEDR înperioada 1975-1985.

Dupã adoptarea Actului Unic European (AUE) ºi odatã culansarea Programelor Mediteraneene Integrate, au început sãse punã bazele unei autentice politici de coeziune menite sãcompenseze taxele impuse de piaþa unicã ºi resimþite în þãriledin sud ºi în regiunile defavorizate. Politica regionalã erastructuratã pe baza resurselor combinate ale unor fonduristructurale existente (FEDR, FSE ºi FEOGA�Garantare), iarComisia avea rolul de a formula regulile ºi regulamentele

pentru managementul programelor de dezvoltare.Reforma a fost pusã în practicã prin intermediul a cinci

Regulamente ale Consiliului ºi prin Regulamentele deimplementare ale Comisiei � care au intrat în vigoare la 1ianuarie 19893. Noua abordare a politicilor de dezvoltareregionalã în cadrul CE se baza pe programe integrate multi-anuale care nu mai acordau importanþã rolului exclusiv al unuinivel instituþional (spre exemplu, cel naþional). În schimb, noileregulamente prevedeau participarea unei multitudini de nivele� cel comunitar, naþional ºi regional/local. Scopul erarealizarea unui program�cadru, numit Cadrul de SprijinComunitar (CSC) � care urma sã fie tradus în programeoperaþionale multi�fond, implementarea lor având loc la nivelregional.

Primul ciclu de programare (1989�1993)4 a fostimplementat diferit la nivelul fiecãrei þãri. Italiei ºi Greciei le-afost cel mai dificil, în timp ce Irlanda, Portugalia ºi Spania s-auadaptat rapid procedurilor introduse de reformele din 1988.Prin FEDR s-au alocat 30,1 miliarde euro, iar fondul a contribuitla finanþarea a trei din cele cinci obiective urmãrite la nivelcomunitar:

! ajustarea economicã ºi structuralã a regiunilor rãmaseîn urmã;

! reconversia economicã a regiunilor aflate în declinindustrial;

! promovarea dezvoltãrii rurale.De asemenea, fondul a contribuit ºi la finanþarea unor

iniþiative comunitare5 specifice, pentru realizarea unor obiectiveprioritare (Konver, Rechar, Resider, INTERREG, SME, Urban6

etc.).Al doilea ciclu de programare (1994�1999) dubleazã

alocãrile din Fondurile Structurale (162 mld ECU pentru cele12 state). Din 1995 acestea se alocau ºi noilor intrate � Austria,Finlanda ºi Suedia. Au fost formulate 6 obiective prioritare,FEDR contribuind la finanþarea a 4 dintre acestea cu 71,5 mld.euro, excluzând Iniþiativele Comunitare:


! reconversia economicã a regiunilor aflate în declinindustrial;

! promovarea dezvoltãrii rurale;! ajustarea structuralã a regiunilor slab populate din

zonele nordice ale Suediei ºi Finlandei.

1 La începutul lui 1986, Consiliul a aprobat primele douã programe comunitare: programul Valoren (dezvoltarea unor regiuni dezavantajate prin exploatarea potenþialuluienergetic endogen) ºi programul Star (dezvoltarea unor regiuni dezavantajate prin îmbunãtãþirea accesului la servicii de telecomunicaþii avansate).2 Regulamentele prevedeau alocarea unui minim de 30% pentru activitãþi economice însã dezvoltarea infrastructurii a constituit o prioritate de necontestat. 3 Acestea urmând sã fie renegociate pentru fiecare nouã perioadã de programare.4 La Consiliul European de la Hanovra se decide alocarea a 4% din PIB-ul comunitar pentru dezvoltarea economicã comunitarã. Aceasta semnificã practic o creºtere a alocãrilorprin intermediul fondurilor structurale de la 7,2 mld ECU (1987) la 14,5 mld ECU (1993) ºi la un total de 58 mld ECU în 1989.5 Iniþiativele comunitare sunt programe elaborate la nivel comunitar care au rolul de a completa operaþiunile întreprinse prin intermediul Fondurilor Structurale pentru anumiteprobleme specifice. Sunt coordonate ºi implementate la nivel naþional ºi absorb în medie 5% din bugetul Fondurilor Structurale. O iniþiativã poate fi finanþatã numai de un singur fond.6 Acestea furnizau ajutor pentru restructurarea fostelor baze militare, pentru sprijinirea zonelor miniere, industriei metalurgice, cooperare interregionalã ºi transfrontalierã, stimulareacomerþului internaþional prin intermediul întreprinderilor mici ºi mijlocii, susþinerea dezvoltãrii economice în zone urbane dezavantajate.

17


700 de programe au fost finanþate din FEDR pe parcursulacestei perioade de programare.

Formularea celei de-a treia programãri a Cadrului deSprijin Comunitar a fost dominatã de o alocare geograficã aresurselor pe baza unei planificãri integrate. FEDR contribuie încadrul acestei perioade de programare la finanþarea a douãdintre cele trei obiective de dezvoltare la nivel comunitar,respectiv:


! reconversia economicã ºi socialã a regiunilor cudificultãþi structurale.

Iniþiativele comunitare la care a participat FEDR peparcursul acestei perioade de programare au fost INTERREGIII7 ºi URBAN II8..

De asemenea, Fondul finanþeazã ºi acþiuni inovative9 ,care în 2000-2006 se concentreazã pe 3 teme strategice:

! economii regionale bazate pe cunoaºtere ºi inovaretehnologicã;

! eEuropeRegio: societatea informaþionalã în sprijinuldezvoltãrii regionale;

! identitate regionalã ºi dezvoltare durabilã.Alocãrile din FEDR se concentreazã cu precãdere pe

investiþii productive care permit crearea sau menþinerea locurilorde muncã, pe investiþii în infrastructurã, precum ºi pe investiþiipentru dezvoltarea localã ºi a IMM-urilor.

Cea de-a patra perioadã de programare prezintã uninteres deosebit pentru România, în calitate de viitor statmembru al Uniunii Europene ºi, prin urmare, participant activ laelaborarea ºi implementarea politicilor comunitare.

Regulamentele propuse pentru perioada de programare2007-2013, respectiv proiectul perspectivei financiareurmãresc simplificarea abordãrii fondurilor. Propunerea este cafiecare program sã poatã fi finanþat prin intermediul unui singurfond, permiþând finanþarea unor acþiuni specifice domeniului deactivitate al altui fond prin alocarea unei marje.

Fondul European de Dezvoltare Regionalã va contribui lafinanþarea celor trei obiective promovate în cadrul politicii decoeziune economicã ºi socialã în aceastã nouã perioadã:Convergenþã; Competitivitate regionalã ºi ocupare; Cooperareteritorialã europeanã. FEDR va furniza asistenþã pentru investiþiiproductive, infrastructurã, iniþiative de dezvoltare, precum ºiasistenþã tehnicã, în cadrul fiecãruia dintre cele trei obiective.

Dacã pânã acum România putea beneficia de finanþaredin FEDR numai prin intermediul unor Iniþiative ºi programecomunitare, dupã aderare va fi eligibilã pentru finanþare prin

intermediul tuturor fondurilor comunitare. FEDR va finanþa 4 dincele 7 Programe Operaþionale prin intermediul cãrora se vaimplementa asistenþa financiarã din Fondurile Structurale:Programul Operaþional Regional (POR), Programul OperaþionalSectorial (POS) Creºterea Competitivitãþii Economice, POSInfrastructura de Transport, POS Infrastructura de Mediu, POSAsistenþã Tehnicã.

În perioada 2007�2013, România va beneficia de osumã totalã estimativã de 17 mld. euro prin fonduri structuraleºi de coeziune, iar prin FEDR de aproximativ 8 mld. euro. FEDRva putea finanþa în România investiþii în infrastructura detransport, de mediu, în infrastructura pentru sãnãtate, pentrueducaþie, pentru servicii sociale, turism, pentru susþinereaafacerilor ºi a iniþiativelor productive, dezvoltarea afacerilor,certificarea calitãþii, pentru investiþii în turism, precum ºi pentrudezvoltare urbanã ºi chiar pentru amenajarea locuinþelor înscop social/comunitar în cadrul proiectelor urbane integrate10.

În perioada imediat urmãtoare, România va trebui sã facãfaþã unor importante provocãri, în special în ceea ce priveºtecapacitatea de a alege cea mai bunã modalitate de a absorbifondurile rapid, pentru a respecta regula n+2/n+311, avândînsã în vedere atingerea impactului estimat prin programare.Aceste aspecte aduc în discuþie problematica stabiliriisistemelor de implementare adecvate pentru diferiteleprograme operaþionale.

Evoluþia Cadrului de Sprijin Comunitar, alocareafinanciarã, sistemul de implementare ºi eligibilitatea în cadrulprogramelor operaþionale româneºti vor face însã subiectulunor articole viitoare.

BBiibblliiooggrraaffiiee::• Vanhove, N. � Regional Policy: A European Approach, Aldershot:Ashgate, 1999;• Regulamentele generale ºi ale Fondului European de DezvoltareRegionalã pe diferite perioade de programare;• http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm;• http://europa.eu.int/comm/employment_social/esf/en/overview/chapter3.htm;• http://europa.eu.int/comm/employment_social/esf/en/overview/chapter2.htm;• Materiale elaborate în cadrul cercetãrilor pentru elaborarea lucrãrii dedoctorat cu titlul �Perspectivele dezvoltãrii regionale în România în condiþiileintegrãrii în Uniunea Europeanã�

7 Încurajeazã dezvoltarea armonioasã, echilibratã ºi viabilã a întregii UE prin sprijinirea cooperãrii transfrontaliere (mãsura A), transnaþionale (mãsura B) ºi interregionale (C).8 Sprijinã implementarea strategiilor inovatoare în oraºe ºi în zonele urbane.9 Acestea sprijinã elaborarea de noi strategii ºi faze experimentale ale proiectelor elaborate de organismele administrative regionale în domeniul societãþii informaþionale ºi pentrustimularea creºterii economice.10 Discuþii la nivelul Consiliului UE în vederea stabilirii noilor regulamente ºi a perspectivei financiare 2007-2013.11 Conform proiectului perspectivei financiare, pânã în 2010, Statelor Membre cu PIB/loc în perioada 2001-2003 mai mic de 85% din media comunitarã li se permite o extensiede un an de la regula de contractare a alocãrilor în maximum 2 ani, dupã care suma este dezangajatã automat.

18


Politica Europeanã de Vecinãtate (PEV) a fost elaboratã în contextul extinderii UE (2004), având la bazã ideea preveniriiapariþiei unor noi disparitãþi între o Uniune Europeanã lãrgitã ºi vecinii sãi, precum ºi implicarea acestora din urmã în diferite acþiuniiniþiate de Uniune, într-un cadru lãrgit de cooperare la nivel politic, de securitate, economic ºi cultural. Prin contribuþia adusã laîntãrirea stabilitãþii, securitãþii ºi prosperitãþii pentru toate pãrþile implicate, este impulsionatã, de asemenea, realizarea obiectivelordefinite în cadrul Strategiei de Securitate Europeanã (decembrie 2003).

PEV contribuie la consolidarea modalitãþilor existente de cooperare la nivel regional ºi sub-regional, furnizând, în acelaºi timp,un cadru solid pentru dezvoltarea ulterioarã a acestora. Documentul Strategic referitor la Politica Europeanã de Vecinãtate, publicatîn mai 2004 (COM [2004] 373), include recomandãri privind dezvoltarea cooperãrii ºi integrãrii regionale, prin mãsuri ce vizeazã,spre exemplu, cooperarea transfrontalierã, cu implicarea autoritãþilor locale ºi regionale, precum ºi a celor non-guvernamentale, camijloc de abordare a diverselor probleme de la graniþele externe ale UE.

În prezent, asistenþa financiarã acordatã þãrilor est-europene, Rusiei sau þãrilor sud-mediteraneene este asiguratã prinintermediul diferitelor programe pe criterii geografice (TACIS, MEDA) sau concentrate pe specificul unui domeniu (precum IniþiativaEuropeanã pentru Democraþie ºi Drepturile Omului � EIDHR).

Începând cu anul 2007, ca parte a reformei privind instrumentele de asistenþã financiarã ale CE, Instrumentul European deVecinãtate ºi Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument) va înlocui programele existente (TACIS, MEDA), înþãrile partenere ºi Rusia. Pânã la acel moment, coordonarea instrumentelor existente în domeniul cooperãrii transfrontaliere esteintensificatã în cadrul oferit de �Programele de Vecinãtate�.

Conceptul a fost introdus odatã cu adoptarea, la data de 1 iulie 2003, a documentului intitulat �Paving the way for a NewNeighbourhood Instrument� (COM [2003] 393). Prima etapã a acestei abordãri, dupã cum am precizat, implicã utilizarea într-omanierã sporitã de coordonare a instrumentelor existente (INTERREG, PHARE CBC, TACIS, MEDA). Programele de Vecinãtateiniþiazã un cadru ce permite un singur proces de înscriere pentru finanþare, o unicã solicitare a propunerilor de proiecte, acoperindambele pãrþi ale frontierei (pentru þãrile participante) ºi implicã, de asemenea, un proces comun de selecþie a proiectelor.

Principalele obiective ale Programului de Vecinãtate, aºa cum sunt prevãzute în Comunicarea adoptatã de Comisie, sunturmãtoarele:

oPromovarea dezvoltãrii economico-sociale durabile în regiunile de frontierã;oCooperarea în vederea abordãrii eficiente a problemelor de ordin comun în domenii precum mediul, sãnãtatea, prevenirea

ºi lupta împotriva crimei organizate etc.;oAsigurarea securitãþii frontierelor ºi a eficienþei activitãþii în domeniu;oPromovarea acþiunilor de tip �people to people�, desfãºurate la nivel local.

Strategia aferentã Programului de Vecinãtate România-Ucraina a fost dezvoltatã în cooperare de cãtre pãrþile românã ºiucraineanã.

Au fost constituite grupuri de lucru, în cadrul unui exerciþiu comun, scopul fiind identificarea factorilor de unitate ºi a celor dedivergenþã între regiunile eligibile. Acest exerciþiu a constituit baza de elaborare a unei strategii performante ºi coerente, înconformitate cu necesitãþile la nivel local ºi cu cerinþele autoritãþilor din domeniul colaborãrii transfrontaliere.

Stimularea procesului integrãrii transfrontaliere în zonele de frontierã, concomitent cu edificarea unor baze solide de susþinerea dezvoltãrii economice durabile, reprezintã obiectivul general al Programului. În acest sens, domeniile vizate în mod specific sereferã la: extinderea ºi creºterea calitãþii ofertei din sectorul turistic din perspectivã transfrontalierã ºi asigurarea dezvoltãrii durabilea acestui sector în ambele pãrþi ale graniþei, intensificarea procesului de dezvoltare economicã transfrontalierã, înlesnireaoperaþiunilor de întãrire a capacitãþii instituþionale a organizaþiilor ce acþioneazã în zonele de frontierã pentru a face faþã

Programul dde VVecinãtate RRomânia-UUcraina GGeenneerraalliittããþþii

provocãrilor generate de managementul acestor zone, realizarea/îmbunãtãþirea infrastructurii de graniþã, precum ºi îmbunãtãþireaactivitãþilor de management ºi de protecþie a mediului în regiunile transfrontaliere.

Au fost identificate prioritãþile ºi mãsurile pentru abordarea eficientã a problemelor regionale cu caracter transfrontalier. Înacest sens, este necesar ca fiecare dintre propunerile de proiecte sã se adreseze unei mãsuri din cadrul prioritãþilor stabilite:

Prioritatea 1 � PPrroommoovvaarreeaa ddeezzvvoollttããrriiii ssoocciioo-eeccoonnoommiiccee dduurraabbiillee llaa nniivveell llooccaall, având ca mãsuri: eexxttiinnddeerreeaa ººii ccoonnssoolliiddaarreeaasseeccttoorruulluuii ttuurriissttiicc ºi ccooooppeerraarreeaa eeccoonnoommiiccãã ttrraannssffrroonnttaalliieerrãã. Acestea sunt orientate în principal spre întãrirea sectoarelor-cheie localecu potenþial competitiv avantajos în contextul pieþei globale ºi corelarea creºterii economice cu acþiuni relevante pe piaþa muncii.

Prioritatea 2 � DDeezzvvoollttaarreeaa ssiisstteemmeelloorr iinntteeggrraattee ddee iinnffrraassttrruuccttuurrãã îînn zzoonnaa ttrraannssffrroonnttaalliieerrãã,, având ca mãsuri: ddeezzvvoollttaarreeaaiinnffrraassttrruuccttuurriiii ttrraannssffrroonnttaalliieerree ddee ttrraannssppoorrtt ººii ddee ggrraanniiþþãã ºi îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr ddee mmaannaaggeemmeenntt aa mmeeddiiuulluuii îînn zzoonnaattrraannssffrroonnttaalliieerrãã. Acestea vizeazã în principal probleme specifice infrastructurii de graniþã, scopul pe termen lung fiind realizarea unuisistem integrat de infrastructurã de transport, de graniþã ºi de mediu.

Prioritatea 3 � Acþiuni People to people � FFoonndduull ccoommuunn aall pprrooiieecctteelloorr mmiiccii,, prioritate menitã sã încurajeze contactele întreoameni, în toate sectoarele de activitate (de exemplu: dezvoltare economicã, reformã administrativã, mediu, activitãþi cu caractersocial, cultural) sub forma proiectelor de micã amploare.

Prioritatea 4 � AAssiisstteennþþãã tteehhnniiccãã,, având ca mãsuri mmaannaaggeemmeennttuull ººii iimmpplleemmeennttaarreeaa pprrooggrraammuulluuii ºi eevvaalluuaarree ººii ppuubblliicciittaatteeppeennttrruu pprrooggrraamm;; pprreeggããttiirreeaa pprrooiieecctteelloorr. Aceastã prioritate este menitã sã sprijine mãsuri privind asigurarea unui managementeficient, o bunã monitorizare ºi control ale acestui program, precum ºi acþiuni de publicitate ºi informare pentru potenþialii aplicanþi,incluzând promovarea rezultatelor obþinute.

Acþiunile propuse trebuie sã fie în concordanþã cu politicile naþionale, sã ateste în mod clar caracterul transfrontalier, prinimplicarea unei instituþii partenere din aria eligibilã a þãrii vecine ºi sã fie implementate în aceastã arie.

Din punct de vedere instituþional, elementele-cheie ale Programului de Vecinãtate sunt reprezentate de finanþarea combinatã� PHARE CBC ºi TACIS, exerciþiul de programare, solicitarea propunerilor de proiecte ºi procesul de selecþie a acestora, toatecomune.

Dispoziþiile privind implementarea acestui program ilustreazã principiul egalitãþii în parteneriat a celor douã þãri, ambeleavând roluri egale în cadrul structurilor de management ale Programului de Vecinãtate. Aceste structuri sunt în numãr de trei:Comitetul Comun de Cooperare � având ca obiectiv supervizarea politicii programului ºi supervizarea, din punct de vederefinanciar, a desfãºurãrii acestuia; Comitetul Comun de Coordonare � organismul operaþional al Programului; Secretariatul TehnicComun � structurã ce rãspunde de activitãþile de ordin administrativ aferente Programului.

Managementul comun al acestui program asigurã un grad sporit de implicare a þãrilor participante, precum ºi o planificaremai eficientã, constituind, în acelaºi timp, un cadru favorabil desfãºurãrii activitãþilor de cooperare transfrontalierã.

Pentru România, rolul de Autoritate Contractantã vafi îndeplinit de Ministerul Integrãrii Europene, prin DirecþiaCooperare Transfrontalierã, iar pentru Ucraina, DelegaþiaComisiei Europene în Ucraina, Belarus ºi Moldova.

�Proiectele comune�, având impact transfrontalier,ce vor fi sprijinite în cadrul programului, sunt definite dupãcum urmeazã:

1. PPrrooiieeccttee ssiimmppllee, cu efect transfrontalier, care auloc în cea mai mare mãsurã sau exclusiv pe o parte agraniþei, dar în beneficiul ambilor parteneri;

2. PPrrooiieeccttee ccoommpplleemmeennttaarree, în care activitatea ce sedesfãºoarã pe o parte a frontierei este însoþitã de oactivitate identicã de cealaltã parte;

3. PPrrooiieeccttee iinntteeggrraattee, în care partenerii de pefiecare parte a frontierei contribuie cu diferite elemente laun singur proiect.

19


20


Programul va fi implementat prin mecanismul schemelorde grant, cuantumul finanþãrilor fiind de pânã la 50,000 europentru proiectele din cadrul Prioritãþii 3, iar pentru cele aferentePrioritãþilor 1 ºi 2, începând de la 50,000 de euro.

În sfera aplicanþilor eligibili se înscriu organizaþii non-profit ºi non-guvernamentale, organizaþii profesionale, camerede comerþ, instituþii de educaþie ºi cercetare, fundaþii, asociaþii,agenþii pentru dezvoltare regionalã etc.

Regulile de cofinanþare sunt diferite pentru PHARE CBCºi TACIS, în primul caz procentul de minimum 10% urmând a fiasigurat din resursele proprii ale beneficiarilor.

Contribuþia PHARE ºi cofinanþarea naþionalã totalizeazãpeste 7 milioane de euro, la nivelul anului 2004, sumã cepoate fi contractatã de cãtre viitorii beneficiari români în cursulanului 2006, iar sumele aferente programelor 2005 ºi 2006au un cuantum mai ridicat.

AAlliinnaa AAMMZZIICCÃÃConsilier de integrare europeanã


Fondul Social European este cel mai vechi fondstructural comunitar, prevãzut în Tratatul de la Roma (art. 123-125) ºi creat în 1960. Iniþial i s-au încredinþat douã misiuni: sãacopere jumãtate din cheltuielile statelor membre pentru aasigura muncitorilor o reconversie productivã prin reintegrareprofesionalã ºi cu indemnizaþii de reinstalare ºi sã acordeajutoare salariaþilor afectaþi de restructurarea întreprinderilorunde lucreazã. Administrat de Comisia Europeanã ºi asistat deun Comitet condus de un comisar european, Fondul SocialEuropean a venit în ajutorul unui numãr de 35 de milioane depersoane din 1960 pânã în 1997 cu o sumã de aproape 30de miliarde de ecu.

PPrriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee ale Fondul Social Europeanvizeazã sprijinirea politicilor active ale pieþei muncii prinpromovarea ocupãrii ºi incluziunii sociale, a politicilor îndomeniul educaþiei ºi formãrii (prin învãþare pe parcursul întregiivieþi ºi mobilitate), promovarea adaptabilitãþii ºi spirituluiantreprenorial, precum ºi a politicilor specifice pentru femei.

PPrriinncciippaalleellee aaccþþiiuunnii promovate de Fondul SocialEuropean se referã la investiþiile în capitalul uman având cascop îmbunãtãþirea ocupãrii prin intermediul unor mãsuri pentruºomeri sau pentru angajaþii ameninþaþi de ºomaj, a mãsurilorpentru întreprinderi ºi angajaþi, dar ºi investiþii în infrastructurã,legate însã tot de formarea profesionalã (clãdiri etc.).

În cadrul mmããssuurriilloorr ppeennttrruu ººoommeerrii pot fi promovateproiecte referitoare la consilierea în carierã ºi formareaprofesionalã, pentru obþinerea unui loc de muncã, consultanþaantreprenorialã. Se mai urmãreºte calificarea iniþialã,recalificarea, perfecþionarea în meseria dobânditã. Se oferãindemnizaþii la angajare ºi alte tipuri de sprijin pentru angajare,de exemplu indemnizaþii la mutarea în alt oraº, dar ºi mãsuri deocupare temporarã. Se sprijinã ºi iniþierea unei activitãþiindependente, de exemplu prin ajutorul acordat pentru

Fondul SSocial EEuropean

LLiicciittaaþþiiee ddee pprrooiieeccttee îînn ccaaddrruull PPrrooggrraammuulluuii ddee VVeecciinnããttaatteeRRoommâânniiaa��UUccrraaiinnaa

În data 3 mai 2006, Ministerul Integrãrii Europene alansat prima licitaþie de propuneri de proiecte ce vor beneficiade finanþare în cadrul Programului de VecinãtateRomânia�Ucraina (schema de granturi pentru 2004). Peste 7milioane de euro sunt disponibili pentru finanþarea de proiecteîn domeniul dezvoltãrii economice ºi sociale în zona de graniþãdintre România ºi Ucraina, dezvoltarea sistemelor integrate deinfrastructurã în zona transfrontalierã ºi acþiuni de tip People topeople. Data-limitã pentru depunerea proiectelor este1.08.2006, ora 16.00.

IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree::Biroului Regional de Cooperare Transfrontalierã Suceava

� Secretariatul Tehnic Comun Str. Mihai Eminescu nr. 8, cod720 183, Suceava, jud. Suceava

Telefon/fax: 0230 53 00 49E-mail: [email protected];www.mie.ro

PPrriioorriittããþþiillee FFoonndduulluuii SSoocciiaall EEuurrooppeeaann ppeennttrruuppeerriiooaaddaa 22000077-22001133::

!! Educaþie, ocupare ºi sisteme de suport social!! Investiþii în capitalul uman!! Întãrirea capacitãþii instituþionale!! Adaptabilitatea muncitorilor!! Oferta de muncã!! Populaþia dezavantajatã

21


întreþinere în etapa iniþierii unei afaceri.În cadrul mmããssuurriilloorr ppeennttrruu aannggaajjaaþþiiii aammeenniinnþþaaþþii ddee ººoommaajj

pot fi promovate proiecte care au ca scop consilierea în cazulriscului ºomajului în ceea ce priveºte schimbarea meseriei ºi adomeniului, instruirea în procedura de cãutare a unui loc demuncã, dar ºi posibilitatea iniþierii unei afaceri proprii.

În cadrul mmããssuurriilloorr ddeessttiinnaattee îînnttrreepprriinnddeerriilloorr ººii

aannggaajjaaþþiilloorr poate fi incluse acþiuni de consultanþã acordatãîntreprinderilor în vederea asigurãrii competitivitãþii ºi locurilorde muncã prin modernizarea fluxurilor de lucru (în specialdezvoltarea organizaþiei ºi a personalului), calificarea ºiinstruirea managementului ºi angajaþilor, consultanþã în vedereaconsolidãrii afacerii ºi asistenþã pentru întreprinderile nouînfiinþate.

Fondul Social European are ºi o componentã de iinnvveessttiiþþiiiiîînn iinnffrraassttrruuccttuurrãã în cadrul cãreia pot fi acoperite costurilemateriale ºi de personal în vederea înfiinþãrii ºi extinderiiinstituþiilor de formare profesionalã ºi consiliere, investiþii înconstrucþii ºi dotarea instituþiilor de formare ºi consiliere, dar ºiextinderea administraþiei muncii.

Fondul Social European se adreseazã administraþiilordin domeniul muncii (Agenþii Judeþene de Ocuparea Forþei deMuncã), furnizorilor de servicii, Camerelor de Comerþ ºiIndustrie, asociaþiilor sociale, ONG-urilor, unitãþilor deînvãþãmânt ºi de formare profesionalã, precum ºi altor furnizoride la nivelul comunelor. RRoolluull OONNGG-uurriilloorr va fi de a identificanevoile de la nivel local, de a realiza baze de date, studii,analize, de a propune metodologii, de a contribui laimplementare pe baza unui parteneriat activ, de a oferiexpertizã.

RRoolluull aauuttoorriittããþþiilloorr rreeggiioonnaallee ººii llooccaallee va fi de a contribuila o mai mare implicare a partenerilor sociali (sindicatele ºipatronatul), de a pune la dispoziþie baze de date, de a seasocia în parteneriate cu centrele de formare a funcþionarilorpublici pentru îmbunãtãþirea performanþelor acestora.

RRoolluull CCaammeerreelloorr ddee CCoommeerrþþ ººii IInndduussttrriiee va fi de apromova activitãþile în reþea, de a oferi expertizã ºi informaþiidespre firme ºi de a informa cu privire la procedura de finanþareºi de a pune la dispoziþie bazele de date pe care le deþin.

Prin Fondul Social European pot fi finanþate proiectecare nu sunt finanþate direct de la bugetul naþional. Pentruproiectele finanþate prin FSE, contribuþia naþionalã se va ridicala cel puþin 25% din costurile eligibile. Vor trebui elaboratePlanuri Regionale de Acþiune pentru Ocupare în care sã fiestabilite prioritãþile la nivel regional, identificate iniþiativele ºipartenerii de ocupare la nivel local ºi vor fi înfiinþate 8 unitãþiregionale de implementare.

În perioada 2007-2013, României i s-a alocat suma de1-1,3 miliarde euro anual prin Fondul Social European, cucondiþia de a avea capacitatea de a pregãti proiecte viabile.Se estimeazã cã FSE va putea fi accesat în România înperioada iulie-august 2007.

MMaannaaggeemmeennttuull FFSSEE îînn RRoommâânniiaa dduuppãã 220000771. Autoritatea de Management � activeazã pe lângã

Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei; trebuie sãasigure controlul a cel puþin 5% din proiecte.

2. Autoritatea de Platã � înfiinþatã pe lângã MinisterulFinanþelor, va primi banii de la Comisia Europeanã, va derulaplãþile efective ºi va trimite banii pânã la cele mai mici nivele.

3. Organism Independent � va verifica Autoritatea deManagement.

Cele trei instituþii trebuie sã funcþioneze separat.Terþii vor fi: MMSSF, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi

Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã prin oficiilejudeþene.

Curtea Europeanã de Conturi, OLAF ºi ControlulFinanciar din cadrul Comisiei Europene vor controlacorectitudinea alocãrii ºi utilizãrii fondurilor.

CCooddrruuþþ CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUUConsilier de integrare

Prefectura Prahova

BBiibblliiooggrraaffiiee::1. Sesiune de instruire � Proiect de Twinning România (Ministerul

Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei) � Germania (Ministerul Muncii dinlandul Renania de Nord � Westfalia), Cãlãraºi, 23-25 martie 2005;

2. Gilles Ferréol (coord.) � Dicþionarul Uniunii Europene, EdituraPolirom, Iaºi, 2001

22


Dintre spaþiile de cooperare INTERREG III B, Spaþiul CentralAdriatic Danubian Sud-Est European (Central Adriatic Danubian SouthEastern European Space� CADSES) este cel mai extins ºi complexincluzând 9 state membre: Austria, Republica Cehã, Germania,Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia ºi Slovenia, 7 state ne-membre: Albania, Bosnia ºi Herþegovina, Croaþia, Fosta RepublicãIugoslavã Macedonia, Moldova, Serbia ºi Muntenegru ºi Ucraina ºi 2state în curs de aderare: România ºi Bulgaria (fig.1).

Obiectivul principal al programului INTERREG III B CADSESeste acela de a dezvolta cooperarea transnaþionalã între autoritãþilenaþionale, regionale ºi locale, cooperare esenþialã pentru creºtereagradului de integrare teritorialã în Europa. Cele 4 prioritãþi în care setranspune obiectivul principal sunt prevãzute în Documentul de Programastfel: ! PPrriioorriittaatteeaa 11 � Promovarea abordãrii dezvoltãrii spaþiale ºi aacþiunilor referitoare la coeziunea economicã ºi socialã;! PPrriioorriittaatteeaa 22 � Sisteme eficiente ºi sustenabile de transport ºiaccesul la societatea informaþionalã;! PPrriioorriittaatteeaa 33 � Promovarea ºi managementul patrimoniului naturalºi cultural;! PPrriioorriittaatteeaa 44 � Protecþia mediului, managementul resurselor ºiprevenirea riscurilor.

Structura de management a programului este una tipicãprogramelor transnaþionale, fiind constituitã din: Autoritatea deManagement ºi Autoritatea de Platã stabilite în Italia, Secretariatul

Tehnic Comun de la Dresda, Comitetul de Coordonare, Comitetul de Monitorizare, Comitetele Naþionale ºi Punctele Naþionale deContact din fiecare stat partener la program (fig.2).

Deºi eligibile pentru a participa la acest program, statele în curs de aderare ºi statele ne-membre nu au avut în trecut fonduri alocatepentru finanþarea proiectelor partenerilor CADSES. Abia la cea de-a patra cerere de propuneri de proiecte Comisia Europeanã a permisutilizarea fondurilor PHARE, Tacis ºi Cards, în paralel cu fondul FEDR, pentru finanþarea proiectelor. Coordonarea celor patru instrumentefinanciare a constituit una dintre cele mai mari provocãri din punct de vedere al gestiunii programului, al cãrui caracter transnaþional îl fãceaºi aºa suficient de greu de coordonat, chiar ºi fãrã a lua în considerare aspectele privitoare la finanþare.

Fiind în primul rând un exerciþiu al comunicãrii ºi cooperãrii, programul CADSES a trezit interesul diferitelor instituþii din statele extra-comunitare, care, deºi nu beneficiau de finanþare, au participat în mod activ, ca parteneri în proiecte. România a avut între 2002 - 2005aproximativ 90 de parteneri CADSES, un numãr impresionant având în vedere faptul cã programul nu a beneficiat de mediatizare în þaranoastrã.

La ultima cerere de propuneri de proiecte România a alocat din fondurile PHARE 1.590.000 euro finanþãrii proiectelor partenerilorromâni la acest program. Rezultatul imediat a constat în creºterea majorã a numãrului de parteneri români în proiecte, ºi creºterea interesuluifaþã de CADSES.

Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeanã a decis împãrþirea spaþiului CADSES în douã noi spaþii de cooperare: Spaþiul Sud-Est European, din care face parte ºi România, ºi Spaþiul Est-Central European. Împãrþirea nu poate avea decât o justificare ºi anume aceeacã din punct de vedere spaþial CADSES acoperea o arie mult prea mare pentru a putea asigura dezvoltarea integratã ºi coerenþa

Cooperarea ttransnaþionalã �� pprogramul CCADSES

Fig. 11

proiectelor.Urmãtorul exerciþiu de programare

(2007-2013) va gãsi þara noastrã într-o cutotul altã posturã ºi anume aceea de statmembru ce beneficiazã de alocãri financiaredin fondurile structurale, respectiv din FEDR.România va beneficia de fonduri în valoare deaproximativ 70 de milioane de euro în decursde ºapte ani pentru finanþarea programuluiSud-Est European.

Prioritãþile programului, aºa cum aparele în Proiectul de Regulament FEDR, vor fi:

aa)) IInnoovvaaþþiiee: crearea ºi dezvoltarea dereþele ºtiinþifice ºi tehnologice, îmbunãtãþireacapacitãþilor de cercetare ºi dezvoltaretehnologicã la nivel regional precum ºi acapacitãþilor de inovaþie, unde acestea contribuie în mod direct la dezvoltarea economicã echilibratã a zonelor transnaþionale. Acþiunile potinclude: crearea de reþele între instituþii de învãþãmânt universitar, instituþii de cercetare, întreprinderile mici ºi mijlocii; legãturi pentruîmbunãtãþirea accesului la transferul de informaþii ºtiinþifice ºi tehnologie între instituþiile din domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice ºicentrele internaþionale de excelenþã în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii; înfrãþirea instituþiilor în vederea transferului de tehnologie; ºidezvoltarea instrumentelor comune de inginerie financiarã având ca rol susþinerea dezvoltãrii cercetãrii ºi tehnologiei în cadrul întreprinderilormici ºi mijlocii;

bb)) MMeeddiiuu: activitãþi în domeniul managementului apelor, eficienþei energetice, prevenirii riscurilor ºi protecþiei cu caractertransnaþional. Acþiunile pot include: managementul ºi protecþia bazinelor fluviale, a zonelor de coastã, a resurselor marine etc.; prevenireainundaþiilor; promovarea securitãþii maritime ºi protecþia împotriva riscurilor naturale ºi tehnologice;

cc)) AAcccceessiibbiilliittaattee: activitãþi cu caracter transnaþional legate de îmbunãtãþirea accesului la serviciile de transport ºi telecomunicaþii ºicreºterea calitãþii acestora. Acþiunile pot include: investiþii în sectoarele transnaþionale ale reþelelor de transport ºi telecomunicaþii; îmbunãtãþireaaccesului local ºi regional la reþelele naþionale ºi transnaþionale; creºterea inter-operabilitãþii sistemelor naþionale ºi regionale; promovareasistemelor avansate de informaþii ºi tehnologii de comunicaþii;

dd)) DDeezzvvoollttaarreeaa uurrbbaannãã: întãrirea dezvoltãrii policentrice la nivel transnaþional, naþional ºi regional. Acþiunile pot include: crearea sauîmbunãtãþirea reþelelor urbane ºi a legãturilor urban-rurale; strategii de atingere a obiectivelor comune urban-rurale; protejarea ºi promovareapatrimoniului cultural ºi integrarea strategicã a zonelor de dezvoltare transnaþionale.

Programul Sud-Est European va beneficia începând cu anul 2007 de o mult mai largã mediatizare în România, iar în procesul deprogramare vor fi implicaþi partenerii sociali pentru a evita în acest fel pierderile de fonduri care ar putea sã aparã în cazul în care proiectelecu implicare româneascã nu ating gradul de calitate necesar pentru finanþarea lor.

Circuitul fondurilor este urmãtorul: toate fondurile alocate programului de cãtre Comisia Europeanã ºi de cãtre statele partenere (co-finanþãrile naþionale) se transferã în contul Autoritãþii de Management (AM) de la Budapesta. Suma tuturor fondurilor transferate reprezintãbugetul programului. În urma selecþiei celor mai bune proiecte, banii sunt transferaþi în continuare de AM partenerilor principali ai acestorproiecte. Dacã bugetele proiectelor selectate, la care participã partenerii dintr-un stat, nu acoperã suma pe care respectivul stat a transferat-o cãtre AM, restul sumei se distribuie cãtre celelalte state. Aºadar, un stat poate pierde întreaga sumã alocatã dacã partenerii din statulrespectiv nu furnizeazã proiecte de calitate, cu ºanse de finanþare. Principiul calitãþii proiectelor ºi nu acela al finanþãrilor din partea stateloreste cel care va ghida fondurile cãtre diferite zone ale spaþiului programului.

IIrriinnaa CCRRUUCCEERRUUConsilier de integrare


23


Fig. 22

24


Europa diversitãþii, toleranþei ºi respectului reciproccelebreazã în 2007 anul egalitãþii de ºanse sau aloportunitãþilor egale pentru toþi, indiferent de vârstã, gen, etnie,orientare sexualã ºi pot sã enumãr multe alte criterii decategorisire a oamenilor, deºi doar 17 dintre ele constituiepâinea ºi cuþitul Consiliului Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii. De ce am menþionat aceastã instituþie? Pentru cãsocietatea, inclusiv România, se împarte în bãrbaþi ºi femei,bogaþi ºi sãraci, puternici ºi slabi ºi pot continua sã prezint osocietate polarizatã, însã este suficient pentru o primã ipotezãde lucru. Chiar dacã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi,egalitatea de gen, a fost consfinþitã în tratate, a devenit obiectulunor acte comunitare, în baza ei se înfiinþeazã instituþii depromovare a egalitãþii de ºanse în statele membre, diferenþe,mai mult, discriminãri existã, se practicã, sunt încurajate depolitici, programe ºi alocãri bugetare oarbe la gen.

Decizii ale autoritãþilor centrale ºi localediscrimineazã, sã spunem involuntar, considerând cã ele auacelaºi impact asupra femeilor ºi bãrbaþilor, ºi nu iau înconsiderare nevoile, aspiraþiile diferite ale femeilor ºi bãrbaþilor,ceea ce legea egalitãþii de ºanse ºi de tratament între femei ºibãrbaþi obligã, dar o face foarte subtil ºi, în lipsa unormonitorizãri ºi implementãri conºtiincioase, fãrã putere.

Dacã instituþiile publice nu au reuºit, organizaþiile non-guvernamentale care au desfãºurat programe pentru femei cufinanþare externã (majoritar europeanã) au construit înmentalitatea româneascã conceptul de egalitate de ºanse, cusemnificaþie firavã printre români, dar foarte puternicã printremilitantele din România. Mass-media a pus umãrul ºi, astfel,majoritatea românilor ºi româncelor pot recunoaºte cã au auzitaceastã expresie.

Am reuºit sã conturez un mini-scenariu în care românii� bãrbaþi ºi femei � sunt egali. Reprezentanþi ai societãþii civile,le fac cunoscute drepturile, le explicã ºi îi îndrumã spre instituþiilepublice, acolo unde trebuie sã ajungã dacã au probleme: nu lise recunoaºte egalitatea în drepturi, sunt discriminaþi. Statulromân îºi cunoaºte bine responsabilitãþile, s-a pregãtit cu instituþiispecializate în egalitate de ºanse ºi combaterea discriminãrii, eadevãrat nu cu foarte mulþi specialiºti ºi resurse financiare, darsunt acolo, funcþioneazã ºi reacþioneazã la plângeri sausesizãri.

Da, România a fost întotdeauna o þarã cu resurse, darsãracã, care investeºte în primul rând în drumuri ºi mai apoi înromâni, bineînþeles, în urma unei decizii politice. Noroc cã ne-am asumat angajamente, inclusiv în domeniul egalitãþii de gen,suntem pe cale sã le îndeplinim, iar instituþiile europene ne ajutãcu fonduri din bugetul comunitar, buget la care contribuie femeiºi bãrbaþi europeni.

Am depãºit statutul de þarã candidatã, pentru încãfoarte puþin timp mai suntem þarã în curs de aderare, în curândvom deveni stat membru ºi vom beneficia de fonduri de post-aderare sau structurale. Aceste fonduri structurale finanþeazã înproporþie de 43% Planul Naþional de Dezvoltare pentruperioada 2007�2013, în timp ce 48 % din suma necesarã

Gender SSFFFoonndduurrii ssttrruuccttuurraallee ddiinn ppeerrssppeeccttiivvãã ddee ggeenn

25


implementãrii este alocatã de la bugetul de stat, iar 9% dinsurse private. Aceste procente sunt estimative, ele se vornegocia cu Comisia Europeanã în 2006.

Planul Naþional de Dezvoltare 2007�2013 (PND)reprezintã documentul de planificare strategicã ºi programarefinanciarã multianualã, aprobat de Guvern ºi elaborat într-unlarg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economicãa României, în conformitate cu Politica de Coeziune a UniuniiEuropene1. PND nu se substituie unei strategii de dezvoltareeconomicã, reprezintã o componentã a acesteia.

Obiectivul global al PND 2007�2013 constã înreducerea cât mai rapidã a disparitãþilor de dezvoltare socialãºi se bazeazã pe trei obiective specifice:

- creºterea competitivitãþii pe termen lung- dezvoltarea infrastructurii de bazã la standarde

europene- perfecþionarea ºi utilizarea mai eficientã a

capitalului uman autohton.În vederea atingerii obiectivului general ºi a celor

specifice, s-au formulat ºase prioritãþi naþionale în cadrul cãrorasunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenþiispecifice ºi s-au conturat sub-prioritãþi:

1. creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltareaeconomiei bazate pe cunoaºtere

2.dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii detransport

3.protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului4.dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupãrii

ºi incluziunii sociale, întãrirea capacitãþii administrative5.dezvoltarea economiei rurale ºi creºterea

productivitãþii în sectorul agricol6.diminuarea disparitãþilor de dezvoltare între regiuni.Astfel, politica naþionalã de dezvoltare se aliniazã la

prioritãþile comunitare de dezvoltare, diferite pentru bãrbaþi ºifemei. Pentru a se þine cont de aceastã perspectivã diferitã, lanivel comunitar s-a stabilit o abordare dualã: acþiuni specifice înfavoarea femeilor (datoritã faptului cã, în anumite contexte,reprezintã un grup defavorizat) ºi gender mainstreaming �abordare integratoare2. Cele douã abordãri suntcomplementare, prima reuºeºte sã reducã diferenþe punctuale,creând oportunitãþi similare, dacã nu egale, cea de-a doua

atacã inegalitãþile structurale existente între femei ºi bãrbaþi ºicare se datoreazã alocãrilor reduse de la bugetul publicpentru sectoare economice feminizate, feminizarea sãrãciei,rãspândirea fenomenului violenþei sub toate aspectele ei etc.

Încã din 1996 s-a adoptat Rezoluþia 96/C 386/01a Consiliului privind introducerea perspectivei de gen înfondurile structurale. Aceastã rezoluþie constituie un rãspuns lanevoia de a reduce inegalitãþile dintre femei ºi bãrbaþi cu privirela angajare, nivel de pregãtire, acces la piaþa muncii, implicareîn procesul decizional, Fondurile Structurale fiind un instrumentimportant în atingerea acestui obiectiv. Astfel, rezoluþia solicitãstatelor membre:

- sã promoveze folosirea consolidatã a fondurilorstructurale pentru a sprijini acþiunile ce aduc o contribuþiepozitivã la promovarea egalitãþii de ºanse;

- sã asigure o participare echilibratã a femeilor ºibãrbaþilor la nivelul comitetelor de monitorizare a FondurilorStructurale;

- sã coopereze în producerea statisticilor genizate(datele statistice sunt analizate pe sexe pentru a se observacele douã perspective asupra problematicilor analizate);

- sã evalueze impactul acþiunilor finanþate prinfondurile structurale;

- sã diminueze ºomajul pe termen lung la nivelulfiecãrui sex;

- sã ia în considerare alocarea sumelor rezultate dinreprogramarea anualã a creditelor neconsumate pentrupromovarea egalitãþii de ºanse.

EEggaalliittaatteeaa ddee ggeenn îînn ppeerriiooaaddaa ddee pprrooggrraammaarree aaFFoonndduulluuii SSoocciiaall EEuurrooppeeaann 22000000��22000066 a inclus prevederi noipentru egalitatea de gen între femei ºi bãrbaþi. Promovareaegalitãþii de gen între femei ºi bãrbaþi devine obligatorie prinTratatul de la Amsterdam3 ºi prin Regulamentele privindfondurile structurale care includ mãsuri de îmbunãtãþire aaccesului ºi participãrii femeilor pe piaþa muncii, pentruincorporarea dimensiunii de gen în toate domeniile deactivitate.

Dincolo de obligaþiile legale, promovarea egalitãþii degen este importantã pentru a elimina inegalitãþile care persistã,iar procentele comunitare sunt relevante în acest sens:

- sub-reprezentare pe piaþa muncii: doar 52% dintre

1 Guvernul României, Ministerul Finanþelor Publice � Planul Naþional de Dezvoltare 2007�2013, http://fonduriue.mfinante.ro/pnd/documente/Sinteza_PND2007_2013.pdf, pg. 12 Abordarea integratoare se referã la utilizarea expertizei de gen în elaborarea ºi planificarea politicilor, utilizarea analizei privind impactul de gen în acest proces, includereaconsultãrilor ºi a participãrii grupurilor ºi organizaþiilor relevante. Numai când aceste (pre)condiþii sunt îndeplinite se poate afirma cã procesul abordãrii integratoare este în curs derealizare. (Gender Mainstreaming. Metode ºi instrumente, CPE, 2004)3 Art. 2: �Comunitatea va avea ca îndatorire (�) promovarea egalitãþii între femei ºi bãrbaþi�, art. 3: �În activitãþile sale, Comunitatea îºi va propune sã elimine toate inegalitãþileºi sã promoveze egalitatea dintre femei ºi bãrbaþi�.

26


femeile apte de muncã lucreazã, cu 19% mai puþin decâtbãrbaþii;

- rata ºomajului feminin este în medie cu 3% mai maredecât a bãrbaþilor;

- preponderenþa femeilor în regimurile de lucru part-time: 80% dintre angajaþii part-time sunt femei;

- persistenþa inegalitãþilor de remunerare: plata peorã pe care o primeºte o angajatã reprezintã în medie 83% dinplata pe orã a bãrbaþilor;

- femeile se implicã mai mult în activitãþi domestice ºiactivitãþi familiale: în 1998, 71,6% dintre femeile cu vârstecuprinse între 20 ºi 50 de ani, fãrã copii, lucrau, în timp ce doar51,6% dintre femeile cu un copil mai mic de ºase ani lucrau.

Pe 20 decembrie 2002 Comisia Europeanã aadoptat o Comunicare cu privire la utilizarea perspectiveiintegratoare de gen în documentele de programare aFondurilor Structurale, în perioada 2000 � 2006. Din pãcategender mainstreaming a reprezentat o prioritate exclusiv aFondului Social European. Chiar ºi aºa, acestei prioritãþi �accesul femeilor ºi participarea acestora pe piaþa muncii � i s-a alocat doar 6% din bugetul total al FSE. Doar 3 state membreau alocat 10%.

Comunicarea adoptatã de Comisia Europeanã cuprivire la utilizarea gender mainstreaming în FondurileStructurale4 a înaintat ºi o serie de recomandãri cu privire la:acordarea unor puncte adiþionale pentru mãsurile carecontribuie la egalitatea de gen în procedura de selecþie aproiectelor; alocarea transparentã a finanþãrilor pentru gendermainstreaming; implementarea mãsurilor de conºtientizare ºipregãtire în gender mainstreaming pentru a se folosi expertizade gen; folosirea datelor genizate/segregate pe sex; fiecarestat membru ar trebui sã numeascã un reprezentant în Grupul laNivel Înalt cu privire la gender mainstreaming5 pentru a sprijiniimplementarea abordãrii integratoare în Fondurile Structurale.

