Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Staţiune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee.

Áalborg (Álborg) [´oolbor] oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII).

Áalst (Álost) [alst] oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV.

Aarau [a´ro] oraş în N Elveţiei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism.

Áare [´ar¬] (Áar) [ar], rîu în Elveţia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km.Áargau [´aargau] canton în N Elveţiei. Suprafaţa: 1,4 mii km 2. Populaţia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea

animalelor. Abadán oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport.

Abakán oraş în Federaţia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar.

Aberdéen [æb¬´diin] oraş în Marea Britanie (Scoţia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construcţii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494.

Abidján [abid¦´an] oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ţării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos.

Ábilene [´æb¬lin] oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale.

Abrúd oraş în România (jud. Alba), situat în Munţii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ).

Abrúzzi [a´bruttzi] munţi în Italia, în partea centrală a Munţilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ).

Abu Dhabi [´abuu d´abi] capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport.

Abúja [ab´ud¦a] actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural.

Abúkir [a´bukir] golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a.

Acapúlco [akap´ulko] oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. Accrá [akr´aa] capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos,

aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII.Aconcágua [akonk´aagua] vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m.Adaá rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Dicţionar geografic

Ádana oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI.

Addís-Abéba capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport internaţional. Universităţi. Muzee. Sediul Organizaţiei Uniunii Africane.

Adelaíde [æd¬l´eid] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate.

Adelíe [ade´li] Ţára ~, porţiune a coastei Antarctice (cca 350 mii km2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea soţiei lui. Staţiuni ştiinţifice franceze.

Áden [´aden] golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb.

Áden [´aden] oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol.

Ádige [´aadid¦e] fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale.

Adîghéea República Adîghée , republică în Federaţia Rusă. Su-prafaţa: 7,6 mii km 2. Populaţia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol.

Adjária (Ageária) República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ţărmul Mării Negre. Suprafaţa: 3 mii km2. Populaţia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun.

Adjúd oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433.

Adour [a´duur] fluviu în S-V Franţei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din munţii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distanţă de cca 130 km. Hidrocentrale.

Adriáticã Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafaţa:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Veneţia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik .

Afghanistán Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafaţa: 648 mii km2. Populaţia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: munţii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperat-conti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încălţăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipreţioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

África al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafaţa: 30,3 mil. km2. Populaţia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi munţi, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã

teritoriu pe ţărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafaţa: 32,5 km2. Populaţia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Reparaţii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania.

África de Sud República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafaţa: 1,225 mil. km 2. Populaţia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, oţel, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, viţă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Plantaţii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír [aghaa´diir] oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Staţiune balneară.

Agápia comună în România (jud. Neamţ). Pe teritoriul localităţii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu.

Agra [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658).

Agrigénto oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice internaţionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.).

Ahmadí oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. Ahmedabád (Ahmadabád)

oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate.

Aiúd oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înălţată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293.

Ajaccio [fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

oraş în Franţa (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ákron [´ækr¬n] oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (producţia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate.

Alabáma [æl¬´bæm¬] fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din munţii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă.

Alabáma [æl¬´bæm¬] stat în S-E SUA. Suprafaţa: 133,9 mii km2. Populaţia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră).

Alagóas stat federal în N-E Braziliei. Populaţia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice.

Aláska peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (munţii Aleutini). Alt. max.: 3100 m.

Aláska golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m.

Aláska stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafaţa: 1,5 mil. km2. Populaţia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism.

Álba judeţ în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafaţa: 6,2 mii km 2. Populaţia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faianţă şi porţelanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Álba-Iúlia municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încălţăminte). Nod de comunicaţii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ţărilor române: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească.

Albánia República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafaţa: 28,7 mii km 2. Populaţia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Munţii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de oţel, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, ţigări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, viţă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Álbany [´oolb¬ni] fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta [æl´b¬¬t¬] provincie în V Canadei. Suprafaţa: 662 mii km2. Populaţia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie.

Albertvílle [alber´vil] oraş în Franţa (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă.

Albión astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat.Albuquérque [´ælb¬´k¬rki] oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate.

Alcedár comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616.

Aldán rîu în Federaţia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din munţii Stanovoi. Navigabil în mare parte.

Alép oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr.

Aleutíne Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafaţa: 37,8 mii km2. Populaţia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci.

Alexandría municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846).

Alexandría oraş în Egipt, portul principal al ţării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiinţifică şi învăţămînt.

Algér capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe.

Algéria República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafaţa: 2,4 mil. km2. Populaţia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: munţii Atlas în N, munţii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: viţă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

Alicánte [alik´ante] oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism.

Almá-Atá oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiinţe. Universităţi. At. doc. în 1854.

Almería [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia), port la Marea Mediterană. 155,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Turism. Catedrală Gotică (sec. XVI).

Alófi oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). 8 mii loc. Centru economic şi comercial. Export de copră, banane.

Alpi sistem muntos în Europa, pe teritoriul Italiei, Elveţiei, Franţei, Germaniei şi Austriei. Lungime: 1300 km. Lăţime: 60-260 km. Constau din Alpii Occidentali (alt. max. 4810 m; vf. Mont Blanc ), Alpii Centrali (Elveţieni), Alpii Orientali (Austrieci). Trecători. Tunele. Păduri de conifere. Pajişti alpine. Gheţari. Rezervaţii naturale.

Álpii Australiéni lanţ muntos în S-E Australiei, component al Cordilierei australiene. Lungime: 450 km. Alt. max.: 2228 m.

Alsácia (Alsáce) [alz´as] provincie în N-E Franţei, situată între fluviul Rin şi munţii Vasgi . Suprafaţa: 8,2 km2. Populaţia: 1,64 mil. loc. Oraş principal: Strasbourg . Expl. de săruri de potasiu. Industrii (constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară). Regiune agrară (grîu, orz, viţă de vie, cartofi). Populată în trecut de celţi. Provincie romană (sec. I î.Hr. – V d. Hr.).

Altái sistem muntos în Asia Centrală, situat la hotarul dintre Kazahstan, Mongolia şi China. Lungime: 2000 km. Alt. max.: 4506 m (vf. Beluha ). Zăcăminte (aur, argint, minereu de fier). Vegetaţie montană. Gheţari.

Áltdorf oraş în Elveţia, centru adm. al cantonului Uri . 8,8 mii loc. Muzeu de istorie. Monumente.

Áltenburg [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). 54 mii loc. Expl. miniere (cărbune brun). Uzine şi fabrici. Monumente istorice. Muzee.

Amagasáki oraş în Japonia (Honshû), port la golful Osaka. 554 mii loc. Industrie constructoa-re de maşini, metalurgică, chimică, textilă. Instituţii de cultură şi de învăţămînt.

Amaradía rîu în România, afluent al Jiului . Lungime: 103 km. Izvorăşte din Subcarpaţii Olteniei.

Amaríllo [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). 190,3 mii loc. Industrii (metalurgică, petrolieră). Fondat în 1887.

Amazón cel mai mare fluviu în America de Sud. Lungime: 6400 km, 7020 km împreună cu Ucayali. Izvorăşte din munţii Anzi, trece prin Perú, Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Navigabil pe o distanţă de 4300 km. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lăţime). Alt. med.: 200 m. Păduri ecuatoriale. Faună bogată.

Amazónas stat în N-V Braziliei, situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Suprafaţa: 1,56 mil. km2. Populaţia: 2,5 mil. loc. Capitala: Manaus . Industrie petrolieră şi forestieră. Plantaţii de bananieri.

América continent în emisfera vestică, cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic, format din America de Nord , America de Sud , unite printr-un istm denumit America Centrală . Lungime: 18 mii km (de la N la S). Suprafaţa: 42,2 mil. km2. Populaţia: 803,5 mil. loc. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). Colonizată de spanioli, portughezi, englezi, francezi, începînd cu sec. al XVI-lea. Populaţii băştinaşe: maya, aztecii, incaşii ş. a.

América Centrálã regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Suprafaţa: 1,2 mil. km 2. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas, Antilele Mari şi Antilele Mici. Populaţia: metişi, creoli, negri, europeni.

América de Nord partea nordică a continentului american, situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. Suprafaţa: 24,4 mil. km2. Relief muntos în V (alt. max.: 6193 m) şi în E, cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). Populaţia : băştinaşi (indieni, eschimoşi) şi colonizatori.

América de Sud partea sudică a continentului american, situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. Suprafaţa: 21 mil. km2. Relief: muntos în V, podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Vegetaţie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao, de chinină, cauciuc). Resurse de subsol (petrol, argint, cupru, bauxită, minereu de fier) şi hidroenergetice. Culturi agricole: trestie de zahăr, tutun, cafea, cacao, banane, citrice. Populaţia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori.

América Latínã comunitate a ţărilor din America de Sud şi America Centrală. Suprafaţa: 21 mil. km 2. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente, în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza.

Amíens [a´mj˜e] oraş în Franţa (Picardia), situat pe fluviul Somme . 155 mii loc. Industrie constructoare de maşini, textilă, chimică, alimentară. Universitate. Muzeu. Monumente de artă gotică (sec. XIII).

Amiránte grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian, la N-E de insula Madagascar . Suprafaţa: cca 10 km2. Populaţia: 200 loc. Dependent de statul Seychelles.

Ammán [amm´aan] capitala Iordaniei, oraş la N-E de Marea Moartă. 1,2 mil. loc. Produse industriale: textile, ciment, băuturi spirtoase, ţigări. Aeroport. Muzee. Universitate.

Ámsterdam capitala Olandei, port legat printr-un canal de Marea Nordului. 1 mil. loc. Şantiere navale. Fabrici de şlefuit diamante, de ulei, tutun, hîrtie. Servicii financiare. Universităţi. Muzee. Casa-muzeu Rembrandt . At. doc. în 1275.

Amudariá fluviu în Asia Centrală. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). Izvorăşte din Pamir, străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. Este folosit la irigarea plantaţiilor de bumbac.

Ámundsen Márea ~, mare în partea sudică a Oceanului Pacific, în apropierea Antarctidei. Ad. de peste 1000 m. Acoperită în permanenţă de gheţari.

Amúr fluviu în N-E Asiei. Lungime: 4440 km, împreună cu Şilka şi Argun. Se varsă în Marea Ohotsk. Navigabil în cea mai mare parte. Porturi principale: Blagoveşcensk, Habarovsk. Cursul mijlociu al fluviului formează graniţa între Federaţia Rusă şi China.

Anádîr fluviu în Federaţia Rusă (Siberia). Lungime: 1145 km. Izvorăşte din munţii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume, din marea Bering. Navigabil pe cursul inferior.

Anatólia denumirea părţii asiatice a Turciei, în antichitate –numele Asiei Mici. Suprafaţa: 500 mii km 2.

Andalúzia regiune în S Spaniei. Suprafaţa: 87,6 mii km 2. Populaţia: 9,7 mil. loc. Culturi agricole: grîu, sfeclă de zahăr, viţă de vie, citrice. Creşterea animalelor. Pescuit.

Ándaman Márea ~, mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca , arhipelagurile Andaman, Nicobar şi insula Sumatera . Suprafaţa: 602 mii km2. Ad.max. : 4200 m.

Ándaman arhipelag în Oceanul Indian, aparţinînd Indiei, situat între golful Bengal şi marea Andaman . Suprafaţa: 6,65 mii km2. Populaţia: 175 mii loc. Oraş principal: Port Blair .

Ándaman ºi Nicobár teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. Suprafaţa: 8,5 mii km2. Populaţia : 280 mii loc. Centru adm.: Port Blair . Se cultivă orez, cocos, citrice.

Ándhra Pradésh [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. Suprafaţa: 276,8 mii km 2. Populaţia: 66,3 mii loc. Industrie minieră (cărbune, mică, mangan). Culturi agricole: orez, tutun, bumbac.

Andórra la Vélla capitala principatului Andorra. 16,6 mii loc. Centru economic şi comercial. Turism.

Andórra Principátul ~, stat în S-V Europei, situat în zona estică a munţilor Pirinei, la hotarul dintre Franţa şi Spania. Suprafaţa: 468 km2. Populaţia: 69 mii loc. Capitala: Andorra la Vella. Limbi oficiale: catalana, franceza, spaniola. Relief în general muntos (alt. max. 2975 m). Climă temperat-montană. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. Se cultivă cereale, viţă de vie, tutun, legume. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Se produce cărbuni din lemn. Turism (95% din venitul naţional). Exportă cherestea, ţigări, produse lactate. Importă produse petroliere, utilaje industriale, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 269 km. Admis în ONU la 28 iulie 1993.

Anénii Noi oraş în Republica Moldova,situat pe rîul Bîc, la 32 km S de Chişinău, reşedinţă a raionului Anenii Noi. 11,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei alimentare. At. doc. în 1731.

Angará rîu în S-E Federaţiei Ruse (Siberia). Lungime: 1779 km. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. Hidrocentrale.

Angérs [¾´…e] oraş în V Franţei (Anjou), port pe rîul Maine. 146,5 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini agricole, textilă, de încălţăminte. Centru comercial de vinuri. Universitate. Monumente istorice (sec. XI-XIII).

Ánglia parte din Marea Britanie, cuprinsă între Scoţia şi Ţara Galilor. Suprafaţa: 130,3 mii km 2. Populaţia 47,5 mil. loc. Importantă regiune economică, industrială şi agricolă. Numeroase centre culturale: Londra , Oxford , Cambridge .

Angóla República ~, stat în V Africii, pe coasta Oceanului Atlantic, situat între Republica Democrată Congo, Zambia şi Namibia. Suprafaţa: 1,25 mil. km2. Populaţia: 11,56 mil. loc. Capitala: Luanda . Limba oficială: portugheza. Relief: podişuri în centrul şi V ţării (alt. 1000 m şi 1500 – 2000 m), cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ţărmului oceanic. Climă tropicală, ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. Expl. de petrol, minereu de fier, cupru, mangan, uraniu. Plantaţii de cafea, sisal, trestie de zahăr, bananieri, tutun, bumbac, arahide. Crescătorii de bovine. Exportă cafea, petrol şi produse petroliere, bumbac, cherestea, făină de peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse chimice, textile şi alimentare. Căi ferate: 2,8 mii km. Căi rutiere: 72,6 mii km. Admis în ONU la 1 decembrie 1976.

Anguílla [an´gilja; æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 96 km2. Populaţia: 8 mii loc. Centru adm.: The Waley (2,4 mii loc.). Relief muntos. Climă subtropicală. Se cultivă bumbac, ananaşi, trestie de zahăr. Pescuit. Turism. Servicii de transport, activitate financiar-bancară. Administrat de Marea Britanie.

Anjou [¾´…u] provincie istorică în N-V Franţei. Regiune agricolă: viticultură, pomicultură. Creşterea animalelor.

Anjou Ínsulele ~, insule din componenţa grupului insular Noua Siberie (Federaţia Rusă, Iakutia). Suprafaţa: 29 mii km2.

Ánkara capitala Turciei, oraş situat pe rîul Ankara , în centrul Podişului Anatoliei. 2,58 mil. loc. Nod de comunicaţii (rutier, feroviar, aerian). Industrie a cimentului, a mătăsii, alimentară. Universitate. Conservator. Vestigii romane şi bizantine.

Annába oraş în N-E Algeriei, port la Marea Mediterană. 256,2 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. Moschee. Vestigii antice.

Annápolis oraş în E SUA, capitala statului Maryland. 68 mii loc. Centru economic şi cultural. Academie, instituţii navale.

Antálya oraş în S-V Turciei, port la Marea Mediterană. 378,8 mii loc. Şantiere navale. Industrie textilă şi alimentară. Export de produse agricole şi de cherestea.

Antananarívo [antanna´ivu] capitala Republicii Madagascar. 1,3 mil. loc. Centru adm., economic şi cultural. Universitate.

Antárctica regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc, cuprinzînd extremităţile de S ale oceanelor Pacific, Atlantic şi Indian, cu arhipelagurile din această zonă. Gheţari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. Climă polară şi subantarctică. Faună acvatică: balene, foci, pinguini, peşti.

Antarctída continent în emisfera sudică, situat în centrul regiunii polare Antarctica. Suprafaţa: 13,97 mil. km 2. Acoperită permanent cu gheaţă şi zăpezi. Relief muntos. Climă polară.

Antíbes [¾´tib] oraş în S Franţei, pe coasta de Azur, port la Marea Mediterană. 80 mii loc. Staţiune balneară. Turism. Culturi florale. Parfumerie. Muzee (Picasso, arheologic). Ruine din epoca romană.

Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală, pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici, situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 442 km 2. Populaţia: 68 mii loc. Capitala: Saint John ´s . Limba oficială: engleza. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . Climă tropical-oceanică. Industrie bazată pe exploatări de fosfaţi naturali, fabricarea produselor alimentare (zahăr, rom, uleiuri vegetale). Pescuit maritim. Culturi agricole: bumbac, cafea, trestie de zahăr, manioc, bataţi, legume. Creşterea vitelor. Turism. Exportă produse chimice, echipament industrial, zahăr, mărfuri de larg consum. Importă produse petroliere, mijloace de transport, maşini şi utilaje industriale. Căi rutiere: 1161 km. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981.

Antíle Ínsulele ~, arhipelag în Marea Caraibilor. Suprafaţa: 240 mii km2. Populaţia: 36,2 mil. loc. Constau din Antilele Mari la V (Cuba, Haitti, Puerto Rico, Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine, Barbuda, Antigua, Monsterrat, Dominica ş. a.). Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . Relief muntos (alt. max. 3175 m). Climă tropicală umedă. Plantaţii de tutun, trestie de zahăr, arbori de cafea, bananieri.

Antílele Olandéze teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 800 km2. Populaţia: 214 mii loc. Centru adm.: Willemstad (71,2 mii loc.). Relief muntos. Climă subtropicală. Rafinării de petrol. Se cultivă bumbac, trestie de zahăr, citrice. Turism. Activitate financiar-bancară. Administrate de Olanda.

Antitáurus munţi în Turcia asiatică, situaţi de-a lungul Mării Mediterane, constînd din două culmi paralele, o continuare a munţilor Taurus. Alt. max.: 3917 m.

Antofagásta oraş în Chile, port pe ţărmul Oceanului Pacific. 227 mii loc. Metalurgia şi exploatarea cuprului. Universitate.

Antofálla [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. Alt. max. 6370 m. Este situat în munţii Anzi , în N-V Argentinei.

Ántwerpen [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie, port maritim la estuarul fluviului Schelde. 467,7 mii loc. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Metalurgia neferoaselor. Aeroport. Monumente medievale (sec. XIV-XVI). Universitate.

Ánzi Cordiliéra Andínă , sistem muntos în America de Sud. Lungime: 9000 km. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. max. 6272 m), Anzii Centrali (alt. peste 6000 m), Anzii Sudici (alt. max. 6959 m, vf. Acancagua ).

Apaláºi sistem muntos în E Americii de Nord, dispus pe Ţărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. Alt. max.: 2037 m (vf. Mitchell ). Resurse de subsol: cărbune, petrol, fier, argint, cupru.

Apeníni sistem muntos în Peninsula Italică. Lungime: 1190 km. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno Grande ). Zăcăminte: bauxită, marmură.

Ápia oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific, capitala statului Samoa. 34 mii loc. Centru economic şi comercial.

Apollónia denumirea antică a localităţii Sozopol din Bulgaria, fostă colonie grecească în Turcia (sec. VI î. Hr.), actualmente port la Marea Neagră.

Appenezéll [ap¬n´tsel] canton în N-E Elveţiei. Suprafaţa: 416 km2. Populaţia: 66,2 mii loc. Centru agricol. Turism.

Apºerón peninsulă în Marea Caspică, în E Azerbaidjanului. Suprafaţa: 1036 km 2. Oraş pr.: Baku . Expl. de petrol, gaze naturale, cupru.

Apuséni Múnţii ~, sistem muntos în Carpaţii Occidentali din România. Alt. max.: 1849 m (vf. Curcubăta Mare ). Resurse de subsol: aur, argint, bauxită. Hidrocentrale. Păduri de răşinoase şi foioase. Zonă turistică.

Áqaba [´akaba] golf în N-E Mării Roşii. Lungime: 180 km şi lăţime de 28 km. Arábia peninsulă în S-V Asiei, între Marea Roşie, Golful Persic şi Marea Arabiei. Suprafaţa: 3 mil. km 2.

Populaţia: 32,6 mil. loc. Relief de podiş şi cîmpie joasă. Climă tropicală.

Arábia Saudítã Regátul Arab Saudít , stat în S-V Asiei, situat între Iordania, Irak, Kuwait, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Oman, Yemen, Marea Roşie şi Golful Persic. Suprafaţa: 2,24 mil. km2. Populaţia: 23,5 mil. loc. Capitala: Riyadh . Limba oficială: araba. Relief variat: munţi în V, pustiuri nisipoase în N, E şi S-E, cîmpii de-a lungul ţărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, cupru, aur, argint, sulf, sare. Rafinării de petrol. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice, mase plastice, ciment. Pescuit de perle, coral negru, chihlimbar. Se cultivă grîu, orez, porumb, sorg, orez, citrice, cafea, rodii, smochini. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, produse chimice. Importă mijloace de transport, produse siderurgice, textile, cereale, produse alimentare. Căi ferate: 1254 km. Căi rutiere: 46 mii km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Arábiei Márea ~, mare în Oceanul Indian, situată între peninsula Arabia şi India. Suprafaţa: 3,7 mil. km 2. Ad. max.: 5205 m. Este denumită şi Marea Oman .

Arád judeţ în V României. Suprafaţa: 7,65 mii km2. Populaţia: 480 mii loc. Reşedinţă: mun. Arad . Expl. de petrol, gaze naturale, marmură. Industrie constructoare de maşini, textilă, chimică, forestieră, alimentară. Viticultură, legumicultură. Turism. Monumente istorice.

Arád municipiu în România, situat pe rîul Mureş , reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume. 180,5 mii loc. Centru industrial şi agricol. Universitate. Monumente istorice. Muzee. At. doc. în 1123.

Arafúra Márea ~, mare în Oceanul Indian, situată între Australia şi insula Noua Guinee. Suprafaţa: 1 mil. km2. Ad. max.: 3680 m.

Aragón [arag´on] regiune autonomă în N-E Spaniei, cuprinzînd provinciile Huesca, Saragosa şi Teruel. Suprafaţa: 47,7 mii km2. Populaţia: 1,2 mil. loc. Capitala: Saragosa. Resurse de subsol: huilă, minereu de fier, uraniu, bauxită. Culturi cerealiere. Viticultură. Măslini. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei.

Arál lac sărat în Asia Centrală, la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. Suprafaţa: 64,5 mii km 2. Ad. max.: 68 m. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. Pescuit. Porturi: Aralsk , Muinak .

Ararát masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. Alt. max.: 5165 m. Este acoperit de gheţari.

Aráuca rîu în America de Sud, afluent al fluviului Orinoco , pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei, formînd pe o porţiune a cursului său graniţa dintre cele două state. Lungime: 900 km.

Árctic Oceánul ~, cel mai mic ocean de pe glob, situat în regiunea polară nordică a pămîntului, între America de Nord şi Eurasia. Suprafaţa: 13,1 mil. km2. Ad. max.: 5220 m. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. Acoperit în cea mai mare parte de gheţari.

Árctica regiunea polară de nord a pămîntului, cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremităţilor Eurasiei şi Americii de Nord. Suprafaţa: 27 mil. km2. Relief muntos (alt. max.: 3734 m) şi de podişuri joase. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). Vegetaţie de tundră. Faună: urşi polari, morse, foci, păsări. Zăcăminte: cărbune, metale neferoase şi rare. Pescuit. Explorată de W. Barents (1594-1597).

Ardéni masiv muntos în Belgia, Franţa şi Luxemburg. Alt.: 400–700 m. Climă aspră. Păduri. Zăcăminte: huilă, minereu de fier.

Arequípa [are´kipa] oraş în S-V Perului, situat la 2370 m alt. 751 mii loc. Industrie textilă, alimentară, de pielărie. Universitate. Muzee. Staţiuni balneare. Întemeiat în 1540.

Argentína República ~, stat în America de Sud, situat între Oceanul Atlantic, Chile, Bolivia, Paraguay, Brazilia şi Uruguay. Suprafaţa: 2,8 mil. km2. Populaţia: 38 mil. loc. Capitala: Buenos Aires. Limba oficială: spaniola. Relief: Munţii Anzi în V, cîmpii în E şi N, Podişul Patagoniei în S. Climă tropicală în N, subtropicală şi temperată în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereuri de fier, argint, staniu, sare. Industrii (ener-gie electrică, metalurgie, mijloace de transport, ciment, textile). Viticultură, pomicultură. Se cultivă cereale, orez, floarea-soarelui, bumbac, tutun, plante furajere. Pescuit maritim. Exportă echipament industrial, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime industriale, vehicule, maşini şi utilaje industriale, bunuri de larg consum. Căi ferate: 34 mii km. Căi rutiere: 215,6 mii km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Árgeº judeţ în România, situat în bazinul inferior al rîului Argeş. Suprafaţa: 6,8 mii km 2. Populaţia: 681,8 mii loc. Reşedinţă: mun. Piteşti . Relief variat: muntos în N, colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Resurse de subsol: petrol, sare, cărbune. Industrie chimică, forestieră, textilă, constructoare de maşini, alimentară. Zonă agricolă productivă (pomicultură, viticultură). Turism. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane.

Árgeº rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 350 km. Izvorăşte din Munţii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Sistem hidroenergetic. Zonă turistică. Denumirea antică: Ordessos .

Argún rîu în Federaţia Rusă şi China, formînd pe o distanţă a cursului său graniţa dintre cele două state. Lungime: 1520 km. Izvorăşte din munţii Hinganul Mare , alimentînd fluviul Amur.

Arhánghelsk oraş în Federaţia Rusă, port fluvial, situat pe Dvina de Nord , şi maritim, aproape de Marea Albă. 422 mii loc. Industrie a lemnului, hîrtiei şi celulozei. Şantiere navale. Pescuit. Export de lemn şi de produse din lemn.

Århus [´orhuus] (Aarhus) , oraş în Danemarca (Iutlanda), port în golful Arhus . 272 mii loc. Industrie metalurgică, a hîrtiei, alimentară. Universitate. Monumente arhitectonice (sec. XIII-XV). Muzee.

Aríca oraş în Chile, port în golful Arica (Oceanul Pacific). 169,4 mii loc. Centru comercial şi industrial.

Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Suprafaţa: 295 mii km2. Populaţia: 3,67 mil. loc. Capitala: Phoenix . Expl. de cupru, plumb, zinc, aur. Agricultură irigată (bumbac, citrice, legume). Creşterea animalelor. Turism.

Arkánsas [ar´k¬nsoo] rîu în SUA, afluent al fluviului Mississippi. Lungime: 2410 km. Arkánsas stat în centrul SUA. Suprafaţa: 138 mii km2. Populaţia: 2,37 mil. loc. Capitala: Little Rock . Culturi

agricole: porumb, bumbac, tutun, orez, legume. Industrie extractivă (bauxită, cca 90% din producţia ţării), de aluminiu, forestieră.

Árles [arl] oraş în S Franţei (Provence), port la fluviul Ron. 52,8 mii loc. Centru industrial (siderurgie, produse chimice, de hîrtie). Monumente arhitectonice din epoca romană. Turism.

Arménia República ~, stat în Asia de V, sudul Transcaucaziei, în cuprinsul Podişului Armeniei, între Georgia (Gruzia), Azerbaidjan, Iran şi Turcia. Suprafaţa: 29,8 mii km 2. Populaţia: 3,8 mil. loc. Capitala: Erevan . Limba oficială: armeana. Relief în general muntos (alt. 1000-4000 m), cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . Climă temperat-continentală uscată. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice, marmură, bazalt), metalurgică (cupru, aluminiu), constructoare de maşini electrice, chimică, alimentară. Întreprinderi producătoare de ciment, cauciuc sintetic, mase plastice, textile, încălţăminte, conserve, vin, coniac. Agricultură specializată în cereale, culturi tehnice, viţă de vie, legume. Creşterea vitelor (ovine, caprine, bovine). Exportă aparataj electric şi electrotehnic, produse chimice, textile, vin, coniac. Importă materii prime şi semifabricate industriale, vehicule, produse petroliere. Căi ferate: 823 km. Căi rutiere: 7,7 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Lungime: 248 km. Izvorăşte din Munţii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Florenţa şi Pisa .

Arrás [a´ras] oraş în N Franţei (Artois), cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. 43 mii loc. Centru industrial (textile, alimente, mecanică). Monumente arhitectonice (sec. XVII–XVIII). Muzee.

Arúba teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. Suprafaţa: 193 km2. Populaţia: 85 mii loc. Centru adm.: Oranjestad . Relief muntos. Climă subtropicală. Rafinării de petrol. Pescuit. Turism. Servicii de transport, activitate financiar-ban-cară. Administrat de Olanda.

Ascensión Ínsula ~, teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 88 km 2. Populaţia: 1,2 mii loc. Centru adm.: Georgetown . Relief muntos. Climă tropicală. Se cultivă banane, cocos, citrice, legume. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Administrat de Marea Britanie.

Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%), situat aproape în întregime în emisfera nordică, între Oceanul Arctic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Marea Roşie, Marea Mediterană, Marea Neagră, munţii Caucaz, Marea Caspică, rîul şi munţii Ural. Suprafaţa: 44 mil. km2. Populaţia: cca 3,6 miliarde loc. Forme de relief diverse: munţi (Ural, Caucaz, Himalaia, Altai, Tian-Shan ş.a.), podişuri (Anatolia, Tibet, Deccan ş.a.), cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest, Cîmpia Turanică, Cîmpia Chinei de Nord ş.a.). Climă variată: arctică, continentală, tropicală, musonică.

Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei, de la Marea Caspică pînă la China, cuprinzînd statele Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kîrgîzstan, Tadjikistan. Suprafaţa: 6 mil. km 2.

Ásia Mícã partea occidentală a Asiei, situată la S de Marea Neagră. Suprafaţa: cca 506 mii km 2. Formează partea asiatică a Turciei.

Asmára oraş în E Africii, capitala statului Eritreea. 374,5 mii loc. Centru comercial şi industrial (conserve de carne, prelucrarea cafelei). Expl. de sare şi de săruri de potasiu.

Assám stat în S Indiei. Suprafaţa: 78,4 mii km2. Populaţia: 22 mil. loc. Capitala: Dispur . Expl. de petrol, cărbune. Plantaţii de ceai, tutun, bumbac, trestie de zahăr. Este străbătut de fluviul Brahmaputra .

Assísi [it. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). 24 mii loc. Centru religios şi turistic. Patria Sf. Francisco d´Assisi. Mănăstire din sec. XIII.

Assuán oraş în Egipt, situat pe malul Nilului. 220 mii loc. Barajul Sadd al-Ali, cel mai mare din lume, formează lacul de acumulare Nasser . Expl. de granit.

Astaná oraş pe rîul Işim , capitala Kazahstanului (din iunie 1998). 278 mii loc. Centru industrial (maşini agricole, reparaţia vagoanelor, materiale de construcţie, produse ale industriei uşoare şi alimentare). Nod feroviar. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee.

Ástrahan oraş în Federaţia Rusă, situat în delta Volgăi. 512 mii loc. Port fluvial. Aeroport. Centru comercial (icre negre, piei de astrahan). Industrie a lemnului, hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a peştelui. Şantiere navale. Universităţi. Teatre. Muzee. Kremlin (sec. XIII).

Astúria regiune autonomă în N Spaniei. Suprafaţa: 10,9 mii km 2. Populaţia: cca 1 mil. loc. Centru adm.: Oviedo . Expl. de cărbune, minereu de fier. Industrie metalurgică, chimică. Zonă agricolă (cereale).

Asunción [sp.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay, port pe fluviul Paraguay . 730 mii loc. Aeroport internaţional. Centru comercial (export, import). Industrie textilă, alimentară, de pielărie. Şantiere navale. Universităţi. Muzee.

Aºhabád capitala statului Turkmenistan, oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. 408 mii loc. Industrie constructoare de maşini, electrotehnică, textilă, alimentară. Nod feroviar. Aeroport. Academie de ştiinţe. Universităţi. Muzee.

Atacáma [atak´aama] deşert în Chile, se întinde de-a lungul ţărmului Oceanului Pacific pe o distanţă de 1000 km, la alt. de 3200 m. Resurse de subsol: salpetru, aur, argint, cupru.

Átbara [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului, afluent al Nilului. Lungime: 1120 km. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan).

Aténa capitala Greciei, cel mai mare oraş al statului. 775 mii loc. (în conurbaţie – cca 4 mil. loc.). Centru industrial (metalurgie, construcţia maşinilor, textile, confecţii, hîrtie, pielărie). Şantiere navale. Rafinării de petrol. Servicii bancare. Turism. Nod feroviar. Aeroport internaţional. Academie de ştiinţe. Cercetări arheologice. Monumente antice. Muzee.

Athabáska [atab´aska] fluviu în V Canadei. Lungime: 1231 km. Parţial navigabil. Izvorăşte din Munţii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2).

Áthos [´aqos] regiune muntoasă în Grecia, cu principalul munte Athos , unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe, unele datînd din sec. X. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ţările româneşti, pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. Alt. max.: 2033 m.

Atlánta [¬t´lænt¬] oraş în S-E SUA, capitala statului Georgia. 415 mii loc. Centru industrial (avioane, textile, prelucrarea lemnului, produse chimice). Operaţii bancare. Universităţi. Muzee.

Atlántic Oceánul ~, al doilea mare ocean de pe glob, situat între America de Nord şi America de Sud (la V), Europa şi Africa (la E), Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). Suprafaţa: 106,6 mil. km2. Ad. max.: 9218 m.

Atlantída continent legendar, care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic, la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur.

Átlas sistem muntos în N-V Africii, pe teritoriul statelor Maroc, Algeria şi Tunisia, cu o lungime de 2000 km. Alt. max.: 4165 m (vf. Toubkal ).

Aubussón [obu´sõ] localitate în Franţa (Marche). 5,7 mii loc. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pereţilor, pentru mobile (din sec. XVI). Muzeu de tapiserii.

Áuckland oraş în Noua Zeelandă, port la Oceanul Pacific. 911 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Şantiere navale. Universitate. Muzeu.

Áugsburg oraş în sudul Germaniei (Bavaria). 265 mii loc. Industrie mecanică, textilă, siderurgică. Monumente istorice (sec. XI–XV). Vestigii romane.

Áusterlitz [germ.: ´aust¬rlits; fr.: oster´lits]

denumirea germană a localităţii Slavkov din Cehia (Moravia), unde, la 2 decembrie 1805, armata franceză, condusă de Napoleon I, a obţinut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece.

Austrália Uniúnea Australiánă, stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia, insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. Suprafaţa: 7,7 mil. km2. Populaţia: 19,54 mil. loc. Capitala: Canberra. Limba oficială: engleza. Relief variat: în E munţii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. max. 2234 m), în V Podişul Australiei (alt. 400–500 m) cu pustiurile Victoria, Gibson ş.a. în partea centrală. Cîmpii joase. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. Zăcăminte mari de cărbune, minereuri de fier, plumb, zinc, aur, argint, cupru, staniu, metale rare, uraniu. Industrie metalurgică, energetică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Se produc motoare, maşini-unelte, material rulant, nave, maşini agricole, îngrăşăminte chimice, coloranţi, ciment, ţesături din bumbac, încălţăminte, produse farmaceutice, toate acestea fiind şi exportate în mare parte. Pescuit maritim şi oceanic. Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, mărfuri prime şi semifabricate. Căi ferate: 36,7 mii

Áustria República ~, stat în centrul Europei, situat pe cursul mediu al Dunării, între Italia şi Elveţia. Suprafaţa: 83,86 mii km2. Populaţia: 8,2 mil. loc. Capitala: Viena . Limba oficială: germana. Relief în general muntos (Alpii Orientali , Prealpii Austrieci , alt. max. 2996 m şi 3797 m). Climă temperat-continentală. Industrie dezvoltată (energetică, siderurgică, extractivă, metalurgică, constructoare de maşini). Întreprinderi producătoare de oţeluri, aluminiu, maşini şi utilaje, material rulant, cauciuc sintetic, ciment, textile, celuloză, hîrtie, sticlărie, porţelan, instrumente muzicale. Culturi agricole: grîu, secară, orz, ovăz, cartofi, sfeclă de zahăr. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine, porcine). Turism intensiv. Exportă textile, celuloză, hîrtie. Importă maşini şi utilaje industriale, materii prime şi semifabricate, vehicule, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 5,6 mii km. Căi rutiere: 210 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Franţei. Suprafaţa : 2,6 mii km 2. Populaţia 1,3 mil.loc. Centru adm. : Clermont-Ferrand . Staţiuni balneare. Turism. Fostă provincie romană (sec. I î.Hr.).

Avarúa oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific), centru adm. al teritoriului Cook, administrat de Noua Zeelandă. 11 mii loc. Export de copră şi fructe.

Avignón [avi¤õ] oraş în sudul Franţei (Venaissin), situat pe fluviul Ron . 89,7 mii loc. Centru de vinificaţie. Turism. Fostă reşedinţă papală (1309–1377).

Azerbaidján República ~, stat situat în partea estică a Transcaucaziei, între Rusia, Georgia (Gruzia), Armenia, Iran şi Marea Caspică. Suprafaţa: 87 mii km2. Populaţia: 7,66 mil. loc. Capitala: Baku . Relief muntos în N (Caucazul Mare , Caucazul Mic ), cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ţărmului Mării Caspice. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. Mari expl. de petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, sare, roci de construcţie. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier, maşini-unelte, maşini agricole), energetică, chimică, textilă, alimentară (vin, conserve, ulei, ceai). Culturi agricole: bumbac, citrice, cereale, orez, legume. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Sericicultură. Exportă maşini şi utilaje industriale, produse chimice, textile, covoare, bumbac, orez, ceai, citrice. Importă minereuri neferoase, vehicule, bunuri de larg consum. Căi ferate: 2,1 mii km. Căi rutiere: 36,7 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Azóre arhipelag portughez în Oceanul Atlantic, situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Suprafaţa: 2,24 mii km2. Populaţia: 242 mii loc. Plantaţii de viţă de vie, ceai, ananaşi, trestie de zahăr. Pescuit. Turism.

Azóv Márea ~, mare în S Ucrainei, legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . Suprafaţa: 39 mii km2. Ad.: 9–14 m. Pescuit. Porturi: Mariupol , Kerci (Ucraina), Taganrog (Rusia).

Azúga oraş în România (jud. Prahova). 6 mii loc. Staţiune climaterică. Industrii (ciment, sticlă, cherestea, bere, brînzeturi). Păstrăvărie. Turism.

Baálbec [ba´albek] localitate istorică în Liban, denumită de greci Heliopolis , fostă colonie romană, azi oraş, staţiune climaterică. 18,3 mii loc. Ruine antice.

Bábele vîrf de munte în masivul Bucegi (România). Alt. max.: 2292 m. Forme tipice de eroziune a gresiei. Centru turistic.

Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. Lungime max.: 109 km. Lăţime min.: 26,5 m. Ad. min.: 60 m.

Bac´ãu judeţ în România, situat la E de Carpaţii Orientali, în partea centrală a Moldovei. Suprafaţa: 6,6 mii km2. Populaţia: 745 mii loc. Centru adm.: Bacău . Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului, cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret, Trotuş şi Bistriţa. Expl. de gresie, calcare, tuf. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, forestieră, alimentară. Hidrocentrale. Zonă agricolă (cereale, sfeclă de zahăr, legume). Izvoare minerale şi termale. Turism.

Bac´ãu municipiu în E României (Moldova), situat pe rîul Bistriţa , centrul adm. al jud. Bacău. 209 mii loc. Întreprinderi industriale (construcţii de avioane, metalurgie, produse chimice, pielărie-încălţăminte, textile, confecţii). Hidrocentrale şi termocentrale. Universitate. Teatre. Muzee. Turism. At. doc. în 1408.

Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg), staţiune balneară în munţii Pădurea Neagră . 52 mii loc. Ape termale. Centru turistic.

Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. Suprafaţa: 35,8 mii km 2. Populaţia: 10 mii loc. Centru adm.: Stutgart . Industrie constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, textilă, forestieră. Culturi agricole: grîu, secară, orz. Viticultură şi pomicultură. Creşterea animalelor.

Báffin [´bæfin] Ínsula ~, cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafaţa: cca 476 mii km 2. Populaţia: 3,5 mii loc. Zăcăminte: cărbune, minereuri de fier. Staţiuni de cercetări ştiinţifice. Este populată de eschimoşi.

Báffin Márea (Gólful) ~, mare în N-E Americii de Nord, la V de Groenlanda. Suprafaţa: 530 mii km2. Ad. max.: 2414 m.

Bagdád capitala Irakului, port pe fluviul Tigru . 3,87 mil. loc. Centru de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Rafinării de petrol. Întreprinderi industriale (textile, confecţii, pielărie). Academie de ştiinţe. Universităţi. Muzee. Mausolee, minarete, moschei (sec. XIII–XVI).

Bahámas Uniúnea ~, stat insular în Oceanul Atlantic, situat la S-E de Florida, format din cca 700 insule (21 locuite). Suprafaţa: 13,9 mii km2. Populaţia: 320 mii loc. Capitala: Nassau . Limba oficială: engleza. Relief relativ accidentat (alt. max. 120 m). Păduri, plantaţii de culturi citrice. Climă tropicală. Întreprinderi forestiere, rafinării petroliere, fabrici de ciment, farmaceutice, de produse alimentare. Culturi agricole: bumbac, trestie de zahăr, ananaşi, banane, legume. Creşterea animalelor, pescuit, recoltarea bureţilor de mare. Turism. Exportă produse petroliere şi chimice, mijloace de transport, zahăr, rom. Importă maşini şi utilaje industriale, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2400 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1973.

Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 567 mii km2. Populaţia: 12 mil. loc. Capitala: Salvador . Resurse de subsol: petrol, minereuri de fier, titan, nichel, plumb. Producţie de diamante. Culturi agricole: bumbac, tutun, trestie de zahăr, arbori de cafea, porumb.

Bahlúi rîu în E României (Moldova), afluent pe dreapta al Jijiei. Lungime: 110 km. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi.

Bahráin Státul (Şeicátul) ~, stat insular în Golful Persic, situat în apropierea ţărmului Arabiei, format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Suprafaţa: 660 km2. Populaţia: 660 mii loc. Capitala: Manama . Limba oficială: araba. Relief deşertic, cu oaze cultivabile. Climă tropicală şi subtropicală. Industrie extractivă (petrol, gaze naturale). Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Culturi principale: palmieri, citrice, viţă de vie, orez, curmali, legume. Pescuitul de perle. Turism. Exportă petrol şi produse petroliere, aluminiu, articole de marochinărie, diamante, curmali. Importă mijloace de transport, produse chimice, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2767 km. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1971.

Báia comună în România (jud. Suceava), vechi centru administrativ, comercial şi cultural, capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). Vestigii arhitectonice din sec. XV–XVII.

Báia Máre municipiu în România, reşedinţă a jud. Maramureş. 151 mii loc. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor, construcţii de maşini, de utilaj minier). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice din sec. XV–XVIII. At. doc. în 1327.

Baikál lac de apă dulce în Federaţia Rusă, situat în S-E Siberiei. Suprafaţa: 31,5 mii km 2. Lungime: 636 km. Ad. max.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Cel mai adînc lac de pe glob. Este alimentat de 336 rîuri.

Baimaclía comună în Republica Moldova (rn. Cantemir). Expl. de gaze naturale. Mici întreprinderi alimentare. At. doc. în sec. XVIII.

Bairiki capitala statului Kiribati, situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). 2,3 mii loc. Aeroport. Export de fosfaţi naturali şi copră.

Bákony [´bokon] masiv muntos în Ungaria, la N de lacul Balaton . Alt. max.: 713 m. Zăcăminte de cărbune, mangan, bauxită. Păduri.

Bakú capitala Azerbaidjanului, port la Marea Caspică. 1,77 mil. loc. Centru petrolier. Industrie chimică, constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Şantiere navale. Aeroport. Academie de ştiinţe. Universităţi. Muzee. Metrou. Monumente arhitectonice (sec. XI–XV).

Bálaton lac sărat în V Ungariei , situat în apropierea munţilor Bakony . Suprafaţa: 596 km2. Lungimea: 78 km. Ad. max.: 11 m. Staţiune balneoclimaterică. Parc naţional. Turism.

Balcáni sistem muntos în Bulgaria, între rîul Timok şi Marea Neagră. Lungime: 555 km. Lăţime: 20–50 km. Alt. max.: 2376 m (vf. Botev ). Resurse hidroenergetice. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase.

Balcánicã Península ~, peninsulă în S Europei, cuprinsă între Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană, Marea Ionică şi Marea Adriatică. Suprafaţa: 505 mii km2. În această peninsulă se află statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia şi parţial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Păduri de foioase, păşuni, fîneţe.

Baleáre Ínsulele ~, arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Suprafaţa: 5 mii km 2. Populaţia: 740 mii loc. Centru adm.: Palma de Mallorca . Relief muntos. Climă mediteraneană. Pomicultură (măslini). Viticultură. Pescuit. Turism.

BalhẠlac în S-E Kazahstanului. Suprafaţa: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Ad. max.: 27 m. Navigabil. Rafinărie de cupru.

Bálta Álbã lac sărat în România, situat pe cursul inferior al rîului Buzău . Suprafaţa: cca 10 km2. Ad. max.: 4 m. Staţiune balneoclimaterică.

Bálticã Márea ~, mare în N Europei, legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. Suprafaţa: 380 mii km2. Ad. max.: 470 m. Porturi pr.: Sankt-Petersburg, Tallinn, Riga, Gda ñsk, Szczecin, Copenhaga, Stockholm, Malmö.

Báltice Ţările ~, denumire istorică pentru ţările din zona Mării Baltice: Estonia, Letonia, Lituania.

Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland), port la Oceanul Atlantic. 738 mii loc. (2,38 mil. loc. în conurbaţie). Industrie dezvoltată: siderurgie, construcţii navale şi de avioane, prelucrarea petrolului, electronică, chimică, textilă, alimentară. Aeroport. Academie de ştiinţe. Universitate. Muzee. Turism.

Bamakó capitala statului Mali, port pe fluviul Niger . 659 mii loc. Comunicaţii: aeroport internaţional, cale ferată. Export de bumbac, tutun, orez, nuci de cocos, peşte etc. Universitate. Întemeiat în 1882.

Bámberg oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria), port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . 71 mii loc. Centru industrial şi cultural. Observator astronomic. Muzee. Monumente arhitectonice de cult (sec. XIII – XVI).

Banát provincie istorică în S-V României, la graniţa cu Ungaria, Serbia şi Muntenegru, cuprinsă între Dunăre, Carpaţii Meridionali, Tisa şi Mureş. Suprafaţa: 21,8 mii km 2. Populaţia: 1,5 mil. loc. Relief reprezentat de zone muntoase, colinare şi de cîmpie. Climă mediteraneană şi continentală. Păduri, păşuni şi fîneţe. Ramuri industriale: siderurgie, construcţii de maşini, utilaj electrotehnic, hidroenergie, produse textile, alimentare etc. Zăcăminte: huilă, minereuri de fier, mangan, plumb, cupru, cromit, marmură. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia, fiind locuită de daci. Aici, în evul mediu (sec. IX – XI), s-au constituit primele formaţiuni politice româneşti.

Bándung oraş în Indonezia, situat în insula Iava , centrul adm. al districtului Iava . 2,1 mil. loc. Aeroport. Nod feroviar. Industrie electrotehnică şi radiotehnică, textilă, de prelucrare a cauciucului, de conserve. Universitate. Centru de cercetări nucleare.

Bángalore [´bæhg¬lour] oraş în S Indiei, centrul adm. al statului Karnataka. 4,2 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Universitate. Cercetări aeronautice şi cosmice.

Bángkok [´bæhkok] capitala Thailandei, port la fluviul Menam . 5,9 mil. loc. Mare centru industrial şi cultural. Căi de comunicaţii: aeriană, feroviară, maritimă (în oraş pe canale, de aceea este supranumit Veneţia Orientului ). Fabrici de cherestea, textile, hîrtie, sticlă, produse alimentare. Şantiere navale. Universităţi. Instituţii bancare. Turism.

Bangladésh [bahgl¬´de¿] República Populáră ~, stat în Asia de Sud, situat între India, Birmania şi golful Bengal. Suprafaţa: 143 mii km2. Populaţia: 134 mil. loc. Capitala: Dhâkâ . Limba oficială: bengali. Relief predominant de cîmpie plană. Climă tropicală musonică. Păduri de mangrove, cocotieri. Expl. de petrol, cărbune, sare. Ramuri industriale: prelucrarea iutei, fabricarea hîrtiei şi cimentului, construcţii navale. Se cultivă iută, orez, grîu, orz, porumb, legume, tutun, bumbac. Plantaţii de ceai şi trestie de zahăr. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Turism. Exportă iută, ţesături de iută şi bumbac, piei şi articole din piele, ceai. Importă materii prime, combustibili, produse chimice, maşini şi utilaje industriale, autovehicule. Căi ferate: 2.746 km. Căi rutiere: 193283 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1974.

Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane, port la rîul Oubangui . 598 mii loc. Centru industrial şi cultural. Prelucrarea lemnului, producţia uleiului de cocos. Aeroport. Universitate. Turism.

Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia, port la fluviul Gambia. 200 mii loc. Şantiere navale. Aeroport internaţional. Export de cauciuc, ulei de palmier, arahide. Pînă în 1973 se numea Bathurst .

Banks [bæhks] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian, la N-V de insula Victoria. Suprafaţa: 66,5 mii km2. Relief colinar (alt. max. 762 m). Climă subarctică.

Barbádos stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. Suprafaţa: 431 km 2. Populaţia: 276 mii loc. Capitala: Bridgetown . Limba oficială: engleza. Relief de podiş şi de cîmpie. Climă tropicală. Păduri cu arbori de esenţă preţioasă. Culturi principale: trestie de zahăr, bataţi, manioc, legume. Pescuit. Creşterea oilor. Întreprinderi producătoare de zahăr, rom, textile, aparate electrotehnice. Turism. Exportă zahăr, melasă, confecţii. Importă mijloace de transport, combustibili, maşini şi utilaje industriale, produse alimentare. Căi rutiere: 1573 km. Admis în ONU la 9 decembrie 1966.

Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei, centrul adm. al regiunii autonome Catalonia , port la Marea Mediterană. 1,8 mil. loc. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane, automobile, motociclete), electrotehnice, chimice, textile, alimentare. Aeroport internaţional. Universitate din sec. XV. Monu-mente arhitectonice de cult (sec. XIII – XIV).

Bárents Márea ~, mare situată în partea de V a Oceanului Arctic, între arhipelagurile Svalbard, Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. Comunică cu mările Norvegiei, Albă şi Kara. Suprafaţa: 1,42 mil. km2. Ad. max.: 600 m. Denumită după numele lui W. Barents, navigator olandez din sec. XVI. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. Navigaţie intensă. Porturi pr.: Murmansk (Federaţia Rusă), Verde (Norvegia).

Barnaúl oraş în Federaţia Rusă, port pe fluviul Obi . 675 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (vehicule, strunguri), chimică, de pielărie, de prelucrare a lemnului (mobilă, chibrituri). Universitate. Observator astronomic.

Barranquílla [barran´kija] oraş în N Columbiei, port la Marea Caraibilor. 918 mii loc. Industrie chimică, textilă, alimentară. Şantiere navale. Aeroport internaţional. Export de cafea, produse petroliere.

Bárrow [´bærou] capul nordic al Americii de Nord, pe ţărmul Oceanului Arctic, în Alaska.

Basarábia regiune istorică românească, pînă la începutul sec. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru, parte componentă a statului feudal Moldova. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia ţaristă, fiind denumită oficial Basarabia, cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei judeţele sudice Cahul, Ismail şi Bolgrad, dar în 1878 le anexează din nou. În 1917 este proclamată independenţa Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia), care prin votul parlamentului (Sfatul Ţării), în 1918 se uneşte cu România. La 28 iunie 1940 este ocupată de U.R.S.S. De la 24 august 1940, parţial (fără judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Ismail), intră în componenţa R.S.S. Moldo-veneşti. În perioada 1941–1944 se află sub administraţia românească. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică, pînă la 27 august 1991, cînd îşi declară independenţa de stat, sub denumirea Republica Moldo

Básel [´baz¬l] oraş în N Elveţiei, situat pe fluviul Rin , centrul adm. al semicantonului Bâleville. 179 mii loc. Important centru bancar, comercial şi industrial (maşini, ceasuri, produse chimice, textile, alimentare). Nod de cale ferată. Aeroport internaţional. Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice de cult (sec. XI–XV).

Básra oraş în Irak, port pe fluviul Shatt al’Arab . 618 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Aeroport internaţional. Industrie petrolieră, alimentară. Export de curmale, băuturi spirtoase. Universitate.

Bass strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania, prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). Lungime: 419 km. Lăţime: 213 km. Ad. max.: 94 m.

Bassetérre [bas´teer] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor , capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. 19 mii loc. Port comercial. Export de bumbac, copră, zahăr. Turism.

Basse-Tére [bas´teer] oraş în insula cu acelaşi nume, centrul adm. al Guadelupei. 14,8 mii loc. Port comercial. Export de banane, cacao, cafea.

Bastía [bas´tiia] oraş în Franţa, pe insula Corsica, port la Marea Tiraniană. 51 mii loc. Centru comercial şi turistic. Fortăreaţă. Monumente arhitectonice de cult (sec. XVII).

Bastília monument istoric în Paris, fostă fortăreaţă, construită între anii 1370 şi 1382, devenită închisoare de stat (sec. XV – XVIII), simbol al tiraniei absolutismului monarhic. A fost cucerită de orăşenii răsculaţi şi demolată în 1790. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare naţională a Franţei.

Baºkíria República ~, republică în Federaţia Rusă, în partea de S-E a teritoriului european. Suprafaţa: 144 mii km2. Populaţia: 4 mil. loc. Capitala: Ufa . Zăcăminte: petrol, gaze naturale, cărbune, bauxită. Întreprinderi industriale (maşini, produse petroliere şi chimice). Se cultivă grîu, secară, ovăz, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Creşterea vitelor (bovine, porcine, ovine, cabaline).

Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Populaţia: 18 mii loc. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului.

Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA, capitala statului Louisiana, port pe fluviul Mississippi . 220 mii loc. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol, uzine de alumină, de cauciuc sintetic, de prelucrare a lemnului). Universitate. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. XVIII.

Batúmi oraş în Georgia (Gruzia), capitala Republicii Autonome Adjaria, port la Marea Neagră. 139,2 mii loc. Nod de cale ferată. Industrie petrolieră. Şantiere navale. Culturi agricole: citrice, ceai. Staţiune balneară.

Bavária land în S-E Germaniei. Suprafaţa: 70,6 mii km2. Populaţia: 12 mil. loc. Centru adm.: München . Zăcăminte (cărbune, petrol, grafit, sare). Industrie constructoare de automobile, electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Creşterea animalelor. Culturi cerealiere. Pomicultură.

Bayónne [baj´on] oraş în S-V Franţei, port pe fluviul Adour . 42 mii loc. Centru industrial (metalurgie, electronică, chimie). Ruine de fortificaţii romane, medievale şi clasice. Catedrală din sec. XIII-–XVI. Muzee.

Báyreuth [germ.: baj´rout] oraş în Germania (Bavaria), situat pe fluviul Main. 74 mii loc. Fabrici de sticlă şi porţelanuri. Teatre. Biserică gotică (sec. XV). Palate (sec. XVI–XVIII). Muzee. Mormîntul lui Fr. Liszt.

Bãile Herculáne oraş în România (jud. Caraş-Severin), situat pe rîul Cerna . 6,5 mii loc. Staţiune balneoclimaterică, cu ape termale. Atestată în anul 153 î.Hr. cu numele Ad aquas Herculis sacras .

Bãlãnéºti Deálul ~, cel mai înalt deal din Republica Moldova, situat la N-E de com. Bălăneşti (rn. Nisporeni). Altitudine: 429,5 m.

Bãlþi municipiu în Republica Moldova, situat pe rîul Răut. 160 mii loc. Industrie uşoară (aparate electrotehnice, mobilă, blănuri, textile, conserve, vinuri, coniacuri). Universitate. Teatru. Catedrală (1785). Oraş din 1818.

Bãrãgán zonă geografică în E Cîmpiei Române, cuprinsă între valea Dunării, valea Buzăului, regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Relief: cîmpie cu lacuri sărate, crovuri, dune. Agricultură specializată în producţia grîului şi porumbului. Se mai cultivă floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, tutun, orez. Terenuri irigate. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.

Beáufort [´boufort] mare în bazinul Oceanului Arctic, la N-V de America de Nord, între marea Ciukotsk şi insula Banks. Suprafaţa: 481 mii km2. Ad. max.: 3750 m.

Béaumont [´boum¬nt] oraş în SUA (Texas), port la golful Mexic. 115 mii loc. în conurbaţie. Industrie petrochimică. Export de mărfuri industriale şi alimentare. Universitate.

Béauvoir [bo´uwaar] oraş în Franţa, centrul adm. al departamentului Oise . 57 mii loc. Manufactură de tapiserii (încă din sec. XVII). Catedrală gotică (sec. XIII – XVI).

Beérsheba [bier´geba] oraş în Israel, renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. 136 mii loc. Centru comercial şi cultural. Universitate. Muzee.

Béga rîu în România, Serbia şi Muntenegru, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Pe Bega este situat or. Timişoara.

Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei, capitala ţării. 9,8 mil. loc. Important centru economic şi cultural. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică, construc-toare de maşini, petrolieră, electrochimică, poligrafică, alimentară. Hidrocentrale şi termocentrale. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian, fluvial pe Marele Canal ). Instituţii academice. Universităţi. Teatre. Muzee. Temple, mănăstiri, pagode (sec. XIV–XVI). Parcuri.

Beirút [bej´ruut] capitala Libanului, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Fabrici de pielărie şi încălţăminte, textile, alimentare. Nod de comunicaţii. Export de fructe, citrice, mătase, lînă. Universităţi. Muzee. Moschee (din 1291).

Belarús República ~, stat în E Europei, situat între Polonia, Lituania, Letonia, Rusia şi Ucraina. Suprafaţa: 208 mii km2. Populaţia: 10,3 mil. loc. Capitala: Minsk . Limbi oficiale: belorusa, rusa. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. Numeroase lacuri şi mlaştini. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Păduri de foioase şi de conifere. Industrie variată: autocamioane, tractoare, strunguri, maşini-unelte, televizoare, aparate radio şi electrotehnice, confecţii, încălţăminte, conserve, lactate. Culturi principale: cereale (grîu, secară, orz, ovăz), cartofi, sfeclă de zahăr, in, cînepă. Creşterea vitelor. Exportă tractoare, mijloace de transport, petrol, gaze naturale, produse chimice, cherestea, hîrtie, mobilă. Importă combustibili, energie electrică, covoare, mărfuri de larg consum, legume, fructe. Căi ferate: 5567 km. Căi rutiere: 49300 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Beléu lac în Republica Moldova, situat la S-V de com. Văleni (rn. Cahul). Lungime: 6 km. Lăţime: 5,5 km. Ad. max.: 3 m.

Bélfast [engl. bel´faast] oraş în Marea Britanie, capitala Irlandei de Nord, port la Marea Irlandei. 325 mii loc. Centru industrial (construcţii navale, textile din in) şi comercial. Universitate. Muzee.

Bélgia Regátul ~ , stat federal în Europa Occidentală, situat pe ţărmul de S al Mării Nordului, între Franţa, Luxemburg, Germania şi Olanda. Suprafaţa: 30,5 mii km 2. Populaţia: 10,16 mil. loc. Capitala: Bruxelles . Limbi oficiale: olandeza (flamanda), franceza (valona), germana (local). Relief reprezentat de cîmpii, de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Climă maritimă temperată. Păduri de foioase (stejar, fag, mesteacăn). Industrie dezvoltată: extractivă (zinc, cupru, plumb, aluminiu); nave maritime, locomotive, vagoane, automobile, armament, material rulant, textile, sticlărie. Rafinării de petrol. Se cultivă sfeclă de zahăr, cereale, cartofi, in, pomi fructiferi, plante pomicole. Exportă produse industriale (metalurgice, chimice, echipamente electrotehnice, mijloace de transport, textile). Importă materii prime, petrol, gaze naturale, produse alimentare vegetale. Căi ferate: 3 410 km. Căi rutiere: 137 876 km. Admis în ONU la 27 decembrie 1945.

Bélgorod oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Doneţ . 311 mii loc. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor, producţia conservelor de legume şi fructe). Universităţi. Teatre. Muzeu. At. doc. în sec. XIII. Fortăreaţă din sec. XVI.

Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina, port la limanul Nistrului, la 20 km de Marea Neagră. 55 mii loc. Nod feroviar. Întreprinderi mecanice, de construcţie, de mobilă, de carton, de confecţii, alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui; vinuri; sucuri etc.). Colonie milesiană – Tyras (sec. VI î.Hr.). Colonie comercială genoveză – Mourocastron, Moncastro (sec. XIII). Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova, denumită Cetatea Albă (sec. XV–XVII).

Bélgrad capitala Serbiei şi Muntenegru, port la Dunăre. 1,1 mil. loc. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian). Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini, textile, chimice, alimentare. Universitate, Muzee. Vestigii şi monumente istorice.

Bélitung insulă în Indonezia, situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . Suprafaţa: 4,9 mii km2. Populaţia: 103,2 mii loc. Export de copră, piper.

Belíze [be´liiz] stat în America Centrală, situat pe ţărmul vestic al Mării Caraibilor, între Mexic şi Guatemala. Suprafaţa: 23 mii km2. Populaţia: 262 mii loc. Capitala: Belmopan . Limba oficială: engleza. Relief de podiş, cu masive muntoase. Păduri cu arbori de lemn preţios. Climă tropicală umedă. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, a materiei prime agricole, textile, piscicole. Se cultivă trestie de zahăr, orez, banane, porumb, legume. Exportă materiale şi produse textile. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2710 km. Admis în ONU la 25 septembrie 1981.

Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~, mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific, între Ţara Graham, coastele Antarctidei şi Ţara Ellsworth. Suprafaţa: 490 mii km2. Ad. max.: 4470 m. Este acoperită de gheaţă şi aisberguri. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. F. Bellingshausen şi M.P. Lazarev în timpul expediţiei antarctice (1819–1821).

Bellinzóna [belints´oona] oraş în Elveţia, centrul adm. al cantonului Ticino. 17,3 mii. loc. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. Turism.

Belmopán oraş în peninsula Yucatan , capitala statului Belize. 5,2 mii loc. Centru economic şi cultural.

Béloci rîu în Ucraina şi Republica Moldova, afluent pe stînga al Nistrului, lîngă com. Beloci (din rn. Rîbniţa). Lungime: 50 km. Izvorăşte la S-E de or. Pişceanka (reg. Vinniţa, Ucraina).

Bélo Horizónte [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei, capitala statului Minas Gerais. 2,1 mil. loc. Centru industrial ţi cultural. Expl. de aur, diamante. Prelucrarea bumbacului. Universitate.

Belomórsk oraş în Federaţia Rusă (Karelia), port la Marea Albă. 30 mii loc. Nod de cale ferată. Fabrici de cherestea. Pescuit.

Belucistán (Belugistán)

regiune muntoasă în Asia, în Iran ş i Pakistan. Suprafaţa: 530 mii km2. Populaţia: 6 mil. loc. Creşterea animalelor.

Belúha cel mai înalt vîrf al munţilor Altai, în Federaţia Rusă. Alt.: 4506 m. Versanţi acoperiţi de gheaţă şi zăpezi.

Bénevento oraş în S Italiei, centrul adm. al provinciei Compa-nia. 64 mii loc. Monumente antice şi medievale. Muzee. Turism.

Bengál Gólful (Márea) ~, golf în Oceanul Indian, între India, Bangladesh şi Birmania. Suprafaţa: 2,2 mil. km2. Ad. medie: 2586 m.

Bengházi oraş în N Libiei, port la Marea Mediterană. 485,7 mii loc. Aeroport. Centru comercial şi cultural. Universitate.

Benguéla [ben´gel¬] golf în Oceanul Atlantic, pe coasta Angolei. Pe ţărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . 45 mii loc. (în conurbaţie 155,4 mii loc.). Centru comercial şi industrial.

Benín [be´niin] República ~, stat în Africa Occidentală, situat la ţărmul golfului Benin, între Togo, Burkina Faso, Niger şi Nigeria. Suprafaţa: 113 km2. Populaţia: 5,9 mil. loc. Capitala: Porto-Novo . Limba oficială: franceza. Relief de cîmpie şi de coline. Climă tropicală şi subtropicală. Păduri cu arbori de lemn preţios, savane. Bogate resurse de subsol: petrol, minereu de fier, aur, titan, fosfaţi naturali. Întreprinderi de cherestea, ciment, încălţăminte, textile, de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Plantaţii principale: arbori de palmieri, cocotieri, bananieri, bumbac. Meşteşugărit. Creşterea animalelor. Exportă bumbac, ulei de palmier, încălţăminte, produse ale meşteşugăritului. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 578 km. Căi rutiere: 6 070 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Bénue rîu în V Africii, pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria, afluent al Nigerului. Lungime: 1400 km.

Bérgamo oraş în Italia, centrul adm. al provinciei Lombardia. 117 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Întreprinderi siderurgice, constructoare de maşini, de laminat, electrotehnice, textile. Turism. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. XII–XIV). Palate (sec. XV). Pinacoteca Academiei Carrara. Fortăreţe medievale.

Béring Márea ~, mare în partea de N a Oceanului Pacific, situată între Asia şi America de Nord. Suprafaţa: 2,3 mil. km2. Ad. max.: 4773 m.

Béring Strîmtoárea ~, strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. Lăţime: 35–86 km. Ad. min.: 42 m.

Berlín [berl´iin] capitala Germaniei, oraş situat pe rîurile Spree şi Havel, important centru economic, comercial şi cultural în Europa. 3,5 mil. loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial). Industrie puternică: constructoare de maşini, electronică, optică, chimică, poligrafică, textilă, alimentară. Academii. Universităţi. Muzee. Galerii de pictură. Teatre. Catedrală, castele, palate (sec. XIII – XVIII). Parcuri. At. doc. în 1244.

Bermúde Insulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, la 960 km E de ţărmul Americii de Nord, format de cca 360 insule şi insuliţe de origine coraligenă şi vulcanică. Administrat de Marea Britanie. Suprafaţa: 54 km2. Populaţia: 75,5 mii loc. Centru adm.: Hamilton . Relief muntos. Climă tropicală umedă. Culturi agricole: banane, bataţi, citrice, cafea, tutun, legume (destinate în mare parte exportului). Activitate financiar-bancară. Turism. Bază aeronavală a SUA.

Bérna capitala Elveţiei situată pe rîul Aare , centrul adm. al cantonului Berna. 130 mii loc. Centru industrial, financiar şi cultural. Important nod de comunicaţii. Mari întreprinderi industriale (metalurgie, construcţii de maşini, aparate şi utilaje electrotehnice, produse chimice, textile, alimentare). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice medievale.

Besançón [bæz¾´sõ] oraş în E Franţei (Franche-Comité), situat pe rîul Doubs . 120 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie mecanică (ceasuri, aparate de precizie). Universitate. Catedrală romană şi gotică (sec. XII–XIV). Muzee.

Beschízi masiv muntos în Carpaţii nord-vestici, la graniţa dintre Slovacia, Polonia şi Ucraina. Alt. max.: 1725 m. Pînă la alt. 1400 m sunt acoperiţi de păduri. Rezervaţii naturale.

Bethléhem [´betl´ehhem] oraş în Cisiordania, la S de Ierusalim. 24 mii loc. Biserica Nativităţii. Aici, potrivit Bibliei , s-a născut Isus Hristos.

Bhután [bhu´taan] Regatul ~, stat în Asia de Sud, situat în partea estică a munţilor Himalaia, între India şi China. Suprafaţa: 47 mii km2. Populaţia: 1,9 mil. loc. Capitala: Thimphu . Limba oficială: tibetana (dzongkha). Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. Păduri tropicale şi de conifere. Expl. de cărbune, minereu de cupru, grafit. Întreprinderi de ciment, cherestea, textile. Meşteşugărit. Culturi agricole: orez, grîu, orz, mei, porumb, bumbac. Pomicultură, legumicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine, cabaline). Exportă materiale de cherestea, ţesături de lînă, covoare, obiecte de meşteşugărit, orez. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2 418 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1971.

Bicáz rîu în România, afluent pe dreapta al Bistriţei , în Carpaţii Orientali. Lungime: 42 km. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Staţiune balneoclimaterică. La confluenţa Bistriţei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Neamţ, 9,2 mii loc.). Lac de acumulare. Termocentrală. Hidrocentrală.

Bihár [bih´aar] stat în N-E Indiei. Suprafaţa: 174 mii km 2. Populaţia: 87 mii loc. Capitala: Patna . Întreprinderi metalurgice, siderurgice, constructoare de maşini, chimice, textile, alimentare. Resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, bauxită etc. Culturi agricole: orez, grîu, porumb, trestie de zahăr, iută, tutun.

Bihór judeţ în N-V României, la graniţa cu Ucraina. Suprafaţa: 7,5 mii km 2. Populaţia: 631,5 mii loc. Centru adm.: mun. Oradea . Regiune muntoasă, colinară şi de cîmpie. Păduri. Zăcăminte: petrol, cărbune, marmură, gresii etc. Industrii (metalurgie, construcţii de maşini agricole, produse chimice, de cherestea). Agricultură. Creşterea animalelor. Staţiuni balneoclimaterice.

Bihór Múnţii Bihórului , masiv muntos în V României, situat în partea centrală a Munţilor Apuseni. Alt. max.: 1848 m (vf. Curcubăta Mare ). Zonă turistică.

Bilbáo [bil´ßao] oraş în N Spaniei, port pe canalul Nervión , în apropiere de golful Biscaya . 370 mii loc. Important nod de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial şi maritim). Industrii (metalurgică, siderurgică, electrotehnică, chimică, textilă). Centru financiar. Pescuit. Universitate. Monumente arhitectonice de cult. Muzee.

Bióko insulă în Oceanul Atlantic, în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). Suprafaţa: 2 mii km2. Populaţia: 100 mii loc. Culturi agricole: cafea, banane, cocos.

