8/17/2019 Diego Varela

1/2

Diego Varela, Guvernarea Uniunii Europene, Traducere de Lavinia Armaşu, Revizuire tehnică

de Andreea Govna, edit. n!titutul European, aşi "##$,pg. %&,%'

Uniunea Europeană nu e!te un !tat pentru că nu are caracteri!tica (undamentală ce de(ineşte

acea!tă (orma de organizare, care dupa )ar* +eer- monopolul violenei legitime.

UE di!pune de importante mi/loace pentru a aloca re!ur!e economice, chiar dacă

impactul !ău nu e!te 0ntotdeauna uşor de apreciat. De (apt, indicatorul cel mai utilizat pentru a

cuanti(ica ponderea !ectorului pulic 0n economie e!te partea din 12 care reprezintă

cheltuielile pulice. 3n ma/oritatea economiilor occidentale, acea!tă şi !e apropie de .

Ace!t lucru 0n!eamnă că din (iecare opt ore de muncă mai mult de trei !unt pentru a menine

!tructura !ectorului pulic. 5on(orm autorului Diego Varela p6nă la $#4 din reglementările

care ne a(ectează din punct de vedere economic şi !ocial provin de la Uniunea Europeană.

De la con!tituirea lor, 5omunităile Europene au e*perimentat cinci valuri de e*tinderi.

1rimul 0n %789, 0n care au aderat )area 2ritanie, rlanda şi Danemarca. Al doilea 0n %7$%, a

marcat intarea Greciei. Al treilea, 0n %7$: a integrat cele două recente ări democratice ierice-

;pania şi 1ortugalia. Al patrulea val a avut loc 0n %77' a primit trei ări de oicei neutre-

;uedia,

8/17/2019 Diego Varela

2/2

urmă !=au adăugat 0nte dopi piloni la cel comunitar, numii interguvernamentali. 3n cadrul lor,

deciziile vor (i luate 0n unanimitate 0ntre !tatele memre, iar in!tituiile !upranaionale precum

1arlamentul !au 5urtea nu vor avea nici un ame!tec.

n!tituiile au evoluat şi ele o dată cu trecerea timpului. 3n %7:8 au (uzionat in!tituiile

celor tei 5omunităi Europene. De atunci a e*i!tat o !ingură 5omi!ie şi un !ingur 5on!iliu de

)iniştri, urm6nd e*emplul 1arlamentului European. La 0nceput, memrii 1arlamentului

European erau aleşi de către parlamentele naionale, dar 0n %787 au avut loc primele alegri

directe care au permi! cetăenilor din !tatele memre !ă voteze pentru candidaii (avorii.

  Actul Unic European din %7$8 a pu! azele unei piee unice şi a introdu! unele

!chimări in!tituionale, e*i!t6nd ma/oritatea cali(icată şi acord6nd o mai mare importană

1arlamentului European prin noile proceduri, de cooperare şi aviz con(orm. Tratatul de la

)aa!tricht a introdu! noi (orme de cooperare 0nte guvernele !tatelor memre, de e*emplu 0n

apărare, /u!tiie şi interne. Adăug6nd acea!tă cooperare interguvernamentală la !i!temul

@comunitar de/a e*i!tent, Tratatul de la )aa!tricht a creat Uniunea Europeană.

1entru a garanta că UE e*!tin!ă va putea continua !ă (uncioneze e(icient, !=a con!iderat

nece!ară !impli(icarea !i!temului de luare a deciziilor. De aceea Tratatul de la Bi!a, care a

intrat 0n vigoare la % (eruarie "##9, a (i*at noi norme cu privire la mărimea in!tituiilor UE şi

activitatea lor.

;criu tratatul de la Li!aona ce pă!trează cea mai mare parte a re(ormelor din tatatul de la

roma.

)ioara Bedelcu, 5on!trucia europeană proce!e şi etape, edit. Tipogra(ia )oldova, aşi "##$,

 pg. "9

Dacian 5o!min Dragoş, Uniunea Europeană, in!tituii, mecani!me, ediia a 9=a, edit. 5.C.

2ec, "##8, pg.8'

Uniunea Europeană a (o!t şi răm6ne una dinte cele mai de !ucce! creaii din i!toria relaiilor

internaionale şi a dreptului internaional- arnonizarea politicilor pulice ale multor !tate

europene 0n ultima /umătate de !ecol a (ăcut ca un răzoi 0n Ve!tul Europei !ă devină

impo!iil şi a cre!cut !tandardul de viaă a milioane de oameni. 3n acelaşi timp UE e!te o

realitate greu de de!cri! şi de 0nele!,at6t datorită comple*ităii raporturilor /uridice !tailite

0nte !tatele memre şi in!tituiile comunitare, c6t şi datorită amiguităii con!tuctive, pe care oimplică acea!tă !intagmă