Trecând în revistã doar o foarte micã parte dindocumentele programatice comunitare, ne putem întoarce laPlanul Naþional de Dezvoltare care abordeazã egalitatea deºanse ca ºi obiectiv orizontal, alãturi de dezvoltarea durabilã ºipromovarea societãþii informaþionale. Astfel, fiecare prioritatedin strategie include ºi un paragraf � douã despre egalitateade ºanse, perspectiva de gen fiind succint prezentatã în TTaabbeell.Bineînþeles, este vorba de egalitatea de ºanse per se ºi nu doar

egalitatea între femei ºi bãrbaþi.Pentru aceste prioritãþi, egalitatea de ºanse în general,

egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi, în special, a fostgânditã ca un oobbiieeccttiivv oorriizzoonnttaall, mai exact un criteriu pe caretrebuie sã îl respecte toate proiectele ce vizeazã finanþareaprin fonduri structurale.

Respectarea criteriului de gen presupune evaluareaimpactului de gen în faza de planificare (cum vor fi afectaþibãrbaþii ºi femeile ºi dacã vor fi afectaþi diferit), identificareafactorilor care genereazã inegalitãþi ºi eliminarea acestora,monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de gen ºi, nu în ultimulrând, producerea datelor genizate.

Toate acestea sunt la rândul lor obiective specifice,cuantificabile care pot fi îndeplinite pornind de la o foarteprecisã evaluare a condiþiei femeilor ºi a bãrbaþilor în domeniulîn care aplicantul doreºte sã implementeze proiectul.

Existã date segregate pe gen la Institutul Naþional deStatisticã, ele sunt cu siguranþã de folos aplicanþilor înîntocmirea proiectului. De asemenea, autoritãþile demanagement, interesate sã aibã cât mai multe proiectefinanþabile la 1 ianuarie 2007, pot ajuta aplicanþii sãîntocmeascã proiecte de succes, gender-friendly, publicând pesite-urile de specialitate baze cu contacte ale specialiºtilor degen, fiºe-standard de evaluare cuprinzând indicatori deevaluare a impactului de gen în toate domeniile prioritare.Foarte valoroase ar fi training-urile, schimburile de experienþãcu unitãþile de egalitatea de ºanse existente la nivelul celorlaltestate membre, publicarea unor manuale de bune practici, ºilista ingeniozitãþilor de gen ar putea continua.

4 COM (2002) 748 final5 Grupul este prezidat de Comisia Europeanã care stabileºte, în strânsã colaborare cu Preºedinþia, douã reuniuni anuale. De fapt, una din principalele atribuþii este sprijinireapro-activã a preºedinþiilor în procesul de identificare a politicilor ºi subiectelor care urmeazã sã fie dezbãtute în cadrul Consiliului European. De asemenea, Grupul este principalulforum de planificare a implementãrii Platformei de la Beijing.

27


PPrriioorriittããþþii SSuubbpprriioorriittããþþii CCoommppoonneennttaa ddee ggeenn

11.. CCoommppeettiittiivviittaattee ººiiddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccããbbaazzaattãã ppee ccuunnooaaººtteerree

1.1 creºterea accesului pe piaþã al IMM-urilor1.2 economie bazatã pe cunoaºtere 1.3 eficienþã energeticã, resurse regenerabile

- respectarea egalitãþii de ºanse � criteriu de selecþie- indicatori de monitorizare a impactului de gen

22.. IInnffrraassttrruuccttuurraa ddeettrraannssppoorrtt

2.1 infrastructurã trans-europeanã prin reþelede legãturã 2.2 infrastructurã de interes naþional ºi serviciiaferente2.3 dezvoltarea sectorului transporturi

- bãrbaþii sunt avantajaþi în gãsirea unui loc de muncã în domeniultransporturilor- acþiuni pentru menþinerea principiului egalitãþii de ºanse �nu doarîntre femei ºi bãrbaþi�, dar ºi în privinþa persoanelor cu handicap,a minoritãþilor ºi a imigranþilor

33.. MMeeddiiuu 3.1 accesul la utilitãþi la standarde de cantitateºi calitate în sectoarele apã ºi deºeuri3.2 sisteme sectoriale de management almediului

- reprezentarea egalã a sexelor în comitetele de planificare ºimonitorizare- asigurarea egalitãþii în faza de planificare- raportarea mãsurilor în vederea eliminãrii obstacolelor existente- stabilirea unor obiective la nivel de proiect- monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de gen- colectarea de date segregate pe gen

44.. RReessuurrssee uummaannee,,iinncclluuzziiuunnee ssoocciiaallãã,,ccaappaacciittaattee aaddmmiinniissttrraattiivvãã

4.1 dezvoltarea capitalului uman4.2 promovarea ocupãrii depline4.3 incluziune socialã

4.4 capacitate administrativã ºi bunã guver-nare

- crearea unei culturi a egalitãþii de ºanse prin efortul cumulat însectorul public, privat ºi al societãþii civile- femeile vor fi încurajate sã munceascã în domenii consideratemasculine- acþiuni de prevenire ºi combatere a discriminãrii pe criterii de gen,a hãrþuirii sexuale la locul de muncã, a violenþei în familie ºisocietate, a traficului ºi exploatãrii sexuale

55.. EEccoonnoommiiee rruurraallãã ººiipprroodduuccttiivviittaattee aaggrriiccoollãã

5.1 competitivitate agro-alimentarã ºi silvicã 5.2 standarde de viaþã ridicate prindiversificarea activitãþilor rurale5.3 dezvoltarea fermelor ºi exploataþiilorforestiere5.4 stimularea iniþiativelor locale5.5 pescuit durabil ºi acvaculturã

- stabilirea tinerilor în mediul rural pentru revitalizarea economieirurale - sprijinirea populaþiei vârstnice pentru a-ºi asigura traiul fãrã apresta muncã agricolã, mai ales prin pensionarea anticipatã- mãsuri pentru zonele defavorizate pentru diminuarea riscului dedepopulare

66.. DDiimmiinnuuaarreeaaddiissppaarriittããþþiilloorr îînnttrreerreeggiiuunnii

6.1 infrastructurã regionalã ºi localã6.2 mediu de afaceri regional ºi local6.3 turism regional ºi local 6.4 dezvoltare urbanã durabilã

- încurajarea participãrii femeilor la activitãþi socio-economice - sprijinirea firmelor- reabilitarea infrastructurii ºi serviciilor care contribuie lareconcilierea vieþii familiale ºi a celei profesionale - asigurarea accesului egal la noi tehnologii permite grupurilordezavantajate sã participe la societatea bazatã pe cunoaºtere

Tabel: PPlanul NNaþional dde DDezvoltare 22007-22013

Bineînþeles, pentru ca toate acestea sã devinã realitate, perspectiva de gen în fondurile structurale ar trebui introdusã desocietatea civilã pe agenda publicã, ºi de ce nu, politicã. Pentru ca femeile ºi bãrbaþii din România sã poatã afirma cã au ºanseegale, este nevoie de un angajament politic serios în sprijinul acestui demers care sã aloce resurse umane ºi financiare unei analizeriguroase a condiþiilor femeilor ºi bãrbaþilor, iar efortul cumulat al sectorului public, privat ºi al societãþii civile sã genereze o realãcreºtere a nivelului de trai ºi accesul egal la progresele pe care aderarea la Uniunea Europeanã le va aduce României.

AAlleexxaannddrriinnaa PPEETTRREEAAConsilierã de integrare


28


CCuurrtteeaa EEuurrooppeeaannãã ddee CCoonnttuurrii,, ��CCoonnººttiiiinnþþaa FFiinnaanncciiaarrãã aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee��:: iissttoorriicc ººii pprreerrooggaattiivveeÎntr-o societate democraticã modernã, responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice este esenþialã, acest proces

îmbrãcând de regulã, douã forme separate, dar complementare: controlul intern ºi auditul extern. Managementul financiar alsectorului public nu poate funcþiona optim fãrã un audit extern adecvat.

La nivel comunitar, expresia acestei raþiuni o constituie Curtea Europeanã a Auditorilor (CEA), instituþie a UE cu sediul laLuxemburg, înfiinþatã prin TTrraattaattuull ddee llaa BBrruuxxeelllleess ((iiuulliiee 11997755)) ºi funcþionalã din octombrie 1977, al cãrei rol în evaluarea ºiîmbunãtãþirea managementului financiar al fondurilor europene a fost puternic argumentat încã din 1973, de cãtre Heirich Aigner,Preºedintele Comitetului de Control Bugetar din Parlamentul European.

Responsabilitatea implementãrii bugetului UE ºi a utilizãrii acestor fonduri într-un mod corect, legal ºi în conformitate curegulamentele aplicabile, îi revine Comisiei Europene. Managementul ºi controlul financiar al fondurilor este asumat în cooperarecu statele membre, fãcând obiectul mai multor nivele de control, între Comisia Europeanã ºi administraþiile statelor membre ºibeneficiare. La rândul sãu, Comisia Europeanã are un serviciu de audit intern care asigurã implementarea ºi funcþionarea eficientã

a sistemelor de control intern. Curtea Europeanã de Conturi (CEC), ca auditor extern,

evalueazã managementul financiar al fondurilor ca un întreg, de la toatestructurile de administrare pânã la beneficiarul final ºi atribuirea acestui rola coincis cu stabilirea a douã aspecte importante:

- finanþarea în totalitate a bugetului UE din sursele proprii; - extinderea puterii Parlamentului European în sfera controlului bugetar,

prin exercitarea procedurii de �descãrcare� � expresie politicã acontrolului extern al implementãrii bugetului (al treilea nivel de control albugetului UE), definitã ca decizia prin care Parlamentul European, larecomandarea Consiliului UE, descarcã Comisia Europeanã de gestiuneºi astfel �închide� exerciþiul bugetar.

TTrraattaattuull ddee llaa MMaaaassttrriicchhtt ((ffeebbrruuaarriiee 11999922)) a avansat CEC la statutul de instituþie comunitarã, alãturi de: ParlamentulEuropean, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeanã ºi Curtea de Justiþie, sporindu-i independenþa ºi autoritatea, conferindu-ica principalã atribuþie verificarea conturilor ºi a execuþiei bugetului UE, cu dublul scop de a îmbunãtãþi gestionarea resurselorfinanciare ºi informarea cetãþenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãþile cu responsabilitãþi degestiune.

Astfel, Tratatul instituind Comunitatea Europeanã mandateazã Curtea:• sã auditeze conturile ºi execuþia bugetului UE, sã controleze financiar instituþiile UE ºi toate celelalte organisme care aparþin

de UE;• sã verifice dacã toate aceste venituri ºi cheltuieli UE au fost executate legal ºi corect ºi dacã managementul financiar a fost

bine fundamentat în privinþa economicitãþii, eficacitãþii ºi eficienþei;• sã publice un raport anual conþinând observaþii cu privire la execuþia bugetarã a UE, la închiderea fiecãrui an financiar, cu

includerea declaraþiei de asigurare �Statement of Assurance� (DAS) asupra bonitãþii conturilor UE, legalitãþii ºi regularitãþiitranzacþiilor care stau la baza înregistrãrilor contabile;

• sã transmitã opinii ºi observaþii cu privire la diverse teme specifice sub forma unor rapoarte speciale, propuneri de naturãfinanciarã în legãturã cu legislaþia UE;

• sã raporteze neregulile sau suspiciunile legate de fraudã, detectate în decursul activitãþilor de audit, precum ºi sã propunã

Audit ººi ccontrol ffinanciar aal ffondurilor UUniunii EEuropene

mãsuri de luptã împotriva fraudei;• sã asiste, prin punerea la dispoziþie a publicaþiilor ºi rapoartelor de audit, Parlamentul European în exercitarea autoritãþii de

control asupra implementãrii bugetului UE, privind procedura de descãrcare.

TTrraattaattuull ddee llaa AAmmsstteerrddaamm ((ooccttoommbbrriiee 11999977)) recunoaºte ºi confirmã încã o datã CEC ca instituþie UE ºi prin intrarea învigoare în mai 1999, extinde competenþa acesteia ºi asupra pilonilor doi ºi trei ai UE: Politica Externã ºi de Securitate Comunã,respectiv Justiþie ºi Afaceri Interne. Sporeºte, de asemenea, rolul CEC în lupta împotriva fraudei ºi ilegalitãþii, conferindu-i dreptul deapel la Curtea de Justiþie pentru a-ºi proteja prerogativele, în raport cucelelalte instituþii ale UE. Legat de activitãþile sale, CEC nu are atribuþiijurisdicþionale. În cazul în care auditorii descoperã nereguli, inclusivfraudã, informeazã organismele comunitare competente (OLAF �Oficiul European de Luptã Antifraudã).

TTrraattaattuull ddee llaa NNiissaa ((ffeebbrruuaarriiee 22000011)) a stabilit principiul dereprezentare la nivelul CEC, astfel cã, în prezent, sunt 25 de membricâte unul din fiecare stat al UE, numiþi pentru un mandat de 6 ani.Consiliul UE, dupã consultarea Parlamentului European, adoptã înunanimitate lista membrilor nominalizaþi de fiecare stat în parte.Preºedintele este ales de membri pentru un mandat de 3 ani la sfârºitulcãruia poate fi reales. În cadrul CEC îºi desfãºoarã activitatea 550de profesioniºti proveniþi din statele UE, dintre care circa 250 suntauditori.

Tratatul acordã o importanþã deosebitã cooperãrii CEC cu instituþiile supreme de audit (SAI) ale statelor membre ºicandidate, de regulã prin intermediul grupurilor de lucru ale structurii Comitetului de Contact al UE. Din 1997, pentru a le facilitaintegrarea în UE dupã aderare, CEC a dezvoltat cooperarea cu statele candidate atât din punct de vedere formal cât ºi practic,prin asigurarea schimbului de informaþii, dezvoltarea unor metodologii de audit ºi a unui training profesionist. Un partener valorossub acest aspect a fost SIGMA (Suport pentru Îmbunãtãþirea Managementului ºi Guvernãrii), o iniþiativã comunã a UE ºi OECD(Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã) creatã în 1992 ºi finanþatã în principal de UE. Dupã aderarea la 1 mai2004 a grupului celor 10, cooperarea cu România, Bulgaria, Croaþia ºi Turcia a continuat.

IInnddeeppeennddeennþþaa ººii oobbiieeccttiivviittaatteeaa aaccttiivviittããþþiiii CCuurrþþiiii EEuurrooppeennee ddee CCoonnttuurriiIndependenþa Curþii în raport cu celelalte instituþii ºi state membre garanteazã obiectivitatea activitãþii sale de audit, având

deplinã libertate în ceea ce priveºte organizarea ºi planificarea activitãþii ºi publicarea rapoartelor, potrivit politicilor ºi standardelorproprii adaptate la contextul UE, dar aliniate la standardele internaþionale (stabilite de Federaþia Internaþionalã a Contabililor).

MMaannaaggeemmeenntt eeffiicciieenntt îînn bbeenneeffiicciiuull cceettããþþeenniilloorr EEuurrooppeeiiCurtea Europeanã de Conturi acordã o deosebitã atenþie valorii adãugate a managementului financiar, îmbunãtãþindu-i

performanþa prin observaþiile ºi recomandãrile sale, atât prin aprecierea riscurilor, erorilor, deficienþelor, cât ºi prin identificareamodalitãþilor prin care politicile UE pot fi mai bine implementate, iar fondurile UE mai bine gestionate, cu respectarea principiilortransparenþei ºi normelor financiare: eeccoonnoommiicciittaattee,, eeffiiccaacciittaattee,, eeffiicciieennþþãã..

Aºadar, Curtea Europeanã de Conturi, �Conºtiinþa financiarã a UE�, garanteazã cã bugetul UE a fost gestionat ºi executatlegal, corect ºi în modul cel mai eficient posibil, la toate nivelele de administrare, astfel încât sã fie asigurat maximum de valoarepentru bani, în beneficiul cetãþenilor Europei.

GGiinnaa BBOOAAJJEE �� VVYYTTHHOOUULLKKAASSConsilier de integrare


29


30

POLITICI COMUNITAREPOLITICI COMUNITAREDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

IInnttrroodduucceerreeArticolul porneºte de la ipoteza cã politica de coeziune are drept scop realizarea unei societãþi mai egalitariste ºi mai juste,

capabilã sã creeze oportunitãþi pentru toþi cetãþenii UE, fãrã deosebire de locul unde se aflã. Acest scop a servit, încã din 1986, laschimbarea cursului integrãrii prin extinderea obiectivelor sale, fãcând posibilã definirea uniunii politice ca scop final al procesuluide integrare. Într-o manierã asemãnãtoare, coeziunea a ajutat schimbarea semnificaþiei conceptului de �convergenþã economicã�.Convergenþa nu este numai un proces economic. Este procesul prin care se ajunge la o formã de echitate mai mare în societateaeuropeanã.

IImmppoorrttaannþþaa ccuunnooaaººtteerriiii nnooiilloorr pprroovvooccããrrii aallee ppoolliittiicciiii rreeggiioonnaalleeCunoaºterea provocãrilor reformei fondurilor structurale, în general, ºi a capacitãþii de absorbþie a acestor fonduri de cãtre

autoritãþile naþionale, regionale ºi locale din România, în special, reprezintã o prioritate deoarece1:

• Miza pentru România nu o mai reprezintã integrarea, ci capacitatea de a absorbi instrumentele structurale dupã integrare. • România se aflã într-un moment critic, deoarece la capitolul

21 ºi-a asumat angajamente pe vechiul acquis, iar acum trebuiesã se adapteze cu repeziciune schimbãrilor introduse de noileregulamente.

• Acest domeniu necesitã nu numai un limbaj, dar ºicunoºtinþe specifice.2

• Din momentul în care vor deþine bugetul, regiunile vor fiputernice, ºi implicit, importanþa lor va creºte ca ºi entitãþi politice.

• Capacitatea administrativã a autoritãþilor naþionale,regionale ºi locale, în special a celor care vor gestionainstrumentele structurale în România, trebuie întãritã prin cursuri deformare în domeniul politicii regionale ºi al instrumentelorstructurale.

GGeenneezzaa ººii ccoonntteexxttuull rreeffoorrmmeeii ppoolliittiicciiii rreeggiioonnaalleeReforma politicii regionale a apãrut în contextul dezbaterii

asupra bugetului UE. Dezbaterea nu a vizat exclusiv agricultura ºifondurile structurale. Celelalte politici (vezi agenda de la Lisabona, care ºi-a propus sã facã din Europa cea mai avansatã economiebazatã pe o societate a cunoaºterii pânã în 2010), au început sã suscite din ce în ce mai mult interesul, iar pentru cercetare-dezvoltare trebuie politici comune puternice. În cadrul perspectivelor financiare 2007-2013, Comisia a propus re-orientarea politiciide coeziune, cu scopul de a o pune în serviciul creºterii economice ºi a ocupãrii (Strategia de la Lisabona), precum ºi al dezvoltãriidurabile (Strategia de la Göteborg). În lipsa unui acord asupra bugetului în cadrul Consiliului European din iunie anul trecut, în lunaiulie au fost redactate Orientãrile Comunitare Strategice pentru politica de coeziune.

CCoonnþþiinnuuttuull rreeffoorrmmeeii rreeggiioonnaallee�Reforma menþine obligativitatea programãrii multianuale (pe o perioadã de 7 ani), dar aduce o viziune strategicã pronunþatã

ºi pune accent pe prioritãþile Strategiei Lisabona, solicitând elaborarea a ddooaarr ddoouuãã ddooccuummeennttee pprrooggrraammaattiiccee: uunnuull ssttrraatteeggiicc -

POLITICI COMUNITAREPOLITICI COMUNITARE

Provocãri aare rreformei ppoliticii rregionale aa UUE îîn ccontextul eextinderii sspre EEst

1 Acest aspect a fost discutat în cadrul Simulãrii UE din decembrie 2004, organizatã de ECONOSOFIA (club al organizaþiei studenþeºti VIP), cu participarea domnului NicolaeIdu, director IER.2 Institutul European din România � seria Studii de impact III, studiul nr. 1 Analiza capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare în România, pg. 61

31

Cadrul Naþional Strategic de Referinþã (armonizând atât prioritãþile naþionale, cât ºi pe cele comunitare, cuprinse în OrientãrileComunitare Strategice pentru politica de coeziune) ºi uunnuull ooppeerraaþiioonnaall � Programele Operaþionale. Dispare astfel necesitateaelaborãrii Planului Naþional de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum ºi caracterul operaþional al Cadrului de SprijinComunitar.�3

Actualele obiective (1, 2 ºi 3) ºi cele 4 iniþiative comunitare vor fi reorganizate dupã 2007 în doar 3 obiective: Convergenþã;Competitivitate Regionalã ºi Ocupare; ºi Cooperare Teritorialã Europeanã. România este eligibilã doar pentru obiectivulConvergenþã ºi Cooperare Teritorialã Europeanã. Este indicatã alegerea acelor proiecte care sã creeze o convergenþã economicã,dar ºi premisele unei societãþi mai egalitariste ºi mai juste, capabilã sã creeze oportunitãþi pentru toþi cetãþenii UE, fãrã deosebire delocul unde se aflã (vezi obiectivul Cooperare Europeanã Teritorialã).

Cele cinci fonduri vor fi reduse la trei: Fondul European de Dezvoltare Regionalã, Fondul Social European ºi Fondul deCoeziune. România va beneficia de toate trei.

În domeniul managementului, noþiunea de Autoritate de Platã dispare ºi este înlocuitã cu Autoritatea de Certificare pentruobiectivul Convergenþã. Acelaºi lucru se întâmplã ºi pentru obiectivul Cooperare Europeanã Teritorialã. În acest caz apare ºi oAutoritate Unicã de Control ºi un grup de controlori financiari (format din câte un controlor numit de fiecare stat membru participantcu rolul de a sprijini Autoritatea de Control). La data realizãrii studiului IER s-a ajuns la concluzia cã, chiar dacã �noile structuriaferente obiectivului Convergenþã au fost preluate de cãtre autoritãþile române, existã întârzieri semnificative în crearea noilor structuriaferente obiectivului Cooperare Teritorialã Europeanã�.

3 ibidem, pg. 6


Politica rregionalã 22007�2013

IInnssttrruummeennttee ddee ffiinnaannþþaarree EElliiggiibbiilliittaattee PPrriioorriittããþþii %% ddiinn bbuuggeettOObbiieeccttiivvuull CCoonnvveerrggeennþþãã::

Susþinerea creºterii ºi crearea de locuri de muncã în cele mai slab dezvoltate þãri membre ºi regiuniFFoonndduull EEuurrooppeeaann ddeeDDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã((FFEEDDRR))

Regiuni cu PIB <75% din mediaEU25

- Inovare ºi economia bazatã pe cunoaºtere- Protecþia mediului ºi prevenirea riscurilor- Transporturi, telecomunicaþii, reþele energetice- Întãrirea capacitãþii instituþionale înmanagementul instrumentelor structurale

7788,,55FFoonndduull SSoocciiaall EEuurrooppeeaann((FFSSEE))

- Educaþie, ocupare ºi sisteme de suport social- Investiþii în capitalul uman- Întãrirea capacitãþii instituþionale

FFoonndduull ddee CCooeezziiuunnee((FFCC))

State membre cu PNB <90% dinmedia comunitarã

- Reþele de transport - Infrastructura de mediu

OObbiieeccttiivvuull CCoommppeettiittiivviittaattee rreeggiioonnaallãã ººii ooccuuppaarree::Anticiparea ºi promovarea schimbãrilor

FFEEDDRR(nivel regional)

Regiunile care nu sunt elibibile pentruObiectivul Convergenþã

- Inovare ºi economia bazatã pe cunoaºtere- Accesul la servicii de interes economicgeneral- Protecþia mediului ºi prevenirea riscurilor 1177,,22

FFSSEE(nivel naþional)

- Adaptabilitatea muncitorilor- Oferta de muncã- Populaþia dezavantajatã

OObbiieeccttiivvuull CCooooppeerraarree tteerriittoorriiaallãã eeuurrooppeeaannãã::Promovarea, armonizarea ºi dezvoltarea echilibratã a teritoriului Uniunii

FFEEDDRRRegiuni de graniþã ºi transfrontaliere

- Inovare- Protecþia mediului- Culturã, educaþie

33,,9944

PPrroovvooccããrriillee ppoolliittiicciiii rreeggiioonnaalleePPrriinncciippaallaa pprroovvooccaarree a fondurilor structurale ale UE constã în faptul cã statele contribuabili neþi nu mai sunt dispuse sã plãteascã,

deoarece, în final nu vor primi banii înapoi de la fondurile structurale, drept urmare, prin noile perspective financiare acestea vorprimi 50% din suma totalã pentru obiectivul Competitivitate ºi Cooperare Europeanã Teritorialã. De asemenea s-a propus ogeneralizare a �mecanismului de corecþie� sau rabat, pentru toate cele ºase state contributoare nete. De acest rabat s-a bucuratnumai Marea Britanie, din 1984.