Birmánia Uniúnea ~, stat federal în Asia de Sud-Est, între Bangladesh, India, China, Laos şi Thailanda, cu ieşire la Golful Bengal. Este divizat în 7 “state naţionale” şi 7 provincii. Pînă în 1989 – Birmania . Suprafaţa: 677 mii km2. Populaţia: 47 mii loc. Capitala: Yangôn . Limba oficială: birmana. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E), ramificaţii ale munţilor Himalaya , care se prelungesc pînă la marea Andaman , cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . Climă tropicală musonică. Vegetaţie: păduri tropicale (lemn preţios), de savană şi mangrove. Dispune de bogate zăcăminte (petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, plumb, zinc, argint, staniu, nichel, pietre preţioase, ghips, sare), puţin valorificate. Industrie de prelucrare a materiei prime, constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare, aparate de radio), de cherestea, sticlărie, ciment, ţesături, produse alimentare. Culturi agricole: orez, grîu, porumb, mei, soia, ceai, tutun, legume. Plantaţii de bananieri, arbori de cauciuc, de cafea, cocotieri, trestie de zahăr. Creşterea intensivă a animalelor (bovine, bubaline, porcine, ovine, caprine, cabaline). Expl. forestiere. Pescuit. Exportă materii prime, animale vii, lemn şi produse din lemn, orez, concentrate de metale. Importă maşini şi echipamente de transport, produse chimice, uleiuri vegetale, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 5,1 mii km. Căi rutiere: 27,6 mii km. Admis în ONU la 19 aprilie 1948.

Bírmingham [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). 1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Important centru industrial (automobile, avioane, tractoare, motociclete, aparate electrotehnice, cauciuc sintetic, produse chimice etc.). Resurse naturale: cărbune, minereu de fier. Universitate. Muzee.

Bírmingham oraş în SUA (Alabama), în zona munţilor Apalaşi . 650 mii loc. în conurbaţie. Nod feroviar, aeroport. Întreprin-deri metalurgice, constructoare de maşini şi utilaje textile. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier ş. a. Universitate.

Birobidján (Birobigeán)

oraş în Federaţia Rusă (ţinutul Habarovsk), situat pe rîul Bira . 82 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini agricole, aparataj electric, textilă, de confecţii, alimentară.

Biscáya [biq´kaja] golf în Oceanul Atlantic, la ţărmul vestic al Europei (Spania, Franţa). Suprafaţa: 194 mii km2. Ad. max.: 5120 m.

Bísmarck [´bismark] Arhipelágul ~, arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia), posesiune a statului Papua-Noua Guinee. Insule pr.: New Britain, New Ireland (dintre cele cca 200). Suprafaţa : 50,5 mii km2. Populaţia: 350 mii loc. Relief muntos. Culturi agricole: arbori de cacao, cocotieri, trestie de zahăr, bumbac, porumb, tutun.

Bissáu [bi´sau] capitala statului Guineea-Bissau, port la Oceanul Atlantic. 127,5 mii loc. Centru economic şi comercial. Export de arahide, nuci de cocos, ulei de palmier, piei, produse de lemn.

Bístriþa municipiu în România, situat pe rîul cu acelaşi nume, centrul adm. al jud. Bistriţa-Nă-săud. 88,5 mii loc. Centru industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XIV–XVII). Fortificaţii, ruinele unei cetăţi (sec. XV – XVI). Oraş din 1349.

Bístriþa rîu în România, afluent pe dreapta al Siretului. Lungime: 279 km. Trece prin oraşele Vatra Dornei, Piatra-Neamţ, Bacău ş. a. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . Hidrocentrale. Plutărit.

Bístriþa-Nãsãúd judeţ în N României. Suprafaţa: 5,3 mii km2. Populaţia: 329 mii loc. Centru adm.: mun. Bistriţa . Relief muntos şi de podiş. Zăcăminte: cărbune, gaze naturale, grafit, minereuri neferoase. Industrii (metalurgică, constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă). Pomicultură, legumicultură, apicultură. Staţiuni balneoclimaterice. Rezervaţii naturale. Turism.

Biºkék oraş în N Kîrgîzstanului, capitala statului. Între anii 1926–1991 denumit Frunze . 632 mii loc. Nod feroviar. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice, textile, de confecţii, alimentare (conserve de carne, vinuri, produse de panificaţie). Termocentrală. Universităţi. Teatre. Muzee.

Bizérta oraş în Tunisia, port la Marea Mediterană. 95 mii loc. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Uzine metalurgice.

Bîc rîu în Republica Moldova, afluent al Nistrului, lîngă com. Gura Bîcului (rn. Anenii Noi). Lungime: 155 km. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi, Străşeni, Chişinău, Anenii Noi.

Bîrlád municipiu în România (jud. Vaslui), situat pe rîul cu acelaşi nume. 77 mii loc. Întreprinderi industriale (de rulmenţi, textile, alimentare). Teatru. Muzeu. Biserica Sf. Gheorghe , ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). Vestigii arheologice.

Bîrzava rîu în România, Serbia şi Muntenegru, afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Hidrocentrale. Orezării (pe cursul inferior).

Blaj municipiu în România (jud. Alba), situat la confluenţa celor două Tîrnave (Mare şi Mică). 22,5 mii loc. Industria lemnului (mobilă, placaj). Pomicultură. Viticultură. Vechi centru de cultură şi învăţămînt românesc: Şcoala de obşte, Şcoala latinească, Seminarul teologic, tipografii (sec. XVIII–XIX). Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Muzee. Turism.

Blantýre [blæn´tair] oraş în Malawi, situat în partea de S a ţării. 404 mii loc. Important centru comercial şi cultural. Aeroport internaţional. Instituţii de învăţămînt. Muzee. Turism.

Blóemfontein [´bluumf¬ntein] oraş în Republica Africa de Sud, centrul adm. al provinciei Orange Free State. 300 mii loc. Important centru economic şi cultural. Universitate. Teatru. Turism.

Bóchum [´bohum] oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). 402 mii loc. Nod feroviar. Centru industrial (metalurgic, siderurgic, construcţii de maşini, în special de automobile Opel , maşini electrice etc.). Universitate. Muzee.

Boémia provincie istorică în centrul Europei, denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). Astăzi împreună cu Moravia, formează teritoriul Republicii Cehia. Podişul Boemiei, din V Cehiei, este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru, plumb, zinc, wolfram, uraniu, nichel). Expl. de cărbune. Industria sticlei, producţia cristalului colorat.

Bogotá capitala Columbiei, oraş situat în munţii Anzi , la o alt. de peste 2640 m. 5 mil. loc. Centru de comunicaţii (feroviar, aerian, rutier). Industrie alimentară, textilă, chimică. Instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt. Monumente arhitectonice de cult. Muzee. Turism.

Bóise [´boisi] oraş în SUA, capitala statului Idaho. 126 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Universitate. Muzee. Grădină zoologică.

Boláta rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Căinarului, lîngă com. Căinarii Vechi (rn. Soroca). Lungime: 45 km.

Bolgrád oraş în Ucraina (reg. Odesa), situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug, centrul adm. al rn. Bolgrad. 25 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Întreprinderi ale industriei uşoare. Instituţii de învăţămînt preuniversitare. Muzeu. A fost reşedinţă a emigranţilor bulgari din Basarabia (sec. XIX). Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi, numite Tabacu .

Bolívia República ~, stat în partea Centrală a Americii de Sud, situat între Perú, Brazilia, Argentina şi Chile. Suprafaţa: 1,1 mil. km2. Populaţia: 8,45 mil. loc. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). Limbi oficiale: spaniola, aymara, quechua. Relief: podiş, munţi, cîmpie joasă. Climă temperat-continentală şi tropicală. Păduri tropicale, savane. Industrie extractivă (staniu, stibiu, argint, plumb, wolfram, cupru, aur, petrol, gaze naturale). Întreprinderi textile, alimentare, de prelucrare a petrolului. Se cultivă cereale (porumb, grîu, orez), cartofi, trestie de zahăr, banane, citrice, cafea, manioc. Creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine, lame alpaca). Exportă minereuri neferoase, gaze naturale, cafea. Importă maşini şi utilaje industriale, vehicule, produse chimice. Căi ferate: 3694 km. Căi rutiere: 42 438 km. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945.

Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). 405 mii loc. Centru de comunicaţii (feroviar, aerian). Industrie constructoare de maşini agricole, de automobile şi de motociclete, prelucrătoare de materie primă agricolă, textilă. Universitate. Muzee. Turism. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate, biserici, turnuri). Vechi oraş etrusc (Felsina ), colonie romană (Bononia , sec II î. Hr.).

Bombáy [bom´bei] oraş în V Indiei, capitala statului Mahârâshtra, situat pe o insulă din V Mării Arabiei. 11 mil. loc. Port. Aeroport. Industrii (constructoare de maşini, prelucrătoare a metalelor, a bumbacului, chimică, de pielărie, de cherestea, alimentară). Reactor atomic. Studiouri cinematografice. Universitate.

Bonn oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), situat pe rîul Rin . 277 mii loc. (570 mii loc. în conurbaţie). Centru industrial, cultural şi universitar. Casa-muzeu “Beethoven“. Monumente arhitectonice de cult (sec. XI–XII). Vestigii arheologice.

Boothia [´buuqi¬] peninsulă în N Canadei, situată între insulele Victoria şi Baffin. Relief de podiş (alt. max. 600 m). Tundră.

Bordeaux [bor´do] oraş în S-V Franţei, port pe fluviul Garonne, în apropierea Oceanului Atlantic. 202 mii loc. (640 mii loc. în conurbaţie). Aeroport. Şantiere navale. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn, chimice, alimentare). Export de vinuri, conserve, cereale. Universitate. Monumente antice şi medievale. Muzee. Turism.

Borodinó localitate în Federaţia Rusă, situată pe rîul Colocea , la 124 km V de Moscova. La 26 august /7 septembrie 1812, în apropiere de Borodino, trupele ruseşti, conduse de M. Kutuzov, au învins armatele franceze, conduse de Napoleon I. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Muzee. Monumente istorice comemorative.

Bosfór strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara, între Europa şi Asia. Lungime: 30 km. Lăţime: 660–3800 m. Ad. max.: 33 m. Poduri rutiere.

Bósnia ºi Herþegovína

República ~, stat în Europa, situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice, între Croaţia, Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. Suprafaţa: 51,13 mii km2. Populaţia: 4 mil. loc. Capitala: Sarajevo. Limba oficială: sîrbo-croata. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. Climă temperat-continen-tală montană şi parţial mediteraneană. Vegetaţie forestieră. Industrie extractivă (cărbune, minereuri de fier, zinc, plumb) şi producătoare de energie electrică, autovehicule, aparate electrotehnice, produse textile şi alimentare. Ramuri agricole: viticultura, pomicultura, silvicultura. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, legume. Prelucrarea lemnului. Creşterea animalelor. Meşteşugărit. Căi ferate: 1093 km. Căi rutiere: 21168 km. Admis în ONU la 22 mai 1992.

Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA, capitala statului Massachusetts, port la Oceanul Atlantic. 574 mii loc. (4 mil. loc. în conurbaţie). Centru industrial (şantiere navale, maşini şi utilaje, electrotehnică, textile, pielărie şi încălţăminte etc.). Export de petrol, cărbune, cauciuc, ţesături de bumbac, carne, cereale. Universităţi (Boston, Harvard). Monumente arhitectonice. Muzeu. Turism.

Bótna rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Nistrului, lîngă comuna Chiţcani (rn. Căuşeni). Lungime: 152 km. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. Ialoveni).

Bótnic Gólful ~, golf situat în N Mării Baltice, între Suedia şi Finlanda. Lungime: 688 km. Lăţime: 240 km. Ad. max.: 290 m.

Botoºáni judeţ în N-E României (Moldova). Suprafaţa: cca 5 mii km2. Populaţia: 470 mii loc. Centru adm.: Botoşani . Industrii (maşini şi utilaje textile, confecţii, produse alimentare). Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Muzee. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti), “George Enescu“ (Liveni), “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. a. Vestigii arheologice. Turism.

Botswána [bot´swaan¬] República ~, stat în Africa de Sud, situat între Namibia, Zambia, Zimbabwe şi Africa de Sud. Suprafaţa: 600,4 mii km2. Populaţia: 1,55 mil. loc. Capitala: Gaborone . Limbi oficiale: engleza, setswana (naţională). Relief reprezentat de o depresiune deşertică, înconjurată de podişuri. Climă tropicală şi subtropicală. Vegetaţie preponderent de savană. Parcuri naţionale, rezervaţii de vînătoare. Zăcăminte: minereuri de mangan, nichel, cupru, aur, argint, huilă. Se extrag diamante. Culturi agricole: porumb, mei, citrice, legume. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Exportă diamante, piei, lînă, carne. Importă maşini şi utilaje industriale, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 887 km. Căi rutiere: 19204 km. Admis în ONU la 17 octombrie 1966.

Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon , în V Oceanului Pacific. Suprafaţa: 10,6 mii km2. Populaţia: 129 mii loc. Relief muntos. Resurse de subsol: cositor, aur. Plantaţii de bananieri, arbori de cafea şi de cacao. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville, în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769.

Boulógne (Boulogne-sur-Mer)

[bu’lo¤] oraş în N Franţei, port la Marea Mînecii. 99 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Şantiere navale. Monumente de artă arhitectonică (sec. XIII – XV).

Bourbonnais [burbo´ne] provincie istorică în partea centrală a Franţei. Industrie uşoară. Zonă agricolă (cereale, fructe, legume). Expl. forestiere.

Bourges [bur…] oraş în Franţa (Berry), la 226 km S de Paris. 93 mii loc. Industrii (armament, maşini, anvelope). Muzee. Catedrală gotică (sec. XII). Palat (sec. XV). Turism.

Bourgét [bur´…e] cel mai mare lac al Franţei, situat în munţii Alpi, la o alt. de 231 m. Suprafaţa: 44 km2. Ad. max.: 145 m. Staţiune climaterică.

Bouvét [bu´ve] Insula ~, teritoriu insular în S Oceanului Atlantic, situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speranţe (Africa de Sud). Suprafaţa: 59 km2. Fără o populaţie stabilă. Este o insulă de origine vulcanică, lipsită de vegetaţie, acoperită în întregime de zăpadă şi gheaţă. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene, foci) şi pescuit. Administrat de Norvegia.

Brádford [´brædf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). 483 mii loc. Construcţii de maşini, produse chimice şi de pielărie. Fabrici textile (lînă, mătase). Universitate.

Brahmapútra fluviu în Asia, pe teritoriul statelor China, India (în partea de N-E) şi Bangladesh. Se varsă în Golful Bengal, printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Lungime: 2900 km. Parţial navigabil.

Brándenburg land în E Germaniei cu centrul adm. la Potsdam. Suprafaţa: 29 mii km 2. Populaţia: cca 3 mil. loc. Zonă industrială şi agricolă. În sec. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac.

Brándenburg oraş în partea de E a Germaniei, situat pe rîul Havel , în bazinul fluviului Elba . 95,8 mii loc. Important nod de comunicaţii. Siderurgie, construcţii de maşini, fabrici textile şi de produse alimentare. Catedrală (sec. X – XII). Biserică (sec XV). Muzee. Turism.

Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei, situată în centrul Podişului Brazilian, la alt. de 1200 m. 1,8 mil. loc. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. Arhitect Oscar Niemeyer. Capitală din 1960. Centru industrial, comercial şi cultural. Universitate. Muzee. Turism.

Braºóv judeţ în România, pe cursul mijlociu al Oltului. Suprafaţa: 5 362 km 2. Populaţia: 641 mii loc. Centru adm.: Braşov . Zonă montană şi depresionară. Vegetaţie alpină; păduri de conifere şi de foioase. Industrii (constructoare de maşini, chimică, textilă, de prelucrare a lemnului, alimentară ş. a.). Pomicultură: plante tehnice. Creşterea animalelor. Monumente. Vestigii arheologice.

Braºóv municipiu în România, centrul adm. al jud. cu acelaşi nume. 323 mii loc. Nod feroviar. Important centru industrial: trac- toare, autocamioane, maşini-unelte, textile, mobilă, materiale de construcţie etc. Universitate. Teatru. Filarmonică. Muzee. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Vestigii arheologice. Turism. At. doc. în 1234 (Corona ).

Bráteº lac în România (Moldova), situat la confluenţa Prutului cu Dunărea. Suprafaţa: 7420 ha. Ad. medie: 3 m. Centru piscicol.

Brátislava capitala Slovaciei, port pe fluviul Dunărea. 452 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a petrolului, chimice, textile, alimentare. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatru. Muzee. Monumente arhitectonice de cult (sec. XVII–XVIII). Turism.

Bráunschweig [´braun¿vaik] oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară), situat pe rîul Oker , afluent al fluviului Weser . 259 mii loc. Centru industrial (siderurgie, construcţii de maşini, aparate optice, produse alimentare, zahăr, conserve, bere etc.). Universitate. Muzee. Catedrală (sec. XII). Fondat în sec. IX.

Brazília República Federatívă ~, stat în centrul şi estul Americii de Sud, cuprins între Surinam, Guyana, Venezuela, Columbia, Perú, Bolivia, Paraguay, Argentina, Uruguay, Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 8,5 mil. km 2. Populaţia: 176 mil. loc. Capitala: Brasilia . Limba oficială: portugheza. Relief variat: podişuri, cîmpii. Climă tropicală şi ecuatorială. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (autovehicule, maşini agricole), petrochimică, textilă, alimentară. Fabrici de încălţăminte, hîrtie, zahăr, conserve. Expl. forestiere, de mangan, aur, nichel, diamante, bauxită. Agricultură specializată în producţia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). Se cultivă bumbac, grîu, porumb, soia, orez, trestie de zahăr, banane, ananaşi, citrice, arahide. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine, bovine). Turism intens. Exportă mijloace de transport, produse siderurgice şi petroliere, minereuri de fier, cafea, cacao etc. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, produse chimice. Căi ferate: 30400 km. Căi rutiere: 1,68 mil. km. Reţea navigabilă internă: 35 000 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Brazzavílle [braza´vil] capitala Republicii Congo, oraş situat pe fluviul Zair. 596,5 mii loc. Centru de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial, rutier). Export de cauciuc. Întreprinderi de producere a aluminiului, de prelucrare a lemnului, de încălţăminte, textile, chibrituri, bere. Reparaţii navale. Meşteşugărit. Pescuit. Universitate.

Brãíla judeţ în România, pe cursul inferior al Dunării. Suprafaţa: 4 766 km 2. Populaţia: 405 mii loc. Centru adm.: Brăila . Relief predominant de cîmpie. Industrii (constructoare de maşini, metalurgică, chimică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară etc.). Culturi agricole: porumb, grîu, floarea-soarelui, legume. Creşterea animalelor. Pescuit.

Brãíla municipiu în România, centrul adm. al jud. cu acelaşi nume, port pe malul stîng al Dunării. 236 mii loc. Important centru industrial (metalurgia laminatelor, construcţii de maşini şi utilaj greu, reparaţii navale, prelucrarea lemnului, producerea celulozei şi hîrtiei, produse textile, alimentare etc.). Teatru. Filarmonică. Muzee. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. At. doc. în 1350.

Brãnéºti comună în Republica Moldova (rn. Orhei). Expl. de calcare. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. At. doc. în 1429.

Breánsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Desna, afluent al Niprului. 500 mii loc. Nod de cale ferată. Centru industrial (locomotive, vagoane, autogredere, tractoare, textile, confecţii etc.). Universităţi. Teatru. Muzeu. At. doc. în sec. XII.

Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei, centrul adm. al landului cu acelaşi nume, port pe fluviul Weser . 550 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial). Industrii ( constructoare de maşini, chimică, alimentară, şantiere navale). Universitate. Muzeu. Monumente arhitectonice edilitare (sec. XV–XVII) şi de cult (Domul, sec. XI–XIII). Turism. Fondat în 787.

Brénner [´bren¬r] trecătoare în Alpii Orientali, la 1370 m alt., la graniţa dintre Italia şi Austria. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia).

Bréscia [´bre¿¿a] oraş în Italia (Lombardia). 197,6 mii loc. Nod feroviar. Întreprinderi industriale (armament, produse chimice, textile, alimentare). Universitate. Muzee. Pinacotecă. Monumente istorice.

Brest oraş în Belarus, situat pe rîul Bug . 258 mii loc. Centru de comunicaţii (feroviar, rutier). Industria lemnului şi alimentară. At. doc. în 1019.

Brest oraş în N-V Franţei (Bretagne), port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. 153 mii loc. Industrie constructoare de maşini, textilă, chimică, alimentară. Şantiere navale. Universitate. Muzee.

Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză, cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii; provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Suprafaţa peninsulei: 24 mii km2. Relief muntos. Zonă agricolă. Pescuit. Turism.

Bricéni oraş în N Republicii Moldova, situat pe rîul Lopatnic, la 230 km de Chişinău, reşedinţă a raionului Briceni. Mici întreprinderi industriale (materiale de construcţii, textile, produse alimentare). Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). At. doc. în 1576.

Brídgetown [´brid…taun] capitala statului Barbados, port la Oceanul Atlantic. 121 mii loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Export de melasă, zahăr, rom. Turism.

Bríghton [´braitn] oraş în Marea Britanie (Anglia), port la Marea Mînecii. 145 mii loc. Important centru industrial (construcţii aeronautice, şantiere navale, aparate electrotehnice, azbest, încălţăminte). Staţiune balneară. Universitate. Muzeu. Turism.

Brísbane [´brizb¬n] oraş în E Australiei, capitala statului Queensland, port la Oceanul Pacific. 1,5 mil. loc. Centru de comunicaţii (aerian, maritim). Industrii (metalurgică, navală, de automobile, textilă, alimentară). Rafinării de petrol. Pescuit. Universitate. Muzee. Turism.

Brístol [´bristl] oraş în S-V Marii Britanii (Anglia), situat pe rîul Avon , în apropiere de golful Bristol . 396,8 mii loc. Important centru industrial (avioane, vapoare, automobile, locomotive, rafinării de petrol, fabrici de hîrtie, de zahăr, textile etc.). Universitate. Muzeu. Monumente arhitectonice de cult (sec. XIV–XV) şi edilitare (sec. XVIII). Turism.

Británic Arhipelágul ~, arhipelag în N-V Europei, între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. Suprafaţa: 315 mii km2. Populaţia: 60 mil. loc. Principalele insule: Marea Britanie, Irlanda, Hebride. Statele cuprinse: Marea Britanie, Republica Irlanda.

Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). 391 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Important centru industrial, comercial şi cultural. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare, strunguri, motoare electrice, rulmenţi), întreprinderi poligrafice, de produse chimice, de mobilă, textile, alimentare etc. Universităţi. Muzee. Monumente arhitectonice medievale. At. doc. în 1243.

Brúges [brüü3] oraş în N-V Belgiei, port legat prin canale de Marea Nordului. 221 mii loc. Centru industrial (metalurgie, textile, produse alimentare) şi comercial. Biserici, clădiri administrative (sec. XIII–XVIII). Vechi centru al industriei textile (broderii), prosper în sec. XII–XVI.

Brunéi ~ Darussalám , stat situat în S-E Asiei, insula Kalimantan, pe ţărmul Mării Chinei de Sud. Suprafaţa: 58 mii km2. Populaţia: 351 mii loc. Capitala: Bandar Seri Begawan . Limba oficială: malaieza. Relief muntos, colinar şi de cîmpie. Climă ecuatorială. Păduri luxuriante. Expl. petroliere şi forestiere. Plantaţii întinse de cocotieri, arbori de cauciuc, orez, sagon. Se mai cultivă manioc, fructe, legume. Creşterea animalelor. Pescuit. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, cauciuc, material lemnos. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, produse alimentare. Căi ferate: 19 km. Căi rutiere: 2 417 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1984.

Bruxélles [fr.: brü´sel] capitala Belgiei, port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. Important centru industrial (construcţii de maşini-unelte, automobile, locomotive, textile, confecţii, produse chimice etc.), financiar şi cultural. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Universitate. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. XIII), primărie (sec. XV), palate (sec. XVIII). Muzee. Turism.

Bucégi masiv muntos în România (Carpaţii Meridionali), situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmboviţa. Alt. max.: 2 505 m (vf. Omul ). Parc naţional. Peşteri, chei, cabane. Turism.

Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania, înfiinţat în 1937 şi lichidat în 1945. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri. Monument în memoria eroilor exterminaţi, ridicat în 1958.

Bucovína regiune istorică în România, partea de N a Moldovei, situată în N-E Carpaţilor Orientali. S-a aflat în componenţa statului feudal Moldova pînă 1775, cînd a fost ocupată de Austria. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. A fost anexată în 1940 la U.R.S.S., apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944, cînd a fost din nou anexată la U.R.S.S. În 1947, partea de nord a Bucovinei, împreună cu oraşul Cernăuţi, intră în componenţa R.S.S. Ucraina (din 1991 – Ucraina).

Bucuréºti capitala României, municipiu în S ţării, situat pe malurile rîului Dîmboviţa, divizat în 6 sectoare administrative. Suprafaţa: 226 km2. Populaţia: 2,3 mil. loc. Principal centru politic, economic şi cultural. Comunicaţii internaţionale. Metrou. Industrii: siderurgică, constructoare de maşini (locomotive, vagoane, avioane, elicoptere, autobuze şi troleibuze etc.), electronică şi electrotehnică, optică, poligrafică, chimică, textilă, de prelucrare a lemnului, de confecţii, de pielărie şi încălţăminte, alimentară. Academia Română. Universităţi. Institute. Biblioteci. Teatre. Filarmonică. Muzee. Parcuri. Grădină zoologică. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. Urme de vechi construcţii şi fortificaţii. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. Turism. At. doc. în 1459. Oraş din 1533.

Budapésta capitala Ungariei, situat pe ambele maluri ale Dunării, alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). 1,97 mil. loc. Centru de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial). Mari întreprinderi industriale: metalurgie, siderurgie, constructoare de maşini, chimice, farmaceutice, textile, alimentare. Academie de ştiinţe. Universităţi. Teatru Naţional. Biblioteci. Muzee. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. XIII–XV). Poduri peste Dunăre. Cetate. Staţiune balneară. Turism. Fostă colonie romană.

Budéºti comună în Republica Moldova (mun. Chişinău). Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. II–IV). At. doc. ca sat în 1455.

Buénaventúra oraş în V Columbiei, port principal la Oceanul Pacific. 167 mii loc. Centru economic, comercial şi cultural. Export de cafea, zahăr, minereuri.

Búenos Áires [´bwenos´aires] capitala Argentinei, port în golful La Plata . 3 mil. loc. (10,9 mil. loc. în conurbaţie). Important centru de comunicaţii al continentului American. Industrii (chimică, textilă, de pielărie, alimentară). Universitate. Operă. Muzee. Turism. Înfiinţat de coloniştii spanioli în 1535.

Búenos Áires provincie în partea central-estică a Argentinei. Suprafaţa: 308 mii km 2. Populaţia: 12,24 mil. loc. Centru adm.: La Plata . Zonă industrială şi agricolă (cereale, creşterea bovinelor).

Búffalo [´buf¬lou] oraş în SUA (New York), situat pe malul lacului Erie . 329 mii loc. Centru industrial (avioane, aluminiu, produse chimice şi alimentare etc.). Universitate. Muzeu. Turism. În apropiere se află cascada Niagara .

Bugáz lac în Ucraina, situat pe ţărmul Mării Negre, la S-V de localitatea Zatoka (reg. Odesa, rn. Belgorod-Dnestrovski). Lungime: 15 km. Lăţime: 2–3 km.

Bugeác regiune în partea de sud a Basarabiei. În sec. XIV s-a aflat în componenţa Ţării Româneşti. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359), face parte din teritoriul acestei ţări. Din sec. XVI pînă la începutul sec. XIX a fost dominat de turci, care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. În 1812 tătarii au fost strămutaţi în Crimeea. Bugeacul, după colonizarea lui cu bulgari, găgăuzi, ucraineni, ruşi, germani, împreună cu întreg teritoriul Basarabiei, a fost anexat la imperiul Rusiei. După 1940, cu excepţia anilor 1941–1944, cînd a făcut parte din componenţa României, Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. Odesa).

Búgul de Sud fluviu în S-V Ucrainei; se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Lungime: 806 km. Navigabil (parţial pe cursul inferior). Hidrocentrale.

Búgul de Vest rîu în E Europei, formînd parţial graniţa dintre Ucraina, Belarus şi Polonia. Lungime: 772 km. Navigabil.

Buhará oraş în Uzbekistan, situat în valea rîului Zeravşan . 225 mii loc. Centru industrial şi cultural. Industria bumbacului şi mătasei. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul, fabrici de covoare, de textile şi confecţii, de produse alimentare (vinuri, lactate). Universitate. Teatre. Muzee. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. IX). Monumente arhitectonice medievale (sec. IX–X şi XVI–XIX).

Bujumbúra [bud3um´bura] capitala statului Burundi, port pe malul lacului Tanganyika . 330 mii loc. Centru industrial şi cultural. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului, a peştelui, de pielărie, alimentare. Universitate. Denumirea veche: Usumbura .

Bulgária República ~, stat în S-E Europei, situat în Peninsula Balcanică, între România, Serbia şi Muntenegru, Macedonia, Grecia, Turcia şi Marea Neagră. Suprafaţa: 111 km2. Populaţia: 8,8 mil. loc. Capitala: Sofia . Limba oficială: bulgara. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. Păduri de foioase (fag, stejar) şi conifere. Zăcăminte: huilă, lignit, minereuri de fier, crom, mangan, cupru, zinc, plumb, bauxită, petrol. Industrii (energetică, siderurgică, constructoare de maşini, forestieră, textilă). Culturi agricole: cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, bumbac, tutun, trandafir. Pomicultură. Legumicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine, porcine). Pescuit. Turism. Exportă materii prime minerale, echipamente industriale, tutun, fructe, legume. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse petroliere, metale laminate. Căi ferate: 6508 km. Căi rutiere: 36 925 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Bureátia República ~, republică în componenţa Federaţiei Ruse, situată în S Siberiei Orientale. Suprafaţa: 351,3 mii km2. Populaţia: 1,1 mil. loc. Capitala: Ulan-Ude . Relief muntos. Resurse naturale: molibden, wolfram, aur, nichel, bauxită, cărbune. Expl. forestiere. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, a lemnului, textile, alimentare. Culturi agricole: grîu, ovăz, orz, mazăre. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pescuit. Vînatoare. Navigaţie pe rîurile Selenga, Angara şi lacul Baikal. A fost creată la 30 mai 1923.

Burgás oraş în E Bulgariei, port la Marea Neagră. 212 mii loc. Centru internaţional de comunicaţii (aerian, maritim). Industrie variată (construcţii navale, vagoane, electrotehnică, textile, produse alimentare). Pescuit. Export de tutun, conserve, peşte, fructe, legume.

Búrgenland [´burg¬nlant] provincie în Austria, la graniţa cu Ungaria. Suprafaţa: 4 mii km2. Populaţia: 275,2 mii loc. Centru adm.: Eisenstadt . Industrie forestieră, textilă, alimentară. Culturi cerealiere, legumicultură. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

Búrgos oraş în N Spaniei (Castilia León), situat pe rîul Arlanson , afluent al fluviului Duero . 162 mii loc. Centru comercial, industrial. Întreprinderi de prelucrare a lînei, de mobilă, de celuloză, de produse chimice, textile, alimentare. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221), mănăstire, biserici (sec. XII–XIII). Muzeu. Capitala regatului Castiliei în sec. XI–XV. Fondat în 884.

Burgúndia veche provincie istorică în E Franţei, azi regiune administrativă şi economică. Suprafaţa: 31,5 km 2. Populaţia: 1,7 mil. loc. Capitala: Dijon . Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor, stabiliţi aici în sec. V. Provincie franceză din 1477.

Buridáva numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. Ocniţa (jud. Vîlcea), datînd din sec. I î. Hr.; castru roman şi aşezare civilă din sec. II – III. d.Hr., localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. Rîmnicul-Vîlcea).

Burkína Fáso República ~, stat în Africa Occidentală, situat între Mali, Niger, Benin, Togo, Ghana şi Côte d’Ivoire. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . Suprafaţa: 275 mii km2. Populaţia: 12,6 mil. loc. Capitala: Ouagadougou . Limba oficială: franceza. Relief de podiş (alt. de pînă la 750 m). Climă ecuatorial-musonică. Vegetaţie preponderent de savană. Parcuri naţionale. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole, alimentară, textilă. Se cultivă mei, sorg, trestie de zahăr, orez, porumb, arahide, bumbac. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Pescuit. Exportă vite, peşte, bumbac, orez, arahide. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 495 km. Căi rutiere: 13 120 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Burnás lac sărat în S-V Ucrainei, pe ţărmul Mării Negre, la S de localitatea Tuzla (reg. Odesa, rn. Tatarbunar). Lungime: 5 km. Lăţime: 2 - 3 km. Ad. max.: 3 m.

Burúndi República ~, stat în Africa Centrală, învecinat cu Republica Democrată Congo, Rwanda şi Tanzania. Suprafaţa: 28 mii km2. Populaţia: 6,6 mil. loc. Capitala: Bujumbura . Limbi oficiale: franceza, rundi/kirundi. Relief muntos (alt.: 1500–2600 m). Climă ecuatorială musonică. Vegetaţie de savană şi pajişti. Expl. de staniu, wolfram, nichel, tantal, aur, columbit. Fabrici de ciment, încălţăminte, textile, alimentare. Se cultivă sorg, porumb, manioc, grîu, fasole, cartofi. Alte surse economice: creşterea animalelor, pescuit, comerţ. Exportă cafea, bumbac, ceai, tutun, cereale, autovehicule, combustibili, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 14 500 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1962.

Butucéni comună în Republica Moldova (rn. Orhei). Mănăstire rupestră (sec. XVII–XVIII). Vechi complex monastic. Biserica Sf. Nicolae (1675). At. doc. în 1616.

Buz´ãu judeţ în S-E României, străbătut de rîul Buzău . Suprafaţa: cca 6 mii km2. Populaţia: 522 mii loc. Centru adm.: mun. Buzău . Relief muntos şi colinar subcarpatic. Păduri de foioase şi conifere. Resurse naturale: petrol, gaze naturale, calcare, ape minerale. Zonă industrială (metalurgia feroasă, construcţii de maşini, prelucrarea metalelor şi lemnului, produse chimice, textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere, viticultură, creşterea animalelor). Turism. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane.

Buz´ãu municipiu în S-E României, situat în apropierea rîului Buzău, centrul adm. al jud. cu acelaşi nume. 147 mii loc. Nod feroviar. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, de mase plastice, chimică, alimentară. Teatru. Muzee. Turism. Monumente arhitectonice de cult, administrative, edilitare (episcopie, biserici, palate). Vechi centru tipografic. At. doc. în 1234.

Cabanatuán oraş în Luzon, cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . 173 mii loc. Centrul zonei de cultură a orezului. Industrie alimentară. Meşteşuguri.

Cabínda oraş în N Angolei, port la Oceanul Atlantic. 24 mii loc. Industrie de prelucrare a lemnului, alimentară. Zăcăminte de petrol. Export de produse petroliere.

Cábot [´kæb¬t] strîmtoare în V Oceanului Atlantic, între insula Terra Nova şi Cape Breton . Lungime: 195 km. Lăţime max.: 107 km. Ad. min.: 101 m.

Cádiz [´kadiq] golf în Oceanul Atlantic, între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. Ad. max.: 100 m. Maree puternice (3 m.).

Cádiz [´kadiq] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia), port la Oceanul Atlantic. 242 mii loc., în conurbaţie. Industrie aeronautică. Şantiere navale. Fabrici textile, de conserve din peşte. Export de peşte, măsline, tutun. Muzee. Catedrală (sec. XIII). Monumente arhitectonice (sec. XVIII). Întemeiat de finicieni (cca 1100 î.Hr.).

Cadrilatér regiune istorică în S României (Dobrogea), între Dunăre şi Marea Neagră. În 1940 a fost cedată Bulgariei. Cuprindea judeţele Durostor şi Caliacra.

Caen [k¾] oraş în N-V Franţei (Normandia). Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. 183,5 mii loc. în conurbaţie. Industrie metalurgică, electrotehnică, chimică, textilă. Universitate (1432).

Cágliari [´kalijari] oraş în Italia, în insula Sardinia, port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). 308 mii loc. în conurbaţie. Industrie chimică, de ciment, de prelucrare a lemnului, alimentară. Şantiere navale. Universitate. Muzee. Amfiteatru roman, biserică (sec. V–XI). Fortificaţii (sec. XII).

Cahúl oraş în S-V Republicii Moldova, la 173 km de Chişinău, reşedinţă a raionului Cahul. 45 mii loc. Important centru economic şi cultural. Industrie uşoară şi alimentară. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Pod peste Prut. Centru vamal de frontieră. Catedrala Sf. Arhanghel Mihail (1850), bisericile Sf. Dumitru (1899), Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. XIX). Universităţi. Biblioteci. Teatrul "B.P. Hasdeu". Monumente istorice. Staţiunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. Existent la 1452 ca aşezare umană. At. doc. 1502 ca sat (Şcheia ), fiind denumit apoi Frumoasa , iar din 1835 – Cahul , cu statut de oraş. A fost centru adm. de judeţ, în componenţa provinciei Basarabia (1835–1856), a Principatului Moldova (1856–1878), a României (1918–1940, 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998).

Cahúl rîu în Republica Moldova. Izvorăşte la N de com. Pelinei (rn. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume, lîngă com. Etulia. Lungime: 40 km. La 21 iulie 1770, pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti, în frunte cu contele P. A. Rumeanţev, i-au învins pe turci, care erau mult mai numeroşi. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Pe locul luptei, în anii 1844–1849, a fost înălţat un monument în formă de coloană (22 m), păstrat pînă astăzi.

Caíro capitala Egiptului, port pe Nil, în apropierea deltei fluviului. 7 mil. loc. Cel mai mare oraş din Africa. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie metalurgică, construc-toare de maşini (avioane, automobile, tractoare, maşini-unelte), chimică, textilă, poligrafică, alimentară. Centru comercial şi financiar internaţional. Academie de ştiinţe. Universităţi. Muzee. Monumente antice (moschei). În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. Babilon, numit apoi (în anul 641) Al-Fustat.

Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei, în peninsula cu acelaşi nume, între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . Suprafaţa: 15,1 mii km2. Populaţia: 2,2 mil. loc. Oraş pr.: Catanzaro . Relief muntos cu cîmpii de litoral. Climă mediteraneană. Culturi de măslini, citrice. Viticultură. Creşterea animalelor. Industrie chimică, de prelucrare a lemnului, de confecţii, alimentară. Hidrocentrale. Parc naţional. Numele antic – Brutium .

Calafát municipiu în România (jud. Dolj), port pe stînga Dunării. Punct de vamă. 21,5 mii loc. Filatură şi ţesătorie de bumbac. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, electrotehnice, de mobilă, alimentare (zahăr, conserve, lapte praf, unt). At. doc. în 1424 ( Vadul Diuliu ). Oraş din 1855. Muzeu. Monumentul memorial 1877 .

Calcídicã Península ~, peninsulă muntoasă în N Greciei, situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Zăcăminte de pirite, minereuri de fier şi de mangan. Izvoare minerale. Se cultivă măslini, citrice, viţă de vie. Creşterea caprinelor şi ovinelor. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos .

Calcútta oraş în N Indiei, capitala statului Bengalul de Vest, port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . 11,7 mil. loc. în conurbaţie. Mare nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Metrou. Centru industrial (construcţii de material rulant, automobile, strunguri, produse electrotehnice şi chimice, hîrtie, sticlă, încălţăminte. Întreprinderi de prelucrare a iutei, a bumbacului, a orezului. Industrie poligrafică şi cinematografică. Universităţi. Muzee. Grădină botanică.

Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta), la poalele Munţilor Stîncoşi . 730 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Expl. de petrol şi gaze naturale. Centru comercial (grîu, vite). Industrie metalurgică, chimică, a cărnii. Universitate. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (ediţia a XIII-a).

Califórnia [´kæl¬´fornj¬] peninsulă în N-V Mexicului, între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. Lungime: 1200 km. Lăţime: 50-250 km. Suprafaţa: 144 mii km2. Relief muntos (vf. Cerro de la Encantada , 3069 m). Climă tropicală şi subtropicală.

Califórnia stat în S-V SUA, pe ţărmul Oceanului Pacific. Suprafaţa: 424 mii km 2. Populaţia: 29,9 mil. loc. Capitala: Sacra-mento . Economie puternic dezvoltată: expl. de petrol, gaze naturale, minereuri de fier, aur, argint, wolfram, magneziu etc.; industrie constructoare de maşini (avioane, nave aerospaţiale), cinematografică, de cherestea, alimentară. Se cultivă cereale, citrice, bumbac. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Turism. Parcuri naţionale.

Califórniei Gólful ~, golf în Oceanul Pacific, între peninsula California şi coastele Mexicului. Lungime: 1240 km. Lăţime max.: 220 km. Suprafaţa: cca 180 mii km2. Ad. max.: 3 292 m. Ad. med.: 818 m. În acest golf, în partea de N, se varsă fluviul Colorado .

Califórniei Curéntul ~, curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific, în lungul coastelor de V ale SUA. Lungime: 550–600 km.

Calláo [ka´jao] oraş în V statului Perú, la 14 km de Lima, port la Oceanul Pacific. 570 mii loc. în conurbaţie. Centru industrial (metalurgie, produse chimice, textile, prelucrarea peştelui). Nave de pescuit. Bază de submarine. Universitate. Fondat în 1537.

Camagüéy [kama´gwei] oraş în E Cubei. 285 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară (zahăr, rom). Universitate. Fondat în 1515.

Cambódgia Regátul ~, stat în S-E Asiei, situat în sudul peninsulei Indochina, între golful Siam, Thailanda, Laos şi Vietnam. Suprafaţa: 181,9 mii km2. Populaţia: 10,9 mil. loc. Capitala: Phnom-Penh . Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Relief de cîmpie cu podişuri (în E, V, N) şi munţi (la S). Climă tropical-mu-sonică. Vegetaţie: păduri de esenţe preţioase, arbori de cauciuc. Industrie: extracţie de pietre preţioase, cărbune, minereuri de fier, cupru, aur; se produce ciment, cherestea, încălţăminte, ţesături. Culturi agricole: arbori de cafea, orez, bumbac, trestie de zahăr, tutun, iută, porumb, manioc, banane, bataţi. Creşterea animalelor (bivoli, porci). Pescuit. Exportă cauciuc, orez, cafea, iută, peşte, cherestea. Importă maşini şi utilaje industriale, metale, autovehicule, combustibili, produse chimice. Căi ferate: 1400 km. Căi rutiere: 15 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. 106 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrii (electronică, poligrafică, a cimentului). Universitate (din sec. XIII). Muzee. Capela Colegiului regal (sec. XV–XVI).

Cámbridge oraş în N-E SUA (Massachusetts), suburbie a or. Boston. 120 mii loc. Industrie constructoare de maşini, poligrafică. Universitatea Harvard (1636). Institut de Tehnologie (1861). Fondat în 1630.

Cambriéni Múnţii ~, masiv muntos în Marea Britanie (pen. Wales ). Alt. max.: 1085 m (vf. Snowdon) . Lungime: cca 150 km. Zăcăminte de huilă, minereuri de fier şi polimetalice. Păduri de foioase şi parcuri naturale.

Cámenca oraş în Republica Moldova (Transnistria), pe malul stîng al Nistrului, la 160 km N de Chişinău. 12,5 mii loc. Întreprinderi agroindustriale, de confecţii. Sanatoriul “Nistru“.

Camerún República ~, stat în Africa Centrală, situat pe ţărmul Golfului Guineii, între Nigeria, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Populară Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. Suprafaţa: 475,4 mii km2. Populaţia: 16,2 mil. loc. Capitala: Yaoundé . Limbi oficiale: franceza, engleza. Relieful ţării reprezintă un podiş întins, traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în S-V (alt. 4070 m). Climă ecuatorială cu precipitaţii abundente. Vegetaţie tropicală şi de savană (N). Industrie extractivă (petrol, huilă, aur, cositor, uraniu, titan, wolfram, mangan etc.), a energiei electrice, metalurgică, de ciment, alimentară (conserve de carne, zahăr, uleiuri vegetale). Se cultivă orez, porumb, manioc, sorg, arahide. Plantaţii de bananieri, arbori de cauciuc, de cafea, de cacao. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine). Pescuit. Exportă produse petroliere, cafea, cacao, bumbac, cauciuc natural, aluminiu. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, materii prime. Căi ferate: 1200 km. Căi rutiere: 67 mii km. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960.

Campánia regiune în partea de S a Italiei, la Marea Tireniană. Suprafaţa: 13,6 mil. km 2. Populaţia: 5,8 mil. loc. Centru adm.: Napoli . Include provinciile Avellino , Benevento , Caserta , Salerno . Industrie metalurgică, chimică, alimentară. Culturi agricole: măslini, citrice, tutun, cereale. Viticultură. Pomicultură. Pescuit. Turism.

Campéche [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului, port la golful cu acelaşi nume, centrul adm. al statului Campeche. 152 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie a tutunului. Centru comercial (bumbac, lemn). Fondat de spanioli în 1540.

Campéche stat în S-E Mexicului, în partea de V a pen. Ycatán . Suprafaţa: 50,8 mii km2. Populaţia: 614 mii loc. Centru adm.: Campeche . Culturi agricole: trestie de zahăr, sisal. Întreprinderi forestiere. Creşterea animalelor. Vestigii ale civilizaţiei maya.

Canáda stat în America de Nord, cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian, precum şi insulele Newfoundland, Vancouver ş.a., înconjurat de apele oceanelor Atlantic, Pacific şi Arctic. Suprafaţa: 9,97 mil. km2. Populaţia: 31 mil. loc. Capitala: Ottawa . Limbi oficiale: franceza, engleza. Relief de cîmpie, de podiş (E) şi de munte (V). Climă continental-moderată, în nord polară. Vegetaţie: păduri de foioase şi conifere. Parcuri naţionale. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbuni, minereuri de fier, nichel, azbest, aur, platină, cupru, zinc, plumb, uraniu, radiu, cobalt, molibden, wolfram. Se produce oţel, fontă, nave, avioane, autovehicule, aparatură electronică, materiale din lemn, celuloză, hîrtie, textile. Agricultură specializată în producţia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Se cultivă grîu, orz, ovăz, secară, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, tutun. Pomicultură. Pescuit, vînătoare. Turism. Exportă mijloace de transport, maşini şi utilaje industriale, minereuri, combustibili, produse din lemn, hîrtie. Importă produse chimice, textile, bunuri de larg consum. Căi ferate: 71 104 km. Căi rutiere: 849404 km. Admis în ONU la 9 noiembrie 1945.

Canál du Midí [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Franţei, între oraşele Toulouse şi S ète. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . Lungime: 241 km. Ad. med.: 2 m. Are 200 ecluze. A fost construit în sec. XVII. Denumit şi Languedoc .

Canálul Dúnãre–Márea Neágrã

canal navigabil în S-E României, care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. Lungime: 64,2 km. Lăţime la bază: 70 m; la suprafaţă: 110–140 m. Ad.: 7 m. Are 2 ecluze, la Cernavodă şi Agigea . Este traversat de 7 poduri. Porturi: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea. A fost dat în folosinţă la 26 mai 1984.

Canáre arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic, la 100–120 km de ţărmul Africii. Include insulele Gran Canaria, Fuerteventura, Tenerife ş. a. Este o comunitate autonomă a Spaniei. Suprafaţa: 7,4 mil. km 2. Populaţia: 1,6 mil. loc. Centru adm.: Las Palmas . Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Alt. max.: 3718 m (vlc. Pico de Teide , în ins. Tenerife ). Climă tropicală. Culturi: banane, citrice, viţă de vie, tutun, cartofi. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Pescuit. Turism. Parcuri naţionale.

Canárelor Curéntul ~, curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). Lungime: 400–600 km. Salinitate sporită.

Canbérra [´kænb¬r¬] capitala federală a Australiei, situată în S-E ţării. 310 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrii (materiale de construcţii, poligrafie, produse alimentare). Academie de ştiinţe. Universitate. Reşedinţă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. Oraş a cărei construcţie s-a început în 1913.

Cannes [kan] oraş în S-E Franţei (Provance), pe ţărmul Mării Mediterane. 73 mii loc. (295,5 mii loc. în conurbaţie). Industrie aeronautică, siderurgică, textilă, a uleiurilor eterice şi de esenţe de flori. Centru al festivalurilor anuale cinematografice internaţionale. Muzeu al civilizaţiei antice mediteranene. Biserică (sec. XVI). Staţiune balneară şi turistică.

Cantávria regiune autonomă în N Spaniei, la golful Biscaya . Suprafaţa: 5,3 mii km2. Populaţia: 529 mii loc. Centru adm.: Santander . Relief muntos (Cordilléra Cantabrica , alt. max. 2648 m). Expl. de minereuri de fier, cărbuni. Şantiere navale. Pescuit.

Cantemír oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Tigheci, la 125 km S-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Cantemir. 7 mii loc. Întreprinderi agroindustriale. Staţie de cale ferată. Pod peste Prut. Fondat în 1973, în apropierea localităţii Cania .

Cánterbury [´kænt¬b¬ri] oraş în S-E Marii Britanii, la E de Londra. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. 35 mii loc. (131 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Reşedinţa arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. Catedrală celebră (sec. XI–XV), cu vitralii medievale engleze (sec. XII–XIII). Universitate. Muzeu regal. Rămăşiţe de ziduri ale oraşului roman. Centru turistic.

Cape [keip] provincie în S-V Republicii Africa de Sud. Suprafaţa: 641,4 mii km2. Populaţia: 5,1 mil. loc. Centru adm.: Cape Town. Expl. de minereuri de fier, nichel, azbest, mangan, cupru, diamante, minereuri radioactive, fosforite. Întreprinderi forestiere. Agricultură (grîu, porumb, tutun, citrice; bananieri, ananaşi). Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor. Este denumită şi Capul Bunei Speranţe.

Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic, la N-E de peninsula Noua Scoţie . Suprafaţa: 10,3 mii km2. Populaţia: 170 mii loc. Oraş pr.: Sydney . Relief muntos (alt. max. 532 m). Expl. de huilă, minereuri de fier, aur, argint. Pescuit. Turism. Parc naţional.

Cape Canáveral [keip ka´navaral] cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida , în SUA. Bază de lansare a rachetelor, sateliţilor artificiali şi a navelor spaţiale. Centru de cercetări spaţiale. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy .

Cape Town [´keiptaun] capitala legislativă a Republicii Africa de Sud, port la Oceanul Atlantic, centrul adm. al provinciei Cape. 1,92 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (montaj de automobile, şantiere navale, material rulant, şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă, fructe, diamante, aur; import de petrol ş. a.). Universitate. Observator astronomic. Grădină botanică. Fondat în 1652.

Cápri [´kapri] insulă italiană în Marea Tireniană, la S de golful Napoli . Suprafaţa: 10,4 km2. Populaţia: 12,5 mii loc. Relief muntos (alt. max. 589 m, vf. Monte Solaro ). Peşteri. Plantaţii de măslini şi citrice. Viticultură. Floricultură. Regiune turistică şi climaterică.

Cápul Ácelor cap în S Africii, punctul cel mai de sud al continentului, situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speranţe . Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian.

Cápul Búnei Speránþe

cap în S Africii, situat la 34°24´ lat. S şi la 18°30´ long. E. Iniţial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ).

Cápul Nord cap în N Europei, situat pe insula norvegiană Mageröy . Coordonate: 71°11´ lat. N şi 25°48´ long. E.

Cápul Vérde cap în V Africii, situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). Coordonate: 14 °45´ lat. N şi 17°33´ long. V. În apropiere se află capul Almadies .

Cápul Vérde stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde , situat în Oceanul Atlantic, lîngă coastele Africii, la 600 km V de Dakar. Suprafaţa: 4 mii km2. Populaţia: 418 mii loc. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . Limba oficială: portugheza. Relief muntos în principalele insule. Climă tropicală, adesea secetoasă. Vegetaţie: agave, aloe. Culturi agricole: trestie de zahăr, tutun, manioc, bataţi, bananieri. Se extrage sare, iar din ocean corali. Turism. Exportă zahăr, sare, banane, preparate din peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, mijloace de transport, cereale, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2 250 km. Admis în ONU la 16 septembrie 1975.

Carácal oraş în România (jud. Olt). 40,7 mii loc. Nod feroviar. Centru industrial (vagoane de cale ferată, anvelope, tricotaje, conserve din fructe şi legume, brînzeturi, produse de panificaţie). Biserica domnească, ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. XVI). Casa lui Iancu Jianu (sec. XVIII). Muzeu.

Carácas [kar´akas] capitala Venezuelei, oraş situat în N ţării, la 950 m alt., formînd un district federal. 3,2 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, ciment, cauciuc, produse farmaceutice, hîrtie, încălţăminte, textile, confecţii, sticlărie). Două universităţi. Catedrală (1614). Fondat în 1567.

Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. Edineţ). Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). Casa-muzeu şi monumentul scriitorului. At. doc. în 1585.

Caraíbilor Márea ~, mare în Oceanul Atlantic, între America Centrală (la V şi S), America de Sud (la N) şi lanţul Insulelor Antile . Suprafaţa: 2,78 mil km2. Ad. max.: 7238 m; ad. medie: 2491 m. Se mai numeşte şi Marea Antilelor .

Caraimán culme muntoasă în România, situată în munţii Bucegi . Alt. max.: 2384 m. Monument de forma unei cruci (din oţel, 33 m înălţime), ridicat în 1926–1928 din iniţiativa reginei Maria, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial.

Caransébeº oraş în România (jud. Caraş-Severin), la confluenţa Sebeşului cu Timişul . 34,2 mii loc. Aeroport. Industrie a lemnului (mobilă, placaje, dogărie etc.), constructoare de maşini (macarale), de materiale pentru construcţii, alimentară. Viticultură. Muzeu. At. doc. în 1290 ( Sebeş ). Ruinele oraşului roman Tibiscum .

Cáraº-Severín judeţ în S-V României, pe stînga Dunării, la graniţa cu Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 8503 km 2. Populaţia: 400 mii loc. Centru adm.: mun. Reşiţa . Relief predominant muntos. Climă temperat-conti-nentală. Păduri. Zăcăminte de huilă, cărbune brun, lignit, minereuri de fier, cupru, mangan, plumb, zinc, bor, azbest. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (motoare, generatoare pentru termocentrale, turbine, macarale-turn), chimică, de prelucrare a lemnului, alimentară. Termocentrale, hidrocentrale. Culturi agricole: porumb, grîu, secară, orz, ovăz, legume. Pomicultură. Sector zootehnic (bovine, porcine, caprine, cabaline). Avicultură, apicultură, sericicultură. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului , peşterile Buhui , Comarnic , Popovăţ , Liliecilor ş. a. Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane . Turism.

Cárdiff [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii (Ţara Galilor), port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). 300 mii loc (626 mii loc., în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (cărbune), metalurgică, constructoare de maşini, chimică (hîrtie), alimentară (brînzeturi, bere). Şantiere navale. Universitate. Castel (sec. XI). Muzeul Ţării Galilor. Oraş cunoscut din epoca romană.

Caríntia land în S Austriei. Suprafaţa: 9,5 mii km 2. Populaţia: 542 mii loc. Centru adm.: Klagenfurt . Se extrag minereuri de fier, huilă, magneziu, plumb, zinc. Întreprinderi forestiere. Agricultură (cereale, cartofi). Creşterea animalelor. Turism.

Carolína de Nord stat în E SUA. Suprafaţa: 139,4 mii km2. Populaţia: 6,6 mil. loc. Capitala: Raleigh . Industria aluminiului. Se cultivă tutun (primul loc în SUA), cereale, bumbac. Sector zootehnic. Parcuri naţionale.

Carolína de Sud stat în S-E SUA. Suprafaţa: 82,9 mii km2. Populaţia: 3,5 mil. loc. Capitala: Columbia . Industrii (atomică, textilă, chimică, a bumbacului, a hîrtiei). Agricultură (bumbac, porumb, soia, grîu, tutun). Creşterea animalelor.

Carpáþi sistem muntos european, prezentîndu-se sub formă de arc, pe teritoriile statelor Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Ucraina. Lungime: cca 1600 km. Se împarte în trei grupe de munţi: Carpaţii Nord-Vestici (alt. max. 2663 m, vf. Gerlachovka ), Carpaţii Sud-Estici (alt. max. 2305 m, vf. Pietrosu Rodnei ), Carpaţii Centrali (alt. 700–1000 m). Climă continentală. Resurse naturale: petrol, minereuri de fier, mangan, cupru, aur, argint, cărbuni, grafit, mică, bauxită. Centre industriale (metalurgie, construcţii de maşini, fabrici, textile, forestiere, chimice, alimentare). Agricultură dezvoltată (cereale, sfeclă de zahăr, culturi tehnice, legume). Pomicultură. Viticultură. Turism.

Carpentária cel mai mare golf din nordul Australiei, situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). Are numeroase insule. Lungime: 600 km. Ad. max.: 71 m.

Carrára oraş în Italia centrală (Toscana), în apropierea Mării Mediterane. 70 mii loc. Extragerea şi prelucrarea marmurii. Acade-mie de arte. Dom (sec. XII–XIV). Palat ducal (sec. XVI).

Cárson Cíty [´kars¬n ´siti] oraş în V SUA, capitala statului Nevada. 40,5 mii loc. Industrie extractivă (minereuri argentifere), electrotehnică. Muzeu. Turism. Fondat în 1851.

Cartagéna [karta´hena] oraş în N-V Columbiei, port la Marea Caraibilor. 564 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie chimică, textilă, de pielărie, alimentară (zahăr, conserve). Şantiere navale. Export de petrol şi cafea. Universitate (1824). Fondat în 1533.

Cartagéna [karta´heena] oraş în S-E Spaniei (Murcia), port comercial şi militar la Marea Mediterană. 176 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Şantiere navale. Industrie siderurgică. Prelucrarea petrolului. Catedrală (sec. XIII). Fondat în 227 î. Hr. Fostă colonie romană.

Casablánca oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 2,9 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie variată: siderurgică, chimică (hîrtie), a cimentului, de ţesături, de confecţii, alimentară; şantiere navale. Export de cereale, lînă, fosforite. Pescuit. Fondat în sec. XVI.

Cascádelor Múnţii ~, lanţ muntos în V SUA şi Canadei, de-a lungul ţărmului Oceanului Pacific. Lungime: 1126 km. Alt. max.: 4392 m (vf. Rainier ). Numeroşi vulcani stinşi. Parcuri naţionale.

Casiquiáre [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. Lungime: 410 km. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . Se mai numeşte Canalul Casiquiare .

Cáspicã Márea ~, cel mai mare lac sărat de pe glob, situat la limita dintre Europa şi Asia, între Azerbaidjan, Federaţia Rusă, Turkmenistan şi Iran. Suprafaţa: 376 km 2. Ad. max.: 1025 m. Ad. medie: 184 m. Nivelul său este cu 27,9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Pescuit. Zăcăminte de petrol.

Castília regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania), între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). Suprafaţa: 138,5 km2. Populaţia: 8,3 mil. loc. Expl. de mangan, zinc, mercur. Agricultură (cereale, citrice, grîu, porumb, sfeclă de zahăr). Creşterea bovinelor şi ovinelor.

Cástries [port.: ´kastris] capitala statului Sf. Lucia, port la Oceanul Atlantic, în N-V insulei. 54 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie alimentară. Export de zahăr, cacao, banane, rom, sucuri. Turism.

Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei, pe coastele Mării Mediterane. Suprafaţa: 31,9 mii km 2. Populaţia: 6,2 mil. loc. Oraş pr.: Barcelona . Industrie extractivă (cărbune, plumb), alimentară. Agricultură (grîu, cartofi, viţă de vie). Creşterea animalelor. Turism. Limbă de comunicare: catalana.

Catánia oraş italian în E Siciliei, la poalele vulcanului Etna, port la Marea Ionică, centrul adm. al provinciei cu acelaşi nume. 365 mii loc. (552 mii loc. în conurbaţie). Nod feroviar. Aeroport. Centru industrial (construcţii de maşini agricole, produse chimice, pielărie, ciment, prelucrarea petrolului şi a lemnului). Piaţă agricolă. Universitate (1434). Institut de vulcanologie. Muzee. Catedrală (sec. XI). Castel (sec. XIII). Vestigii romane. Turism. Fondat de greci în 729 î. Hr.

Catlabúg lac cu apă dulce în Ucraina (reg. Odesa), la N-E de or. Ismail. Lungime: 20 km. Lăţime: 6 km. Suprafaţa: 65 km2. În acest lac se varsă două rîuri, lîngă localitatea Suvorovo (anterior Şecherli-Chitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . În noiembrie 1485, lîngă lacul Catlabug, Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească.

Cáuca rîu în Columbia, afluent pe stînga al fluviului Magdalena . Lungime: 1350 km. Navigabil parţial (pe 600 km, în două sectoare).

Caucáz masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia, între Marea Neagră şi Marea Caspică, pe teritoriile statelor Rusia, Georgia (Gruzia), Azerbaidjan şi Armenia. Lungime: 1500 km. Suprafaţa: peste 500 mii km2. Alt. max.: 5642 m (vf. Elbrus ). Vegetaţie bogată. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). Resurse de subsol: minereuri polimetalice, mangan, cărbune, petrol, materiale de construcţie. Izvoare minerale. Turism. Alpinism.

Cayénne [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume, centrul adm. al teritoriului Guyana Franceză, port la Oceanul Atlantic. 42 mii loc. Aeroport internaţional. Industria lemnului. Produse alimentare. Export de aur, cacao, materiale lemnoase.

Cáyman [´keim¬n] Insulele ~, arhipelag britanic în Marea Caraibilor, format din trei insule ( Grand Caiman , Little Cayman , Cayman Brac ). Suprafaţa: 259 km2. Populaţia: 27 mii loc. Centru adm.: George Town . Climă tropicală. Cocotieri. Activitate bancară. Pescuit. Turism. Descoperit de Cristofor Columb în 1503.

Cazáne sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, între localităţile Dubova şi Ogradena. Lungime: 9 km. Aici albia fluviului se îngustează, avînd pereţi verticali stîncoşi. Viteza apei: 5 m/s. Rezervaţie naturală. Zonă turistică.

Cãinár rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Răutului, lîngă com. Gura Căinarului (rn. Floreşti). Lungime: 113 km. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. Ocniţa).

Cãinári oraş în Republica Moldova, la 50 km S de Chişinău. 5,2 mii loc. Întreprinderi agroindustriale. Nod de comunicaţii. Biserica Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). Casa-muzeu A. Matee-vici.

Cãlãráºi judeţ în S-E României, pe stînga Dunării, la graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa: 5074 km 2. Populaţia: 341 mii loc. Centru adm.: mun. Călăraşi . Zăcăminte: gaze naturale, argile, nisipuri. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale), chimică, de celuloză şi hîrtie, de tricotaje şi confecţii, de ciment, de mobilă, alimentară (zahăr, conserve, lactate). Culturi agricole: porumb, grîu, secară, floarea-soarelui, tutun, sfeclă de zahăr, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine). Avicultură. Piscicultură. Turism. Urme de aşezări geto-dacice. Vestigii daco-romane.

Cãlãráºi municipiu în România, reşedinţă a jud. cu acelaşi nume. 78,8 mii loc. Siderurgie. Combinat de celuloză şi hîrtie. Industrie alimentară (zahăr, preparate din carne şi lapte, băuturi alcoolice). Muzeu. Vestigii romane. At. doc. ca sat în sec. XVII (Lichireşti ).

Cãlãráºi oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Bîc, la 50 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Călăraşi. 21 mii loc. Industrie alimentară. Staţie de cale ferată. Bisericile Sf. Alexandru Nevski (1885), Sf. Treime (1888, 1992). At. doc. în 1432 (1433).

Cãlãrãºéuca comună în Republica Moldova (rn.Ocniţa). 3000 loc. În apropierea localităţii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. XVII), cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Mitro-fan (1853).

Cãldãruºáni Mănăstírea ~, mănăstire în România (jud. Ilfov), l a S-V de Ploieşti. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. XIX. Şcoală de pictură (sec. XVIII–XIX). Picturi de N. Grigorescu. Muzeu de artă religioasă (icoane, tablouri, manuscrise).

Cãlimáni Múnţii ~, masiv muntos în România, în N-V Carpaţilor Orientali, înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . Alt. max.: 2100 m (vf. Pietrosu ). Izvoare carbogazoase. Rezervaţie naturală. Peşteri. Turism.

Cãlimãnéºti oraş în România (jud. Vîlcea), situat pe rîul Olt . 9 mii loc. Hidrocentrală. Staţiune balneoclimaterică cu ape minerale. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab, zidită în anii 1520–1522, pe o insulă din mijlocul Oltului. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . Muzeu.

Cãlmãþúi rîu în România, afluent pe stînga al Dunării, considerat o veche albie a Buzăului . Lungime: 144 km. Izvorăşte la N de munţii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomiţei. Un alt rîu Călmăţui , afluent pe stînga al Dunării, izvorăşte din cîmpia Boianului. Lungime: 134 km.

Cãlugãréni comună în România (jud. Giurgiu), situată la confluenţa Neajlovului cu Cîlniştea . 6,9 mii loc. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. Biserică, conac (sec. XIX).

Cãpãþînii Múnţii ~, culme muntoasă în România, în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali. Lungime: 37 km. Alt. max.: 2130 m (vf. Nedela ). Păduri de molid.

Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. Străşeni). At. doc. în 1420. Pe teritoriul localităţii se află Mănăstirea Căpriana . Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului , ridicată de Ştefan cel Mare, înainte de 1470, şi reconstruită de Petru Rareş în 1545; Sf. Nicolae (1840); Sf. Gheorghe (1903). Terenuri agricole. Ateliere meşteşugăreşti.

Cãuºéni oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Botna, la 83 km S-E de Chişinău, reşedinţă a raionului Căuşeni. 22 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie alimentară, textilă. Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. XVII–XVIII). Fresce murale (zugravi Radul, Stanciu, Voicu). Bisericile Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (1829), Sf. Apostoli Petru şi Pavel (1870). At. doc. în 1470.

Ceadîr-Lúnga oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză), pe rîul Lunga , la 130 km S de Chişinău. 24 mii loc. Industrie uşoară şi alimentară. Staţie de cale ferată. Bisericile Sf. Anastasie (1867), Sf. Dumitru (1911). Muzeu. At. doc., ca aşezare rurală, în 1816. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ).

Ceága rîu în Republica Moldova şi Ucraina, afluent pe stînga al Cogîlnicului . Lungime: 120 km. Izvorăşte în apropierea com. Chircăieşti (rn. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Arţiz (reg. Odesa, Ucraina).

Ceahl´ãu masiv muntos în România, în Carpaţii Orientali, situat între văile Bistriţei (la E), a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). Alt. max.: 1907 m (vf. Toaca ). Obiective turistice: cascada Duruitoarea , staţiunea Durău , cabane. Parc naţional. Turism. Alpinism.

Ceará [siar´a] stat în N-E Braziliei, la Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 148 mii km 2. Populaţia: 6,42 mil. loc. Capitala: Fortaleza . Agricultură (bumbac, tutun, manioc, trestie de zahăr, cafea, banane). Industrie uşoară, alimentară.

Ceboksárî oraş în Federaţia Rusă, capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925), port pe Volga . 444 mii loc. Staţie de cale ferată. Industrie constructoare de maşini (tractoare), electrotehnică, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Termocentrală. Universitate. Teatre. Muzee. Edificii din sec. XVII–XVIII. Fondat în 1469.

Cebú [seb´uu] insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ), între insulele Negros şi Bohol . Suprafaţa: 5,1 mii km2. Populaţia: 2,2 mil. loc. Centru adm.: Cebu (625 mii loc.). Relief muntos vulcanic. Culturi agricole: porumb, orez, tutun, copra, cocos. Expl. de cărbune. Export de copră, zahăr, nuci de cocos. Descoperită de Magellan în 1521. Administrată de SUA.

Cecénia República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia , republică autonomă în Federaţia Rusă, în N munţilor Caucaz, creată la 15 ianuarie 1934. Suprafaţa: 1 9,3 mii km2. Populaţia: 1,27 mil. loc. Capitala: Groznîi . Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi de prelucrare a petrolului, de produse chimice şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor.

Cefalonía cea mai mare dintre Insulele Ionice, la intrarea în golful Patras . Suprafaţa: 781 km2. Populaţia: 32 mii loc. Plantaţii de măslini, bumbac, viţă de vie. Parc naţional. Aparţine Greciei.

Céhia República ~, stat în Europa Centrală, între Germania, Polonia, Slovacia şi Austria. Suprafaţa: 78,8 mii km2. Populaţia: 10,26 mil. loc. Capitala: Praga . Limba oficială: ceha. Relief variat: munţi (în N şi V), podişuri (în V), cîmpii (în centru). Climă temperat-continentală. Păduri de foioase şi conifere. Parcuri, rezervaţii naturale. Industrie puternic dezvoltată: extractivă, siderurgică, constructoare de maşini, producătoare de energie electrică, mijloace de transport, utilaje, oţel, fontă, laminate, produse de sticlă şi porţelan. În agricultură predomină producţia de cereale (grîu, secară, orz, ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr, hamei), pomicultură, legumicultură, creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, porcine). Turism. Exportă maşini şi utilaje, materii prime şi confecţii, produse de sticlă, încălţăminte, mobilă. Importă materii prime industriale, combustibili, produse chimice şi agroalimentare. Căi ferate: 9441 km. Căi rutiere: 55 912 km. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993.

Celiúskin cap în N Asiei, în peninsula Taimîr . Coordonate: 77°45´ lat. N şi 104°20´ long. E. Staţiune polară. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764).

Cenís [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni], masiv muntos în Alpii Savoiei, la grani ţa franco-italiană. Alt. max.: 3378 m. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus , în lungime de 13 660 m, care uneşte oraşele Modane (Franţa) şi Bardonécchia (Italia). Funcţionează din 1871.

Centrafricánã República ~, stat în centrul Africii, situat între Camerun, Ciad, Sudan, Republica Democrată Congo şi Republica Congo. Suprafaţa: 623 mii km2. Populaţia: 3,5 mil. loc. Capitala: Bangui . Limbi oficiale: franceza, sangho. Relief reprezentat de un podiş colinar (Azande ) şi o regiune de munţi nu prea înalţi în N (alt. max. 1420 m). Climă subtropicală. Păduri tropicale, savane. Industrie extractivă (diamante, vanadiu, aur) şi de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderi forestiere. Plantaţii de bumbac, arbori de cafea, citrice, banane. Se cultivă arahide, manioc, igname, porumb, mei, sorg. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine). Pescuit. Export de cafea, bumbac, diamante, tutun, lemn şi materiale din lemn. Importă maşini şi utilaje industriale, produse chimice, textile. Căi rutiere: 40 mii km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Cérna rîu în România, afluent pe stînga al Dunării, la Orşova. Lungime: 84 km. Trece prin staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane. Complexe hidroener-getice, lacuri de baraje.

