Dinţii sunt organe dure, încastrate în alveolele dentare şi specializate pentru mărunţirea alimentelor. Structura unui dinte este prezentată în fig. 2.1. Coroana (porţiunea liberă a dintelui) este acoperită de smalţ, care este cea mai dură şi mai intens mineralizată substanţă din organism. Smalţul conţine 96% minerale (în special hidroxiapatită, un fosfat de calciu cristalizat), restul fiind reprezentat de apă şi proteine. Spre deosebire de alte ţesuturi intens mineralizate (ţesutul osos şi dentina), smalţul nu conţine colagen, principala proteină fiind amilogenina, cu rol în iniţiereaşi creşterea cristalelor de hidroxiapatită. Dentina formează atât coroana, cât şi rădăcina dintelui; conţine 70% substanţe minerale, mai ales fosfaţi de calciu în formăcristalizată (hidroxiapatită) şi amorfă, 20% proteine (un procent mare de colagen) şi 10% apă. Este secretată de odontoblastele din pulpa dintelui. La nivelul rădăcinii, dentina este acoperită de cement, produs de cementoblaste. Este mai puţin mineralizat decât smalţul şi dentina (conţine numai 65% săruri minerale, mai ales hidroxiapatită)şi este mai gros la nivelul apexului. Rolul cementului este de a fixa dintele în alveola dentară, prin intermediul ligamentelor periodontale. Porţiunea centrală a dintelui este ocupată de un ţesut conjunctiv moale –pulpa dentară, ce conţine vase de sânge şi nervi care pătrund în dinte printr-odeschidere de la nivelul apexului. Pulpa este mărginită de un strat de odontoblaste, care secretă dentina.Funcţiile saliveiSaliva îndeplineşte numeroase roluri, atât în digestie cât şi nedigestive.Rolurile digestive ale salivei constau în:•îmbib ă ş i înmoaie   alimentele, contribuind la formarea bolului alimentar;

•dizolv ă   substanţele sapide din alimente, făcându-le accesibile senzorilor gustativi, de la care sunt iniţiate reflexe reglatoare ale digestiei;

•prin ac ţ iunea lubrifiant ă   a mucusului, facilitează deglutiţia şi înaintarea bolului alimentar de-a lungul esofagului

•amilaza salivară (ptialina) catalizează, în cavitatea bucală, prima etapăa digestiei glucidelor   de origine vegetală.. Enzima este sintetizatăpredominant în glandele parotide. Are optimul de activitate la pH 6,9 şihidrolizează legăturile α-1,4-glicozidice din amidonul fiert sau copt. Este o metaloenzimă Ca2+-dependentă.Amidonul, forma de depozit a glucidelor în celulele vegetale, este format din două tipuri de molecule: amiloza, un produs de policondensare a glucozei liniar (neramificat) de formă helicală, şi amilopectina, rezultată tot prin policondensarea glucozei, dar cu moleculă ramificată. Amilaza salivară degradează amiloza la maltotrioză şi apoi maltoză, iar amilopectina este scindată la dextroză, maltoză şi glucoză.

Bolul alimentar părăseşte cavitatea bucală îmbibat cu salivă, care conţine şi amilază. Prin urmare, acţiunea acesteia continuă de-a lungul esofagului şi chiaRolurile nedigestive ale salivei:

osecreţia de salivă participă la men ţ inerea echilibrului hidric   al organismului – uscarea gurii declanşează senzaţia de sete, urmată de comportamentul de căutare şi ingerare a apei;

oap ă rarea organismului   de acţiunea agenţilor patogeni; saliva conţinelizozim, un complex enzimatic bogat în muramidază – enzimă cedistruge peretele celulelor bacteriene prin degradarea acidului muramic. Lactoferina prezentă în salivă leagă Fe3+ şi îl face inaccesibil microorganismelor, inhibând agregarea şi virulenţa acestora. Are acţiune antibacteriană, antivirală şi antifungică. Este cunoscută reacţia multor animale, dar şi a oamenilor uneori, de a-şilinge rănile, grăbindvindecarea.o Imunoglobulina A şi interferonul din salivă au rol în imunitate.

oPrin salivă se excret ă   uree, acid uric, microelemente (Mg, Pb, As, Bi etc.), virusuri, produşi de degradare a unor medicamente.

oSaliva furnizează calciu şi fluor necesare depunerii smal ţ ului pe din ţ i şi crează un pH uşor alcalin, optim formării smalţului.

oLa animalele cu blană sau pene, mai puţin la om, joacă rol întermoreglare.

o Saliva conţine factori de creştere necesari nervilor.

oDeoarece conţin aglutininele sistemului de grupe sanguine ABO, probele de salivă sunt utile medicinei legale.

oSecreţia de salivă contribuie la buna func ţ ionare a analizatorului auditiv . Saliva se secretă, în cantităţi mai reduse, permanent, şi în perioadele interprandiale. Înghiţirea periodică a salivei deschide trompa lui Eustachio, prin care urechea medie comunică cu faringele, asigurând astfel egalizarea presiunii aerului de o parte şi de alta amembranei timpanice.