PPrroovvooccaarreeaa ssttaatteelloorr bbeenneeffiicciiaarrii nneeþþii ai fondurilor structurale,aºa cum va fi ºi România dupã aderare la UE, este capacitateade absorbþie, determinatã de impunerea unui anumit procent alcofinanþãrii ºi imposibilitatea asigurãrii acestui procent alcofinanþãrii la nivel local ºi regional.

În contextul reformei politicii regionale o provocare oreprezintã încurajarea studiilor ºi cercetãrilor de cãtre InstitutulEuropean din România pentru atingerea urmãtoarelor obiective:

• analiza criticã a actualei politici regionale a UEreformate;

• analiza cauzelor care au determinat reformareapoliticii regionale a UE din diferite perspective: cea a birocraþiloreuropeni, cea a mediului academic ºi cea a politicienilor;

• explicarea conceptului de coeziune economicã ºisocialã cu care opereazã UE ºi punerea lui în discuþie printr-oserie de întrebãri.

CCeerrcceettããrriillee vviiiittooaarree aarr ttrreebbuuii ssãã rrããssppuunnddãã uunnuuii sseett ddee îînnttrreebbããrrii pprroovvooccaattooaarree ccuumm aarr ffii::• În ce mãsurã regiunile converg sau diverg ºi ce înseamnã acest lucru pentru coeziunea economicã ºi socialã a UE?• Care este definiþia conceptului de coeziune economicã ºi socialã cu care opereazã UE?• Politica regionalã actualã duce la crearea coeziunii economice ºi sociale de facto?• Pentru absorbþia fondurilor, regiunile au ales cele mai uºoare cãi, cum sunt refacerea drumurilor naþionale, dar este aceasta

cea mai bunã direcþie de intervenþie?• Cum putem combina abordarea de sus în jos, cu abordarea de jos în sus a politicii regionale pentru a armoniza interesele

comune ale învingãtorilor ºi perdanþilor integrãrii?• Putem imagina noi instrumente pentru politica regionalã care sã creeze o solidaritate ºi o prosperitate reale aºa cum este

stipulat în preambulul tratatului? Care sunt potenþialii actori ai schimbãrii în aceastã direcþie?• Ar putea China, în calitate de viitor actor global, sã ajute la regândirea conceptului modern al bunãstãrii împreunã cu UE?• Poate fi consideratã reformata politicã regionalã a UE un instrument pentru redistribuþia economicã în Europa, dupã ce vor fi

create noi locuri de muncã ºi creºtere economicã?• Ar putea fi aplicat acest model de cãtre alte blocuri regionale ca un model durabil al coeziunii comprehensive?• Ar putea UE ºi China sã colaboreze în domeniul ºtiinþelor sociale pentru a gãsi un model social adecvat care poate rezolva

provocãrile politicii regionale, ca pe o bunã oportunitate pentru a crea o coeziune comprehensivã în societate?

CCoonncclluuzziiiiÎn concluzie, aceste provocãri ne readuc la chestiunea bugetului, dar ºi a stimulãrii cercetãrii ºtiinþifice, pentru a clarifica

concepte precum: coeziunea, convergenþa ºi integrarea pornind de la urmãtorul raþionament.Primul concept � ccooeezziiuunneeaa � reprezintã obiectivul politic, al doilea concept � ccoonnvveerrggeennþþaa � este mijlocul prin care poate fi

atins obiectivul politic. Convergenþa rãspunde întrebãrii cum poate fi atinsã coeziunea. Dacã nu poate fi atinsã convergenþaeconomico-socialã, atunci obiectivul politic al coeziunii nu poate fi realizat, cu alte cuvinte coeziunea este rezultatul procesului deconvergenþã. Pe termen mediu ºi lung, convergenþa nu este sustenabilã dacã nu existã un proces paralel de integrare. Cel de-altreilea concept � iinntteeggrraarreeaa � se referã la construcþia supranaþionalã sub forma noilor instituþii ºi adoptarea noilor legi care permit

32


atingerea obiectivelor coeziunii.Chestiunea bugetului scoate în evidenþã faptul cã anii 2007-2013 vor reprezenta câmpul de luptã pentru stabilirea plafonului

contribuþiei. Limita superioarã de 1,27% din PNB a �resurselor proprii�� veniturile alocate de cãtre UE pentru bugetul intern � a fostfixatã la Edinburgh, în septembrie 1992. Pentru 2007-2013, cele ºase state membre contributori neþi au propus un plafon de maxim1%, iar propunerea luxemburghezã a fost de 1,06% din PNB, plafon ce nu acoperã nevoile reale: �Nu respectã promisiunile fãcutenoilor state membre. Se vede cã, dincolo de pretenþia de soliditate a construcþiei europene stã sã se verse un tsunami de problemecreate de inevitabile cutremure interne ºi internaþionale.�4

De buget depinde nu doar funcþionarea normalã a Uniunii, ci ºi dinamica procesului de extindere, inclusiv admiterea Românieiºi a Bulgariei in 2007.

În final se poate prevedea faptul cã fãrã un �centru politic de gestiune a dezastrelor sau a crizelor, plaja, adicã periferia Uniunii,va fi cea maturatã de toate furtunile ºi uraganele lumii, plãtind preþul cel mare al inadecvãrii instituþionale.�5

SSaalloommeeeeaa RROOMMAANNEESSCCUUConsilier de integrare

Ministerul Finanþelor Publice

33


4 Cornel Codiþã - Euro-dezastru, editorial apãrut în cotidianul Bursa din 20 ianuarie 2006.5 ibidem6 Romano Prodi � op. cit., pg.132.7 Negocierile GATT au afectat specificitatea comunitãþii prin coborârea ttarifelor vvamale (de la 40% la sfârºitul anilor �40 la 4% în 1994), mijloc tradiþional de protecþie aproducãtorilor interni, ºi extinderea uunor rreguli ccomune.8 Concepþie care a condus la crearea în 1959 a Asociaþiei Europene a Liberului Schimb (AELS), o alternativã la Comunitatea Europeanã.9 Gilles Ferréol � Dicþionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, 2001, pag. 157.

ABC-uul ddumpingului ººi ttaxei aantidumping ((AD)

OOppþþiiuunneeaa iiddeennttiittaarrãã ccoommeerrcciiaallãã aa UUEECCoonnccuurreennþþaa la nivel exclusiv european a încetat sã mai

reprezinte unicul motor al dezvoltãrii ºi a dobândit un caractermondializat; concurenþa pe piaþa internaþionalã capãtã o nouãdimensiune pentru o Europã cu o masã monetarã unicã ºi opiaþã comunã imensã ce permite în consecinþã realizarea unorbeneficii la scarã.

Concluzia acestei realitãþi nu trebuie însã sãdegenereze într-o ccoonnffrruunnttaarree pprrootteeccþþiioonniissttãã a Europei cucelelalte zone economice; dimpotrivã, �blocurile comerciale(�trading blocs�) vor constitui mai degrabã fundamentul(�building blocs�) decât obstacolul (�stumbling blocs�) drumuluispre liberalizarea globalã�6.

Problema are o perspectivã mai largã ce vizeazãiiddeennttiittaatteeaa eeccoonnoommiiccãã pe care Uniunea Europeanã estedispusã sã ºi-o asume: de la finalul anilor �50 (mai precis aafacerii marii zone de liber schimb din 1958) construcþiaeuropeanã a oscilat între douã direcþii de evoluþie: afirmarea caun ansamblu specific7 (prin politici comune) potrivit concepþieifranceze sau zonã de liber schimb cât mai deschisã (o Europãnon-comunitarã) potrivit concepþiei britanice8. Controversa se

tranºeazã evident în favoarea primei direcþii, celei comunitare;problema deschiderii ºi a politicilor concurenþiale cu exteriorulrãmâne însã una deschisã; la 1 ianuarie 1993 SSppaaþþiiuullEEccoonnoommiicc EEuurrooppeeaann ((SSEEEE)) aprofundeazã zona de liber schimbîntre AELS ºi Comunitate.

Mondializarea schimburilor ºi deschiderea spre exteriorsunt de naturã sã formeze o economie europeanã puternicã9,capabilã sã contrabalanseze implicarea SUA ºi a Japoniei încomerþul internaþional.

DDuummppiinngguull îînn ccoommeerrþþuull mmoonnddiiaall Dumpingul, o formã de concurenþã neloialã pe care

OMC-ul nu o blameazã ideologic, dar o sancþioneazã înanumite limite (variabile în funcþie de progresul negocierilormultilaterale în ultimã instanþã), determinã ca reacþie aplicareataxelor AD, considerate în cea mai mare parte a literaturii unmijloc legitim de protecþie a producþiei interne împotrivadistorsionãrii competiþiei.

Legitimã sau nu, taxa AD rãmâne însã o formã deprotecþie, deci un obstacol în calea comerþului liber.

Dreptul GATT dã aviz pozitiv exercitãrii drepturilor

34


vamale care sã permitã ridicarea nivelurilor preþurilorproduselor din import percepute ca fiind în mod artificialscãzute. Nivelul scãzut al preþului derivã, ca regulã generalã,fie din opþiunea de politicã comercialã a firmei care îºipromoveazã producþia prin dduummppiinngg, fie din politicacomercialã naþionalã a unui stat care promoveazã subsidiile,protecþia internã, în anumite domenii de producþie � efectul pepiaþa externã este acelaºi, cu menþiunea cã un comerþ stimulatprin mãsuri statale capãtã o amploare mai mare ºi deci efectulva fi cantitativ net superior.

Tehnic, comerþul internaþional trateazã uneori cadduummppiinngg doar comportamentul firmelor ºi nu politica statelor10

cu toate cã rezultatul, accesul pe un segment major de piaþãexternã, reprezintã ºi într-un caz ºi în altul expresia

comercializãrii unui produs al cãrui preþ este susþinut artificial:într-un caz pierderea se suportã conºtient de o firmã privatã, încel de-al doilea de un buget de stat; raþiunea ºi mecanismulpoliticii este însã identic. Pentru aceastã identitate de raþiunevom putea considera dumpingul stricto sensu ca cel practicatpe filierã privatã ºi lato sensu practicat pe filierã publicã.

Din perspectiva sancþionãrii, în vreme ce prima situaþieeste guvernatã de legislaþii naþionale ºi OMC, fiind instituitã oprocedurã strictã de investigare, cea de-a doua, mult maiimportantã ca pondere în comerþul internaþional, devineobiectul controversat al rundelor de negociere GATT care, dela runda Uruguay pânã la Hong Kong, s-au finalizat cureduceri substanþiale ale unor subvenþii practicate de stateledezvoltate în special în agriculturã. În urma negocierilor, UE apus pe masa tratativelor oferta de a reduce substanþialprotecþionismul manifestat faþã de agricultura comunitarã înschimbul deschiderii pieþei statelor în curs de dezvoltare.

Putem concluziona cã atunci când existã oo ddiissccrriimmiinnaarreeddee pprreeþþ pprraaccttiiccaattãã llaa nniivveell iinntteerrnnaaþþiioonnaall suntem în prezenþa unuidumping. Opþiunea de a vinde în afarã la un preþ inferior celuipracticat în þara exportatoare este însã adesea expresia uneimai bune dominaþii, a unei mai mari puteri pe piaþa naþionalãproprie.

Totuºi, în ciuda faptului cã competitorii din þaraimportatoare ar putea fi lezaþi, atâta timp cât nu existã odiferenþã realã între costul de producþie ºi preþul decomercializare, în literaturã se considerã cã distorsiunea caretrebuie îndreptatã este preþul mai mare de pe piaþaexportatorului ºi nu preþul mai mic de pe piaþa importatorului,rezultând astfel o bunãstare mãritã a consumatorului.

DDuummppiinngg ººii aannttii-dduummppiinngg ((AADD)) îînn OOrrggaanniizzaaþþiiaa MMoonnddiiaallããaa CCoommeerrþþuulluuii

Dumpingul ºi AD au fãcut obiectul a numeroasenegocieri ºi acorduri în cadrul OMC (cele mai importante fiindcele desfãºurate în cadrul rundei Uruguay ºi AcordulAntidumping propriu zis), fiind însã în continuare o ariepreferatã de critici ºi nemulþumiri din partea statelor membre.

Regulile GATT considerã drept concurenþã neloialãdouã circumstanþe distincte: mãrfuri exportate care beneficiazãde subvenþii ºi mãrfurile vândute în exterior llaa pprreeþþ ddee dduummppiinngg..

În limbajul general se utilizeazã termenul �dumping�pentru a denumi toate importurile la preþuri scãzute. Acordulasupra practicilor AD prevede însã criterii stricte de definire

10 Jaime de Melo, Jean Marie Grether � Commerce International. Théories et applications, De Boeck & Larcier, Paris, Bruxelles, 1997, pg. 442.

35


(respectiv raportul de neconcordanþã între preþul practicat pepiaþa externã ºi cel de pe piaþa naþionalã). Complementar înmaterie este Acordul asupra Mãsurilor Compensatorii ºisubvenþiilor.

Statele nu pot invoca aplicarea nici unuia din acesteacorduri decât dacã în urma anchetei preliminare fac dovadaunui pprreejjuuddiicciiuu ssuubbssttaannþþiiaall adus unei ramuri de activitatenaþionale, constatat în urma unei plângeri înaintate de un numãrminim de firme naþionale.

Procedurile de aplicare a unui drept de AD sau a uneimãsuri compensatorii sunt similare, graþie identitãþii raþiunii lor dea fi.

AAccoorrdduurrii iinntteerrnnaaþþiioonnaallee aannttii-dduummppiinnggSpecificul ºi avantajul rundelor de negociere OMC este

unanimitatea de poziþie, ceea ce asigurã ulterior uniformitateade aplicare a unei prevederi convenite.

În materie de anti-dumping, OMC dispune dereglementãri specifice: art. VI GATT, Codul Anti-dumping din1969 ºi cel mai detaliat instrument juridic multilateral în materie,Acordul Anti-dumping negociat în cadrul Rundei Uruguay(Acord de punere în aplicare a art. VI).

Prima abordare a conceptului de anti-dumping s-arealizat prin GATT în art. VI; proliferarea dumpingului a impusreglementarea mai detaliatã. În cadrul Rundei Kennedy (1969)s-a realizat Codul Anti-dumping reluat pentru perfecþionare înRunda Tokyo când a fost semnat ºi un acord în domeniu carenu implicã însã participarea obligatorie a tuturor membrilorOMC (spre deosebire de Acordul Anti-dumping care areincidenþã generalã ºi obligatorie).

Acordul Anti-dumping al OMC, bazat pe art. VI GATT(care defineºte dumpingul ca practicã de a comercializa unprodus pe piaþa de export la un preþ mai mic decât celpracticat pe piaþa naþionalã)11 nu apreciazã caracterul demoralitate al unui astfel de comportament, asigurând doar omonitorizare tehnicã a modului în care statele pot reacþiona înmod legitim ºi fãrã a distorsiona comerþul internaþional prinmãsuri abuzive.

Dreptul OMC prevede existenþa unor capitole specialede subsidii în raport cu compatibilitatea lor cu exigenþele

competiþiei corecte ºi liberalizãrii treptate a pieþelor, cunoscutesub denumirea de �boxes�12.

TTaaxxaa AADDPrima taxã anti-dumping aplicatã vreodatã a fost în

Canada la începutul secolului.Efectul de dumping resimþit de firmele interne este acuzat

de acestea în cadrul unei proceduri reglementate relativ diferitde la þarã la þarã, având ca finalitate cuantificarea prejudiciuluiastfel creat ºi implicit repararea lui prin impunerea unei taxe AD.În UE existã posibilitatea depunerii unei garanþii din parteaexportatorului prin care se evitã astfel taxa AD, precum ºiinstituþia taxelor provizorii.

Taxa AD propriu-zisã reprezintã diferenþa de preþ în pluspe care statul importator o impune produsului importat incondiþii de dumping pentru a restabili astfel competiþia corectãîntre firme (preþul este adus la nivelul pieþei).

Oportunitatea de viitor a taxei AD este controversatãdatoritã caracterului sãu de mãsurã protecþionistã, nu însã ºicaracterul 100% legitim al aplicãrii sale în prezent. Acest lucruface ca un calcul concret al acesteia ºi identificarea situaþiilorîn care este legal aplicabilã sã fie de maximã relevanþã pentrufluxurile comerciale mondiale.

Taxele AD sunt adesea folosite în mod abuziv ºi uneoriîn alte scopuri decât cele clasice; o parte din aceste scopurisunt legitime, precum folosirea lor ca urmare a imposibilitãþiifolosirii unei legislaþii anti-trust adecvate din lipsã de organeinternaþionale de monitorizare în acest sens. Cu toate cã taxaAD exceleazã în dezavantaje, existã totuºi un raport real întreimpunerea taxei AD ºi procesul de liberalizare a comerþului.

MMããssuurrii ccoommppeennssaattoorriiiiPentru a contracara efectele subvenþiilor, statele membre

OMC au dreptul, sub incidenþa GATT, sã impunã mãsuricompensatorii care refac echilibrul concurenþial. Justificareaacestei mãsuri protecþioniste este deci refacerea optimalitãþiiconcurenþiale.13

Una din dificultãþile majore ale OMC este rãspândireautilizãrii subvenþiilor ºi efectele indirecte ale acestora asupraexporturilor14, generând numeroase controverse si conflicte

11 Articolul 2: �For the purpose of this Agreement, a product is to be considered as being dumped, i.e. introduced into the commerce of another country at less than its normalvalue, if the export price of the product exported from one country to another is less than the comparable price, in the ordinary course of trade, for the like product when destinedfor consumption in the exporting country.�12 �Green box� (subsidiile specifice agriculturii, politici neprohibite de acordurile comerciale pentru cã sunt prezumate a nu denatura concurenþa), �amber box� (toate tipurile deprotecþie internã a agriculturii considerate ca distorsionând competiþia) ºi �blue box� (plãþile în sistem de subvenþie neincluse în �amber box� pentru cã sunt plãþi directe aferenteunui program de limitare a producþiei).13 Jaime de Melo, Jean Marie Grether � Commerce International. Théories et applications, De Boeck & Larcier, Paris, Bruxelles, 1997, pg. 442.14 Ibidem, pg. 443.

36


comerciale. Uniunea Europeanã, promovând subvenþii, maiales în domeniul agricol, a fost unul din principalii actori aiacestor diferende.

SSaallvvggaarrddaarreeaa.. CCllaauuzzeellee ddee ssaallvvggaarrddaarreeSalvgardarea în comerþul internaþional este incidenþa în

circumstanþele de excepþie în care statele sunt îndreptãþite sãreacþioneze la creºterea bruscã ºi masivã a unor importuri prindiverse mãsuri pe care le considerã oportune ºi care nu suntcontrare prevederilor GATT. În cadrul OMC negocierile de laUruguay s-au finalizat ºi cu adoptarea unui Acord privindSalvgardarea, întemeiat ca raþiune pe art. XIX GATT. Prejudiciulcauzat þãrii importatoare trebuie sã fie grav ºi se calculeazãpotrivit unor coeficienþi specifici.

Elementele de noutate ale Acordului privesc interzicereamãsurilor din aºa-numita �zonã-gri�, �clauzelor de stingere�pentru toate mãsurile de salvgardare, mãsurilor de autolimitarea exporturilor sau de comercializare �ordonatã� ca politicã deexport-import. Durata de aplicare a acestora nu trebuie sãdepãºeascã 4 ani, dar se poate prelungi pe încã maxim 8 cucondiþia sine qua non a demonstrãrii necesitãþii ei. O mãsurãde salvgardare nu poate fi în principiu aplicatã de 2 ori pentruacelaºi produs.15

În literatura de specialitate16se apreciazã cã mãsurilede salvgardare ar trebui îmbunãtãþite pentru a deveni maiatractive decât taxele AD, pe care eventual le-ar putea substitui.Acest lucru ar putea fi obþinut numai prin stabilirea unui prag

mai scãzut al mãsurilor de salvgardare decât cel admis înprezent. În acest sens o soluþie este reducerea perioadei la un

singur an ºi indicarea prejudiciului efectiv realizat în loc decuantificarea probabilitãþii acestuia în viitor.

În mod invers, pragul de anti-dumping ar trebui ridicat,asigurându-se un cadru de acþiune mai larg prin ridicareaminimului.

15 Existã ºi excepþii, menþionate expres. Detalii: Dumitru Miron � Comerþul internaþional, ASE, Bucureºti, 2003, pg. 69.16 I. Guasch � Antidumping and Competition Policies in Latin America and Caribbean: Total Strangers or Soul Mates?, aprilie 1998,http://www.worldbank.org/html/dec/Publications/Workpapers/WPS1900series/wps1958/wps1958.pdf, pg. 11.17 Articolul 2: �For the purpose of this Agreement, a product is to be considered as being dumped, i.e. introduced into the commerce of another country at less than its normalvalue, if the export price of the product exported from one country to another is less than the comparable price, in the ordinary course of trade, for the like product when destinedfor consumption in the exporting country.�18 http://www.sice.oas.org/antidumping/charts_e.asp

CCaazzuurrii aannttiidduummppiinngg 11999955-220000221188

CCeellee mmaaii aaccttiivvee 1100 ssttaattee ddiinn lluummee

Sursa: Organizaþia Mondialã a Comerþului

TTaabbeell 11:: EEvvoolluuþþiiaa pprrootteeccþþiieeii 11998800-119999551177

Anti-Dumping Drepturi vamale compensatorii

1980 1985 1990 1995 1980 1985 1990 1995

Australia 0 167 20 86 0 1 1 13

Canada 92 132 103 91 0 3 9 6

UE 6 146 151 178 0 4 0 1

Mexic 0 0 na 42 0 na 0 na

SUA 90 112 196 305 48 86 86 103

Alte þãri 0 0 11 119 0 0 0 4

Total 188 557 481 821 48 94 106 123

Sursa: OMC

37


În acest fel, se vor cuantifica mai corect eforturile fãcutede economia importatoare nu în baza unor costuri medii, ci aunor costuri marginale.

AAmmpplliiffiiccaarreeaa pprraaccttiicciilloorr ddee dduummppiinngg îînn ccoommeerrþþuullmmoonnddiiaall.. MMoottiivvaaþþiiii ppoossiibbiillee

Activitatea de AD s-a amplificat semnificativ în ultimeledecade. Statisticile GATT indicã în perioada 1985�1992,1.148 de cazuri, cu o medie de 150 pe an, în timp ce înperioada 1947�1968 nu se înregistrau anual mai mult de 12.

Între 1985 ºi 1992, SUA a furnizat 300, Australia 282,UE 242, Canada 129, Mexic 84 ºi Brazilia 13 cazuri.

Creºterea se asociazã în general cu liberalizarearegimurilor naþionale aplicabile comerþului. În þãrile care auadoptat strategii nominale stabile în materie monetarã,aprecierile monetare în variaþia cursului de schimb autransformat AD într-un instrument atractiv de a reduce competiþiaexternã în sectoarele sensibile ale economiei ºi de a gestionadeficitele mãrite rezultate din ºocurile economice mondiale.

IInnssttrruummeenntt ddee ppoolliittiiccãã ccoommeerrcciiaallããMãsurile de AD au devenit un instrument de politicã

comercialã în protejarea firmelor naþionale de dezechilibrelefluxului mondial. Ca o consecinþã a influenþei devalorizãriimonedei asupra dumpingului în anumite circumstanþe ºi aefectului de domino care determinã globalizarea crizelor (ceaasiaticã, de exemplu), se constatã o amplificare a procesului

de petiþionare AD în principalele þãri importatoare din acesteregiuni, dintre care o pondere foarte mare o are UniuneaEuropeanã19.

Fostul comisarul Pascal Lamy, reprezentantul UniuniiEuropene în negocierile cu OMC, rãspunzând dilemei dacãimpunerea anti-dumpingului are o justificare economicã solidãsau este doar un instrument protecþionist facil, afirma:20

�Est-ce que l�anti-dumping est parfois justifié ou un outilprotectionist? Je pense que parfois c�est justifié. C�est lamaniere de fonctionnement du systeme de l�UE. Parfois onreagit, parfois pas � mais on examine toujours prudemment lesargumentations [�] nous allons appliquer la Régulation d�unemaniere juste et juridiquement appropriée�21.

Apelul la mãsurile AD prin raportare la fluxurilecomerciale mondiale apare ca un fenomen periodic, corelat înmod necesar cu ciclurile economice ale diferitelor pieþe22, fiindºi un instrument indirect de reglare a crizelor globale.