Cernavódã oraş în România (jud. Constanţa), port pe dreapta Dunării, situat la confluenţa Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. 21 mii loc. Prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, produse alimentare. Centrală atomoelectrică. Poduri feroviare peste Dunăre. Vestigii preistorice, din perioada elenistică şi romană. Geamie (sec. XVIII). Numele antic: Axiopolis .

Cernãúþi oraş în Ucraina, pe Prut, centrul adm. al reg. cu acelaşi nume. 263 mii loc. Staţie de cale ferată. Industrie de prelucrare a lemnului, textilă, chimică, alimentară. Universitate. Muzee. Urmele unei puternice cetăţi medievale Ţeţin . În 1775, împreună cu Bucovina, a fost cedat Austriei. A fost reintegrat României. At. doc. în 1408.

Cérnei Múnţii ~, culme muntoasă în România, în V Carpaţilor Meridionali, în lungul văii rîului Cerna , afluent al Dunării. Alt. între 1700 şi 1928 m.

Cerníca Mănăstírea ~, mănăstire în România (jud. Ilfov, com. Cernica). Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). Bisericile Sf. Nicolae (1815), Sf. Gheorghe (1831–1842). Muzeu de artă religioasă. Complex turistic.

Cernígov oraş în Ucraina, situat pe rîul Desna , centrul adm. al regiunii cu acelaşi nume. 306 mii loc. Staţie de cale ferată. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului, instrumente muzicale, aparataj electrotehnic, ciment, textile, produse alimentare). Muzee. Catedrală, biserici (sec. IX–XIII).

Cernóbîl oraş în Ucraina, pe rîul Pripet . În 1986 populaţia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice, situate la 18 km de oraş.

Cetãþúia Mănăstírea ~, mănăstire în România, situată în partea de S a mun. Iaşi. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. Colecţie de artă religioasă. Biserica Sf. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. Restaurări în 1827–1834.

Ceúta [´qeuta] oraş în N-V Africii, pe teritoriul Marocului, port la Marea Mediterană. Posesiune spaniolă. 68 mii loc. Şantiere navale, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Pescuit.

Ceylón insulă în Oceanul Indian, la S-E de India, pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. Suprafaţa: 65,6 mii km2. Populaţia: 17 mil. loc. Relief de podiş şi munţi (alt. max. 2524 m). Climă musonică. Expl. forestiere. Zăcăminte de grafit, ilmenit, pietre preţioase. Agricultură (ceai, trestie de zahăr, orez, bumbac).

Cháco [´t¿ako] provincie în N Argentinei, la graniţa cu Paraguay. Suprafaţa: 99,6 mii km2. Populaţia: 838 mii loc. Capitala : Resistencia. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine, ovine).

Chambéry [¿¾be´i] oraş în S-E Franţei (Savoia), la E de Lyon. 97 mii loc. în conurbaţie. Construcţii de maşini, metalurgia aluminiului, ciment, produse chimice şi alimentare. Universitate. Muzee. Castelul ducilor de Savoia (1232). Catedrală (sec. XV–XVI).

Champágne [¿¾´pa¤] provincie istorică în N-E Franţei. Renumită reg. viticolă (sec. XVII). Pomicultură. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor. Turism.

Changchún [t¿ahtsun] oraş în N-E Chinei, centrul adm. al provinciei Jilin. 2 mil. loc. (5,7 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Centru industrial (camioane, vagoane, tractoare, aparataj electronic, produse din lemn, farmaceutice şi alimentare). Termocentrală. Universitate.

Charleroi [¿arl¬´rwa] oraş în S-V Belgiei, pe rîul Sambre . 206,2 mii loc. (490 mii loc. în conurbaţie). Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie siderurgică, constructoare de maşini, chimică (hîrtie), alimentară. Muzee.

Chárleston [t¿´aarlst¬n] oraş în E SUA (Carolina de Sud), port la Oceanul Atlantic. 81 mii loc. (511 mii loc., în conurbaţie). Centru industrial (şantiere navale, siderurgie, prelucrarea petrolului, celuloză, hîrtie, textile, produse alimentare). Fondat în 1670.

Chárleston oraş în SUA, centrul adm. al statului Virginia de Vest. 269 mii loc. în conurbaţie. Industrie siderurgică, chimică, a sticlei. Centru comercial (lemn, cărbune, petrol, sare).

Chártres [´¿artr] oraş în partea centralnordică a Franţei (Orléanais), la S-V de Paris. 78 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini agricole şi echipament electronic, chimică (îngrăşăminte), alimentară (bere). Catedrală gotică (sec. XI–XIII), cu vitralii şi sculpturi. Muzeu de artă. Pelerinaj.

Châteauroux [´¿ató´ru] oraş în centrul Franţei (Berry), pe rîul Indre , la S de Orléans. 75 mii loc. în conurbaţie. Construcţii de avioane. Poligrafie, textile, confecţii, hîrtie, produse alimentare. Muzeu. Biserică (sec. XII – XVI). Castel (sec. XV).

Chémnitz [´kemnits] oraş în Germania (Saxonia). 302 mii loc. (450 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Centru industrial (automobile, aparataj electronic, biciclete, mobilă, încălţăminte, produse chimice şi alimentare). Muzeu. Monumente. Fondat în sec. XII.

Chengdú [t¿æh´duu] oraş în N-E Chinei, la N-E de Beijing, centrul adm. al provinciei Sichuan . 3,4 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie siderurgică, construc-toare de maşini, de prelucrare a lemnului, de pielărie, textilă, chimică, alimentară. Universitate. A fost capitala Chinei.

Cheyénne [¿a´jenn] oraş în partea de V a SUA, capitala statului Wyoming. 62 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Rafinării de petrol. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial. Turism.

Chicágo [¿¬´kaagou] oraş în N SUA (Illinois), port la lacul Michigan. 2,8 mil. loc. (8,6 mil. loc. în conurbaţie). Important centru de comunicaţii (9 aeroporturi). Industrie puternic dezvoltată: siderurgie, construcţii de maşini (vagoane, locomotive, motoare Diesel), aparataj electronic şi electrotehnic, rafinării de petrol, produse chimice (mase plastice, îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). Piaţă mondială pentru grîu şi animale. Instituţii financiar-bancare. Universităţi. Institut de arte frumoase. Muzee.

Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú, pe coasta Oceanului Pacific. 420 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr, prelucrarea orezului). Export de orez, zahăr, bumbac. Universitate.

Chihuáhua [t¿iw´aawa] oraş în N Mexicului, capitala statului cu acelaşi nume, la 1432 m alt. 530 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (aur, argint, uraniu, plumb), forestieră. Universitate. Catedrală (sec. XVIII). Fondat în 1709.

Chíle [´t¿ile] República ~ , stat în S-V Americii de Sud, pe ţărmul de E al Oceanului Pacific, învecinat cu Argentina, Bolivia şi Perú. Suprafaţa: 757 mii km 2. Populaţia: 15,02 mil. loc. Capitala: Santiago . Limba oficială: spaniola. Relief muntos, cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Climă deşertică (N), subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). Păduri de foioase şi conifere. Industrie extractivă (petrol, cărbune, gaze naturale, minereuri de fier, cupru (locul I pe glob), argint, aur, plumb, guano (locul I în lume), molibden, sare). Industrie dezvoltată: energie electrică, oţel, fontă, maşini agricole, ciment, anvelope, ţesături de lînă şi bumbac. Culturi agricole: grîu, porumb, sfeclă de zahăr, orez, viţă de vie, cartofi, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, caprine, lame). Pescuit. Exportă minereuri, produse chimice, celuloză, hîrtie. Importă mijloace de transport, echipament electrotehnic şi electronic, produse siderurgice. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 79 200 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Chilía oraş în Ucraina (reg. Odesa), situat pe malul stîng al Dunării (braţul Chilia), centrul adm. al raionului cu acelaşi nume. 28,5 mii loc. Nod de comunicaţii. Port fluvial. Întreprinderi agroindustriale. Pescuit. Muzeu. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. Urme ale unei cetăţi medievale. Pînă în 1812 aparţinea Moldovei. Denumirile vechi: genov. Licostomo , rom. Chilia Nouă .

Chillán [t¿i´jan] oraş în partea centrală a statului Chile, la N-E de Concepción. 159 mii loc. Centru industrial (prelucrarea lemnului, pielărie, încălţăminte, vinificaţie etc.) şi agricol (pomicultură, viticultură, creşterea animalelor). Fondat în 1580.

Chiloé [t¿ilo´e] insulă chiliană, la V de coastele Americii de Sud, separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . Suprafaţa: 8 mii km2. Populaţia: 150 mii loc. Relief muntos. Climă oceanică umedă. Legumicultură. Creşterea animalelor.

Chimborázo [t¿imbo´raso] vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). Alt.: 6227 m. Zăpezi, gheţari. Escaladat în 1880.

Chína República Populáră Chinéză , stat în Asia Centrală şi Orientală, învecinat cu Tadjikistan, Kîrgîzstan, Kazahstan, Rusia, Mongolia, Coreea de Nord, Vietnam, Laos, Pakistan, Afghanistan, Birmania, India, Bhutan, Nepal, Marea Galbenă, Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. Suprafaţa: 9,6 mil. km 2. Populaţia: 1 274 mil. loc. Capitala: Beijing . Limba oficială: chineza. Relief predominant muntos. Climă temperat-conti-nentală, în S-V tropicală. Vegetaţie: păduri montane de foioase şi conifere, specii de stepă şi de deltă. Bogate resurse naturale: cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, mangan, wolfram, stibiu, cupru, nichel, aur, crom, cobalt, bauxită, fosfaţi, sare ş. a. Industrie metalurgică (cupru, plumb, zinc, cositor, stibiu), constructoare de maşini (tractoare, nave, vehicule), aparataj electronic şi electrotehnic, chimică (fosfaţi naturali), de celuloză, hîrtie, ciment, textilă, de ţesături şi covoare, alimentară. Industrie atomică şi aerospaţială. Meşteşuguri (sticlă, porţelanuri). Principalele culturi agricole: cereale (orez, grîu – locul I pe glob, porumb – locul 2 pe glob, gaolean, bumbac, trestie de zahăr, floarea-soarelui, tutun, ceai, cafea, cacao, soia, iută, cartofi ş.a. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline). Sericicultură. Pescuit. Vînătoare. Export de metale neferoase, petrol, maşini şi utilaje industriale, produse chimice, confecţii, textile, mătase, bumbac, piei, produse agricole. Importă materii prime, echipament şi semifabricate industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 69,5 mii km. Căi rutiere: 1,084 mil. km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Chíos [´çios] insula grecească în Marea Egee, lîngă ţărmul de V al Asiei Mici. Suprafaţa: 850 km2. Populaţia: 57 mii loc. Relief muntos (alt. 1297 m). Viticultură (vinuri celebre), citrice, măslini. Vestigii ale culturii egeene. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală).

Chirghíj–Chitái rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Izvorăşte la N de com. Tvardiţa (rn. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. Odesa). Lungime: 51 km.

Chiºin´ãu capitala Republicii Moldova, mun. situat pe rîul Bîc . 750 mii loc. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Industrie constructoare de maşini (tractoare, frigidere, maşini de spălat, aparataj electronic şi electrotehnic); întreprinderi ale industriei uşoare (covoare, tricotaje) şi alimentare (vinuri, coniacuri, bere, brînzeturi, dulciuri); produse farmaceutice şi de parfumerie. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Aeroport internaţional. Academie de ştiinţe. Universităţi. Biblioteci. Teatre. Muzee. Catedrale: Naşterea Domnului (1836), Sf. Mucenic Teodor Tiron (1858). Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757), Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (1777) ş. a. At. doc. ca aşezare rurală în 1436, ca tîrg de provincie în 1677, ca oraş în 1812. Vestigii arheologice geto-dacice.

Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh, port la golful Bengal . 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini, şantiere navale, prelucrarea petrolului, lemnului, produse chimice, ciment, hîrtie. Universitate. Export de iută şi ceai. Fondat în sec. I î. Hr.

Chiþcáni comună în Republica Moldova (rn. Căuşeni). 9,5 mii loc. At. doc. ca sat în 1429 (Zahorna ). În apropierea localităţii se află Mănăstirea Chiţcani , ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). Cinci biserici, bibliotecă cu cărţi şi manuscrise din sec. XV–XIX, tipografie, seminar teologic. Clopotniţă (55,6 m înălţime). Denumită şi Mănăstirea Noul Neamţ .

Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia, la graniţa dintre Nepal şi China. Alt. max.: 8848 m. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. Gheţari şi zăpezi. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. Denumit şi Everest .

Chongjín [t¿h¬ngd…´in] oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene, port la Marea Japoniei. 520 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini, textilă, de materiale de construcţii, alimentară. Şantiere navale. Pescuit.

Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud), port la Oceanul Pacific. 322 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini (pentru transport), de ţesături (covoare), alimentară; şantiere navale. Universitate. Fondat în 1850.

Ciad lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale, pe teritoriile statelor Nigeria, Ciad, Camerun şi Niger, la 240 m alt. Suprafaţa: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependenţă de precipitaţii). Ad. max.: 11 m. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone .

Ciad República ~, stat în Africa Centrală, învecinat cu Nigeria, Niger, Libia, Sudan, Republica Centrafricană şi Camerun. Suprafaţa: 1,284 mil. km 2. Populaţia: 9,1 mil. loc. Capitala: N’Djamena . Limbi oficiale: araba, franceza. Relief de munţi, de podişuri şi cîmpii, de zone ale deşertului Sahara . Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. Vegetaţie tropicală, de savană şi de pustiuri. Expl. de sare, uraniu, staniu, bauxită. Fabrici de zahăr, ulei de arahide, ţesături de bumbac, produse din piele, ţigarete. Culturi agricole: bumbac, arahide, porumb, mei, sorg, manioc, bataţi, fructe, legume. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, cămile). Pescuit. Exportă bumbac, produse din piele, ţesături, carne, arahide. Importă autovehicule, maşini şi utilaje industriale, combustibili. Căi rutiere: 40 000 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Ciardjóu oraş în Tadjikistan, pe rîul Amudaria , la N-E de Aşhabad. 170 mii loc. Nod feroviar. Industrie de prelucrare a petrolului, metalelor, lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice, textile (mătase, bumbac, lînă), de încălţăminte, de confecţii, alimen-tare (carne, conserve). Institut pedagogic. Teatru. Muzeu. Pînă în 1924 se numea Ceardjui , din 1924 pînă în 1927 – Leninsk .

Cicláde arhipelag grecesc în Marea Egee, format din 211 insule (Andros, Náxos, Páros, Tínos, Thira ş.a.). Suprafaţa: 2,57 mii km2. Populaţia: 89 mii loc. Expl. de minereu de fier, bauxită, marmură. Viticultură. Măslini, citrice, cereale. Creşterea animalelor. Pescuit.

Cienfúegos [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei, port la Marea Caraibilor. 117 mii loc. în conurbaţie. Industrie uşoară (textile, produse alimentare, tutun). Viticultură şi vinificaţie. Export de zahăr.

Cimiºlía oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Cogîlnic, reşedinţă a raionului Cimişlia. 18 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, feroviar). Industrie agroindustrială, a materialelor de construcţii. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865).

Cimként oraş în Kazahstan, la N de Taşkent. 497 mii loc. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului, aparatură electrică, produse chimico-farmaceutice, ciment, materiale de construcţii, textile, confecţii, produse alimentare). Instituţii de învăţămînt superior. Muzee. Atestat în sec. XII.

Cincinnáti [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). 400 mii loc. (2 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Centru industrial (siderurgie, construcţii de maşini, aeronautică, produse chimice şi alimentare), financiar şi comercial. Muzee.

Cípru República ~, stat în insula cu acelaşi nume, din estul Mării Mediterane. Suprafaţa: 9521 km 2. Populaţia: 781 mii loc. Capitala: Nicosia . Limbi oficiale: greaca, turca. Relief muntos şi de cîmpie. Climă subtropicală (mediteraneană). Vegetaţie: păduri de pin, cedru, chiparoşi. Întreprinderi de ciment, textile, confecţii, încălţăminte, ulei de măsline, conserve de peşte. Se cultivă orez, cartofi, măslini, citrice, bumbac, tutun. Viticultură. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Meşteşuguri. Pescuit. Exportă citrice, struguri, măsline. Importă mijloace de transport, combustibili, maşini şi utilaje industriale, materii prime şi semifabricate, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 35 km. Căi rutiere: 9200 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Citá oraş în Federaţia Rusă, centrul adm. al regiunii Cita, în S Siberiei. 372 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, feroviar). Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, de mobilă, a materialelor de construcţie, alimentară. Expl. de cărbune. Termoelectrocentrală. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Atestat în 1653.

Ciuc Múnţii Ciúcului , masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpaţilor Orientali, între Depresiunea Ciucului (la V), rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). Alt. max.: 1565 m (vf. Şoiu ).

Ciúcaº masiv muntos în partea de S a Carpaţilor Orientali, situat între rîurile Teleajen, Buzău (spre E) şi Doftana (spre V). Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe, turnuri, coloane, hornuri. Alt. max.: 1 954 m (vf. Ciucaş ). Rezervaţii naturale. Turism.

Ciud lac pe teritoriul Estoniei şi Federaţiei Ruse. Suprafaţa: 3,55 mii km2. Lungime max.: 140 km. Lăţime max.: 47 km. Ad. max.: 14,6 m. În lac se varsă rîul Velikaia , din el izvorăşte fluviul Narva . Navigaţie. Pescuit. Lacul se mai numeşte Peispi .

Ciudád Bolívar [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei, centrul adm. al statului Bolívar, port pe fluviul Orinoco . 260 mii loc. Expl. de minereu de fier. Industrie a lemnului (cherestea, mobilă), alimentară. Turism. Atestat în 1764 cu numele Angostura .

Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] oraş în N Mexicului (Chihuahua), port pe Rio Grande . 720 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie alimentară (spirt, produse lactate şi de panificaţie etc.). Turism.

Ciuhúr rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului, lîngă Costeşti (rn. Rîşcani). Lungime: 90 km. Izvorăşte din apropierea or. Ocniţa.

Ciukótsk Márea ~, mare în bazinul Oceanului Arctic, între insula Vranghel, peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. În S, prin strîmtoarea Bering, comunică cu Oceanul Pacific. Suprafaţa: 595 mii km2. Ad. max.: 1256 m. Acoperită cu gheţari din octombrie pînă în mai. Pescuit.

Ciukótsk peninsulă în extremitatea N-E a Asiei, înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Suprafaţa: 49 mii km2. Relief muntos. Climă polară. Vegetaţie de tundră. Creşterea renilor. Vînătoare. În N-E se află capul Dejnev, cel mai estic punct al Asiei.

Ciulúcul Máre rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Răutului , lîngă com. Sărătenii Vechi (rn. Teleneşti). Lungime: 62 km. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleuţi şi Comarovca (rn. Făleşti ).

Ciulúcul Mic rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Ciulucului Mare , lîngă com. Verejeni (rn. Teleneşti). Lungime: 57 km. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Făleşti).

Ciulúcul de Míjloc rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Ciulucului Mic , din apropierea com. Mîndreşti (rn. Teleneşti). Lungime: 44 km. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. Făleşti).

Ciuváºia República Ciuváşă , republică în componenţa Federaţiei Ruse, pe cursul mijlociu al fluviului Volga , creată la 21 aprilie 1925. Suprafaţa: 18,3 mii km2. Populaţia: 1,35 mil. loc. Capitala: Ceboksarî . Relief de cîmpie joasă vălurată. Climă continentală. Vegetaţie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafaţă). Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului (mobilă, celuloză, hîrtie), energetică, electrotehnică, chimică, textilă. Culturi cerealiere (grîu, secară, ovăz, orz), cartofi, sfeclă de zahăr, tutun, hamei, fructe etc. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări). Navigaţie pe Volga şi Sura .

Cîmpía Bãlþilor cîmpie în N Republicii Moldova, în regiunea oraşului Bălţi, între Prut (la V), Podişul Ciuhurului (la N), Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). Relief relativ plan, fragmentat de văi largi şi întinse. Alt.: 200–250 m. Vegetaţie de stepă şi silvostepă, completată de bogate plantaţii de pomi fructiferi.

Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei

cîmpie în S Republicii Moldova, situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi graniţa de S cu Ucraina (reg. Odesa). Reprezintă un complex de forme colinare, cu interfluvii relativ plane, largi şi întinse, cu văi şi vîlcele mai puţin adînci. Alt.: 200–250 m. Vegetaţie de stepă şi silvostepă.

Cîmpía de Stépã a Bugeácului

cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova, care include şi S-V reg. Odesa (Ucraina), cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ţărmul Mării Negre (la S). Relief predominant plan, fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse, însoţite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. Vegetaţie de stepă, plantaţii de vii şi livezi.

Cîmpía Europeánã cîmpie în Europa, care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la munţii Ural, cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V), Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană.

Cîmpía Românã cîmpie în S României, situată pe stînga Dunării, între Piemontul Getic, Subcarpaţi şi Podişul Moldovei. Alt. medie: 100 m. Cuprinde numeroase crovuri, lacuri sărate, dune de nisip. Este principala zonă agricolă a României.

Cîmpía Sibériei de Vest

mare cîmpie în Asia Occidentală, pe teritoriul Federaţiei Ruse, cuprinsă între marea Kara (la N), munţii Altai (la S), munţii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). Suprafaţa: 3 mil. km2. Alt.: 50–300 m. Este străbătută de numeroase rîuri (Obi, Irtîş, Enisei ş. a.). Climă excesiv-continentală. Vegetaţie de tundră, taiga şi stepă. Zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbune.

Cîmpulúng municipiu în România (jud. Argeş), în depresiunea cu acelaşi nume. 44,8 mii loc. Industrie constructoare de maşini (automobile, motoare), de ciment, de încălţăminte, de cherestea, alimentară. Combinat de fibre şi fire sintetice. Pomicultură. Muzee. Ruinele unei biserici romanice (sec. XIV), a palatului domnesc (sec. XVII).

Cîmpulúng Moldovenésc

municipiu în România (jud. Suceava), situat în depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul superior al rîului Moldova , la poalele masivului Rarău . 23 mii loc. Industrie a lemnului (mobilă, cherestea), de încălţăminte, de blănuri, a materialelor de construcţii (var), alimentară (lapte praf, produse de panificaţie). Filatură de bumbac. Staţiune climaterică. Muzeu etnografic. At. doc. în 1411. Tîrg din 1774, oraş din 1806.

Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio), port la lacul Erie . 507 mii loc. (2,8 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial: siderurgie, construcţii de automobile (companiile “Ford“, “General Motors“), electronică, electrotehnică, prelucrarea petrolului, poligrafie. Universităţi. Muzee. Întemeiat în 1796.

Clípperton insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. Suprafaţa: 7,2 km2. Nelocuită. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. Subordonată Polineziei Franceze.

Cluj judeţ în N-V României, în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). Suprafaţa: 6,65 mii km2. Populaţia: 744 mii loc. Centru adm.: Cluj-Napoca. Oraşe pr.: Turda, Cîmpia Turzii, Gherla, Huedin. Zonă de munte, de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Climă temperat-continentală. Zăcăminte: minereu de fier, gaze naturale, cărbune brun, cuarţ, ghips, calcare, granit, nisipuri. Industrii: construcţii de maşini, prelucrarea metalelor, material rulant (feroviar, rutier), metalurgie feroasă, ciment, mobilă, produse chimice, textile şi alimentare. Hidrocentrale. Culturi agricole: porumb, grîu, secară, plante furajere, cartofi, sfeclă de zahăr, tutun. Pomicultură. Universităţi. Două academii. Institut politehnic. Monumente. Vestigii arheologice. Staţiuni balneoclimaterice. Turism.

Cluj-Napóca municipiu, centrul adm. al judeţului Cluj, situat pe rîul Someşul Mic . 332 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport (Someşeni ). Centru industrial: combinat de utilaj greu, construcţii de maşini, material rulant, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, întreprinderi de pielărie, blănărie, încălţăminte, textile, farmaceutice, alimentare. Două academii (de arte, de muzică), institute academice de cercetare, colegii. Teatre. Biserica Sf. Mihail (sec. XIV–XV). Clădiri vechi (sec. XVI–XVIII). Grădină botanică.

Coahuíla [koa´wila] stat în N-E Mexicului. Suprafaţa: 150 mii km2. Populaţia: 2 mil. loc. Centru adm.: Saltillo . Industrie extractivă (argint, plumb, cărbune), forestieră. Culturi agricole: bumbac, sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor.

Coásta de Azúr porţiune a litoralului francez al Mării Mediterane, între oraşele Cassis şi Menton. Lungime: cca 80 km. Staţiuni balneoclimaterice: Cannes, Menton, Monaco, Monte Carlo, Nisa ş.a.

Cocós arhipelag în E Oceanului Indian, situat la cca 1100 km S-V de ţărmurile Indoneziei. Suprafaţa: 14,2 km2. Populaţia: 625 mii loc. Administrată de Australia (din 1955). Culturi: nuci de cocos, copră. Pescuit. Descoperit de William Keeling în 1609.

Códrul Cosmínului regiune păduroasă la S de Cernăuţi. Aici, în 1497, oastea moldovenească, condusă de Ştefan cel Mare, a înfrînt armata polonă care invadase Moldova.

Cogîlnic rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Lungime: 243 km. Izvorăşte din apropierea com. Bursuc (rn. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc, lîngă or. Tatarbunar (reg. Odesa, Ucraina). Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti , Cimişlia , Basarabeasca .

Cogîlnic rîu în Republica Moldova, afluent al Răutului, lîngă com. Cişmea (rn. Orhei). Lungime: 50km. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. Rezina).

Cognác [ko´¤ak] oraş în V Franţei, situat pe fluviul Charente . 31 mii loc. Renumite băuturi alcoolice (coniac). Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. XVIII). Monumente din epoca Renaşterii. Muzee. Turism.

Coímbra [´kw˜ibr¬] oraş în Portugalia central-vestică, situat pe fluviul Mondego . 149 mii loc. în conurbaţie. Întrerprinderi textile, de hîrtie, de ceramică, alimentare. Universitate (1537). Catedrală (sec XII–XVI). Palat episcopal (sec. XVI).

Colhída ţinut legendar pe ţărmul de E al Mării Negre, în S Caucazu-lui. Locul spre care argonauţii au pornit în căutarea lînii de aur.

Colómbo [kol´õmbo] capitala administrativă a Republicii Sri Lanka, în S-V insulei Ceylon , port la Oceanul Indian. 625 mii loc. (2 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport internaţional. Industrii: siderurgie, construcţii navale, prelucrarea petrolului şi a cauciucului, chimică, textilă, alimentară. Export de cauciuc, cacao, copră, ceai. Universităţi. Muzeu arheologic. Întemeiat în 1517.

Colorádo [kal¬r´ædou] fluviu în America de Nord, în SUA şi Mexic. Lungime: 2 740 km. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei), străbătînd Marele Canion . Navigabil pe 228 km. Hidrocentrale.

Colorádo fluviu în Argentina. Lungime: 1 100 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Navigabil în cursul inferior, pe 320 km.

Colorádo stat în partea central-vestică a SUA. Suprafaţa: 270 mii km2. Populaţia: 3,4 mil. loc. Centru adm.: Denver . Resurse naturale: cărbune, aur, argint, cupru, vanadiu, molibden, petrol. Industrie forestieră, chimică, poligrafică, alimentară. Agricultură: cartofi, sfeclă de zahăr; creşterea animalelor.

Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord, în Canada şi SUA. Lungime: 2 240 km. Se varsă în Oceanul Pacific printr-un estuar. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Hidrocentrale.

Colúmbia [k¬´lambi¬] oraş în E SUA, centrul adm. al statului Carolina de Sud. 475 mii loc. în conurbaţie. Centru industrial (echipament electronic, textile, mase plastice, sticlărie). Universitate. Muzeu.

Colúmbia República ~, stat în N-V Americii de Sud, situat între Oceanul Pacific, Panamá, Marea Caraibilor, Venezuela, Brazilia, Perú şi Ecuador. Suprafaţa: 1140 km2. Populaţia: 43 mil. loc. Capitala: Bogotá . Limba oficială: spaniola. Relief muntos (în V şi N), de cîmpie (în E). Climă ecuatorială şi subtropicală. Vegetaţie: păduri ecuatoriale (50% din suprafaţa ţării) şi de savană. Industrie extractivă (petrol, cărbune, gaze naturale, minereuri de fier, aur, platină, argint, sare, fosfaţi) şi prelucrătoare (de petrol, cherestea); întreprinderi de pielărie, de hîrtie, alimentare. Plantaţii de arbori de cafea, de cacao, bumbac, trestie de zahăr. Se cultivă orez, porumb, cartofi, soia, tutun, manioc. Creşterea animalelor pentru carne. Pescuit. Exportă petrol, cărbuni, cafea, banane, textile. Importă produse siderurgice, mijloace de transport, maşini şi utilaje industriale. Căi ferate: 3 400 km. Căi rutiere: 106200 km. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945.

Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA, centrul adm. al statului Ohio. 1,50 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie extractivă (huilă, minereu de fier, gaze naturale), metalurgică, constructoare de vagoane şi automobile, chimică, electrotehnică, alimentară. Institut de tehnologie. Muzee.

Cómo oraş în N Italiei (Lombardia), situat pe malul lacului Como. 168 mii loc. în conurbaţie. Prelucrarea lemnului, fabricarea mătăsii. Staţiune climaterică. Catedrală (sec. XIV–XVI). Biserici romane. Turism.

Comóre República Federálă Islámică a Comórelor , stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ), la N-V de insula Madagascar . Suprafaţa: 1,9 mii km2 (2,2 mii km2, după alte surse). Populaţia: 676 mii loc. Capitala: Moroni . Limbi oficiale: franceza, araba, comoriana. Relief: platouri vulcanice, culmi şi piscuri muntoase. Climă tropical-oceanică. Vegetaţie: păduri de palisandru, abanoşi, mangrove, palmieri, pajişti. Industrie producătoare de ciment, uleiuri vegetale aromate, zahăr, conserve, rom, condimente. Plantaţii de bananieri, trestie de zahăr, arbori de cafea şi cacao, plante aromatice (vanilie). Se cultivă orez, porumb, bataţi, manioc. Creşterea animalelor: bovine, ovine, caprine. Pescuit intensiv. Importă produse industriale (maşini, utilaje, mijloace de transport, textile) şi alimentare. Căi rutiere: 765 km. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975.

Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză), situat pe rîul Ialpug , la 105 km S de Chişinău. 28 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie uşoară şi agroalimentară. Universitate. Muzeu. Atestat în sec. XVIII, pe locul unei aşezări mai vechi (sec. XV).

Cónakry [´konakri] capitala Republicii Guineea, situată pe insula Tumbo , port la Oceanul Atlantic. 800 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Construcţii de automobile, prelucrarea metalului şi lemnului. Întreprinderi chimice, textile şi de confecţii, alimentare (conserve de fructe şi peşte). Export de minereuri de fier, bauxită, alumină, de cafea şi banane. Fondat în 1884.

Condríþa localitate în Republica Moldova (mun. Chişinău). Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condriţa , ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. XVIII. Biserica Sf. Nicolae (încep. sec. XIX). At. doc. în 1657 (Condreşti ).

Cóngo República Democrátă ~, stat în Africa Centrală, situat între Republica Centrafricană, Sudan, Uganda, Rwanda, Burundi, Tanzania, Zambia, Angola şi Republica Populară Congo. Suprafaţa: 2,345 mil. km2. Populaţia: 55,24 mil. loc. Capitala: Kinshasa . Limba oficială: franceza. Relief variat: podişuri (în partea centrală), munţi (în N-E, E şi S-E), cîmpii aluviale (în N-V). Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. Vegetaţie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu), parcuri naţionale. Bogate şi variate resurse naturale (diamante, cupru, cositor, staniu, cobalt, uraniu, radiu, minereuri de fier, mangan, zinc, plumb, aur, argint, cărbune, petrol), care după volumul de extracţie asigură ţării unul dintre primele locuri în lume. Produse industriale: autoturisme, pneuri, biciclete, ciment, mase plastice, încălţăminte, ţesături, ţigarete, băuturi răcoritoare. Expl. forestiere. Principalele produse agricole: cafea, cacao, nuci de cocos, bumbac, ulei de palmier, orez. Se mai cultivă: porumb, manioc, bataţi, arahide, trestie de zahăr, ceai, portocale, ananaşi, mango, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, caprine, păsări). Pescuit. Exportă cupru, diamante, cobalt, petrol brut, cauciuc şi produse de cauciuc, cafea, manioc. Importă echipamente industriale şi de transport, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 5 088 km. Căi rutiere: 146 800 km. Admis în ONU la 30 septembrie 1960.

Cóngo República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafaţa: 342 mii km2. Populaţia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esenţe preţioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, ţigarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut [k¬´netik¬t] fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Parţial navigabil (120 km). Hidrocentrale.

Connécticut stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 13 mii km 2. Populaţia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură.

Constantinópol străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier (Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace.

Constánþa judeţ în S-E României, la graniţa cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafaţa: 7 070 km2. Populaţia: 759 mii loc. Reşedinţă: mun. Constanţa . Relief predominant de podiş. Climă temperat-continen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confecţii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Instituţii de învăţămînt şi de cultură. Turism.

Constánþa municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constanţa, cel mai mare port maritim al ţării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial: construcţii şi reparaţii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confecţii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Staţiune balneoclimaterică. Turism.

Cook [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lăţime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770.

Copenhága (Cópenhaga)

capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Øresund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construcţii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiinţe. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Corálilor Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafaţa: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m.

Cordiléri Múnţii ~, cel mai lung lanţ muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în Ţara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi.

Córdoba oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortificaţii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee.

Coréea de Nord República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federaţia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafaţa: 120,5 mii km 2. Populaţia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegetaţie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfaţi, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce oţel, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Sud República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafaţa: 99 mii km2. Populaţia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ţărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, oţel, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bataţi, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Córfu insulă în Marea Ionică. Suprafaţa: 593 km 2. Populaţia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia.

Corínt renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism.

Córnwall [´koonw¬l] peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lăţime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism.

Corriéntes oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588.

Córsica insulă în N Mării Mediterane. Suprafaţa: 8,7 mii km 2. Populaţia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Plantaţii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Franţa.

Corúña [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit.

Cosãúþi comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Cósta Ríca República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafaţa: 51 mii km2. Populaţia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipitaţii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegetaţie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ţării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a producţiei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar puţin exploatate. Plantaţii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945.

Côte d'Ivoire República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafaţa: 322,5 mii km 2. Populaţia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegetaţie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bataţi. Ramuri economice tradiţionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Cotentín [kot¾´te] peninsula în N-V Franţei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline).

Cotnári comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Staţie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448.

Cotonou [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurbaţie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încălţăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac.

Cotopáxi [kotop´ahhi] vulcan activ în Munţii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc naţional.

Cóttbus [´kotbus] oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Covásna judeţ în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafaţa: 3,7 mii km 2. Populaţia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna oraş în România (jud. Covasna), la poalele munţilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construcţii, de îmbuteliere a apelor minerale. Staţiune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567.

Cóventry [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Centru industrial: construcţii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortificaţii (sec. XIV).

Cózia masiv muntos în S-V munţilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc naţional.

Cózia Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet .

Cracóvia oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport internaţional. Centru industrial: siderurgie, construcţii de maşini, materiale de construcţii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiinţe. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792).

Craióva municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Staţie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construcţii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475.

Créta insulă în Marea Mediterană. Suprafaţa: 8,3 km 2. Populaţia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia.

Créta mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta .

Crícova oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinificaţie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expoziţii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Criméea peninsulă în S Ucrainei, scăldată de apele Mării Negre. Suprafaţa: 27 mii km 2. Populaţia: 2,5 mil. loc. Relief muntos în lungul litoralului (alt. max. 1545 m., vf. Roman Koš ) şi de platou în interior. Minereu de fier. Pomicultură. Viticultură. Floricultură. Cereale, tutun. Pescuit. Staţiuni balneoclimaterice: Ialta, Eupatoria, Aluşta . Colonizată de greci (sec. VII î. Hr.). Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . Protectorat roman (631 î.Hr.). Cucerită de tătari (1430), apoi de turci (1475). Anexată la Imperiul Rus în 1783. Ataşată Ucrainei în 1954.

Criº rîu în România, afluent pe stînga al Tisei , format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km), Crişul Negru (144 km), Crişul Alb (238 km).

Criuléni oraş în Republica Moldova, situat pe malul drept al Nistrului, la 43 km N-E de Chişinău, reşedinţă a raionului Criuleni. 11 mii loc. Nod de comunicaţii. Mici întreprinderi agroindustriale. Pod peste Nistru. Muzeu. At. doc. în 1607.

Críva comună în Republica Moldova (rn. Briceni). Peştera “Emil Racoviţă“, una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. At. doc. în 1520.

Croáþia República ~, stat în Europa, situat în N-V Peninsulei Balcanice, între Slovenia, Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Marea Adriatică. Suprafaţa: 56,5 mii km2. Populaţia: 4,7 mil. loc. Capitala: Zagreb . Relief predominant muntos. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Vegetaţie: păduri de foioase (30% din teritoriu), specii ierboase de cîmpie. Industrie extractivă (cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, bauxită, sare marină), constructoare de maşini (nave, aparataj electrotehnic), de prelucrare a lemnului, de produse petroliere, chimice, textile, alimentare. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb, grîu), a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui, a citricelor şi măslinilor; pomicultură, viticultură. Se cresc bovine, porcine. Pescuit. Turism. Exportă produse industriale, maşini şi echipament de transport, produse alimentare. Importă materii prime, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 2 700 km. Căi rutiere: 26 930 km. Admis în ONU la 22 mai 1992.

Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), la S de Londra. 322 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, construc-toare de maşini, instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiinţifice, echipament electric.

Cuánza (Kwanza) fluviu în partea centrală a Angolei. Lungime: 960 km. Se varsă în Oceanul Atlantic, la S de Luanda. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Hidrocentrale.

Cúba República ~, stat în America Centrală, situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. Suprafaţa: 111 mii km 2. Populaţia: 11,18 mil. loc. Capitala: Havana . Limba oficială: spaniola. Relief de cîmpie joasă, limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. 2000–2560 m). Climă tropicală cu precipitaţii abundente. Vegetaţie tropicală montană şi de savană. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier, mangan crom, cupru, nichel, cobalt, argint, wolfram, bauxită), siderurgică, constructoare de maşini (autovehicule, utilaje şi aparataj electrotehnic), de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Produce energie electrică, îngrăşăminte chimice, ciment, anvelope, ţesături, textile, alcool, conserve. Condiţii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr, arbori de cafea, citrice, bananieri, mango, orez, porumb, manioc, bataţi) şi creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit intensiv. Exportă produse petroliere, minereuri de nichel, cupru, tutun, zahăr brut, ţigarete. Importă mijloace de transport, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Căi ferate: 4 881 km. Căi rutiere: 46 555 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Cubángo (Okavango) rîu în Africa central-sudică. Lungime: 1600 km. Formează graniţa cu Namibia. Se pierde în deşertul Kalahari . Praguri, cascade.

Cubólta rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Răutului, lîngă com. Putineşti (rn. Floreşti). Lungime: cca 100 km. Izvorăşte din apropierea com. Lipnic (rn. Ocniţa).

Cuciurgán rîu în Ucraina şi Republica Moldova, afluent pe stînga al Nistrului . Lungime: cca 123 km. Izvorăşte din apropierea localităţii Marianovka (reg. Odesa, Ucraina) şi se varsă în Turunciuc , braţ al Nistrului , lîngă com. Nezavertailovca.

Cucuténi comună în România (jud. Iaşi), renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. IV–III î. Hr.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia), în N-E Munteniei şi S-E Transilvaniei. Aici, într-un mormînt preistoric, s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. IV î. Hr.). Casele familiei Cantacuzino (sec. XVII–XVIII).

Cuhuréºtii de Sus comună în Republica Moldova (rn. Floreşti). În 1957, lîngă această localitate, a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. XV, între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Biserica Sf. Treime (1913–1914, arhitect A. Şciusev). At. doc. în 1437.

Cuiabá oraş în S-V Braziliei, centrul adm. al statului Mato Crosso. 402 mii loc. Aeroport. Centru minier (aur, argint, diamante), întreprinderi ale materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului. Universitate.

Cúla rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Răutului . Lungime: 66 km. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. 388,8 m), izvoarele lui fiind situate la alt. de 132 m (rn. Făleşti).

Cunéne (Kunene) fluviu în Namibia, la graniţa cu Angola. Se varsă în Oceanul Atlantic. Praguri, cascade. Navigabil pe cursul inferior. Hidrocentrală.

Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici, în Marea Caraibilor. Suprafaţa: 472 km2. Populaţia: 154 mii loc. Oraş pr.: Wilemstad . Relief cu aspect colinar. Rafinării de petrol (importat). Expl. de fosforite. Culturi agricole: trestie de zahăr, porumb, sisal, sorg, legume, arahide, portocale. At. doc. în 1499. Administrată de Olanda.

Curchi localitate în Republica Moldova (rn. Orhei.) Mănăstirea Curchi, complex monastic (sec. XVIII). Pe teritoriul acestei localităţi: biserica Sf. Dumitru (1775), biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810).

Curcub´ãta Máre vîrf în munţii Bihor , cel mai înalt din Carpaţii Occidentali. Alt.: 1 849 m.Curitíba oraş în S-E Braziliei, centrul adm. al statului Paraná. 1,4 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii.

Aeroport internaţional. Centru industrial (întreprinderi mecanice, de celuloză şi hîrtie, de ciment, de mobilă, chimice, textile, alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). Două universităţi. Fondat în 1654.

Cúrtea de Árgeº oraş în România (jud. Argeş), situat pe rîul Argeş . 37 mii loc. Industrii (mobilă, ciment, cherestea, aparataj electric, obiecte din ceramică şi porţelan). Reşedinţă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). Biserici (sec. XIII–XVIII). Biserica Domnească (1352). Mănăstirea Curtea de Argeş , biserică din 1512–1517, ctitorie a domnului Neagoe Basarab, vestită prin legenda “Meşterul Manole“. At. doc. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510).

Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú, în Munţii Anzi, la 3 650 m alt. 257 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian). Centru industrial (produse textile, alimentare), agricol şi comercial. Universitate (1597). Catedrală (sec. XVI–XVII). Mănăstirea La Merced (sec. XVII). Temple. Muzeu. Turism.

Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci, care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. Geţii sînt menţionaţi încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î.Hr.). Formaţiuni de triburi geto-dacice opune rezistenţă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Hr.), îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. Hr.), luptă împotriva bastarnilor (sec. II î. Hr.). În sec I î. Hr., pe teritoriul Daciei, ia fiinţă primul stat centralizat al geto-dacilor, sub conducerea lui Burebista. În timpul lui Decebal (87–106), geţii şi dacii obţin unele victorii asupra armatelor romane, dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrînţi, iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Sarmizegetusa, capitala statului dac, devine centrul provinciei Dacia Romana . Sub stăpînirea Imperiului Roman populaţia autohtonă s-a romanizat, însuşind limba latină şi civilizaţia romană. În 271, sub presiunea triburilor barbare, armata şi administraţia romană părăsesc Dacia, pentru a-şi fortifica poziţiile la Dunăre. Populaţia daco-romană, rămasă în locurile de baştină, a păstrat legăturile economice, culturale şi politice cu Imperiul Roman, fapt care a contribuit la desfăşurarea de mai departe a procesului de romanizare şi de menţinere a limbii latine şi a tradiţiilor romane, constituind astfel elementul de bază al formării poporului român.

Daghestán República ~, republică autonomă în Federaţia Rusă, situată în N munţilor Caucaz. Suprafaţa: 50,3 mii km2. Populaţia: 1,9 mil. loc. Capitala: Mahacikala . Industrie extractivă (petrol, gaze naturale), constructoare de maşini, chimică, forestieră, alimentară. Culturi agricole (cereale, plante tehnice). Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine).

Dakár capitala Senegalului, situată pe peninsula Capul Verde , port la Oceanul Atlantic. 1,7 mil. loc. în conurbaţie. Punct de tranzit internaţional. Industrii (chimică, textilă, a lemnului, a tutunului, alimentară). Şantiere navale. Universitate. Institutul Africii Negre. Muzeu. Monumente istorice.

Dállas [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). 1 mil. loc. (4,08 mil. loc. în conurbaţie). Industrie constructoare de maşini (avioane, automobile, utilaj petrolier, maşini agricole), electronică, chimică, alimentară. Centru financiar-ban-car. Mare piaţă a bumbacului. Universitate. Muzee. Acvariu. Planetariu. În acest oraş, la 22 noiembrie 1963, a fost asasinat J.F. Kenedy, preşedintele SUA.

Dalmáþia regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice, în Croaţia şi Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 5 mii km2. Ţărmul Dalmaţiei, în lungime de 1400 km, este foarte crestat, avînd în apropiere numeroase insule, de formă alungită (ţărm dalmatic). Relief muntos (alt. max. 1900 m). Resurse naturale: bauxită, marmură, cărbuni, bitum. Plantaţii de măslini şi citrice. Viticultură. Creşterea animalelor (ovine). Pescuit. Turism.

Damanhûr oraş în Egipt, port în Delta Nilului . 215 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie textilă (bumbac), alimentară (orez, ulei). Artizanat.

Damásc capitala Siriei, situată la poalele munţilor Antiliban , pe rîul Barada . 1,6 mil. loc. Centru industrial (televizoare, aparatură telefonică). Întreprinderi textile, de ciment, sticlă, produse farmaceutice, alimentare. Artizanat (covoare, ţesături, obiecte din aur şi argint). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice. Turism.

Damiétta [da´mjeta] oraş în N Egiptului, situat în Delta Nilului . 122 mii loc. Centru comercial şi de transport. Industria bumbacului şi mătăsii, de prelucrare a pielei, de încălţăminte, alimentară (conserve de peşte). Moschee (sec. XIV).

Dammám Ad ~, oraş în N Arabiei Saudite, port în Golful Persic . 600 mii loc. în conurbaţie. Centru industrial (ciment, hîrtie, sticlă, produse chimice). Expl. de petrol. Terminal al conductelor de petrol. Pescuit. Universitate.

Dámpier [´dæmpj¬] arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian, la N-E de coastele Australiei. Suprafaţa: 544 km 2. Aici, între insulele Umboi şi Noua Britanie , se află strîmtoarea Dampier , cu lungimea de 120 km şi lăţimea de 25 km. Au fost descrise de navigatorul englez William D. Dampier (1652–1715).

Danemárca Regátul ~, stat în Europa de V, pe peninsula Iutlanda , Arhipelagul Danez, insula Bornholm şi parţial în Insulele Frisce de Nord . Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. Se învecinează cu Germania. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak , Kattegat şi Øresund . Suprafaţa: 43 mii km2. Populaţia: 5,3 mil. loc. Capitala: Copenhaga . Limba oficială: daneza. Relief de cîmpie joasă (alt. max. 173 m), accidentată în urma glaciaţiei cuaternare, străbătută de numeroase rîuri (Stora, Gudena, Omme ). Climă temperat-oceanică. Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare, maşini agricole, construcţii navale), extractivă (petrol, gaze naturale), chimică (îngrăşăminte, mase plastice), textilă, alimentară. Agricultură intensivă, bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, porcine), cultivarea cerealelor (orz, secară, ovăz), silvicultură. Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahăr, flori, plante decorative. Pescuit. Exportă maşini şi echipament pentru transport, aparate electrice, textile, îmbrăcăminte, mobilă, produse alimentare. Importă materii prime industriale, combustibili. Turism. Căi ferate: 2,9 mii km. Căi rutiere: 71 mii km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Danemárca Strîmtoárea Danemárcii , strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . Lăţimea min.: 287 km. Ad. max.: 227 m. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic.

Dardanéle (Hellespont)

strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. Lungime: 120,5 km. Lăţime: 1,3–18,5 km. Ad. max.: 153 m. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee.

Dar es-Salaam oraş în E Tanzaniei, port la Oceanul Indian. 2 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii (aerian, maritim, feroviar, rutier). Centru industrial şi comercial. Fabrici de tutun, încălţăminte, mobilă, ciment, sticlă, conserve de carne, produse chimice (lacuri, vopsele). Export de copră, sisal, bumbac, cafea. Şantiere navale. Terminal petrolier. Universitate. Muzeu. Grădină botanică. Turism.

Darfúr regiune muntoasă în V Sudanului, între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . Alt. max.: 3088 m. Zăcăminte de plumb şi antimoniu.

Darién golf în Marea Caraibilor, în S istmului Panama . Lungime: 165 km. Ad.: 70–200 m. Aici se varsă fluviul Atrato .

Dárling [´daalih] rîu în S-E Australiei, afluent pe dreapta al fluviului Murray . Lungime: 2740 km. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . Seacă pe timp secetos. Este folosit în irigaţie.

Dárlington [´daaliht¬n] oraş în Marea Britanie (Anglia). 86 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (locomotive), textilă. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). Biserică (sec. XII).

Dármstadt [´darm¿tat] oraş în S-V Germaniei (Hessen). 138 mii loc. (316 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini, electrotehnică, chimico-farmaceu-tică, poligrafică, alimentară. Institut politehnic. Muzee. Primărie (sec. XVI). Palat (sec. XVIII). At. doc. în sec. XI. Oraş din 1330.

Dárwin [´daawin] oraş în N Australiei, port la Marea Timor, centrul adm. al Teritoriului de Nord. 79 mii loc. Aeroport internaţional. Industrie a lemnului şi a cărnii. Pescuit. Recoltarea perlelor. Numele vechi: Port Darwin .

Dáugava (Dvína de Vest)

fluviu în Belarus şi Letonia. Lungime: 1020 km. Izvorăşte din podişul Valdai , trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. Parţial navigabil.

Daváo golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Lungime: 129 km. Lăţime: 65 km. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume, port principal în insulă. 850 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. Export de copră, lemn, orez, cacao. Universitate.

Davis [´deiv¬s] strîmtoare în Oceanul Atlantic, între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . Lungime: 1170 km. Lăţime: 360 km. Ad. min.: 104 m. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587.

Davós [da´voos] oraş în E Elveţiei, în Alpii Retici , la 1550 m alt. 11,2 mii loc. Staţiune climaterică. Sporturi de iarnă. Turism.

Dãrmãnéºti oraş în România (jud. Bacău), situat în depresiunea cu acelaşi nume, pe rîul Uz . 14,8 mii loc. Expl. de cărbune brun, ţiţei. Rafinărie de petrol. Hidrocentrală. Termocentrală. Fabrici de cherestea, alimentare. Muzeu.

Débreþin (Debrecen) oraş în E Ungariei. 216 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie construc-toare de maşini (vagoane, maşini agricole, rulmenţi), textilă, farmaceutică, alimentară. Universitate. Institut de cercetări nucleare. At. în sec. XIII.

Déccan (Dekkan) podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. Suprafaţa: 1 mil. km2. Este străbătut de rîurile Mahanadi, Godavari, Krishna, Narbada . În E şi V se înalţă Munţii Gaţi (alt. med. 700 m). Zăcăminte: cărbuni, minereu de fier, mangan, diamante. Culturi irigate: bumbac, grîu, orez, plante oleaginoase. Păduri rare, savane.

Délaware [´del¬we¬r] fluviu în SUA. Lungime: 660 km. Izvorăşte din munţii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Navigabil.

Délaware stat în SUA. Suprafaţa: 5,4 mii km2. Populaţia: 666,2 mii loc. Capitala: Dover . Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Şantiere navale. Universităţi. Muzee.

Delft oraş în V Olandei. 9,5 mii loc. Centru industrial (construcţii de maşini, şantiere navale, cablu, produse chimice şi farmaceutice, faianţă). Universitate. Muzeu. Monumente gotice (sec. XIII). Cunoscut din 1075.

Délhi [´deli] oraş în N Indiei, în teritoriul cu acelaşi nume. 8,6 mil. loc. în conurbaţie. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911), care îndeplineşte funcţia de capitală a ţării. Important nod de comunicaţii. Centru financiar şi comercial. Industrie variată: construcţii de maşini, prelucrarea lemnului, produse chimice şi farmaceutice, poligrafie, textile, tricotaje, confecţii, încălţăminte. Universitate. Institut politehnic. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice şi istorice.

Délos (Dhílos) [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. Suprafaţa: 3,5 km2. Relief stîncos (alt. max.: 107 m). Vestigii arheologice.

Délta Dúnãrii spaţiu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră, pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Include mai multe braţe şi ramificaţii ale fluviului, zone inundabile, ostroave, grinduri. Vegetaţie bogată (stufărişuri, rogozuri). Faună variată: berze, raţe şi gîşte sălbatice, lebede, pelicani etc.; vulpi, mistreţi, nurci, hermine etc. Zonă piscicolă. Rezervaţii naturale.

Demavénd (Demâvánd)

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informaţii – 5671 m). Zăpezi, gheţari. Izvoare termale. Turism.

Dénver [´denv¬r] oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism.

Dérby [´daabi] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), porţelan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii.

Des Moines [di´moin] oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate.

Desná rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distanţă de 535 km.

Dessáu [´desau] oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construcţii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, ţesături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII).

Detróit [di´troit] oraş în N SUA (Michigan), situat pe ţărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construcţii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universităţi. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA.

Déva municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, porţelanuri şi faianţă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Staţiune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Dévon [´devn] insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafaţa: 55,3 mii km2. Relief montan. Gheţari.

Dezfül (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice.

Dhâkâ (Dácca) capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurbaţie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri [dh¬wlaa´giri] vîrf în munţii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi gheţari.

Diéppe [djep] oraş în N Franţei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurbaţie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Staţiune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism.

Dijón [dí´…õ] oraş în E Franţei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Piaţă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice.

Dinárici Alpii ~, lanţ muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croaţiei, Bosniei şi Herţegovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici .

Dîmboviþa judeţ în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaţilor. Suprafaţa: 4,05 km2. Populaţia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construcţii de maşini, materiale de construcţii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Staţiuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dîmboviþa rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N munţilor Iezer , trece prin mai multe localităţi, inclusiv prin capitala ţării Bucureşti, unde are cursul canalizat.

Djiboúti [d…i´buuti] capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, reparaţii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, seminţe oleaginoase.

Djiboúti República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafaţa: 23 mii km2. Populaţia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ţării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegetaţie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extracţia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bureţilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construcţii, textile, confecţii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupaţia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Plantaţii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Dobrógea provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafaţa: 15,46 mii km2. Populaţia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componenţa Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o formaţiune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din Ţara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componenţa Bulgariei.

Dobrúºa Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu cărţi laice şi religioase.

Dodecanéz grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ţărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafaţa: 2,7 mii km2. Populaţia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, viţă de vie. Pescuit. Turism.

Dodóma capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Piaţă agricolă. Muzeu geologic.

Dóha (Al-Dawhah) capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate.

Dolj judeţ în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafaţa: 7,41 mii km2. Populaţia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construcţii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism.

Dominíca Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 751 km2. Populaţia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegetaţie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Plantaţii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dominicánã República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 48,4 mii km2. Populaţia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înălţimi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegetaţie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ţării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a producţiei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantităţi mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Don fluviu în Federaţia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais .

Donduºéni oraş în Republica Moldova, reşedinţă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construcţii, reparaţii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897.

Donéþ rîu în Ucraina şi Federaţia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km.

Donéþk bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federaţia Rusă, situat de o parte şi de alta a Doneţului . Suprafaţa: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construcţii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construcţii). Denumirea mai veche: Donbass .

Dónici comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436.

Dórna rîu în România, afluent pe dreapta al Bistriţei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N munţilor Călimani .

Dorohói municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construcţii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confecţii, tricotaje, sticlărie, porţelan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408.

Dórtmund [´dortmunt] oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construcţii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885.

Doúglas [´dugl¬s] oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Staţiune balneară. Turism.

Dóver [´douv¬] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris .

Dóver oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comerţ extern. Muzeu.

Drághiºte (Drábiºte) rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovăţului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localităţii Romancăuţi (Ucraina, reg. Cernăuţi).

Dragomírna Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche.

Dráva rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Munţii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o porţiune graniţa Ungariei cu Croaţia. Hidrocentrale.

Drésda (Drésden) oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construcţii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, porţelanuri, faianţă, produse alimentare) şi cultural (instituţii de cercetări ştiinţifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216.

Drin (Dríni) rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice.

Drína rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, graniţa Bosniei şi Herţegovinei cu Serbia. Hidrocentrală.

Drobéta-Túrnu-Severín

municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedinţi, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construcţie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetăţi medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dróchia oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunicaţii. Mici întreprinderi industriale (reparaţii mecanice, materiale de construcţie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895.

Dubái emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ţărmul S-E al Golfului Persic . Suprafaţa: 3,9 mii km2. Populaţia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle.

Dubái oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport internaţional. Pescuit.

Dubãsári Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lăţime: 0,2–2 km. Suprafaţa: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubãsári oraş în E Republicii Moldova, pe malul stîng al Nistrului. 36,5 mii loc. Nod de comunicaţii. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului, materiale de construcţii, confecţii, bere, sucuri naturale). Hidrocentrală. Muzeu. Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva (sec. XIX). At. doc. în 1702.

Dubãsárii Vechi comună în Republica Moldova (rn. Criuleni), situată pe malul drept al Nistrului. 6,5 mii loc. În 1908 astrofizicianul N. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. At. doc. în sec. XVII.

Dúblin [´dublin] capitala Irlandei, port la Marea Irlandei. 478 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial (şantiere navale, construcţii de locomotive şi automobile, siderurgie, produse chimice, sticlărie, cauciuc, textile, confecţii, hîrtie, produse alimentare). Academie de ştiinţe şi de artă. Două universităţi. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XI–XIII). Grădină zoologică. At. doc. în anul 291.

Dubná oraş în Federaţia Rusă, situat pe fluviul Volga , la 128 km N de Moscova. 68 mii loc. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Hidrocentrală.

Dubróvnik oraş în Croaţia, port la Marea Adriatică. 50 mii loc. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalmaţiei. Monumente arhitectonice în stil romanic, gotic şi renascentist (palate, mănăstiri, biserici). Cunoscut din sec. VII.

Dúero [´dwero] fluviu în Spania şi Portugalia. Lungime: 938 km. Se varsă în Oceanul Atlantic, în apropiere de oraşul portughez Porto. Navigabil pe cca 200 km. Hidrocentrale.

Dufourspitze [dü´fur¿pitse] cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini, în masivul Monte Rosa , la graniţa dintre Italia şi Elveţia. Alt.: 4638 m. Escaladat în 1855 de o expediţie britanică.

Duisburg [´düisburk] oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia), port pe rîul Ruhr , la confluenţa cu Rinul. 538 mii loc. Expl. de cărbuni. Mare centru industrial şi cultural. Uzine metalurgice, constructoare de maşini grele şi navale, cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. Universitate. Muzeu de artă. Grădină zoologică.

Dulúth [d¬´luq] oraş în SUA (Minnesota), port de mare trafic la Lacul Superior . 86 mii loc. (240 mii loc. în conurbaţie). Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. Şantiere navale. Fabrici de conserve; morărit. Export de petrol, minereu de fier, grîu. Universitate.

Dumbrãvéni oraş în România (jud. Sibiu), situat pe rîul Tîrnava Mare . 9 mii loc. Industrie locală: prelucrarea lemnului, expl. de argile; topitorie de in; fabrici de produse alimentare. Castel (sec. XVI). Catedrală armenească (sfîrşitul sec. XVIII). At. doc. ca aşezare rurală în 1332.

Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Lungime: 2 860 km. Izvorăşte din E munţilor Pădurea Neagră (Schwarzwald), traversează teritoriile ţărilor: Germania, Austria, Ungaria, România, formînd pe parcurs graniţa dintre unele state (Slovacia şi Austria, Slovacia şi Ungaria, Croaţia şi Serbia şi Muntenegru, România şi Serbia şi Muntenegru, România şi Bulgaria, România şi Republica Moldova, Ucraina), şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia, Sulina, sf. Gheorghe). Lăţimea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. Afluenţii principali: Inn, Morava, Váh, Hron, Drava, Sava, Tisa, Timiş, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut ş. a. Porturi: Ulm, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Drobeta-Turnu-Se-verin, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Tulcea, Ismail ş. a. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km)

Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Scoţia), port la Marea Nordului. 175 mii loc. Construcţii navale şi de maşini. Industrie poligrafică, chimică, textilă (iută, in), alimentară (bere). Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Biserica Sain Mary (sec. XIV). Muzeu de istorie naturală.

Dunédin [du´niidin] oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud), port la Oceanul Pacific. 117 mii loc. Aeroport. Centru industrial (construcţii navale şi de maşini, aparataj electrotehnic, produse chimice, textile, încălţăminte, mobilă). Pescuit, prelucrarea peştelui. Universitate.

Dúnkerque [´dõkerk] oraş în N Franţei (Flandra), port la Marea Nordului. 201 mii loc. în conurbaţie. Industrie siderurgică, petrochimică, textilă. Şantiere navale. Prelucrarea petrolului. Muzee de artă.

Durángo oraş în V Mexicului, centrul adm. al statului cu acelaşi nume. 416 mii loc. în conurbaţie. Resurse naturale: minereuri de fier, aur, argint, antimoniu. Industrie minieră, a lemnului, textilă, alimentară. Universitate. Fondat în 1556. Este numit şi Victoria de Durango .

Durángo stat în Mexic. Suprafaţa: 123,2 km2. Populaţia: 1,4 mil. loc. Capitala: Durango . Industrie a mineritului (minereuri de fier, zinc, plumb, antimoniu, aur, argint). Culturi principale: porumb, bumbac. Creşterea animalelor, în special a bovinelor.

Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal), port la Oceanul Indian. 1,2 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii aeriene, feroviare, maritime. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului, uzine chimice, fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune, mangan, cromit, zahăr, lînă). Bază pentru vînatul de balene. Staţiune balneoclimate-rică.

Dúrrës [´dur¬s] oraş în V Albaniei, port la Marea Adriatică. 86 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: şantiere navale, prelucrarea tutunului şi pieilor, produse de cauciuc, fabrici de conserve din peşte. Export de cereale, ulei de măsline, tutun. Staţiune balneoclimaterică. Colonie grecească în sec. VII î.Hr. (Epidamos ), oraş roman în sec. III î.Hr. (Dyrrachium ).

Duruitoárea cascadă în două trepte (30 m înălţime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România), la 1 200 m alt. Obiectiv turistic.

Duruitoárea comună în Republica Moldova (rn. Rîşcani). Cascadă pe rîul Ciuhur . Grotă în malul stîncos al rîului. Lungime: 18 m. Înălţime: 7–10 m. Suprafaţa: 300 m2. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani.

Düsseldorf [´düs¬ldorf] oraş în V Germaniei, centrul adm. al landului Renania de Nord–Westfalia, port pe fluviul Rin. 578 mii loc. Nod de comunicaţii. Aero-port internaţional. Instituţii financiar-bancare. Centru industrial şi comercial. Tîrguri internaţionale. Uzine siderurgice, constructoare de vagoane, de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“), electronice, chimice, de pielărie, de hîrtie, de confecţii. Universitate. Muzee. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. XIII–XVIII). Fondat în sec. XI.

Duºanbé capitala Tadjikistanului, situată în valea Ghissara. 595 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, textilă (combinat de bumbac), de pielărie, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate. Muzee. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad .

Dvína de Nord fluviu în Federaţia Rusă. Lungime: 750 km. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă, în apropiere de Arhanghelsk. Este legat prin canale de fluviul Volga . Navigabil pe cca 525 km. Pescuit.

Éastbourne [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), pe ţărmul Mării Mînecii, la S de Londra. 90 mii loc. construcţii de maşini, întreprinderi textile, de sticlărie, alimentare. Staţiune balneară. Centru sportiv şi turistic.

Ébru fluviu în N-E Spaniei. Lungime: 928 km. Se varsă în Marea Mediterană. Navigabil în aval de Saragosa. Hidrocentrale. Irigaţii (orezării).

Ecimiadzín oraş în V Armeniei, la 20 km de Erevan. 60 mii loc. Nod de cale ferată. Industrii (constructoare de maşini, chimică, mase plastice, de materiale de construcţii, alimentară). Reşedinţă a mitropoliei armene. Catedrală (sec. IV–VII). Biserici (sec. VII). A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat.

Ecuadór República ~, stat în N-V Americii de Sud, situat între Oceanul Pacific, Columbia şi Perú, traversat de ecuator. Suprafaţa: 384 mii km2. Populaţia: 13,5 mil. loc. Capitala: Quito . Limba oficială: spaniola. Relief de cîmpie, coline, podiş şi munţi. Climă tropicală umedă. Vegetaţie: păduri cu arbori de esenţe preţioase (50% din teritoriu), savane. Parcuri naţionale. Resurse naturale: petrol, aur, argint, platină, cupru, zinc. Industrie extractivă, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Plantaţii de bananieri, arbori de cafea şi de cacao, trestie de zahăr, bumbac, orez. Se mai cultivă grîu, porumb, manioc, cartofi. Se cresc animale (bovine, ovine, lame). Meşteşuguri. Pescuit. turism. Exportă petrol, produse petroliere, banane, cafea, cacao, peşte, crevete. Importă maşini şi mijloace de transport, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 965 km. Căi rutiere: 45 mii km. admis în ONU la 21 decembrie 1945.

Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Scoţia). 635 mii loc. în conurbaţie. Centru industrial (siderurgie, textile, produse din sticlă, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie), comercial şi cultural. Institute de cercetări. Universitate. Biblioteci. Muzee. Castelul ducilor de Edinburgh (sec. XI). Catedrală gotică (sec. XII). Reşedinţă regală (sec. XI), capitală a Scoţiei (1437–1707). Grădină botanică. Turism.

Édineþ oraş în Republica Moldova, pe traseul Bălţi–Briceni, la 202 km N-V de Chişinău, reşedinţa raionului cu acelaşi nume. 21 mii loc. Industrii (materiale de construcţii, reparaţii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Vasile cel Mare (1870). Muzee. Biblioteci. At. doc. în 1431.

Édmonton [´edm¬nt¬n] oraş în Canada, centrul adm. al provinciei Alberta . 850 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Rafinării de petrol, uzine chimice; prelucrarea cărnii, morărit. Universitate. Muzee. At. doc. în 1785.

Édward [´edw¬d] (Éduard) lac tectonic în E Africii, în bazinul Nilului , la graniţa dintre Republica Democrată Congo şi Uganda, la 1913 m alt. Suprafaţa: 2,15 mii km2. Ad. max.: 111 m. Pescuit. Parc naţional.

Eforíe oraş în S-E României, între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . 9 800 loc. Centru balneoclimateric, constînd din două staţiuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . Sanatorii. Baze de tratament. Turism.

Egée Márea ~, mare la E de Marea Mediterană, între peninsula Balcanică, Asia Mică şi insula Creta . Suprafaţa: 191 km2. Ad. max.: 2 561 m. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . Pescuit. Navigaţie intensă. Porturi: Salonic, Izmir, Pireu .

Egípt República Arábă ~, stat în N-E Africii, cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia, învecinat cu Libia, Sudan, Israel, Marea Mediterană şi Marea Roşie. Suprafaţa: 1 mil. km 2. Populaţia: 70,8 mil. loc. Capitala: Cairo . Limba oficială: araba. Relief: regiuni muntoase şi de podiş, deşerturi, cîmpii de litoral. Climă tropical-umedă (în E), tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). Vegetaţie săracă. Industrie extractivă (grafit, uraniu, fier, aur, marmură), petrolieră, chimică (îngrăşăminte de fosfaţi), alimentară (ulei, zahăr, conserve de carne etc.). Culturi principale: orez, manioc, porumb, grîu, fasole, bataţi, trestie de zahăr, bumbac, tutun. Se cresc animale pentru carne. Turism. Exportă grafit şi alte minereuri, petrol, textile, bumbac, cafea, cuişoare, vanilie, piper, zahăr, trestie de zahăr. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 8 800 km. Căi rutiere: 47387 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. 260 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: siderurgie, construcţii de maşini, aparataj electronic, prelucrarea lemnului, textile, sticlărie, produse alimentare. Muzee. At. doc. ca oraş din 1232.

Ekaterinbúrg oraş în Federaţia Rusă, în partea de E a munţilor Ural , pe rîul Iset . 1,38 mil. loc. Nod de comunicaţii. Mare centru industrial: siderurgie, construcţii de maşini grele, material feroviar, rulmenţi, aparataj electronic, materiale de construcţii, mase plastice, medicamente, textile, mobilă, produse alimentare. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală, palate neoclasice. Întemeiat în 1723. Între anii 1924 şi 1991 s-a numit Sverdlovsk .

Ekaterinosláv oraş în S Ucrainei, situat pe Nipru . 1,19 mil. loc. Nod feroviar. Aeroport. Industrie grea (siderurgie, construcţii de maşini agricole, de material feroviar), uşoară şi alimentară. Universitate. Teatre. Muzee. Palatul Potiomkin (sec. XVIII). S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991).

Elán rîu în E României, afluent pe dreapta al Prutului . Lungime: 68 km. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului .

Élba fluviu în partea centrală a Europei (Cehia, Germania). Lungime: 1 165 km. Izvorăşte din Munţii Sudeţi şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Afluenţi: Vltava, Saale, Havel, Elsterul Negru . Navigabil pe 947 km. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice.

Elbasán (Elbasani) oraş în Albania, la S-E de Tirana. 85 mii loc. Industria lemnului şi tutunului, de ciment, de produse alimentare (ulei de măsline). Muzeu. Ruinele unei cetăţi medievale.

Élbrus vulcan stins, cel mai înalt vîrf din munţii Caucaz (Caucazul Mare), cu două cratere la alt. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). Gheţari. Aplinism, turism. Observator astronomic la 4250 m alt.

Elistá oraş în Federaţia Rusă, capitala Republicii Autonome Kalmîkia. 93 mii loc. Nod de comunicaţii. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare, fabrică de mobilă, uzine de materiale de construcţii. Universitate. Muzeu. Fondat în 1865. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957).

Elizabéth [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey), suburbia oraşului New York, port la Oceanul Atlantic. 110 mii loc. Centru industrial: siderurgie, construcţii de maşini, şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a petrolului, chimice, electrotehnice, poligrafice, alimentare. Fondat în 1664.

Éllesmere [´elzmi¬] insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian, la N-V de insula Groenlanda . Suprafaţa: 200,5 mii km2. Relief muntos (alt. pînă la 3000 m). Acoperit în mare parte cu gheaţă (1/3 din teritoriu). Staţiuni meteorologice.