RRooxxaannaa AAPPRREEUUTTEESSEEIIConsilierã de integrare

Ministerul Economiei ºi Comerþului

19 A. Vass � Proliferarea mãsurilor antidumping la nivel mondial, în Tribuna Economicã nr. 14, 13 aprilie 2002, pg. 71.20 Transcrierea chat-ului cu Pascal Lamy (versiunea francezã), 5 aprilie 2000, pg.4.21 �Este anti-dumpingul justificat sau reprezintã doar o mãsurã protecþionistã? Cred cã uneori este justificat. Este modalitatea de funcþionare a sistemului UE. Câteodatã reacþionãm,câteodatã nu � dar examinãm de fiecare datã cu prudenþã argumentarea [...] vom aplica reglementarea în mod just ºi adecvat din punct de vedere juridic�.22 A. Vass � op. cit., pg. 71.

, ,

,

38


În timp ce construcþia europeanã a avut ca linie directoareaspectele economice, cooperarea la nivel european în domeniuleducaþiei a început relativ târziu, dupã 20 de ani de la semnareaTratatului de la Roma. Cu toate acestea, încã de la început,combinarea acþiunilor comunitare cu politicile naþionale a oferit oexemplificare a principiului subsidiaritãþii chiar înainte de definireaconceptului în sine.

În februarie 1976 a fost adoptat primul program decooperare în domeniul educaþiei, iar sfârºitul anilor �80 a adus în viaþaeuropenilor o intensificare a acestei cooperãri, cu mare impact la nivel naþional. Noile programe (Comett, Erasmus, Petra, Lingua,Force, Tempus) au reprezentat vectorii acestei evoluþii. Prin Tratatul de la Maastricht, educaþiei i-a fost confirmat rolul în dezvoltareadimensiunii europene, în principal prin promovarea multilingvismului, a mobilitãþilor ºi a cooperãrii. Mai mult, a fost definit principiulsubsidiaritãþii, astfel fiind fundamentat cadrul legal pentru programele ulterioare.

În prezent, obiectivul realizãrii unei Europe a Cunoaºterii pânã în 2010 se bazeazã pe contribuþia istoricã a educaþiei:�Cãutarea cunoaºterii a fost întotdeauna în inima aventurii europene. A ajutat definirea identitãþii ºi a valorilor noastre ºi este forþamotricã pentru competitivitatea noastrã viitoare�23, iar educaþia are un rol central în Strategia Lisabona: �Europa trebuie sã îºiîntãreascã cei trei poli ai triunghiului cunoaºterii: educaþia, cercetarea ºi inovaþia. Universitãþile sunt esenþiale pentru fiecare dintreaceste trei domenii�24.

Învãþãmântul superior este, la rândul lui, implicat într-o reformã majorã. Procesul Bologna care a demarat în 1999 are caobiectiv crearea, pânã în 2010, a Spaþiului European al Învãþãmântului Superior. 45 de state sunt, în prezent, parte a acestui ampluproces.

Anul 2006 reprezintã însã mai mult decât un an crucial în implementarea reformelor în vederea atingerii obiectivelor 2010:anul 2006 marcheazã împlinirea a 30 de ani de educaþie la nivel european. Comisia Europeanã dedicã acestui moment publicaþia�Istoria cooperãrii europene în educaþie ºi formare�. Privit retrospectiv, intervalul februarie 1976 - februarie 2006 poate fi definit prin:mobilitate, proiecte trans-naþionale ºi reþele de cooperare. Susþinerea mobilitãþilor a generat �libera circulaþie a ideilor�25. Iar aceastã�libertate� este, poate mai mult decât celelalte dimensiuni ale construcþiei europene, sursa sentimentului de apartenenþã la familiaeuropeanã.

Libera circulaþie a ideilor este intrinsec legatã de tradiþia universitarã. Premisã sau consecinþã, programul Erasmus,componenta Socrates pentru învãþãmântul superior, a avut cel mai mare impact, contribuind, alãturi de Leonardo da Vinci, Tempusºi celelalte componente ale programului Socrates, la consolidarea integrãrii europene.

Programul ERASMUS (European Community Action for the Mobility of University Students) are ca obiectiv încurajareacooperãrii inter-universitare, în principal prin mobilitatea studenþilor ºi cadrelor didactice. Acþiunile �curriculare� din cadrul programuluivizeazã crearea de noi cursuri ºi programe intensive, implementarea mãsurilor necesare unei facilitãri a recunoaºterii, activitãþi deanalizã a impactului Erasmus, sprijin instituþional ºi crearea de reþele tematice. Erasmus a fost lansat în 1987, cu 12 þãri participante.În anul 1995 a devenit componentã a programului Socrates I (1995-1999), iar în anul 2000 a devenit componentã a programuluiSocrates II (2000-2006). Pentru perioada 2007-2013, Erasmus va fi parte a Programului Integrat de Acþiune în domeniul Învãþãriide-a lungul Întregii Vieþi.

În anul 2001 a fost sãrbãtoritã mobilitatea studenþeascã cu numãrul 1 milion. În anul universitar 2003/2004, numãrulstudenþilor participanþi la programul Erasmus a înregistrat o creºtere cu 9,4% faþã de anul anterior, în timp ce reþelele de cooperareErasmus cuprind 87% dintre universitãþile din cele 31 de þãri participante la program (cele 25 de state membre, Bulgaria, România,

Erasmus, llibera ccirculaþie aa iideilor

23 Mid-Term Review of the Lisbon Strategy, COM(2005) 24, 2.2.2005 (3.3.2).24 Mobilising the brainpower of Europe: enabling universities to make their full contribution to the Lisbon Strategy, COM(2005) 152, 24.4.2005.25 1976-2006: Thirty years of European cooperation in education, 2006.

39


Turcia, Lichtenstein, Islanda, Norvegia). Peste 1.400.000 de studenþi au beneficiat de burse de mobilitãþi Erasmus.Programul Erasmus este un succes demonstrat atât de creºterea numãrului de mobilitãþi cât ºi de creºterea numãrului de

universitãþi participante. În ceea ce priveºte mobilitãþile � partea cea mai vizibilã a programului � mãrturiile studenþilor Erasmus suntde o nepreþuitã valoare ºi pun în evidenþã, în marea lor majoritate, progresele academice ºi dezvoltarea personalã în medii inter-culturale.

Importanþa programului Erasmus ºi rolul major al acestuia în �circulaþia ideilor� depãºesc mediile academice ºi ale politiciloreducaþionale. În ianuarie 2006, la Conferinþa �Sunetul Europei�, Vicepreºedinta Comisiei Europene, Margot Wallström, implicatã înrelansarea procesului de comunicare în UE, externalizeazã analiza construcþiei europene, privind-o din perspectiva lui Mozart:�Care este sunetul Europei astãzi? Este muzica unor interpreþi aflaþi în perfectã armonie sau zgomotul discordant al unor instrumenteneacordate? I-ar plãcea lui Mozart, dacã ar fi aici? Un lucru pe care în mod sigur l-ar aprecia la Europa de astãzi este vitezacãlãtoriei fãrã frontiere, pentru cã Mozart a fost un mare cãlãtor. De fapt, ºi-a petrecut aproape o treime din viaþã cãlãtorind. A fostcel mai bun mod de a întâlni persoane creative, de a învãþa de la ele ºi de a se inspira. Deci cu siguranþã ar aplauda programulErasmus�26.

DDiiaannaa IIVVAANNConsilier de integrare

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

26 The sound of citizens � Let�s hear the chorus!, The Sound of Europe Conference, Salzburg, 27 ianuarie 2006

Sursa: UK Socrates Erasmus Council (2005)

Sursa: UK Socrates Erasmus Council (2005)

40


Tratatele fondatoare ale UE nu conþineau prevederi referitoare la cooperarea în domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne. Înconsecinþã, din necesitatea realizãri unui cadru adecvat de cooperare referitoare la chestiuni de interes comun a fost creat, în 1975,aºa-numitul cadru TREVI (�Terrorisme, radicalisme et violence internationale�), ca structurã de cooperare pur inter-guvernamentalã,ce s-a dovedit a fi un real succes în combaterea terorismului, în ciuda unor limitãri de conjuncturã.

Apariþia unor noi provocãri în domeniul azilului, imigraþiei ºi al crimeiorganizate, ca rezultat al schimbãrilor politice din fostele þãri comuniste ale Europeide Est, a determinat statele membre ale Uniunii Europene sã creeze o bazã acooperãrii în domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne prin Tratatul de la Maastricht27, carea declarat în mod oficial azilul, imigraþia, combaterea criminalitãþii organizate,cooperarea judiciarã în materie civilã ºi penalã ºi cooperarea poliþieneascã, ca fiind�chestiuni de interes comun�28.

Momentul oportun al unei reforme substanþiale în domeniul Justiþie ºi AfaceriInterne (Pilonul al III-lea al UE) a apãrut în cadrul Conferinþei Interguvernamentaledin 1996�1997 care a convenit în iunie 1997 asupra Tratatului de la Amsterdam.De la intrarea în vigoare a Tratatului, la 1 mai 1999, Justiþia ºi Afacerile Interne audevenit domeniul cel mai dinamic al UE. În prezent, ambiþiosul �Spaþiu al libertãþii,securitãþii ºi justiþiei�, care intrã sub incidenþa titlurilor IV TEC ºi VI TEU, a devenit unobiectiv major al procesului de integrare, reprezentând în acelaºi timp ºi opreocupare tot mai importantã a cetãþenilor UE.

De aceea, domeniul Justiþie ºi Afaceri Interne trebuie privit ca o ariefundamentalã pentru dezvoltarea viitoare a UE. Un eºec în aceastã privinþã s-artraduce printr-o ameninþare realã la adresa stabilitãþii ºi securitãþii interne a Uniunii ºia statelor sale, concomitent cu pierderea credibilitãþii politice a acesteia.

Nu îi este nimãnui strãin faptul cã atacurile teroriste din Statele Unite, de la11 septembrie 2001, ºi cele din Spania, de la 11 martie 2004, au schimbat radical

percepþiile asupra conceptului de securitate în Uniunea Europeanã. Fãrã îndoialã cã aceste evenimente tragice au reprezentat unnou impuls pentru extinderea competenþelor �Spaþiului libertãþii, securitãþii ºi justiþiei�, odatã ce guvernele statelor membre, agenþiileresponsabile cu asigurarea securitãþii ºi opinia publicã au conºtientizat mãsura în care diferitele forme internaþionale de criminalitatepot afecta securitatea internã.

De la Consiliul European de la Tampere din octombrie 1999 (care a furnizat temeiul de avansare cãtre un sistem europeancomun în domeniul azilului, al recunoaºterii reciproce în domeniul justiþiei penale ºi de instituire a unitãþii transfrontaliere de anchetãEurojust), la Consiliul European de la Sevilla din iunie 2002 (care a stabilit o orientare cu precãdere în direcþia combaterii imigraþieiilegale ºi cooperãrii consolidate în privinþa controalelor la frontierele Uniunii ºi includerea tuturor elementelor �Spaþiului libertãþii,securitãþii ºi justiþiei� � inclusiv sistemul Schengen � în acquis-ul comunitar) ºi la Consiliul European de la Haga din noiembrie 2004(unde s-a adoptat �Programul Haga�), Comisia Europeanã a fãcut paºi importanþi în elaborarea de mãsuri specifice în domeniul JAI,menite sã facã faþã provocãrilor actuale.

�Programul Haga�, bazat pe o analizã a progreselor înregistrate în perioada 1999-2004 prin punerea în practicã a

O nnouã aabordare aa cconceptului dde ssecuritate îîn UUniunea EEuropeanã

27 Semnat în 1991 ºi intrat în vigoare în 1993.28 Articolul K 1, Titlul VI � Prevederi cu privire la cooperarea în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne.

41


obiectivelor convenite la Consiliul European de la Tampere, stabileºte prioritãþile ºi obiectivele UE pentru perioada 2005-2010, înceea ce priveºte intensificarea cooperãrii în domeniul libertãþii, securitãþii ºi justiþiei.

Cele zece prioritãþi asupra cãrora Comisia a decis concentrarea eforturilor sunt urmãtoarele:1. Consolidarea drepturilor fundamentale ºi a cetãþeniei;2. Mãsuri anti-teroriste;3. Definirea unei abordãri echitabile în ceea ce priveºte imigraþia29;4. Stabilirea unei proceduri comune în materie de azil30;5. Maximizarea impactului pozitiv al imigraþiei;6. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al graniþelor externe ale UE 31;7. Atingerea unui echilibru în schimbul de informaþii între latura privatã ºi asigurarea securitãþii;8. Dezvoltarea unui concept de strategie în abordarea criminalitãþii organizate;9. Crearea unui spaþiu exclusiv european al justiþiei;10. Împãrþirea responsabilitãþii ºi a solidaritãþii.Marea provocare constã în a beneficia de avantajele liberei circulaþii a persoanelor, concomitent cu minimizarea

potenþialelor ameninþãri la adresa securitãþii ºi continuarea luptei de combatere a criminalitãþii organizate ºi a terorismului.Securitatea în interiorul UE nu trebuie ºi nici nu poate fi pãstratã cu preþul unei Uniuni �închise�. De aceea, modul de abordare apoliticilor UE se îndreaptã tot mai mult cãtre intensificarea securitãþii interne într-o manierã coordonatã ºi polivalentã, prin promovareasecuritãþii ºi stabilitãþii în afara graniþelor externe.

AAnnddrreeeeaa FFlloorriinnaa RRAADDUUConsilier de integrare

Ministerul Administraþiei ºi InterrnelorBBiibblliiooggrraaffiiee::" Anderson M.& Apap J.� Striking a balance beetwen Freedom, Security and Justice in an Enlarged EU, 2002" Tanuschev, Eva & Lang � Entwicklung, Stand und Perspektiven eines freien Personenverkehrs in Europa, 2001" Institutul European din România � Romanian Journal of European Affairs, vol. 3, no. 3, septembrie 2003" http://ue.eu.int/comm/justice home/index en.htm" www.eu.int/comm/justice_home/index_en.htm

29 Cooperarea proceduralã amelioratã în privinþa emiterii vizelor; mãsuri de facilitare a expulzãrii ºi repatrierii imigranþilor ilegali.30 Instituirea pînã în 2010 a unei proceduri de azil comune ºi a unui statut uniform în privinþa azilului.31 Crearea unui instrument financiar comun pentru sprijinirea cooperãrii în ceea ce priveºte securizarea frontierelor externe pânã în 2006; modernizarea operaþionalã a SIS II pânãîn 2007.

42

ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UEROMÂNIA ÎN DRUM SPRE UEDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

SSccuurrtt iissttoorriicc aall ccoonncceeppttuulluuii ddee UUnniiuunnee EEccoonnoommiiccãã ººiiMMoonneettaarrãã1((UUEEMM))

Dezideratul de a realiza integrarea monetarã astatelor europene dateazã din anii 1950, dupã cel de-aldoilea rãzboi mondial, sugestivã în acest sens fiind aserþiunealui Jacques Rueff, care spunea: �L�Europe se fera par lamonnaie ou elle ne se fera pas�2, sprijinind ideea cã integrareamonetarã este mai mult decât un scop în sine, ea reprezentândtotodatã un important pas în realizarea unui deziderat mult maiambiþios ºi anume unificarea politicã a statelor europene.

Cu toate acestea, confirmarea obiectivului derealizare a unei uniuni economice ºi monetare (UEM) a venitmult mai târziu, în data de 28 iunie 1988, în cadrul ConsiliuluiEuropean de la Hanovra. Cu aceastã ocazie, a fost constituitun Comitet sub îndrumarea Preºedintelui Comisiei de la aceavreme, Jacques Delors, cu scopul de a studia ºi propune paºiinecesari pentru atingerea acestui obiectiv.

În data de 24 aprilie a aceluiaºi an a fost publicatRRaappoorrttuull DDeelloorrss ce prezenta un plan de realizare a UEM în treietape dupã cum urmeazã:

- EEttaappaa II � Sporirea cooperãrii între bãncile centralenaþionale în domeniul politicii monetare, înlãturareaobstacolelor în calea integrãrii financiare, monitorizareapoliticilor economice naþionale, coordonarea politicii bugetare;

- EEttaappaa IIII � Etapa pregãtitoare pentru faza finalã deintroducere a euro, înfiinþarea Sistemului European al BãncilorCentrale, transferul politicii monetare cãtre instituþiile europene,îngustarea marjelor de fluctuaþie din cadrul mecanismuluicursului de schimb3;

- EEttaappaa IIIIII � Fixarea ratelor de schimb întremonedele naþionale ºi înlocuirea lor cu moneda unicãeuropeanã, transferarea responsabilitãþii politicii monetarecãtre Sistemul European al Bãncilor Centrale.

Acest Raport a fost adoptat în data de 27 iunie 1989în cadrul Consiliului European de la Madrid. Tot atunci, s-adecis lansarea primei etape a UEM începând cu data de 1

iulie 1990.Urmãtorul pas important în crearea UEM a fost marcat

la Consiliul European de la Strasbourg din data de 8-9decembrie 1989, când statele membre au decis sã organizezeo Conferinþã Interguvernamentalã pentru pregãtireamodificãrilor ce urmau sã fie aduse Tratatului de la Roma pentrudezvoltarea Uniunii Economice ºi Monetare. Ca rezultat alacestei Conferinþe, în data de 7 februarie 1992, a fost semnatTTrraattaattuull ddee llaa MMaaaassttrriicchhtt care a stabilit ca obiectiv creareaUniunii Economice ºi Monetare.

Tratatul de la Maastricht a stabilit ccrriitteerriiiillee ddee

ccoonnvveerrggeennþþãã eeccoonnoommiiccãã pentru statele membre care urmau sãparticipe la UEM. Acestea au în vedere rata inflaþiei, finanþelepublice, stabilitatea cursului de schimb ºi dobânda pe termenlung, dupã cum urmeazã:

- stabilitatea preþurilor, ce urma sã fie asiguratã prinmenþinerea ratei inflaþiei în statele membre la un nivel care sã nudepãºeascã cu mai mult de 1.5 puncte procentuale mediaratelor de inflaþie a celor mai performante trei state membre dinpunctul de vedere al nivelului ratei inflaþiei;

- poziþia financiarã ce trebuie susþinutã prinmenþinerea ratei între deficitul bugetar ºi PIB la un nivel mai micde 3% ºi a unei rate a datoriei publice raportatã la PIB

Drumul sspre UUniunea EEconomicã ººi MMonetarã

1 www.europa.eu2 fr. Europa se va uni prin moneda unicã sau nu se va uni deloc în Dumitru Miron (coord.) � Economia Uniunii Europene, Editura Luceafãrul, Bucureºti, 2002.3 Exchange Rate Mechanism (ERM).

43


inferioarã nivelului de 60%;- cursul de schimb, din punctul de vedere al cãruia un

stat membru trebuie sã fi participat la Sistemul MonetarEuropean timp de doi ani fãrã întrerupere, înainte de a faceobiectul examinãrii capacitãþii sale de a face parte din UEM.De asemenea, statul respectiv trebuie sã nu fi luat mãsuri de

devalorizare a monedei naþionale din proprie iniþiativã. Esteimportant de menþionat faptul cã, aºa cum vom vedea maitârziu, odatã cu lansarea fazei a treia a creãrii UEM, SistemulMonetar European a fost înlocuit cu noul mecanism al ratelorde schimb5;

- rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

United StatesJapanEU-15EU-25

12 000 000

10 000 000

8 000 000

6 000 000

4 000 000

2 000 000

Anii 1994-2005

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

GGrraaffiicc 33.. EEvvoolluuþþiiaa PPIIBB//llooccuuiittoorr îînn zzoonnaa eeuurroo

GGrraaffiicc 11.. PPrroodduussuull iinntteerrnn bbrruutt îînn pprreeþþuurrii ccuurreennttee ddee ppiiaaþþãã4 ((îînn mmiilliiooaannee EEUURROO))

TTaabbeell 22.. EEvvoolluuþþiiaa PPIIBB//llooccuuiittoorr îînn pprreeþþuurrii ccuurreennttee ddee ppiiaaþþãã6

4 Eurostat Yearbook 2004 �The Statistical Guide to Europe, cap. 3, http://epp.eurostat.cec.eu.int/cache/.5 Exchange Rate Mechanism II (ERM II)6 Date preluate din Eurostat Yearbook 2004 �The Statistical Guide to Europe, cap. 3.7 Date previzionate.

44


sã depãºeascã cu mai mult de 2 puncte procentuale ratadobânzii celor mai performante trei state membre din punct devedere al inflaþiei. În analiza situaþiei unui stat membru se ia înconsiderare situaþia existentã la sfârºitul anului anterior celui încare are loc examinarea.

Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare la data de1 noiembrie 1993.

Data de 1 ianuarie 1993 marcheazã începutul celeide-a doua etape a UEM, prin crearea Institutului MonetarEuropean cu scopul de a duce la îndeplinire condiþiilenecesare trecerii la etapa a treia a UEM, prin �întãrireacoordonãrii politicilor monetare astfel încât sã se asigurestabilitatea preþurilor ºi sã se realizeze pregãtirea înfiinþãriiSistemului European al Bãncilor Centrale ºi pentru derulareapoliticii monetare ºi crearea monedei unice în faza a treia�8.Aceasta presupunea:

- întãrirea coordonãrii între bãncile centrale alestatelor membre;

- întãrirea coordonãrii politicilor monetare cu scopulasigurãrii stabilitãþii preþurilor;

- supravegherea pregãtirilor tehnice pentru emitereabancnotelor ECU.

Doi ani mai târziu, în cadrul CCoonnssiilliiuulluuii EEuurrooppeeaann ddee llaaMMaaddrriidd, din data de 16 decembrie, au fost stabiliteurmãtoarele elemente definitorii ale creãrii UEM:

- denumirea monedei unice europene �eeuurroo��;;- stabilirea datei de 1 ianuarie 1999 ca datã de

trecere la etapa finalã a UEM; - scenariul de derulare a urmãtorilor paºi:- decizia cu privire la statele care vor face parte din

zona euro (la data de 3 mai 1998 numãrându-se în aceastãcategorie 11 state: Austria, Belgia, Franþa, Germania, Olanda,Italia, Luxemburg, Finlanda, Portugalia, Spania, Irlanda);

- crearea Bãncii Centrale Europene;- o perioadã de tranziþie de trei ani între data creãrii

euro ºi introducerea monedelor ºi bancnotelor.- principiul �nici o constrângere, nici o obligaþie�,

conform cãruia, în timpul perioadei de tranziþie, statele membreerau libere sã deruleze tranzacþii în moneda euro dar nu erauobligate sã facã acest lucru;

- o perioadã de maximum 6 luni pentru circulaþia atâta monedei unice cât ºi a monedelor naþionale înainte de

retragerea din circulaþie a acestora (ulterior, aceastã perioadãa fost redusã la 2 luni).

Un pas foarte important în evoluþia Uniunii Economiceºi Monetare, precum ºi a Uniunii Europene în ansamblul ei, oconstituie adoptarea PPaaccttuulluuii ddee SSttaabbiilliittaattee ººii CCrreeººtteerree,, încadrul CCoonnssiilliiuulluuii EEuurrooppeeaann ddee llaa AAmmsstteerrddaamm din data de 16-17 iunie 1997. Acesta era menit sã asigure disciplina bugetarãa Statelor Membre dupã crearea euro. Cu aceastã ocazie, afost stabilit ºi noul mecanism al ratelor de schimb (ERM II)pentru asigurarea stabilitãþii între euro ºi monedele naþionaleale statelor membre neparticipante la zona euro. ConformERM II, pentru fiecare stat membru neparticipant la zona eurova fi definitã o ratã centralã de schimb faþã de euro, în jurulcãreia este acceptatã o marjã de fluctuaþie de +/- 15%,intervenþia pentru menþinerea în marjã fiind în principiuautomatã ºi nelimitatã. Aceastã intervenþie poate fi suspendatãde cãtre BCE sau de cãtre bãncile centrale naþionale în cazulîn care se pericliteazã obiectivul de stabilitate a preþurilor. Deasemenea, BCE ºi bãncile centrale naþionale pot conveniasupra mãsurilor de intervenþie intra-marjã.

CCee aa îînnsseemmnnaatt UUEEMM ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa eeccoonnoommiiccãã aaUUEE??

Aºadar, începând cu data de 1 ianuarie 1999, euroa început sã circule liber în cele 11 state mai sus menþionate, ºiîn Grecia începând cu anul 2001. Au existat mulþi scepticiprintre analiºtii economici în privinþa impactului economic alintroducerii monedei unice europene.

Dupã cum se poate observa din graficele alãturate,zona euro a înregistrat evoluþii importante atât faþã de EU-15cât ºi faþã de EU-25 din punctul de vedere al produsului internbrut.)

Pe lângã evoluþia liniarã a produsului intern brut peperioada analizatã (1994-2005), zona euro a înregistratprogrese ºi în ceea ce priveºte nivelul PIB/locuitor, dupã cumse poate observa din nivelurile atinse de acest indicator ºiprezentate în TTaabbeelluull 22:

Introducerea monedei unice europene a dus larreedduucceerreeaa ccoossttuurriilloorr ddee pprreesscchhiimmbbaarree aa mmoonneeddeelloorr nnaaþþiioonnaallee,,impulsionând schimburile comerciale intra-comunitare.

Totodatã, este important de menþionat faptul cãmoneda unicã europeanã a dus la o ccoommppaarraabbiilliittaattee mmaaii mmaarreeaa pprreeþþuurriilloorr între statele membre, fapt ce a generat un impact

8 www.europa.eu

pozitiv asupra economiei europene, permiþând creºtereacompetiþiei între producãtori, cu efecte pozitive pentruconsumatori.

De asemenea, din punct de vedere al stabilitãþiimacroeconomice, este important sã menþionãm faptul cã omonedã unicã eelliimmiinnãã ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee îînnrreeggiissttrraarree aa aattaaccuurriilloorrssppeeccuullaattiivvee asupra monedelor naþionale, încurajate de oeventualã diferenþã între cele douã monede � euro ºi monedanaþionalã.

Totodatã, ca urmare a politicilor de consolidarebugetarã, aplicabile în statele participante la UEM, ddoobbâânnddaappee tteerrmmeenn ssccuurrtt ººii cceeaa ppee tteerrmmeenn lluunngg aauu ffoosstt rreedduussee.. Pieþelefinanciare, de produse ºi de forþã de muncã au devenit maiflexibile, sprijinind îmbunãtãþirea condiþiilor de investire.

RRoommâânniiaa ººii UUEEMMÎncepând cu data de 1 ianuarie 1999, care

marcheazã lansarea monedei unice europene, SistemulMonetar European fost înlocuit de Noul Mecanism al Ratelorde Schimb (ERM II), aplicabil þãrilor candidate la uniuneaeconomicã ºi monetarã. Aceasta înseamnã cã oricare stateuropean care doreºte sã devinã membru al zonei euro vatrebui sã fie capabil sã îndeplineascã condiþiile impuse de ERMII cu cel puþin doi ani înainte de a putea sã atingã acestobiectiv.

Condiþia principalã ce trebuie îndeplinitã de acestea,aºa cum am precizat anterior, constã în menþinerea cursului deschimb al monedelor lor naþionale într-o marjã de fluctuaþie faþã

de euro de +/- 15%.Aceastã condiþie trebuie sã fie îndeplinitã, prin urmare

ºi de cãtre þara noastrã.

De altfel, atunci când analizãm capacitatea Românieide a trece la zona euro, este important sã luãm în considerareurmãtoarele aspecte:

- implementarea acquis-ului în domeniul uniuniieconomice ºi monetare;

- adaptarea politicilor economice ºi monetare, astfelîncât sã asigure coordonarea ºi facilitarea procesului deaderare la zona euro.

a) În ddoommeenniiuull aaccqquuiiss-uulluuii ccoommuunniittaarr, luând în discuþiedoar acquis-ul ce trebuie adoptat pânã la data aderãrii,România a înregistrat progrese importante în urmãtoareledirecþii:

(i) iinntteerrzziicceerreeaa ffiinnaannþþããrriiii ddiirreeccttee aa sseeccttoorruulluuii ppuubblliicc..Aceasta se referã la interzicerea facilitãþii privind creditarea petermen scurt sau a oricãrei alte forme de creditare a sectoruluipublic de cãtre Banca Naþionalã.

(ii) iinntteerrzziicceerreeaa aacccceessuulluuii pprriivviilleeggiiaatt aall sseeccttoorruulluuii ppuubblliiccllaa iinnssttiittuuþþiiiillee ffiinnaanncciiaarree.. Aceastã prevedere este esenþialã dinpunct de vedere al complementaritãþii cu interzicerea finanþãriidirecte, al întãririi liberei circulaþii a capitalului (care reprezintão pre-condiþie a Uniunii Economice ºi Monetare) ºi al preveniriidistorsiunilor principiilor economiei de piaþã.

(iii) aassiigguurraarreeaa iinnddeeppeennddeennþþeeii BBããnncciiii NNaaþþiioonnaallee.Obiectivul fundamental al acesteia trebuie sã fie asigurareastabilitãþii preþurilor.

Aceste condiþii sunt îndeplinite de România, prinadoptarea Legii privind Statutul Bãncii Naþionale a Românieice a intrat în vigoare la data de 31 iulie 2004 cu excepþiaanumitor articole care au devenit aplicabile începând cu data

45


9

Sursa: www.bnro.ro

TTaabbeell 44.. EEvvoolluuþþiiaa ccuurrssuulluuii ddee sscchhiimmbb RROOLL//eeuurroo

45000

40000

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

01991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005

GGrraaffiicc 55.. EEvvoolluuþþiiaa ccuurrssuulluuii ddee sscchhiimmbb RROOLL//eeuurroo ((11999911-22000055))

ROL / euro

9 ECU pânã la 31 decembrie 1998.

46


de 1 ianuarie 2005. Prin aceastã nouã lege, România ºi-aîndeplinit angajamentul asumat prin documentele denegociere, de a modifica pânã la data de 31 decembrie2004, Statutul Bãncii Naþionale a României pentru a transpuneprevederile Tratatului privind înfiinþarea Comunitãþii Europene,ale Protocolului privind Statutul Sistemului European al BãncilorCentrale ºi al Bãncii Centrale Europene, precum ºi alecelorlalte reglementãri comunitare privind activitatea bãncilor

centrale din statele membre ale Uniunii Europene.b) În ddoommeenniiuull ppoolliittiicciilloorr eeccoonnoommiiccee,, România se

confruntã cu foarte multe provocãri. În primul rând, þara noastrãtrebuie sã se pregãteascã pentru îndeplinirea criteriilor deconvergenþã ºi a condiþiilor impuse de intrarea în ERM II.

În acest sens, este interesant de analizat evoluþia

indicatorilor supuºi analizei, respectiv rata inflaþiei, a cursului deschimb ºi a dobânzii.

Din punct de vedere al cursului de schimb, conformdatelor furnizate de Banca Naþionalã a României, se poateobserva o puternicã volatilitate a acestuia în raport cu euro(ECU pânã în anul 1999).

Cu toate acestea, evoluþiile de pe parcursul anului2005 (TTaabbeell 66) indicã o revenire a monedei naþionale atât faþã

de euro cât ºi faþã de dolarul american, aceasta în condiþiileunei stricte politici monetare a Bãncii Naþionale.

Din punctul de vedere al inflaþiei, analizând datele dintabelul de mai jos, se remarcã o tendinþã de scãdere peparcursul anilor 2000 - 2005, iar prognozele puse la dispoziþiede cãtre Comisia Naþionalã de Prognozã prevãd atingerea

TTaabbeell 66.. EEvvoolluuþþiiaa lluunnaarrãã aa ccuurrssuulluuii ddee sscchhiimmbb RROOLL // eeuurroo ººii rreessppeeccttiivv RROOLL//UUSSDD

*Sumele sunt exprimate în RON** Date preluate din statisticile Bãncii Naþionale a României, www.bnro.ro

,

TTaabbeell 77.. EEvvoolluuþþiiaa pprreeþþuurriilloorr ººii aa rraatteeii iinnffllaaþþiieeii �� vvaalloorrii iissttoorriiccee ººii pprrooggnnoozzee ((ddeecceemmbbrriiee ffaaþþãã ddee ddeecceemmbbrriiee aann aanntteerriioorr �� %%))

Sursa datelor: www.cnp.ro/prognoze.html - Evoluþia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2003-2009 (Prognoza de toamnã 2005)* prognozã

47


nivelului de 3% în anul 2009. Faþã de previziunile Comisiei Naþionale de Prognozã,

Raportul asupra inflaþiei, dat publicitãþii de cãtre BancaNaþionalã a României în luna februarie10, aratã cã rata anualãa inflaþiei a atins, pentru luna decembrie a anului 2005,valoarea de 8,6%, fiind peste nivelul proiectat iniþial. Cu toateacestea, þinta de inflaþie este pãstratã de cãtre BNR la nivelul

de 5% +/- 1 punct procentual pentru anul 2006, ºi respectiv lanivelul de 4 % +/- 1punct procentual pentru 2007.

Interesant este sã urmãrim ºi evoluþia deficituluibugetar, a celui de cont curent ºi respectiv a datoriei externe,de la introducerea euro în zona euro ºi pânã în 2004 (TTaabbeell88).

10 www.bnro.ro11 Centrul Român de Politici Economice � România ºi Agenda Lisabona � aderarea la UE ºi competitivitatea economicã, noiembrie 2004.

TTaabbeell 88.. EEvvoolluuþþiiaa ddeeffiicciittuulluuii bbuuggeettaarr ººii ddee ccoonntt ccuurreenntt ººii aa ddaattoorriieeii eexxtteerrnnee ppee tteerrmmeenn mmeeddiiuu ººii lluunngg11

Sursa: adaptare dupã statisticile BNR* prognozã

M

TTaabbeell 99.. EEvvoolluuþþiiaa pprriinncciippaalliilloorr iinnddiiccaattoorrii eeccoonnoommiiccii

Sursa: Comisia Naþionalã de Prognozã � Evoluþii înregistrate în pregãtirea pentru aderarea la Uniunea Europeanãîn perioada 30 septembrie 2005 � 28 februarie 2006, februarie 2006, www.mie.ro

Cu toate acestea, modificãrile ce au fost adusepoliticilor fiscale ºi monetare în ultima perioadã de timp, ºi nereferim aici în primul rând la introducerea cotei unice deimpozitare, pot determina anumite abateri de la prognozelerealizate pânã în prezent. Este sugestivã în acest sens evoluþiasoldului bugetului general consolidat ºi a soldului contuluicurent în ultima perioadã de timp, dupã cum rezultã din TTaabbeelluull99.

Cota unicã de impozitare, al cãrei principal scop esteacela de sporire a veniturilor bugetare prin scoaterea lasuprafaþã a economiei subterane, poate duce, în eventualitateaîn care aºteptãrile specialiºtilor sunt infirmate de realitateaeconomicã, la sporirea deficitului bugetar, fapt ce ar duce laneîndeplinirea angajamentelor asumate de România în relaþiacu instituþiile Uniunii Europene.

48


Totodatã, presiunile exercitate de instituþiileinternaþionale în sensul creºterii veniturilor bugetare reprezintã oproblemã foarte sensibilã, ºi aceasta deoarece orice sporire ataxelor va produce efecte negative la nivelul indicatorilormacroeconomici. Dacã luãm numai cazul unei eventualecreºteri a TVA, aceasta ar conduce la sporirea preþurilor, cuimpact negativ asupra ratei inflaþiei. Aceeaºi situaþie poate fiindusã ºi de sporirea accizelor mai mult decât este dejaprevãzut pentru anul în curs.

De asemenea, continuarea liberalizãrii contului decapital prin deschiderea accesului non-rezidenþilor la conturicurente ºi de depozit în moneda naþionalã la instituþiilefinanciare româneºti începând cu data de 11 aprilie 2005 ºicontinuând cu liberalizarea accesului rezidenþilor la conturicurente ºi de depozit la instituþii financiare strãine, la doarcâteva luni distanþã, au avut deja un impact puternic asupracontului curent, în condiþiile în care riscul atragerii fondurilor petermen scurt ºi de naturã speculativã a fost destul de important.Cu siguranþã cã la acest rezultat negativ asupra balanþeicontului curent au contribuit mai mulþi factori, printre care, pelângã cei mai sus menþionaþi, se numãrã de asemenea ºicreºterea deficitului balanþei comerciale (în special în al doileasemestru al anului 2005).

CCoonncclluuzziiiiLuând în considerare cele de mai sus, putem spune cã

drumul spre Uniunea Economicã ºi Monetarã, deºi greu ºisinuos, ºi-a atins scopul final, acela de creare a unei zone �zona euro � care se îndreaptã spre obiectivul final ce constã înrealizarea unei economii capabile sã concureze statutul desupremaþie deþinut de economia americanã.

În prezent, euro reprezintã un competitor puternicpentru dolarul american, supus unor numeroase încercãri înultima perioadã.

Dacã zona euro va reuºi sã devinã cea maicompetitivã economie mondialã, rãmâne de vãzut, mai ales încontextul unor importante evoluþii ale economiei mondiale, aunor economii ce devin tot mai puternice, cum este cazuleconomiei chineze, care ameninþã poziþia deþinutã de multeeconomii europene.

În orice caz, UE se aflã pe un drum sigur ºi anumeacela de creºtere ºi stabilitate. Este firesc sã existe distorsiuni.De altfel, acestea au fost anticipate de experþii comunitari. Elesunt induse, fãrã doar ºi poate, ºi de procesul de extindere spreest, cu efecte atât pozitive cât ºi negative asupra stabilitãþiieconomice, financiare ºi de ce nu ºi sociale la nivel european.

Schimbãrile produse de aderarea a noi membri la UE� cele 10 state în anul 2004, precum ºi aderarea României ºiBulgariei, prevãzutã a avea loc în anul 2007 � vor necesitarevizuirea unora din principiile care au stat la baza creãrii UEMcu 11, apoi 12 state, însã aceste ajustãri nu trebuie privite ca ostagnare sau rãmânere în urmã a procesului de creare a UniuniiEconomice ºi Monetare, ci ca un proces firesc de evoluþie înîndeplinirea obiectivului de creare a unei zone europenecompetitive la nivel mondial.

În acelaºi timp, capacitatea României de a îndeplinicondiþiile economice precum ºi criteriile de convergenþã învederea trecerii la euro depinde foarte mult de coordonareapoliticilor monetare ºi fiscale în vederea atingerii þintelorpropuse pentru principalii indicatori macroeconomici.

CCããttããlliinnaa CCOONNSSTTAANNTTIINNConsilier de integrare


49


Sectorul ffructe ººi llegume îîn ppragul iintegrãrii

Activitatea productivã în sectorul fructe ºi legume sedesfãºoarã în prezent pe aproximativ 430 mii ha din care peste90% în regim privat. La prima vedere am fi tentaþi sã credem cãdatoritã proporþiei covârºitoare a proprietãþii private, mediul deafaceri, instalat în anii �90, a avut o influenþã pozitivã asupradezvoltãrii acestui sector. Studiind însã îndeaproape, acest sectorfrapeazã prin ssllaabbaa ssaa oorrggaanniizzaarree,, tteennttaaþþiiaa pprroommoovvããrriiii iinntteerreesseelloorrmmããrruunnttee îînn ddeeffaavvooaarreeaa iinntteerreesseelloorr ggeenneerraallee ºi lliippssaa uunneeii vviizziiuunniissttrraatteeggiiccee uunniittaarree aa ooppeerraattoorriilloorr ddiinn sseeccttoorr.. Toate acestea suntconsecinþa unei obiºnuinþe, a unei reacþii involuntare provocatãde conservatorismul pieþei libere în etapele sale primitive, carefavorizeazã individualismul ºi lipsa unei viziuni comune pe termenmediu ºi lung. Interesele egoiste fac ca în acest momentpresiunea pieþei comunitare în domeniu sã fie practic imposibil decontracarat. Probleme ca siguranþa ºi securitatea alimentarã, EurepGAP, supravieþuirea fãrã �bonã� pe piaþa liberã, standarde decomercializare pentru fructe ºi legume proaspete sau organizarea de piaþã a sectorului fructe ºi legume în Uniunea Europeanã suntnoþiuni bizare, care provoacã cel puþin repulsie. De fapt, implementarea acestor noþiuni au menirea de a stimula competitivitatea ºitransparenþa pieþei, iar prin concentrarea ofertei, controlul fermierilor asupra pieþei ºi creºterea încrederii consumatorului în calitateaproduselor puse în vânzare.

În urma studierii evoluþiei pieþei mondiale ºi pentru a nu ne pierde speranþa, aº putea aminti cã în sectorul fructe ºi legume,fermierul din Uniunea Europeanã nu este încã suficient pregãtit pentru presiunea pieþei mondiale, însã din pãcate practicile fermierilorromâni fac destul de dificilã reuºita acestora în competiþia liberã pe piaþa comunitarã.

Factorii de decizie din România fac eforturi susþinute pentru revenirea sectorului pe terenul competiþiei, însã individualismulºi lipsa de unitate a operatorilor din sector fac aproape imposibilã apariþia unei competitivitãþi reale în sector. Crearea CCoonnssiilliiuulluuiippee pprroodduuss ppeennttrruu sseeccttoorruull ffrruuccttee ººii lleegguummee este, în aceastã etapã, o mãsurã înþeleaptã care ar putea aduce beneficii însemnatesectorului, însã lipsa exerciþiului democratic al membrilor acestuia face ca întâlnirile lunare sã fie de multe ori lipsite de substanþã.Membrii consiliului nu au înþeles cã secretul reuºitei constã tocmai în pprroommoovvaarreeaa iinntteerreesseelloorr ccoommuunnee, atât în relaþia cu ministerul deresort, cât ºi, în viitorul apropiat, ºi în relaþia cu instituþiile comunitare, ºi cã sscchhiimmbbuull ddee iinnffoorrmmaaþþiiee, tãlmãcirea, învãþarea ºi pânãdevenim stat cu drepturi depline al Uniunii Europene, aacccceeppttaarreeaa nneeccoonnddiiþþiioonnaattãã aa rreegguulliilloorr ��jjooccuulluuii�� statuat prin Politica AgricolãComunã sunt vitale.

Aspecte de interes comun cum sunt concurenþa neloialã prin neplata TVA-ului de cãre unii fermieri, creºterea competitivitãþiisectorului prin implementarea standardelor de comercializare a fructelor ºi legumelor proaspete, creºterea investiþiilor autohtone însector prin apariþia structurilor organizatorice ale fermierilor ºi accesarea în comun a fondurilor SAPARD, rezolvarea problemeidesfacerii producþiei prin stabilirea unei platforme contractuale comune între marile magazine ºi producãtori, apariþia unei structuride reprezentare la nivel naþional ºi dobândirea statutului de organizaþie interprofesionalã conform art. 19 din Regulamentul2200/96 privind organizarea ºi funcþionarea sectorului de fructe ºi legume sau stabilirea de contacte cu organizaþii similare dinstatele membre ºi realizarea de parteneriate cu organizaþii care fac lobby pe lângã Parlamentul European (Copa/Cogeca, Freshfel,OEITFL, AIJN etc.) sunt pentru moment subiecte nedescoperite sau lipsite de importanþã.

50


În aceastã etapã, eludarea principiilor privind organizarea comunã de piaþã în sectorul fructe ºi legume ºi a principiilorprivind recunoaºterea organizaþiilor de producãtori sau a grupurilor de producãtori recunoscute preliminar ar face ºi mai dificilãrevenirea acestui sector pe ringul de box. Sigur, sunt mecanisme ºi reguli noi dar absolut necesare de la care, pentru moment, nuputem face rabat, iar dacã prin absurd în acest an recunoaºterea acestor forme organizatorice s-ar realiza conform unor reguli�originale�, sfidând regulamentele specifice domeniului, acceptate, transpuse ºi implementate de cele 25 de state ale UniuniiEuropene, riscãm ca cel puþin un an de zile, fermierii români care activeazã în sectorul fructe ºi legume sã fie în imposibilitateaaccesãrii programelor operaþionale ºi a formelor de sprijin caracteristice pentru grupurile de producãtori recunoscute preliminar.

Sper ca aceste informaþii sã trezeascã interesul celor vizaþi ºi sã-i determine sã urmeze un exemplu poate mai apropiat nouãdecât PBH din Olanda sau FruitVeb din Ungaria, cel al ONIV-ului, care a reuºit în domeniul sãu de activitate sã se impunã ca unpartener redutabil de dialog atât în þarã cât ºi în strãinãtate.

ªªtteeffaann DDRRÃÃGGAANNConsilier de Integrare

Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Dezvoltãrii Rurale

Comisia Europeanã a adoptat la 14 iulie 2004propunerea de modificare a politicii de dezvoltare ruralã a UE,vizând consolidarea ºi simplificarea actualului sistem deacordare a fondurilor pentru perioada 2007-2013, princrearea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã(FEADR). Noul Fond urmeazã sã înlocuiascã FEOGA, avândrolul de a rãspunde exigenþelor impuse de o Uniune extinsã.Acest fapt îi influenþeazã pozitiv ºi pe pprroodduuccããttoorriiii aaggrriiccoolliieeuurrooppeennii oorrggaanniizzaaþþii îînn ggrruuppuurrii..

UUnn aajjuuttoorr ssppeecciiffiicc � ca mmããssuurrãã pprroovviizzoorriiee ppeennttrruu nnooiilleessttaattee ale Uniunii Europene (mãsurã care se va aplica ºiRRoommâânniieeii dupã aderare) � este acordat ggrruuppuurriilloorr ddeepprroodduuccããttoorrii,, ddeeccii ººii ppeennttrruu ccuullttiivvaattoorriiii ddee ttuuttuunn bbrruutt asociaþi, învederea eficientizãrii producþiei, protecþiei mediului ºimanagementului grupului.

Organizarea comunã de piaþã (OCP) a tutunuluistabileºte reguli în vederea stabilizãrii pieþei tutunului ºi pentru ase garanta venituri echitabile producãtorilor de tutun la niveleuropean prin stabilirea unui sistem de prime, mãsuri deorientare a producþiei ºi acorduri comerciale cu þãri terþe.Grupul de producãtori reprezintã orice persoanã juridicãînfiinþatã la iniþiativa cultivatorilor de tutun.

Conform Regulamentului 1698 din 20 septembrie 2005privind sprijinul pentru dezvoltare ruralã prin Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR) (publicat în JOCE nr.L 277 din 21 octombrie 2005) producãtorii asociaþi în grupuripot obþine bani pentru crearea ºi funcþionarea grupurilor de

producãtori pentru:! adaptarea producþiei la cerinþele pieþei;! plasarea produselor pe piaþã, inclusiv pregãtirea

pentru vânzare, centralizarea vânzãrilor ºi ajutor pentru achiziþiien-gros;

! stabilirea regulilor comune privind informaþiilereferitoare la producþie, în special legate de recoltã ºidisponibilitate.

Ajutorul poate fi acordat în ratã fixã anualã în primii cinciani de la recunoaºterea grupurilor de producãtori. Rata trebuiecalculatã pe baza producþiei comercializate anual de cãtregrup, cu respectarea plafoanelor din Anexa regulamentului.

Ajutorul trebuie acordat grupurilor de producãtorirecunoscute oficial de cãtre autoritãþile competente ale statelormembre pânã la 31 decembrie 2013.

Conform regulamentelor UE, uunn ggrruupp ddee pprroodduuccããttoorrii

Susþinerea ggrupurilor dde pproducãtori dde ttutunCCaazzuull ggrruuppuurriilloorr ddee pprroodduuccããttoorrii ddee ttuuttuunn bbrruutt

51


ppooaattee ffii rreeccuunnoossccuutt,, llaa cceerreerreeaa ssaa,, ddee ccããttrree aauuttoorriittããþþiillee ssttaattuulluuiimmeemmbbrruu ppee tteerriittoorriiuull ccããrruuiiaa ggrruuppuull îîººii aarree îînnrreeggiissttrraatt sseeddiiuull.

Statul membru decide recunoaºterea grupului deproducãtori de tutun în termen ddee 6600 ddee zziillee ddee llaa ddaattaaddeeppuunneerriiii cceerreerriiii.. Grupul de producãtori de tutun nu poatedesfãºura activitãþi de prim-procesare. Producãtorii de tutun nupot aparþine mai mult decât unui singur grup de producãtori.

CCeerriinnþþeellee lleeggaalliittããþþiiii ppeennttrruu ccoonnssttiittuuiirreeaa uunnuuii ggrruupp deproducãtori de tutun sunt urmãtoarele: sã fie înfiinþat la iniþiativamembrilor sãi; sã fie constituit în scopul adaptãrii producþieicolective a membrilor la cerinþele pieþei; sã determine aplicarearegulilor comune de producere ºi comercializare de cãtremembrii sãi, în special cele legate de standardele de calitate ºide bunele practici de cultivare, de achiziþionare de seminþe,îngrãºãminte ºi alte mijloace de producþie; operaþiunileefectuate în cadrul activitãþii grupului pot fi reglementate în statulcare poate restricþiona activitatea grupului la un anumit prag detutun brut; membrii grupului sunt obligaþi sã comercializezeîntreaga producþie prin grup ºi sã se conformeze regulilorcomune de pe piaþa tutunului; grupul obþine atestat de cote, întone, în procent fixat anual în funcþie de pragul statului membruîn care este stabilit grupul.