El Salvadór República ~, stat în America Centrală, situat pe ţărmul estic al Oceanului Pacific, între Guatemala, Honduras şi Oceanul Pacific. Suprafaţa: 21 mii km2. Populaţia: 6,4 mil. loc. Capitala: San Salvador . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos şi de podiş, cu o cîmpie îngustă pe litoral. Climă tropicală. Vegetaţie: arbori de esenţe preţioase (30% din teritoriu). Expl. forestiere şi subterane (aur, minereuri neferoase şi de sulf). Hidrocentrale, centrale termice. Întreprinderi textile şi alimentare. Culturi agricole: cafea, bumbac, trestie de zahăr, susan, porumb, orez, mei, tutun, legume. Creşterea vitelor (bovine, porcine). Exportă cafea, zahăr, bumbac, balsam de Perú, fibre de agave. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 602 km. Căi rutiere: 12 539 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Élton [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federaţia Rusă, în bazinul Volgăi inferioare. Suprafaţa: 152–200 km2. Izvoare minerale sărate. Staţiune balneologică.

Elvéþia Confederáţia Elveţiánă , stat în Europa centrală, situat între Franţa, Germania, Austria, Liechtenstein şi Italia. Suprafaţa: 41,3 mii km 2. Populaţia: 7,38 mil. loc. Capitala: Berna . Limbi oficiale: germana, franceza, italiana, retoromana (naţională). Relief predominant muntos. Climă temperată (montană). Vegetaţie: păduri de foioase şi conifere, păşuni alpine. Ramuri industriale: hidroenergetică, construcţii de maşini (turbine, motoare, material rulant, aparate electronice, instrumente de precizie), prelucră-toare şi de producţie (mase plastice, coloranţi, fibre sintetice, produse farmaceutice, ţesături de bumbac şi de mătase, ceasornice, produse alimentare, în deosebi brînzeturi, lapte praf). Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci, porci). Păşuni şi fîneţe naturale bogate. Se cultivă grîu, orz, secară, sfeclă de zahăr, porumb, cartofi. Export intensiv de capital. Activităţi financiar-ban-care. Turism dezvoltat. Staţiuni balneare renumite. Exportă maşini şi utilaje industriale, produse chimice, aparate de precizie, ceasuri, fibre de bumbac, mătăsuri, brînzeturi. Importă materii prime industriale, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 5 029 km. Căi rutiere: 71 134 km.

Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. suprafaţa: 22,1 mii km2. Populaţia: 4 mil. loc. Centru adm.: Bologna. Construcţii de automobile şi maşini agricole. Culturi agricole: citrice, măslini, grîu, porumb, sfeclă de zahăr.

Emirátele Arábe Uníte

stat în S-E Peninsulei Arabe, situat pe ţărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Suprafaţa: 83,6 mii km2. Populaţia: 2,4 mil. loc. Capitala: Abu Dhabi . Limba oficială: araba. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică, limitată în E de munţi. Climă tropicală deşertică. Vegetaţie deşertică şi de oaze. Industrie energetică, extractivă (petrol, gaze naturale), de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole, producătoare de aluminiu, îngrăşăminte chimice. Pescuit. Recoltarea perlelor. În oaze se cultivă curmali, pomi fructiferi, cereale, legume. Creşterea animalelor (ovine, caprine, cămile). Exportă produse petroliere, gaz lichefiat, aluminiu, ciment, îngrăşăminte, lînă, piei, peşte, perle. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 4360 km. Flotă comercială. Admis în ONU la 9 decembrie 1971.

Eniséi fluviu în Federaţia Rusă (Siberia de Vest). Lungime: 4 102 km. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. Afluenţi: Angara, Tunguska. Navigabil pe 2 870 km. Pescuit. Hidrocentrale.

Epír regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei, la V de munţii Pind , pe ţărmul Mării Ionice. Oraş pr.: Ianina. Suprafaţa: 9,2 mii km2. Populaţia: 340 mii loc. Relief muntos. Zăcăminte de petrol. Expl. de gresii şi calcare. Creşterea animalelor (ovine). Străvechea patrie a grecilor. Regat în sec. IV î. Hr. În 148 î. Hr. a devenit provincie romană, împreună cu Macedonia, apoi bizantină în 395 d. Hr. A fost ocupată de turci în 1430. Din 1913 aparţine Greciei.

Ereván capitala Armeniei, oraş situat pe rîul Razdan . 1,28 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: metalurgie, siderurgie, construcţie de maşini (maşini-unelte, turbine, generatoare, aparataj electrotehnic), mase plastice, produse de cauciuc sintetic, ţesături de mătase, produse alimentare. Hidrocentrală. Academie de Ştiinţe. Universitate, institute de învăţămînt superior. Teatre. Filarmonică. Muzee. Cetate din 782 î. Hr. (Erebuni ). Catedrală (sec. VI–VII). Biserică (sec. XIII).

Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei, situat pe rîul Gera , centrul adm. al landului Thuringia. 218 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie electrometalurgică, constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice, chimică, electronică, de instrumente muzicale, de încălţăminte, alimentară. Universitate. Catedrală gotică (sec. XV). Sediu episcopal (742). At. doc. în 724.

Érie [´iiri] lac în America de Nord, la graniţa dintre SUA şi Canada, la 174 m alt. Suprafaţa: 25,7 mii km 2. Ad. max.: 64 m . Navigabil. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . 276 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, locomotive, motoare, aparataj electrotehnic), de hîrtie, azbest. Colegii.

Eritréea stat în N-E Africii, situat între Sudan, Etiopia, Djibouti şi Marea Roşie. Suprafaţa: 120 mii km2 (după unele surse 93,7 mii km2). Populaţia: 4,5 mil. loc. Capitala: Asmara. Limbi oficiale: tigrigna, araba. Relief predominant înalt: munţi (în S-E), cîmpii (în E şi N-E). Climă tropicală. Vegetaţie: păduri de-a lungul rîurilor, savane. Parcuri şi rezervaţii naturale. Industrie extractivă (minereuri de fier, cupru, nichel, crom, titan, aur, platină, sare), de prelucrare a lemnului, chimică, de pielărie, textilă, alimentară. Se cultivă cafea, cereale (porumb, mei, orz, ovăz, grîu), bumbac, plante oleaginoase, viţă de vie. Se cresc animale (bovine, în special zebu, ovine, caprine, cabaline, cămile). Exportă cafea, piei, cereale, produse din lemn, uleiuri vegetale. Importă maşini şi echipamente industriale, produse petroliere, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 350 km. căi rutiere: 1 000 km. Admis în ONU la 28 mai 1993.

Erzurúm oraş în E Turciei, 243 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (petrol), siderurgică, constructoare de maşini, de confecţii. Universitate. Moschee (sec. XIII).

Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). 628 mii loc. Mare centru industrial: metalurgia cositorului, construcţii de maşini şi armament, utilaj industrial, produse chimice (mase plastice, îngrăşăminte), sticlărie, ţesături, produse alimentare. Catedrală (sec. XV). Vestigii arheologice. At. doc. în sec. IX.

Essequíbo [ese´kibo] fluviu în N Americii de Sud (Guyana). Lungime: 1010 km. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Navigabil parţial (80 km).

Estónia República ~, stat în N-E Europei, situat pe litoralul Mării Baltice, între Federaţia Rusă şi Letonia, ocupînd şi numeroase insuliţe în Marea Baltică. Suprafaţa: 45,2 mii km2. Populaţia: 1,5 mil. loc. Capitala: Tallinn. Limba oficială: estona. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. Climă temperată, cu particularităţi maritime în V. Vegetaţie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu), turbării, specii de mlaştini. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase, fosforite, turbă. Industrie în dezvoltare: energetică, constructoare de maşini (excavatoare, aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Produce ciment, materiale de construcţii, îngrăşăminte chimice, textile, tricotaje. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, porcine), legumicultură, cultivarea cerealelor. Pescuit. Turism. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice, textile, hîrtie, lemn, produse agricole. Importă materii prime industriale, mijloace de transport, combustibili, produse de larg consum. Căi ferate: 1 030 km. Căi rutiere: 14 820 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Etiópia stat în E Africii, situat la N de ecuator, între Sudan, Eritreea, Djibouti, Somalia, Kenya. Suprafaţa: 1,14 mil. km2. Populaţia: 67,7 mil. loc. Capitala: Addis–Abeba . Limba oficială: amhara. Relief predominant înalt, cu podişuri în S-E şi N-V, cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). Climă tropicală diferenţiată după regiuni (răcoroasă, temperată, aridă). Vegetaţie: savane, păşuni alpine, păduri. Parcuri naţionale. Industrie extractivă (minereuri aurifere, platină, tantal, gaze naturale, sare de caliu), prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. Produce energie electrică, ciment. Întreprinderi textile, de pielărie, de prelucrare a lemnului. Culturi agricole: arbori de cafea, trestie de zahăr, cereale (mei, ovăz, grîu, porumb, sorg), bumbac, plante oleaginoase. Se cresc vite cornute mari (zebu), oi, cai, cămile. Pescuit de perle. Exportă cafea, piele şi produse din piele, materiale din lemn preţios, uleiuri vegetale. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, produse petroliere, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 782 km. Căi rutiere: 28 mii km. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945.

Étna vulcan activ în N-E Siciliei, în Italia, cel mai înalt din Europa: 3 340 m. Diametrul craterului principal: 400 m. Erupţii puternice în anii 475 şi 396 î. Hr., 1169, 1669, 1908, 1928, 1950, 1964 şi 1993. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. 1200 m), cu păduri (pînă la 2000 m). Staţiune de observaţie vulcanologică (la alt. 2 943 m). Turism.

Eufrát fluviu în S-V Asiei, format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . Lungime: 3 065 km. Izvorăşte din podişul Armeniei , traversează Turcia, Siria, Iran şi se varsă, împreună cu Tigru , în Golful Persic. Navigabil. Irigaţii. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru, de forma unui culuar lung de cca 200 km, e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia .

Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea), port la Marea Neagră. 118 mii loc. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, alimentare. Pescuit. Staţiune balneoclimaterică. Muzeu etnografic. Turism.

Eurásia denumire recentă pentru ansamblul continental, format de Europa şi Asia, ocupînd 36,7% din suprafaţa uscatului (54,5 mil. km2). Este populat de cca 3,85 miliarde loc. (cca 3/4 din populaţia globului).

Európa continent în emisfera nordică, care se întinde de la N spre S, de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord , 71°11´ lat. N) pînă la Peninsula Iberică (Capul Tarifa , 36° lat. N), pe 4 000 km, şi de la V spre E, de la Peninsula Iberică (Capul Roca , 9°30´ long. V) pînă în N-E munţilor Ural (67°20´ long. E), pe 6 000 km. Suprafaţa: 10,4 mil. km2. Populaţia: 728 mil. loc. În cuprinsul ei se află 44 de state. Relief variat (alt. medie 300 m, alt. max. 4 807 m, vf. Mont Blanc ).

Évansville [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana), situat pe Ohio . 280 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (aluminiu), constructoare de maşini (automobile, frigidere) produse chimice, mase plastice, mobilă, sticlărie. Universitate.

Everést Vîrful ~, v. Chomolungma.Évora [´evura] oraş în Portugalia central-sudică. 35 mii loc. Centru industrial (metalurgie, textile, produse

alimentare), comercial (export de cereale, uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă, catedrală, mănăstiri, biserici). Vestigii romane.

Éxeter [´eks¬t¬] oraş în S-V Marii Britanii (Anglia), port la Marea Mînecii. 101,2 mii loc. Nod de comunicaţii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile, de pielărie şi încălţăminte, de hîrtie, de produse alimentare (bere). Centru agricol. Catedrală (sec. XII–XIV). Universitate.

Éyre [´e¬] lac sărat în S Australiei, în peninsula cu acelaşi nume. Suprafaţa: 8,2–15 mii km2.

Faénza [fa´entsa] oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna), la S-V de Ravenna. 56 mii loc. Străvechi centru de ceramică (sec. XIV, de aici denumirea produselor de faianţă). Izvoare cu ape termale. Catedrală (1474). Muzeu de ceramică (1908).

Faisalabád oraş în N-E Pakistanului. 1,2 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile, încălţăminte, produse chimice şi alimentare). Centru comercial. Universitate. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur .

Fálkland [´foolkl¬nd] arhipelag în S-V Oceanului Atlantic, la E şi S-E de ţărmul Americii de Sud. Suprafaţa: 12,2 km2. Populaţia: 2,3 mii loc. Centru adm.: Port Stanley . Relief muntos. Climă oceanică. Vegetaţie de tundră. Se cresc bovine, ovine. Pescuit. Vînătoare de balene. Descoperit de navigatorul englez J. Davis în 1592. Administrat de Marea Britanie.

Fálkland curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic, lîngă ţărmul de E al Americii de Sud, între continent şi arhipelagul Falkland. Viteza: 1–2 km/h. Temperatura apei: 4–15 °C.

Famagústa oraş în E Ciprului, port la Marea Mediterană. 40 mii loc. Industrie textilă, alimentară. Export de citrice, măsline, vin, tutun. Monumente de arhitectură cultă (biserici, moschee).

Farc´ãu cel mai înalt vîrf din Munţii Maramureşului, la graniţa cu Ucraina. Alt.: 1961 m. Păşuni alpine.

Fayetteville [´fejetvil] oraş în E SUA (Carolina de Nord), situat pe rîul Cape Fear . 275 mii loc în conurbaţie. Centru industrial (mobilă, textile, produse chimice). Universitate (1867).

FãgãrẠmunicipiu în România (jud. Braşov), situat pe rîul Olt . 45,5 mii loc. Industrie chimică (mase plastice, vopsele, îngrăşă-minte), de cherestea, mobilă, produse alimentare. Hidrocentrală. Termocentrală. Muzeu. Cetate-cas-tel (sec. XV–XVIII), biserici (sec. XVII–XVIII). Vestigii arheologice.

FãgãrẠMúnţii ~, masiv muntos în Carpaţii Meridionali, între rîurile Olt şi Dîmboviţa . Alt. max.: 2 544 m (vf. Moldoveanu , cel mai înalt din România). Păduri de conifere, păşuni alpine. Păstorit. Turism.

Feodósia oraş în Ucraina (Crimeea), la V de Kerci, port la Marea Neagră. 86 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie de prelucrare a metalelor, de mobilă, a materialelor de construcţii, alimentară (conserve de peşte, vin). Pescuit. Staţiuni balneare. Turism. Galeria de artă “I. K. Aivazovski“. Fondat în sec. VI î. Hr.

Ferganá depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan, Tadjikistan, Kîrgîzstan), în bazinul rîului Sîrdaria . Lungime: cca 300 km. Lăţime max.: 170 km. Suprafaţa: 2000 km2. Climă continentală excesivă. Zăcăminte de petrol. Culturi irigate: bumbac, orez. Pomicultură. Viticultură. Oraşe pr.: Fergana, Andijan, Namangan.

Feroe [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic, între Islanda şi Marea Britanie. Teritoriu danez cu autonomie internă. Suprafaţa: 1,4 mii km2. Populaţia: 50 mii loc. Relief vulcanic. Climă umedă. Creşterea ovinelor. Pescuit. Vînătoare de balene. Export de lînă, peşte.

Ferrára [ferr´ara] oraş în N Italiei (Emilia–Romagna), situat pe fluviul Pad . 150 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (construcţii de maşini, aluminiu, mase plastice, încălţăminte, sticlărie, textile, produse alimentare) şi comercial. Universitate (sec. XIV). Catedrală (1135), castel (1385), palate. Muzee. Turism.

Fes [fèss] oraş în N Marocului. 550 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie de prelucrare a metalelor, de pielărie, chimică, textilă, de parfumuri, alimentară. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Universitate (din anul 859). Muzeu. Fondat în sec. VII.

Fézzan regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. Suprafaţa: 550 mii km2. Populaţia: 80 mii loc. Oraş pr.: Sebha . Provincie romană din anul 19 î. Hr., ocupată de arabi în 665. Din 1951 administrată de Libia.

Fíji [´fid…i] Márea ~, mare în S-V Oceanului Pacific, între arhipelagul Fiji, Noua Caledonie, Noua Zeelandă şi Kermadec . Suprafaţa: 2,6 mii km2. Ad.max. : 6638 m.

Fíji República ~, stat insular în S-V Oceanului Pacific, în arhipelagul Fiji, care cuprinde cca 800 de insule, majoritatea de origine vulcanică, două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. Suprafaţa: 18,3 mii km2. Populaţia: 856 mii loc. Capitala: Suva. Limbi oficiale: engleza, fijiana. Relief de coline şi munţi, cu cîmpii aluviale. Climă tropicală umedă. Vegetaţie tropicală şi de savană. Păduri (70% din teritoriu), rezervaţii naturale, parcuri naţionale. Industrie extractivă (minereu de fier, cupru, aur, argint, mangan), constructoare de maşini, producătoare de materiale de construcţii, mobilă, încălţăminte, produse chimice şi alimentare (zahăr, uleiuri vegetale, lactate). Plantaţii mari de trestie de zahăr, bananieri, cocotieri, ananaşi, arbori de cauciuc, de cafea, de cacao, arahide, ceai. Se mai cultivă sorg, orez, porumb, bataţi, tutun. Pescuit. Turism. Exportă zahăr, ulei de cocos, produse din lemn, conserve de peşte, aur, ciment. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transpor

Filipíne Márea Filipínelor , mare în V Oceanului Pacific, între arhipelagul Japoniei, insula Taiwan şi Filipine. Suprafaţa: 5,5 mil. km2. Ad. min.: 5 860 m. Ad. max.: 10 265 m.

Filipíne República ~, stat în S-E Asiei, cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). Suprafaţa: 300 mii km2. Populaţia: 84,5 mil. loc. Capitala: Manila . Limbi oficiale: tagalog (filipineza), engleza, spaniola. Relief în general muntos, de natură vulcanică, cu cîmpii intramontane şi de litoral. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. Păduri cu arbori de esenţe preţioase (45% din teritoriu). Rezervaţii naturale, parcuri naţionale. Industrie extractivă (aur, platină, argint, minereu de fier, crom, zinc, mercur, mangan, cupru), de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr, uleiuri, textile). Şantiere navale. Produce energie electrică, autovehicule, frigidere, televizoare, echipamente electrice şi electronice. Meşteşugărit (ceramică, pălării de paie, broderii). Se cresc bovine, porcine, ovine. Pescuit. Exportă cafea, orez, zahăr, ulei de copră, lemn şi materiale de lemn, mobilă, abaca (cînepă de Manila), tutun, minereuri de fier şi crom, animale, peşte, banane, echipamente electronice. Importă petrol, cărbuni, maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse chimice, cereale. Căi ferate: 1 100 km. Căi rutiere: 161000 km. Flotă comercială. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Fínic Gólful ~, golf la Marea Baltică, între Finlanda, Rusia şi Estonia. Lungime: 400 km. Suprafaţa: 30 mii km2. Ad. max.: 115 m. Porturi: Sankt-Petersburg, Tallinn, Helsinki.

Finlánda República ~, stat în N Europei, între Suedia, Norvegia, Federaţia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). Suprafaţa: 338,1 mii km2. Populaţia: 5,19 mil. loc. Capitala: Helsinki . Limbi oficiale: finlandeza, suedeza. Relief relativ neted, cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. Climă boreală. Păduri întinse (72% din teritoriu). Rezervaţii naturale, parcuri naţionale (peste 1000). Bogate resurse naturale: minereuri de fier, vanadiu, cobalt, crom, nichel, titan, hidroenergetice, forestiere. Ramuri industriale: construcţii de maşini, şantiere navale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile, chimice, alimentare. Produce echipamente electronice şi electrotehnice, hîrtie, ciment, mobilă, porţelan. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine, ovine, reni, păsări) Se cultivă secară, orz, ovăz, cartofi, sfeclă de zahăr. Ferme de animale cu blănuri preţioase. Vînătoare. Pescuit. Turism. Exportă produse electronice, materiale şi produse lemnoase, utilaje pentru industria forestieră, celuloză şi hîrtie, piei, blănuri, produse lactate (unt, caşcaval). Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, combus-tibili, materii prime. Căi ferate: 5885 km. Căi rutiere: 76 868 km. Flotă comercială. Admis în ONU la 14 decembrie 1945.

Fiónia insulă daneză în Marea Baltică. Suprafaţa: 3,5 mii km 2. Populaţia: 466 mii loc. Oraş pr.: Odense. Agricultură (cereale, creşterea animalelor). Pescuit.

Flándra regiune naturală în V Europei, cuprinzînd teritoriile statelor Belgia, Olanda şi Franţa (partea de N). Este locuită predominant de flamanzi. Relief de cîmpie. Agricultură intensivă (cereale, plante tehnice).

Florénþa oraş în N Italiei (Toscana), situat pe rîul Arno . 642 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Important centru industrial (metalurgie, aparate de precizie şi electronice; produse chimice, de ceramică şi sticlă, textile, de marochinărie; mobilă, încălţăminte). Universitate (1321). Celebră şcoală de artă (în sec. XIII–XVI). Biserici (sec. XI–XIII), palate (sec. XIII–XV), muzee, biblioteci. Turism.

Flóres Márea ~, mare în bazinul Oceanului Pacific, între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). Suprafaţa: 115 mii km2. Ad. medie: 1 830 m. Ad. max.: 5140 m.

Floréºti oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Răut, la 127 km N de Chişinău, reşedinţă a raionului Floreşti. 20000 loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie agroalimentară. Catedrala Sf. Mitrofan (1853), biserica Sf. Ierarh Nicolae (1807). Muzeu. At. doc. în 1580.

Florianópolis oraş în S-E Braziliei, port la Oceanul Atlantic. Este centrul adm. al statului Santa Catarena. 420 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr, tutun, conserve). Export de cereale, fructe, tutun. Universitate. Vechiul nume: Destêrro .

Florída (Flórida) peninsulă în S-E Americii de Nord, între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . Suprafaţa: 115 mii km2. Relief de cîmpie joasă, cu numeroase lacuri, şi de coline. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S.)

Florída stat în S-E SUA. Suprafaţa: 152 mii km2. Populaţia: 14 mil. loc. Centru adm.: Tallahassee. Ramuri industriale: extractivă (fosforite), constructoare de maşini electrice, chimică; fabrici de hîrtie, de produse alimentare. Culturi agricole: citrice, trestie de zahăr, cereale, tutun, bumbac, legume. Se cresc bovine, porcine. Pescuit. Staţiuni balneare.

Focºáni municipiu în E României, centrul adm. al jud. Vrancea, situat pe rîul Milcov . 101 mii loc. Construcţii de utilaj greu, motoare electrice, reparaţii de maşini agricole; turnătorie de fontă, laminator de sîrmă; fabrici de confecţii şi tricotaje, de mase plastice. Muzeu. Teatru. Monumente istorice. Biserici. At. doc. ca tîrg în 1546.

Foggia oraş în S-E Italiei (Puglia). 160 mii loc. Nod de comunicaţie. Industria hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Piaţă de cereale şi lînă. Catedrală (sec. XII). Muzeu arheologic. Galerie de pictură. At. doc. în sec. XI.

Fonséca [fõ´seka] golf la Oceanul Pacific, pe coasta Americii Centrale, între El Salvador, Honduras ţi Nicaragua. Lungime: 65 km. Ad. max.: 27 m. Porturi: La Unión, Amapala.

Forli oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna), la S de Ravenna. 110 mii loc. în conurbaţie. Centru industrial (construcţii de maşini, aparate electrotehnice, textile, încălţăminte, mobilă, produse chimice şi alimentare). Bazilica San Mercuriale (sec. XII–XIII). Catedrală. Palatul comunal (sec. XV). Muzeu arheologic.

Formósa oraş în N-E Argentinei, port pe rîul Paraguay, centru adm. al provinciei Formosa. 170 mii loc. Industria lemnului, textilă, alimentară.

Fortaléza [forta´leza] oraş în N-E Braziliei, centru adm. al statului Ceará, port la Oceanul Atlantic. 1,4 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (aparate electrice, textile, bumbac, zahăr, cafea) şi comercial (export de cafea, zahăr). Pescuit. Universităţi. Teatre. Muzee. Fondat în 1609.

Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] oraş în N-V insulei Martinica , port la Marea Caraibilor. 104 mii loc. Aeroport internaţional. Fabrici de încălţăminte, zahăr, conserve, fructe, rom. Întemeiat în 1604 şi denumit iniţial Fort-Royal .

Fránkfort [´fræhkf¬rt] oraş în E părţii centrale a SUA, centru adm. al statului Kentucky. 30 mii loc. Industrie electronică, de mobilă, tricotaje, încălţăminte, alimentară (whisky). Turism. Colegiu (1886).

Fránkfurt pe Main oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen), port pe fluviul Main . 660 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Important centru industrial: construcţii de maşini, industrie electronică, chimico-farmaceutică, a cauciucului, mecanică, poligrafică, de pielărie, alimentară. Academie de artă. Universitate. Tîrguri internaţionale. Monumente istorice. Casa Goethe.

Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg), port pe fluviul Oder . 88 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (construcţii de maşini, textile, produse chimice şi alimentare). Universitate. Primărie (sec. XV–XVII).

Fránþa República ~, stat în V Europei, situat între Spania, Oceanul Atlantic, Marea Mînecii, Marea Nordului, Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia, Monaco şi Marea Medite-rană. Suprafaţa: 551,5 mii km2. Populaţia: 59,9 mil. loc. Capitala: Paris. Limba oficială: franceza. Este cea mai mare ţară din Europa Occidentală. Relief cu caracter divers: Munţii Pirinei în S-V, Munţii Alpi în S-E, Munţii Jura în E, podişul Ardeni în N şi N-V, cu zone colinare, cîmpii pe ţărmurile maritime şi oceanice etc. Climă temperată, oceanică şi mediteraneană. Vegetaţie: păduri (25% din teritoriu), fîneţe (25%), păşuni alpine. Ţară puternic dezvoltată. Industrie extractivă (minereuri de fier, metale rare, petrol, bauxită, săruri de potasiu, cărbune, gaze naturale etc.), siderurgică, constructoare de maşini (automobile, avioane, elicoptere, locomotive, vagoane, nave, sateliţi etc.), hidroenergetică, chimică (fibre sintetice, mase plastice, cauciuc), textilă şi de confecţii, alimentară. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov

Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica, în N mării Barents , format din 187 insule. Posesiune a Federaţiei Ruse. Suprafaţa: 16 mii km2. Alt. max.: 620 m. Acoperit de gheaţă. Staţiuni meteorologice.

Freetown [´friitaun] capitala statului Sierra Leone, port la Oceanul Atlantic. 530 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Industrie chimică, textilă, alimentară (ulei de palmier). Export de minereu de fier, huilă, diamante, cacao. Universitate. Muzeu etnografic. Fondat în 1787.

Fribourg [fri´buur] oraş în V Elveţiei, la S-V de Berna, centrul adm. al cantonului Fribourg. 36 mii loc. Nod de comunicaţii. Prelucrarea metalelor şi lînei, produse chimice şi alimentare (ciocolată). Universitate. Catedrală (sec. XIII–XV). Muzee. Turism.

Frísce Ínsulele ~, lanţ de insule în S şi în S-E Mării Nordului. Suprafaţa: 480 km 2. Populaţia 20 mii loc. Staţiuni balneare.

Frumoása comună în Republica Moldova (rn. Călăraşi). Complex monastic. Biserică (sec. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. XVIII).

Fuégo vulcan activ în Guate-mala, în S-V ţării. Alt.: 3763 m. Ultima erupţie: în 1991.Fúji [´fudji] oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . 228 mii loc. Centru industrial (construcţii de maşini,

aparatură electrotehnică, hîrtie, produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez, citrice, legume). Temple. Turism.

Fúji Yáma vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. Alt.: 3776 m. Ultima erupţie: în 1707–1708. Este considerat munte sacru. Parc naţional. Turism.

Fúkui oraş în Japonia (Honshû), la N-V de Nagoya. 260 mii loc. Produse din mătase naturală şi artificială, hîrtie, prelucrarea pielei, artizanat (porţelan). Universitate.

Fúkuoka oraş în Japonia (Kyûshû), port la strîmtoarea Tsushima. 1,3 mil. loc. în conurba ţie. Industrie extractivă (huilă), siderurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, textilă, a cauciucului, a hîrtiei. Şantiere navale. Pescuit. Universitate.

Funafúti capitala statului Tuvalu, pe atolul cu acelaşi nume, port la Oceanul Pacific. 2,8 mii loc. Export de copră.

Gabès golf în Marea Mediterană, pe ţărmul de N al Africii (Tunisia). Lungime: cca 100 km. Lăţime: 50 m.

Gabón República Gobonéză, stat în V Africii Centrale, traversat de ecuator. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială, Camerun, Republica Congo şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 267,7 mii km 2. Populaţia: 1,3 mil. loc. Capitala: Libreville . Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). Relief de podiş şi munţi (în centru, în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). Climă ecuatorială. Vegetaţie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Industrie extractivă (minereuri de fier, mangan, aur, uraniu, petrol), forestieră şi de prelucrare a lemnului. Se produce ciment, textile, confecţii, uleiuri, unt, bere, conserve. Culturi agricole: manioc, bataţi, porumb, arahide, orez, cacao, cafea, trestie de zahăr. Pescuit. Exportă materiale prime industriale, produse de lemn, petrol, aur, fildeş, cacao, arahide. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 668 km. Căi rutiere: 7518 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Gaboróne capitala Botswanei, unul dintre principalele oraşe din S ţării. 139 mii loc. (1999). Nod de comunicaţii. Aeroport. Întreprinderi meşteşugăreşti. Comerţ intensiv. Universitate. Muzeu.

Gábrovo oraş în Bulgaria, situat pe rîul Iantra . 91 mii loc. Aparatură electronică şi electrotehnică, confecţii, produse din piele, încălţăminte, mobilă, produse alimentare. Centru pomicol. Festival internaţional de umor (anual).

Gágra oraş în Georgia (Gruzia), port la Marea Neagră. 27,5 mii loc. Staţie de cale ferată. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Staţiuni balneoclimaterice. Turism.

Gairdner [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei, situat în N peninsulei Eyre , la 111 m alt. Suprafaţa: 7,7 mii km2.

Galálapagos arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific, la 950 km de ţărmurile Ecuadorului, căruia îi aparţine din 1832. Suprafaţa: 8 mii km2. Populaţia: 10 mii loc. Alcătuit din 61 de insule şi insuliţe ( Isabela, Fernandina, Santa Cruz ş.a.). Relief vulcanic. Plantaţii de trestie de zahăr, bananieri, ananaşi. Pescuit. Parc naţional. Turism.

Galáþi judeţ în E României, între Dunăre, Siret şi Prut (cursurile inferioare), la graniţa cu republica Moldova. Suprafaţa: 4466 km2. Populaţia: 645 mii loc. Centru adm.: mun. Galaţi . Relief de cîmpie şi de podiş. Climă temperat-continentală. Industrie extractivă (petrol, gaze naturale), siderurgică (oţel, fontă, laminate), constructoare de maşini (agricole, miniere), chimică (lacuri, vopsele), textilă, alimentară. Zonă agricolă (grîu, porumb, floarea-soarelui, plante furajere). Viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Apicultură. Piscicultură. Universităţi. Turism.

Galáþi municipiu în E României, port pe stînga Dunării, centru adm. al jud. Galaţi. 330 mii. loc. Nod de comunicaţii (fluvial, feroviar, rutier). Siderurgie, construcţii navale, de maşini şi utilaje industriale, prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă), produse chimice, textile, cosmetice şi alimentare. Termocentrală. Poligrafie. Teatre. Muzee. Grădină zoologică. Biserici (sec. XVII). Catedrală. Monumente. Turism.

Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei, formînd o comunitate autonomă. Suprafaţa: 29,4 mii km2. Populaţia: 3 mil. loc. Centru adm.: Santiago de Compostela . Expl. de cupru, plumb, staniu, forestiere. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Culturi agricole: grîu, porumb, orz, ovăz, secară, plante tehnice, cartofi. Creşterea animalelor (bovine, ovine).

Galíþia regiune istorică în partea centrală a Europei, în N-V munţilor Carpaţi (Polonia, Ucraina). Principat al Rusiei Kievene, apoi independent (sec. XII–XIV), aflată mai tîrziu în componenţa Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918).

Gálveston [´gælvistn] oraş în S SUA (Texas), port la golful Mexic. 64 mii loc. Industrie metalurgică, de prelucrare a petrolului, a cimentului, textilă, alimentară. Şantiere navale. Pescuit. Universitate.

Gámbia fluviu în Africa Occidentală, pe teritoriul Guineii, Senegalului şi Gambiei. Lungime: 1200 km. Se varsă în Oceanul Atlantic.

Gámbia República ~, stat în V Africii, pe ţărmul Oceanului Atlantic, între Senegal şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 11,3 mii km2. Populaţia: 1,4 mil. loc. Capitala: Banjul . Limba oficială: engleza. Relief de cîmpie. Climă tropicală. Vegetaţie specifică tropicală: păduri-galerii, savane. Industrie agroalimentară. Produse agricole: arahide (50% din venitul naţional), mei, sorg, porumb, orez, bumbac, manioc. Plantaţii de cocotieri. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Pescuit. Turism. Exportă arahide, nuci de cocos, ilmenit, ceară. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2 386 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1965.

Gánge fluviu în S Asiei, pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). Izvorăşte din munţii Himalaya, se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. Considerat rîu sacru, iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare.

Garónne [ga´ron] fluviu în S-V Franţei. Lungime: 650 km. Izvorăşte din munţii Pirinei, se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic, formînd estuarul Gironde .

Gascónia provincie istorică în S-V Franţei. Centru adm.: Auch . Viticultură. Expl. forestiere. Populată din sec. VI de basci.

Gáza fîşie litorală pe ţărmul Mării Mediterane, la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. Suprafaţa: 378 km2. Populaţia: 675 mii loc. Oraş pr.: Gaza . Zonă agricolă (citrice, măslini, cereale). Pescuit.

Gãgãuzã Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova, populată în mare parte de găgăuzi. Suprafaţa: 1,85 mii km2. Populaţia: 165 mii loc. Centru adm.: Comrat. Relief de cîmpie şi coline. Întreprinderi agroalimentare; fabrici de covoare. Zonă agricolă (grîu, porumb, floarea-soarelui, legume). Viticultură. Pomicultură. Universitate (la Comrat). Muzee. Monumente.

Gãína Múntele ~, culme muntoasă în S Munţilor Bihorului, la izvoarele rîului Arieşul Mic . Alt.: 1 486 m. Tîrguri anuale de animale (iulie).

Gdañsk oraş în N Poloniei, port la golful Gdañsk. 469,5 mii loc. Nod de comunicaţii. Construcţii de maşini, aparataj electrotehnic, prelucrarea lemnului, textile, produse chimice şi alimentare. Şantiere navale. Instituţii de învăţămînt superior. Biserici gotice (sec. XIII–XV). Palatul Artushof (sec. XIV). At. doc. în sec. X.

Gdýnia [´gdinja] oraş în N Poloniei, port în golful Gdañsk (Marea Baltică). 253 mii loc. Industrie alimentară (conserve de peşte). Şantiere navale. Export de cărbune şi cocs. Pescuit. Bază militară.

Genéva lac în Munţii Alpi, în valea Ronului , la graniţa dintre Elveţia şi Franţa. Suprafaţa: 582 km2. Lungime: 70 km. Ad. max.: 309 m. Staţiuni climaterice. Turism.

Genéva oraş în S-V Elveţiei, pe ţărmul lacului cu acelaşi nume, centrul adm. al cantonului Geneva. 174 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (ceasornice, instrumente de precizie, produse chimice şi alimentare) şi bancar internaţio-nal. Monumente de arhitectură. Catedrală (sec. XII–XIII). Muzee. Grădină botanică. Turism.

Genóva oraş în N-V Italiei (Liguria), mare port în golful Genova. 808 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Centru industrial (siderurgie, construcţii de maşini, în special de locomotive, tractoare şi nave, produse chimice, textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte, institut de muzică; muzee, monumente istorice, catedrală, palate). Turism.

Gent [hent] oraş în N-V Belgiei, port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. 232 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie textilă, cu vechi tradiţii (bumbac, in, cînepă, iută), constructoare de maşini şi utilaje, electrotehnică, petrochimică, a hîrtiei şi postavurilor, de prelucrare a lemnului. Universitate. Castel (sec. IX–XII). Muzee. Turism. At. doc. în sec. VII.

Geórgetown [´d…ood…taun] capitala Guyanei, port la Oceanul Atlantic. 200 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Centru industrial (prelucrarea lemnului, textile, produse alimentare), comercial (export de cafea, cacao, orez, zahăr, diamante) şi cultural (universitate, catedrală, mare biserică de lemn; grădină botanică).

Geórgetown oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). 15 mii loc. Aeroport. Export de produse alimentare. Turism.

Geórgia stat în S-E SUA. Suprafaţa: 153 mii km2. Populaţia: 6,92 mil. loc. Centru adm.: Atlanta . Industrie extractivă (bauxită), textilă, chimică, a celulozei şi hîrtiei. Culturi agricole: porumb, bumbac, arahide, tutun.

Geórgia (Gruzia) República ~, stat în S-V Asiei, învecinat cu Federaţia Rusă, Azerbaidjan, Armenia, Turcia şi Marea Neagră. Suprafaţa: 69,7 mii km2. Populaţia: 5,8 mil. loc. Capitala: Tbilisi . Limba oficială: georgiana/gruzina. Relief predominant muntos (Caucazul Mare, Caucazul Mic ), cu cîmpii depresionare (Colhida, Cahetia, Alazan ). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt.). Climă subtropicală şi temperată. Vegetaţie: păduri de foioase (41% din teritoriu), de stepă şi subtropicală. Ramuri industriale: expl. de mangan, zinc, plumb; siderurgie, energetică, constructoare de maşini (autocamioane, strunguri, maşini electrice); produse chimice (îngrăşăminte de azot, fibre sintetice, vopsea, hîrtie); ţesături de lînă, mătase şi bumbac, tricotaje, încălţăminte; produse alimentare (conserve, ceai, vinuri, coniacuri, ape minerale). Principalele culturi agricole: ceai, citrice, viţă de vie, cereale, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume, tutun. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), avicultura, sericicultura. Exportă ceai, vinuri, citrice, produse ale industriei constructoare de maşini, chimice, alimentare. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 1 570 km. Căi rutiere: 35 mii km. Admis în ONU la 31 iulie 1992.

Geórgia de Sud teritoriu insular în S Oceanului Atlantic, situat la cca 2 275 km S-E de Falkland, format dintr-un grup de insule vulcanice. Suprafaţa: 3750 km2. Fără populaţie stabilă. Relief muntos. Climă oceanică. Administrat de Marea Britanie.

Germánia República Federálă ~, stat în Europa Centrală, situat între Danemarca, Marea Baltică, Polonia, Cehia, Austria, Elveţia, Franţa, Luxemburg, Belgia, Olanda şi Marea Nordului. Suprafaţa: 357 mii km 2. Populaţia: 83,2 mil. loc. Capitala: Berlin . Limba oficială: germana. Relieful ţării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord , cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E); Cîmpia Germaniei Centrale , cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. de 1000 m; zona prealpină şi alpină (Cîmpia Rinului, Alpii Bavariei ş. a.). Climă de tranziţie de la temperat-oceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). Vegetaţia: păduri de conifere (28% din teritoriu), păşuni montane (25%). Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit; primul loc în lume), energetică (centrale electrice nucleare), siderurgică, metalurgică (ocupă locul al treilea în producţia mondială de oţel), constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic, maşini-unelte, nave), chimică (coloranţi, mase plastice, produse farmaceutice), textilă, alimentară. Rafinării de petrol. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) şi producţia de cereale (grîu, secară, orz, ovăz). Viticultură, pomicultură. Pescuit. Turism. Intensă activitate financiar-bancară. Exportă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse metalurgice, chimice, alimentare. Importă minereu de fier, metale neferoase, petrol şi produse petroliere, materii prime pentru industria textilă. Căi ferate: 91 mii km. Căi rutiere: 500 mii km. Căi fluviale navigabile. Flotă comercială. Admis în ONU la 18 septembrie 1973.

Geróna [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). 71 mii loc. (1996). Întreprinderi ale industriei textile, electronice, chimice, de ciment, celuloză, hîrtie. Viticultură şi vinificaţie. Catedrală gotică (sec. XI–XIV). Biserici (sec. XII–XIV). Muzeu arheologic.

Ghána República ~, stat în V Africii Centrale, pe ţărmul Golfului Guineii. Se învecinează cu Coasta de Fildeş, Burkina Faso, Togo şi Golful Guineii. Suprafaţa: 238,5 mii km2. Populaţia: 20,25 mil. loc. Capitala: Accra . Limba oficială: engleza (naţională – akan). Relief de cîmpie, cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). Climă tropicală. Vegetaţie de savană, cu păduri ecuatoriale (în S-E). Expl. de aur (de aici denumirea ţării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ), de diamante, mangan, bauxită. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc, bananieri, arahide, bumbac. Se mai cultivă manioc, porumb, mei, sorg, cereale, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, caprine, păsări). Întreprinderi de asamblare a automobilelor, de laminare a aluminiului, de prelucrare a lemnului şi pieilor, de ciment, textile, produse alimentare. Exportă cacao-boabe (30% din producţia mondială), lemn de esenţe preţioase, aur, diamante, minereu de mangan. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 953 km. Căi rutiere: 40 mii km. Admis în ONU la 8 martie 1957.

Ghidighíci Lácul de acumuláre ~, lac de acumulare în Republica Moldova, pe cursul mediu al rîului Bîc , format prin construirea unui baraj în 1963, lîngă com. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). Lungime: 8,5 km. Lăţime: 800 m. Ad. max.: 9,5 m.

Ghiumrí oraş în N-V Armeniei. 123 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Centru industrial (construcţii de maşini, textile, materiale de construcţie, mobilă, produse alimentare) şi cultural (instituţii de învăţămînt superior, două teatre, muzeu etnografic, galerie de pictură, monumente arhitectonice, vestigii arheologice). Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi , în 1840–1924 –Aleksandropol , în 1924–1991 – Leninakan .

Gibraltár strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc), care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. Lungime: 65 km. Lăţime: 14–45 km. Ad. max.: 1 180 m. Ad. min.: 200 m. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule .

Gíbson deşert în V Australiei, între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). Relief de podiş (alt. între 300–500 m). Creşterea animalelor.

Gijón [hi´hon] oraş în N Spaniei (Asturia), port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). 263 mii loc. Centru industrial (siderurgie, reparaţii navale, porţelanuri, sticlărie, ciocolată, ţigarete). Universităţi. Staţiune balneară. Palate (sec. XIV–XVI). Turism.

Gílbert [´gilb¬t] arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). Posesiune a statului Kiribati. Suprafaţa: 286 km2. Populaţia: 68 mii loc. Pescuit. Export de copră.

Giúrgiu judeţ în S României, în N Dunării, la graniţa cu bulgaria. Suprafaţa: 3 526 km2. Populaţia: 303 mii loc. Centru adm.: mun. Giurgiu . Relief în mare parte de şes. Climă temperat-continentală. Petrol, gaze naturale, materiale de construcţii. Construcţii de nave fluviale, textile, confecţii. Zonă agricolă (cereale, plante oleaginoase, legumicultură, apicultură, creşterea animalelor). Instituţii de învăţămînt, teatre, muzee, monumente istorice. Turism.

Giurgiuléºti comună în S-V Republicii Moldova (rn. Cahul). 3500 loc. Pod peste Prut. Centru vamal de frontieră. At. doc. în 1527.

Glásgow [´glæsgou] oraş în N-E Marii Britanii (Scoţia), situat pe fluviul Clyde . 688 mii loc. Port. Aeroport internaţional. Mari şantiere navale. Construcţii de maşini (locomotive, maşini-unelte), metalurgie, electrotehnică, petrochimică, textile. Universitate (1451). Catedrală gotică (sec. XII–XVI). Galerie de artă. Grădină botanică. Turism.

Glodéni oraş în V Republicii Moldova, situat pe rîul Glodeanca , la 168 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Glodeni. 14 mii loc. Industrie agroalimen-tară. Biserica Sf. Arhanghel Mihail (1895). At. doc. în 1616.

Góbi (Shámo) mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia, China). Suprafaţa: cca 2 mil. km2. Rar populată. Podiş pietros şi nisipos (alt. medie: 900–1200 m; alt. max.: 2 500 m). Climă continentală excesivă. Vegetaţie săracă (saxaul, tamarix). Oaze (în V).

Godávari fluviu în India. Lungime: 1 465 km. Suprafaţa bazinului: 290 mii km 2. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian), formînd o deltă. Parţial navigabil. Irigaţii. Este considerat fluviu sacru.

Golán Înălţímile ~, regiune în S-V Siriei. Relief de podiş înalt (alt. cca 2 200 m). Ocupată de Israel în 1967, eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981.

Gólfstrom [´golf¿trom] curent oceanic cald, de suprafaţă (24°–28°C), în N Oceanului Atlantic. Direcţia principală: S-V–N-E. Influenţează clima unor ţări litorale din N-V Europei. Lăţime: 75–250 km. Viteza medie: 3–9 km/h. Cunoscut din 1513.

Golgóta colină lîngă Ierusalim, unde, conform religiei creştine, a fost răstignit Isus Hristos.

Gómel (Hómel) oraş în S-E Republicii Belarus, port pe rîul Soj , centrul adm. al regiunii Gomel. 505 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (maşini agricole, aparataj electrotehnic), de prelucrare a metalelor şi lemnului, chimică, textilă, alimentară. Reparaţii navale. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzeu etnografic. At. doc. în 1142.

Gorj judeţ în S-V României, pe cursul de mijloc al Jiului. Suprafaţa: 5,6 mii km2. Populaţia: 398 mii loc. Centru adm.: Tîrgu-Jiu. Relief muntos (în N şi N-V), cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). Climă temperat-continentală. Resurse naturale: cărbune, petrol, gaze naturale, calcare, izvoare minerale. Produse industriale: energie electrică, maşini-unelte, frigidere, ciment, cherestea, mobilă, confecţii. Culturi agricole: cereale, legume, fructe. Apicultură. Sector zootehnic. Instituţii de învăţămînt, cultură şi artă.

Górno-Altáisk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Maima , capitala Republicii Autonome Altai. 48 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă, tricotaje, confecţii, încălţăminte, aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). Institut pedagogic. Pînă în 1932 s-a numit Ulala , pînă în 1948 – Oirot-Tura .

Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei, port la strîmtoarea Kattegat . 444 mii loc. (716 mii loc. în conurbaţie). Aeroport internaţional. Mare centru industrial: şantiere navale, construcţii de automobile (firma "Volvo"), aparataj electric, ţesături, hîrtie, chibrituri. Universitate. Institut politehnic. Operă (1859). Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVII–XVIII). Grădină botanică. Fondat în 1619.

Gótland insulă suedeză în Marea Baltică, la S-E de ţărmul Scandinaviei. Suprafaţa: 3,1 mii km2. Populaţia: 60 mii loc. Centru adm.: Visby . Climă temperat-ma-ritimă. Păduri de conifere. Se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi. Creşterea animalelor (bovine, ovine).

Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). 135 mii loc. Metalurgia aluminiului. Instrumente optice şi aparatură fotografică. Industrie cinematografică. Universitate. Muzee. Clădiri gotice (sec. XV–XVI). Grădină botanică. Turism.

Granáda [gra´naada] oraş în S-E Spaniei (Andaluzia), situat pe rîul Genil . 258 mii loc. Industrie metalurgică, chimică, textilă, alimentară (zahăr), de tutun. Centru cultural şi artistic. Universitate. Monumente arhitectonice (sec. XIII–XVIII).

Grãdiºtea Muncélului loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara), unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia, principalul centru politic, militar, economic şi religios al statului dac (sec. I î.Hr.–I d.Hr.). Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106).

Grécia República Elénă , stat în S-E Europei, situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice, învecinat cu Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, Marea Egee, Marea Cretei şi Marea Ionică. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee, Marea Ionică şi Marea Mediterană. Suprafaţa: 132 mii km2. Populaţia: 11 mil. loc. Capitala: Atena . Limba oficială: greaca. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu), cu zone de cîmpie în N. Climă tropicală şi mediteraneană. Vegetaţia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu), păşuni (39%). Rezervaţii naturale. Parcuri naţionale. Ţară agrar-in-dustrială. Industrie extractivă (lignit, petrol, bauxită, argint, crom, zinc, plumb, marmură, magnezit), electroenergetică, metalurgică, chimică, textilă, alimentară. Produce oţel, aluminiu, autovehicule, frigidere, televizoare, ţesături, încălţăminte, ulei de măsline, vinuri, coniac. Principalele culturi agricole: grîu, porumb, bumbac, cartofi, sfeclă de zahăr, orez, tutun. Plantaţii de măslini, citrice, viţă de vie. Se cresc ovine, caprine, bovine. Pescuit intensiv. Turism. Exportă bauxită, nichel, mangan, textile, bumbac, măsline şi ulei de măsline, stafide, citrice, conserve, tutun. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, cărbune, lemn, produse metalurgice, bunuri de larg consum. Căi ferate: 2 479 km. Căi rutiere: 130 000 km. Flotă comercială de mare tonaj. Importante linii aeriene, care leagă cele trei continente învecinate (Europa, Africa, Asia) şi principalele centre economice din lume. Admis în ONU la 25 octom-brie 1945.

Greenwich [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia), în apropierea Londrei, situat pe fluviul Tamisa . 228 mii loc. Vechi observator astronomic (1675–1958). Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). Edificii din sec. XVII–XVIII.

Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici, situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor, pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafaţa: 305 km2) – şi altele mai mici, cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. Suprafaţa: 344 km2. Populaţia: 100 mii loc. Capitala: Saint George ´s . Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza, creolo-portugheza). Relief muntos. Climă oceanică subtropicală. Vegetaţie: păduri tropicale. Funcţionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile, alimentare). Se cultivă banane, cacao, nucşoară, nuci de cocos, citrice, trestie de zahăr, bumbac. Exportă nuci de cocos, cacao-boabe, banane, nucşoară, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, bunuri materiale de larg consum. Căi rutiere: 1 050 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1974.

Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Franţei (Dauphiné), situat pe rîul Isère . 405 mii loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice), de ciment, hîrtie, ţesături, alimentară. Universitate. Centru de cercetări nucleare. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XI–XVI). Turism. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968.

Grigoriópol oraş în Republica Moldova, situat pe malul stîng al Nistrului, la 60 km E de Chişinău. 11,5 mii loc. Întreprinderi agroindustriale. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna .

Groenlánda insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Suprafaţa: 2,2 mil. km2. Populaţia: 55 mii loc., în special eschimoşi. Podiş mărginit de lanţuri muntoase (în E şi V), acoperit în mare parte cu gheţari (cca 80%). Climă arctică şi subarctică. Vegetaţie de tundră. Zăcăminte de cărbune, grafit, criolit, plumb, zinc. Creşterea animalelor (reni, ovine).

Groenlándei Márea ~, mare în bazinul Oceanului Arctic, între insulele Groenlanda, Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. Suprafaţa: 1,2 mil. km2. Ad. med.: 1 445 m. Ad. max.: 4845 m. Pescuit intens.

Gróznîi oraş în Federaţia Rusă, capitala republicii Autonome Cecene. 401 mii loc. Aeroport. Expl. de petrol. Construcţii de maşini, petrochimie; întreprinderi alimentare. Universitate. În urma operaţiunilor militare, declanşate de Rusia împotriva cecenilor, oraşul a fost distrus în mare parte.

Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha), situat pe rîul Henares , la N-E de Madrid. 63 mii loc. (1996). Aeroport. Centru industrial (construcţii de automobile, textile, produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. XV, biserică din sec. XIII, muzee). Pod roman şi apeduct.

Guadalajára oraş în partea central-vestică a Mexicului, centrul adm. al statului Jalisco. 2,24 mil. loc. Nod de comunicaţii (aerian, rutier). Produse industriale: chimice, aparataj electrotehnic, ciment, sticlă, hîrtie, textile, încălţăminte, ceramică. Universitate (1792). Catedrală (sec. XVI). Palat (sec. XVIII). Fondat în 1531.

Guadalquivír [gwadalki´biir] fluviu în S Spaniei. Lungime: 657 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Parţial navigabil. Hidrocentrale. Irigaţii.

Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic, format de un grup de insule din arhipelagul. Antilele Mici (Marea Caraibilor). Supr.: 1780 km2. Populaţia: 440 mii loc. Centru adm.: Basse-Terre . Climă tropicală umedă. Vegetaţie bogată. Se cultivă trestie de zahăr, bananieri, arbori de cafea şi de cacao, ananaşi, bataţi, manioc, citrice, vanilie, legume. Fabrici de zahăr, rom. Pescuit. Turism. Exportă banane, cafea, cacao, zahăr, rom. Căi rutiere: 2 384 km. Administrată de Franţa.

Guadiána [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania, Portugalia). Lungime: 840 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Parţial navigabil (93 km). Irigaţii.

Guám teritoriu insular în V Oceanului Pacific, format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor , situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). Suprafaţa: 549 km2. Populaţia: 145 mii loc. Centru adm.: Agaña . Relief de platou, cu subsol vulcanic, şi de cîmpie litorală. Climă tropicală. Vegetaţie silvică şi de savană. Rafinării de petrol. Industrie uşoară (textile, tricotaje, ceasuri) şi alimentară. Culturi agricole: cocotieri, bananieri, ananaşi, bataţi, porumb, trestie de zahăr, manioc. Pescuit. Turism. Căi rutiere: 1690 km. Bază maritimă şi aeriană. Administrat de SUA.

Guantánamo oraş în S-E Cubei. 218 mii loc. (1998). Nod de comunicaţii. Industrie textilă, alimentară (zahăr, cafea, ciocolată). Fondat în 1819.

Guatemála República ~, stat în America Centrală, situat între Mexic, Belize, Marea Caraibilor, Honduras, El Salvador şi Oceanul Pacific. Suprafaţa: 109 mii km2. Populaţia: 13,3 mil. loc. Capitala: Guatemala . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Climă tropicală. Vegetaţie bogată: păduri de esenţe preţioase (50% din teritoriu) şi de savană. Industrie extractivă (petrol, aur, cupru, zinc, argint, mercur, wolfram, stibiu, crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao, bananieri, trestie de zahăr, bumbac, tutun, porumb, orez. Se cresc bovine, porcine, ovine. Exportă cafea, zahăr, banane, bumbac, lemn şi materiale din lemn preţios, ţigarete. Importă combustibili, mijloace de transport, utilaje industriale, bunuri de larg consum. Căi ferate: 1 139 km. Căi rutiere: 13,3 mii km. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945.

Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador, port la Oceanul Pacific. 1,6 mil. loc. Aeroport internaţional. Centru industrial (metalurgie, textile, rafinării de petrol, prelucrarea lemnului, produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea, cacao, banane). Universitate (1867). Catedrală, biserică (sec. XVI). Fondat în 1530.

Guinéea República ~, stat în Africa de Vest, învecinat cu Guineea-Bisau, Senegal, Mali, Côte d'Ivoire, Liberia, Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 245,9 mii km 2. Populaţia: 7,78 mil. loc. Capitala: Conakry . Limba oficială: franceza. Relief variat: regiuni de munte, de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). Climă tropicală umedă. Vegetaţie bogată: păduri tropicale, arbori şi plante de savană. Industrie extractivă (minereu de fier, bauxită, aur, diamante), uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. Predomină producţia de cafea, banane, nuci de cocos, orez. Se mai cultivă trestie de zahăr, arahide, citrice, mei, manioc, susan, viţă de vie. Se cresc bovine, ovine, caprine. Pescuit. Exportă minereu de fier, bauxită, diamante, produse de alumină, cafea, banane, citrice, peşte. Importă mijloace de transport, utilaje industriale, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Căi ferate: 662 km. Căi rutiere: 28,5 mii km. Admis în ONU la 12 decembrie 1958.

Guinéea-Bissáu República ~, stat în Africa de Vest, pe coasta Oceanului Atlantic. Se învecinează cu Senegal, Guineea şi Oceanul Atlantic. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. Suprafaţa: 36 125 km2. Populaţia: 1,35 mil. loc. Capitala: Bissau. Limba oficială: portugheza. Relieful ţării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. max.: 240 m), străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. Climă tropicală. Vegetaţie: păduri tropicale şi de savană. Economie slab dezvoltată, bazată pe agricultură, creşterea animalelor şi operaţii bancare. Se cultivă orez, porumb, mei, manioc, arahide, bananieri, arbori de cauciuc, tutun, cocotieri. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. Expl. forestiere. Pescuit. Exportă peşte (2/3 din tot exportul), ulei de palmier, materiale lemnoase, arahide, orez, tutun. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse agroalimentare, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 4 150 km. Admis în ONU la 17

Guinéea Ecuatoriálã República ~, stat în V Africii, la ţărmul Golfului Guineii, între Camerun şi Gabon. În componenţa sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo, Annobón, Corisco, Elobey. Suprafaţa: 28,1 mii km2. Populaţia: 498 mii loc. Capitala: Malabo. Limba oficială: spaniola. Relief de podiş (în partea continentală; alt. 600–900 m, alt. max.: 1 500 m), de cîmpie pe litoral şi de munţi vulcanici pe insule (alt. max. 3008 m). Climă ecuatorială umedă. Vegetaţie: păduri cu arbori de esenţe preţioase (mahon, abanos, okoumé), păduri de podiş. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Se cultivă cacao, cafea, palmieri, bananieri, bataţi, orez, manioc, porumb, legume. Se cresc animale, în special ovine, bovine, caprine. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea, mobilă, placaje), de ciment şi alimentară. Pescuit. Exportă cacao-boabe, cafea, lemn, banane. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, textile, produse alimentare. Căi rutiere: 2 682 km.

Guinéii Gólful ~, golf al Oceanului Atlantic, în lungul ţărmului de V al Africii Ecuatoriale. Suprafaţa: 1,5 mil. km2. Ad. max.: 6360 m.

Gúra Humórului oraş în România (jud. Suceava), situat pe rîul Moldova . 17 mii loc. Industria lemnului (cherestea, mobilă), extractivă (cupru, mangan, turbă, calcare), alimentară (conserve de fructe şi legume, lactate). Muzeu etnografic. În apropiere se află mănăstirile Voroneţ (1488) şi Humor (1530). Parc dendrologic. Turism. At. doc. în 1490. Oraş din 1905.

Guyána [gai´aana] República (Cooperatístă) ~, stat în N Americii de Sud, învecinat cu Surinam, Brazilia, Venezuela şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 215 mii km2. Populaţia: 857 mii loc. Capitala: Georgetown . Limba oficială: engleza. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral, un podiş străbătut de rîuri în S (alt. 300–500 m), o zonă muntoasă în V (alt. 2 771 m). Climă subtropicală umedă. Vegetaţie: păduri (3/4 din teritoriu), plantaţii de bataţi, citrice, ananaşi. Expl. de bauxită (locul al treilea în lume), minereuri de fier, mangan, columbit, aur, diamante. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esenţe preţioase, a materiei prime agricole (zahăr, rom etc.). În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr, orez, porumb, manioc, tutun. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine, porcine, ovine). Pescuit. Exportă bauxită, alumină, lemn şi materiale lemnoase preţioase, zahăr, orez, peşte, crevete, rom. Importă maşini, utilaje şi semifabricate industriale, automobile, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). Admis în ONU la 20 septembrie 1966.

Guyána Francézã teritoriu în N-E Americii de Sud, situat pe ţărmul Oceanului Atlantic, între Brazilia şi Surinam. Suprafaţa: 91 mii km2. Populaţia: 115 mii loc. Centru adm.: Cayénne . Relief de podiş colinar (alt. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. Vegetaţie: păduri de lemn preţios, plantaţii de arbori şi plante tropicale. Expl. forestiere. Culturi agricole: trestie de zahăr, cafea, cacao, bananieri, orez, porumb, tutun. Pescuit. Turism. Administrat de Franţa.

Háarlem [´haarlem] oraş în V Olandei, la 7 km E de ţărmul Mării Nordului. 152 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru floricol (din sec. XVII). Ramuri industriale: metalurgie, construcţii şi reparaţii navale, construcţii de maşini de transport, aparataj şi echipament electronic, chimică, textilă, alimentară. Parfumuri. Monumente arhitectonice vechi (sec. XIV–XVII). Muzee. At. doc. în sec. X.

Habárovsk oraş în Federaţia Rusă (Extremul Orient), port pe fluviul amur . 615 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Centru industrial (şantiere navale, construcţii de maşini, prelucrarea lemnului şi petrolului, produse chimico-far-maceutice, textile, alimentare). Produce motoare, strunguri, cabluri, materiale de construcţii, mobilă etc. Teatre. Muzee. Fondat în 1652.

Hága oraş în V olandei, port la Marea Nordului, reşedinţă regală şi a administraţiei de stat. 447 mii loc. (686 mii loc. în conurbaţie). Industrii (metalurgică, electronică şi electrotehnică, chimică, poligrafică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară). Fabrici de sticlărie, de produse farmaceutice. Sediul mai multor organisme internaţionale. Monumente: biserică gotică (sec. XIV), palate (sec. XIII–XVII). At. doc. în 1097.

Háifa oraş în N-V Israelului, port la Marea Mediterană. 250 mii loc. Centru industrial (metalurgie, rafinării de petrol, montaj de automobile, aparataj electric, ciment, textile, produse chimice, sticlă) şi cultural (universitate, institut politehnic, muzeu maritim etc.). Pescuit.

Hai Phong [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului, port în delta fluviului Hong Ha. 1,47 mil. loc. Aeroport. Important centru industrial (metalurgie, montaj de automobile, construcţii şi reparaţii navale, ciment, sticlă, filatură de bumbac, ceramică, conserve de peşte) şi comercial (export de cereale, cărbune, fosforite etc.).

Haíti República ~, stat în America Centrală, situat în V insulei Haiti , între Republica Dominicană, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 27 750 km2. Populaţia: 7,55 mil. loc. Capitala: Port-au-Prince. Limbi oficiale: franceza, creola haitiană. Relief: masive muntoase (în S-E), cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). Climă tropicală. Vegetaţie: păduri de pini şi de esenţe preţioase (3,7% din teritoriu) şi savane. Ţară agrară. Se cultivă cafea, cacao, trestie de zahăr, bananieri, porumb, bumbac, orez, bataţi, tutun. Mici întreprinderi industriale (de alumină, forestiere, textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice, zahăr, rom, tutun). resurse bogate de cupru, molibden, aur, argint (nevalorificate). Creşterea animalelor şi păstorit în munţi. Pescuit. Exportă cafea, zahăr, cacao, rom, lemn de esenţe preţioase, uleiuri eterice. Importă produse industriale finite (maşini, utilaje, echipamente), combustibili, bunuri de larg consum. Căi ferate: 354 km. Căi rutiere: 4 000 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Hakásia República ~ (Hakásă) , republică în Federaţia Rusă, în S-E Siberiei. Suprafaţa: 61,9 mii km2 . Populaţia: 586 mii loc. Centru adm.: Abakan. Expl. de cărbuni, minereuri de fier, cupru, molibden, aur, plumb. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (vagoane, macarale, conteinere), textilă, de confecţii, alimentară. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Se cultivă grîu, porumb, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine).

Hákodate oraş în N Japoniei (Hokkaidô), port la strîmtoarea Tsugaru . 320 mii loc. Construcţii navale. Rafinării de petrol. Industrie alimentară (conserve de peşte). Pescuit. Universitate. Staţiune balneoclimaterică. Turism.

Hálifax [´hælifæks] oraş în Marea Britanie (Anglia). 88 mii loc. (1998). Aeroport. Centru industrial (metalurgie, construcţii de ma-şini-unelte, filatură şi ţesătorii de lînă şi bumbac, confecţii, produse alimentare). Monumente arhitectonice (biserică din sec. XV, primărie din sec. XIX). Muzeu.

Hálifax oraş în S-E Canadei, port la Oceanul Atlantic. 115 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de nave, automobile şi aeronautice, de prelucrare a petrolului, de încălţăminte, ţesături, produse alimentare. Universităţi. Catedrală (1749), biserică (1750). Muzeu maritim.

Hálle [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară), la 50 km N-V de Leipzig, port pe fluviul Saale . 332 mii loc. Nod de comunicaţii. Construcţii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice; aparataj electronic, prelucrarea cauciucului, încălţăminte, tricotaje, confecţii, produse chimice şi alimentare. Universitate(1694). Academie de Arte frumoase. Muzeu. Monumente arhitectonice (sec. XIV–XVI). At. doc. în 806.

Halmahéra mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific, între insula Halmahera şi Noua Guinee . suprafaţa: 75 mii km2. Ad. max.: 3 225 m. Ad. medie: 1110 m.

Hámburg oraş-land în N Germaniei, situat pe fluviul Elba . Suprafaţa: 755 km2. Populaţia: 1,8 mil. (2,2 mil., în conurbaţie). Mare port internaţional. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie, rafinării de petrol, construcţii de maşini, de autovehicule, avioane, prelucrarea lemnului, poligrafie, produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate, institute de cercetări, operă, muzee, grădină zoologică, monumente arhitectonice din sec. XVI–XIX).

Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei, port la lacul Ontario . 320 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de maşini grele, de automobile, aparataj electrotehnic, textile, produse chimice şi alimentare. Universitate. Grădină botanică.

Hanói capitala Vietnamului, oraş situat pe fluviul Hong Ha . 2,59 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor, cauciucului, lemnului, textile, chimico-farmaceutice, alimentare). Universitate. Grădină botanică. Temple, pagode (sec. XI–XV). Mausoleul lui Hô şi Min.

Hanóvra oraş în N Germaniei, port pe fluviul Leine , centru adm. al landului Saxonia Inferioară. 527 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor, construcţii de automobile, tractoare, locomotive şi vagoane, electrotehnică şi electronică, poligrafie, hîrtie, mobilă, produse alimentare). Universitate tehnică. Academie de muzică şi teatru. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVIII).

Hántî-Mansíisk regiune autonomă în Federaţia Rusă (Siberia de Vest). Suprafaţa: 523 mii km 2. Populaţia: 1,35 mil. loc. (1998). Centru adm.: or. Hantî-Mansíisk . Expl. de petrol şi gaze naturale.

Haráre capitala Republicii Zimbabwe, pe platoul Matabele (la 1 473 m alt.). 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (siderurgie, montaj de automobile, prelucrarea lemnului, comerţ, textile, produse chimice şi alimentare), financiar (operaţii bancare) şi comercial. Expl. de aur. Universitate. Muzee. Catedrale. Grădina botanică. Fondat în 1890.

Harbín oraş în N-E Chinei, port pe rîul Songhua Jiang . 3,7 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Mare centru industrial (construcţii de tractoare, avioane, maşini-unel-te, rulmenţi, aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie, textile, produse chimice şi alimentare). Expl. de huilă, plumb, cupru, fier.

Harghíta judeţ în România, pe cursurile superioare ale rîurilor Olt, Mureş şi Tîrnave . Suprafaţa: 6639 km2. Populaţia: 345 mii loc. Centru adm.: mun. Miercurea-Ciuc . Relief în mare parte muntos. Climă temperat-continentală. Zăcăminte de fier, pirite, gaze metan, lignit, sare gemă, marmură. Ramuri industriale: metalurgie, construcţii de maşini, prelucrarea metalelor şi a lemnului. Se produce mobilă, textile, tricotaje, încălţăminte, ceramică, produse alimentare (alcool, bere, lactate). Se cultivă cereale, cartofi, plante furajere. Creşterea animalelor. Licee, şcoli generale. Muzee. Turism.

Hárkov oraş în E Ucrainei, centru adm. al regiunii Harkov. 1,63 mil. loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (tractoare, locomotive, vagoane, avioane, utilaj minier, aparataj electroteh-nic şi electronic), chimică, textilă, poligrafică, alimentară. Universitate (1805). Teatre. Muzee. Biserici (sec. XVII–XIX). Palatul Ekaterinei (sec. XVIII). Fondat în sec. XVII.

Hárwell [´haawl] localitate în Marea Britanie (Anglia), la S de Oxford. 1,6 mii loc. Centru de cercetări atomice. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947).

Hásselt [fr.: ´aselt; flam.: ´has¬lt]

oraş în N-E Belgiei, pe rîul Demer, la 68 km E de Bruxelles. 68 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (maşini agricole, produse chimice, electronice, de tutun, de ceramică, alimentare) şi comercial. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII), primărie (sec. XVII). Oraş din 1232.

Hátanga fluviu în Federaţia Rusă (Siberia), format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . Lungime: 1636 km. Se varsă în Marea Laptev. Navigabil. Pescuit.

Havána capitala Cubei, oraş în N-V ţării, port la strîmtoarea Florida. 2,22 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Ramuri industriale: şantiere navale, rafinării de petrol, metalurgie, prelucrarea lemnului şi pielei, poligrafie. Produce mobilă, încălţăminte, confecţii, produse alimentare (zahăr, cafea, conserve de fructe, rom), ţigarete. Academie de ştiinţe. Universitate (1728). Muzee. Catedrală (sec. XVII). Turism.

Hável [´haf¬l] rîu n N-E Germaniei, afluent pe dreapta al Elbei . Lungime: 341 km. Trece prin Berlin, Potsdam, Brandenburg. Navigabil.

Hávre [´aavr] oraş în N-V Franţei (Normandia), situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii, port comercial şi pentru călători. Centru industrial (metalurgia neferoaselor, construcţii navale şi de automobile, prelucrarea petrolului; întreprinderi electrotehnice, de ciment, de ţesături de bumbac, alimentare) şi comercial (piaţă pentru zahăr, cafea, bumbac). Institut oceanografic. Muzee. Biserici (sec. XI–XV). Fondat în 1517.

Hawáii arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific, constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. Suprafaţa: 16,7 mii km2. Populaţia: 1,2 mil. loc. Centru adm.: Honolulu. Relief muntos vulcanic. Climă subtropicală oceanică. Culturi agricole: trestie de zahăr, ananaşi, bananieri, cafea, sisal, orez. Artizanat. Pescuit. Turism.

Hebríde arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Scoţia), format din cca 500 de insule. Suprafaţa: 7,5 km 2. Populaţia: 100 mii loc. Relief muntos. Climă temperat-oceanică. Resurse naturale: minereuri de fier, cupru, plumb. Păstorit. Pescuit.

Hébron oraş în Cisiordania, la 29 km S-V de Ierusalim. 100 mii loc. Vestigii arheologice. Vechi centru religios, iudaic şi arab. Conform tradiţiilor creştine, aici se află mormîntul lui Avraam.

Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei, pe rîul Necka. 140 mii loc. Construcţii de maşini (vagoane, strunguri, instrumente de precizie, aparataj electrotehnic), produse textile, farmaceutice, de piele, alimentare. Universitate (1386). Institut de astronomie şi fizică nucleară. Observator astronomic. Grădină botanică. Turism.

Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei, la 43 km N de Stuttgart, port fluvial pe Neckar . 123 mii loc. Centru industrial (oţelării, construcţii de maşini auto şi electrotehnice; întreprinderi chimice, textile, de încălţăminte, de hîrtie, alimentare). Izvoare termale. Monumente arhitectonice (sec. XIII–XIV)). At. doc. în 741. Oraş din 1281.