RReettrraaggeerreeaa ddiinn ggrruuppÎn statut este stipulat faptul cã membrii grupului nu pot

ieºi din grup cel puþin un an dupã recunoaºtere ºi, oricum, doardupã nnoottiiffiiccaarreeaa,, cceell mmaaii ttâârrzziiuu llaa 3311 ooccttoommbbrriiee, a intenþiei dea se retrage pentru anul urmãtor.

Recunoaºterea nu se restabileºte în mai puþin de 12 lunide la data retragerii.

Dupã ce recunoaºterea a fost retrasã, asociaþia deproducãtori trebuie sã depunã din nou cerere pentrurecunoaºtere.

Producãtorii sunt organizaþi în grupuri de producãtori,

dar unitãþile prim-procesatoare pot încheia contracte ºi cuproducãtori nemembri ai unui grup de producãtori. Acest fapteste posibil ºi datoritã specificului sectorului unde cultura sepreteazã a fi obþinutã de pe suprafeþe mici sau foarte mici.

FFiieeccaarree ggrruupp ddee pprroodduuccããttoorrii ddee ttuuttuunn aaccttuuaalliizzeeaazzããddaatteellee relevante anual, ppâânnãã llaa 1155 nnooiieemmbbrriiee, ºi nnoottiiffiiccãã ssttaattuulluuiimmeemmbbrruu oorriiccee mmooddiiffiiccaarree intervenitã.

AAccttuull nnoorrmmaattiivv ccaarree gguuvveerrnneeaazzãã rreeggiimmuull ttuuttuunnuulluuii îînn þþaarraannooaassttrrãã eessttee LLeeggeeaa nnrr.. 223366 ddiinn 22 iiuunniiee 22000033 pprriivviinnddoorrggaanniizzaarreeaa ppiieeþþeeii ttuuttuunnuulluuii bbrruutt îînn RRoommâânniiaa,, publicatã înMonitorul Oficial, Partea I nr. 408 din 11 iunie 2003.

Ultimul act normativ apãrut în sector este Hotãrârea nr.786 din 14 iulie 2005 privind sprijinul direct al statului care seacordã pentru producþia de tutun brut, în anul 2005, în scopulcreºterii producþiei ºi a calitãþii tutunului brut românesc. Cum sevede chiar din textul hotãrârii de guvern, se urmãreºte creºtereaproducþiei ºi a calitãþii, pânã în momentul aderãrii þãrii noastrela Uniunea Europeanã � alin.1 �Producãtorii agricoli de tutun,persoane fizice sau juridice, beneficiazã de sprijinul direct alstatului, sub formã de prime de producþie, în scopul îmbunãtãþiriicreºterii producþiei ºi calitãþii tutunului�.

Anul acesta, prin politica naþionalã, au fost luate încalcul pentru acordarea de subvenþii urmãtoarele varietãþi detutun care se cultivã cu succes la noi în þarã:

- flue cured �� Virginia- sun cured, tutun oriental �� Djebel, Molovata - tutun semioriental � Ghimpaþi- tutun mare consum � Bãrãgan- air cured �� Burley.La 7 iulie a.c. a fost constituit Consiliul pe produs ��TTuuttuunn

ººii PPrroodduussee ddiinn TTuuttuunn��. A fost stabilit numãrul membrilorConsiliului, precum ºi cel al Comitetului director. A fost adoptatRReegguullaammeennttuull ppeennttrruu oorrggaanniizzaarreeaa ººii ffuunnccþþiioonnaarreeaa CCoonnssiilliiuulluuii.

CCoonnssiilliiuull ppee pprroodduuss este un organism instituþional la nivelnaþional, cu caracter public-privat, fãrã personalitate juridicã, cuatribuþii în elaborarea, adoptarea ºi implementarea politicilorpe piaþa produselor agricole. Are ca scop promovarea lanivelul autoritãþilor de reglementare, centrale ºi locale aintereselor producãtorilor, care trebuie sã rezulte dinconsultarea democraticã a tuturor membrilor consiliului. Acestaurmãreºte în special:

· îmbunãtãþirea comerþului ºi a calitãþii produseloragricole;

· introducerea progresului tehnic ºi cercetarea ºtiinþificã; · menþinerea unor contacte permanente cu producãtorii

în scopul informãrii ºi promovãrii intereselor sectoriale.

SSppeerraannþþaa LLiilliiaannaa NNEEAAGGUUConsilier de integrare


52

PERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞPERSONALITÃÞI ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENEDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Una din marile personalitãþi ale istoriei ºi una din figurile reprezentative aleconstrucþiei europene a fost fãrã îndoialã generalul ºi omul politic francez CChhaarrlleess ddeeGGaauullllee (1880-1970). Deºi nu este considerat în genere unul dintre �pãrinþii fondatori�ai Uniunii Europene, prin concepþia economicã ºi viziunea geopoliticã, el a avut unrol esenþial în relaþiile internaþionale din secolul al XX-lea. Personalitatea samultipolarã, adesea imprevizibilã, a adus Franþa în prim-planul politicii internaþionale,într-o epocã ale cãrei atribute indubitabile au fost date de rãzboaie, reconstrucþii ºireaºezarea relaþiilor internaþionale.

Charles-André-Joseph-Marie de Gaulle a vãzut lumina zilei la 2222 nnooiieemmbbrriiee11889900, la LLiillllee, fiind al treilea copil al unei familii catolice burgheze. Tânãrul de Gaullea absolvit în 1912 celebra Academie Militarã de la Saint-Cyr, iar în 1916 cãpitanulde Gaulle a fost rãnit în timpul bãtãliei de la Verdun, unde a fost luat prizonier. Întimpul celui de-al doilea rãzboi mondial a fost promovat la gradul de general ºi acomandat o divizie blindatã, încercând sã contraatace. În momentul când Franþacapitula, Charles de Gaulle citea la radio BBC, la 18 iunie 1940, faimosul sãu apelcãtre francezi, cerându-le sã continue lupta ºi asumându-ºi, prin aceastã declaraþie,conducerea forþelor franceze libere. ��FFrraannþþaa aa ppiieerrdduutt oo bbããttããlliiee;; eeaa nnuu aa ppiieerrdduutt rrããzzbbooiiuull��, au fost cuvintele care au rãsunat atunciîn eter ºi au întãrit forþele demoralizate ºi dezorientate ale unei þãri ocupate.

Astfel, Charles de Gaulle a intrat pe scena politicii ca militar prin formaþie; el a devenit însã un mare om politic, care a ºtiut,în momente istorice cruciale pentru þara sa, sã dovedeascã profundul, organicul sãu patriotism.

În perioada postbelicã a fost prim-ministru între septembrie 1944 ºi ianuarie 1946, demisionând, deoarece nu a fost de acordcu proiectul de constituþie. În anul urmãtor a fondat propriul sãu partid, AAdduunnaarreeaa PPooppoorruulluuii FFrraanncceezz, dar timp de 12 ani s-a retrastemporar din politicã ºi s-a ocupat de redactarea memoriilor. Totuºi, a pãstrat în tot acest timp unele contacte cu vechii sãi susþinãtoriºi simpatizanþi, ani în care cea de-a IV-a republicã francezã se clãtina serios, datoritã eºecului din Indochina ºi inabilitãþii de a gãsio soluþie problemei algeriene. În 1958 a devenit din nou prim-ministru, ca urmare a apelului adresat de preºedintele Franþei de atunci,RReennéé CCoottyy. În decembrie anul urmãtor, la 68 de ani, a fost ales preºedinte al celei de a V-a republici, cu 78% la sutã din voturileParlamentului; ºi-a pãstrat funcþia în urma alegerilor din 1965. A demisionat la 28 aprilie 1969, datoritã eºecului unui referendumasupra regionalizãrii ºi asupra reformei Senatului.

La puþin timp dupã retragerea sa, la 99 nnooiieemmbbrriiee 11997700, omul care fusese port-drapelul unei mari naþiuni timp de treizeci deani, omul care fãcuse încã o datã cunoscute lumii politica, puterea ºi strãlucirea Franþei, murea la reºedinþa sa de la CCoolloommbbeeyy-lleess-ddeeuuxx-EEgglliisseess. Potrivit ultimelor dorinþe, nu a fost însoþit pe ultimul drum decât de membrii familiei ºi tovarãºii sãi din CCoommppaaggnnoonnss ddeeFFrraannccee;; nici un ºef de stat sau de guvern nu a putut fi prezent. Nu a vrut ca pe mormântul sãu sã fie gravat decât: ��CChhaarrlleess ddeeGGaauullllee,, 11889900-11997700��.

Care a fost rolul sãu în istoria începuturilor Uniunii Europene? Care au fost relaþiile sale cu ceilalþi lideri mondiali? Care suntconsecinþele viziunii sale economice ºi geopolitice asupra stãrii actuale a Europei ºi a lumii? Desigur, un rãspuns complet nu poatefi dat aici; vom încerca însã sã punctãm ceea ce a fost esenþial ºi determinant în acea perioadã (1958-1969).

Patru mari decizii privind integrarea europeanã au jalonat politica Franþei în timpul preºedinþiei sale: -decizia de a rãmâne în Piaþa Comunã în 1959;-propunerea �planului Fouchet� la începutul anilor �60;-veto-ul la aderarea Marii Britanii;-politica �scaunului gol� din anii 1965-1966.

Charles dde GGaulle: pportretul uunui ppreºedinte

Motivaþiile complexe ºi încã incomplet clarificate ale acestor decizii sunt de naturã mai degrabã economicã decâtgeopoliticã. În ciuda faptului cã de Gaulle nu a fost vãzut ca un promotor necondiþionat al integrãrii europene, ddeecciizziiaa ssaa ccaa FFrraannþþaassãã rrããmmâânnãã îînn PPiiaaþþaa CCoommuunnãã nu pare, privitã din perspectiva unei jumãtãþi de veac, una surprinzãtoare. Motivele acceptãrii ideii deintegrare economicã au fost multiple: necesitatea împãcãrii istorice franco-germane; �deschiderea� economiei franceze spre exterior,dupã sute de ani de protecþionism; contrabalansarea influenþei economice a SUA prin tariful vamal comun ºi pprriinncciippiiuull ��pprreeffeerriinnþþeeiiccoommuunniittaarree��. Nu în ultimul rând, Charles de Gaulle a înþeles rolul esenþial pe care l-ar fi putut avea uniunea politicã ºi economicã astatelor europene ca factor de echilibru între cele douã �blocuri� rivale, conduse de Statele Unite ºi Uniunea Sovieticã.

Încercare nereuºitã de elaborare a unui tratat de uniune politicã a �celor ºase� � ��PPllaannuull FFoouucchheett�� a fost propus în anii1961-62, dar a întâmpinat opoziþia Belgiei, Olandei ºi Luxemburgului. Planul prevedea o separare clarã între uniunea politicã ceurma sã fie creatã ºi Comunitatea Europeanã. Respingerea sa a fost generatã de teama cã Franþa ar fi urmat sã capete un roldominant în relaþiile externe ale �celor ºase�.

Istoria vveettoo-uulluuii ffrraanncceezz la aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeanã începe în anul 1963, când de Gaulle s-a opusintegrãrii acestei þãri, dupã doi ani de negocieri; veto-ul s-a repetat în 1967. Totuºi, poziþia lui de Gaulle s-a schimbat doi ani maitârziu, în 1969, când au fost iniþiate discuþii privind cooperarea economicã; Marea Britanie a aderat în 1973, dupã dispariþia sa.Principalele motive ale deciziei sale au fost strânsele relaþii anglo-americane ºi poziþia economicã privilegiatã a Marii Britanii încadrul Commonwealth-ului, care ar fi destabilizat Piaþa Comunã.

Politica ��ssccaauunnuulluuii ggooll�� a fost iniþiatã de Charles de Gaulle pentru a se opune regulii majoritãþii calificate în Consiliul deMiniºtri. Franþa a refuzat sã-ºi ocupe locul între 24 martie 1965 ºi 30 ianuarie 1966. În cadrul ppoolliittiicciiii aaggrriiccoollee ccoommuunnee, un proiectal lui Walter Hallstein de finanþare a Fondului European de Orientare ºi Garantare Agricolã ((FFEEOOGGAA)) a stârnit opoziþia Franþei, carea blocat procesul decizional, cerând aplicarea principiului unanimitãþii. Impasul a fost depãºit ulterior prin �compromisul de laLuxemburg�, care a prevãzut ca orice decizie cu privire la iinntteerreesseellee vviittaallee ale unui stat membru sã fie luatã cu unanimitate de voturi.

Nu se poate vorbi despre de Gaulle fãrã a sublinia contribuþia adusã la rreeddeeffiinniirreeaa ddiinn tteemmeelliiii aa rreellaaþþiiiilloorr þþããrriiii ssaallee ccuuGGeerrmmaanniiaa. Cu maturitatea omului politic ºi experienþa militarului, a înþeles cã Europa unitã nu poate exista fãrã reconcilierea franco-germanã ºi cã trebuie construitã gradual. Astfel, întâlnirile sale cu cancelarul german Konrad Adenauer, primele dintre liderii celorþãri foste inamice, au avut menirea de a netezi drumul spre Uniunea Europeanã de azi, atenuând animozitãþile reciproce ºi eliminândrivalitatea politicã ºi militarã, determinatã istoric. Fãrã îndoialã, nu este întâmplãtor ºi lipsit de semnificaþie faptul cã Charles de Gaullea fost primul ºef de stat francez care a vizitat Germania, dupã Napoleon I. TTrraattaattuull ddee pprriieetteenniiee ffrraannccoo-ggeerrmmaann a fost semnat de ceidoi în ianuarie 1963 la Paris. Experienþa celor peste patru decenii scurse de atunci ne îngãduie sã afirmãm cã acest tratat, rezultatulviziunii geopolitice a celor doi mari oameni, a fost una din �pietrele de temelie� ale evoluþiei integrãrii europene. Astãzi, cândUniunea Europeanã se extinde spre estul Europei, aducând stabilitate politicã, instituþii democratice ºi prosperitate economicã, sevorbeºte pe bunã dreptate de �motorul franco-german� al Uniunii Europene, �nucleul� în jurul cãruia �graviteazã� liniile de forþã aleconstrucþiei pan-europene � un rezultat incontestabil al acestei reconcilieri.

Sã ne reamintim în încheiere cuvintele rostite în 1959, definitorii pentru crezurile sale: ��OOuuii,, cc��eesstt ll��EEuurrooppee,, ddeeppuuiiss ll��AAttllaannttiiqquueejjuussqquu��aa ll��OOuurraall,, cc��eesstt ll��EEuurrooppee,, cc��eesstt ttoouuttee ll��EEuurrooppee,, qquuii ddéécciiddeerraa dduu ddeessttiinn dduu mmoonnddee!!��

CCrriissttiiaann-FFlloorriinn DDÃÃNNÃÃNNÃÃUUConsilier de integrare

Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie

SSuurrssee ddee iinnffoorrmmaarree:: 1) Gilles Ferréol (coord.) � Dicþionarul Uniunii Europene, Editura Polirom 2001

2) www.charles-de-gaulle.org

3) www.wikipedia.org

53


IEI EUROPENE,

54

PERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEIPERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENEDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

Reporter: Care credeþi cã este cel mai mare câºtig pecare l-a avut Danemarca în urma participãrii la structurile UE înultimii treizeci de ani? Credeþi cã balanþa este mai degrabãpozitivã sau negativã?

A.S.: În mod sigur UE a adus mari schimbãri pozitive atâtîn Danemarca cât ºi în întreaga Europã. Sunt ºi voi continua sãfiu un susþinãtor înfocat al Uniunii Europene. Cred cãDanemarca în mod special a câºtigat în urma participãrii laacest proiect în mai multe privinþe. Fiind o þarã micã,Danemarca a fost dependentã întotdeauna de vecinii sãi, darºi de climatul politic general din Europa. Nu uitaþi cãDanemarca a fost ocupatã de cãtre Germania de-a lungulcelui de-al doilea rãzboi mondial. Cel mai mare câºtig pentrunoi l-a reprezentat stabilitatea ºi prosperitatea din Europa ce apermis þãrii sã-ºi transforme cu succes economia pentru a facefaþã provocãrilor globalizãrii.

Reporter: Care credeþi cã va fi cea mai mare ºi durãprovocare pentru România, dupã aderarea ei la UE?

A.S.: Pentru a deveni membru al UE nu este nevoie doarsã implementezi ºi sã transpui acquis-ul comunitar în legislaþia tanaþionalã. Este de asemenea obligatoriu sã adopþi anumiteprincipii în cultura politicã, ca de exemplu adoptarea ºirespectarea unei politici pro-active faþã de minoritãþi saueliminarea corupþiei. Acestea sunt chestiuni care nu pot fiimplementate doar prin intermediul legii, ci trebuie sã fie însoþitede o schimbare generalã în viaþa de zi cu zi a cetãþenilorRomâniei.

Reporter: Ce sfaturi credeþi dumneavoastrã cã ar puteaoferi Danemarca României dupã treizeci de ani de participareîn UE?

A.S.: În Danemarca existã de mult timp un curenteurosceptic, în ciuda tuturor câºtigurilor aduse de UE. În maimulte referendumuri cetãþenii danezi au respins schimbãrilevenite de la Bruxelles, la fel cum au fãcut-o anul trecut franceziiºi olandezii. Cred cã e important sã menþinem treaz interesulfaþã de UE chiar ºi în viaþa politicã normalã a statelor membre.Sfatul meu ar fi ca politicienii sã fie oneºti ºi deschiºi cãtrecetãþeni în discursul lor legat de UE. ªi mai ales ar trebui sãexiste afirmaþii realiste tocmai pentru a evita dezamãgirea ºideziluziile. Mai mult, ar trebui sã-i facã pe oameni sã înþeleagãcã aderarea la UE afecteazã suveranitatea naþionalã, dar nu oeliminã, dimpotrivã, întãreºte posibilitãþile de manevrã politicãîntr-o lume globalizatã.

Reporter: Credeþi cã Tratatul Constituþional mai arevreun viitor? Cum ar vota danezii? Care ar fi poziþiadumneavoastrã în cazul în care s-ar þine un referendum înDanemarca?

A.S.: Pentru moment Constituþia Europeanã este în stand-by. Nu am nici o îndoialã în legãturã cu necesitatea adoptãriiunor proceduri instituþionale noi sau a unei carte a drepturilorcivice în viitorul apropiat dar, pe de altã parte, nu putem ignorarezultatele a douã referendumuri. Dupã cum am menþionat ºimai înainte, în Danemarca existã organizaþii foarte puternicecare militeazã împotriva UE ºi care au mobilizat ºi în trecutelectoratul danez pentru a vota împotriva tratatelor propuse de

Trebuie ssã mmenþinem ttreaz iinteresul ffaþã dde UUEIInntteerrvviiuu ccuu ddoommnnuull AAnnddeerrss SSAAMMUUEELLSSEENN,, MMeemmbbrruu aall PPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaann ddiinn ppaarrtteeaa DDaanneemmaarrcceeii

Anders Samuelsen este membru al Partidului Social�Liberal Danez. Nãscut în anul 1967 în oraºul Aarhus,absolvent al masterului în ªtiinþe Politice al Universitãþii din Aarhus, este membru al Parlamentului Danez(Folketing) din anul 1998. În 2001 a fost reales în circumscripþia West Zeeland. În anul 2004 a decis sãcandideze pentru Parlamentul European din partea Partidului Social - Liberal Danez, obþinând mandatul. Estemembru al Comitetului pentru Buget ºi al Comitetului pentru Afaceri Externe ºi adeptul întãririi Politicii Externe ºide Securitate Comunã a UE: �Europa ar trebui sã contrabalanseze influenþa Statelor Unite�, afirmã el.

55

EUROPENEGood morning! - Good day! - Tere! - Tervist! - Tere hommikust! - Tere päevast! - Hyvää päivää! - Terve! - Bonjour! - Salut! - Guten Tag

Bruxelles. Rezultatul referendumului danez care deocamdatã afost anulat va depinde de capacitatea politicienilor de adiscuta deschis atât despre avantajele cât ºi despre provocãrileºi greutãþile pe care le implicã UE.

Reporter: Credeþi cã Turcia ar trebui acceptatã cudrepturi depline în Comunitate? Dar celelalte þãri din fostaIugoslavie?

A.S.: Da, sper cã atât Turcia cât ºi celelalte statebalcanice sã îndeplineascã într-o zi criteriile de aderare ºi sã fieadmise în Uniune. Consider cã extinderea Uniunii este uninstrument�cheie al politicii externe a UE în vedereaconsolidãrii unui climat paºnic în Europa.

Reporter: V-aþi întâlnit cu observatorii români dinParlamentul European?

A.S.: Da, unii dintre ei sunt observatori în cadrul grupuluimeu politic, Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor pentru Europa.

Reporter: Vã mulþumesc foarte mult pentru amabilitateade a rãspunde acestor întrebãri.

A consemnat CCooddrruuþþ CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUUConsilier de integrare

Prefectura Prahova

Perspective aale cconstrucþiei eeuropene: mmodele tteoretice

Extinderea spre Est a Uniunii Europene reprezintã cea maibunã provocare pentru a analiza relaþia dintre coeziunea Uniuniiºi diversitatea pãrþilor sale constitutive, aºa-numita alegere:eexxttiinnddeerree vs. aaddâânncciirree (�widening versus deepening�). Luând înconsiderare faptul cã în cazurile anterioare extinderea a fostîntotdeauna acompaniatã de o adâncire a procesului deintegrare, problema care se pune odatã cu noua extindere estelegatã de forma de integrare care ar trebui adoptatã încontinuare. Având în vedere diferenþele majore dintre noile statemembre ºi cele vechi, în special din punct de vedere economic ºisocial, dacã Uniunea Europeanã doreºte sã-ºi continue adâncireaprocesului de integrare, rezultatul va fi, mai mult decât probabil, oformã diferenþiatã de integrare.

În literatura de specialitate1 au fost evidenþiate diferite mmooddeellee ddee iinntteeggrraarree ddiiffeerreennþþiiaattãã::1. EEuurrooppaa ccuu mmaaii mmuullttee vviitteezzee (ca rezultat al incapacitãþii de a implementa politicile pe termen scurt);2. CCeerrccuurrii ccoonncceennttrriiccee sau modelul �ggeeoommeettrriieeii vvaarriiaabbiillee� (ca rezultat al incapacitãþii de a implementa politicile pe

termen lung; presupune existenþa mai multor niveluri � constituite din Statele membre � în jurul unui nucleu; astfel, ar exista un fel deierarhie între centru ºi periferie);

3. �AA llaa ccaarrttee� (statut de membru diferit în funcþie de politici). Conform literaturii de specialitate2, integrarea cu mai multeviteze permite þãrilor sã progreseze în raport cu propriile capacitãþi. Statele membre definesc împreunã scopurile comune aleintegrãrii, care mai apoi sunt acceptate ºi implementate de cãtre toate þãrile. Cu toate acestea, existã diferenþe obiective, mai alesîn termeni economici care împiedicã statele sã atingã aceleaºi obiective în acelaºi timp. Aºadar, existenþa acestor diferenþe deintegrare este doar temporarã ºi se datoreazã mai degrabã incapacitãþii decât lipsei de voinþã politicã.

S-a vorbit mult despre acest model teoretic înainte de extinderea Uniunii spre Est, având în vedere presupusa incapacitate

1 Alex Warleigh � Flexible Integration. Which Model for the European Union, Sheffield, Sheffield Academic Press, 2002, pg. 10.2 Kerstin Junge � Differentiated Integration în M. Cini (ed) � European Union Politics, Oxford UP, pg. 383.

56

PERSPECTIVE ALEPERSPECTIVE ALE CONSTRUCÞIEI EUROPENEDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

a þãrilor aflate atunci în curs de aderare de a recupera diferenþele din anumite domenii. În timpul negocierilor, astfel de problemeau fost parþial rezolvate sub forma �perioadelor de tranziþie� care au fost garantate acestor state.

ªi celelalte douã scenarii sunt de asemenea posibile. De fapt, cel de-al treilea funcþioneazã deja în cadrul uniunii monetaresub forma posibilitãþii de a nu participa la aceasta (�opt-out�). Acest drept a fost recunoscut mai întâi prin Tratatul de la Amsterdam,care a instituþionalizat conceptul de �flexibilitate� în art. 11 ºi mai apoi adaptat prin Tratatul de la Nisa (prin folosirea conceptului de�cooperare consolidatã�).