Hékla [´hehkla] vulcan activ în S-V Islandei. Alt.: 1491 m. Erupţii în 1300, 1776, 1947, 1980. Helicón masiv muntos în Grecia. Alt.: 1749 m. Locul legendar al întîlnirii muzelor.Hélsinki capitala Finlandei, port în Golful Finic. 525 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional.

Metrou. Industrie constructoare de maşini (nave, motoare, aparataj electrotehnic), textilă, chimică, farmaceutică, de confecţii, alimentară. Universitate (1828). Institut politehnic. Academii (de arte frumoase, muzică). Monumente arhitectonice (sec. XVIII–XIX). Muzeu naţional. Fondat în 1550.

Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului, pe rîul Hari Rud . 178 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, rutier). Produse ale industriei uşoare (ţesături de mătase şi lînă, covoare). Artizanat. Piaţă pentru oi caracul. Monumente de arhitectură (sec. XIII–XV).

Hersón oraş în S Ucrainei, situat pe fluviul Nipru . 367 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (şantier naval, construcţii de maşini agricole, de aparataj electronic, rafinării de petrol, materiale de construcţii, hîrtie, produse alimentare). Biserică (1780). Catedrală (1786). Teatre. Muzeu. Fondat în 1778 ca fortăreaţă.

Hérþa oraş în Ucraina (reg. Cernăuţi), situat pe dreapta Prutului, centru adm. al raionului Herţa. Populaţia: cca 13 mii loc. At. doc. în 1408. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Aici s-a născut Gh. Asachi.

Héssen land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. Suprafaţa: 21,1 mii km2. Populaţia: 6 mil. loc. Centru adm.: Wiesbaden. Industrie extractivă (cărbune, gaze naturale, săruri de potasiu, minereuri de fier, cupru), constructoare de maşini (automobile, aparataj electrotehnic), forestieră, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale, cartofi, tutun, viţă de vie. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

Hibíni masiv muntos în N-V Federaţiei Ruse (peninsula Kola ). Alt. max.: 1 191 m. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). Grădină botanică de floră alpină.

Himaláia cel mai înalt sistem muntos de pe glob, situat în N Indiei şi în Nepal, China, Pakistan şi Bhutan. Lungime: 2 800 km. Lăţime: 180–350 km. Alt. max.: 8848 m (vf. Chomolungma, denumit şi Everest ).

Hindukúsh (Hindukuº)

sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. Lungime: 800 km. Lăţime: 50–350 km. Alt. max.: 7 690 m (vf. Tirich-Mir ). Suprafaţa acoperită de gheţari: 6 200 km2.

Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû), port în golful cu acelaşi nume, la v ărsarea fluviului Otagawa. 1,08 mil. loc. Nod de comunicaţii. Industrie construc-toare de maşini (camioane, automobile, maşiniunelte), chimică, textilă, poligrafică, a hîrtiei, alimentară. Şantiere navale. Universitate. Muzeul Memorial al Păcii. Muzeu de Artă. Parcul Păcii. La 6 august 1945 a fost distrus în proporţie de 75% de către americani, în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice.

Hírova Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, în apropierea localităţii Neculăieuca (rn. Orhei). Aşezămînt monastic din sec. XVIII: un schit de lemn (sec. XVIII), la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. a sec. XIX). S-a mai numit Ciurova.

Hîncéºti oraş în Republica Moldova, pe rîul Cogîlnic , la 33 km S-V de Chişinău, reşedinţă a rn. Hînceşti. 19,5 mii loc. Întreprinderi agroindustriale. Muzeu. At. doc. în 1500.

Hîncu Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova (rn. Nisporeni), situată în codrii Lăpuşnei, la izvoarele rîului Cogîlnic . Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu.

Hîrbovãþ Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, pe teritoriul localităţii Hîrbovăţ (rn. Călăraşi). Monument de arhitectură. Datează din sec. XVIII. Biserica Înălţarea Domnului a fost zidită în 1848. Biserica Adormirea Maicii Domnului , zidită din piatră în 1828. Localitatea datează documentar din 1730.

Hîrjáuca Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, în apropierea comunei Hîrjauca (rn. Călăraşi). Datează din sec. XVIII. Biserica Înălţarea Domnului a fost zidită în 1848.

Hokkáidô insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime, după insula Honshû). Suprafa ţa: 83,5 km2. Relief muntos, cu vulcani activi. Alt. max.: 2 290 m (vf. Asahi ) . Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). Zăcăminte de cărbuni, petrol, minereuri de fier, crom, mangan. Pescuit. Parcuri naţionale. Turism.

Hondúras [sp.: on´duras] República ~, stat în America Centrală, învecinat cu Guatemala, Marea Caraibilor, Nicaragua, Oceanul Pacific şi El Salvador. Suprafaţa: 112,1 mii km2. Populaţia: 6,63 mil. loc. Capitala: Tegucigalpa . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos. Climă tropicală umedă. Vegetaţie: păduri de foioase şi de conifere, savane. Industrie extractivă (plumb, zinc, aur, argint, petrol, sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Culturi principale: bananieri, trestie de zahăr, arbori de cafea, citrice, tutun. Se mai cultivă porumb, orez, manioc, fasole, sorg. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), păstorit. Pescuit. Exportă banane, lemn, carne, peşte, zahăr, minereuri de plumb, zinc. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse petroliere, îngrăşăminte. Căi ferate: 1,3 mii km. Căi rutiere: 18 630 km. Admis în ONU la 17 decembrie 1945.

Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia, pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Lungime: 1 183 km. Se varsă în Marea Chinei de Sud. Parţial navigabil.

Hong Kong teritoriu în S-E Chinei, cuprinzînd insulele Hong Kong, Lantau, Lama ş.a. (cca 230), precum şi o porţiune din insula Kówloon . Suprafaţa: 1,12 mii km2. Populaţia: 6,5 mil. loc. Centru adm: Hong Kong (Victoria). Relief colinar. Climă subtropical-mu-sonică. Vegetaţie luxuriantă. Resurse naturale: minereuri de fier, wolfram, feldspat. Industrii (siderurgică, constructoare de nave, de aparataj electric şi electrotehnic, chimică, textilă, alimentară). Operaţii financiar-bancare. flotă comercială. Port internaţional. Turism.

Honolúlu [hon¬´luulu] oraş în SUA, în partea de S-E a insulei Oahu , port la Oceanul Pacific (golful Mamala ), centrul adm. al statului Hawaii. 820 mii loc. Aeroport. Centru industrial (şantiere navale, conserve de fructe, zahăr, peşte) şi comercial. Universitate. Monumente de arhitectură. Turism.

Hónshû [´honsjuu] cea mai mare insulă japoneză, situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Suprafaţa: 231 km 2. Populaţia: 100,5 mil. loc. Relief muntos (alt. max. 3 776 m). Climă temperată. Expl. forestiere, de cărbune, petrol, fier, polimetale, uraniu. Se cultivă orez, bumbac, ceai. Pescuit.

Horézm regiune istorică în asia Centrală, pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului, populată în antichitate (sec. VII î. Hr.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. Satrapie persană (sec. VI î. Hr.), stat independent (din sec. IV î. Hr.), integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. I–II d. Hr.), cucerit de Califatul arab (712).

Hô ªi Min oraş în S Vietnamului, port pe fluviul Dong Nai . 4 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrii: construcţii navale, de biciclete, prelucrarea lemnului; produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice, textile, săpun, cauciuc etc.). Universitate. Teatre. Muzee. At. doc. în sec. XVII.

Hotín oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Nistru. 14 mii loc. Întreprinderi agroindustriale. Cetate medievală a Moldovei (sec. XIV), fortificată de Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş. A fost cucerit de turci (1713), apoi anexat la Rusia, împreună cu toată Basarabia (1812), s-a aflat în componenţa României (1918–1940), a fost reanexat la URSS, apoi integrat în hotarele Ucrainei. Biserici (catolică, armenească, ortodoxă).

Houston [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas), important port pe canalul navigabil Houston , la 84 km de golful Mexic. 4,1 mil. loc. în aglomeraţie. Aeroport. Centru comercial, financiar şi industrial (prelucrarea petrolului, construcţii de utilaj petrolier, de aparataj electronic, şantiere navale, poligrafie; fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). Universităţi, teatre, muzee. Cercetări spaţiale. Astrodrom. Întemeiat în 1836.

Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei, la cca 1800 m alt. 405 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Întreprinderi miniere, feroviare, de biciclete, alimentare, comerciale (piaţă de cereale, fructe, animale). Fondat de portughezi în 1912. Denumirea veche: Nova Lisboa.

Huáng He [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. Lungime: 4 845 km. Suprafaţa bazinului: 771 mii km2. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). Hidrocentrale. Irigaţii. Navigabil pe o distanţă de 1600 km.

Húdson [´hudsn] fluviu în SUA. Lungime: 492 km. Se varsă în Oceanul Atlantic. Hidrocentrale.

Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic, la ţărmul Canadei. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. Suprafaţa: 1,23 mil. km2. Ad. max.: 867 m. Ad. medie: 128 m.

Húdson strîmtoare între peninsula Labrador şi insula Ţara lui Baffin. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. Lungime: 826 km. Lăţime: 115–240 km. Ad.: 141–988 m.

Humór Mănăstírea ~ (Humórului) , mănăstire în România, pe teritoriul com. Humor (jud. Suceava). A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). Biserică din 1530, ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Picturi din 1535. Colecţie de icoane vechi.

Hunedoára judeţ în România central-vestică, pe cursul inferior al Mureşului . Suprafaţa: 7 063 km2. Populaţia: 548 mii loc. Centru adm.: Deva . Relief predominant muntos. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: cărbune brun, huilă, minereuri de fier, plumb, zinc, mangan, marmură, calcare. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor şi lemnului, chimică (mase plastice, fibre artificiale), de pielărie şi încălţăminte, alimentară. Culturi agricole: grîu, secară, porumb, cartofi, plante textile; pomicultură. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Turism. Vestigii arheologice.

Hunedoára municipiu în România (jud. Hunedoara), situat pe rîul Cerna . 81 mii loc. Centru industrial (siderurgie, prelucrarea metalelor şi lemnului; materiale de construcţii, încălţăminte, confecţii, textile, produse alimentare). Termocentrală. Facultăţi de inginerie. Teatru dramatic şi de estradă. Muzee. Castel (sec. XIV). Biserică (1456). Catedrală (sec. XIX). Turism. At. doc. în 1265. Oraş din 1415.

Hurézu Mănăstírea ~, complex monastic în România, pe teritoriul oraşului Horezu (jud. Vîlcea). Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu, schitul Sfinţii Apostoli – în 1698, schitul Sf. Ştefan – în 1703. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. XVIII). Cărţi vechi, argintărie, colecţie de icoane.

Húron [´hjuur¬n] lac în America de Nord, la graniţa dintre SUA şi Canada, în sistemul Marilor Lacuri. Suprafaţa: 59,6 mii km2. Ad. max.: 228 m. Navigaţie. Pescuit.

Hyderabád (Haiderabad)

[haidara´bad] oraş în India, situat pe rîul Musi , centrul adm. al statului Andhra Pradesh. 4,35 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (construcţii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic, de echipament aeronautic, de maşini pentru transport, de armament; produse chimico-farmaceutice, textile, de pielărie, hîrtie). Muzee. Universităţi. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. XVI–XVII). Artizanat (în metal, lemn, ceramică). Fondat în 1590.

Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova, afluent pe stînga al Nistrului, lîngă com. Goian (Transnistria). Izvorăşte din apropierea localităţii Borşci (reg. Odesa, Ucraina). Lungime: 73 km.

Iakútia República Sahá , republică în Federaţia Rusă, în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). Suprafaţa: 3,1 mil. km2. Populaţia: 1,09 mil. loc. Centru adm.: Iakutsk . Industrie extractivă (diamante, aur, cositor, cărbune), forestieră (cherestea, mobilă). Culturi cerealiere (grîu, ovăz). Legumicultură. Creşterea animalelor (reni).

Iakútsk oraş în E Federaţiei Ruse, port pe fluviul Lena , capitala Iakutiei. 700 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Centru industrial (mobilă, materiale de construcţii, prelucrarea pielei, confecţii, tricotaje, produse alimentare; hidrocentrală), comercial (blănuri) şi cultural (universitate, teatre, mănăstire din 1604, biserică din 1852 etc.). Fondat în 1632.

Iálomiþa judeţ în S-E României, în Cîmpia Bărăganului, pe cursul inferior al rîului Ialomiţa . Suprafaţa: 4 450 km2. Populaţia: 304 800 loc. Centru adm.: Slobozia . Relief în cea mai mare parte de cîmpie. Climă temperat-continentală. Industrie chimică, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Culturi agricole: porumb, grîu, secară, orz, floarea-soarelui, legume, plante furajere, sfeclă de zahăr. Sector zootehnic. Apicultură. Şcoli generale, licee. Turism.

Iálomiþa rîu în România, afluent pe stînga al Dunării , la com. Giurgeni. Lungime: 417 km. Limanuri. Irigaţii. Hidrocentrale. Denumirea antică: Naparis .

Ialovéni oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Işnovăţ , la 13 km S-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Ialoveni. 14 mii loc. Fabrici de confecţii, textile, alimentare (vinuri Xeres ). Centru pomicol, viticol. Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva (1897). At. doc. în 1502.

Ialpúg lac în Ucraina, pe stînga Dunării, la S de oraşul Bolgrad (reg. Odesa). Comunică cu lacul Cuhurlui. Lungime: 42 km. Lăţime: 1–6 km. Suprafaţa: 134 km2. Ad. max.: 6 m.

Ialpúg rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Izvorăşte la N de com. Javgur (rn. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Odesa, Ucraina). Lungime: 142 km. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat.

Iálta oraş în S Ucrainei, în peninsula Crimeea, port la Marea Neagră, la 79 km de Simferopol. Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte, lactate, băuturi alcoolice şi răcoritoare). Staţiune balneoclimaterică. Teatre. Muzee (“A.P. Cehov“, de arte ş.a.). Biserica Aleksandr Nevski (1890). Grădină botanică. Turism. Aici, în 1945 (4–11 februarie), a avut loc Conferinţa de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial.

Iamál peninsulă în N-V Siberiei, în partea de N a Federaţiei Ruse, între golful Baidaraţk şi estuarul fluviului Obi . Suprafaţa: 122 mii km2. Lungime: 700 km. Lăţimea max.: 240 km. Climă aspră (polară). Numeroase lacuri. Animale cu blană preţioasă.

Iántra rîu în N Bulgariei, afluent pe dreapta al Dunării, în aval de Sviştov. Lungime: 286 km. Izvorăşte din masivul Stara Planina . Hidrocentrale. Irigaţii.

Iaroslávl oraş în Federaţia Rusă, port pe Volga, la N-V de Moscova. 635 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial, rutier). Centru industrial (nave fluviale, motoare, strunguri, frigidere, aparataj electrotehnic şi de radio, produse chimice, textile, de încălţăminte, alimentare). Mănăstire (sec. XII), biserici (sec. XVII), catedrală (sec. XVIII). Universitate. Teatre. Muzeu de arte. Fondat în 1010.

Iásnaia Poleána localitate în Federaţia Rusă, la 14 km de ora- şul Tula, unde se află muzeul-conac “L. N. Tolstoi“. Aici scriitorul s-a născut (1828), a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910).

Iaºi judeţ în N-E României (Moldova), la graniţa cu Republica Moldova. Suprafaţa: 5 746 km2. Populaţia: 826 310 loc. Centru adm.: mun. Iaşi . Relief de coline şi văi largi. Climă temperat-conti-nentală. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (material rulant feroviar, aparate electrotehnice şi de radio), chimică (mase plastice, fibre sintetice), textilă, a mobilei şi pielei, alimentară. Agricultură: cereale (porumb, grîu, orz, secară, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia), pomicultură, viticultură, legumicultură; creşterea animalelor. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior, licee, şcoli generale şi profesionale. Teatre. Muzee. Rezervaţie paleontologică. Turism.

Iaºi municipiu în N-E României, situat pe Bahlui , centrul adm. al jud. Iaşi. 349 550 loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Produse industriale: maşini agricole, laminate, aparate radio, mobilă, confecţii, mase plastice, fibre sintetice, ţesături; produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne, preparate din carne şi lapte, băuturi alcoolice şi răcoritoare etc.). Universitate (1860). Filiala Academiei Române. Teatre. Filarmonică. Muzee (de artă, istorie, ştiinţe naturale). Edituri, tipografii. Se editează reviste, ziare. Radioteleviziune. Monumente de arhitectură şi istorie (palate, catedrală, mănăstiri, biserici, case memoriale). Grădina publică “Copou“. Vestigii arheologice. Centru turistic.

Ibéricã (Pirinéicã) Península ~, peninsulă în extremitatea de S-V a Europei, între Oceanul Atlantic, golful Biscaya şi Marea Mediterană. Suprafaţa: 594,7 mii km2. Relief de podiş, cu masive muntoase şi cîmpii. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). Cuprinde teritoriile statelor Spania, Portugalia şi Andorra.

Ibérici Múnţii ~, lanţ muntos în N-E Spaniei. Alt. max.: 2393 m. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). Păduri de foioase. Minereu de fier.

Íchel rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Nistrului, lîngă com. Coşerniţa (rn. Criuleni). Izvorăşte din apropierea com. Mînzăteşti (rn. Ungheni). Lungime: 100 km.

Ierihón localitate în Israel, la 23 km N-E de Ierusalim. 13 mii loc. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. VII î. Hr.). Ruinele unui palat arab din sec. VIII.

Ierusalím oraş în Israel, la 25 km V de ţărmul Mării Moarte, capitala statului Israel. 579 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie electrotehnică, de prelucrare a metalelor şi diamantelor, de sticlărie, pielărie şi încălţăminte, poligrafică, alimentară. Meşteşuguri. Oraş sfînt pentru creştini, evrei şi musulmani. Vestigii arheologice. Monumente de arhitectură cultă (biserici, moschei, catedrale; locuri legate de viaţa lui Isus Hristos). Universitate. Centru turistic.

Iguaçú [igua´su] rîu în S-E Braziliei, afluent pe stînga al fluviului Paraná . Lungimea: 1320 km. Cascade. Parcuri naţionale. Turism.

Ijévsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Ij , capitala Udmurtiei. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar). Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini, automobile, motociclete, strunguri, aparate radio; armament, materiale de construcţie, cherestea, mobilă; produse alimentare. Termocentrală. Universitate. Teatre. Muzee. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov.

Ijsselmeer [´eis¬lmeer] lac în V Olandei, situat la vărsarea rîului Ijssel . Suprafaţa: 3,4 mii km2. Pescuit. Irigaţii.

Île-de-France [il d¬ fr¾¾s] provincie în partea de N a Franţei, astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. Suprafaţa: 12 mii km2. Populaţia: 11 mil. loc. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Sector zootehnic. Cereale. Leagănul constituirii statului francez.

Ílfov judeţ în S României, în partea central-estică a Cîmpiei Române. Suprafaţa: 1 593 km 2. Populaţia: 300 400 loc. Centru adm.: mun. Bucureşti. Relief de cîmpie. Climă temperat-conti-nentală. Zonă agrar-industrială. Se produce energie electrică, utilaje pentru transport, aparate şi instrumente de măsurat, materiale de construcţii, ţesături, tricotaje, confecţii, conserve de legume şi fructe, băuturi alcoolice şi răcoritoare. Culturi agricole: porumb, grîu, secară. Pomicultură, legumicultură. Instituţii de învăţămînt superior, de cultură şi artă. Teatre. Muzee. Monumente de arhitectură. Turism.

Ílmen lac în N-V părţii europene a Federaţiei Ruse. Suprafaţa variază între 733 şi 2090 km2. Lungime: 45 km. Lăţime: 35 km. Ad. max.: 10 m. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . Pe Ilmen este situat or. Novgorod. Navigabil. Pescuit.

Ind fluviu în Asia de Sud, pe teritoriul statelor China, India, Pakistan. Lungime: 2 900 km. Suprafaţa bazinului: 1,16 mil. km2. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Baraje. Hidrocentrale. Irigaţii.

Índia República ~, Uniúnea Indiána , stat în Asia de Sud, situat între Pakistan, China, Nepal, Bhutan, Myanmar, Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal, Marea Arabiei). Suprafaţa: 3,27 mil. km2. Populaţia: 1 miliard loc. Capitala: New Delhi . Limba oficială: hindi. Relief variat: lanţuri montane, cîmpii întinse, podişuri colinare, deşerturi. Climă tropical-musonică. Vegetaţie: păduri dese, jungle, savane. Ţara agrar-industrială. Industrie diversificată: extractivă (huilă, cărbune brun, minereuri de fier, mangan, cupru, plumb, zinc, magneziu, uraniu, aur, argint, diamante, petrol, bauxită etc.), metalurgică (aluminiu, cupru), constructoare de maşini (şantiere navale, maşini agricole, utilaj energetic, avioane, autoturisme, tractoare, motociclete, biciclete, televizoare, aparate radio etc.), chimică (mase plastice, coloranţi, îngrăşăminte), de ciment, celuloză, hîrtie, de prelucrare a pielei şi a lemnului, alimentară. Se produc ţesături de bumbac şi lînă, de mătase şi iută, încălţăminte, mobilă, zahăr, ulei, conserve, unt, bere, ţigarete. Meşteşuguri. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume), a ceaiului (locul 1 pe glob), a orezului (locul 2 pe glob). Se mai cultivă bumbac, mei, sorg, cartofi, in, cînepă, soia, iută, susan, fasole, mazăre, castane, tutun. Plantaţii de trestie de zahăr, citrice, bananieri, cocotieri, ananaşi, arbori de cafea şi de cauciuc, etc. Pomicultură. Viticultură. Creşterea intensivă a animalelor (bovine, bubaline, caprine, ovine, cabaline, cămile, porcine). Sericicultură. Agricultură. Vînătoare. Pescuit. Turism dezvoltat. Exportă minereuri de fier şi mangan, oţel, pietre preţioase, diamante, produse chimice, piele şi produse din piele, covoare, ceai, cafea, tutun, fructe, peşte şi produse din peşte, furaje etc. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, petrol şi produse petroliere, hîrtie, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 62 mii km. Căi rutiere: 2,16 mil. km. Flotă comercială. Navigaţie internă. Admis în ONU la 30 octombrie 1945.

Indián Oceánul ~, ocean între Africa (în V), Asia (în N), Australia (în E) şi Antarctica (în S). Suprafaţa: 73,4 mil. km2. Ad. max.: 7 450 m. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497.

Indianápolis [indi¬´næplis] oraş în N SUA, situat pe White River, centru adm. al statului Indiana. 1,2 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (metalurgie, construcţii aeronautice, de automobile, echipament şi utilaje de transport; prelucrarea lemnului, produse electronice, textile, farmaceutice şi alimentare), comercial (piaţă agricolă) şi cultural (universităţi, muzee, monumente de arhitectură). Sporturi. Fondat în 1820.

Indighírka fluviu în Federaţia Rusă (Siberia Orientală). Lungime: 1726 km. Suprafaţa bazinului: 360 mii km2. Se varsă în Marea Siberiei Orientale, printr-o deltă. Navigabil pe o distanţă de 1154 km.

Indochína peninsulă în S-E Asiei, între Marea Chinei de Sud, strîmtoarea Malacca, marea Andaman şi Golful Bengal. Suprafaţa: 2,05 mil. km2. Relief muntos, de podiş şi de cîmpie. Climă subecuatorială-musonică. Păduri tropicale, jungle, savane. Zăcăminte de staniu, wolfram. Plantaţii de orez, arbori de cauciuc. Aici se află situate statele Birmania, Thailanda, Laos, Cambodgea, Vietnam şi Malaysia.

Indonézia República ~, stat în S-E Asiei, pe insulele Arhipelagului Malaez, între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. Suprafaţa: 1,92 mil. km2. Populaţia: 230,3 mil. loc. Capitala: Jakarta . Limba oficială: bahasa indoneziană. Relief muntos, de podiş şi de cîmpie. Climă ecuatorială. Vegetaţie: păduri de pini şi stejăriş, mangrove, savane. Parcuri naţionale, rezervaţii naturale. Industrie extractivă (petrol, gaze naturale, huilă, minereuri de mangan, nichel, cupru, bauxită, aur, argint, diamante etc.), forestieră (mahon, santal, teck), de prelucrare a materiei prime agricole. Produce energie electrică, îngrăşăminte chimice, autoturisme, nave, motociclete, acumulatoare, televizoare, aparate radio, ciment, textile, ulei, zahăr, conserve. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu, orz, orez, porumb, sorg); plantaţii de bananieri, măslini, arbori de cauciuc, de cafea şi de cacao, de ceai, sfeclă de zahăr; pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea extensivă a animalelor (ovine, caprine, cămile, bubaline, cabaline). Vînătoare. Pescuit. Turism. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale lichefiate, lemn şi produse din lemn, cauciuc natural, bauxită, cositor, peşte, mirodenii, cafea, ceai, zahăr, ulei de palmier, tutun. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, bunuri de larg consum. Căi ferate: 6 583 km. Căi rutiere: 145 mii km. Flotă comercială. Admis în

Inguºétia República ~, republică în Federaţia Rusă, situată în partea centrală a Caucazului. Suprafaţa: 3,2 mii km2. Populaţia: 316 mii loc. Centru adm.: Nazran. Industrie extractivă (petrol), de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor, chimică, de tricotaje, alimentară. Se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi, floarea-soarelui. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine).

Inn rîu în partea centrală a Europei (Elveţia, Austria, Germania), afluent pe dreapta al Dunării, la Passau. Lungime: 517 km. Hidroenergie. Turism. Numele antic: Aenus.

Ínnsbruck [´insbruk] oraş în V Austriei, situat pe rîul Inn, centrul adm. al landului Tirol. 119 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie electrotehnică, de prelucrare a metalelor şi a lemnului, a hîrtiei, farmaceutică, poligrafică, alimentară. Universitate. Muzeu de artă. Monumente de arhitectură (palate, biserici). Grădină botanică. Jocuri Olimpice (1964, 1976). Fondat în 1180.

Ínsula de Nord insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Suprafaţa: 114,7 mii km 2. Populaţia: 2,6 mil. loc. Relief muntos vulcanic (alt. max. 2 796 m). Lacuri. Gheizere. Parcuri naţionale.

Ínsula de Sud insulă în arhipelagul Noua Zeelandă, separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . Suprafaţa: 153,9 mii km2. Populaţia: 882 mii loc. Relief muntos (alt. max. 3 764 m) şi de cîmpie. Lacuri. Parcuri naţionale.

Ínsula ªérpilor insulă în Marea Neagră, nu departe de vărsarea braţului Chilia al Dunării în mare. Pînă în 1945 a aparţinut României.

Iónicã Márea ~, partea de E a Mării Mediterane, cuprinsă între Italia, Grecia şi Albania. Suprafaţa: 250 mii km2. Ad. max.: 5 121 m. Pescuit.

Iónice Ínsulele ~, arhipelag grecesc în Marea Ionică, în lungul coastelor de V ale Greciei. Suprafaţa: 2,3 mii km2. Populaţia: 193 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 628 m, pe ins. Cefalonia ). Se cultivă viţă de vie, citrice, măslini. Creşterea animalelor. Pescuit. Turism.

Iordán fluviu în Orientul Apropiat, pe teritoriul statelor Liban, Siria, Israel şi Iordania. Lungime: 252 km. Se varsă în Marea Moartă. Hidrocentrale. Irigaţii. Pescuit. Potrivit Bibliei , în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos.

Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei , stat în S-V Asiei, situat între Israel, Siria, Irak, Arabia Saudită şi Marea Roşie. Suprafaţa: 97,7 mii km2. Populaţia: 6,48 mil. loc. Capitala: Amman . Limba oficială: araba. Relief de podiş, dominat de culmi înalte (alt. max. 1 734 m). Climă subtropicală uscată. Vegetaţie de deşert şi semideşert. Industrie extractivă (petrol, cupru, săruri de potasiu, sare gemă, minereuri de fier, mangan), metalurgică (oţel, laminate), chimică, de ciment, de prelucrare a pielei, a ţesăturilor de bumbac şi lînă, alimentară (ulei de măsline, carne, lactate, băuturi alcoolice, bere etc.). Culturi agricole: grîu, porumb, orz, mei, tutun, legume, măslini, curmale, citrice, viţă de vie. Creşterea animalelor (ovine, caprine, păsări). Turism. Exportă fosfaţi, săruri de potasiu, îngrăşăminte chimice, ciment, piei, ulei de măsline, tutun, citrice, fructe, legume. Importă maşini şi echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 619 km. Căi rutiere: 6,9 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Ioºkár-Olá oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Kokşaga , centrul adm. al Republicii Mari. 250 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte, de frigidere, farmaceutică, de prelucrare a pielei, alimentară. Universitate. Muzeu de artă. Fondat în 1584.

Irák República ~, stat în S-V Asiei, situat între Arabia Saudită, Iordania, Siria, Turcia, Iran, Golful Persic şi Kuwait. Suprafaţa: 435 mii km2. Populaţia: 24,45 mil. loc. Capitala: Bagdad. Limba oficială: araba. Relief variat: masive muntoase (în N-E), cîmpie (în partea centrală), zone colinare (în V şi S-V). Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Vegetaţie de stepă şi deşert. Resurse naturale: petrol, gaze naturale, fosfaţi, sare, cupru, crom, ghips. Industrie extractivă, metalurgică (oţel), constructoare de maşini (autovehicule, tractoare, calculatoare, televizoare, aparate radio), chimică, de ciment, textilă (ţesături de bumbac, lînă, mătase şi in), de confecţii, de covoare, alimentară (zahăr, carne, lactate etc.). Principalele culturi agricole: grîu, orz, porumb, orez, bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, fasole; măslini, curmali, viţă de vie, trestie de zahăr, citrice. Se cresc ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuit (peşte, perle). Turism. Exportă petrol, ciment, îngrăşăminte chimice, piei, lînă, cereale, curmale. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, hîrtie, medicamente, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 2 403 km. Căi rutiere: 25,5 mii km. Admis în ONU la 21 decembrie 1945.

Irán República Islámică ~, stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ), învecinat cu Armenia, Azerbaidjan, Turkmenistan, Afghanistan, Pakistan, Marea Arabiei, Golful Persic, Kuwait, Irak şi Turcia. Suprafaţa: 1,64 mil. km2. Populaţia: 68,3 mil. loc. Capitala: Teheran. Limba oficială: persana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu deşerturi întinse. Climă subtropicală şi continentală. Vegetaţie de deşert şi de stepă, păduri dese în munţi. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl.). Zăcăminte de gaze naturale, minereuri de mangan, cupru, crom, fier, zinc, plumb, nichel, argint, azbest, huilă, sare gemă. Produce electricitate, fontă, oţel, aluminiu, cupru, autovehicule, tractoare, frigidere, televizoare, aparate radio. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. Se mai cultivă bumbac, porumb, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, soia, floarea-soa-relui, sisal, fasole, mazăre, smochini, viţa de vie, citrice, măslini, tutun etc. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. Meşteşuguri (covoare persane, pielărie, ceramică). Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, bumbac, covoare, piei, lînă, autovehicule. Importă echipamente, maşini şi utilaje industriale, produse chimice şi alimentare, bunuri de larg consum. Căi ferate: 5130 km. Căi rutiere: 151 488 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Irkútsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Angara , la confluenţa cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). 635 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Centru industrial (metalurgie, construcţii de maşini, prelucrarea lemnului, produse textile, chimice şi alimentare). Comerţ cu piei şi blănuri. Universitate. Teatre. Muzee.

Irlánda República ~, stat în N Europei Occidentale. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda, fiind situată între Marea Britanie, Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. Suprafaţa: 70 285 km 2. Populaţia: 3,93 mil. loc. Capitala: Dublin. Limbi oficiale: irlandeza, engleza. Relieful ţării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini, dar şi păşuni bogate), mărginită de coline şi munţi nu prea înalţi. Climă temperată oceanică. Vegetaţie: păduri, păşuni, fîneţe. Se extrag cărbuni, turbă, minereuri de zinc, plumb, cupru, argint, mercur, pirite. Funcţionează întreprinderi mari, care produc energie electrică, oţel, aluminiu, automobile, nave, echipament electronic şi electrotehnic, maşini agricole, îngrăşăminte, textile, ciment, cauciuc, mase plastice, medicamente, produse alimentare (zahăr, conserve de peşte, bere, lactate etc.). Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine, ovine), cultivarea cerealelor (ovăz, grîu, orz), legumicultură (cartofi, ceapă, tomate), avicultură. Pescuit. Turism dezvoltat. Exportă echipamente industriale, produse chimice, farmaceutice şi alimentare, textile, confecţii. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, materii prime, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 2 814 km. Căi rutiere: 92,88 mii km. Flotă comercială. Ad-mis în ONU la 14 decembrie 1955.

Irlánda de Nord provincie autonomă a Marii Britanii, situată în N insulei Irlanda . Suprafaţa: 14,1 mii km2. Populaţia: 1,6 mil. loc. Centru adm.: Belfast. Zonă industrială (construcţii navale şi aeronautice, echipament de calcul, utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte; se cultivă cereale, cartofi, in, plante furajere). Între comunităţile religioase, catolică şi protestantă, din 1968, s-a declanşat o criză social-politică.

Irlánda Márea ~, mare în Oceanul Atlantic, între insula Irlanda şi Marea Britanie. Suprafaţa: 47 mii km 2. Ad. max.: 272 m. Pescuit.

Irtîº rîu în Asia Centrală, pe teritoriul Federaţiei Ruse şi a Kazahstanului, afluent pe stînga al fluviului Obi . Lungime: 4 248 km. Suprafaţa bazinului: 1,64 mil. km2. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). Hidrocentrale. Irigaţii. Pescuit.

Ískãr rîu în Bulgaria, afluent pe dreapta al Dunării. Lungime: 410 km. În lunca rîului este situat or. Sofia, capitala Bulgariei. Hidrocentrale. Irigaţii.

Iskenderún golf la Marea Mediterană, la S de peninsula Asia Mică. Lungime max.: 46 km. Ad. max.: 99 m.

Islámabad capitala Pakistanului (din 1967), situată în N-E ţării, la 550 m alt. 204 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru cultural (universitate, institut de cercetări nucleare) şi comercial.

Islánda insulă în N Oceanului Atlantic, la S-E de Groenlanda . Suprafaţa: 102,8 mii km2. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. max. 2 119 m). Vegetaţie de tundră. Gheţari.

Islánda República ~, stat în N-V Europei Occidentale, situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. Suprafaţa: 103 mii km2. Populaţia: 279 mii loc. Capitala: Reykjavik. Limba oficială: islandeza. Relief: podişuri bazaltice, cu numeroşi vulcani şi piscuri, cu gheizere şi izvoare termale, cu gheţari masivi. Climă temperat-oceanică, influenţată de curentul cald Golfstrom . Vegetaţie de tundră, păduri de conifere. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui, creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine, bovine) şi pentru blănuri, industria metalurgică (pentru neferoase), industria energetică, bazată pe resurse naturale (hidrocentrale, centrale geotermice). Construieşte nave, produce ciment, conserve, ulei de balenă. Se practică legumicultura în sere. Vînătoare. Pescuit intens. Exportă peşte şi produse din peşte, aluminiu, piei şi blănuri, lînă, produse alimentare (carne, lactate, conserve din carne şi peşte). Importă echipamente, maşini şi utilaje industriale, combustibili, produse agricole, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 12,3 mii km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946.

Ismaíl oraş în S-V Ucrainei (reg. Odesa), port pe malul stîng al braţului Chilia, afluient al Dunării, la 80 km V de Marea Neagră, centru adm. al raionului Ismail. 95,5 mii loc. Şantier de reparaţii navale, uzina de prelucrare a metalelor, combinat de celuloză şi carton, fabrici de cărămizi şi ţigle, de confecţii, de produse alimentare (conserve de peşte, fructe şi legume, lactate, vin, bere).Port fluvial. Nod de comunicaţii. At. doc. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. XV–XVI. Institut pedagogic. Bisericile Sf. Nicolae (sec. XVII), Sf. Cruce (fosta geamie turcească), Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu, domn al Ţării Româneşti, 1688–1714). A făcut parte din componenţa Moldovei.

Ismailía oraş în N-E Egiptului, port la Canalul Suez . 260 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Centru industrial (construcţii de maşini, aparate radio şi televizoare, produse chimice şi alimentare) şi comercial. Fondat în 1863.

Israél Státul ~, stat în S-V Asiei, situat între Marea Mediterană, Liban, Siria, Iordania, Marea Roşie şi Egipt. Suprafaţa: 21 mii km2. Populaţia: 6,3 mil. loc. Capitala: Ierusalim. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. Relief format de un podiş central, de munţi (în N) şi de un deşert (în S-V). Climă mediteraneană şi subtropicală. Vegetaţie de stepă şi deşert. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante, petrol, gaze naturale, săruri de potasiu, fosfaţi, minereuri de fier, cupru, magneziu, brom), constructoare de maşini (avioane, automobile asamblate, motoare electrice, aparate radio), producătoare de derivaţi petrolieri, anvelope, îngrăşăminte chimice, mase plastice, ciment, hîrtie, ţesături de lînă şi bumbac, ceramică, vinuri, conserve etc.). Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu, orz). Se mai cultivă măsline, arahide, banane, bumbac, legume, tutun, viţă de vie, curmali. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine, păsări de curte). Turism de amploare. Exportă diamante prelucrate, echipament electric, mijloace de transport, oţel, fontă, cupru, îngrăşăminte, mase plastice, textile, confecţii, conserve, citrice, fructe, legume. Importă materii prime, combustibili, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 596 km. Căi rutiere: 14 200 km. Flotă comercială. Admis în ONU la 11 mai 1949.

Issîk-Kul lac în Asia Centrală (Kîrgîztan), situat într-o depresiune intramontană a munţilor Tian-Shan , la 1608 m alt. Suprafaţa: 6,24 mii km2. Lungime: 178 km. Lăţime max.: 60 km. Ad. max.: 668 m. Pescuit. Turism. Rezervaţii naturale.

Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei, situat pe malurile Bosforului, la limita dintre Europa şi Asia. 7,7 mil. loc. Nod de comunicaţii. Important centru economic, comercial şi cultural. Construcţii de maşini (automobile, tractoare, aparatură electrotehnică), întreprinderi chimice, de prelucrare a lemnului, poligrafice, textile, a pielei şi încălţămintei. Universităţi. Teatre. Muzee. Moschei. Monumente bizantine. Turism. Denumirea antică – Bizantion , cea medievală – Constantinopol .

Ístria (Ístra) peninsulă pe ţărmul de N-E al Mării Adriatice (Croaţia, Slovenia), între golfurile Triest şi Rijeka . Suprafaţa: 3,9 mii km2. Relief de podiş, în N-E cu înălţimi pînă la 1 400 m. Plantaţii de măslini. Staţiuni balneoclimaterice (Pula, Opatija ). Turism. Colonie romană (sec. II î.Hr.), provincie a Imperiului German (sec. X), dominată de Veneţia (sec. XV–XVIII), cedată Austriei (1797), anexată la Italia (1920), împărţită între Italia şi Iugoslavia (1954), partea iugoslavă partajată în 1999 între Croaţia şi Slovenia.

Iºím rîu în Federaţia Rusă (Siberia de Vest), afluent pe stînga al rîului Irtîş . Lungime: 2450 km. Parţial navigabil (270 km pe cursul inferior).

Iºnovãþ rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Bîcului , lîngă localitatea Sîngera (mun. Chişinău). Izvorăşte în apropierea com. Căpriana (rn. Străşeni). Lungime: 59 km.

Itália República ~, stat în S Europei, ocupînd Peninsula Italică, insulele Sardinia, Sicilia, Elba ş.a. Se învecinează cu Franţa, Elveţia, Austria, Slovenia, Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Mediterană şi Marea Ligurică. Suprafaţa: 301,3 mii km2. Populaţia: 57,91 mil. loc. Capitala: Roma. Limba oficială: italiana. Relief predominant muntos, cu podişuri, zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Vegetaţie montană şi de litoral subtropicală; păduri de fag, stejar, castani, păşuni alpine. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile, nave maritime, avioane, maşini agricole, motoare, biciclete, frigidere), electronică şi electrotehnică (televizoare, aparate radio, instrumente şi aparatură de precizie), extractivă (minereuri de fier, zinc, plumb, mangan, mercur, sulf, bauxită, petrol, gaze naturale), metalurgică şi siderurgică (oţel, fontă, laminate, aluminiu), energetică, petrochimică, textilă, alimentară. Se produc maşini de scris şi de calcul, cauciuc sintetic, produse din sticlă şi porţelan, mobilă, coloranţi, medicamente. Agricultură specializată în producţia cerealelor, a vinului, fructelor (măsline, citrice) şi legumelor. Se cultivă bumbac, sfeclă de zahăr, tutun, boboase. Creşterea vitelor (bovine, porcine, ovine, caprine). Pescuit intensiv. Turism activ. Exportă automobile, tractoare, maşini electrice, produse chimice, ţesături de lînă, mătase şi bumbac, confecţii, mobilă, hîrtie, vinuri, fructe, legume. Importă materii prime industriale, echipamente şi utilaje industriale, cărbune, petrol. Căi ferate: 20,2 mii km. Căi rutiere: 303 518 km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Itálicã Península ~, peninsulă în S Europei, între mările Tireniană, Ionică şi Adriatică. Suprafaţa: 149 mii km2. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. Este străbătută de munţii Apenini, de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. Clima mediteraneană.

Iutlánda peninsulă în N Europei Centrale, între Marea Baltică şi Marea Nordului. Suprafaţa: 39,5 mii km2. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. Relief de coline. Climă maritimă umedă. Se cultivă grîu, orz, secară, ovăz. Se cresc animale pentru carne şi lapte.

Iváno-Frankóvsk oraş în S-V Ucrainei, la E de Carpaţi. 238 mii loc. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor şi a lemnului, a materialelor de construcţii, chimică, de mobilă, încălţăminte, ceramică, alimentară. Teatre. Muzee. Fondat în 1662. Fortăreaţă din 1695. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav.

Ivánovo oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Uvodi , la 318 km N-E de Moscova. 478 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industria bumbacului şi mătăsii, constructoare de maşini (macarale, strunguri), de prelucrare a lemnului, textilă, chimică (vopsele), alimentară. Universitate, instituţii de învăţămînt profesional. Teatre. Filarmonică. Muzee. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk .

Izmír oraş în V Turciei, port la golful Izmir (Marea Egee). 2,1 mil. loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar). Centru industrial (şantiere navale; întreprinderi petrochimice, textile, de prelucrare a pielei, alimentare). Export de tutun, bumbac, covoare, citrice, smochine, struguri, legume. Universitate. Muzeu de arheologie. Moschei (sec. XVI–XVII). Fondat de greci în sec. XI î.Hr., purtînd numele Aeolians .

Jábalpur [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei, situat pe rîul Narmada . 890 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (expl. de bauxită, metalurgie, construcţii de maşini, produse chimice, textile, de confecţii, de cherestea, alimentare, de sticlă şi ceramică), comercial (lemn, mobilă) şi cultural (universitate, muzee).

Jáckson [´d3æks¬n] oraş în S SUA, port pe rîul Peari River , centrul adm. al statului Mississippi. 198 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, fluvial, rutier). Industrie electronică, a materialelor de construcţie, de prelucrare a lemnului (mobilă), chimică, textilă, alimentară, a sticlei. Instituţii financiar-bancare şi comerciale. Universitate (1877). Muzeu de artă. Fondat în 1819.

Jáffa oraş în Israel, făcînd parte din conurbaţia Tel Aviv. Localitate istorică, menţionată în Biblie şi cu-noscută în antichitate (milen. II î.Hr.). Denumirea conurbaţiei: Tel Aviv(Jaffa).

Jáfna [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka, port la strîmtoarea Palk , care desparte teritoriul insular al ţării de India. 130 mii loc. Aeroport. Piaţă pentru lemn, bumbac, tutun, fructe. Pescuit. Staţiune balneară. Turism.

Jáipur [´d…aipur] oraş în India, la S-V de Delhi, centru adm. al statului Râjâsthân . 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a metalelor, electrotehnică, textilă, a hîrtiei, sticlei şi ceramicii. Artizanat (produse de ţesătorie manuală). Universitate. Observator astronomic (sec. XVIII). Turism. Fondat ca oraş în 1727.

Jakárta [d3a´karta] oraş în N-V insulei Iava , capitala Indoneziei. 9,2 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). Important centru industrial (siderurgie, construcţii navale şi asamblarea automobilelor, prelucrarea cauciucului şi a lemnului, poligrafie, produse chimice şi alimentare), cultural (academie de ştiinţe, institut de oceanografie, universitate etc.) şi comercial. Pescuit. Parcuri. Turism.

Jalâlâbâd [d3alaala´baad] oraş în E Afghanistanului, la confluenţa rîului Kabul cu Chitral . 69 mii loc. Nod de comunicaţii. Centrul unei zone agricole (orez, trestie de zahăr, plantaţii de citrice). Universitate. Fondat în 1560.

Jalísco [ha´lisko] stat în V Mexicului, pe coasta Oceanului Pacific. Suprafaţa: 80,8 mii km2. Populaţia: 5,4 mil. loc. Centru adm.: Guadalajara . Industrie extractivă (metale preţioase, cărbuni, mercur), forestieră, alimentară. Culturi agricole: cereale, cafea, bumbac. Creşterea animalelor. Pescuit.

Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală, situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). Suprafaţa: 11,5 mii km2. Populaţia: 2,7 mil. loc. Capitala: Kingston . Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). Relief: podiş calcaros, mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). Climă tropicală. Vegetaţie montană şi de savană. Expl. de bauxită (locul 3 în lume), minereuri de fier, mangan, metale colorate, calcare, ghips. Se produc energie electrică, alumină, derivate petroliere, anvelope, ciment, încălţăminte, textile, ţesături de bumbac, zahăr, conserve, rom etc. Creşterea animalelor (bovine, porcine, caprine). Pescuit intens. Exportă bauxită, zahăr, rom, banane, cafea, legume, fructe. Importă combustibili, produse chimice, materii prime, maşini şi utilaje industriale. Căi ferate: 400 km. Căi rutiere: 16 635 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1962.

James [´d…eimz] golf pe ţărmul Canadei, prelungirea spre S a golfului Hudson . Ad.: pînă la 100 m. În el se varsă rîurile Ekwan, Albany, Moose, Nottaway ş.a.

Jápca comună în Republica Moldova (rn. Soroca). În apropierea ei se află Mănăstirea Japca, aşezămînt monastic din sec. XVIII, care dispune de trei biserici: Înălţarea Sf. Cruci , rupestră (sec. X – XIII), Înălţarea Domnului (1825) şi Sf. Mihail (1849), terestre.

Japónia stat în E Asiei, situat pe insulele Arhipelagului Japonez, dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô, Honshû, Kyûshû , Shikoku . Suprafaţa: 373,7 mii km2. Populaţia: 126,5 mil. loc. Capitala: Tokio . Limba oficială: japoneza (nipona). Relief muntos şi colinar, cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. şi numeroşi vulcani activi. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ţărmul Mării Japoniei. Climă maritimă, influenţată de curentul cald Kuro Shivo . Vegetaţie bogată, tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67,3% din teritoriu), plantaţii de magnolii, bananieri, arbori de camfor, chiparoşi. Rezervaţii naturale. Parcuri naţionale. Ţară industrială puternic dezvoltată, ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc, după SUA. Expl. de huilă, lignit, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, mangan, molibden, cupru, crom, plumb, zinc, staniu, aur, argint, uraniu, sulf, sare. Deţine primul loc din lume în producerea de autovehicule, nave, televizoare, aparate foto, motociclete ş. a., locul 2 – cupru brut şi rafinat, oţel, biciclete, benzină, cauciuc sintetic, anvelope, hîrtie şi carton, fibre sintetice ş. a., locul 3 – fontă şi feroaliaje, aluminiu, tractoare, ciment, fibre artificiale, produse din porţelan şi sticlă, ţigarete ş. a. Se produc turbine, motoare, generatoare, maşini-unelte, computere, ceasuri, frigidere, mase plastice, cherestea, produse textile şi de confecţii, alimentare (zahăr, carne, unt, brînzeturi). Sunt dezvoltate meşteşugurile. În agricultură predomină producţia de cereale (a orezului în special), de fructe, citrice, struguri, legume. Se practică creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine); sericicultură, apicultură. Pescuit intens. Turism dezvoltat. Exportă nave, autoturisme, echipamente, maşini şi utilaje industriale, aparatură electronică şi foto, produse siderurgice şi metalice, chimice şi alimentare. Importă materii prime industriale şi agricole, combustibili. Căi ferate: 27 152 km. Căi rutiere: 1,13 mil. km. Flotă comercială. Admis în ONU la 18 decembrie 1956.

Japóniei Márea ~, mare în bazinul de V al Oceanului Pacific, între ţărmul de E al Asiei, insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. Suprafaţa: 1 mil. km 2. Ad. medie: 1 752 m. Ad. max.: 3 742 m. Pescuit. Navigaţie intensă.

Jarvs Ínsula ~, teritoriu dependent, situat în partea centrală a Oceanului Pacific. Suprafaţa: 4,1 km 2. Fără o populaţie permanentă. Administrat de Statele Unite ale Americii.

Jáva insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . Suprafaţa: 132,2 mii km2. Populaţia: 108 mii loc. Relief muntos şi de podiş. Climă ecuatorial-musonică. Expl. de petrol, mangan, aur. Arbori de cauciuc, de cafea, de cacao, cocotieri. Se mai cultivă porumb, orez, trestie de zahăr, ceai.

Jáva Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafaţa: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol.

Jérsey [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafaţa: 117 km 2. Populaţia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Staţiuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism.

Jíjia rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Irigaţii.

Jitómir oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construcţii, a în-călţămintei şi confecţiilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884.

Jíu rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protecţie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Irigaţii.

Johánnesburg [jo´han¬sburk] oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ţării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universităţi, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jungária [d3un´garia] depresiune în N Chinei, între munţii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafaţa: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipitaţii scăzute. Vegetaţie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol.

Jurá Múnţii ~, munţi în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Franţa, Elveţia şi Germania. Lungime: 400 km. Lăţime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere.

Jurmala [´iuurmala] (Iurmala) oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Staţiune balneoclimaterică. Turism.

Juruá [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Parţial navigabil (1000 km).

Kabardíno-Balkária República Kabardíno-Balkáră , republică în Federaţia Rusă, situată în N munţilor Caucaz. Suprafaţa: 12,5 mii km2. Populaţia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în producţia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Kabúl capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (maşini agricole, reparaţii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confecţii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, ţesături, stofe). Academie de ştiinţe. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979.

Kafúe [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc naţional pe cursul mijlociu.

Kalahári regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lăţime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegetaţie de savană şi deşertică.

Kalimantán (Bornéo) insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Aparţine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafaţa: 734 mii km2. Populaţia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea.

Kaliningrád oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construcţii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A aparţinut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kalmîkia República ~, republică în S-V Federaţiei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafaţa: 76 mii km2. Populaţia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920.

Kamceátka peninsulă în partea asiatică a Federaţiei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lăţime max.: 450 km. Suprafaţa: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Gheţari. Climă temperat-maritimă. Vegetaţie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale.

Kamenéþ–Podólski oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construcţii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construcţii. Producţie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameniţa .

Kampála capitala Ugandei, oraş situat pe ţărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890.

Kánazawa [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ţii. Centru industrial (ţesături de mătase, porţelanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583.

Kandahár oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (ţesături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII.

Kándy [´kændi] oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului.

Kángar oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Piaţă de produse agricole.

Kánsas [kænz¬s] rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Irigaţii.

Káposvar [´kapo¿vaar] oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunicaţii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI).

Kára Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ţărmul continentului asiatic al Federaţiei Ruse (Siberia de Vest). Suprafaţa: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu gheţari. Port pr.: Dikson.

Kará-Bogáz-Gol lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafaţa: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ţărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit.

Karaceáevo-Cerkésia República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federaţia Rusă, în N Caucazului. Suprafaţa: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991.

Karáchi [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încălţămintei şi ţesăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Instituţii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului.

Karakalpákia República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafaţa: 164,9 mii km2. Populaţia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construcţii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Karakorúm sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Gheţari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.).

Karakúm deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafaţa: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică .

Karélia República ~, republică autonomă în N-V Federaţiei Ruse. Suprafaţa: 172,4 mii km2. Populaţia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare.

Kárlovac [´karlovats] oraş în Croaţia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-no-catolică. Fortăreaţă (1579).

Kárlovy Váry [´karlovi´vari] oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunicaţii. Producere de porţelanuri, cristaluri, textile. Staţiune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358.

Kárlowitz [´karlovits] oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Veneţia, Polonia) şi Imperiul Otoman.

Kárpathos [´karpaqos] insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafaţa: 303 km2. Populaţia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m).

Kássel oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunicaţii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană (Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ).

Kaszuby [ka´¿ubõ] regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m.

Kâtmândú capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construcţii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu naţional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723.

Katowíce [kato´vitse] oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construcţii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598.

Kattegát strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lun-gime: 270 km. Lăţime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Káunas oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917).

Kawasáki [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ţărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construcţii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII).

Kazahstán República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafaţa: 2,71 mil. km2. Populaţia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, munţi, zone colinare. Climă temperat-continentală. Vegetaţie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfaţi, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kazán oraş în Federaţia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încălţăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117.

Kazanlîk oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale.

Kazbék vîrf vulcanic în munţii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de gheţari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine.

Kémerovo oraş în Federaţia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (oţel), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk .

Kenítra [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kénya República ~, stat în Africa de Est ecuatorială, situat între Tanzania, Uganda, Sudan, Etiopia, Somalia şi Oceanul Indian. Suprafaţa: 583 mii km2. Populaţia: 31 mil. loc. Capitala: Nairobi . Limbi oficiale: swahili, engleza. Relief de podiş, cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). Climă ecuatorială musonică. Vegetaţie de savană şi de semideşert. Parcuri naţionale. Rezervaţia Masai Mara . Bogate resurse de materii prime: aur, argint, cupru, plumb, magnezit, grafit, sare. Industrie de prelucrare a metalelor, de asamblare a mijloacelor de transport, textilă, alimentară. Se produc electricitate, derivate petroliere, televizoare, îngrăşăminte chimice, cherestea, ciment, mătase, hîrtie. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, ovine, caprine, cămile, porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai, cafea, bumbac, trestie de zahăr). Se mai cultivă porumb, sorg, sisal. Plantaţii de ananaşi, bananieri, cocotieri, citrice, arahide. Pescuit. Vînătoare. Export de cafea, ceai, produse petroliere, ciment, bumbac, carne, aur. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Căi ferate: 3 000 km. Căi rutiere: 63 400 km. Admis în ONU la 16 decembrie 1963.

Kerci oraş în Ucraina (Crimeea), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 180 mii loc. Nod de comunicaţii. Şantiere navale. Industrie extractivă (minereu de fier), metalurgică, siderurgică, alimentară (ulei vegetal, conserve de peşte). Pescuit. Teatru. Muzeu istorico-arheologic. Biserica Sf. Ioan Botezătorul (sec. X–XIII). Fondat de milesieni în sec. VI î.Hr., purtînd numele Panticapaion.

Kerguelén [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). Suprafaţa: 7 mii km2. Nepopulat. Climă subpolară. Gheţari. Vînătoare de balene şi de foci. Baze de cercetări ştiinţifice. Administrat de Franţa.

Kermádec [ker´madek] arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific, la N-E de Noua Zeelandă. Suprafaţa: 33,7 km2. Climă tropicală. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. Ad. max.: 10 047 m. Administrat de Noua Zeelandă.

Kermán (Kirmán) oraş în partea central-sudică a Iranului. 350 mii loc. Întreprinderi textile (ţesături de bumbac, covoare). Export de lînă, covoare. Moschei (sec. XI–XIV), citadelă (sec. XVIII). Fondat în sec. III d. Hr.

Khartoum [khar´tum] capitala Sudanului, oraş situat la confluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru. 930 mii loc. (1 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial (construcţii de maşini şi nave fluviale, poligrafie, încălţăminte, textile, produse farmaceutice şi alimentare), comercial şi financiar-bancar. Universitate. Muzee. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană.

Kíelce [´kjeltse] oraş în Polonia, la S de Varşovia. 214 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (cupru, marmură), siderurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, a cimentului, alimentară. Catedrală (sec. XII). Palat episcopal (sec. XVII). Fondat în 1173.

Kíev capitala Ucrainei, port pe fluviul Nipru. 2,64 mil. loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, fluvial, rutier). Important centru industrial (construcţii navale şi de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, poligrafic, încălţăminte, textile, produse alimentare) şi cultural. Academie de ştiinţe. Universitate. Alte instituţii de învăţămînt superior, şcoli profesionale şi de cultură generală. Teatre. Studiouri cinematografice. Muzee. Monumente istorice şi de arhitectură. Catedrale (sec. XI –XII), biserici, palate, clădiri vechi (sec. XV – XVIII). Fondat în sec. V. At. doc. în 860.

Kigáli capitala Rwandei, oraş situat în partea central-estică a ţării, la 1540 m alt. 156 mii loc. Aeroport internaţional. Întreprinderi de prelucrare a pielei, de încălţăminte, de confecţii, alimentare. Artizanat (olărit, ceramică). Piaţă pentru cafea şi animale. Universitate. Capitală din 1962.

Kilimanjáro [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii, în partea de N-E a Tanzaniei. Cel mai înalt de pe continent, format din trei conuri: Kibo (5 895 m), Mawenzi (5150 m), Shira (4006 m). Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt.), savane (pînă la 2 000 m), păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). Gheţari, zăpezi (la peste 5 300 m). Escaladat pentru prima dată în 1889.

Kímberley [´kimb¬li] oraş în Republica Africa de Sud (Cape). 158 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. Materiale de construcţii (ciment, cărămizi), mobilă, produse alimentare. Fondat în 1871.

Kíngston [´kihst¬n] capitala Jamaicăi, port la Marea Caraibilor. 633 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie metalurgică (oţel), de prelucrare a metalelor, petrolului, lemnului, de pielărie şi încălţăminte, de ciment, textilă, alimentară. Export de bauxită, tutun. Universitate. Muzee. Grădină botanică. Fondat în 1693.

Kíngston [´kihst¬n] oraş în S-E Canadei (Ontario), situat pe ţărmul de N-E al lacului Ontario . 107 mii loc. Centru industrial (construcţii navale, de locomotive şi motoare Diesel, produse chimice şi alimentare) şi cultural. Universitate. Colegiu regal militar. Monumente arhitectonice (sec. XVII–XVIII). Turism.

Kíngstown [´kihstaun] capitala statului Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine, în S-V insulei Sf. Vincenţiu (Antilele Mici). 30 mii loc. Aeroport. Catedrală. Grădină botanică.

Kinshása [kin´¿asa] capitala Republicii Democratice Congo, port pe fluviul Congo (Zair). 3,9 mil. loc. Aeroport. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului, construcţii navale, produse chimice şi farmaceutice, materiale de construcţii, cherestea, mobilă, produse alimentare. Academie de arte plastice. Universitate. Teatru. Muzee. Catedrală romano-catolică. Oraş fondat în 1861.

Kíribati República ~, stat insular în Oceania (Pacificul Central), pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert, Phoenix, Line şi al insulei Banaba (Ocean) , la N-E de Tuvalu. Suprafaţa: 861 km2. Populaţia: 96 mii loc. Capitala: Bairiki . Limbi oficiale: gilbertana, engleza. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. max. 80 m). Climă ecuatorială. Vegetaţie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ţării. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfaţi), pescuit, turism şi agricultură. Plantaţii de cocotieri, bananieri, arbori de pîine, papaya, taro. Prelucrarea coprei. Se cresc porcine. Exportă copră, peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, produse agroalimentare, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 640 km. Şi-a declarat independenţa la 12 iulie 1979.

Kirkúk [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului, la poalele munţilor Zagros . 420 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Expl. şi prelucrarea petrolului. Fabrici de ciment, de confecţii, de produse alimentare. Piaţă pentru cereale (grîu), lînă.

Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo, port pe fluviul Congo . 355 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de materiale de construcţii, de prelucrare a lemnului, textile, de produse chimice şi alimentare. Universitate. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville .

Kislovódsk oraş în S-V Federaţiei Ruse, la poalele de N ale munţilor Caucaz, la 800–1 200 m alt. 120 mii loc. Fabrici de mobilă, de confecţii şi textile, de produse alimentare. Hidrocentrală. Izvoare cu apă minerală. Staţiune balneoclimaterică. Muzee. At. doc. în 1803.

Kismáayo [kism´aajo] oraş în S-E somaliei, port la Oceanul Indian. 73 mii loc. Fondat în 1872. Kívu lac tectonic în Africa Orientală, situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda, la 1460 m alt.

Suprafaţa: 2,69 mii km2. Ad. max.: 496 m. Lipsa vieţuitoarelor. Erupţii vulcanice pe fundul lacului.

Kîrgîzstán (Kirghizstán)

República ~, stat în N-E Asiei Centrale, situat între Kazahstan, China, Tadjikistan şi Uzbekistan. Suprafaţa: 199 mii km2. Populaţia: 4,83 mil. loc. Capitala: Bişkek . Limba oficială: kirghiza. Relief predominant muntos, cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Climă continentală. Vegetaţia: păduri montane pe suprafeţe reduse, plante ierboase. Ţară agrar-in-dustrială. Zăcăminte de cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri de cupru, zinc, plumb. Industrie diversificată: extractivă, metalurgică, energetică, constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte; ciment, produse chimice, textile (din bumbac şi lînă), produse alimentare (zahăr, bere, lactate). Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu, porumb), pomicultura, legumicultura, sericicultura, creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine, porcine). Se mai cultivă bumbac, sfeclă de zahăr, tutun, floarea-soarelui, plante aromate. Exportă bumbac, lînă, mătase, carne, produse de pielărie, tutun, fructe. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 376 km. căi rutiere: 28 400 km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kîzîlkúm deşert în Asia Centrală (Uzbekistan, Kazahstan), între Amudaria şi Sîrdaria. Suprafaţa: cca 300 mii km2. Dune. Vegetaţie sărăcăcioasă.

Kládno oraş în Cehia, la 24 km N-V de Praga. 73 mii loc. Industrie extractivă (minereu de fier, cărbune), metalurgică (oţeluri), siderurgică (laminate), constructoare de utilaje, chimică, textilă, alimentară. Castel (sec. XVIII).

Kliázma rîu în Federaţia Rusă, afluent pe stînga al rîului Oka . Lungime: 686 km. Trece prin oraşele Orehovo-Zuevo, Vladimir, Kovrov.

Kliucévski vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . Alt. max.: 4 750 m. Ultima erupţie în anii 1972–1974.

Klóndike [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei, în munţii Ogilvie , pe rîul Klondike . Suprafaţa: 2100 km2. Primele descoperiri în anii 1894–1896. Centru pr.: Dawson .

Kóblenz [‘kooblents] oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat), port la confluenţa Rinului cu Moselle . 114 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini (avioane), siderurgică, electronică, farmaceutică, a sticlei, de mobilă, de pielărie, alimentară. Centru de vinificaţie. Catedrală (sec. XII–XV), biserica iezuiţilor (sec. XVII). Muzee. Turism. Oraş din 1254.

Kódiak [‘koudiæk] insulă americană în N-E Oceanului Pacific, la sud de peninsula Alaska . Suprafaţa: 14 mii km2. Populaţia: 5 mii loc. (în majoritate eschimoşi). Relief de dealuri şi munţi. Climă aspră. Pescuit (somn). Bază navală şi aeriană.

Kóhtla-Járve oraş în Estonia, pe ţărmul Golfului Finic, la 150 km E de Tallinn. 75 mii loc. Industrie petrochimică, de cherestea şi mobilă, textilă şi de confecţii, alimentară. Muzee.

Kokánd oraş în Uzbekistan, în depresiunea Fergana , pe rîul Karasu . 178 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (metalurgie, electrotehnică, textile, produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). At. doc. în sec. X.

Kóla peninsulă în N-V Federaţiei Ruse, între Marea Albă şi marea Barents. Suprafaţa: 100 mii km2. Relief muntos (în V), deluros (în centru) şi vălurat (în S). Climă caldă (sub influenţa Golfstromu-lui). Vegetaţie de tundră, silvotundră şi de conifere. Zăcăminte: apatite, cupru, nichel, fier. Oraşe pr.: Murmansk, Severomorsk . Baze militare.

Kolîmá cîmpie în Federaţia Rusă, în N-E Siberiei, străbătută de rîul Kolîma . Suprafaţa: 170 mii km2. În munţii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur.

Köln [kœln] oraş în V Germaniei, port pe fluviul Rin . 965 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport internaţional. Industrie extractivă (cărbune brun), siderurgică, constructoare de maşini (locomotive, vagoane, tractoare, automobile ale firmei “Ford“), electrotehnică, chimică, farmaceutică, poligrafică, textilă, alimentară. Instituţii financiar-ban-care. Universitate. Conservator. Teatre. Muzeu de artă. Monumente istorice şi arhitectonice. Grădină botanică. Fondat în anul 38 d. Hr.

Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering), la E de peninsula Kamceatka . Suprafaţa: 1 848 km2. Relief vulcanic. Pescuit, vînătoare. Aparţine Federaţiei Ruse.

Kómi República ~, republică autonomă în Federaţia Rusă, în N-V munţilor Ural . Suprafaţa: 415,9 mii km2. Populaţia: 1,4 mil. loc. Centru adm.: Sîktîvkar . Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, alebastru. Expl. forestiere. Materiale de construcţii, prelucrarea metalelor, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Se cultivă secară, orz, ovăz, grîu, legume. Creşterea animalelor (reni, bovine, porcine). Vînătoare.

Kootenay lac în S-V Canadei (Columbia britanică). Suprafaţa: 435 km 2. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). Pe cursul superior al rîului se află parcul naţional Kootenay , cu cascade, defilee, izvoare cu ape minerale, păduri, diferite specii de animale.

Kopetdág lanţ muntos în Asia Centrală, la graniţa dintre Iran şi Turkmenistan. Lungime: 450 km. Lăţime: 40 km. Alt. max.: 2942 (vf. Rîzeh ).

Kórçë [´kort¿¬] oraş în S-E Albaniei, la S de lacul Ohrida. 68 mii loc. Industrie extractivă, a pielăriei, sticlei şi tutunului, textilă şi alimentară. Piaţă agricolă.

Kordofán regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului, la V de valea Nilului Alb . Înălţimi stîncoase (alt. max. 1460 m), nisipuri.

Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia), district în Federaţia Rusă, în N peninsulei Kamceatka . Suprafaţa: 301,5 mii km2. Populaţia: 39 mii loc. Centru adm.: Palana . Relief muntos. Climă subarctică. Vegetaţie de tundră. Expl. de cărbune. Creşterea renilor. Pescuit, prelucrarea peştelui. Vînătoare.

Košciúszko [ko¿´tsu¿ko] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. Alt. max.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). Păduri de eucalipt, arbuşti, păşuni alpine. Sporturi de iarnă.

Kóšice [´ko¿itse] oraş în E Slovaciei, situat pe rîul Hernád . 241 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie siderurgică, de prelucrare a lemnului, a porţelanului, alimentară (vinuri). Universitate. Catedrală (sec. XIV). Muzeul tehnicii. At. doc. în 1241.

Kósovo (Metóhia) provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 10,9 mii km2. Populaţia: 1,7 mil. loc. Centru adm.: Priština . Zăcăminte: lignit, minereuri de plumb, zinc. Industrie metalurgică, textilă, alimentară. Cereale. Pomicultură. Creşterea ovinelor. Conflict interetnic declanşat în 1997.

Kótka oraş în S-E Finlandei, situat pe o mică insulă din Golful Finic. 56,5 mii loc. Fabrici de cherestea, celuloză, hîrtie. Fondat în 1878.

Kótlin insulă în Marea Baltică (Golful Finic) . Suprafaţa: 16 km2. Pe această insulă se află fortăreaţa Kronştadt , construită în 1703. Administrată de Federaţia Rusă.

Krakatáu insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda , între insulele Yava şi Sumatera . A fost parţial distrusă în 1883 în urma erupţiei vulcanului Krakatau . Suprafaţa: 10,5 km2. Ultima erupţie a avut loc în 1972–1973.

Krasnodár oraş în S-V Federaţiei Ruse, situat pe rîul Kuban . 639 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, feroviar, rutier). Important centru economic şi cultural. Industrie petrolieră, constructoare de maşini (strunguri, aparate radio şi electrotehnice, de măsurat, compresoare), de prelucrare a lemnului şi pielei, chimică, textilă, de încălţăminte, de ţesături şi confecţii, farmaceutică, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior (universităţi, institute). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1793. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar .

Krasnoiársk oraş în Federaţia Rusă, în partea de sud a Siberiei de Est, situat pe fluviul Enisei . 920 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, fluvial, rutier). Mare centru industrial: metalurgie, siderurgie (uzină de aluminiu), construcţii navale, de maşini agricole şi utilaj greu. Se produc televizoare, produse chimice, ciment, mobilă, hîrtie, textile, produse alimentare. Hidrocentrală. Universităţi. Teatre. Muzee. Biserica Buna-Vestire (1804–1812). Fondat în 1628.

Kréfeld oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe fluviul Rin . 250 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construcţii de maşini şi aparatură electronică, poligrafie, textile (mătase, catifea), confecţii, produse alimentare. Castel de apă (sec. XII). Ruinele unei cetăţi din sec. XV. Muzeu de artă contemporană. At. doc. în sec. XII.

Krishna [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. Lungime: 1 285 km. Se varsă în golful Bengal. Navigabil pe cursul inferior. Irigaţii. Denumirea veche: Kistnâ .

Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca , capitala Malaysiei. 1,1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aerodrom internaţional. Construcţii de maşini (automobile asamblate). Reparaţii ale materialului rulant. Fabrici de cherestea, textile, alimentare. Universităţi. Moschee (1873). Fondat în 1857.

Kubán fluviu în S-V Federaţiei Ruse. Lungime: 907 km. Izvorăşte din gheţarii Caucazului, în preajma vîrfului Elbrus , trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov, printr-o deltă. Navigabil pe cursul inferior. Irigaţii.

Kuciúk-Kainargí localitate în N-E Bulgariei. Aici, la 10/21 iulie 1774, a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc, în urma războiului din 1768–1774. Conform tratatului Rusia a obţinut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la navigaţie comercială în mare şi prin strîmtori, dar a fost nevoită să recunoască independenţa Hanatului Crimeii.

Kulikóvo cîmpie în S-V Rusiei europene, între fluviul Don şi rîul Nepriadva , unde, la 8 septembrie 1380, oştirile ruseşti, conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi, a înfrînt hoardele mongolo-tătare, apropiind în acest mod eliberarea ţării de sub dominaţia mongolo-tă-tară.