Alþi teoreticieni, printre care Sedelmeier, iau în discuþie alte posibile scenarii pentru viitorul Uniunii lãrgite3:a) un scenariu ooppttiimmiisstt,, conform cãruia extinderea va avea drept rezultat, pe termen mediu, o relansare, ºi va crea un nou

dinamism;b) un scenariu ppeessiimmiisstt,, în care �rezistenþa opusã de actorii afectaþi în mod negativ� de integrare4 poate conduce la un

grav impas, punând în pericol însãºi construcþia europeanã. În literaturã un loc special îl ocupã cele douã modele extrem de interesante propuse de cãtre Jan Zielonka5. Acesta ia în

considerare douã posibilitãþi: fie crearea unui supra-stat (un supra-stat de tip �westfalian�) sau a unui imperiu (un imperiu neo-medieval). Principalele trãsãturi ale acestor modele sunt prezentate în tabel6:

Indiferent de scenariul care va fi ales pentru viitor, în cazul în care va fi necesar, Uniunea Europeanã va fi pregãtitã sã facãfaþã unui model de integrare flexibilã, deoarece acest proces a fost deja recunoscut în tratate ºi pus în practicã în diferite domeniide activitate, dovedindu-se eficient pânã în prezent. Rãmâne însã de vãzut dacã relaþia despre care vorbeam la început, cea dintrecoeziunea Uniunii ºi diversitatea pãrþilor sale constitutive, va rãmâne la fel de puternicã în urma acestor transformãri.

RRooxxaannaa NNÃÃSSTTAASSEEConsilier de integrareConsiliul Concurenþei

3 Uli Sedelmeier � Eastern Enlargement: Risk, Rationality and Role Compliance, în M. Green Cowles & M. Smith (eds). � The State of the European Union: Risks, Reform,Resistance and Revival, vol. 5, Oxford, Oxford UP, 2000, pg. 164-185.4 Ibid.5 Jan Zielonka � Enlargement and the finality of European Integration, Jean Monnet Working Paper, No. 7/00, Symposium: Responses to Joschka Fischer,http://www.jeanmonnetprogram.org/papers6 Ibid.

SSuupprraa��ssttaattuull ddee ttiipp wweessttffaalliiaann IImmppeerriiuull NNeeoo-mmeeddiieevvaall

Graniþe externe clare ºi fixe Graniþe externe mobileOmogenitate socio-economicã ridicatã Discrepanþe socio-economice care persistãPrevalenþa unei identitãþi culturale pan-europene Identitãþi culturale multiple care coexistãSuprapunerea regimurilor administrative,economice ºi militare

Disocierea dintre aceste regimuri

O structurã ierarhicã clarã, cu un singur centru deputere

Întrepãtrunderea mai multor tipuri de autoritatepoliticã

Distincþia între membrii UE ºi cei care nu suntmembri este clarã ºi are o mare importanþã

Este importantã distincþia dintre centrul european ºiperiferie

Un singur tip de cetãþenie Tipuri diferite de cetãþenieO singurã Armatã Europeanã ºi o singurã Poliþie Mai multe instituþii de acest tip

57


FORMARE EUROPEANÃFORMARE EUROPEANÃ

În Uniunea Europeanã existã multiple oportunitãþi deformare ºi perfecþionare pentru tineri, precum ºi diverseinstrumente care faciliteazã schimburile la nivel european.Printre acestea se numãrã ºi urmãtoarele situri:

www.europass.cedefop.eu.int www.europa.eu.int/ploteuswww.europa.eu.int/youthwww.cedefop.eu.intwww.trainingvillage.grwww.estia.educ.goteborg.sewww.elearningeuropa.info.

Haideþi sã aflãm împreunã câteva din tainele lor, urmând sãle aprofundaþi pe acelea pe care le consideraþi necesare.

PPLLOOTTEEUUSS (www.europa.eu.int/ploteus) este PPoorrttaalluullOOffeerrtteelloorr ddee EEdduuccaaþþiiee ddiinn SSppaaþþiiuull EEuurrooppeeaann, prin intermediulcãruia puteþi gãsi toate informaþiile relevante despre învãþareapermanentã în Europa, respectiv:

• oferte de studiu ºi posibilitãþi de formare• sisteme de educaþie ºi formare• programe de schimburi ºi burse (Erasmus, Leonardoda Vinci, Socrates, Tempus)• o serie de informaþii generale despre þara în caredoriþi sã mergeþi.

PLOTEUS este administrat de Directoratul General pentruEducaþie ºi Culturã al Comisiei Europene în colaborare cuCentrele Naþionale de Resurse pentru Orientare Profesionalã(Euroguidance).

CCeennttrruull ddee SSpprriijjiinn EEuurrooddeesskk (www.eurodesk.org) s-aconstituit ca o resursã de sprijin pentru cei care lucreazã cutinerii, facilitând accesul ºi folosirea informaþiilor europenerelevante. Acest Centru de Sprijin se adreseazã tuturorprofesioniºtilor care lucreazã cu tinerii în orice context�organizaþii, ºcoli, librãrii, cluburi de sport, centre sociale delucru, proiecte regionale, organizaþii de formare.

Prin intermediul acestui nou serviciu, Eurodesk oferã sprijinon-line acelora care doresc sã-i ajute pe tineri sã accesezeinformaþiile europene. Puteþi gãsi urmãtoarele informaþii ºiinstrumente:

• munca cu tinerii ºi informaþii europene• cum sã ....

! rãspunzi întrebãrilor europene! cauþi informaþii europene! aplici pentru finanþare! gãseºti parteneri

• focusuri lunare despre organizaþii ºi programe definanþare• discuþii on-line profesioniste

PPoorrttaalluull EEuurrooppeeaann ppeennttrruu TTiinneerreett (www.europa.eu.int/youth)este o iniþiativã a Comisiei Europene. La baza creãrii lui a statCartea Albã a Comisiei �Un nou imbold pentru tineretuleuropean�. Obiectivul portalului este sã asigure pentru mulþitineri, repede ºi uºor, accesul la informaþiile relevante privind

Europa, iar obiectivul final este sã identifice gradul departicipare a tinerilor la viaþa publicã. Grupul�þintã este

Posibilitãþi dde îînvãþare ººi pperfecþionare îîn UUE

58

FORMARE EUROPEANÃFORMARE EUROPEANÃDobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

reprezentat de tinerii cu vârste între 15 ºi 25 de ani. Portalulsatisface ºi nevoile acelora care lucreazã cu tinerii.

CCeeddeeffoopp (www.cedefop.eu.int) � CCeennttrruull EEuurrooppeeaann ppeennttrruuDDeezzvvoollttaarreeaa FFoorrmmããrriiii VVooccaaþþiioonnaallee ((CCEEDDFFVV)) înfiinþat în 1975 prinRegulamentul Consiliului 337/1975 este o agenþie europeanãnon-profit care sprijinã promovarea ºi dezvoltarea educaþieivocaþionale ºi formarea în Uniunea Europeanã.

Cedefop ºi-a stabilit urmãtoarele prioritãþi pe termen mediupentru perioada 2003�2006, îndreptându-ºi activitãþile ºiinformaþiile pentru a asigura:

• îmbunãtãþirea accesului la învãþare, mobilitate ºiincluziune socialã• acreditarea ºi evaluarea învãþãrii• sprijinirea reþelelor ºi parteneriatului în UniuneaEuropeanã extinsã.

EETTVV (www.trainingvillage.gr) � FFoorrmmaarreeaa EEuurrooppeeaannããCCoommuunnãã furnizeazã informaþii la zi privind educaþiavocaþionalã ºi formarea în Europa. Website-ul este structurat înjurul unor zone ca: �ªtiri ETV�, �Resurse�, �Proiecte ºi reþele� ºi�Schimb de experienþã�.

EESSTTIIAA (www.estia.educ.goteborg.se) este o sursã deinformaþii despre educaþie, profesiuni ºi piaþa muncii în diferiteþãri europene.

eeLLeeaarrnniinnggEEuurrooppaa (www.elearningeuropa.info) este unportal despre modul în care putem utiliza informaþiile ºitehnologiile comunicãrii pentru îmbunãtãþirea învãþãrii.

eeTTwwiinnnniinngg (www.etwinning.net) reprezintã cadrul prinintermediul cãruia ºcolile din Europa colaboreazã între ele prinInternet. El reprezintã principala acþiune a programuluieLearning al UE, promovând folosirea tehnologiilor informaticeºi de comunicare (ICT) în ºcolile europene. Profesori ºi studenþifolosesc Internetul pentru a lucra împreunã fãrã a þine cont defrontiere.

La program pot participa:• profesori, precum ºi alte persoane implicate înprocesul de învãþãmânt;• ºcoli din UE, Norvegia ºi Islanda;• ºcoli primare, generale ºi licee.

Ce poþi face în cadrul programului eTwinning?Nu existã cerinþe cu privire la scopul ºi durata activitãþilor,

exceptând relevanþa pedagogicã a proiectului pentru ºcoalã ºi

elevii ei ºi folosirea tehnologiilor informatice ºi de comunicare.

EEuurrooppaassss (www.europass.cedefop.eu.int) este o nouã calede a ajuta cetãþenii Uniunii Europene:

• sã îºi facã cunoscute în mod clar ºi uºor de înþelesaptitudinile ºi calificãrile lor în Europa (UE ºi þãrile candidate);

• sã cãlãtoreascã oriunde în Europa.Europass-ul este format din 5 documente:• 2 documente (Europass�CV ºi Europass-paºaport

lingvistic) pe care le poate completa oricine doreºte; ºi• 3 alte documente (Europass�atestate ºi calificãri

dobândite, Europass�diplome ºi Europass�mobilitate)completate ºi eliberate de cãtre autoritãþile competente.

EEuurrooppaassss�ppaaººaappoorrtt lliinnggvviissttiicc permite descriereacunoºtinþelor lingvistice care sunt esenþiale pentru învãþarea ºimunca în Europa.

EEuurrooppaassss�aanneexxãã mmoobbiilliittaattee reprezintã o evidenþã a tuturorperioadelor pe care o persoanã le-a petrecut într-o þarãeuropeanã în scop de învãþare ºi formare.

EEuurrooppaassss�aanneexxãã aatteessttaattee ººii ccaalliiffiiccããrrii ddoobbâânnddiittee este oferitpersoanelor care deþin un certificat de pregãtire vocaþionalã ºieducaþionalã; conþine informaþii care deja au fost incluse încertificatul original, fãcându-le mai uºor de înþeles, în special decãtre angajatorii sau instituþiile din afara þãrii de origine.

EEuurrooppaassss�aanneexxãã ddiipplloommee este eliberat pentru a arãtagradul de pregãtire împreunã cu diplomele sau gradeleobþinute. Acesta ajutã la înþelegerea de cãtre instituþiile dinafara þãrii de origine a gradului de pregãtire atins de cãtre opersoanã.

Europass-ul este sprijinit de o reþea de Centre NaþionaleEuropass.

SSiimmoonnaa PPAARRAASSCCHHIIVVAAConsilier de integrare

Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei

59


PPllaannuull PPlléévveennDorinþa americanilor de a contribui la reînarmarea Republicii

Federale Germane ºi atragerea acesteia în NATO, pe fondulrãzboiului din Coreea, a provocat puternice emoþii în Europa, maiales în Franþa, care a devenit contestatarul principal al ideii. DacãRFG trebuia sã se alãture unui proiect militar, atunci era datoriaEuropei sã o integreze într-unul. Primul pas în vederea reconcilieriiistorice dintre Franþa ºi Germania a fost fãcut pe 9 mai 1950 odatãcu Declaraþia Schuman prin care cele douã þãri anunþau intenþia de a-ºi pune în comun rezervele de cãrbune ºi de oþel ºi invitau toatestatele interesate sã li se alãture. Mergând mai departe, la 24octombrie 1950, prim-ministrul francez René Pléven lansa �Planulpentru o Comunitate Europeanã pentru Apãrare� (European DefenceCommunity) pe care l-a prezentat Adunãrii Naþionale a Franþei.�Contribuþia germanã la apãrarea comunã trebuie cãutatã fãrãamânare în acelaºi timp cu posibilitãþile unei acþiuni imediate ºi dinperspectiva viitorului unei Europe unite�. La Paris, pe 18 aprilie 1951,ºase þãri (Belgia, Olanda, Luxemburg, RFG, Franþa, Italia) au semnatactul de constituire a Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului �CECO.

Tratatul de constituire a Comunitãþii Europene pentru Apãrare afost semnat de statele CECO la Paris, la 25 mai 1952. Noul proiecttrebuia sã ia forma unei Comunitãþi Politice Europene care urma sãatragã jumãtate din ajutoarele militare europene. Tratatul ComunitãþiiEuropene de Apãrare a fost ratificat pânã în august 1954 de cincistate membre (Belgia, Germania, Luxemburg, Italia ºi Olanda). Spresurprinderea tuturor, Franþa a fost cea care a dat lovitura fatalãproiectului: distanþându-se de propriul executiv, Parlamentul francez arespins Planul Pléven; s-a pierdut astfel un moment excelent de a oferiComunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului o structurã politico-militarã. Proiectul european a intrat într-un impas care a fost depãºitabia în 1957 prin semnarea la Roma a Tratatelor de constituire aComunitãþii Economice Europene ºi a Comunitãþii Europene aEnergiei Atomice.

IIuulliiaa MMUUNNTTEEAANNUUConsilier de integrare


UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeii OOcccciiddeennttaallee ((UUEEOO))În plin rãzboi rece, pe 17 martie 1948, cinci state ale Europei

Occidentale (Belgia, Franþa, Luxemburg, Marea Britanie ºi Olanda)semneazã TTrraattaattuull ddee llaa BBrruuxxeelllleess, denumit ºi Tratatul asupracolaborãrii economice, sociale ºi culturale ºi privind autoapãrareacolectivã, menit a le uni în faþa unui posibil atac al URSS-ului ºi alGermaniei (iniþial). În acei ani de instabilitate politicã, pe fonduldivizãrii continentului prin �cortina de fier�, era imperios necesar caþãrile europene sã colaboreze în domeniul securitãþii ºi al apãrãriireciproce. Preambulul actului stipula garantarea reciprocã a securitãþiistatelor semnatare ºi angajamentul ferm al acestora �de a lua toatemãsurile necesare în cazul revenirii Germaniei la putere�. Evoluþiaulterioarã a acestui Tratat a fost influenþatã decisiv de apariþia la 4aprilie 1949 a Organizaþiei Atlanticului de Nord.

În 1954, la Paris, Tratatul a fost modificat ºi adnotat, ceea ce apermis aderarea Italiei ºi a RFG-ului, în ciuda apartenenþei lor latabãra inamicã în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Denumireaorganizaþiei a fost schimbatã în UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeii OOcccciiddeennttaallee.Ulterior UEO a intrat într-o stare letargicã, majoritatea obiectivelorsale fiind asumate de NATO, de Organizaþia pentru Cooperare ºiDezvoltare Economicã ºi de Consiliul Europei. Abia în anii �80 UEOeste reactivatã: la început prin cuvintele preºedintelui francez FrançoisMitterand care spunea cã UEO este �singura instanþã europeanãcompetentã în apãrare�, apoi prin Declaraþia de la Roma din 26-27octombrie 1984 prin care UEO primeºte noi obiective politice ºi deapãrare ºi, ulterior, în 1987, prin �Platforma intereselor europene înmaterie de apãrare� semnatã la Haga prin care se stabileºte cã UEOva deveni pilonul european al NATO. �Construcþia unei Europeintegrate va rãmâne neterminatã atâta timp cât ea nu va includesecuritatea ºi apãrarea� se specifica în preambulul documentului dela Haga. UEO a cunoscut un proces de consolidare în prima jumãtatea anilor �90, prin aderarea la organizaþie a Spaniei, Portugaliei (în1990) ºi a Greciei (în 1992). Tratatul de la Amsterdam (1 mai 1999)a consfinþit rolul UEO de �braþ înarmat al UE� în implementareadeciziilor de politicã externã ºi securitate comunã.

UEO are 28 de membri cu 4 statute diferite:

! 10 state sunt membri activi;

! 5 state au statut de observator (Irlanda, Austria, Suedia,Finlanda, Danemarca);

! 3 state sunt membri asociaþi (Turcia, Islanda ºi Norvegia)permiþându-li-se sã voteze când se decid chestiuni referitoare laNATO;

! 10 state au statut de parteneri asociaþi (Bulgaria, RepublicaCehã, Slovacia, Slovenia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,România).

IIuulliiaa MMUUNNTTEEAANNUUConsilier de integrare


DICÞIONAR COMUNITARDICÞIONAR COMUNITAR

MMiissiiuunniillee PPeetteerrssbbeerrggÎn iunie 1992, la trei ani de la cãderea comunismului în þãrile

Europei de Est, ºi în plinã evoluþie post rãzboi rece, a avut loc la BonnConsiliul European în care s-a hotãrât extinderea misiunilor UniuniiEuropei Occidentale dincolo de limitele stabilite de articolul V referitorla apãrare reciprocã. Cu acest prilej a fost semnatã la 19 iunieDeclaraþia de la Petersberg (dupã numele hotelului unde a avut locevenimentul) în urma cãreia au apãrut aºa-numitele MisiuniPetersberg. Ele reprezentau rãspunsul pe care statele UE înþelegeaua-l da în direcþia menþinerii securitãþii europene prin operaþiuniumanitare ºi de peace-making.

Declaraþia de la Petersberg se constituie într-un element principalîn hotãrârea de a dezvolta Uniunea Europei Occidentale dreptcomponenta de apãrare a UE ºi ca mijloc de întãrire a pilonuluieuropean al NATO.

În acest scop statele membre ale Uniunii Europei Occidentale îºipun la dispoziþie unitãþi militare din întregul spectru al forþelor lorarmate convenþionale pentru misiuni militare conduse sub autoritateaUEO. Misiunile Petersberg acþioneazã ca:

- misiuni umanitare ºi de evacuare a resortisanþilor,- misiuni de menþinere a pãcii,- misiuni ale forþelor combatante în administrarea crizelor,

inclusiv de impunere a pãcii.

Aceste misiuni au fost confirmate ºi înscrise în Tratatul UniuniiEuropene (art. 17). Cum se întâmplã deseori în diplomaþiaoccidentalã, traducerea textului în diferitele limbi ale statelor membrea lãsat loc la ceea ce, în limbajul cancelariilor, se poate numi�ambiguitate constructivã�. Unii experþi au considerat participareaþãrilor europene la Rãzboiul din Golf din 1991 ca fiind misiuniPetersberg; la fel au fost considerate ºi misiunile de peace-makinginclusiv unele care includeau mãsuri coercitive.

IIuulliiaa MMuunntteeaannuuConsilier de integrare


TTrraattaattuull ddee llaa MMaaaassttrriicchhtt - TTrraattaattuull aassuupprraaUUnniiuunniiii EEuurrooppeennee ((TTUUEE))

Tratatul a fost sseemmnnaatt llaa 77 ffeebbrruuaarriiee 11999922 la Maastricht (Olanda)ºi a iinnttrraatt îînn vviiggooaarree llaa 11 nnooiieemmbbrriiee 1199993311, datã de la care �UniuneaEuropeanã� este noua denumire a Comunitãþilor Europene.

Ratificarea tratatului nu a fost rectilinie deoarece iniþial a fostrespins în Danemarca. La rândul sãu Marea Britanie a condiþionatratificarea tratatului de rãspunsul definitiv al danezilor, dat în cursulunui al doilea referendum, iar în Germania procesul ratificãrii a fostîntârziat.

TUE are un preambul ºi 7 titluri: (I) Dispoziþii comune, (II) Dispoziþiimodificatoare cu privire la Comunitatea Economicã Europeanã, învederea stabilirii Comunitãþii Europene2 (principii, cetãþenieeuropeanã, politicile Comunitãþilor Europene, în sensul realizãriiUniunii Europene, asocierea þãrilor ºi teritoriilor de peste mãri, instituþiiºi dispoziþii generale); (III) Dispoziþii modificatoare cu privire laCECA3, (IV) Dispoziþii modificatoare ale EURATOM4, (V) Dispoziþiiprivind politica externã ºi de securitate comunã, (VI) Dispoziþii privindcooperarea în domeniul justiþiei ºi afacerilor interne; (VII) Dispoziþiifinale. Au fost anexate 17 protocoale ºi 33 de declaraþii.

Acest Tratat a adus schimbãri esenþiale în construcþia europeanã.Principalele elemente de noutate aduse de Tratatul de la Maastrichtsunt:� instituirea cceettããþþeenniieeii eeuurrooppeennee, de care va beneficia �oricepersoanã având naþionalitatea unui stat membru�;� baza pentru ddeezzvvoollttaarreeaa uunneeii ppoolliittiiccii eexxtteerrnnee ººii ddee sseeccuurriittaatteeccoommuunnee;� stabilirea ccooooppeerrããrriiii îînn ddoommeenniiuull jjuussttiiþþiieeii ººii aaffaacceerriilloorr iinntteerrnnee;� un calendar în trei etape pentru iinnttrroodduucceerreeaa mmoonneeddeeii uunniiccee;� ccoommppeetteennþþee nnooii ppeennttrruu UUnniiuunnee � în domeniul vizelor pentru strãini,al creãrii reþelei de comunicaþii transeuropene, al intensificãriiprotecþiei consumatorilor, pentru politica de sãnãtate, industrialã,culturalã, a mediului, de cercetare, politica socialã (cu excepþia MariiBritanii). Prin TUE cooperarea pentru dezvoltare, care era decompetenþã naþionalã, a devenit de competenþã comunitarã.

SSppeerraannþþaa NNEEAAGGUUConsilier de integrare


1 A doua zi dupã intrarea în vigoare a TUE, premierul nipon de atunci, Morihiro Hosokawa, a adresat felicitãri conducãtorilor Comunitãþii Europene pentru intrarea în vigoare aTratatului de la Maastricht, exprimând totodatã speranþa cã �Uniunea Europeanã deschisã spre exterior îºi va îndeplini total rolul sãu, iar o Europã democraticã, prosperã ºi stabilãeste indispensabilã pentru formarea unei noi ordini mondiale� ºi a exprimat �dorinþa Japoniei de a coopera deplin cu Uniunea Europeanã în spiritul concurenþei loiale ºi al cooperãriiconstructive�.2 Uniunii Europene.3 Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului, înfiinþatã prin Tratatul de la Paris semnat în 1951, intrat în vigoare în 1952, pentru o perioadã de 50 de ani.4 EURATOM sau CEEA � Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice ºi Comunitatea Economicã Europeanã (CEE) au fost înfiinþate prin Tratatele de la Roma semnate în 1957ºi intrate în vigoare în 1958.

Dobrý den! - Nazdar! - Dobré jitro! - Dobré odpoledne! - Goddag! - Hejsa! - Hej! - Hallo! - Godmorgen! - God eftermiddag! - Hello!

DICÞIONAR COMUNITARDICÞIONAR COMUNITAR

60

DICÞIONAR COMUNITAR

LLIINNKKUURRII UUTTIILLEEMinisterul Integrãrii Europene � www.mie.roMinisterul Afacerilor Externe � www.mae.roMisiunea României pe lângã UE � www.ue.mae.ro Centru Român de Informare de la Bruxelles - www.roinfocentre.be Institutul European din România � www.ier.ro Delegaþia Comisiei Europene în România � www.infoeuropa.ro Consiliul Europei, Biroul de Informare Bucureºti � http://www.coe.roSitul Uniunii Europene � www.europa.eu

IInnssttiittuuþþiiii eeuurrooppeenneeParlamentul European � http://www.europarl.europa.euConsiliul Uniunii Europene � http://www.consilium.europa.euPreºedinþia austriacã a Consiliului UE � http://www.eu2006.atComisia Europeanã � http://ec.europa.euCurtea Europeanã de Justiþie ºi Tribunalul de Primã Instanþã � http://www.curia.europa.euCurtea Europeanã de Conturi � http://www.eca.europa.euMediatorul European � http://www.ombudsman.europa.eu

AAllttee ssiittuurrii ddeeddiiccaattee pprroobblleemmaattiicciiii eeuurrooppeennee:www.euractiv.comwww.euractiv.ro www.europeana.ro www.euobserver.comhttp://www.pontweb.rohttp://europe.org.ro/euroatlantic_clubhttp://www.ClubE.ro www.15-25.rowww.9mai.rowww.euromoneda.ro

PPuubblliiccaaþþiiee eeddiittaattãã ddee MMiinniisstteerruull IInntteeggrrããrriiii EEuurrooppeenneeDirecþia Mass Media ºi ComunicareStr. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureºti, ROMÂNIATel. 021-301.13.02; Fax 021-301.15.13E-mail. [email protected] http://www.mie.ro

Direcþia Mass Media ”i Comunicare Str. Apolodor … cu...implementa proiecte cu finanþare...

Documents

Transcript of Direcþia Mass Media ”i Comunicare Str. Apolodor … cu...implementa proiecte cu finanþare...