Kumamóto oraş în Japonia (Ky-ush-u), situat pe fluviul Shira . 631,2 mii loc. Nod de comunicaţii. Construcţii de avioane, industria porţelanului, fabrici textile, chimice (îngrăşăminte), alimentare. Universitate. Muzeu. Castel (sec. XVI). Pelerinaj budist. Fondat în sec. XVI.

Kunlún sistem muntos în Asia Centrală, pe teritoriul Chinei, limita de N şi de S a podişului Tibet . Alt. max.: 7723 m (vf. Muztag ). Lungime: 2700 km. Vulcani. Gheţari. Zăcăminte de cărbune, minereuri de fier, cupru şi aur.

Kurá fluviu pe teritoriul statelor Turcia, Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Lungime: 1515 km. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia), trece prin oraşele Gori, Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. Hidrocentrale. Irigaţii în cursul inferior.

Kurdistán sistem muntos în S-V Asiei, la graniţa Iranului cu Turcia şi Irak. Alt. max.: 4168 m (vf. Djilo ). Climă subtropicală. Păşuni alpine (pînă la alt. de 3500–3800 m), mai sus – zăpezi permanente şi gheţari. Zăcăminte de cărbune, petrol, argint. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi.

Kuríle Insulele ~, arhipelag format din 56 de insule, situat în N-V Oceanului Pacific, între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S), aparţinînd Federaţiei Ruse. Suprafaţa: 15,6 mii km2. Lungime: 1200 km. Relief muntos. Climă temperată musonică. Pescuit, vînătoare.

Kuroshio (Kuro-ªivo) curent marin cald în Oceanul Pacific, de-a lungul coastelor de E ale Japoniei, cu direcţia N-E. Lăţime: 170 km. Viteză: 2–6 km/h. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. Influenţă puternică asupra regiunilor învecinate.

Kursk oraş în Federaţia Rusă, la 536 km S de Moscova, situat pe rîul Seim . 440 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru economic şi cultural. Industrie extractivă (minereu de fier), siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, acumulatoare, aparataj electrotehnic), chimică, farmaceutică, de confecţii, alimentară. Centrală atomoelectrică. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Mănăstirea Sf. Treime (sec. XVII. Catedrală (sec. XVIII). At. doc. în 1032.

Kustanái oraş în N Kazahstanului , situat pe rîul Tobol , la 274 km E de Magnitogorsk. 235 mii loc. Nod feroviar. Industrie extractivă (aur), electrotehnică, de prelucrare a metalelor şi pielei, alimentară. Piaţă pentru cereale. Fondat în 1879.

Kutaísi oraş în Georgia (Gruzia), situat pe rîul Rioni . 239 mii loc. Staţie de cale ferată. Centru industrial: construcţii de maşini (autobasculante, tractoare, utilaj minier), prelucrarea pieilor, sticlărie; fabrici textile, de mobilă, de produse alimentare. Expl. de cărbune. Catedrală în ruine (sec. XI). Fondat în sec. V–VI.

Kuwait [ku´wait] Státul ~ , stat în Asia de S-V, situat pe ţărmul de N-V al Golfului Persic, între Irak şi Arabia Saudită. Suprafaţa: 17,82 mii km2. Populaţia: 2,11 mil. loc. Capitala Kuwait . Limba oficială: araba. Relief de podiş deşertic (în V), cu cîmpii litorale (în restul teritoriului), cuprinzînd şi cîteva insuliţe din apropierea ţărmului golfic. Climă tropical-de-şertică. Vegetaţie săracă, localizată în regiunile cu oaze. Economie bazată pe extracţia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). Dispune de rezerve mari de gaze naturale. Industrie chimică, de ciment, de desalinizare a apei de mare, alimentară. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale, tutun, curmali, legume. Se cresc ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuit intens (peşte, crevete). Exportă petrol şi produse petroliere, gaze lichefiate, piei, zahăr, ţigări, lînă, perle. Importă maşini, utilaje şi echipament industrial, mijloace de transport, fontă, oţel, textile, confecţii, produse agro-alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 4,7 mii km. Flotă comercială maritimă.

Kuwait (Al-Kuwait) capitala statului Kuwait, port la Golful Persic. 30 mii loc. (900 mii loc. în conurbaţie). Aeroport internaţional. Principal centru industrial: construcţii şi reparaţii de nave, asamblarea automobilelor, frigiderelor şi televizoarelor; fabrici de desalinizare a apei de mare, fabrici de produse alimentare. Pescuit (peşte, perle). Universitate. Muzee. Vestigii arheologice.

Kuzbáss mare bazin carbonifer în Federaţia Rusă, în partea de S-V a Siberiei. Suprafaţa: 26,7 mii km2. Importantă zonă industrială: expl. de cărbune, siderurgie, construcţii de maşini, aparatură electrotehnică, produse chimice. Oraşe pr.: Kemerovo, Novokuzneţk, Prokopievsk ş. a.

Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦), la N-E de –Osaka. 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Mare centru industrial: construcţii aeronautice, uzine electrotehnice şi chimice, fabrici textile (bumbac, mătase) şi de produse alimentare; artizanat (obiecte din bronz, porţelanuri). Străvechi monumente de arhitectură (palate, temple, sanctuare). Muzee. Turism. Fondat în 788.

Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez, situată în partea de S a acestuia. Suprafaţa: 42,6 km2. Populaţia: 13,4 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1787 m pe vf. Kujû ). Climă subtropicală musonică. Vegetaţie abundentă. Zăcăminte de cărbune. Culturi agricole: orez, trestie de zahăr, ceai. Oraşe pr.: Nagasaki, Fukuoka, Kumamoto .

Kzîl-Ordá oraş în Kazahstan, situat pe rîul Sîrdaria . 167 mii loc. Staţie de cale ferată. Centru industrial: materiale de construcţie, fabrici de celuloză şi hîrtie, de încălţăminte şi textile, de produse alimentare. Institut pedagogic. Muzeu de istorie şi etnografie. Fondat în 1820. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti , pînă în 1925 – Petrovsk .

Labradór peninsulă în N-E Americii de Nord, pe teritoriul Canadei, între golfurile Hudson şi Sf. Laurenţiu . Suprafaţa: 1,4 mil. km2. Relief deluros (200 – 800 m alt.). Alt. max.: 1676 m. Zăcăminte: minereuri de fier, nichel, cupru. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). Vegetaţie de tundră (în N), păduri de conifere (în rest). Pescuit. Vînatul animalelor de blană.

Labradórului Márea ~, mare în N-V Oceanului Atlantic, între peninsula Labrador , insula Ţara lui Baffin şi Groenlanda . Suprafaţa: 1,07 mil. km2. Ad. max.: 4 316 m.

Lachlan [´lækl¬n] rîu în S-E Australiei, afluent al rîului Murrumbidgee . Lungime: 1 500 km. Străbate cîmpia Murray .

Lácul Rénilor lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. Suprafaţa: 6,3 mii km 2. Alt.: 350 m.

Lácul Róºu lac de baraj natural în România, pe cursul superior al rîului Bicaz , format în 1837 prin surparea unei porţiuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . Staţiu-nea climaterică Lacul Roşu . Turism.

Lácul Sclávilor lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. Suprafaţa: 30,3 mii km 2. Ad. max.: 140 m. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie .

Lácul Superiór lac în America de Nord, la graniţa dintre SUA şi Canada. Suprafaţa: 82,7 mii km 2. Ad. max.: 397 m. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume.

Lácul Úrºilor lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. Suprafaţa: 31,1 mii km 2. Ad. max.: 137 m. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu.

Ládoga lac în N-V Federaţiei Ruse, la E de Sankt-Petersburg. Suprafaţa: 17,7 mii km 2. Ad. max.: 230 m. Este cel mai mare lac din Europa. Din el izvorăşte rîul Neva . Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică, Marea Albă şi bazinul fluviului Volga .

Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului, situat pe rîul Ravi . 3,1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: metalurgie, electrotehnică, prelucrarea metalelor, textile, artizanat. Piaţă agricolă. Universitate. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate, moschee, mauzolee). Grădina Châlimar Bâgh (sec. XVII).

Lake Placid [´lejk´plæsid] staţiune balneoclimaterică în N-E SUA (New York), în munţii Adirondack, pe ţărmul lacului Placid, centrul sporturilor de iarnă. Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980.

Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Franţei. Suprafaţa: 42,1 mii km 2. Populaţia: cca 2,5 mil. loc. Centru adm.: Toulouse . Industrie extractivă (bauxită, plumb), forestieră, alimentară. Pomicultură, viticultură. Creşterea animalelor, în special a oilor. Turism. Statut de provincie a ţării: din sec. XIII pînă în 1790.

Lanzaróte [lanqa´rote] insulă în V arhipelagului Canare . Suprafaţa: 973 km2. Populaţia: 44 mii loc. Oraş pr.: Arrecife . Relief muntos vulcanic (alt. max. 670 m). Climă tropicală. Pomicultură.

Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei

situat pe fluviul Huanghe , centrul adm. al provinciei Gansu . 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: rafinării de petrol, electrotehnică, petrochimie, sticlărie, construcţii de maşini pentru transport şi minierit, fabrici textile şi de produse alimentare. Centrală nucleară. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior.

Láos República Democrátică Populară ~, stat în Asia de S-E, situat în peninsula Indochina, între China, Cambodgia, Thailanda şi Birmania. Suprafaţa: 236,8 mii km2. Populaţia: 5,76 mil. loc. Capitala: Vientiane . Limba oficială: lao. Relief predominant muntos, cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). Climă tropicală musonică. Vegetaţie: păduri cu arbori de lemn preţios (teck, mahon; 88% din teritoriu). Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase, aur, pietre scumpe, huilă, ghips. Potenţial hidroenergetic. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. Expl. forestiere. Meşteşugărit. Se cultivă orez, porumb, arahide, citrice, tutun, bumbac, sericicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine, bivoli, porcine). Exportă orez, cafea, bumbac, staniu, materiale şi produse din lemn. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 18,2 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

La Pérouse [la pe´ruuz] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido , care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. Lungime max.: 100 km. Lăţime max.: 43 km. Ad.: 50–118 m.

La Pláta [la´plaata] oraş în E Argentinei, port la Oceanul Atlantic, centrul adm. al provinciei Buenos Aires. 560 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol, construcţii navale, prelucrarea lemnului, fabrici textile şi de încălţăminte, alimentare (prepararea cărnii); export de cereale, carne, lînă, piei. Universitate. Muzee.

Lapónia regiune în N Europei, în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola , pe teritoriul statelor Norvegia, Suedia, Finlanda şi parţial în Federaţia Rusă. Suprafaţa: 400 mii km2. Populaţia: 45 mii loc. Relief muntos şi de podiş. Climă arctică. Numeroase lacuri şi mlaştini. Vegetaţie de tundră, în sud păduri de conifere. Resurse naturale: minereuri de fier, nichel, cupru, apatită. Creşterea animalelor. Pescuit. Vînătoare.

Láptev Márea ~, mare în bazinul Oceanului Arctic, cuprinsă între ţărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . Suprafaţa: 660 mii km2. Ad. max.: 3385 m. Ad. med.: 520 m. În marea Laptev se varsă fluviul Lena .

Láptev Strîmtoárea ~, strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . Lungime: 1154 km. Lăţime: 50–62 km. Ad. medie: 11–16 m. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. I. Laptev (1701–1767).

Lárga rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului. Izvorăşte în apropierea com. Lărguţa (rn. Cantemir). Lungime: 30 km. La 2 iulie 1770, pe rîul Larga, oştirile ruseşti, în f runte cu mareşalul P. A. Rumeanţev, i-au învins pe turci. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia.

Lárissa [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia), situat pe rîul Piniós . 115 mii loc. Industrie textilă, a hîrtiei, a materialelor de construcţie, alimentară. Tîrguri agricole anuale. Ruine antice. Muzeu arheologic.

Las Pálmas oraş în Spania, în insula Gran Canaria (Insulele Canare) , port în N insulei. 361 mii loc. Reparaţii navale. Industrie uşoară, alimentară (conserve de fructe). Centru comercial (trafic de mărfuri). Staţiune balneoclimaterică. Catedrală (sec. XV–XVIII). Muzeu. Turism.

Las Végas oraş în V SUA (Nevada). 202 mii loc. Aeroport internaţional. Industrie electrotehnică, de prelucrare a metalelor, alimentară. Universitate. Cercetări nucleare. Centru comercial şi turistic. Staţiune balneoclimaterică.

Latákia [la´taakia] oraş în V Siriei, port la Marea Mediterană. 197 mii loc. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice, aparatură electrotehnică), textilă (ţesături de mătase), alimentară (ulei de măsline, conserve). Centru comercial (export de tutun). Universitate.

Látium regiune în partea centrală a Italiei. Suprafaţa: 17,2 mii km 2. Populaţia: 5 mil. loc. Centru adm.: Roma . Zonă industrială şi agricolă (cereale, măslini, citrice, viţă de vie, pomi fructiferi).

Lausánne [lo´zan] oraş în S-V Elveţiei, situat pe malul lacului Geneva, centrul adm. al cantonu-lui Vaud. 139 mii loc. (252 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii (rutier, fluvial, feroviar, aerian). Centru financiar-bancar, comercial şi turistic. Industrie textilă, farmaceutică, alimentară. Universitate. Muzee. Catedrală (sec. XII–XIII). Castel episcopal (sec. XV). Staţiune balneoclimate-rică. Străveche aşezare romană (Lausonna).

Lãpúºna comună în Republica Moldova (rn. Hînceşti). În sec. XIV–XVI: tîrg, centru adm. al ţinutului Lăpuşna, punct vamal. At. doc. în 1430 (1431).

Lãpúºna (Lãpuºniþa) rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului. Izvorăşte la E de com. Vărzăreşti (rn. Ungheni). Lungime: 70 km.

Lecce [´let¿e] oraş în S-E Italiei (Puglia). 101 mii loc. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, textilă, de încălţăminte, alimentară (vinuri, ulei vegetal etc.); produse din ceramică. Universitate. Monumente de arhitectură: biserică (1180), bazilică (1548), palat episcopal (1420–1428). Ruinele unui amfiteatru roman.

Lech [leç] rîu în Europa Centrală, în Austria şi Germania, afluent al Dunării. Izvorăşte din Alpii Austriei, străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. Lungime: 263 km. Hidrocentrale.

Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia), situat pe canalul Aire . 495 mii loc. (2,1 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru industrial: construcţii de maşini (avioane, locomotive, automobile, motoare pentru avioane etc.), industrie electrotehnică, chimică, textilă, de pielărie, mobilă şi hîrtie, poligrafică, alimentară. Universitate (1904). Muzee. Biserici (sec. XVII–XIX), primărie (sec. XIX).

Léeuwarden [´leewarda] oraş în N Olandei, situat pe rîul Se , centrul adm. al provinciei Friesland . 89 mii loc. Aeroport. Centru industrial (mase plastice, textile, mobilă, hîrtie, încălţăminte, produse alimentare). Monumente de arhitectură (primărie, clădiri vechi).

Lefkás insulă grecească în Marea Ionică. Suprafaţa: 303 km2. Popuilaţia: 25 mii loc. Oraş pr.: Lefkás . Relief muntos (alt. max. 1158 m). Măslini, citrice, viţă de vie. Pescuit. Templul lui Apolo în ruine.

Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). 55 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini-unelte şi aparataj electric, prelucrarea lemnului, fabrici de produse chimice, textile, alimentare. Castel (1250, sec. XVI–XVI). Biserică (1518–1529).

Leiden [leid¬] oraş în S-V Olandei, port în delta Rinului , la 15 km de Haaga. 120 mii loc. Şantiere navale, aparatură electrotehnică, produse chimice, cosmetice (parfumuri) şi alimentare. Vechi centru tipografic. Universitate. Muzee: etnografic, militar, “Rembrandt“. Observator astronomic. Castel (sec. XII), biserici (sec. XIII–XIV), primărie (sec. XVI–XVII). Fondat în sec. X.

Leipzig [´laipsiç] oraş în E Germaniei (Sachsen), situat pe fluviul Weisse . 530 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Important centru industrial, comercial şi cultural. Construcţii de maşini şi aparataj electrotehnic, poligrafie, textile, încălţăminte, mase plastice, hîrtie, instrumente muzicale, produse alimentare. Tîrguri internaţionale. Academii (de ştiinţe, de arte grafice). Universitate. Monumente istorice şi de arhitectură. At. doc. ca oraş (Lipsk ) în sec. XI.

Lémpa fluviu în America Centrală, pe teritoriul statelor Guatemala, Honduras, El Salvador. Se varsă în Oceanul Pacific, în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. Lungime: 325 km. Navigabil pe cursul inferior. Resurse hidroenergetice.

Léna fluviu în Federaţia Rusă (Siberia de Est). Lungime: 4 400 km. Suprafaţa bazinului: 2,5 mil. km2. Izvorăşte din munţii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. Afluenţi: Kirenga, Vitim, Aldan, Viliui, Muna . Pescuit. Potenţial hidroenergetic.

León oraş în N-V Spaniei. 146 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, feroviar, aerian). Industrie extractivă (antracit), metalurgică, de prelucrare a metalelor, a lemnului şi a pielei, textilă, farmaceutică, alimentară. Biserică (sec. XI–XII). Catedrală (sec. XII). Mănăstire (sec. XVI). Turism. Fondat în 882.

Leóva oraş în Republica Moldova, situat pe malul Prutului, la 97 km S-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Leova. 13 mii loc. Industrie uşoară. Fabrici alimentare. Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva (1818). Muzeu. At. doc. în 1489.

Lepontíni Múnţii ~, culme muntoasă în munţii Alpi , la graniţa Italiei cu Elveţia. Lungime: 130 km. Alt. max.: 3570 m. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard , străbătute de şosele şi căi ferate.

Lésbos [´lesvos] insulă în E Mării Egee, lîngă ţărmurile Turciei. Suprafaţa: 1,6 mii km2. Populaţia: 116 mii loc. Oraş pr.: Mytilene . Relief deluros (alt. max. 968 m). Zăcăminte de magneziu, plumb, crom, marmoră. Izvoare termale. Plantaţii de citrice, măslini, tutun. Viticultură. Pescuit. Aparţine Greciei.

Lesótho [l¬´soto] Regátul ~, situat în S Africii, avînd frontiere din toate părţile cu statul Africa de Sud. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . Suprafaţa: 30,35 mii km2. Populaţia: 2,2 mil. loc. Capitala Masseru . Limbi oficiale: sotho, engleza. Relief format de podişul Basuto (alt. 2 000–3 000 m) în V şi de Munţii Scorpiei (alt. max. 3482 m) în E şi S. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. Vegetaţie predominant de stepă. Faună relativ săracă. Industrie extractivă (diamante, roci de construcţie), energetică, chimică, de mobilă şi încălţăminte, alimentară (carne, lapte). Culturi agricole: grîu, porumb, sorg, legume, fructe. Este dezvoltată creşterea animalelor, în special se cresc caprine, bovine, cabaline. Pescuit. Majoritatea populaţiei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. Exportă confecţii, încălţăminte, mobilă, vite, lînă, mohair, piei, diamante. Importă mijloace de transport, produse industriale şi alimentare, produse petroliere. Căi ferate: 2,6 km. Căi rutiere: 5 324 km. Admis în ONU la 17 octombrie 1966.

Letónia República ~, stat în N-E Europei Centrale, la ţărmul Mării Baltice, situat între Estonia, Rusia, Belarus şi Lituania. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Suprafaţa: 64,61 mii km2. Populaţia: 2,6 mil. loc. Capitala: Riga . Limba oficială: letona. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. 150–300 m). Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. Vegetaţie: păduri de conifere (45% din teritoriu), turbării. Faună variată: zimbrul, castorul, ursul brun, ondatra. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole, motoare electrice, vagoane, mijloace de transport, frigidere, aparate de radio, de televiziune, de telefon; chimică, de mobilă, de hîrtie, de tricotaje, alimentară). Centrale termoelectrice. Dispune de materii prime (dolomit, calcar, ghips, turbă, roci de construcţie, lemn). În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine). Culturi agricole: cereale (orz, grîu, secară), sfeclă de zahăr, legume, cartofi, plante furajere. Pescuit intens. Se practică apicultura. Turism. Exportă maşini şi utilaje industriale, aparatură electrică şi electrotehnică, textile şi confecţii, lemn şi produse din lemn, peşte şi conserve de peşte, produse de carne şi lapte. Importă materii prime industriale, maşini şi echipament, produse chimice, combustibili. Căi ferate: 2 413 km. Căi rutiere: 64 700 km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Leuvén [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei, situat pe rîul Dyle . 114 mii loc. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, de aparate electronice şi electrotehnice, de produse chimice; fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei, de încălţăminte şi textile, de produse alimentare. Universitate. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. XV), biserici (sec. XVII). Parc din sec. XVI–XVIII. Fondat în sec. IX.

Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. Relief predominant muntos. Climă mediteraneană. Culturi de măslini şi viţă de vie. Străvechi adăposturi săpate în stîncă, picturi rupestre din milen. VII î. Hr.

Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe fluviul Rin , la 12 km N de Köln . 168 mii loc. (2000). Industrie chimico-far-maceutică (medicamente, filme fotografice), metalurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. A luat fiinţă prin comasarea mai multor localităţi cu oraşul Wiesdorf . Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889), mare producător de vopsea.

Léwis [´luu¬s] cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride , din N-E Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 2,3 mii km2. Populaţia: 28 mii loc. Oraş pr.: Stornoway . Relief muntos. Climă oceanică. Creşterea animalelor. Pescuit.

Léyte [´leiti] insulă în E arhipelagului Filipine, situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). Suprafaţa: 8 mii km2. Populaţia: 1,5 mil. loc. Oraş pr.: Tacloban . Relief vulcanic (alt. max. 1349 m). Climă subecuatorială. Păduri tropicale. Plantaţii de cocotieri, trestie de zahăr. Pescuit.

Libán República ~, stat în Asia de Sud-Vest, situat pe ţărmul estic al Mării Mediterane, între Siria şi Israel. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Suprafaţa: 10,4 mii km2. Populaţia: 3,9 mil. loc. Capitala: Beirut . Limba oficială: araba. Relief predominant muntos: munţii Liban (alt. max. 3088 m) în V şi munţii Antiliban şi Hermon (alt. max. 2814 m) în E, cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa , străbătută de rîurile Orontes şi Litani . Climă mediteraneană. Vegetaţie montană (păduri de cedru, 9% din teritoriul ţării), şi de stepă. Faună relativ săracă. Parcuri naţionale, rezervaţii naturale. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură, operaţii financiare, turism şi comerţ. Dispune de resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, mangan, uraniu, sare, ghips, roci de construcţie. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt, textile, alimentare). Rafinării de petrol. Ramuri agricole: pomicultura, viticultura, legumicultura, producţia de cereale (grîu, orz, ovăz, porumb), creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine). Meşteşugărit. Pescuit şi recoltarea de bureţi. Turism intens. Exportă animale vii, lînă, citrice, banane, măsline. Importă maşini şi echipamente de transport, metale şi produse din metal, combustibili. Căi ferate: 222 km. Căi rutiere: 7 300 km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Libéria República ~, stat în Africa de Vest, situat pe ţărmul Oceanului Atlantic, între Sierra Leone, Guineea şi Côte d’Ivoire. Divizat în 13 comitate. Suprafaţa: 11,4 mii km2. Populaţia: 3,3 mil. loc. Capitala: Monrovia . Limba oficială: engleza. Relief de podiş (alt. 400–600 m), mărginit în N de o zonă muntoasă (munţii Nimba , alt. max. 1752 m), iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. Climă tropical-musonică. Vegetaţie: păduri tropicale şi de savană. Faună bogată: leoparzi, antilope, hipopotami, cimpanzei. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier, diamante, mangan, titan, grafit, aur), exploatări forestiere, industria uşoară (de ciment, cauciuc natural, mobilă, încălţăminte, uleiuri vegetale, zahăr, produse lactate), pescuitul, agricultura (arbori de cauciuc, de cafea şi de cacao, palmieri, bananieri, citrice, orez, manioc, porumb, batate). Creşterea animalelor (caprine, ovine, porcine). Turism. Exportă cauciuc, minereu de fier, lemn şi produse din lemn, diamante, aur, cafea, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse chimice şi alimentare. Căi ferate: 493 km. Căi rutiere: 10,3 mii km. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume, datorită taxelor mici). Admis în ONU la 2 noiembrie 1945.

Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă , stat în N Africii, situat la ţărmul Mării Mediterane, învecinat cu Egipt, Sudan, Ciad, Niger, Algeria şi Tunisia. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). Suprafaţa: 1,7 mil. km2. Populaţia: 5,98 mil. loc. Capitala: Tripoli . Limba oficială: araba. Relief de pustiuri şi semipustiuri, cu zone de podiş pietros în V, cu masive muntoase în N-V (alt. sub 1000 m) şi în S (prelungirea munţilor Tibesti , alt. max. 2 286 m), cu Deşertul Libiei în E şi reg. colinare şi de cîmpie în N-E. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. Vegetaţie semideşertică: păşuni, păduri mici (0,3% din teritoriu). Bogate resurse în subsol: petrol, gaze naturale, minereu de fier, uraniu, sulf, sare, calcar, ghips. Industrie extractivă, siderurgică, chimică, textilă, alimentară. Produce cabluri electrice, îngrăşăminte azotoase, hîrtie, încălţăminte, ţesături şi confecţii, lînă şi covoare, produse alimentare. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu, ovăz), legume, în oaze – citrice, măslini, curmali, arahide, batate, migdali, tutun, viţă de vie. Se practică apicultura. Se cresc ovine, caprine, cămile, bovine. Este dezvoltat meşteşugăritul. Pescuit. Turism. Exportă petrol brut, lînă, piei, ulei de măsline, arahide, curmale, carne, peşte. Importă maşini, utilaje şi echipamente industriale, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse agricole. Nu are căi ferate. Căi rutiere: 81 650 km. Flotă comercială maritimă.

Librevílle [libr¬´vil] capitala statului Gabon, oraş situat în V ţării, port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). 420 mii loc. Aeroport. Industrie de prelucrare a metalelor, lemnului şi tutunului, chimică, de ciment, textilă, alimentară. Prin port se exportă lemn, bumbac, cafea, cacao, arahide. Universitate (1970). Fondat în 1849.

Lídice [´lidjitse] localitate în N-V Republicii Cehe, la 16 km N-V de Praga. În iunie 1942 populaţia a fost exterminată de hitleriştii germani. Muzeu memorial.

Liechtenstein [´liht¬n´¿tain] Principátul ~, stat în partea central-sudică a Europei, în munţii Alpi, învecinat cu Elveţia şi Austria. Este divizat în 11 comune. Suprafaţa: 160 km2. Populaţia: 33 mii loc. Capitala: Vaduz . Limba oficială: germana. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. 400–600 m), precum şi muntos în E (alt. max. 2599 m). Climă temperat-con-tinentală. Vegetaţie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu), păşuni alpine (30%). Rezervaţii naturale. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule, aparate electronice şi optice, maşini-unelte, produse chimice, textile, alimentare). Se cresc animale pentru lapte şi carne. Viticultură. Centru financiar mondial. Turism. Exportă maşini şi mijloace de transport, produse din metal şi chimice, materiale de construcţie, bunuri de larg consum. Importă maşini şi echipamente industriale, combustibili, produse agricole. Căi ferate: 19 km. Căi rutiere: 323 km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 18 septembrie 1990.

Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei, situat pe stînga fluviului Meuse , centru adm. al prvinciei Liége . 212 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier, fluvial). Industrie siderurgică, constructoare de maşini (automobile, biciclete), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Centru carbonifer. Universitate. Observator astronomic. Muzee (arheologic, de artă). Monumente (catedrală, biserici, palat episcopal). At. doc. în 721.

Ligúria regiune în N-V Italiei, la ţărmul golfului Genova . Suprafaţa: 5,4 mii km2. Populaţia: 1,9 mil. loc. Centru adm.: Genova . Metalurgie, construcţii navale, produse electrotehnice, chimice, textile şi alimentare. Culturi agricole: măslini, citrice, viţă de vie. Se cresc animale pentru lapte şi carne.

Ligúricã Márea ~, mare în bazinul mediteranean, între ţărmurile Italiei, Franţei şi insulele Corsica şi Elba. Suprafaţa: 30 mii km2. Ad. max.: 2 650 m.

Lille [lil] oraş în N Franţei, la 218 km de Paris. 180 mii loc. Nod de comunicaţii (aerian, fluvial). Industrie metalurgică, constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice, chimică, de încălţăminte şi prelucrarea tutunului, alimentară. Academie. Muzee. Biserici (sec. XIV –XIX), catedrală (sec. XVII). Fortificaţii (sec. XVII). Fondat în sec. XI.

Lilóngwe [li´lohgwei] capitala statului Malawi (din 1975), situată pe rîul cu acelaşi nume. 250 mii loc. Aeroport. Industria tutunului, mobilei, confecţiilor şi produselor alimentare. Universitate. Muzee.

Líma [´liima] capitala statului Perú, situată pe rîul Rimac . 6,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Metalurgie, construcţii de maşini, prelucrarea lemnului (mobilă), fabrici de pielărie şi încălţăminte, de textile şi confecţii, de produse alimentare (conserve de peşte). Academie de ştiinţe. Universităţi (cea mai veche din 1551). Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Muzee. Parcuri. Monumente de arhitectură (catedrală, biserici). Fondată în 1535.

Limassól oraş în S insulei Cipru, port în golful Akrotiri . 144 mii loc. Centru industrial (pielărie, textile, parfumuri, ţigarete) şi cultural (muzee, turism). Festivalul vinului. Castel (sec. XII).

Limpópo fluviu în S-E Africii. Lungime: 1600 km. Se varsă în Oceanul Indian, la S de oraşul Xai-Xai . Navigabil pe aproximativ 130 km. Irigaţii pe cursul inferior. Pînă la confluenţa cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor .

Lion [ljõ] golf al Mării Mediterane, pe coasta de S a Franţei. Lungime: 93 km. Lăţime (la intrare): 245 km. Ad.: peste 1000 m.

Lipáre (Lipári) Ínsulele ~, arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene, aparţinînd Italiei. Suprafaţa: 115 km 2. Insule pr.: Lipari, Salina, Vulcano . Plantaţii de măslini şi smochini. Viticultură. Pescuit. Turism. Se mai numesc Insulele Eoliene .

Lipcáni oraş în Republica Moldova (rn. Briceni). Pod peste Prut. Centru vamal de frontieră. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934), tenor, care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău, Iaşi, Odesa, Moscova, Paris, Roma, Viena); Eugen Adamovici (1876–?), pilot român, autor de studii militare, prefect de Tighina şi Cetatea Albă. At. doc. în sec. XV.

Lípnic localitate în Republica Moldova (rn. Ocniţa). La 20 august 1470, lîngă Lipnic, armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ţara.

Lisabóna capitala Portugaliei, port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. 820 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de nave şi vagoane, electrotehnică, chimică, de prelucrare a lemnului, a celulozei, hîrtiei şi sticlăriei, textilă, alimentară. Rafinării de petrol. Academie de ştiinţe (din 1779). Universităţi (cea mai veche din 1288). Biblioteca Naţională. Grădină botanică. Muzee. Monumente: castel (sec. XIV–XVI), catedrală (1147), biserici (sec. XV–XVIII), Palatul Regal (sec. XVIII), pod suspendat (în lungime de 2770 m).

Lituánia República ~, stat în N-E Europei Centrale, situat între Letonia, Belarus, Polonia, Federaţia Rusă şi Marea Baltică. Este divizat în 10 provincii. Suprafaţa: 65,3 mii km2. Populaţia: 3,8 mil. loc. Capitala: Vilnius . Limba oficială: lituaniana. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. sub 300 m). Numeroase rîuri şi lacuri. Climă temperată cu nuanţe maritime în V. Vegetaţie: păduri predominant de conifere (30,5% din teritoriul ţării). Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. Economie bazată pe industrie şi agricultură. Resurse de subsol: roci de construcţie (calcar, dolomită, ghips, cretă). Turbării. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte, nave, frigidere, aparate electrotehnice, televizoare), chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice), de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului, de încălţăminte, de ciment, textilă, alimentară (conserve, zahăr, produse lactate). Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte, în producţia cerealelor (orz, grîu, secară). Se mai cultivă sfeclă de zahăr, cartofi, plante textile (in, cînepă) şi furajere. Pescuit intens. Turism. Exportă maşini şi utilaje industriale, lemn, textile, hîrtie, produse animaliere. Importă materii prime industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 2 mii km. Căi rutiere: 62 mii km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 1 septembrie 1991.

Líverpool [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia), situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. 492 mii loc. (1,3 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport. Important centru comercial (bumbac, cereale, fructe), cultural (galerii, muzee, teatre, filarmonică, monumente) şi industrial (metalurgie, construcţii de maşini, motoare Diesel şi pentru avioane, şantiere navale, rafinării de petrol, aparataj electrotehnic, produse chimice, textile şi alimentare). Fondat în sec. X. Oraş din 1207.

Ljubljána [liub´liana] capitala Sloveniei, oraş situat pe rîul Sava , la 290 m alt. 335 mii loc. Centru cultural comercial şi industrial. Construcţii de turbine şi maşini grele, de automobile şi de aparatură electrotehnică. Industria lemnului (mobilă), a celulozei şi hîrtiei, a încălţămintei, chimică, poligrafică, textilă, alimentară. Academie de ştiinţe şi de arte. Universitate. Cercetări nucleare. Teatre. Muzee. Monumente: castel (sec. XII), biserici (sec. XVII–XVIII), primărie (1718). At. doc. în 1144.

Loára cel mai mare fluviu al Franţei. Izvorăşte din munţii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic, prin golful Biscaya . Lungime: 1 020 km. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . Parţial navigabil de vase oceanice şi fluviale. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. XV–XVI.

Lobámba capitala legislativă a statului Swaziland, sediul Parlamentului şi reşedinţa regală, situată în partea central-vestică a ţării, la peste 1100 m alt. 12 mii loc. Universitate. Muzeu Naţional.

Locárno oraş în S-E Elveţiei (Ticino), pe malul de N al lacului Maggiore . 16 mii loc. Centru industrial (construcţii de motoare) şi cultural (teatre, muzee). Staţiune climaterică şi turistică. Monumente: cetate (sec. X), castel (1342), biserici (sec. XV–XVIII). At. doc. în 789.

Lód´z [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei, la 120 km S-V de Varşovia. 852 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier, aerian). Centru industrial (construcţii de maşini textile, transformatoare, echipament electric, aparate de filmat; încălţăminte, produse chimice şi alimentare). Universitate. Muzee. Monumente.

Logóne rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad), afluent de stînga al rîului Chari . Lungime: 965 km. Navigabil în sezonul ploios. Sectoare mlăştinoase.

Lombárdia regiune în N Italiei. Suprafaţa: 23,9 mii km2. Populaţia: 9 mil. loc. Oraşe pr.: Milano, Bergamo, Brescia . Zonă industrială (metalurgie, construcţii de avioane, automobile; maşini-unelte, produse chimice, textile şi alimentare). Se cultivă grîu, orez, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lapte.

Lomé [lo´mee] capitala statului Togo, port la golful Benin . 368 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, maritim, aerian). Industrie de prelucrare a marmurei, lemnului şi bumbacului, a încălţămintei, textilă, alimentară. Rafinării de petrol. Termocentrală. Centru comercial (pentru marmură, bumbac, cafea, cacao, ulei de palmier). Universitate.

Lóndra capitala Marii Britanii (Anglia), port pe Tamisa , la 45 km de vărsare în Marea Nordului. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere, suburbii şi oraşe-satelit. 7,1 mil. loc. Aeroporturi. Cel mai mare centru industrial al ţării: avioane, locomotive şi vagoane, maşini agricole, motoare electrice, aparate de radio şi televiziune, aparate optice, instrumente de măsurat, şantiere de reparaţii navale: produse chimice, coloranţi, cauciuc, medicamente, mobilă, ţesături de lînă şi bumbac, confecţii, produse alimentare. Rafinării de petrol. Industrie poligrafică şi cinematografică. Instituţii comerciale şi bancare internaţionale. Mare centru ştiinţific şi cultural. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente: Turnul Londrei (sec. XI), biserici (sec. XII–XVIII), catedrală (sec. XVII), palate (sec. XV–XIX), clădiri vechi. Parcuri celebre. În antichitate a existat ca aşezare celtică, în sec. I d. Hr. a devenit centrul provinciei romane Britannia , cunoscut cu numele latin Londinium . În sec. VII – centru al regatului anglo-saxon, din sec. XII – capitala Angliei.

Lopátnic rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului, lîngă comuna Lopatnic (rn. Edineţ). Izvorăşte la N de Grimăncăuţi (rn. Briceni). Lungime: 57 km.

Lord Howe Ínsula ~, teritoriu dependent, situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Administrat de Australia. Suprafaţa: 17 km2. Populaţia: 375 loc.

Loréna provincie istorică în N-E Franţei. Oraş pr.: Metz. Resurse naturale: forestiere, cărbuni, minereu de fier. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Populată în antichitate de celţi, cucerită de romani, apoi de franci. Anexată la Franţa în 1648, apoi, în mare parte, la Germania în 1871, revenind Franţei în 1919.

Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California), situat la 25 km de ţărmul Oceanului Pacific. 10 mil. loc. în conurbaţie. Aeroporturi. Mare centru industrial (siderurgie, construcţii de avioane, de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice, prelucrarea şi chimizarea petrolului; fabrici de ciment, vopsele şi lacuri, de textile şi confecţii, de produse alimentare, cosmetice şi parfumuri. Centrul producţiei cinematografice (Hollywood). Universitate. Observator astronomic. Cercetări spaţiale. Muzee. Staţiuni balneare. Fondat de spanioli în 1781.

Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA, situat la golful Mexic . Suprafaţa: 134 mii km2. Populaţia: 4,5 mil. loc. Centru adm.: Baton Rouge . Resurse naturale: petrol, gaze naturale, ghips, sare gemă. Construcţii de maşini şi utilaje de transport, prelucrarea lemnului, produse chimice şi alimentare. Se cultivă bumbac, trestie de zahăr, soia. Viţă de vie, pomi fructiferi. Se cresc animale pentru carne şi lapte.

Louisville [´luuisvil] oraş în E SUA (Kentucky), port pe rîul Ohio . 362 mii loc. Aeroport. Centru industrial (metalurgie, construcţii de automobile şi maşini electrice, prelucrarea lemnului, produse chimice şi alimentare). Instituţii comerciale. Universitate. Muzee. Fondat în 1779.

Lóviºtea Ţára Lóviştei , depresiune intramontană în Carpaţii Meridionali, pe cursul Oltului . Suprafaţa: 135 km2. At. doc. în 1233. Formaţiune statală românască în sec. X–XIII.

Luánda capitala Angolei, oraş situat pe ţărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). 700 mii loc. Aeroport. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului, ciment, produse chimice, textile şi alimentare). Se exportă bumbac, cafea, minereu de fier. Universitate. Muzee. Fondat de portughezi în 1576.

Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei, la 56 km N-E de Hamburg. 243 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: metalurgie, şantiere navale, construcţii de avioane, automobile şi tractoare, electrotehnică, prelucrarea lemnului; hîrtie, textile, produse alimentare. Teatre. Muzee. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173, reconstruită şi transformată), mănăstire (sec. XVI), primărie, spital (sec. XIII–XIV). Fondat în 1143.

Lublin [´ljublin] oraş în E Poloniei, situat pe rîul Bystrzyca , la 160 km S-E de Varşovia. 264 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial (autocamioane, maşini agricole, aparataj electrotehnic; prelucrarea lemnului şi sticlei; încălţăminte, produse textile şi alimentare). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (1317), castel (sec. XIV), biserici (sec. XIV–XVII), primărie (1389). Fondat în sec. IX.

Lucérna oraş în Elveţia central-nordică, situat pe ţărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane , centrul adm. al cantonului Lucerna . 150 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică, produse chimice, textile şi alimentare. Staţiune turistică. Monumente: biserici (sec. XII–XVII), palate, poduri (sec. XIII–XIV). Fondat în sec. VIII. Oraş din 1178.

Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei, pe rîul Gomati, centrul adm. al statului Uttar Pradesh . 1,8 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroporturi. Industrie metalurgică (cupru), constructoare de maşini, poligrafică, chimică, de încălţăminte, textilă, alimentară. Universitate. Muzeu arheologic. Monumente (moschee, palate). Fondat în sec. XVI.

Lúdwigsburg oraş în S-V Germaniei, situat pe rîul Neckar . 85 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini-unelte, aparatură electrotehnică, instrumente muzicale, chimică, textilă, alimentară. Porţelanuri. Monumente: castel regal (1704–1733), biserici (sec. XVIII). Fondat în 1704.

Lúgoj municipiu în România (jud. Timiş), situat pe valea rîului Timiş . 49,8 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (caroserii, remorci, utilaje pentru transport), fabrici textile, de încălţăminte, mase plastice, ceramică, produse alimentare. Filatură de mătase. Ţesătorii de bumbac. Teatru. Muzee. At. doc. în 1334.

Lund oraş în S-V Suediei, la 17 km N-E de Malmö. 97 mii loc. Centru industrial (textile, hîrtie, produse alimentare) şi comercial. Universitate (1668). Muzeu de istorie. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). Fondat în 1020.

Lünen [ljunen] oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia), situat pe rîul Lippe . 85 mii loc. Nod feroviar. Industrie extractivă (cărbune), metalurgică (aluminiu, cupru), electrotehnică, chimico-farmaceutică, de încălţăminte, textilă, alimentară. Teatru. Muzeu. Biserica Sankt Georg (1360–1366). Oraş din 1210.

Lunévílle [ljune´vil] oraş în N-E Franţei (Lorena), situat pe rîul Meurthe . 25 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar, de aparate electrice, textilă, alimentară. Produce faianţă, dantelării, jucării. Muzee (istoric, al faianţei). Castel (1702–1706).

Lúnga rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Ialpugului , lîngă com. Aluatu (rn. Taraclia). Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. Basarabeasca). Lungime: 85 km.

Lungúþa rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al rîului Lunga , lîngă com. Corten (rn. Taraclia). Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. Cimişlia). Lungime: 60 km.

Lusáka capitala Zambiei, oraş situat în S ţării, la 1300 m alt. 1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor, fabrici de ciment, mobilă, încălţăminte, ţigarete, produse alimentare). Universitate. Institut etnografic. Catedrală anglicană. Fondat în 1905.

Lützen [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei, la S-V de Leipzig. 5 mii loc. Tradiţii militare istorice. Luþk oraş în N-V Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia. 220 mii loc. Centru industrial: automobile,

aparate electrice, mase plastice, mobilă, tricotaje, produse de pielărie şi alimentare. Aici, la 2 aprilie 1711, a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alianţa antiotomană.

Luxembúrg capitala statului Luxemburg, oraş situat în S ţării, pe rîurile Alzette şi Pétrusse. 78,6 mii loc. Centru industrial (oţelării, mobilă, produse chimice, textile şi alimentare). Instituţii financiare şi comerciale internaţionale. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Curţii Europene de Justiţie. Universitate. Teatre. Muzeul Naţional. Monumente: biserici, catedrală, palate. At. doc. în 963. Oraş din 1244.

Luxembúrg stat în Europa de Vest, situat între Franţa, Belgia şi Germania. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). Suprafaţa: 2 586 km2. Populaţia: 428 mii loc. Capitala: Luxemburg . Limbi oficiale: franceza, germana. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle , cu regiuni colinare (Gutland ). Climă temperată, cu nuanţe maritime. Vegetaţie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). Economie dezvoltată, bazată pe industrie şi operaţii bancare. Expl. de ghips, minereu de fier, roci de construcţii. Siderurgie, construcţii de maşini, energie electrică, prelucrarea lemnului, mase plastice, cauciuc sintetic, anvelope, ciment, hîrtie, vopsele, încălţăminte, produse alimentare (carne, lapte, vin, conserve). În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), cartofi, tutun, viţă de vie, plante furajere. Silvicultură. Floricultură. Turism intens. Exportă maşini şi echipament de transport, lemn, hîrtie, materiale plastice, produse textile şi alimentare. Importă materii prime minerale, cărbune, produse petroliere. Căi ferate: 275 km. Căi rutiere: 5 160 km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Lúxor [´luksor] oraş în S-E Egiptului, situat pe fluviul Nil , la 674 km S-E de Cairo. 160 mii loc. Aeroport. Centrul unei zone agricole. Turism. Vestigiile templului Amon (sec. XIV–XIII î. Hr.).

Luzón cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Suprafaţa: 108 mii km2. Populaţia: 35 mii loc. Oraşe pr.: Manila, Baguio, Lucena ş. a. Relief muntos vulcanic (alt. max. 2928 m). Climă subecuatorială. Păduri şi savane. Expl. de cupru, mangan, minereu de fier, crom, aur, cărbune, petrol, gaze naturale. Culturi: trestie de zahăr, tutun, porumb, cocotieri.

Lvov oraş în V Ucrainei. 811 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier, aerian). Centru industrial: automobile, maşini agricole, aparate electrotehnice, instru-mente medicale, medicamente, mobilă, sticlărie, vopsele, tricotaje, confecţii, produse alimentare. Universitate. Muzee. Monumente: biserici (sec. XIII–XVII), catedrală dominicană (sec. XVIII), clădiri în stil baroc (sec. XVII–XVIII). At. doc. în 1256. Vechea denumire românească: Liov .

Lyon [ljõ] oraş în partea central-estică a Franţei (Lyonnais), situat pe fluviul Ron , la 460 km S-E de Paris.1,26 mil. loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier, fluvial). Aeroport. Mare centru industrial: metalurgie, automobile, maşini textile, cabluri, produse chimice, produse alimentare. Două universităţi (1809, 1875). Muzee. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. XII), catedrală (sec. XII–XIII), biserici (sec. XII–XIX), primărie (sec. XVII), Palatul Artelor (muzeu, sec. XVII), teatru (sec. XIX). Întemeiat de romani în anul 43 î. Hr. şi cunoscut cu numele Lugdunum .

Macapá oraş în N Braziliei, port în delta Amazonului. 221 mii loc. Aeroport. Industria lemnului. Expl. de mangan. Centru comercial pentru produse agricole, cauciuc, mangan. Fondat în 1752.

Macaréna lanţ muntos în Columbia central-sudică, între rîurile Duda, Guejar şi Guayabero . Alt. max.: 3 050 m. Parc naţional.

Macedónia stat antic în N Greciei, în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. Cunoscut din sec. V–IV î. Hr., devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Hr.). Transformat în provincie romană. Populat de slavi în sec. VI–VII.

Macedónia República ~, stat în S Europei, situat în N Peninsulei Balcanice, între Albania, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria şi Grecia. Divizat în 30 de districte. Suprafaţa. 25,7 mii km 2. Populaţia: 2,01 mil. loc. Capitala: Skopje . Limba oficială: macedoneană. Relief format în E de munţii Alpii Dinarici (alt. max. 2 251 m), separaţi de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar , care străbate teritoriul ţării de la N-V spre S-E. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Vegetaţie: păduri de foioase (39% din teritoriu), păşuni montane. Economie predominant agrară. Resurse subterane: lignit, crom, mangan, minereu de fier, zinc, nichel, ghips. Industrie metalurgică, energetică, constructoare de maşini, chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice, sodă caustică), de pielărie, textile şi confecţii, de ciment şi hîrtie, de prelucrare a tutunului, de produse alimentare (zahăr, vin, bere). Se cultivă cereale (în special grîu, porumb, orz), cartofi, bumbac, sfeclă de zahăr, tutun, orez. Pomicultură, viticultură. Se cresc animale: bovine, ovine, porcine. Pescuit în lacuri. Exportă maşini şi utilaj de transport, produse chimice şi manufacturiere. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 922 km. Căi rutiere: 9600 km. Admis în ONU în 1993.

Mackay [m¬´kaj] lac în N Canadei. Suprafaţa: 648 km2. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor .

Mackénzie [m¬´kenzi] fluviu în N-V Canadei, al doilea ca lungime din America de Nord, după Mississippi . Lungime: 4 600 km. Izvorăşte din Munţii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). Navigabil pe o distanţă de cca 2 000 km.

Madagascár República ~, stat în V Oceanului Indian, situat pe insula Madagascar din S-E Africii. Este organizat în 6 provincii. Suprafaţa: 587 mii km2. Populaţia: 16,5 mil. loc. Capitala: Antananarivo . Limbi oficiale: malgaşa, franceza. Relief format de un platou central (alt. 100–1 500 m), cu zone muntoase (alt. max. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. Climă tropicală umedă, cu variaţii în regiunile montane. Vegetaţie: păduri tropicale (esenţe preţioase: abanos, santal) şi de savană. Faună bogată. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite, grafit, uraniu, aur, beriliu, cărbune, columbit, minereu de fier, pietre preţioase, mică, marmură. Industrie extractivă, siderurgică, forestieră, textilă, alimentară (ulei, zahăr, conserve de carne şi peşte). Culturi agricole: plantaţii de trestie de zahăr, bananieri, mangotieri, arbori de cafea, arahide, bumbac. Se mai cultivă orez, manioc, bataţi, porumb, sorg, mei, cartofi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, caprine, ovine). Pescuit intens. Se practică meşteşugăritul. Exportă minereuri de grafit, cromite, piei, cafea, vanilie, zahăr, tutun, orez, mirodenii. Importă maşini, utilaje şi echipamente industriale, mijloace de transport, metale, combustibili, ţesături. Căi ferate: 1095 km. Căi rutiere: 49 800 km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Madéira arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic, lîngă coasta de N-V a Africii. Suprafaţa: 797 km 2. Populaţia: 265 mii loc. Centru adm.: Funchal . Climă subtropicală. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). Trestie de zahăr, banane, citrice. Staţiuni balneoclimaterice.

Madiun oraş în Indonezia, situat pe insula Java, la cca 150 km S–V de Surabaya. Populaţia: 108 mii loc. Reparaţii feroviare. Industrie textilă, alimentară şi de prelucrare a tutunului. Piaţă agricolă (pentru cafea, cacao, bumbac). Muzee. Teatru.

Madrás oraş în S-E Indiei, centru adm. al statului Tamil Nadu, port la Oceanul Indian. 5,4 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (construcţii de vagoane, motociclete, montaj de automobile, pielărie, poligrafie, produse alimentare). Universitate. Teatre. Conservator. Muzee. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. VIII), catedrale (sec. XVI–XIX), biserici (sec. XVII).

Madríd capitala Spaniei, centru adm. al regiunii cu acelaşi nume, situată pe rîul Manzanares . 3,02 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru comercial, industrial şi cultural. Construcţii de automobile, locomotive, avioane, aparataj electronic şi optic, produse chimice şi farmaceutice, textile şi alimentare; prelucrarea pielei (încălţăminte) şi a lemnului (mobilă); tipografii, studiouri cinematografice. Universitate (1508). Academie de ştiinţe (1713) şi de muzică (1830). Teatre. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: fortăreaţă (sec. XI), statui ecvestre, catedrală (sec. XVII), biserici (sec. XVIII), palate, moschee, minaret, Arcul de Triumf (sec. XVIII) etc. Turism. At. doc. în 932.

Madúra insulă în Arhipelagul Indonezian, situată în partea de S a mării Java . Suprafaţa: 5,5 mii km2. Populaţia: 1,9 mil. loc. Oraşe pr.: Sumenep, Bangkalan . Relief colinar (alt. max. 471 m). Climă ecuatorială musonică. Păduri ecuatoriale şi de savană. Se cultivă orez, porumb, tutun, manioc. Pescuit. Turism.

Mádurai oraş în S Indiei (Tamil Nadu), la 435 km S de Madras . 1,1 mil. loc. în conurbaţie. Nod feroviar. Metalurgie, prelucrarea lemnului, produse textile şi alimentare. Universitate. Monumente: templu, pagode, palate. Turism.

Mágdeburg oraş în Germania (Saxonia Superioară), port pe Elba , la 131 km S-V de Berlin. 288,5 mii loc. Nod feroviar. Aeroport. Centru industrial şi cultural. Metalurgie, construcţii de maşini grele, de instalaţii şi utilaje industriale, aparate de precizie, sticlărie, produse farmaceutice şi alimentare. Şantiere navale. Institut politehnic. Catedrală gotică (1220–1240). At. doc. în 805.

Magellán strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula Ţara de Foc , care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Lungime: 563 km. Lăţime: 38–1170 km. Ad. max.: 1170 m. Port pr.: Punta Arenas .

Maggióre Lágo ~, lac alpin la graniţa dintre Italia şi Elveţia, la 194 m alt. Suprafaţa: 212 km 2. Ad. max.: 372 m. Numele vechi: Verbano .

Magnitogórsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe fluviul Ural . 445 mii loc. Industrie extractivă (magnetită), siderurgică, cocsochimică, constructoare de utilaje miniere şi de transport. Produce ciment, sticlă, încălţăminte, confecţii, produse alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee.

Maikóp oraş în Federaţia Rusă, pe rîul Belaia , centrul adm. al Republicii Adîghee. 168 mii loc. Expl. de petrol, construcţii de utilaje petroliere; prelucrarea lemnului. Fabrici de încălţăminte, textile, produse alimentare. Izvoare minerale. Filarmonică. Muzeu. Fondat în 1857.

Main rîu în partea central-su-dică a Germaniei, afluent pe dreapta al Rinului . Lungime: 524 km. Izvorăşte din Munţii Bavariei. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre .

Maine [mejn] stat în N-E SUA, pe ţărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). Suprafaţa: 92 mii km2. Populaţia: 1,25 mil. loc. Centru adm.: Angusta . Industrie forestieră, de pielărie şi încălţăminte; celuloză, hîrtie, produse alimentare. Se cultivă cereale, cartofi, viţă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine). Avicultură. Pescuit. Turism.

Maquarie Insula ~, teritoriu dependent, situat în partea de S–V a Oceanului Pacific, la S–E de insula Tasmania. Administrat de Australia. Suprafaţa: 176 km 2. Numărul populaţiei este variabil. Staţiuni de cercetări ştiinţifice (meteorologice, geologice).

Malábo capitala Guineii Ecuatoriale, port în golful Guineea. 60 mii loc. Aeroport. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. Export de cacao şi cafea, de fructe şi cherestea. Fondat în 1827. Capitală din 1968.

Malácca peninsulă în S-E Asiei, extremitatea de S a peninsulei Indochina, situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. Suprafaţa: 237 mii km2. Relief muntos (alt. max. 2 190 m). Climă ecuatorială. Plantaţii de orez, cocotieri, arbori de cauciuc. Resurse de subsol: staniu, wolfram, bauxită.

Malácca strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. Lungime: 800 km. Lăţime: 64–480 km. Ad. max.: 200 m.

Malaéz Arhipelágul ~, arhipelag în V Oceanului Pacific, situat între Asia şi Australia, cel mai mare de pe glob, format de cca 10 mii de insule. Suprafaţa: 2,5 mil. km2. Relief muntos (alt. max. 5 030 m). 330 vulcani. Climă ecuatorială şi subecuatorială.

Málaga [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia), port la Marea Mediterană. 555 mii loc. Aeroport. Centru industrial: siderurgie, şantier naval, materiale de construcţii, produse alimentare (ulei, măsline, vin, bere). Piaţă pentru vinuri. Universitate. Staţiune balneară. Turism. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman, fortăreaţă maură (sec. IX–XI), castel (sec. XIII–XIV), biserică (sec. XVII).

Maláwi República ~, stat în S-E Africii, situat între Zambia, Tanzania şi Mozambic. Denumirea anterioară: Nyassaland . Este organizat în 3 provincii, divizate în 24 de districte. Suprafaţa: 118,5 mii km2. Populaţia: 10,7 mil. loc. Capitala: Lilongwe . Limbi oficiale: engleza, chichewa. Relief predominant de podiş înalt (alt. max. 3 003 m). Climă tropicală. Păduri de esenţe preţioase şi de savană. Economie slab dezvoltată, bazată pe agricultură. Industrie extractivă (cărbune, minereu de fier, bauxită, uraniu, pietre preţioase), energetică, forestieră, alimentară. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun, ceai, bumbac, arahide). Creşterea animalelor (caprine, bovine, ovine, porcine). Pescuit în lacul Malawi. Exportă tutun, ceai, zahăr, bumbac, lemn, piei, arahide, porumb. Importă mijloace de transport, combustibili, confecţii, medicamente, bunuri de larg consum. Căi ferate: 789 km. Căi rutiere: 27 880 km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 1 decembrie 1964.

Maláysia Federáţia ~, stat federal în S-E Asiei, situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. Suprafaţa: 332 mii km2. Populaţia: 22,85 mil. loc. Capitala: Kuala Lumpur . Limba oficială: malaeza. Relief predominant muntos. Climă ecuatorial-musonică. Vegetaţie tropicală bogată. Dispune de bogate resurse naturale (staniu, bauxită, mangan, minereu de fier, petrol, gaze naturale). Industrie energetică, forestieră, alimentară. Produce cauciuc natural, anvelope, ciment, aparate de radio, zahăr, ulei de palmier. Culturi agricole: arbori de hevea, de cacao şi de cafea, cocotieri, orez, porumb, soia, legume, arahide, citrice. Se cresc bovine, porcine, bubaline, ovine, caprine. Pescuit dezvoltat. Turism. Exportă maşini şi utilaje de transport, cositor, cauciuc, lemn, uleiuri, mirodenii. Importă mijloace de transport, produse chimice şi alimentare. Căi ferate: 2 200 km. Căi rutiere: 94,2 mii km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 17 septembrie 1957.

Maldíve República ~, stat în sudul Asiei, situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. Suprafaţa: 302 km2. Populaţia: 320 mii loc. Capitala: Male . Limba oficială: divehi. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă, avînd alt. cea mai joasă de pe glob – 2 m. Climă ecuatorială musonică. Vegetaţie tropicală exotică. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). Economie bazată pe turism, servicii balneocurative, artizanat, pescuit, agricultură specializată (plantaţii de cocotieri, bananieri, plante citrice, arbori de pîine). Se mai cultivă mei, manioc, taro, legume. Produce energie electrică, componente electronice, textile, produse alimentare (conserve de peşte). Turism dezvoltat. Exportă peşte şi produse din peşte, componente electronice, confecţii, copra, fructe exotice. Importă produse industriale, maşini şi echipament de transport, combustibili, produse agricole. Admis în ONU la 21 septembrie 1965.

Mále capitala Republicii Maldive, situată pe insula Male , port la Oceanul Indian. 65 mii loc. Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a peştelui, de conserve de fructe, de ulei de cocos, de produse meşteşugăreşti. Pescuit.

Malí República ~, stat în Africa de Vest, situat între Algeria, Niger, Burkina Faso, Côte d'Ivoire, Guineea, Senegal şi Mauritania. Este împărţit în 8 regiuni şi un district al capitalei. Suprafaţa: 1,25 mil. km2. Populaţia: 11,4 mil. loc. Capitala: Bamako. Limba oficială: franceza. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. 500–1000 m), sector al deşertului Sahara. Teritoriul ţării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). Vegetaţie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S), cu păduri în valea Nigerului. Faună bogată: maimuţe, cămile ş. a. Resurse de subsol: aur, diamante, minereuri de fier, mangan, sare, fosforite, bauxită. Industrie producătoare de energie electrică, de prelucrare a metalelor şi a petrolului, de ciment, cherestea, încălţăminte, textile şi de produse alimentare (zahăr, unt, ulei de arahide, carne, lapte). Se cultivă mei, sorg, manioc, orez, grîu, bumbac, trestie de zahăr, tutun, fructe. Se cresc animale (bovine, ovine, caprine, ca

Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare , situată în partea de V a Mării Mediterane. Posesiune spaniolă. Suprafaţa: 3,6 mii km2. Populaţia: 600 mii loc. Oraş pr.: Palma de Mallorca . Relief muntos şi de cîmpie. Irigaţii. Creşterea animalelor. Pescuit. Turism.

Málmö [´malmœ] oraş în S Suediei, port la strîmtoarea Øresund . 250 mii loc. Aeroport. Centru industrial: şantiere navale, construcţii de vagoane şi de utilaj electrotehnic, prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului, produse chimice, textile şi alimentare. Pescuit. Monumente: biserică în stil gotic (sec. XIV), primărie (sec. XVI), castel-muzeu (sec. XV–XVI). Fondat în sec. XII.

Málta República ~, stat în S Europei, situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta, Gozo, Comino, Filfla ) din Marea Mediterană, între insula Sicilia (distanţă 90 km) şi continentul Africii (distanţă 290 km). Este divizat în 6 regiuni. Suprafaţa: 316 km2. Populaţia: 398 mii loc. Capitala: La Valletta . Limbi oficiale: malteza, engleza. Relief de podiş calcaros, fragmentat de văi şi coline. Climă subtropicală şi mediteraneană. Vegetaţie: smochini, roşcovi, plante cultivate. Ramuri industriale: construcţii navale, asamblarea mijloacelor de transport, producţia aparatajului electric şi electronic; se produce textile, confecţii, ciment, mobilă, mase plastice, hîrtie, produse alimentare (vin, carne, conserve de peşte). Pe terenuri irigate se cultivă cereale, bumbac, tutun, măslini, citrice, legume. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine). Pescuit. Turism dezvoltat. Exportă vehicule, produse chimice, animale vii, piei, tutun, fructe, legume. Importă materii prime, maşini şi semifabricate industriale, produse chimice şi alimentare. Căi rutiere: 1600 km. Navigaţie maritimă. Admis în ONU la 1 decembrie 1964.

Mamáia staţiune balneoclimaterică în România, situată pe litoralul Mării Negre, centru de turism. Plajă în lungime de 10 km. Festival anual de muzică uşoară românească. Postul de radio local “Radio Vacanţa“.

Man [´mæn] insulă în Arhipelagul Britanic, în Marea Irlandei, la cca 50 km V de ţărmul Angliei. Suprafaţa: 572 km2. Populaţia: 73 mii loc. Oraş pr.: Douglas . Relief deluros. Climă temperat-oceanică. Zăcăminte de fier, plumb, zinc. Culturi: ovăz, cartofi. Se cresc ovine, bovine. Pescuit. Turism. Statut de autonomie.

Manágua capitala statului Nicaragua, situată pe ţărmul lacului Managua. 1 mil. loc. Aeroport. Fabrici de încălţăminte, ciment, textile, alimentare. Rafinărie de petrol. Universitate. Muzeu. Catedrală (sec. XX). Fondat în sec. XVI. Oraş din 1846.

Manáma capitala statului Bahrain, situată pe insula Bahrain , port la Golful Persic . 150 mii loc. Aeroport. Rafinărie de petrol. Export de petrol adus din Arabia Saudită. Se produce aluminiu, ciment, produse alimentare. Pescuit de perle.

Manáus oraş în N-V Braziliei, port pe Rio Negro , centrul adm. al statului Amazonas . 1,2 mil. loc. Aeroport. Prelucrarea petrolului, cauciucului, lemnului, pielei şi iutei. Termocentrală. Universitate. Teatre. Grădină botanică. Turism. Fondat în 1660.

Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . 450 mii loc. Aeroport. Important centru industrial: construcţii de avioane, locomotive, automobile, utilaje miniere şi textile, prelucrarea petrolului şi a lemnului, poligrafie; fabrici de produse textile (bumbac, lînă) şi alimentare. Servicii financiare şi comerciale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente: catedrală (sec. XV), biserică (1709), primărie (1877).

Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania, port pe fluviul Ýrrawaddy , centrul adm. al districtului Mandalay . 535 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de nave, de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. Centru religios (mănăstiri, temple budiste). Universitate. Fondat în 1857.

Mangália municipiu în România (jud. Constanţa), port la Marea Neagră. 45 mii loc. Şantier naval, fabrici de textile şi confecţii, de produse alimentare. Centru turistic. Staţiunile balneoclimaterice Saturn, Venus, Jupiter, Neptun, Olimp ş. a. Fondat în sec. VI î. Hr.

Mangalóre [mang¬´luur] oraş în S-V Indiei (Karnâtaka), port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). 305 mii loc. Centru industrial: construcţii de maşini, reparaţii navale, produse chimice, textile, alimentare (cafea, zahăr, uleiuri vegetale). Pescuit. Fondat în 1596.

Maníla capitala Republicii Filipine, situată în partea de S-V a insulei Luzon , pe rîul Pasig . 1,73 mil. loc. Aeroport. Metalurgie, şantiere navale, construcţii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului şi a lemnului, produse chimice, textile (cînepă), alimentare (zahăr, conserve de peşte, orez decorticat, ulei). Produce ciment, cauciuc, hîrtie, încălţăminte, ţigarete. Universităţi. Monumente: fragmente ale unei fortificaţii (sec. XVI), biserici (sec. XVI–XVII). Catedrală (sec. XVIII). Teatre. Muzee. Localitate fondată în 1571.

Manitóba [mæn¬´toub¬] lac în S Canadei, legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . Lungime: 225 km. Pescuit.

Mánnheim [´manhaim] oraş în S-V Germaniei, situat la confluenţa Rinului cu Neckar . 318 mii loc. Port fluvial. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini agricole, de aparataj electrotehnic şi de precizie, de celuloză şi hîrtie, farmaceutică, textilă, alimentară. Universitate. Muzeu. Festivaluri folclorice anuale. Muzee. Monumente.

Mapúto [ma´puutu] capitala statului Mozambic, situat pe ţărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). 2 mil. loc. Port maritim. Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă), de încălţăminte, de ciment, de produse textile şi alimentare. Reparaţii navale. Turism. Universitate.

Maracáibo oraş în N-V Venezuelei, centrul adm. al statului Zulia . 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor, electrotehnică, chimică, de încălţăminte, textilă, de cosmetică, alimentară. Universitate. Fondat în 1571.

Maracáy oraş în N Venezuelei, situat pe rîul Maracay , centrul adm. al statului Aragua . 923 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, aerian). Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului; hîrtie, încălţăminte, textile, produse alimentare. Piaţă agricolă pentru cafea, cacao, tutun. Fondat în sec. XVII.

Maramúreº judeţ în N-V României, la graniţa cu Ucraina. Suprafaţa: 6300 km 2. Populaţia: 535 mii loc. Centru adm.: Baia Mare . Relief predominant muntos, cu zone de dealuri şi podişuri. Climă temperat-continentală. Zăcăminte: aur, argint, cupru, zinc, plumb, mică, ghips, sare. Expl. de marmură, gresie, calcar. Izvoare cu ape minerale. Industrie constructoare de maşini agricole, utilaje miniere, de prelucrare a lemnului, textilă, de încălţăminte, de produse alimentare (preparate din carne şi lapte, conserve de legume şi fructe). Se cultivă porumb, grîu, orz, cartofi. Viticultură. Pomicultură. Plantaţii de castan comestibil. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine). Apicultură. Instituţii de învăţămînt superior şi mediu. Teatru. Filarmonică. Monumente şi locuri istorice. Turism. Staţiuni balneoclimaterice. Veche provincie românească. At. doc. în 1199.

Maranháo [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. Suprafaţa: 333 mii km 2. Populaţia: 5,25 mil. loc. Centru adm.: Săo Luis . Industrie extractivă (petrol), prelucrătoare a materiei prime agricole, alimentară. Se cultivă bumbac, trestie de zahăr, cafea, cacao, porumb, manioc, arahide, palmieri de ulei. Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Pescuit.

Maratón localitate în N Aticii (Grecia), la 42,2 km N-E de Atena. În apropiere de Maraton, în anul 490 î. Hr., a avut loc o bătălie în care armata ateniană, condusă de Miltiade, a învins oştirile persane ale lui Darius. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena, pentru a anunţa victoria, şi, după ce a rostit cuvintele "Bucuraţi-vă, am învins", a căzut mort, fiind răpus de oboseală. De aici denumirea probei olimpice de alergare, avînd distanţa de 42,2 km.

Márea Álbã mare în bazinul Oceanului Arctic, între peninsulele Kola şi Kanin . Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega , rîul Neva şi un canal navigabil. Suprafaţa: 90 mii km2. Ad. med.: 67 m. Ad. max.: 350 m. Pescuit intens. Îngheaţă în perioada septembrie–mai.

Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord , stat în Europa Occidentală, situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda , cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic, Marea Irlandei şi Marea Nordului. Este divizat în 35 de comitate, 27 districte unitare, 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia, 22 de districte unitare în Walles, 32 de districte unitare în Scoţia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. Suprafaţa: 244 mii km2. Populaţia: 60 mil. loc. Capitala: Londra . Limba oficială: engleza. Relieful ţării este diversificat după insule şi regiuni: muntos, de podiş, de cîmpii litorale. Climă temperat-oceanică. Vegetaţie: păşuni, păduri de foioase. Zone naturale ocrotite. Parcuri naţionale. Economie puternic dezvoltată, bazată în fond pe industrie, dar şi pe comerţ, operaţii bancare, turism. Bogate resurse de cărbune, potasiu, petrol, gaze naturale, cositor, minereuri de fier, staniu, plumb. Principalele ramuri industriale: metalurgie, siderurgie, construcţii de maşini (nave, avioane, maşini agricole, autovehicule, aparate electrice şi optice), centrale atomice, prelucrarea lemnului. Produce celuloză şi hîrtie, materiale de construcţie, produse chimice, textile, alimentare. În agricultură predomină creşterea animalelor (ovine, porcine, bovine). Se cultivă orz, grîu, sfeclă de zahăr, cartofi, plante furajere. Apicultură. Pescuit intens. Exportă maşini şi utilaje industriale, echipament de transport şi electric, metale neferoase, hîrtie, produse chimice şi petroliere. Importă vehicule, echipament industrial, mase plastice, textile, ţesături, încălţăminte, produse alimentare. Căi ferate: 18 mii km. Căi rutiere: 395 mii km. Flotă maritimă comercială. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Márea Chínei de Est mare în V Oceanului Pacific, între ţărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). Suprafaţa: 1,2 mil. km2. Ad. medie: 349 m. Ad. max.: 2 717 m.

Márea Chínei de Sud mare în V Oceanului Pacific, între ţărmul de S-E al Asiei, peninsula Malacca , insula Borneo , arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Suprafaţa: 3,54 mil. km2. Ad. medie: 1140 m. Ad. max.: 5420 m.

Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific, între peninsula Coreea şi ţărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . Suprafaţa: 417 mii km2. Ad. medie: 40 m. Ad. max.: 140 m.

Márea Mînecii mare în bazinul Oceanului Atlantic, între ţărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Franţei. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . Suprafaţa: 78 mii km2. Ad. medie: 86 m. Ad. max.: 172 m. Pe sub această mare, în 1984–1994, a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km.

Márea Moártã lac sărat între Israel şi Iordania, la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Suprafaţa: 1020 km2. Ad. max.: 720 m. Expl. de săruri de potasiu.

Márea Neágrã mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică; scaldă ţărmurile României, Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei şi Bulgariei. Suprafaţa: 413,5 mii km2. Ad. medie: 1 282 m. Ad. max.: 2 245 m. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor , cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . Staţiuni balneoclimaterice. Denumirea antică: Pontus Euxinus .

Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic, între Arhipelagul Britanic, Scandinavia, peninsula Iutlanda şi ţărmul Olandei. Comunică cu Marea Norvegiei, Marea Baltică şi Marea Mînecii. Suprafaţa: 575 mii km2. Ad. medie: 94 m. Ad. max.: 810 m.

Márea Róºie mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian, între Africa şi peninsula Arabia . Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Suprafaţa: 450 mii km2. Ad. medie: 491 m. Ad. max.: 2 039 m. Pescuit.

Márele Canión canion în SUA (Arizona), pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). Lăţime: 6–29 km. Ad. max.: 1 800 m. Este declarat monument al naturii. Parc naţional. Turism.

Márele Deºért Victória

deşert în S-V Australiei. Suprafaţa: 300 mii km2. Dune.

Márele Drum Marítim de Nord

cale maritimă navigabilă, care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. Uneşte porturile din partea europeană a Federaţiei Ruse cu cele din Extremul Orient.

Márele Golf Australián

golf al Oceanului Indian, în S Australiei, între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Suprafaţa: 484 mii km2. Ad. max.: 5080 m.

Márele Lac Sãrát lac în V SUA, situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Suprafaţa: 2,7–5,9 mii km 2. Ad. max.: 16 m. Depuneri de sare.

Margaríta insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor), aparţinînd Venezuelei. Suprafaţa: 1 072 km2. Relief muntos (alt. max. 1 160 m). Climă subecuatorială. Plantaţii de arbori de cafea şi de cacao. Pescuit de perle.

Marí República ~, republică în Federaţia Rusă, populată de etnicii marí. Suprafaţa: 23,2 mii km 2. Populaţia: 768 mii loc. Capitala: Ioşkar-Ola . Expl. forestiere, prelucrarea lemnului. Culturi agricole: grîu, porumb, secară, cînepă, in, cartofi. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

Mariáne Ínsulele ~, arhipelag în V Oceanului Pacific, în N-V Microneziei, format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuliţe coraligene. Suprafaţa: 1018 km2. Climă tropical-ocea-nică. Păduri tropicale şi savane. Pescuit.

Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] oraş în V Cehiei, situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. Populaţia: 18 mii loc. Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, de pielărie, alimentare. Staţiune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase, alcaline). Biserica Sf. Maria (sec. XIX). Numele german (pînă în 1918) – Marienbad.

Márile Lácuri grup de cinci lacuri (Superior, Huron, Michigan, Erie, Ontario ) în E Americii de Nord, la graniţa dintre SUA şi Canada. Suprafaţa: 245,3 mii km2. Prin fluviul Sf. Laurenţiu şi o reţea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . Navigaţie intensă. Pescuit.

Maríþa fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. Lungime: 490 km. Denumirea antică: Hebrus .

Mármara Márea ~, mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. Suprafaţa: 11,5 mii km2. Ad. medie: 357 m. Ad. max.: 1 355 m.

Márna rîu navigabil în N-E Franţei, afluent pe dreapta al Senei . Lungime: 525 km. Izvorăşte din podişul Langres . Este legat prin canale cu Rinul şi Saône .

Maróc Regátul ~, stat în N-V Africii, situat pe ţărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N, între Algeria şi Sahara Occidentală, despărţit de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . Cuprinde 16 regiuni, divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. Suprafaţa: 459 mii km2. Populaţia: 31,2 mil. loc. Capitala: Rabat . Limba oficială: araba. Relief variat, dominat de munţii Atlas şi Antiatlas . Climă oceanică, subtropicală mediteraneană şi deşertică. Vegetaţie sărăcăcioasă: păduri restrînse, varietăţi de plante de stepă şi de semideşert. Economie axată pe industria extractivă (fosfaţi naturali, plumb, zinc, mangan, minereuri de fier, cupru, pirite, nichel, staniu, petrol, gaze naturale, uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică, asamblare de autovehicule, îngrăşăminte azotoase, anvelope, cherestea, celuloză, hîrtie, ciment, ţesături de lînă şi bumbac, covoare, articole din mătase naturală, ţigarete şi tutun, carne, conserve de peşte şi legume). Se cultivă porumb, ovăz, sorg, cartofi, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, bumbac, banane, curmale, măslini, citrice, arahide. Viticultură. Creşterea extensivă a animalelor (bovine, ovine, caprine, cămile, cabaline). Pescuit dezvoltat. Turism intens. Exportă minereuri de fier şi de mangan, fosforite, vin, fructe, legume, conserve de peşte, bunuri de larg consum. Importă maşini şi utilaje de transport, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 1 907 km. Căi rutiere: 61 mii km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 12 noiembrie 1956.

Maroni fluviu în N Americii de Sud, la graniţa dintre Surinam şi Guyana Franceză. Se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 720 km.

Marrakéch [mara´ke¿] oraş în partea central-vestică a Marocului. 746 mii loc. Aeroport. Prelucrarea lemnului şi a pielei, producţie de covoare, mase plastice, textile, produse alimentare. Muzeu. Monumente: mausolee, moschei, palat. Fondat în 1062.

Marsála oraş în Italia, situat în V insulei Sicilia , port la Marea Mediterană. 81 mii loc. Viticultură. Piaţă pentru vinuri, legume şi fructe. Turism. Monumente: ruinele unor edificii termale, dom, biserică (sec. XVI). Fondat în sec. IV î. Hr.

Márshall Ínsulele ~. República ínsulelor Márshall , stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia), la N de ecuator, la S-V de arhipelagul Hawaii. Este divizat în 26 de districte. Suprafaţa: 200,5 km 2. Populaţia: 63 mii loc. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Limbi oficiale: engleza, marshalleza. Teritoriul ţării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni), dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. Climă ecuatorială. Vegetaţie tropicală arborescentă: cocotieri, bananieri. Port şi aeroport pe atolul Majuro. Economie slab dezvoltată, bazată pe asistenţa financiară străină şi pe surse proprii (pescuit, agricultură, turism, servicii bancare). Se cultivă bataţi, manioc, arbori de cafea şi de piper, legume, fructe. Creşterea animalelor (porcine). Expl. de fosfaţi naturali. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Exportă peşte, copra, ulei de cocos, legume, fructe. Importă maşini şi utilaje de transport, produse manufacturate şi alimentare. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Marsília oraş în S Franţei (Provence), cel mai mare port al ţării la Marea Mediterană. 808 mii loc. (1,2 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroport. Metrou. Important centru industrial, financiar şi comercial. Metalurgie (cupru, aluminiu), construcţii de maşini şi aparataj electrotehnic, şantiere navale, prelucrarea petrolului. Produse textile şi alimentare. Staţiune turistică şi balneoclimaterică. Academie de ştiinţe. Muzee. Monumente: biserici (sec. XII–XIII, XIX), castel (sec. XVIII), primărie (sec. XVII). Vestigii romane.

Martiníca insulă în arhipelagul Antilele Mici , departament al Franţei. Suprafaţa: 1,1 mii km2. Populaţia: 399 mii loc. Centru adm.: Fort-de-France . Relief vulcanic (alt. max. 1397 m). Climă tropicală umedă. Păduri (24% din teritoriu). Arbori de cafea, bananieri, trestie de zahăr. Se cresc bovine. Pescuit. Produce zahăr, rom. Turism. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb.

Maryland [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA, pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 32 mii km2. Populaţia: 5,2 mil. loc. Centru adm.: Annapolis . Industrie extractivă (cărbune), metalurgică, constructoare de maşini şi utilaj de transport, electrotehnică, chimică, alimentară. Pomicultură. Legumicultură. Producţie de cereale. Creşterea animalelor. Pescuit.

Mascaréne Ínsulele ~, arhipelag vulcanic în Oceanul Indian, la E de insula Madagascar . Suprafaţa: 4,6 mii km2. Populaţia: cca 1 mil. loc. Oraş pr.: Port Louis (pe insula Mauritius ). Climă tropicală umedă. Plantaţii de ceai, de cafea, trestie de zahăr, vanilie.

Mascát (Masquat) capitala sultanatului Oman, port pe ţărmul golfului Oman , în S-E peninsulei Arabia. 30 mii loc. (380 mii loc. în conurbaţie). Nod caravanier. Aeroport. Meşteşuguri. Export de curmale, fructe, peşte uscat. Fondat în sec. XV.

Másseru [´mæz¬ru] capitala statului african Lesotho, situată pe rîul Caledon . 110 mii loc. (298 mii loc., în conurbaţie). Aeroport. Producţie meşteşugărească. Prelucrarea diamantelor. Universitate. Fondat în 1868.

Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA, pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 21,4 mii km2. Populaţia: 6,1 mil. loc. Centru adm.: Boston. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice, de aparatură electronică, poligrafică, de încălţăminte, alimentară. Producţie de cereale. Pomicultură. Legumicultură. Creşterea animalelor. Pescuit.

Mateúþi comună în Republica Moldova (rn. Rezina). Monument arheologic: La Şanţuri (fortificaţie de pămînt de formă rotundă aparţinînd geto-dacilor; sec. IV–III î. Hr.). At. doc. în 1550.

Máto Grósso [´matu´grossu] stat în V Braziliei, în podişul cu acelaşi nume. Suprafaţa: 907 mii km 2. Populaţia: 2,4 mil. loc. Centru adm.: Cuiaba . Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan, diamante. Culturi agricole: orez, trestie de zahăr, porumb, tutun, manioc.

Mátsuyama [´matsujama] oraş în Japonia (pe insula Shikoku), port la Marea Japoniei. 469 mii loc. Aeroport. Centru industrial (metalurgie, construcţii de maşini agricole, rafinării de petrol, fabrici de hîrtie, de produse textile şi alimentare; artizanat) şi comercial (piaţă agricolă). Muzeu. Monumente. Turism.

Mauritánia República Islámică ~, stat în N-V Africii, la ţărmul estic al Oceanului Atlantic, între Sahara Occidentală, Algeria, Mali şi Senegal. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. S uprafaţa: 1,08 mil. km2. Populaţia: 2,9 mil. loc. Capitala: Nouakchott . Limba oficială: araba (uzuală – franceza). Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale), dominat de platouri nu prea înalte (alt. 200–500 m), cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. Climă tropicală aridă. Vegetaţie de deşert, de stepă şi de savană. Industrie extractivă (minereuri de fier, cupru, wolfram, fosfaţi naturali, diamante, ilmenit, ghips, sare), energetică, prelucrătoare a petrolului, metalelor şi pielei, de producţie a cimentului, covoarelor, textilelor, zahărului, brînzeturilor. Culturi agricole: porumb, orez, mei, sorg, igname, bataţi, arahide, curmali, legume. Creşterea animalelor (ovine, caprine, cămile, bovine, cabaline). Pescuit intens. Meşteşugărit. Se recoltează guma arabică. Exportă minereu de fier, peşte sărat şi conservat, vite, piei, curmale, gumă arabică. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 705 km. Căi rutiere: 7 635 km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 27 octombrie 1961.

Maurítius República ~, stat în S-E Africii, pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene , situat în V Oceanului Indian, la E de Madagascar . Include 9 districte şi 2 municipalităţi. Suprafaţa: 2040 km2. Populaţia: 1,15 mil. loc. Capitala: Port Louis . Limba oficială: engleza. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m), coborînd în trepte spre N, mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. Climă subtropicală musonică. Vegetaţie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ţării). Faună: diverse specii de păsări şi peşti. Economie în dezvoltare, bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere, aparate optice, ceasuri, îngrăşăminte azotoase, textile, confecţii, carne, zahăr, rom, ţigarete), pe agricultură (trestie de zahăr, porumb, orez, copra, manioc, bataţi, legume, tutun; cafea, arahide, ceai, nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine, bovine, ovine, porcine). Pescuit. Turism. Exportă zahăr, cafea, rom, ceai, copra, tutun, piei, fire şi fibre textile. Importă mijloace şi utilaj de transport, combustibili, produse chimice şi alimentare, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 1,9 mii km. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 24 aprilie 1968.

Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. Suprafaţa: 375 km2. Populaţia: 132 mii loc. Centru adm.: Dzaoudzi . Este administrată de Franţa. Pescuit. Agricultură (trestie de zahăr, arahide, arbori de vanilie, cocotieri).

Mazúria regiune geografică în N-E Poloniei, între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Numeroase lacuri (cca 2 700). Se cultivă secară, cartofi şi se cresc animale. Expl. forestiere.

Mãgura deal în Republica Moldova (rn. Făleşti), avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului.

Mãrãºéºti oraş în România (jud. Vrancea), situat pe valea rîului Siret . 13,2 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Produse ale industriei uşoare (sticlărie, îngrăşăminte, vopsele, detergenţi). Reparaţii feroviare. Lac de acumulare. Hidrocentrală (la Călimăneşti, din 1995). At. doc. în 1455. Oraş din 1908. Ansamblu comemorativ; mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană.

Mãrãºti localitate în România (jud. Vrancea). Aici, la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917, a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“, în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană.

Mbabáne capitala statului Swaziland, situată în N-V ţării, la 1150 m alt. 52 mii loc. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu, bauxită, azbest), de prelucrare a lemnului şi a bumbacului, poligrafică, a hîrtiei, alimentară (zahăr, ulei, conserve de fructe). Centru comercial şi turistic.

Mécca oraş în partea de V a Arabiei Saudite, la 70 km E de ţărmul Mării Roşii. 966 mii loc. Aeroport. Important centru comercial (cafea, animale, piei) şi religios islamic (pelerinaj).

Méchelen [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei, port pe rîul Dyle . 76 mii loc. Centru industrial (metalurgie, maşini de transport, material rulant, prelucrarea lemnului şi a tutunului; produse de pielărie, chimice şi alimentare; ceasuri) şi comercial (piaţă pentru legume). Muzee. Monumente: catedrală (sec. XIII–XV), biserică (sec. XVI), palat (sec. XVI). Turism. Fondat în sec. XI.

Medellín [mede´ljin] oraş în N-V Columbiei, situat pe Rio Porce , la 1 500 m alt. 2,4 mil. loc. Aeroport. Industrie extractivă (aur, argint), metalurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, de pielărie şi încălţăminte, de ciment, a sticlăriei şi ceramicii, alimentară. Centru comercial, financiar, cultural şi religios. Universitate. Arhiepiscopie, biserici.

Medgidía municipiu în România (jud. Constanţa), port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . 47 mii loc. Nod de comunicaţie (feroviar, rutier, fluvial-maritim). Centru industrial (metalurgie, siderurgie, construcţii de remorci, de maşini agricole, de aparate pentru uz casnic; producţie de alcool, drojdie, brînzeturi). Pomicultură, viticultură. Muzeu de artă. Geamie. Biserică. Oraş din 1968, mun. din 1994.

Médiaº municipiu în România (jud. Sibiu), situat pe rîul Tîrnava Mare . 62 mii loc. Industrie constructoare de maşini (autocisterne, remorci, furgonete), de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei, de pielărie şi încălţăminte, textilă, alimentară. Expl. de gaze naturale. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. XIV–XV), primărie (sec. XVII), clădiri vechi (sec. XVI–XVII). Muzeu. At. doc. în 1267. Oraş din 1319, mun. din 1968.

Medína oraş în V Arabiei Saudite, la 800 m alt. 607 mii loc. Aeroport. Fabrici de textile, de ceramică, alimentare. Producţie de cereale, curmale, fructe. Piaţă agricolă. Universitate. Centru turistic şi de pelerinaj. Marea Moschee (sec. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed.

Mediteránã Márea ~, mare intercontinentală situată între Europa, Africa şi Asia. Comunică cu Oceanul Atlantic, Marea Marmara şi cu Marea Roşie. Suprafaţa: 2,5 mil. km 2. Ad. medie: 1498 m. Ad. max.: 5120 m. În ea se varsă Nilul, Ebrul, Ronul, Tibrul, Mariţa ş. a. Pescuit şi navigaţie intensă. Staţiuni balneoclimaterice, în special pe Coasta de Azur .

Mehedínþi judeţ în S-V României, la graniţa cu Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 4933 km 2. Populaţia: 322 mii loc. Centru adm.: mun. Drobeta-Turnu-Severin . Relief muntos, de podiş şi cîmpie. Climă temperat-con-tinentală. Zăcăminte: huilă, pirite, azbest, calcare, granit, argile. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale, material rulant, motoare, transformatoare electrice, aparate de măsurat), a celulozei şi hîrtiei, de cherestea şi mobilă, de ţesături şi confecţii, de produse alimentare. Complexul hidroenergetic Porţile de Fier . Se cultivă porumb, grîu, secară, floarea-soarelui, orz, ovăz, cartofi. Viticultură şi pomicultură. Sector zootehnic (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline). Avicultură şi apicultură. Căi ferate: 129 km. Căi rutiere: 1 874 km. Obiective turistice. Vestigii romane.

Mekóng fluviu în S-E Asiei. Lungime: 4 500 km. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. Parţial navigabil. Irigaţii.

Melanézia grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania), formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee, Solomon, Noua Caledonie, Fiji, Vanuatu, Santa Cruz ş.a.). Suprafaţa: 967 mii km2. Populaţia: cca 4 mil. loc. Relief predominant muntos (alt. max. 5030 m). Climă ecuatorială şi tropicală. Vegetaţie tropicală (cocotieri, bananieri, arbori de cauciuc). Pescuit.

Mélbourne [´melb¬n] oraş în S-E Australiei, centru adm. al statului Victoria . Port pe ţărmul golfului Port Phillip . Nod feroviar. Aeroport. Centru industrial (şantiere navale, construcţii de automobile, maşini-unelte, maşini agricole, rafinării de petrol; producţie de pielărie şi încălţăminte, de sticlărie şi de produse alimentare), financiar, comercial (mare piaţă a lînii) şi cultural. Universităţi. Conservator. Muzee. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară.

Mélville [´melvil] peninsulă în N Canadei, între golfurile Foxe şi Committee . Suprafaţa: 63 mii km2. Populaţia: cca 300 loc. Relief colinar (alt. 200–250 m). Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42,4 mii km2), un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei, în peninsula Labrador (2930 km2).

Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee), port pe fluviul Mississippi . 1,06 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului, chimică, alimentară. Piaţă agricolă (pentru animale şi bumbac). Instituţii financiar-ban-care. Universitate. Teatru de balet.

Menám fluviu în Thailanda. Lungime: 1 200 km. Izvorăşte din munţii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. Parţial navigabil (pe 400–750 km). Irigaţii.

Mérida oraş în S-E Mexicului, centru adm. al statului Yucatán . 600 mii loc. Aeroport. Centru industrial (prelucrarea metalelor, pieilor şi a tutunului; ciment, textile, produse alimentare). Piaţă agricolă (zahăr, cînepă, animale). Universitate. Turism. Fondat în 1542.

Mérida oraş în N-V Venezuelei, centrul adm. al statului Mérida , la 1 640 m alt. 612 mii loc. Aeroport. Prelucrarea lemnului, produse textile şi alimentare (conserve, cafea). Universitate. Fondat în 1558.

Mérida oraş în Spania, centrul adm. al provinciei Estremadura , situat pe fluviul Guadiana . 50 mii loc. Nod feroviar. Metalurgie, pielărie, prelucrarea bumbacului. Se produce ciment, dopuri de plută, produse alimentare. Vestigii romane. Turism. Colonie romană în anul 25 î. Hr.

Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). Lungime: 129 km. Izvorăşte din munţii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Tunele pe sub fluviu (feroviar, rutiere).

Meshéti regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Relief predominant muntos (alt. max. 2859 m). Păduri de foioase şi conifere. În sec. XVI a fost cucerită de turci. În 1829 o parte a reg. a intrat în componenţa Rusiei.

Mesopotámia regiune în V şi S-V Asiei, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, între Tigru şi Eufrat . Lungime: 1 000 km. Lăţime: cca 200 km. Relief: masive muntoase, zone joase inundabile. Civilizaţie umană în milen. V î. Hr. Populată de triburi semitice în milen. IV î.Hr. Formaţiuni statale în milen. II î.Hr. ( Summer, Babilon, Asiria ). Imperiu Seleucid (anul 321 î. Hr.). Provincie romană (anul 117 d. Hr.), cucerită de arabi (sec. VII).

Messína oraş în Italia (Sicilia), port la strîmtoarea Messina . 273 mii loc. Centru industrial (şantiere navale, produse chimi-co-farmaceutice, textile, alimen-tare). Universitate. Institut de biologie marină. Muzeu. Catedrală (sec. XII). Turism. Fondat în sec. VIII î.Hr.

Metálici Múnţii ~, masiv muntos hercinic în Europa Centrală, la graniţa Cehiei cu Germania. Alt. max.: 1 244 m. Zăcăminte: minereuri de fier, wolfram, uraniu, staniu, zinc, plumb.

Metz [mes] oraş în N-E Franţei (Lorena), port pe rîul Moselle . 124 mii loc. Nod de comunicaţie. Aeroport. Industrie extractivă (minereu de fier), siderurgică, constructoare de maşini (automobile, aparataj electrotehnic), a cimentului, a încălţămintei, chimică, alimentară. Muzeu. Monumente: catedrală (sec. XIII–XVI), biserică (sec. XIII).

Meuse [mœœz] rîu în V Europei, pe teritoriul statelor Franţa, Belgia şi Olanda. Lungime: 950 km. Izvorăşte din podişul Langres (Franţa) şi se varsă în delta Rinului .

Méxic Golful ~, golf al Oceanului Atlantic, situat între SUA, Mexic şi Arhipelagul Antilelor. Suprafaţa: 1,5 mil. km2. Ad. max.: 4 375 m. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom .

Méxic Státele Uníte Mexicáne , stat în sudul Americii de Nord, între SUA, Golful Mexic, Marea Caraibilor, Belize, Guatemala şi Oceanul Pacific. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. Suprafaţa: 1,97 mil. km2. Populaţia: 103 mil. loc. Capitala: Mexico . Limba oficială: spaniola. Relieful ţării reprezintă un sector al munţilor Cordilieri , care cuprind în interior Podişul Mexican , cu cîmpii în zonele de litoral. Climă temperată tropicală şi subtropicală. Vegetaţie: păduri tropicale, specii de ierburi de stepă şi de savană. Parcuri naţionale. Rezervaţii naturale. Economie dezvoltată, bazată pe industrie, agricultură, pescuit, comerţ. Industrie variată: extractivă (huilă, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, mercur, mangan, uraniu, aur, argint, sulf, ghips, sare), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini şi agregate (automobile, vagoane, tractoare, biciclete, aparate de radio şi televizoare, frigidere, maşini de spălat), energetică, petrochimică, forestieră, textilă, alimentară. Produce anvelope, cauciuc sintetic, îngrăşăminte azotoase şi fosfatice, ciment, celuloză, hîrtie, ţigarete, vin, zahăr, carne. Agricultură extensivă şi specializată (grîu, porumb, orz, ovăz, sorg, manioc, trestie de zahăr, bumbac, tutun, soia, arbori de cafea şi de cacao, bananieri, citrice, fructe, legume etc.). Viticultură. Apicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, cabaline). Pescuit intens. Turism dezvoltat. Exportă minereuri, petrol, vite, produse agricole. Importă materii prime, mijloace de transport, echipamente şi utilaje industriale, bunuri de larg consum. Căi ferate: 26 650 km. Căi rutiere: 312 mii km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

México (Ciudád de México)

capitala Mexicului, situată în partea centrală a ţării, la 2200 m alt. 9,8 mil. loc. (20,25 mil. loc. în conurbaţie). Al doilea mare oraş din lume. Important centru de comunicaţii. Aeroport internaţional. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă, montaj de automobile, aparatură electrotehnică, prelucrarea petrolului, ciment, încălţăminte, textile, produse chimice şi alimentare etc. Numeroase instituţii comerciale şi bancare. Academie de ştiinţe (1884). Opt universităţi (cea mai veche din 1551). Catedrală (sec. XVI–XIX). Teatre. Muzee. Turism. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968).

Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida), port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). 360 mii loc. (3,5 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport. Industrie electronică, chimică, alimentară. Centru comercial şi financiar-bancar. Universităţi. Teatre. Muzee. Staţiuni balneoclimaterice. Fondat de spanioli în 1567.

Miáss oraş în Federaţia Rusă, la E de munţii Ural . 175 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (aur, talc, marmură), constructoare de maşini (automobile), electrotehnică, de prelucrare a lemnului. Muzeu de mineralogie.

Míchigan [´mi¿¬g¬n] lac în America de Nord, în sistemul Marilor Lacuri (SUA), la 178 m alt. Suprafaţa: 58 mii km2. Ad. max.: 282 m. Pescuit.

Míchigan [´mi¿¬g¬n] stat în N-E SUA, în peninsula Lower . Suprafaţa: 250,5 mii km2. Populaţia: 9,85 mil. loc. Centru adm.: Lansing . Importantă zonă industrială. Expl. de petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, ghips, sare. Metalurgie, siderurgie, construcţii de maşini (automobile, maşini agricole, avioane, aparatură electrotehnică). Produse chimice şi alimentare. Pomicultură. Legumicultură. Cereale, sfeclă de zahăr. Pescuit. Turism.

Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei , stat insular în V Oceanului Pacific, la 800 km E de arhipelagul Filipine . Este divizat în 4 state. Suprafaţa: 707, 5 km2. Populaţia: 110 mii loc. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). Cuprinde numeroase insule şi insuliţe (peste 500) vulcanice şi coraligene, avînd un relief predominant muntos. Climă tropical-oceanică. Vegetaţie bogată: palmieri, bananieri. Economie slab dezvoltată, bazată pe agricultură, asistenţă financiară, producţia micilor întreprinderi industriale, pescuit. Produce energie electrică, bărci de pescuit, ţesături, confecţii, articole artizanale. Se cultivă cocotieri, trestie de zahăr, orez, bataţi, arbori de piper. Creşterea animalelor (porcine, păsări). Exportă produse textile şi confecţii, copra, banane, ulei de palmier, peşte, piper. Importă produse industriale (maşini, utilaje) şi alimentare, combustibili. Nu are căi ferate. Căi rutiere: 226 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Mídway [´midwei] Ínsulele ~, grup de insule în Oceanul Pacific, la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. Suprafaţa: 5,2 km2. Populaţia: 2,5 mii loc. Aeroport. Administrat de SUA.

Miércurea-Ciuc municipiu în România, în depresiunea Ciuc, pe partea stîngă a Oltului, centru adm. al jud. Harghita. 42 mii loc. Metalurgie, construcţii de tractoare, prelucrarea lemnului, poligrafie, confecţii, tricotaje, produse alimentare, îmbutelierea apelor minerale. Muzeu. Monumente istorice şi arhitectonice. Staţiuni balneoclimaterice. At. doc. în 1427. Mun. din 1979.

Miláno oraş în N Italiei, centru adm. al regiunii Lombardia. 1,4 mil. loc. Nod de comunicaţie. Aeroport. Important centru industrial: metalurgie, siderurgie, construcţii de maşini (automobile, avioane, tractoare, motoare, motociclete, biciclete, aparataj electrotehnic), poligrafie; produse chimice, textile, alimentare. Academie de ştiinţe. Universităţi. Teatrul de operă La Scala . Galerie de artă modernă. Muzee. Pinacoteci. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . Monumente: Domul (sec. XIV–XIX), biserici (sec. IV–XV), palate (sec. XVI). Existent din sec. V–IV î. Hr.

Mílcov rîu în România, afluent pe dreapta al rîului Putna . Lungime: 68 km. Izvorăşte din Subcarpaţii Vrancei , de la 720 m alt. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între Ţara Românească şi Moldova.

Mílos insulă grecească în Marea Egee, în arhipelagul Ciclade . Suprafaţa: 158 km2. Populaţia: 5 mii loc. Relief muntos. Climă mediteraneană. Culturi agricole: grîu, porumb, măslini. Izvoare termale. Pescuit.

Mindanáo insulă în S arhipelagului Filipine . Suprafaţa: 99 km2. Populaţia: 14 mil. loc. Relief muntos, cu vulcani activi (alt. max. 2 965 m). Climă subecuatorială. Industrie extractivă (aur, fier, cupru, cărbune). Orez, porumb, ananas, cînepă de Manila. Pescuit.

Mindóro insulă în arhipelagul Filipine , la S-V de insula Luzon . Suprafaţa: 9,7 mii km2. Populaţia: 475 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2585 m). Expl. de aur, platină, cupru. Industria lemnului. Culturi agricole: orez, porumb, cacao, banane, trestie de zahăr. Pescuit.

Mínna oraş în partea central-vestică a Nigeriei, centrul adm. al statului Niger . 138 mii loc. Piaţă agricolă (pentru bumbac, arahide).

Minneápolis [mini´æplis] oraş în N SUA (Minnesota), port pe fluviul Mississippi . 2,6 mil. loc. în conurbaţie cu Saint Paul . Nod de comunicaţie. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport, de utilaje electrotehnice, de prelucrare a lemnului, a hîrtiei, poligrafică, a instrumentelor de precizie, chimică, alimentară. Centru financiar şi comercial (piaţă pentru grîu şi porumb). Universitate. Teatre.

Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA, la graniţa cu Canada. Suprafaţa: 225,2 mii km2. Populaţia: 4,7 mil. loc. Centru adm.: Saint Paul . Industrie extractivă (minereu de fier), constructoare de maşini, forestieră, a celulozei şi hîrtiei, alimentară. Zonă agricolă (grîu, porumb, sfeclă de zahăr, soia). Creşterea animalelor.

Mínsk capitala Republicii Belarus, situată pe rîul Svisloci , afluent al Berezinei . 1,8 mil. loc. Nod de comunicaţie. Aeroport. Important centru economic, cultural şi comercial. Industrie constructoare de automobile, tractoare, motociclete, aparate electronice şi de precizie (ceasuri), poligrafică, a încălţămintei, forestieră, chimico-farmaceutică, textilă, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Studiou cinematografic. Muzee. Monumente. At. doc. în 1067.

Minusínsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe fluviul Enisei. 78 mii loc. Industrie forestieră, textilă, alimentară. Muzeu. Fondat în 1739.

Mississíppi fluviu în SUA, avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . Este legat prin canale de Marile Lacuri . Navigabil. Provoacă mari inundaţii.

Mississíppi stat în S SUA, între fluviul Mississippi şi golful Mexic . Suprafaţa: 125,4 mii km2. Populaţia: 2,7 mil. loc. Capitala: Jackson . Industrie extractivă (petrol, gaze naturale), constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. Se cultivă bumbac, orez, grîu, porumb, bataţi. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Parcuri naţionale. Turism.

Missouri [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA, afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Lungime: 4 740 km. Izvorăşte din Munţii Stîncoşi , de la 1 220 m alt. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. Hidrocentrale.

Missouri stat în partea centrală a SUA. Suprafaţa: 180,5 mii km 2. Populaţia: 5,45 mil. loc. Centru adm.: Jefferson City . Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb, cărbuni, petrol), constructoare de maşini şi utilaj de transport, aparatură electrotehnică), de ciment, de produse chimice, textile şi alimentare. Zonă agricolă (grîu, porumb, ovăz, soia, bumbac, creşterea animalelor, avicultură).

Mistassíni lac în S-E Canadei (Québec). Suprafaţa: 2 176 km2. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . Descoperit în 1672.

Mítchell [´mit¿¬l] Muntele ~, cel mai înalt vîrf (alt. 2 034 m) al munţilor Apalaşi , în America de Nord. Păduri pe pante, pajişti alpine pe culmi. Parc naţional.

Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama), situat pe ţărmul de N-V al golfului Mobile . 210 mii loc. (477 mii loc. în conurbaţie). Port. Aeroport. Industrie metalurgică (aluminiu), constructoare de maşini (nave), chimică, de ciment, de prelucrare a petrolului şi lemnului, de celuloză şi hîrtie, chimică, alimentară. Universitate. Turism.

Mócca oraş în S-V Republicii Yemen, port la Marea Roşie. 10 mii loc. Centru comercial (cunoscut încă din sec. XVI). Export de cafea (“Mocca“).

Moesia regiune istorică între Balcani şi Dunăre, populată în antichitate de moesi, devenită provincie romană (sec. I d. Hr.), divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior , care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei.

Mogadíshu [moga´di¿u] capitala statului Somalia, port la Oceanul Indian. 1 mil. loc. Nod rutier. Aeroport. Centru industrial (rafinării de petrol, prelucrarea lemnului, producţie de ciment, de pielărie şi încălţăminte, de produse chimice, textile şi alimentare) şi comercial (piaţă pentru cereale, bumbac, peşte, banane). Universitate. Muzee. Monumente: moschee (sec. XIII), palatul sultanilor (sec. XIX). Fondat în sec. X.

Moghilév oraş în Belarus, situat pe fluviul Nipru. 368 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, fluvial). Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, de pielărie şi cherestea, textilă, alimentară. Teatru. Muzeu. Fondat în 1267.

Móhacs [´mohaat¿] oraş în S Ungariei, port pe Dunăre. 22 mii loc. Nod de comunicaţii. Construcţii de maşini agricole, metalurgie, fabrici textile, de plăci fibro-lemnoase, de produse alimentare. Piaţă agricolă (cereale, animale, fructe).

Mohammedía oraş în N-V Marocului, la 23 km N de Casablanca, port la Oceanul Atlantic. 171 mii loc. Rafinării de petrol, prelucrarea metalelor, fabrici textile şi de produse alimentare. Pescuit. Staţiune balneoclimaterică. Denumirea veche: Fédala .

Moháve regiune deşertică în S-V SUA (California). Suprafaţa: 64,8 mii km2. Vegetaţie de specii xerofite. Zăcăminte: aur, argint, potasiu, sare.

Moldóva rîu în România, afluent pe dreapta al Siretului. Lungime: 216 km. Izvorăşte de la 1200 m alt., de sub vîrful Lucina (Carpaţi). Afluenţi: Moldoviţa, Suha , Humor, Topliţa ş.a.

Moldóva República ~, stat în S-E Europei Centrale, învecinat cu România şi Ucraina. Suprafaţa: 33840 km2. Populaţia: 4,45 mil. loc. Capitala: Chişinău . Limba oficială: româna. Relief constituit din podişuri, zone colinare şi cîmpii. Rîuri: Prut, Nistru, Răut . Climă temperat-continentală. Vegetaţie bogată şi variată: păduri de codru (stejar, fag, frasin, ulm, tei) şi de luncă (salcie, plop), arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. Economie bazată pe agricultură şi industrie. Dispune de suprafeţe agricole însemnate, cultivate cu cereale (grîu, orz, ovăz, porumb), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, tutun, legume. Pomicultură. Viticultură. Avicultură. Se produc: vinuri, zahăr, ulei vegetal, conserve din legume şi fructe, produse lactate, ţigări. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Principalele produse industriale: televizoare, frigidere, maşini de spălat, tractoare, pompe submersibile, motoare şi aparataj electric, ciment, materiale de construcţii, mobilă, covoare, textile, confecţii, încălţăminte. Resurse de subsol destinate construcţiei (argile, nisip, calcare). Expl. de gaze naturale (Baimaclia). Centrală electrică ( Cuciurgan

Molúce Ínsulele ~, arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia), între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . Suprafaţa: 83,7 mii km2. Populaţia: 2,1 mil. loc. Oraşe pr.: Ambon, Weda, Namela . Relief muntos (alt. pînă la 3 000 m). Zonă vulcanică activă. Climă ecuatorială. Culturi agricole: orez, cocotieri, arbori de cuişoare şi de piper.

Mombása oraş în S-E Kenyei, pe insula Mombasa , port la Oceanul Indian. 600 mii loc. Aeroport. Rafinării de petrol, construcţii navale. Metalurgie. Producţie de aluminiu, ciment, textile, hîrtie, produse de sticlărie, chimice şi alimentare. Centru comercial (export de cafea, ceai, lemn, bumbac). Staţiune balneară. Monumente: fort (sec. XVI), biserici, moschee. Fondat în sec. XI.

Monáco capitala statului cu acelaşi nume, situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). 4 mii loc. Produse chimico-farmaceu-tice, de cosmetică, alimentare. Centru financiar şi turistic. Staţiune balneoclimaterică. Muzeu de antichităţi. Muzeu oceanografic. Palat princiar (sec. XIII–XVII).

Monáco Principátul ~, stat în S Europei, situat pe un promontoriu al Mării Mediterane, pe Coasta de Azur , înconjurat pe continent de teritoriul Franţei. Este organizat în 4 districte. Suprafaţa: 2,2 km2. Populaţia: 32 mii loc. Capitala: Monaco . Limba oficială: franceza. Teritoriul ţării reprezintă un sector terminal al munţilor Alpii Maritimi . Climă subtropicală, cu ierni calde şi veri însorite, benefice renumitelor staţiuni balneare de pe Coasta de Azur. Principalele surse de venit: turism, servicii comerciale, operaţii bancare, emisiuni de timbre, activităţi ştiinţifice (cercetări oceanografice, muzeu oceanografic). Industrie electronică, farmaceutică, de cosmetică, textilă, a materialelor de construcţie, chimică, alimentară. Şantiere navale. Artizanat. Exportă medicamente, parfumuri, aparate electronice, flori. Importă combustibili, energie electrică, materii prime, produse alimentare. Căi ferate: 1,7 km. Căi rutiere: 50 km. Admis în ONU la 28 mai 1993.

Mongólia stat în Asia Centrală, situat între Federaţia Rusă şi China. Este divizat în 21 de reg. şi municipalitatea capitalei. Suprafaţa: 1,57 mil. km2. Populaţia: 2,62 mil. loc. Capitala: Ulan-Bator . Limba oficială: mongola. Relief diversificat prin munţii Altaiului Mongol (alt. max. 4 374 m) şi Hangai (alt. max. 4031 m), prin deşertul Gobi (alt. 1 000–2 000 m) în centru şi în E, prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Climă excesiv continentală. Vegetaţie: păduri de conifere, păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. Faună: dropii, fazani, antilope, culani, cămile etc. Dispune de variate resurse naturale, dar insuficient valorificate. Zăcăminte: fluorite, lignit, huilă, aur, uraniu, cupru, molibden, minereu de fier, zinc, petrol, ghips, sare. Bogat potenţial hidroenergetic. Expl. forestiere (lemn roşu, abanos). Industrie extractivă, de prelucrare a metalelor şi petrolului, a cimentului şi hîrtiei, de pielărie şi încălţăminte, de covoare şi ţesături, alimentară (lactate, brînzeturi, conserve de carne etc.). Se cultivă grîu, orz, ovăz, cartofi, plante furajere. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, cabaline, cămile). Exportă materii prime minerale, textile, piei, vite, lînă, produse lactate şi din carne. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 2 083 km. Căi rutiere: 50 mii km. Admis în ONU la 27 octombrie 1961.

Monróvia capitala Liberiei, oraş situat în N-V ţării, port la Oceanul Atlantic. 1 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului, reparaţii navale, producţie de ciment, încălţăminte, materiale de construcţie, produse farmaceutice şi alimentare). Universitate. Fondat în 1822.

Monserrát insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. Suprafaţa: 104 km2. Populaţia: 15 mii loc. Centru adm.: Plymouth . Climă tropical-oceanică. Plantaţii de arbori de cafea, trestie de zahăr, bananieri, bumbac. Turism.

Montána stat în N-V SUA. Suprafaţa 380,8 mii km2. Populaţia: 879 mii loc. Centru adm.: Helena . Industrie extractivă (minereuri de cupru, zinc, plumb, crom, fier, mangan, petrol, gaze naturale), metalurgică (a neferoaselor), de prelucrare a lemnului, alimentară etc. Culturi agricole: grîu, secară, porumb, sfeclă de zahăr. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Turism.

Mont Blanc [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali , între Franţa şi Italia, cel mai înalt din Europa (alt. max. 4 807 m). Acoperit de gheţari. Observator astronomic şi meteorologic. Alpinism. Tunel rutier între Franţa şi Italia.

Mónte-Cárlo oraş în Principatul Monaco, situat pe Coasta de Azur , la 15 km de Nisa . 16 mii loc. Renumit centru turistic. Raliu automobilistic. Staţiune balneoclimaterică.

Montecrísto insulă în Marea Tiraniană, la S de insula Elba , aparţinînd Italiei. Suprafaţa: 10,5 km2. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl.

Mónte Rósa [´monte´rooza] masiv muntos în Alpii Pennini , la graniţa dintre Italia şi Elveţia. Alt. max.: 4 634 m. Gheţarul Gorner .

Monterréy [monte´rrei] oraş în N-E Mexicului, centru adm. al statului Nuevo-León . 2,9 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru industrial (metalurgie, siderurgie, asamblare de automobile, producţie de mase plastice, ciment, sticlărie, ceramică, textile, produse alimentare). Rafinării de petrol. Universitate. Monumente. Fondat în 1579.

Montevidéo capitala Urugu-ayului, port pe ţărmul estuarului La Plata . 1,5 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Producţie industrială. Aparataj electronic, ciment, încălţăminte, textile, produse chimice şi alimentare (vinuri, carne). Universitate. Monumente: catedrală, palat. Muzeu. Turism. Fondat în 1726.

Montpelliér [mõp¬´lje] oraş în S Franţei (Languedoc), la 124 km de Marsilia. 282 mii loc. Aeroport. Centru industrial: construcţii de maşini-unelte, tractoare, aparate electrotehnice şi electronice; produse chimice, de faianţă, alimentare (vinuri). Grădină botanică. Universitate. Monumente: catedrală (1364), clădiri (sec. XV–XVIII). Turism. Fondat în sec. VIII.

Montpelier [mont´pili¬r] oraş în N-E SUA, centrul adm. al statului Vermont . 8,5 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (fosfaţi, granit), alimentară. Capitoliu. Fondat în 1781.

Montréal [fr.: mõre´aal; engl.: mõtri´ool]

oraş în S-E Canadei (Québec), port pe fluviul Sf. Laurenţiu . 1 mil. loc. (3,5 mil. loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii. Aeroporturi. Industrie constructoare de maşini (nave, avioane, locomotive, vagoane), de prelucrare şi chimizare a petrolului, electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Producţie de mobilă, încălţăminte, confecţii, hîrtie. Universităţi. Muzee. Teatre. Parcuri, grădini publice. Monumente: catedrală (sec. XVII), biserică (sec. XIX). Fondat în 1642.

Moráva rîu, afluent pe stînga al Dunării; marchează graniţa dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. Izvorăşte din munţii Sudeţi . Lungime: 358 km. Navigabil pe distanţa de 125 km.

Morávia regiune la E de Boemia (Cehia, Slovacia), traversată de rîul Morava. Suprafaţa: 26 mii km2. Populaţia: 4 mil. loc. Oraşe pr.: Brno, Ostrava . Industrie siderurgică, chimică. Agricultură (cereale, sfeclă de zahăr, cartofi).

Mordóvia República ~, republică în Federaţia Rusă. Suprafaţa: 26,2 mii km2. Populaţia: 965 mii loc. Capitala: Saransk. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului, electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: grîu, secară, porumb, cartofi, tutun, sfeclă de zahăr, fructe. Creşterea animalelor.

Moróni oraş în S-V insulei Ngazidja , capitala statului Comore. 32 mii loc. Aeroport. Centru comercial (vanilie, cafea, cacao). Pelerinaj.

Móscova capitala Federaţiei Ruse, situată pe rîul Moscova. 8,9 mil. loc. în conurbaţie. Nod de comunicaţii. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construcţii de maşini (automobile, avioane, nave fluviale, maşini-unelte, aparataj electrotehnic). Industrie electro-nică, poligrafică, chimico-farma-ceutică, de ceasuri şi instrumente muzicale, de ciment, de pielărie şi încălţăminte, de mobilă, de textile şi confecţii, de produse alimentare. Academie de ştiinţe. Universităţi (13). Teatre (60). Muzee (75). Biblioteci (20). Studioul cinematografic “Mosfilm“. Monumente: Kremlinul, catedrale (sec. XV), biserici (sec. XVI–XVII), mănăstiri (sec. XVI), palate. Turism. Menţionat în 1147. Nucleul cnezatului moscovit (sec. XIII), centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Capitală a R.S.F.S. Ruse din 1918, a U.R.S.S. din 1922, a Federaţiei Ruse din 1991.

Móscova rîu în partea europeană a Rusiei, afluent pe stînga al rîului Oka . Lungime: 502 km. Navigabil. Legat cu Volga prin canalul Moscova . Hidrocentrale.

Móselle [mo´zel] rîu în V Europei (Franţa, Luxemburg, Germania), afluent pe stînga al Rinului . Lungime: 550 km. Izvorăşte din munţii Vosgi . Navigabil (14 ecluze).

Mostaganém oraş în N-V Algeriei, port la Marea Mediterană. 115 mii loc. Aeroport. Centru industrial (aparataj electro-tehnic, ciment, hîrtie, produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri, tutun, cereale, fructe). Pescuit. Fondat în sec. XI.

Móstar oraş în Bosnia şi Herţegovina, situat pe rîul Neretva , la 80 km S-V de Sarajevo. 127 mii loc. Industrie extractivă (bauxită), siderurgică, de prelucrare a lemnului şi tutunului, textilă, alimentară. Piaţă de fructe şi vinuri. Turism. At. doc. în 1452.

Mosúl oraş în N Irakului, port pe fluviul Tigru . 1,3 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: rafinării de petrol, industrie textilă (covoare), a cimentului, de pielărie şi încălţăminte, alimentară. Piaţă pentru cereale, animale şi fructe. Universitate. Monumente: moschee, palat, biserici. Muzeu.

Mozambíc Canálul ~, strîmtoare între ţărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. Lungime: 1 670 km. Lăţime max.: 1 000 km. Ad.: 2 000–3 000 m. Este străbătut de curentul Mozambic .

Mozambíc República ~, stat în S-E Africii, cu ieşire la Oceanul Indian, învecinat cu Africa de Sud, Zimbabwe, Zambia, Malawi şi Tanzania. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. Suprafaţa: 812 mii km2. Populaţia: 19,3 mil. loc. Capitala: Maputo . Limba oficială: portugheza. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului; podişul Mozambic în N, dominat de culmi muntoase spre S; podişul Matabele în V. Climă tropicală şi subecuatorială. Vegetaţie: păduri cu esenţe preţioase (cedru, mahon, abanos), specii de savană şi de stepă. Zăcăminte: minereu de fier, aur, bauxită, uraniu, staniu, beriliu, tantalit, petre preţioase. Potenţial hidroenergetic bogat. Industrie extractivă, energetică, constructoare de maşini (vagoane, autovehicule asamblate, biciclete), chimică, de cherestea şi hîrtie, de ciment, alimentară. Se mai produce ţesături de bumbac, zahăr, bere, ţigarete. Culturi agricole: porumb, sorg, orez, cartofi, floarea-soarelui, mei, sisal. Plantaţii: cocotieri, trestie de zahăr, bananieri, arahide, ceai, citrice, bumbac. Exportă crevete, bumbac, ceai, arahide, copra, lemn, nuci de cocos. Importă maşini şi echipament de transport, produse petroliere şi alimentare. Căi ferate: 3130 km. Căi rutiere: 30 mii km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 16 septembrie 1975.

Múlde rîu în Germania, afluent pe stînga al Elbei . Izvorăşte din Munţii Metalici (Cehia). Lungime: 124 km. Plutărit. Hidrocentrală.

Mulhouse [mju´luuz] oraş în N-E Franţei (Alsacia), port pe canalul dintre Rin şi Ron . Populaţia: 112 mii loc. Construcţii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă), chimice, alimentare. Castel în ruine (sec. XIII), primărie (1551), biserica Saint étienne (sec. XIX). Muzeu de arte frumoase. At. doc. în sec. VIII. Oraş din 1273.

München [´mjunhen] oraş în S-E Germaniei, centrul adm. al landului Bavaria, situat pe rîul Isar . 1,3 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru industrial: construcţii de avioane şi automobile, de aparataj electrotehnic şi de optică, poligrafie; fabrici textile, de mobilă, hîrtie, pielărie şi încălţăminte, de produse chimi-co-farmaceutice şi alimentare. Universitate. Institute de cercetări. Teatru Naţional. Studiouri cinematografice. Muzee. Metrou. Monumente: Domul (sec. XV), biserici (sec. XIII, XVI–XVII), primărie (sec. XIX). Fondat în 1158.

Münster [´mjunst¬r] oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe canalul Dortmund-Ems. 273 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic, de prelucrare a lemnului şi pielei, de hîrtie, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Tipografii. Universitate. Monumente: Domul (sec. XIII), biserici (sec. XII–XIV), palat episcopal (sec. XVIII). Muzee. Turism.

Múntenégru republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 13,8 mii km 2. Populaţia: 645 mii loc. Capitala: Podgorica . Relief muntos (alt. max. 2 522 m). Climă mediteraneană. Industrie extractivă (bauxită, cupru, plumb), siderurgică, textilă, alimentară. Culturi agricole: măslini, tutun, citrice, viţă de vie. Se cresc animale (ovine, caprine). Turism.

Munténia denumirea veche a părţii de E a Ţării Româneşti, cuprinsă între Carpaţi şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov.

Múreº judeţ în partea central-nordică a României, în bazinul superior al rîului Mureş . Suprafaţa: 6 714 km2. Populaţia: 602 mii loc. Centru adm.: Tîrgu-Mureş . Relief de coline, dealuri şi podişuri. Climă temperat-continentală. Resurse naturale: gaze naturale, roci de construcţie, păduri, ape minerale. Industrie constructoare de maşini şi utilaje, electrotehnică, a materialelor de construcţii, de mobilă, încălţăminte, instrumente muzicale, alimentară. Culturi agricole: porumb, grîu, secară, orz, ovăz, tutun, plante textile şi furajere, legume, fructe. Se cresc animale (bovine, porcine, ovine, caprine). Apicultură. Artizanat. Universităţi. Teatre. Muzee. Turism.

Múreº rîu în Europa Centrală (România, Ungaria, Serbia şi Muntenegru), afluent pe stînga al Tisei . Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpaţii Orientali). Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). Denumirea antică: Maris (Marisia) .

Murgáb rîu în Asia Centrală (Afghanistan, Turkmenistan). Izvorăşte din munţii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . Lungime: 978 km. Irigaţii.

Múrmansk oraş în Federaţia Rusă, în peninsula Kola . 469 mii loc. Port în golful Kola (marea Barents). Aeroport. Centru industrial (şantiere navale, fabrici de frigidere, mobilă, utilaje de pescuit, produse alimentare) şi comercial. Pescuit. Fondat în 1916.

Mwánza [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei, port la lacul Victoria . 225 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (aur, diamante), de prelucrare a lemnului, de pielărie şi sticlărie, a materialelor de construcţie, alimentară. Pescuit.

Mwéru [´mweru] lac în Africa Centrală, situat în munţii Mitumba , între Republica Congo şi Zambia. Suprafaţa: 4 920 km2. Ad. max.: 26 m. Mlaştini (în S). Insule ( Kilwa ).

Náberejnie Celnî oraş în Federaţia Rusă (Republica Tătară), situat pe partea stîngă a rîului Kama . 535 mii loc. Aeroport. Industrie grea (automobile, camioane, motoare Diesel). Hidrocentrală. Prelucrarea lemnului, producţie de confecţii, materiale de construcţii, produse alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Teatru. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev .

Nágano oraş în Japonia (Honshû), la 160 km N-V de Tokio . 360 mii loc. Centru industrial (maşini-unelte, instrumente muzicale, chimizarea petrolului, prelucrarea lemnului, produse chimice şi alimentare) şi comercial. Tipografii. Universitate. Jocurile Olimpice de Iarnă (ediţia a 18-a) în 1998.

Nagasáki oraş în Japonia, în V insulei Kyûshû , port la Marea Chinei de Est. 445 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de nave, de maşini şi aparataj electronic, textilă, alimentară. Rafinării de petrol. Prelucrarea lemnului. Universitate. Centrul catolicismului japonez. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de aviaţia SUA la 9 august 1945. Reconstruit în deceniile următoare.

Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. Suprafaţa: 4,4 mii km 2. Populaţia: 194,5 mii loc. Centru adm.: Stepanakert . Expl. petroliere şi forestiere. Industria lemnului, bumbacului, a materialelor de construcţii; textile, produse alimentare. Culturi agricole: cereale, tutun, bumbac, viţă de vie. Creşterea animalelor. A fost creată în 1923 (80% armeni). Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene.

Nagóya oraş în Japonia (Honshû), la 120 km N-E de Kyôto , port la Oceanul Pacific (golful Ise ). 2,4 mil. loc. Aeroport. Mare centru industrial (metalurgie, electrotehnică, şantiere navale; automobile, avioane, material feroviar, maşini unelte, biciclete, manufactură, textile, produse chimice şi alimentare). Universitate. Institut politehnic. Temple, castel (sec. XVII).

Nahiceván República Autonómă ~, republică în Azerbaidjan, la graniţa cu Turcia. Suprafaţa: 5,5 mii km2. Populaţia 306,5 mii loc. Capitala: Nahicevan . Zăcăminte: sare, zinc, plumb, sulf, molibden. Expl. forestiere. Prelucrarea metalelor, lemnului, bumbacului, mătăsii. Agricultură (cereale, bumbac, tutun; viticultură, pomicultură). Creşterea animalelor (ovine, bovine).

Nahódka oraş în Federaţia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). 166 mii loc. Construcţii mecanice, reparaţii navale; materiale de construcţie, produse alimentare. Pescuit.

Nairóbi capitala Kenyei, oraş situat pe platoul Athi, la 1 675 m alt. 1,5 mil. loc. Aeroport internaţional. Principal centru industrial (metalurgie, prelucrarea lemnului, pielei, tutunului şi cafelei; ciment, mobilă, sticlărie, ceramică, textile, produse alimentare). Universitate. Muzeu. Catedrală. Fondat în 1899. Capitală din 1964.

Nakúru oraş în V Kenyei, situat la 1 860 m alt. 125 mii loc. Industrie chimică (îngrăşăminte), textilă, alimentară. Centru comercial. Parc naţional. Turism.

Nálcik oraş în Federaţia Rusă, capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. 243 mii loc. Centru industrial (metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică, prelucrarea lemnului; mobilă, încălţăminte, textile, confecţii, produse alimentare). Universitate. Muzee. Teatre. Turism. Fondat în 1817.

Namangán oraş în Uzbekistan, situat în N depresiunii Fergana . 363 mii loc. Staţie de cale ferată. Asamblare de automobile, materiale de construcţii, produse chimice, textile şi alimentare. Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în sec. XV.

Namíbia República ~, stat în S-V Africii, cu ieşire la Oceanul Atlantic, între Angola, Botswana şi Africa de Sud. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . Este organizat în 13 regiuni. Suprafaţa: 825 mii km2. Populaţia: 1,75 mil. loc. Capitala: Windhoek. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). Relief format de platouri tectonice, străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de munţi izolaţi în partea centrală, de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. Climă tropicală, predominant semiaridă, cu precipitaţii mai bogate în regiunile înalte. Vegetaţie: păduri pe teritorii restrînse, plante erbacee de savană şi de stepă. Se extrag zinc, plumb, cupru, uraniu (locul 5 pe glob), germaniu (50% din rezervele mondiale), diamante, argint, aur. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime, metalurgia neferoaselor; produse textile, alimentare (carne, peşte, lactate). În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine, bovine). Se cultivă mei, porumb, sorg, fructe, legume. Pescuit intens. Meşteşugărit. Exportă materii prime industriale, diamante, produse alimentare, blănuri de caracul. Importă echipamente industriale şi de transport, produse petroliere şi chimice, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 2 382 km. Căi rutiere: 42 594 km. Admis în ONU la 23 aprilie 1990.

Nancy [ná´si] oraş în N-E Franţei (Lorena), port pe canalul Marna–Rin . 103 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, de mobilă, poligrafică, de confecţii, alimentară. Universitate. Biserică (sec. XVI), catedrală (sec. XVIII), Palatul ducal (sec. XVI). At. doc. în 947. Reşedinţa ducilor de Lorena din sec. XIII.

Nanjíng (Nankíng) oraş în E Chinei, centrul adm. al provinciei Jiangsu. 2,6 mil. loc. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (autocamioane, tractoare, aparataj electrotehnic), chimică (îngrăşăminte), a cimentului, alimentară. Rafinării de petrol. Universitate. Observator astronomic. Monumente. Muzee. Fondat în 472 î. Hr.

Nanshán [nan´¿an] sistem muntos în centrul Asiei (China). Lungime: 1000 km. Lăţime: 250–400 km. Alt. max.: 6 346 m. Zăpezi, gheţari.

Nántes [n¾¾t] oraţ în V Franţei (Bretagne), situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ţărmul Oceanului Atlantic. 254 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, feroviar, fluvio-maritim, aerian). Centru industrial (metalurgie, construcţii de maşini-unelte, automobile, aparate electrotehnice, şantiere navale, prelucrarea petrolului; mobilă, încălţăminte, produse chimice şi alimentare). Universitate. Catedrală (sec. XV), castel (sec. XV), clădiri (sec. XVII–XVIII). Muzee.

Napóca oraş în Dacia romană, situat pe teritoriul mun. Cluj-Napo-ca de azi (România). Reşedinţă a procuratorului Daciei.

Nápoli oraş în S Italiei, centrul adm. al regiunii Campania , port la golful Napoli . 1,15 mil. loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave, locomotive, maşini de transport, aparataj electrotehnic), de prelucrare a petrolului, de ciment, de produse chimice, textile, alimentare etc. Universitate (1224). Monumente istorice şi de arhitec-tură. Mănăstiri, biserici, bazilici, castele, palate. Muzee. Turism intens. Fondat în anul 600 î.Hr.

Narián-Mar oraş în Federaţia Rusă, centrul adm. al Districtului Naţional Neneţk, situat pe rîul Peciora . 22 mii loc. Port fluvio-ma-ritim. Expl. forestiere, prelucrarea peştelui. Fabrici de cherestea, de produse alimentare. Pescuit. Muzeu.

Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan, Uzbekistan). Izvorăşte din munţii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Drenează depresiunea Fergana . Lungime: 807 km. Hidrocentrale. Irigaţii.

Narmáda fluviu în India, în partea de N a peninsulei Hindustan . Lungime: 1 289 km. Izvorăşte din munţii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). Navigabil pe cursul inferior. Irigaţii. Este considerat fluviu sacru.

Naródnaia cel mai înalt vîrf din munţii Ural (în N masivului). Alt.: 1 895 m. Nárva oraş în N-E Estoniei, port pe fluviul Narva , la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . 85 mii loc.

Fabrici de prelucrare a bumbacului, lînei, inului, de mobilă, a materialelor de construcţii, de produse alimentare (în special, conserve de peşte). Hidrocentrale. Staţiune balneară. Monumente istorice şi arhitectonice. Fondat în 1223.

Nárvik oraş în partea de N a Norvegiei, port la Marea Norvegiei. 50 mii loc. Şantiere navale. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda).

Náshville [´næ¿vil] oraş în SUA, centrul adm. al statului Tennessee, situat pe rîul Cumberland . 512 mii loc. Aeroport. Industria laminatelor, constructoare de avioane, chimică, textilă, poligrafică, de pielărie şi încălţăminte, a sticlăriei şi materialelor de construcţie, de produse alimentare. Universităţi. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Fondat în 1779.

Nássau [´næssoo] capitala statului Bahamas, situată în N-E insulei New Providence , port la Oceanul Atlantic. 175 mii loc. Aeroport. Industrie alimentară (zahăr, rom, conserve). Instituţii financiare şi turistice. Staţiune balneară. Forturi din sec. XVII–XVIII. Oraş din 1729.

Náuru República ~, stat insular în vestul Oceanului Pacific, la N-E de Papua-Noua Guinee. Este divizat în 14 districte. Suprafaţa: 21,3 km2. Populaţia: 12 mii loc. Capitala: Yeren . Limbi oficiale: engleza, nauruana. Relief format de un platou (alt. max. 60 m) înconjurat de înălţimi, avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). Climă ecuatorială umedă. Vegetaţie în special de cocotieri şi pandanus. Economie bazată pe extracţia şi prelucrarea fosfaţilor naturali, pescuit, comerţ, servicii în turism. Plantaţii de palmieri, bananieri, ananaşi. Se cultivă legume. Se practică creşterea vitelor (porcine, bovine). Exportă fosfaţi, nuci de cocos. Importă produse alimentare, apă potabilă, combustibili, maşini şi utilaje pentru industria forestieră, mijloace de transport, materiale de construcţii. Căi ferate: 5 km. Căi rutiere: 28 km. Şi-a proclamat independenţa la 31 ianuarie 1968.

Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Franţei. Regat autonom în sec. IX, locuit de basci. A opus rezistenţă în faţa expansiunii musulmane, dar şi a francilor. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607.

Nazarét oraş în N Israelului (Galileea). 56 mii loc. Centru comercial, turistic şi cultural. Industrie textilă şi alimentară. Plantaţii de măslini şi mandarini. Biserica Buna-Vestire (1730). Menţionat în Vechiul şi Noul Testament.

Nazrán oraş în Federaţia Rusă, capitala Inguşetiei. 21 mii loc. Industrie constructoare de ma-şini-unelte, de tricotaje şi produse alimentare.

Nãsãúd oraş în România (jud. Bistriţa-Năsăud), situat pe Someşul Mare . 12 mii loc. Industrie uşoară (mobilă, cherestea, mase plastice, ţesături, produse alimentare). Filatură de bumbac. Muzeu. At. doc. ca sat în 1264.

N’Djaména [nd¦a´mina] capitala Republicii Ciad, port la confluenţa rîului Chari cu Logone . 595 mii loc. Aeroport. Prelucrarea bumbacului şi a orezului; materiale de construcţii, încălţăminte, produse alimentare. Universitate. Muzeu naţional. Catedrală catolică, moschee. Fondat în 1900.

Neamþ judeţ în România, în partea central-nordică a Moldovei, în bazinele rîurilor Bistriţa, Siret şi Moldova . Suprafaţa: 5 895 km2. Populaţia: 586 mii loc. Centru adm.: mun. Piatra-Neamţ . Relief: zone montane subcarpatice, podiş în trepte de la V spre E. Climă temperat-continentală. Zăcăminte: săruri de potasiu, gaze naturale, gresie, argile, izvoare cu ape minerale. Metalurgie, construcţii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere, pentru industria forestieră; producţie de celuloză şi hîrtie, ciment, mobilă, confecţii, tricotaje, covoare, produse alimentare. Culturi agricole: grîu, secară, porumb, orz, sfeclă de zahăr, cartofi, viţă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine). Apicultură. Şcoli generale şi profesionale, licee, biblioteci, cămine culturale. Obiective turistice: Cheile Bicazului , muntele Ceahlău , Cetatea Neamţului , mănăstirile Neamţ, Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia, Văratec , Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. a. Rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de Argint .

Nebitdág oraş în Turkmenistan. 90 mii loc. Industrie extractivă (petrol, gaze naturale); reparaţii şi prelucrarea metalelor; textile, covoare. Hidrocentrală. Muzeu.

Nebráska [n¬´bræsk¬] stat în partea central-nordică a SUA. Suprafaţa: 200,4 km 2. Populaţia: 1,75 mil. loc. Centru adm.: Lincoln . Industrie extractivă (petrol), constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Agricultură (cereale, sfeclă de zahăr, plante furajere, legume). Creşterea intensivă a animalelor (bovine, porcine).

Néckar rîu în S-V Germaniei, afluent pe dreapta al Rinului . Lungime: 370 km. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră . Canalizat. Hidrocentrale. Parţial navigabil.

Negóiul vîrf în Munţii Făgăraşului (România). Alt.: 2 535 m. Este al doilea munte ca altitudine din Carpaţii Româneşti.

Neisse [´najse] rîu la graniţa dintre Polonia şi Germania, afluent pe stînga al Odrei . Lungime: 256 km. Izvorăşte din munţii Jizera (Cehia). Navigabil pe cursul inferior.

Néman [´njem¬n] rîu în Belarus şi Lituania. Lungime: 938 km. Izvorăşte din apropierea or. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). Este legat prin canale de Nipru, Vistula şi Pripet. Navigabil. Hidrocentrală.

Nemúro strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federaţia Rusă). Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific.

Nenéþk district autonom în Federaţia Rusă, în partea de N a bazinului Peciora . Suprafaţa: 177 mii km2. Populaţia: 54 mii loc. Centru adm.: Narian-Mar . Expl. de gaze naturale. Creşterea animalelor (reni, bovine). Pescuit. Vînătoare.

Nepál Regátul ~, stat în partea central-sudică a Asiei, situat între China şi India. Include 5 regiuni, cu 14 zone administrative. Suprafaţa: 147 mii km2. Populaţia: 25,9 mil. loc. Capitala: Kâthmându . Limba oficială: nepaleza. Relief predominant muntos, cuprinzînd în nord lanţurile munţilor Himalaia , cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt., inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m), care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai , parte din vasta Cîmpie a Gangului . Climă temperată şi rece în N, subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. La mari altitudini munţii sunt acoperiţi cu zăpezi şi gheţari, iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extracţie şi prelucrare a minereurilor (fier, cupru, aur, grafit, cărbune, sulf), de textile, de cherestea, de ciment, alimentare. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Se cultivă orez, porumb, grîu, orz, secară, cartofi, iută, trestie de zahăr, ceai, tutun. Păstorit transhumant (ovine, caprine). Se cresc şi bovine (bivoli). Este practicat artizanatul. Turism dezvoltat. Exportă energie electrică, animale, lemn, tutun, piei, lînă, iută, covoare. Importă combustibili, produse industriale (maşini, utilaje) şi alimentare. Căi ferate: 101 km. Căi rutiere: 9,6 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Néretva rîu în Bosnia-Herţego-vina şi Croaţia. Lungime: 218 km. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. Lac de acumulare. Hidrocentrală.

Néringa oraş în V Lituaniei, situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. Staţiune balneară. Pescuit.

Ness lac în N-V Scoţiei, în depresiunea Glen More . Suprafaţa: 56,4 km2. Lungime: 36 km. Ad. max.: 230 m.

Neuchâtél [nœ¿a´tel] oraş în V Elveţiei, centrul adm. al cantonului cu acelaşi nume, situat pe ţărmul nordic al lacului omonim. 32 mii loc. Aparataj electronic, mecanică de precizie (ceasornice), produse alimentare. Universitate. Castel (sec. XII–XVI). Biserică (sec. XII, XIII, XV). Edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeu de artă. Turism intens. Statut de oraş din 1214.

Neusiedler [´nouziidl¬r] lac tectonic în Europa Centrală, la frontiera Austriei cu Ungaria. Suprafaţa: 320–356 km 2. Lungime: 37 km. Ad. max.: 4 m. A fost construit în 1873–1895. Pescuit. Turism. Rezervaţie naturală (pentru păsări migratoare).

Neuss [nois] oraş în V Germaniei, situat pe partea stîngă a fluviului Rin . 150 mii loc. Industrie constructoare de maşini agricole, chimică, textilă, alimentară. Fabrici de hîrtie. Ruinele unor fortificaţii. Biserică (sec. XIII). Dom în stil baroc (sec. XVIII). Fondat în sec. XII.

Nevá fluviu în N-V părţii europene a Federaţiei Ruse. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. Lungime: 74 km. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga.

Neváda [n¬´væd¬] stat în V SUA. Suprafaţa: 286,4 mii km2. Populaţia; 1,75 mil. loc. Centru adm.: Carson City . Industrie extractivă (aur, argint, cupru, plumb, zinc, mangan, wolfram, mercur), metalurgică (pentru neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, alimentară. Agricultură (cereale, plante furajere, legume). Se cresc animale (bovine, ovine). Turism.

Newcástle [njuu´kaasl] oraş în S-E Australiei, port la Oceanul Pacific. 467 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de nave şi de automobile, chimică, textilă, alimentară. Sticlărie. Universitate. Fondat în 1801.

New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei, în conurbaţia Delhi , situat pe dreapta rîului Yamuna . 302 mii loc. Industrie constructoare de maşini, chimi-co-farmaceutică, textilă; produse de sticlărie. Observator astronomic. Palat prezidenţial. Oraş fondat în 1931.

New Haven [njuu´heiv¬n] oraş în N-E SUA (Connecticut), port la Oceanul Atlantic. Populaţia: 128 mii loc. Aeroport. Construcţii aeronautice navale, aparate electrotehnice. Fabrică de ceasuri. Întreprinderi ale industriei textile, de hîrtie, alimentare. Universitate (1701). Muzeu. Teatru.

New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã)

insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia), în componenţa statului Papua-Noua Guinee. Suprafaţa: 9,6 km2. Populaţia: 66 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2399 m). Climă ecuatorială. Pescuit.

New Jérsey [njuu´d3¬rzi] stat în N-E SUA. Suprafaţa: 21,2 mii km2. Populaţia: 8,2 mil. loc. Centru adm.: Trenton . Industrie extractivă (minereu de fier, zinc), metalurgică, constructoare de maşini (automobile, aparate electrotehnice), chimică, alimentară. Culturi agricole: porumb, secară, legume, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

New México [njuu´meksikou] stat în S-V SUA. Suprafaţa: 315 mii km2. Populaţia: 1,8 mil. loc. Centru adm.: Santa Fe . Industrie extractivă (petrol, gaze naturale, aur, argint, plumb, cupru, zinc), chimică, alimentară. Agricultură (grîu, porumb, bumbac, creşterea animalelor). Turism.

New Orleáns [njuu´oorli¬nz] oraş în S-E SUA (Louisiana). 477 mii loc. Aeroport. Construcţii aeronautice şi de motoare navale, prelucrarea lemnului şi a petrolului, producţie de textile, hîrtie, produse alimentare (zahăr). Universităţi. Monumente. Fondat în 1718.

New York [njuu' jork] oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey), situat pe ţărmul Oceanului Atlantic, precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . 7,5 mil. loc. Aeroporturi. Mare centru industrial: construcţii aeronautice, navale, de automobile, utilaje, motoare, aparate electrotehnice; metalurgie, prelucrarea petrolului, poligrafie; produse chimice, textile, de pielărie, alimentare etc. Universităţi. Muzee. Edificii monumentale: catedrală, biserici, palate. Sediul ONU. Fondat în 1626.

Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord, la frontiera dintre SUA şi Canada. Lungime: 56 km. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înălţime şi 300 m lăţime) şi canadiană (49 m înălţime şi 800 m lăţime). Hidrocentrale. Turism dezvoltat.

Niaméy [nja´me] capitala statului Niger, port pe fluviul Niger . 425 mii loc. Aeroport. Materiale de construcţii, mobilă, produse chimice, textile, de pielărie, alimentare. Universitate. Muzeu naţional. Catedrală, moschee.

Nicarágua República ~, stat în America Centrală, situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu El Salvador, Honduras şi Costa Rica. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Suprafaţa: 148 mii km2. Populaţia: 5 mil. loc. Capitala: Managua . Limba oficială: spaniola. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. max. 2 107 m), cu vulcani activi, în N şi în partea centrală; o cîmpie joasă litorală în E; o depresiune tectonică, în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua , în V şi S-V. Climă tropicală, caldă şi umedă. Vegetaţie: păduri întinse, veşnic verzi. Faună bogată: crocodili, iguane, iaguari, pume, păsări ş. a. Resurse naturale reduse (aur, argint, sare). Industrie de prelucrare a producţiei agricole, întreprinderi alimentare, fabrici de ciment, cherestea. Hidrocentrale. Culturi agricole destinate exportului (cafea, trestie de zahăr, cacao, bumbac) şi consumului intern (porumb, fasole, susan, manioc, sorg, orez). Creşterea animalelor pentru carne (bovine, porcine). Exportă vite, piei, lemn şi materiale lemnoase, aur, carne, bumbac, banane, zahăr. Importă materii prime industriale, maşini şi utilaje, produse petroliere, bunuri de larg consum. Căi ferate: 300 km. Căi rutiere: 17 mii km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Nicobár Ínsulele ~, arhipelag indian în S golfului Bengal , între insulele Andaman şi Sumatera . Este format din 19 insule (Great Nicobar, Camorta, Katchall ş. a.). Suprafaţa: 1,6 mii km2. Populaţia: 14,6 mii loc. Relief vulcanic. Climă tropicală umedă. Culturi agricole: orez, cocotieri, trestie de zahăr. Pescuit.

Nícopole oraş în N Bulgariei, situat pe dreapta Dunării. 17 mii loc. Centru comercial şi cultural. Oraş roman fondat de Traian (102). Vestigii arheologice. Ruinele unor fortificaţii.

Nicosía capitala statului Cipru, în N insulei Cipru . 182 mii loc. Aeroport. Prelucrarea lemnului, pielei şi tutunului; fabrici de ciment, textile, de încălţăminte, de covoare, alimentare. Muzeu. Monumente. Turism.

Níger República ~, stat în Africa Occidentală, învecinat cu Algeria, Libia, Ciad, Nigeria, Benin, Burkina Faso şi Mali. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. Suprafaţa: 1,27 mil. km2. Populaţia: 10,7 mil. loc. Capitala Niamey . Limba oficială: franceza. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic, cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ţării (alt. max. 2 000 m), urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna, Ahzar ). Climă tropicală de deşert. Vegetaţie de deşert, de stepă şi de savană. Economie bazată pe exportul de uraniu, pe agricultură, în special pe creşterea animalelor (ovine, caprine, cămile, bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide, carne, textile ş. a.). Bogate resurse de subsol, parţial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob, minereuri de fier, staniu, wolfram, cupru, plumb, fosfaţi, sare). Se cultivă arahide, bumbac, mei, sorg, manioc, bataţi. Produce textile, ciment, hîrtie, produse de carne. Pescuit în lacul Ciad . Exportă uraniu, arahide, vite, piei, carne, peşte, fibre de bumbac. Importă echipament tehnic, mijloace de transport, combustibili, cereale, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 14 mii km. Căi navigabile interne. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Nigéria República Federálă a Nigériei , stat în V Africii Centrale, situat la ţărmul Golfului Guineii, între Benin, Niger, Ciad şi Camerun. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. Suprafaţa: 924 mii km2. Populaţia: 130,9 mil. loc. Capitala: Abuja . Limba oficială: engleza. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ţării (alt. 1 800 m) şi de lanţuri muntoase în S-E (alt. de peste 2 000 m), de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. Climă ecuatorială cu bogate precipitaţii în S şi subecuatorială musonică, cu precipitaţii mai reduse, în N. Vegetaţie variată: tropicală, de savană şi de stepă. Economie bazată pe industrie (grea, uşoară, extractivă) şi pe agricultură. Expl. de staniu, minereu de fier, columbit (deţine unul din primele locuri în lume), petrol, cărbune, plumb, zinc, wolfram, aur. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, de ciment, textilă, forestieră, alimentară. Rafinării de petrol, termocentrale. Agricultură pentru export: cauciuc natural, cacao, arahide, nuci de cocos, bumbac. Pentru uz intern se cultivă porumb, mei, orez, sorg, manioc, taro, trestie de zahăr. Se produc ulei de palmier şi de arahide, zahăr, margarină, conserve de fructe, băuturi de cacao. Meşteşugărit. Pescuit. Turism. Exportă petrol, concentrate de staniu, columbit, cauciuc, materiale plastice, textile, cacao-boabe. Importă produse industriale (maşini şi utilaje, aparatură electronică şi electro-tehnică) şi alimentare. Căi ferate: 3 557 km. Căi rutiere: 193,5 mii km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 7 octombrie 1960.

Níjni Nóvgorod oraş în Federaţia Rusă, situat la confluenţa rîului Oka cu Volga . 1,5 mil. loc. Port fluvial. Aeroport. Construcţii de maşini (nave fluviale, automobile, avioane, maşini agricole), metalurgie, prelucrarea petrolului şi a lemnului, electrotehnică; producţie de mobilă, mase plastice, pielărie, încălţăminte, textile, confecţii, ţesături, produse alimentare. Hidrocentrală. Universităţi. Kremlin (sec. XIV–XVI). Biserici (sec. XVII), mănăstire (sec. XIII). Teatre. Muzeul “M. Gorki“. Fondat în 1221. În anii 1932–1990 se numea Gorki .

Níjni Taghíl oraş în Federaţia Rusă, în S munţilor Ural . 410 mii loc. Zăcăminte: huilă, minereu de fier, cupru, aur, argint. Siderurgie; material feroviar, mase plastice, materiale de construcţii, produse alimentare. Muzeu. Fondat în 1721. Statut de oraş din 1917.

Nikkô oraş în Japonia (Honshû), la N-V de Tokio. 24 mii loc. Prelucrarea metalelor şi a lemnului; produse alimentare. Mănăstire budistă (sec. VIII). Mausolee. Pelerinaj. Staţiune climaterică. Parc naţional. Turism.

Nikoláev oraş în S Ucrainei, port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. 514 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe), de prelucrare a lemnului, chimică, de încălţămin-te, textilă, alimentară. Teatre. Muzee. Fondat în 1788.

Níkopol oraş în S-E Ucrainei, port pe ţărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . 158 mii loc. Industrie extractivă (minereu de mangan), metalurgică (laminate), constructoare de maşini (macarale electrice), textilă, alimentară. Fondat în 1630. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino .

Nil fluviu în E şi N-E Africii, cel mai lung din lume – 6 671 km. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera , Victoria Nil, Albert Nil, Bahr el-Jabal, Nilul Alb şi Nil . Baraje, lacuri de acumulare. Irigaţii. Parţial navigabil (pe porţiuni).

Nílul Alb denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan), de la confluenţa cu Rîul Gazelelor pînă la confluenţa lui cu Nilul Albastru . Lungime: 957 km.

Nílul Albástru rîu în Etiopia şi Sudan, afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). Lungime: 1368 km. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). Navigabil pe 500 km. Cursul superior poartă denumirea Abay .

Nípru fluviu în Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa, după Volga şi Dunăre). Legat prin canale cu Dvina de Vest, Neman şi Bugul de Vest. Navigabil pe 1 677 km.

Nísa oraş în S-E Franţei, port la Marea Mediterană. 346 mii loc. Aeroport. Construcţii de maşini, electronică, cauciuc sintetic, textile, cosmetică (parfumuri), produse alimentare. Universitate. Observator astronomic. Muzee. Catedrală (sec. XVII), biserică (sec. XVII). Staţiune balneoclimaterică. Denumirea latină: Nicaia.

Nisporéni oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Nîrnova , la 70 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Nisporeni. 16 mii loc. Industrie alimentară. Centru viticol, pomicol. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817; 1901). Muzeu. Biblioteci. At. doc. în 1618.

Nístru fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. Lungime: 1352 km. Izvorăşte din N Carpaţilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Afluenţi pr.: Strîi, Svicea, Lomniţa, Bistriţa, Ocniţa, Camenca, Beloci, Rîbniţa, Răut, Iagorlîc, Ichel, Bîc, Botna, Cuciurgan . Hidrocentrale. Parţial navigabil. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin, Moghiliov-Podolski, Otaci, Soroca, Camenca, Rîbniţa, Rezina, Dubăsari, Criuleni, Grigoriopol, Tiraspol, Tighina (Bender), Slobozia ş. a. Staţiuni balneare. Sisteme de irigaţie.

Niúe [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific, situat între insulele Tonga şi Cook , la 655 km de Samoa. Suprafaţa: 263 km2. Populaţia: 3 mii loc. Centru adm.: Alofi . Relieful reprezintă un platou cu înălţimi de pînă la 70 m, care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Climă tropicală oceanică. Vegetaţie: păduri şi plantaţii de palmieri. Agricultură, apicultură, pescuit, operaţii bancare. Culturi: bananieri, cocotieri, citrice, bataţi, taro, manioc. Produse de export: miere, banane, nuci de cocos. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, produse alimentare. Administrat de Noua Zeelandă.

Nórdkynn [´nuurt´gyn] cap pe ţărmul de N al Peninsulei Scandinavia, în Norvegia, cel mai nordic punct al continentului Europa. Coordonate: 71°08´01" lat. N şi 27°45´ long. E.

Nórfolk [´noof¬k] insulă vulcanică în Oceanul Pacific, între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă , la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Suprafaţa: 36 km2. Populaţia: 2,5 mii loc. Centru adm.: Kingston . Cafea, citrice. Pescuit. Administrată de Australia (din 1914).

Norílsk oraş în Federaţia Rusă, în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . 168 mii loc. Industrie extractivă (nichel, cupru, cobalt, cărbuni), metalurgică, a materialelor de construcţii, de prelucrare a metalelor, alimentară. Conductă de gaze naturale. Teatre.

Normánde Ínsulele ~, arhipelag în S Mării Mînecii, format de patru insule mai mari ( Jersey, Guernsey, Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Suprafaţa: 195 km2. 160 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Cereale, legume, flori. Creşterea animalelor. Pescuit. Turism.

Normándia provincie istorică în N-V Franţei. Oraş pr.: Rouen . Industrie extractivă (minereu de fier), metalurgică; şantiere navale. Culturi agricole (grîu, porumb), pomi fructiferi. Creşterea animalelor. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie .

Norvégia Regátul Norvégiei , stat în Europa de Nord, situat în vestul Peninsulei Scandinavia, între Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei), Federaţia Rusă, Finlanda şi Suedia. Este divizat în 19 districte. Suprafaţa: 324,2 mii km2. Populaţia: 4,54 mil. loc. Capitala: Oslo . Limba oficială: norvegiana. Teritoriul ţării este străbătut de Alpii Scandinavici , munţi vechi, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri în zona centrală, puternic accidentate de văi adînci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri înalte (alt. max. 2 469 m, vf. Galdhopinggen) , în S-V, scăzînd în înălţime spre N-E şi coborînd brusc spre V, formînd aici ţărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafeţe foarte restrînse. Numeroase lacuri: Mjosa, Femunden, Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). Climă temperată oceanică influenţată de apele calde ale Curentului Norvegiei , segment al curentului Gulf Stream . Munţii sunt acoperiţi la mari înălţimi de gheţari şi zăpezi persistente. Vegetaţie: păduri de conifere (la altitudini mai joase); parcuri naţionale. Ţară cu economie puternic dezvoltată, bazată pe industrie diversificată, pe servicii în transporturi şi comerţ. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite). În Europa ocupă locul 2 la extragerea petrolului şi locul 4 la extragerea gazelor naturale. Are un bogat potenţial hidroenergetic intens valorificat (ocupă locul 1 pe glob la producerea de energie electrică, în baza cărui fapt s-a dezvoltat puternic electrometalurgia (feroaliaje, oţeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale în ascensiune: construcţii de maşini (nave, echipamente şi uti-laje electrotehnice, maşini-unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hîrtiei, industria chimică (îngrăşăminte azotoase, carbid), textilă şi de confecţii, alimentară (produse lactate, margarină, conserve de carne şi peşte). În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producţia de cereale (orz, ovăz, secară) şi de cartofi. Pescuit intens (se vînează balene

Norvégiei Márea ~, mare în bazinul Oceanului Arctic, între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland, Feroe, Islanda şi Jan Mayen . Suprafaţa: 1,4 mil. km2. Ad. max.: 3 970 m. Este străbătută de Curentul Norvegiei .

Nóttingham [´notih¬m] oraş în Marea Britanie (Anglia), situat pe rîul Trent . 299,2 mii loc. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje, de mobilă şi încălţăminte, chimico-farmaceu-tică, textilă, alimentară. Universitate. Teatru. Muzeu de artă. Castel (sec. XIV), biserică (sec. XV). Fondat în sec. IX, at. doc. în sec. XII (la 1155).

Nóua Caledónie teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific, constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici, situate la N-E de Australia (Melanezia ). Administrat de Franţa. 19 mii km2. 201 mii loc. Centru adm.: Nouméa . Expl. de crom, nichel, cobalt, cupru, minereu de fier, mangan. Culturi agricole: bumbac, trestie de zahăr, orez, taro, manioc, porumb, sorg, bananieri, cocotieri, arbori de cafea. Creşterea intensivă a animalelor (bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine). Pescuit. Căi rutiere: 5 762 km. Relief muntos (alt. max. 1 628 m, vlc. Mont Panié ). Climă tropicală umedă. Vegetaţie forestieră şi de savană.

Nóua Guinée (Irián) mare insulă în V Oceanului Pacific, la N de Australia, separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . Este a doua insulă din lume ca suprafaţă, după Groenlanda – 884,8 mii km2. 4,3 mil. loc.Culmi muntoase (alt. max. 5 030 m), cîmpie mlăştinoasă în S. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). Păduri ecuatoriale şi savane. Zăcăminte: petrol, cărbune, aur, argint, cupru. Partea occidentală aparţine Indoneziei, iar în E se află statul Papua-Noua Guinee.

Nouakchótt [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii, situat la 8 km de ţărmul Oceanului Atlantic, capitala Mauritaniei. 736 mii loc. Aeroport. Prelucrarea metalelor şi a lemnului; fabrici de produse chimice şi alimentare, uzine de desalinizare a apei de mare. Centru comercial (piaţă agricolă). Fondat în 1903.

Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. Suprafaţa: 44 mii km 2. Lungime: 605 km. Lăţime: 80–160 km. Relief colinar (alt. medie 200 m). Climă temperat-oceanică. Păduri. Pescuit.

Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific), situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. Divizat în 16 districte. Suprafaţa: 270,5 mii km2. Populaţia: 3,93 mil. loc. Capitala: Wellington . Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook , alt. max. 3 764 m), completat în E de cîmpia litorală Canterbury . Insula Nordică, despărţită de cea sudică prin strîmtoarea Cook, reprezintă un podiş mai puţin înalt, cu mulţi vulcani activi şi stinşi (alt. max. 2989 m, vlc. Ruapehu ) şi numeroase lacuri, cratere, gheizere. Vegetaţie: păşuni şi fîneţe, păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică), specii de stepă (Insula Sudică). Zone protejate de stat. Economie de tip agro-industrial. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine, ovine – locul 4 pe glob). Se cultivă cereale (grîu, orz, porumb), citrice, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Se extrage petrol, gaze naturale, aur, lignit, minereu de fier, argint. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile, şantiere navale, unelte agricole), forestieră, chimică, hidroenergetică, textilă, alimentară. Pescuit intens. Exportă produse animaliere (lactate, carne, lînă – al 3-lea producător şi exportator mondial), minerale, chimice, metale şi articole din metal. Importă materii prime şi semifabricate, echipamente şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, încălţăminte, textile. Căi ferate: 3973 km. Căi rutiere: 92 315 km. Căi navigabile interne. Flotă comercială maritimă. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Nóvaia Zemleá arhipelag în Oceanul Arctic, între marea Kara şi marea Barents , separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . Suprafaţa: 82,2 mii km2. Relief muntos. Climă arctică. Vegetaţie de tundră. Gheţari.

Nóvi Sad oraş în N Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre, centrul adm. al reg. Vojvodina . 180 mii loc. Şantiere navale, construcţii de maşini (avioane, maşini agricole, aparate electrotehnice); pielărie, încălţăminte, textile, porţelanuri, produse farmaceutice şi alimentare. Universitate. Muzee. At. doc. în 1526.

Novokuznéþk oraş în Federaţia Rusă. 600 mii loc. Industrie extractivă (cărbune), metalurgică (aluminiu), constructoare de maşini (utilaj minier), a materialelor de construcţii, chimică, alimentară. Teatre. Muzee. Fondat în 1618. S-a mai numit Kuzneţk-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzneţk (în 1932–1961).

Novorossíisk oraş în Federaţia Rusă, port la Marea Neagră. 203 mii loc. Aeroport. Şantiere navale, maşini agricole, material rulant; prelucrarea petrolului, metalelor şi lemnului; ciment, mobilă, produse alimentare. Academie marină. Muzeu. Fondat în 1838.

Novosibírsk oraş în Federaţia Rusă, port pe fluviul Obi . 1,44 mil. loc. Centru industrial, cultural şi ştiinţific. Industrie metalurgică (cositor), constructoare de maşini (maşini agricole, maşini-unelte, utilaj minier), de pielărie şi încălţăminte, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Teatre. Muzee. Fondat în 1893 (Gusevka ). În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk .

Núbia deşert în N-E Africii (Sudan, Egipt). Relief de podiş (alt. 350–1000 m). Agricultură irigată în valea Nilului. Creşterea animalelor. Regiune istorică cunoscută cu denumirea Ţara Kuş .

Nuévo León [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. Suprafaţa: 64,9 mii km 2. Populaţia: 3,65 mil. loc. Centru adm.: Monterrey . Industrie forestieră. Agricultură: cereale (grîu, porumb), citrice, creşterea animalelor.

Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga, oraş situat în insula Tongatapu . 36 mii loc. Aeroport. Centru comercial (pentru copră, vanilie, banane). Palat regal (sec. XIX). At. doc. în sec. XVIII.

Nukús oraş în Uzbekistan, capitala Republicii Karakalpakstan, situată pe dreapta fluviului Amudaria . 187 mii loc. Utilaje şi aparataj industrial. Fabrici de mobilă, confecţii şi produse alimentare. Universitate. Teatre. Muzee.

Nürnberg [´njúrnberk] oraş în S Germaniei (Bavaria), situat pe rîul Pegnitz . 493 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (autocamioane, motoare navale, maşini-unelte, aparataj electro-tehnic), chimico-farmaceutică, textilă, alimentară. Fabrică de creioane, de jucării. Universitate. Cercetări ştiinţifice. Monumente istorice şi arhitectonice.

Nyása [´njæs¬] lac tectonic în S-E Africii, între Malawi, Tanzania şi Mozambic, la 472 m alt. Suprafaţa: 29,6 mii km2. Lungime: 580 km. Lăţime max.: 80 km. Ad. max.: 704 m. Navigabil. Pescuit. Turism.

Oáhu insulă vulcanică în Oceanul Pacific, în componenţa arhipelagului Hawaii . Suprafaţa: 1,6 mii km2. Populaţia: 837 mii loc. Oraş pr.: Honolulu . Relief muntos (alt. max. 1233 m). Plantaţii de ananaşi, trestie de zahăr. Pescuit. Turism.

Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California), port pe ţărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). 373 mii loc. Industrie constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Şantiere navale, prelucrarea petrolului. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. Instituţii de învăţămînt superior. Muzee. Monumente.

OẠMúnţii Oáşului , culme muntoasă joasă (alt. max. 869 m, vf. Vîrful Obîrşiei ), între rîul Talna şi afluentul său Lechinţa . Minereuri neferoase. Izvoare cu ape minerale. Între Munţii Oaşului şi munţii Gutîi , pe valea Turului , e situată Depresiunea Oaş . Zonă etnografică cunoscută cu denumirea Ţara Oaşului .

Oaxáca [wa´haka] stat în Mexic, cu capitala Oaxaca . Suprafaţa: 95,4 mii km2. Populaţia: 3,05 mil. loc. Industrie extractivă (antimoniu, aur, argint, sare), forestieră, alimentară. Artizanat. Turism. Vestigii ale vechii culturi aztece.

Óberhausen [´oob¬rhauzen] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul carbonifer Ruhr . Port pe canalul Rin-Herne . 250 mii loc. Siderurgie, construcţii de maşini, sticlărie, produse chimice şi alimentare. Fortăreaţă (sec. XIV).

Óbi fluviu în Federaţia Rusă, în Siberia de Vest . Izvorăşte din munţii Altai, fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun , şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic), printr-un estuar denumit golful Obi . Lungime: 3 680 km (de la confluenţa celor două rîuri; 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). Navigabil. Hidrocentrală (la Novosibirsk). Pescuit.

Óbninsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Protva . Staţie de cale ferată. 108 mii loc. Instituţii de cercetări ştiinţifice în domeniul energiei atomice. Centrală atomoelectrică. Muzeu.

Oceákov oraş în S Ucrainei, port la limanul Niprului, la 69 km de staţia de cale ferată Nikolaev . 20 mii loc. Industrie alimentară. A existat ca cetate (Kara-Kermen , denumită şi Ozu , de unde rom. Vozia , apoi Aci-Kale ), servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei.

Oceánia totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafaţă de apă de cca 70 mil. km2). Suprafaţa insulelor: 1,3 mil. km2. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V), Micronezia (în N-V), Polinezia (în centru şi în E), şi Noua Zeelandă (în S-V). Relief în general muntos, coraligen sau vulcanic. Climă caldă şi umedă. Vegetaţie: păduri tropicale (palmieri, bananieri, bambus, ferigi arborescente), savane (în V Oceaniei). Faună săracă. Populaţia: cca 11 mil. loc. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan, în 1521 a descoperit Insulele Mariane . În sec. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman, englezul Cook şi francezul La Pérouse.

Ocníþa oraş în Republica Moldova, la 232 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Ocniţa. 12 mii loc. Industrii (utilaj tehnologic, materiale de construcţii, fabrici de produse alimentare). Centru pomicol. Biserica Sf. Gheorghe (sec. XIX). Muzeu. Monumentul scriitorului C. Stamati. At. doc. în 1897.

Ódense [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca, în insula Fionia . 171 mii loc. Centru industrial, cultural şi turistic. Şantiere navale. Industrie siderurgică, electrotehnică, poligrafică, a cauciucului, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Casa memorială “H. Ch. Andersen“. Biserici (romanică din sec. XII şi gotică din sec. XIII). Monumente din sec. XII–XIV.

Óder (Ódra) fluviu în Europa Centrală. Lungime: 912 km. Izvorăşte din Cehia (Moravia), străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi, după confluenţa cu rîul Neisse , se varsă în Marea Baltică. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . Navigabil.

Odésa oraş în S Ucrainei, situat pe ţărmul Mării Negre. 1,11 mil. loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Port. Aeroport. Şantiere navale. Rafinării petroliere. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (maşini grele, strunguri, utilaj frigoriferic), chimică (îngrăşăminte, mase plastice, coloranţi), textilă, alimentară ş. a. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior şi de cercetări ştiinţifice. Teatre. Operă. Muzee. Monumente. Edificii în stil neoclasic. Staţiune balneoclimaterică. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ).

Odobéºti oraş în România (jud. Vrancea), situat pe rîul Milcov , la 10 km N-V de Focşani. 8,5 mii loc. Renumit centru viticol. Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. XV), beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare, biserica Mănăstirea (sec. XVIII). Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). At. doc. în 1288. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească.

Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA, între rîul Ohio şi lacul Erie. Suprafaţa: 116,1 km2. Populaţia: 11,2 mil. loc. Centru adm.: Columbus . Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). Expl. de cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, sare. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (automobile, avioane, aparataj electrotehnic ş. a.), chimică, a hîrtiei, alimentară. Agricultură (porumb, grîu, legume, fructe). Creşterea animalelor (bovine, porcine). Parcuri, rezervaţii naturale. Turism.

Ohótsk Márea ~, mare în bazinul Oceanului Pacific, între ţărmul N-E al Asiei, peninsula Kamceatka , insulele Kurile, Hokkaido şi Sahalin . Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . Suprafaţa: 1,6 mil. km2. Ad. max.: 3 521 m. Ad. medie: 850 m. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . Pescuit. Port pr.: Magadan .

Óhrid [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică, la graniţa dintre Albania şi Macedonia. Suprafaţa: 350 km2. Ad. max.: 285 m. Din lac izvorăşte Drinul Negru . Pe ţărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). 265 mii loc. Aeroport. Staţiune climaterică.

Oia-ªívo curent marin rece în Oceanul Pacific, cu direcţia de la N spre S, de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . Mai este denumit şi Curentul Kurilelor .

Oitúz trecătoare în Carpaţii orientali, între culmile sudice ale munţilor Nemira şi cele N-V ale Munţilor Vrancei , situată la 875 m alt. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov).

Oká rîu în partea europeană a Rusiei, afluent pe dreapta al fluviului Volga . Lungime: 1 480 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. Navigabil.

Ókayama [´okajama] oraş în N Japoniei (Honshû). 596 mii loc. Fabrici textile, alimentare. Universitate. Centru de artizanat (ceramică, ţesături). Pescuit de corali şi perle. Parc naţional (sec. XVIII).

Ókinava cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu , situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. Suprafaţa: 1,3 mii km2. Populaţia: 1,24 mil. loc. Oraş pr.: Naha . Relief de cîmpie şi dealuri. Climă subtropicală musonică. Culturi: orez, bataţi, trestie de zahăr, citrice.

Oklahóma [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. Suprafaţa: 181 mii km2. Populaţia: 3,34 mil. loc. Centru adm.: Oklahoma City . Relief: cîmpii, podişuri, culmi muntoase. Resurse naturale: petrol, cărbune, minereu de zinc şi de plumb. Cereale, bumbac. Creşterea animalelor (bovine). Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj petrolier), de prelucrare a petrolului, chimică, alimentară.

Olánda stat în Europa de Vest, situat la ţărmul Mării Nordului, între Germania, Luxemburg şi Belgia. Este organizat în 12 pro-vincii. Suprafaţa: 41,53 mii km2. Populaţia: 16,1 mil. loc. Capitala: Amsterdam . Reşedinţă regală şi a guvernului se află la Haga . Limba oficială: olandeza. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. pînă la 50 m), pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m), şi de podiş în S ţării (alt. max. 321 m). Climă temperat-oceanică. Zone cu umiditate excesivă, străbătute de canale de desecare. Vegetaţie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu), turbării. Faună: bîtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul. Economie în plină ascensiune, bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. Predomină industria metalurgică, constructoare de maşini (nave, avioane, autovehicule, biciclete), petrolieră, electrotehnică, petrochimică, poligrafică, textilă, alimentară. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). Pescuit intens. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. Se cultivă cartofi, grîu, orz, sfeclă de zahăr, tutun, legume, plante floricole. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari, ovine, porcine, păsări). Turism dezvoltat. Exportă produse industriale (mijloace de transport, maşini şi utilaje) şi alimentare (primul exportator mondial de carne, lapte, ouă, cartofi). Importă materii prime, semifabricate, combustibili, produse manufacturiere. Căi ferate: 2 757 km. Căi rutiere: 118943 km. Transport maritim şi fluvial. Admis în ONU la 10 de-cembrie 1945.

Olímp masiv muntos în Grecia, situat în depresiunea Tesalia . Alt. max.: 2 918 m. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor.

Olímpia oraş antic în Grecia, în partea de N-E a Peloponesului (Elida). Aici se desfăşurau, din patru în patru ani, Jocurile Olimpice, în cinstea lui Zeus Olimpianul. Vestigii arheologice: stadion (sec. IV î. Hr.), statui, basoreliefuri, obiecte din bronz, inscripţii.

Ólomouc [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). 106 mii loc. Centru industrial, cultural şi comercial. Construcţii de maşini (avioane, maşini-unelte), siderurgie; produse chimice şi alimentare. Universitate. Monumente. Aici, la 29 noiembrie 1850, a fost semnat un acord între Prusia şi Austria, prin care Prusia a renunţat la politica hegemonică în Germania.

Olt judeţ în România, în bazinul rîului Olt . Suprafaţa: 5,5 mii km2. Populaţia: 520 mii loc. Centru adm.: Slatina . Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). Climă temperat-continentală. Metalurgia neferoaselor, construcţii de maşini (utilaje tehnologice); materiale de construcţii, produse alimentare. Producţie de cereale. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Monumente. Staţiuni balneoclimaterice. Turism.

Olt rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 615 km. Izvorăşte din Carpaţii Orientali. Staţiuni balneoclimaterice. În antichitate – Alutus , rom. popular – Aluta .

Olténia provincie istorică în România, situată între Dunăre, Olt şi Carpaţii Meridionali. Teritoriu intens colonizat de romani. Aici au apărut primele formaţiuni politice statale româneşti: voievodate, cnezate (sec. XIII). Integrată în Ţara Românească, era condusă de un ban (sec. XIV). Vestigii arheologice.

Olýmpia [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA, centrul adm. al statului Washington, port la Oceanul Pacific. 39 mii loc. Aeroport. Industria aluminiului şi a lemnului, constructoare de maşini agricole, alimentară. Pescuit. Rezervaţii naturale. Parcuri. Turism.

Ómaha [´oum¬h¬] oraş în SUA (Nebraska), situat pe fluviul Missouri . 619 mii loc. Aeroport. Nod feroviar. Rafinării de petrol, fabrici textile, de produse chimice şi alimentare. Export de animale. Universitate. Muzee.

Omán Sultanátul ~, stat în Asia, situat în S-E peninsulei Arabia , la ţărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman , între Yemen, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Este organizat în 7 districte şi o provincie. Suprafaţa: 312 mii km2. Populaţia: 2,75 mil. loc. Capitala: Mascat . Limba oficială: araba. Relief format de podişuri în partea centrală a ţării, succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S, de masive muntoase în N şi S-V (alt. max. 3 353 m), de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. Climă tropicală aridă. Vegetaţie săracă deşertică. În oaze cresc curmali, palmieri. Faună săracă. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Se mai extrage cupru, argint, aur. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice, chimică, textilă, alimentară. Culturi pr.: citrice, banane, mango, grîu, mei, sorg, bumbac, trestie de zahăr, tutun, legume. Creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine, cămile). Exportă petrol şi produse petroliere, metale şi aliaje, animale, carne, lînă, textile. Importă mijloace de transport, maşini şi aparate electrotehnice, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 26 349 km. Admis în ONU la 7 octombrie 1971.

Omdurmán oraş în Sudan, situat pe malul stîng al Nilului Alb , la confluenţa cu Nilul Albastru . 527 mii loc. Face parte din conurbaţia Khartoum . Pielărie, fabrici de produse alimentare. Piaţă agricolă. Universitate. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). Turism.

Ómsk oraş în Federaţia Rusă (Siberia), situat pe rîul Irtîş . 1,16 mil. loc. Nod feroviar. Port. Aeroport. Construcţii de maşini (maşini agricole, aparataj electrotehnic ş. a.), prelucrarea petrolului; produse din cauciuc sintetic, textile şi alimentare, încălţăminte. Şantiere navale. Instituţii de învăţămînt superior şi de cercetări. Teatre. Muzee. Fortăreaţă (sec. XVIII).

Onéga lac în Federaţia Rusă. Suprafaţa: 9,61 mii km 2. Ad max.: 115 m. Este legat prin canale şi afluenţi cu Marea Albă, cu lacul Ladoga. Pescuit.

Ontário lac în America de Nord, între Canada şi SUA. Suprafaţa: 18 965 km 2. Ad. max.: 237 m. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron , cu rîurile Hudson şi Ottawa . Navigabil. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto, Hamilton (Canada), Rochester, Oswego (SUA).

Orádea municipiu în N-V României, situat pe Crişul Repede , centrul adm. al jud. Bihor . 224 mii loc. Aeroport. Centru industrial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice), de prelucrare a lemnului, chimică, de pielărie şi încălţăminte, de blănărie şi confecţii de blănuri, textilă, alimentară. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Monumente de arhitectură. Turism.

Orán oraş în N-V Algeriei, port la Marea Mediterană, al doilea oraş al ţării ca mărime şi importanţă economică, după Alger. 664 mii loc. Aeroport. Prelucrarea metalelor, fabrici de produse chimice, textile şi alimentare. Export de minereuri, cereale, vite, vinuri, fructe, legume. Universitate. Muzeu. Monumente de arhitectură. Fondat în 903.

Oránge [´oorand…] fluviu în S Africii. Lungime: 2 250 km. Izvorăşte din Munţii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. Formează graniţa dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. Nu este navigabil. Praguri. Hidrocentrală. Irigaţii.

Orãºtíe municipiu în România (jud. Hunedoara), situat pe valea rîului Grădişte . 25 mii loc. Industrie a lemnului, chimică (vopsele, coloranţi), de blănărie, alimentară. Muzeu. Cetatea Orăştiei (sec. XIV–XV). Biserică fortificată (sec. XIV). Şcoli, tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). At. doc. în 1224.

Óregon [´œrig¬n] stat în N-V SUA, la ţărmul Oceanului Pacific. Suprafaţa: 254,2 mii km 2. Populaţia: 3,3 mil. loc. Centru adm.: Salem . Păduri extinse. Zăcăminte: aur, argint, mercur, cupru. Industria energiei electrice, metalurgică (aluminiu), a lemnului, celulozei şi hîrtiei, alimentară. Se cultivă grîu, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi, legume. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Pescuit. Turism.

Orenbúrg oraş în Federaţia Rusă, pe fluviul Ural . 547 mii loc. Expl. de gaze naturale. Construcţii de maşini-unelte, siderurgie, pielărie şi încălţăminte, textile, produse alimentare. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov .

Orhéi oraş în Republica Moldova, pe rîul Răut, la 48 km N de Chişinău. 38 mii loc. Pînă la mijlocul sec. XVI se afla situat pe Răut, la 35 km S-E de actualul oraş, pe teritoriul Orheiului Vechi . Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. A fost centru de ţinut (sec. XV–XIX) şi de judeţ (din 1835). Expl. de calcare. Industrie alimentară. Catedrala Sf. Dumitru (1632), ctitorie a domnului Vasile Lupu. Bisericile Sf. Ierarh Nicolae (1793; 1880) şi Sf. Născătoare de Dumnezeu (1903). Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). Muzeu. Licee, colegii. At. doc. în 1437.

Orhéiul Vechi rezervaţie arheologică în Republica Moldova (jud. Orhei). Aici pe locul numit Peştera , situat pe dreapta Răutului, între localităţile Trebujeni şi Butuceni, au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic, tripolie, epoca de bronz), vestigii ale culturii materiale getice, un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. XIV), un oraş medieval moldovenesc (sec. XIV–XVI), fortificat cu două valuri de pămînt şi şanţuri, pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetăţi de piatră şi două mari construcţii (caravansaraiuri), fundaţiile a două biserici ortodoxe, unelte agricole, obiecte de uz casnic, arme şi podoabe, monede emise în sec. XV–XVI. Distrus de tătari în sec. XVI. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiinţifice şi lucrări de restaurare. În comuna Butuceni, pe baza materialelor arheologice descoperite, a fost creat un muzeu.

Orinóco fluviu în America de Sud. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic, în faţa insulei Trinidad . Lungime: 2 750 km. Parţial navigabil.

Oriól oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Oka . 320 mii loc. Mare centru industrial. Oţelării, construcţii de maşini, textile, încălţăminte, sticlărie, produse alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Muzee. Monumente. Fondat ca cetate în 1566.

Orizába [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican, cel mai înalt vîrf din Mexic. Alt.: 5748 m. Ultima erupţie a avut loc în 1941.

Órkney Insulele Orkney , arhipelag britanic în Oceanul Atlantic, la N de Scoţia. Cuprinde cca 90 de insule. Suprafaţa: 975 km2. Populaţia: 20 mii loc. Climă temperat-oceanică. Creşterea animalelor. Pescuit.

Orléans [orle´¾] oraş în partea centrală a Franţei, pe Loara, la S de Paris. 108 mii loc. Nod feroviar. Construcţii de maşini, uzine mecanice, fabrici textile şi alimentare. Academie. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente valoroase: catedrală (sec. XIII–XVIII), biserici (sec. XV–XVI), casa Janna d’Arc.

Ormúz (Hormúz) Strîmtoarea ~, strîmtoare între peninsula Arabia şi ţărmul sudic al Iranului. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . Lungime: 150 km. Lăţime min.: 56 km. Ad. min.: 71 m.

órºova oraş în România (jud. Mehedinţi), situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I . 16 mii loc. Port la Dunăre. Construcţii şi reparaţii navale, prelucrarea metalelor, ţesătorie de bumbac, fabrici de produse alimentare. Staţiune de cercetări geografice. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Cetate medievală.

Ósaka oraş în Japonia, situat în S insulei Honshû , port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). 2,7 mil. loc. (6 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor, construcţii de maşini (navale, de transport), electrotehnică, produse chimice, textile, alimentare. Export de maşini, produse textile şi alimentare. Import de materii prime. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente. Oraş vechi, cunoscut cu numele Naniwa .

Osétia de Nord República ~, republică în S-V Federaţiei Ruse. Suprafaţa: 800 mii km2. Populaţia: 655 mii loc. Capitala: Vladikavkaz . Relief muntos. Climă temperat-continentală. Industrie uşoară, fabrici de produse alimentare. Rezervaţie naturală. Denumirea istorică Alania .

Osétia de Sud Regiúnea Autonómă ~, regiune în Republica Georgia (Gruzia). Suprafaţa: 3,9 mii km 2. Populaţia: 99,6 mii loc. Centru adm.: Ţhinvali . Relief muntos. Climă temperat-continentală. Expl. miniere (neferoase) şi forestiere, construcţii de maşini (utilaje tehnologice), fabrici de confecţii şi de produse alimentare. Culturi agricole: cereale (grîu, orz, porumb), sfeclă de zahăr, legume. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor (ovine). Staţiuni balneoclimaterice.

Ósijek ['osijek] oraş în Croaţia, situat pe malul drept al rîului Drava . 166 mii loc. Nod de comunicaţii. Centru industrial şi comercial. Construcţii de maşini agricole, prelucrarea lemnului, fabrici de produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice în stil baroc. Vestigii romane.

Óslo [´uslu] capitala Norvegiei, situată în S-E ţării, la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . 695 mii loc. Port. Aeroport. Mare centru economic şi cultural. Industrie dezvoltată: construcţii de maşini (nave, utilaj energetic, aparataj electrotehnic), siderurgie, materiale de construcţii, textile, confecţii, produse alimentare. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Muzee (de artă, al navigaţiei, etnografic). Monumente de arhitectură: biserică (sec. XII), fortăreaţă (sec. XV), castel (sec. XIV–XV), Palatul regal (sec. XIX), case memoriale. Turism. Sporturi de iarnă.

Osténde oraş în Belgia (Flandra de Vest). Port pescăresc la Marea Nordului. 69 mii loc. Centru industrial (construcţii şi reparaţii navale, produse chimice şi alimentare) şi cultural. Staţiune balneoclimaterică. Muzee. Turism. Oraş din 1267.

Óstrava oraş în Cehia (Moravia de Nord), situat pe Oder (Odra) . 333 mii loc. Nod de comunicaţii. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. Industrie constructoare de maşini (automobile), cocsochimică, textilă, alimentară.

Otránto strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică, care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. Lungime: 105 km. Lăţime: 75 km. Ad. min.: 567 m.

Óttawa capitala federală a Canadei (Ontario), situată pe rîul Ottava . 315 mii loc. Aeroport. Industria lemnului, celulozei şi a hîrtiei, poligrafică, textilă, alimentară. Universităţi. Teatre. Muzee. Biblioteci. Turism. Fondat în 1800. Capitala statului din 1867.

Óttawa rîu în Canada, afluent pe stînga al fluviului Sf. Laurenţiu , la Montreal. Lungime: 1 120 km. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . Navigabil.

Ouagadougou [waga´dugu] oraş în Republica Burkina Faso, capitala ţării. 442 mii loc. Aeroport. Industrie mecanică, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Meşteşugărit. Universitate. Centru religios. Monumente istorice.

Oubángui [ub´¾gi] rîu în Africa Ecuatorială, afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). Lungime: 1 160 km. Izvorăşte din apropierea lacului Albert , separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. Navigabil parţial (650 km).

Oviédo oraş în N Spaniei (Asturia), la poalele Munţilor Cantabrici . 203 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (cărbune), metalurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Universitate (din 1608). Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. XII–XVI), mănăstire (sec. XV–XVIII).

Óxford [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia), situat la N-V de Londra, pe fluviul Tamisa . 120 mii loc. Metalurgie, construcţii de maşini (autovehicule, aparataj electrotehnic), prelucrarea metalelor, poligrafie, fabrici de hîrtie, textile, alimentare. Universitate (sec. XII). Colegii. Instituţii financiare. Muzee. Catedrală gotică (sec. XII), biserici (sec. XIV–XV).

Pacífic Oceánul ~, cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob, delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N, Antarctida la S, America la E şi Asia şi Australia la V. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering, cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake, iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. Suprafaţa: 165,2 mil. km2. Ad. medie: 4282 m. Ad. max.: 11 034 m. Este străbătut de puternici curenţi oceanici. Importante căi de navigaţie. Pescuit intens.

Pad (Po) fluviu în N Italiei. Lungime: 652 km. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. Adesea provoacă mari inundaţii. Parţial navigabil. Irigaţii. Hidrocentrale.

Pádova oraş în N Italiei (Veneto), la V de Veneţia, în apropiere de ţărmul Mării Adriatice. 225 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole, chimică, textilă, alimentară. Centru comercial şi cultural. Universitate (din 1222). Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII–XVI), capelă (sec. XIV), catedrală (sec. XIII–XVI). Grădină botanică (cea mai veche din Europa, 1545).

Págo Págo oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific), centrul adm. al teritoriului Samoa Americană. 11 mii loc. Aeroport internaţional. Turism.

Pakistán República Islámică ~, stat în Asia de Sud, situat la ţărmul Mării Arabiei, între Iran, Afgha-nistan şi India. Organizat în 4 provincii şi 2 unităţi administrative federale. Suprafaţa: 803,94 mii km2. Populaţia: 147,8 mil. loc. Capitala: Islamabad. Limba oficială: urdu. Relieful reprezintă zone fizico-geo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E), ramificaţiile munţilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V), Podişul Belucistanului (în V şi S-V). Climă tropicală uscată. Vegetaţie de stepă şi deşert, cu păduri montane în N. Faună bogată în partea de nord. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. Se extrage bauxită, cupru, nichel, cromit, sare. Industrie extractivă, de prelucrare a metalelor, a lemnului, de producţie a cimentului, a hîrtiei, energetică (hidrocentrala Tarbela, una dintre cele mai mari din lume), chimică, textilă, alimentară. Pe terenuri irigate (75% din suprafaţa pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac, iută, cînepă, mango, curmali) şi pentru consum intern (grîu, or

Palánca comună în Republica Moldova (rn. Ştefan-Vodă), situată pe malul drept al Nistrului. Aici a existat o străveche fortificaţie de pămînt, care în sec. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate.

Paláu arhipelag în V Oceanului Pacific, format de cca 100 de insule. Suprafaţa: 487 km 2. Populaţia: 15 mii loc. Se extrage bauxită, fosfaţi. Culturi: cocotieri, trestie de zahăr, arbori de pîine.

Paláu (Beláu) República ~, stat insular în Oceanul Pacific, situat la nord de Australia. Suprafaţa: 498 km2. Populaţia: 20 mii loc. Capitala: Coror . Limbi oficiale: palauana, engleza. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene, dintre care cea mai mare este Babelthuap , cea mai populată însă fiind Coror (8 km2; 11 mii loc.). Climă ecuatorială. Vegetaţie: păduri, păşuni. Economie bazată pe agricultură. Se cultivă manioc, bataţi, nuci de cocos, legume. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine, bovine, ovine, caprine). Industrie de prelucrare a produselor agricole, textilă, energetică. Pescuit intens. Turism dezvoltat. Se practică artizanatul. Exportă materii prime agricole, produse manufacturiere. Importă echipamente industriale şi de transport, combustibili, produse alimentare, mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 64 km. Admis în ONU la 15 decembrie 1994.

Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . Suprafaţa: 14 mii km2. Relief muntos (alt. max. 2 084 m). Expl. de petrol. Culturi de orez. Păduri tropicale.

Palérmo oraş în Italia, situat pe coasta nordică a Siciliei , port la Marea Tireniană. 732 mii loc. Aeroport. Şantiere navale, construcţii de maşini, întreprinderi ale industriei uşoare. Universitate. Centru turistic şi balneoclimateric. Muzee. Monumente de valoare: biserici (sec. XII–XIII), catedrală (sec. XII, XVII), palate (sec. XIV).

Palestína regiune istorică în Orientul Apropiat, limitată de Marea Mediterană la V, Liban la N, Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. Cunoscută din milen. IV–III î. Hr. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania.

Palma de Mallorca [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania, situat în insula Mallorca , port la Marea Mediterană. 309 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial, comercial şi balneoclimateric. Şantiere navale. Universitate. Monumente: biserică (sec. XV), palate (sec. XV–XVIII). Muzee. Turism.

Palmýra insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific, la S-V de arhipelagul Hawaii . Suprafaţa: 2,6 km2. Fără populaţie. Administrată de SUA.

Pamír podiş muntos în Asia Centrală, între munţii Hindukush, Karakorum, Kunlun şi Altai (Tadjikistan, China, Afghanistan). Alt. max.: 7719 m (vf. Kongur Tagh ). Gheţari. Climă continentală rece şi foarte aridă. Vegetaţie: păşuni alpine, specii de plante de stepă şi de semideşert. Populaţie rară.

Panamá canal pe teritoriul statului Panamá, care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Lungime: 79,6 km. Lăţime: 91–300 m. Ad. min.: 12,5 m. Encluze. Construit în anii 1904–1914.

Panamá República ~, stat în America Centrală, situat pe istmul Panamá , între Costa Rica, Marea Caraibilor, Columbia şi Oceanul Pacific, cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ţărmurilor. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. Suprafaţa: 76 mii km2. Populaţia: 2,91 mil. loc. Capitala: Panamá City . Limba oficială: spaniola. Relief muntos, de cîmpie joasă litorală, reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. max. 3478 m), iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. 1829 m). Climă subecuatorială umedă. Vegetaţie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Ramuri economice: operaţii bancare, servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá , agricultură, pescuit, turism. Rafinării de petrol. Plantaţii mari de bananieri, arbori de cacao şi de cafea, trestie de zahăr, cînepă de Manila. Se mai cultivă orez, porumb, boboase, legume, fructe. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole, a lemnului, a petrolului importat. Exportă produse petroliere, zahăr, banane, crevete, cafea, cacao. Importă produse industriale, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 354 km. Căi rutiere: 10146 km. Navigaţie de canal (87 km). Admis în ONU la 13 noiembrie 1945.

Panáy [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . Suprafaţa: 12,5 mii km2. Populaţia: 1,6 mil. loc. Oraş pr.: Iloilo . Relief muntos. Păduri tropicale. Zăcăminte: aur, cupru, mangan, crom. Culturi: orez, tutun, cocotieri, trestie de zahăr.

Panónia Cîmpía Panónică , cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării, pe teritoriul Ungariei, Serbiei şi Muntenegru şi României. În trecut – provincie romană, locuită de triburile ilirice şi celtice. Romanizată (sec. I î. Hr. – I d. Hr.), este ocupată apoi de huni, avari, slavi (sec. IV–VIII), unguri (sec. IX–X), devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar.

Panticapaíon fostă colonie grecească pe ţărmul nordic al Mării Negre, întemeiată de milesieni în sec. VI î. Hr. Azi Kerci , oraş în Federaţia Rusă.

Papeéte oraş situat în N insulei Tahiti , centrul adm. al Polineziei Franceze. 79 mii loc. Port. Bază aeronavală. Export de cafea, bumbac, copră, trestie de zahăr. Pescuit de perle. Turism.

Pápua-Nóua Guinée stat insular în Oceanul Pacific, situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere, inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka , Bougainville ). Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. Suprafaţa: 462,8 mii km2. Populaţia: 5,3 mii loc. Capitala: Port Moresby . Limba oficială: engleza. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. max. 4694 m), precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. Climă ecuatorială. Vegetaţie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ţării. Bogate resurse de subsol: cupru, aur, argint, uraniu, cobalt, mangan, crom, nichel, zinc, petrol. Industrie extractivă, energetică, forestieră, prelucrătoare de materii prime agricole. Plantaţii de cocotieri, arbori de cafea, de cacao, de cauciuc, trestie de zahăr. Se cresc bovine, porcine, caprine, ovine. Pescuit intens. Exportă cupru, cauciuc, cafea, cacao, ceai, copră. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, produse de larg consum. Căi rutiere: 19736 km. Admis în ONU la 10 octombrie 1975.

Pará stat în N Braziliei, în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. Suprafaţa: 1,25 mil. km 2. Populaţia: 5,7 mil. loc. Centru adm.: Belém . Industrie extractivă (minereu de fier), forestieră, alimentară. Se cultivă orez, manioc, trestie de zahăr, cacao, tutun, bumbac, arbori de cauciuc. Creşterea animalelor. Vînătoare. Pescuit.

Paraguáy rîu în Brazilia şi Paraguay, afluent pe dreapta al fluviului Paraná . Lungime: 2500 km. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. Parţial navigabil.

Paraguáy República ~, stat în America de Sud, învecinat cu Bolivia, Brazilia şi Argentina. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. Suprafaţa: 406,75 mii km 2. Populaţia: 5,7 mil. loc. Capitala: Asunción . Limbi oficiale: spaniola, guarani. Teritoriul ţării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ), cu puţină vegetaţie; partea de E constă dintr-o cîmpie joasă, străbătută de fluviul Paraguay , şi un podiş deluros (alt. max. 680 m), brăzdat de afluenţii fluviului Paraná , cu păduri ecuatoriale. Climă tropicală cu precipitaţii abundente în E şi mai uscată în V. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. Economia ţării este bazată pe agricultură, exploatări forestiere şi comerţ. Se cultivă trestie de zahăr, manioc, grîu, porumb, orez, citrice, banane, arahide, tutun şi, mai cu seamă, bumbac şi soia (locul 1 în lume). Creşterea animalelor (bovine, ovine). Industrie extractivă (petrol, cărbune, caolin, ghips), energetică (două mari hidrocentrale, una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume, 12 600 MW), de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr, ulei vegetal, uleiuri aromatice din citrice, conserve şi extracte din carne, tutun etc.). Pescuit fluvial. Exportă bumbac şi fibre din bumbac, făină de soia, lemn şi materiale din lemn, carne conservată, ulei vegetal, substanţe oleaginoase, parfumuri, tutun. Importă maşini şi utilaje industriale, produse metalurgice, echipament de transport, combustibili, produse chimice şi farmaceutice. Căi ferate: 441 km. Căi rutiere: 29 317 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Paraíba stat în N-E Braziliei, la ţărmul Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 56,37 mii km2. Populaţia: 3,4 mil. loc. Centru adm.: Joâo Pessoa . Zăcăminte: minereuri de cupru, wolfram, beril, columbit. Culturi: trestie de zahăr, orez, tutun, sisal, bumbac, porumb. Se cresc animale (bovine, ovine).

Paramáribo oraş în Republica Surinam, capitala ţării. 152 mii loc. Port. Aeroport. Prelucrarea lemnului, fabrici alimentare (zahăr, rom). Centru comercial (pentru bauxită, lemn, zahăr, orez, cafea, cacao, rom etc.). Universitate. Muzee.

Paraná fluviu în America de Sud. Lungime: 4 700 km. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande , străbate S Braziliei, marchează o porţiune a graniţei dintre Paraguay şi Argentina, curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Parţial navigabil.

Paraná stat în S Braziliei, pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). Suprafaţa: 199,5 mii km2. Populaţia: 8,75 mil. loc. Centru adm.: Curitiba . Relief de podiş. Vegetaţie: păduri tropicale, stepe. Zăcăminte bogate în aur, argint, diamante. Expl. forestiere. Se cultivă cereale (grîu, porumb), trestie de zahăr, arbori de cafea, soia, fasole, bumbac, manioc. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

París capitala Franţei, port pe fluviul Sena , în apropiere de confluenţa cu Marna , centrul adm. al reg. Île-de-France . 2,18 mil. loc. (9,32 mil. loc. în conurbaţie). Aerodromuri. Cel mai mare centru economic, comercial şi cultural al ţării. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile, avioane, tractoare, aparataj electronic, maşini de precizie etc.), chimică (mase plastice, medicamente, coloranţi, produse cosmetice etc.), de prelucrare a lemnului, poligrafică, textilă, de confecţii, de bijuterii şi de articole de lux, alimentară. Instituţii financiar-bancare, de servicii în transport şi turism. Academii. Universităţi. Biblioteci. Observator astronomic. Muzee. Monumente: catedrale (sec. XII–XIII), biserici gotice (sec. XV–XVI), mănăstire, palate. Parcuri şi grădini. Localitatea a luat fiinţă în preajma unei cetăţi celtice (parisi ) în antichitate.

Parîng Múnţii Par´îngului , masiv muntos în Carpaţii Meridionali (România). Alt. max. 2519 m (vf. Parîngul Mare sau Mîndra ). Climă montană cu precipitaţii abundente. Păşuni alpine, păduri de conifere şi fag. Turism.

Párma oraş în N-E Italiei, situat pe rîul Parma , afluent pe dreapta al Padului . 175 mii loc. Industrie petrolieră, constructoare de maşini, chimică, a cimentului şi sticlei, de parfumuri, alimentară. Universitate. Muzee. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. XII), biserici (sec. XVI), palate (sec. XVI–XVII). Aşezare etruscă şi romană.

Parnás masiv muntos în S-E Greciei. Alt. max.: 2 457 m. Era considerat de vechii greci drept reşedinţă a Muzelor şi loc sacru al poeţilor.

Párry arhipelag în Arctica canadiană. Suprafaţa: 100 mii km2. Populaţie rară. Relief muntos şi deluros. Climă arctică. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855), care l-a descoperit în anul 1818.

Pas de Calais [pa d¬ ka´le] strîmtoare între Franţa şi Marea Britanie; uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. Lungime: 185 km. Lăţime min.: 29 km. Ad.: 24–64 m. Navigaţie intensă.

Paºcáni municipiu în România (jud. Iaşi), situat pe valea Siretului . 46 mii loc. Reparaţii de locomotive şi vagoane, fabrici textile, de confecţii, alimentare. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Voievozi (1664), conacul Cantacuzino (sec. XVII), casa memorială “Mihail Sadoveanu“. Muzeu. At. doc. în 1419.

Patagónia regiune în S Americii de Sud (Argentina, Chile), situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. Suprafaţa: 785 mii km2. Populaţia: 600 mii loc. Relief predominant muntos. Climă temperată aridă. Zăcăminte: minereuri de fier, cărbune, petrol. Creşterea vitelor (ovine).

Pãdúrea Boémiei masiv muntos la graniţa dintre Germania şi Cehia. Lungime: 80 km. Alt. max.: 1457 m.

Pãdúrea Cráiului Múnţii ~, culme muntoasă situată în N-V Munţilor Apuseni (România), avînd direcţia de la V la E. Alt. max.: 1 004 m. Peşteri. Bogate zăcăminte de bauxită.

Pãdúrea Neágrã munţi în S-V Germaniei. Alt. max.: 1 495 m (vf. Feldberg ). Acoperiţi cu păduri în mare parte. De aici izvorăşte fluviul Dunărea , prin rîurile Brigach şi Brege . Turism.

Pecióra fluviu în N-E părţii europene a Federaţiei Ruse. Lungime: 1 809 km. Suprafaţa bazinului: 322 mii km2. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. Navigabil. Importante resurse energetice. Pescuit.

Pelendáva aşezare dacă şi castru roman, situate în antichitate pe locul actualului mun. Craiova (România).

Péleº Castélul ~, castel în stil renascentist în România (or. Predeal). A fost reşedinţă de vară a familiei regale române. Astăzi muzeu.

Peloponés peninsulă în S Greciei, extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice, situată între Marea Egee şi Marea Ionică. Suprafaţa: 22,2 mii km2. Relief muntos, cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Alt. max.: 2 404 m. Climă mediteraneană. Culturi agricole: cereale, măslini, citrice, viţă de vie. Turism.

Penníni Álpii ~, culme muntoasă în Alpii de vest, pe teritoriul Italiei şi Elveţiei. Alt. max.: 4 634 m. Acoperită cu gheţari. Turism.

Pennsylvánia stat în N-E SUA, cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Suprafaţa: 117,4 mii km 2. Populaţia: 11,88 mil. loc. Centru adm.: Harrisburg . Industrie puternic dezvoltată. Expl. de cărbuni, petrol, gaze naturale. Construcţii de maşini, energetică, electrotehnică. Mecanică. Fabrici de produse chimice, textile, alimentare. Producţie de cereale. Pomicultură. Legumicultură. Creşterea animalelor. Fondat în 1681.

Pénza oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Sura . 555 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini, electrotehnică şi electronică, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Produce motoare, compresoare, biciclete, maşini de calculat, mobilă, piane, hîrtie, ceasuri, medicamente. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Grădină botanică. Fondat ca cetate în 1663.

Perm oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Kama . 1,04 mil. loc. Construcţii de maşini, metalurgie, prelucrarea petrolului şi a lemnului; materiale de construcţie, produse chimice şi alimentare. Universitate. Fondat în 1760. În 1940-1957 s-a numit Molotov .

Pérsic Gólful ~, golf în N-V Oceanului Indian; desparte peninsula Arabia de Iran. Lungime: 926 km. Lăţime: 180–230 km. Ad.: 25–104 m.

Perú República ~, stat în V Americii de Sud, situat la coasta vestică a Oceanului Pacific, între Ecuador, Columbia, Brazilia, Bolivia şi Chile. Organizat în 12 departamente şi o provincie constituţională. Suprafaţa: 1,285 mil. km2. Populaţia: 28,23 mil. loc. Capitala: Lima. Limbi oficiale: spaniola, aymará, quecha. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic; în centru lanţurile muntoase ale Anzilor (Sierra), ce reprezintă platouri înalte (punas), cu alt. mai mari de 4 000 m, deasupra cărora se înalţă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. max. 6768 m, vf. Cerro de Huascaran; piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu); o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. În extremitatea de S, la graniţa cu Bolivia, se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Climă ecuatorială în cîmpiile din E, tropicală aridă în regiunile de coastă. Vegetaţie ecuatorială, deşertică şi semideşertică. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. Mari exploatări de argi

Perúgia oraş în Italia, la N de Roma, în apropiere de lacul Trasimene , centrul adm. al regiunii Umbria . 149 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universităţi (sec. XII, XIV). Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. VI–VII, X–XVI), Palatul Comunal (sec. XIII–XVI). Muzee. Galerie naţională. Vestigii etrusce şi romane. Turism.

Pesháwar [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. 994 mii loc. Aeroport. Vechi centru comercial. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii, fabrici textile şi alimentare. Meşteşugărit. Universitate. Muzee. Moschee (1630).

Petrodáva aşezare dacă, localizată în N Moldovei (Româ-nia), în zona oraşului Piatra-Neamţ de astăzi.

Phenián capitala Coreii de Nord, situată pe valea fluviului Tedongan . 2,64 mil. loc. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică), textilă, alimentară. Activitate comercială. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice.

Philadélphia [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania], situat pe rîul Delaware . 1,85 mil. loc. Port fluvio-maritim. Rafinării de petrol. Industrie constructoare de maşini (aeronautice, navale, de automobile), farmaceutică, poligrafică, chimică, textilă, alimentară. Instituţii financiare şi comerciale. Universitate. Societăţi şi instituţii ştiinţifice şi artistice. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. În 1776 aici a fost proclamată independenţa SUA. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA.

Phnóm-Penh [´phnom´pen] capitala Cambodgiei, situată pe fluviul Mekong . 1,3 mil. loc. Port. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Activitate artizanală. Muzeu de artă khmeră. Turism.

Phoenix [´fiiniks] oraş în SUA, centrul adm. al statului Arizona, situat pe rîul Salt . 985 mii loc. (2,15 mil. loc. în conurbaţie). Centru industrial, financiar, comercial şi turistic. Siderurgie, construcţii de maşini (aparataj electronic), fabrici de produse textile şi alimentare. Staţiune climaterică de iarnă.

Piatigórsk oraş în Federaţia Rusă (reg. Stavropol). 135 mii loc. Staţiune balneoclimaterică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Muzee. Casa memorială "M. Iu. Lermontov".

Piátra Cráiului Múnţii ~, masiv muntos în E Carpaţilor Meridionali (România). Alt. max.: 2 239 m (vf. La Om ). Rezervaţie ştiinţifică, floristică şi faunistică (capre negre). Alpinism. Turism.

Piátra-Neamþ municipiu în România, situat pe valea Bistriţei , reşedinţa jud. Neamţ. 128 mii loc. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol), a materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului (cherestea, mobilă), a celulozei şi hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Teatru. Muzeu. Casa memorială "C.Hogaş". Monumente: biserica Sf. Ioan (sec. XV), Turnul-clopotniţă (1499), clădiri vechi. Vestigii geto-dacice. Turism.

Picardía provincie în N Franţei. Suprafaţa: 19,4 mii km 2. Populaţia: 1,8 mil. loc. Oraş pr.: Amiens . Metalurgie, construcţii de maşini, sticlărie, fabrici de produse textile şi alimentare. Se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi. Se cresc animale pentru carne şi lapte.

Piérre [´pi¬r] oraş în SUA, situat pe rîul Missouri , centrul adm. al statului Dakota de Sud. 13 mii loc. Nod feroviar. Centru comercial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.

Pietrósul vîrf în Munţii Rodnei (România). Alt.: 2 303 m. Staţie meteorologică de altitudine.

Pind Múnţii Píndului , munţi în V Greciei. Lungime: 798 km. Lăţime: 50 km. Alt. max.: 2 650 m. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Păduri conifere.

Piréu oraş în S Greciei, în conurbaţia Atenei, pe ţărmul Mării Egee (golful Egina ). 170 mii loc. Este cel mai important port al ţării. Mare centru industrial şi comercial: construcţii navale; producţia materialelor de construcţii (ciment, sticlă); fabrici chimice, textile, alimentare; export de mărfuri industriale şi alimentare. Instituţii de învăţămînt. Muzeu. Monumente arhitectonice.

Pirinéi sistem muntos în S-V Europei, la graniţa dintre Franţa şi Spania, între golful Biskaya şi Marea Mediterană . Lungime: 435 km. Alt. max.: 3 404 m. Climă montană temperată. Vegetaţie: păduri, păşuni alpine. Zăcăminte: minereuri de fier, mangan, nichel, cobalt, bauxită, marmură. Izvoare minerale (mai cu seamă în N).

Piroboridáva aşezare geto-dacă, situată pe Siret, identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. Nicoreşti, jud. Galaţi, România), care datează din sec. IV–II î. Hr.

Písa [´piisa] oraş în Italia (Toscana), situat pe rîul Arno. 105 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (aeronave), a sticlei, porţelanului şi ceramicii, textilă, farmaceutică, alimentară. Universitate (1338–1343). Muzee. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. XI–XII), Domul (sec. XI–XIV), biserică (sec. XIV) ş. a. Turism.

Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~, grup de insule în S Oceanului Pacific. Suprafaţa: 37,4 km2. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn , aceasta avînd suprafaţa de cca 4,5 km2 şi o populaţie de numai 60–70 loc. Celelalte insule sînt nelocuite. Climă tropicală. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn.

Pitéºti municipiu în România, situat pe valea Argeşului , centrul adm. al jud. Argeş. 186 mii loc. Nod de comunicaţii. Metalurgie, construcţii de automobile (Dacia ), fabrici de cherestea, de încălţăminte, de fibre şi ţesături de bumbac, de produse alimentare. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt. Teatru. Muzeu regional. Monumente: biserici (sec. XVI–XVII), Curtea Voievodală (în ruine, sec. XIV), clădiri vechi. Grădină zoologică.

Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA, situat în S-V statului Pennsylvania, port pe canalul Ohio . 2,25 mil. loc. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, a sticlei, alimentară. Centrală atomoelectrică. Universităţi. Biblioteci. Muzee. Monumente de arhitectură.

Piþúnda localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia), staţiune balneoclimaterică pe ţărmul Mării Negre, la 22 km S de Gagra . 12 mii loc. Rezervaţie naturală de pini. Monumente istorice: ruinele unei cetăţi antice şi bazilici bizantine; vestigii greceşti.

Ploiéºti municipiu în România, situat în Cîmpia Ploieştiului, centrul adm. al jud. Prahova. 254 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Teatru. Muzee. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. XVI–XVII), case vechi, statuile lui Mihai Viteazul, I. L. Caragiale ş. a. Vestigii dacice şi vechi româneşti. At. doc. în 1503.

Plóvdiv oraş în partea de S a Bulgariei, situat pe fluviul Mariţa . 375 mii loc. Aeroport. Centru industrial şi cultural. Construcţii de maşini (utilaj electrotehnic, maşini textile), prelucrarea tutunului, fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). Tîrg internaţional de mostre. Universitate. Teatru. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. Vestigii tracice şi romane.

Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei, la S-V de Praga. 175 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (“škoda“, locomotive electrice, utilaj industrial şi minier), siderurgică, a sticlei şi ceramicii, de pielărie şi hîrtie, alimentară (bere). Institute de învăţă-mînt superior. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVIII). Turism. At. doc. în sec. X.

Pocúþia regiune istorică în V Ucrainei, în jurul cetăţii Halici. Stăpînită de Petru Muşat (sec. XV), restituită Poloniei în 1436.

Pódgorica [´podgoritsa] oraş în Serbia şi Muntenegru, capitala Republicii Muntenegru. 120 mii loc. Prelucrarea tutunului, fabrici de mobilă, textile, alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Monumente: moschee (sec. XVIII), clădiri vechi. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd .

Podólia regiune istorică în V Ucrainei, situată în N interfluviului bugonistrean. A aparţinut Polo-niei (sec. XV), Turciei (sec. XVII), partea de V Prusiei (1772), iar partea de E Rusiei (din 1793). În 1945 a fost încorporată în componenţa Ucrainei.

Podólsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Pahra . 210 mii loc. Metalurgie, construcţii de maşini (acumulatoare, maşini agricole, maşini de cusut), materiale de construcţii (ciment), întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzeu.

Pódul Înált loc în apropiere de municipiul Vaslui (România), unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa.

Poiána-Braºóv staţiune climaterică în România (jud. Braşov), situată la poalele masivului Postăvarul , la 1 030 m alt. Sporturi de iarnă. Hoteluri, cabane, vile. Turism.

Polinézia grup de arhipelaguri (Hawaii, Samoa, Tonga ş. a.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Insule vulcanice şi coraligene. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. Cocotieri, bananieri, trestie de zahăr, arbori de pîine. Pescuit.

Polinézia Francézã teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific, format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Administrat de Franţa. Suprafaţa: 4 mii km 2. Populaţia: 227 mii loc. Centru adm.: Papeete . Polinezieni, europeni, asiatici. Creştinism (protestanţi, catolici, mormoni). Relief muntos, colinar şi de cîmpie. Climă tropicală. Vegetaţie bogată şi variată. Cocotieri, bataţi, bumbac, citrice, manioc. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Industrie textilă, alimentară (ulei de cocos, zahăr, carne, conserve de peşte). Turism. Pescuit. Recoltarea perlelor negre. Căi rutiere: 792 km.

Polónia República ~, stat în N Europei Centrale, situat între Rusia, Lituania, Belarus, Ucraina, Slovacia, Cehia, Germania şi Marea Baltică. Divizat în 16 voievodate, inclusiv 3 de tip urban. Suprafaţa: 312 685 km2. Populaţia: 38,7 mil. loc. Capitala: Varşovia. Limba oficială: poloneza. Relief predominant de cîmpie relativ plană, drenată de fluviul Vistula şi afluenţii săi, cu zone montane în S (Sudeţi, Carpaţi, alt. max. 2499 m) şi de podişuri în N-V. Climă temperată de tranziţie de la oceanică la continentală. Vegetaţie de păduri montane (pini), pajişti alpine. Zone ocrotite: parcuri naţionale, rezervaţii naturale. Economie dinamică, orientată spre cea de piaţă, bazată pe industrie şi agricultură. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă), sulf (1/5 din rezervele mondiale, locul 2 pe glob ca producător), metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2), sare, petrol, gaze naturale. În ascen

Poltáva oraş în Ucraina, la S-V de Harkov, situat pe rîul Vorskla . 320 mii loc. Aeroport. Constucţii de maşini, sticlărie, porţelanuri, încălţăminte, instrumente muzicale, produse chimice, textile şi alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. La Poltava, în 1709, Petru I a obţinut o mare victorie asupra armatei suedeze, condusă de Carol al XII-lea.

Pomeránia regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică, pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei.

Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). În 79 î.Hr. a fost acoperit de lavă, împreună cu Herculanum şi Stabiae , în timpul unei erupţii violente a vulcanului Vezuviu. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafaţă ruinele unor edificii (amfiteatru, temple, bazilică, terme, locuinţe), statui, obiecte de artă decorativă etc.

Póntici Múnţii ~, lanţ muntos în partea asiatică a Turciei, în lungul coastei de S a Mării Negre. Lungime: 1000 km. Lăţime: 130 km. Alt. max.: 3 937 m. Se extrag polimetale, cărbune. Vegetaţie montană.

Port-au-Prince [porto´pres] capitala statului Haiti, situată pe ţărmul vestic al insulei Haiti, la golful cu acelaşi nume. 1,1 mil. loc. Aeroport. Centru industrial (prelucrarea lemnului), comercial (export de zahăr, rom, cafea, cacao, lemn de esenţe preţioase) şi cultural. Universitate. Muzeu. Turism. Fondat în 1749.

Pórtland [´poo(r)tl¬nd] oraş în N-V SUA (Oregon), port pe fluviul Columbia . 440 mii loc. (1,1 mil. loc. în conurbaţie). Metalurgia aluminiului, construcţii navale, prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, hîrtie), fabrici de produse chimice şi alimentare. Universitate.

Port Louis [´poo(r)t´luuis] capitala statului Mauritius, port la Oceanul Indian. 180 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Export de zahăr. Universitate. Muzee.

Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] capitala statului Papua-Noua Guinee, oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. 195 mii loc. Port la Marea Caraibilor. Aeroport. Centru comercial (export de cauciuc, cafea, cacao, copra). Universitate.

Pórto [´portu] oraş în N-V Portugaliei, situat pe fluviul Douro. 337 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, de prelucrare a lemnului, a hîrtiei; artizanat. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XII–XIII), palat episcopal în stil baroc. Fondat de romani în 138 d. Hr.

Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] oraş în S-E Braziliei, centrul adm. al statului Rio Grande do Sul, port la Oceanul Atlantic. 1,2 mil. loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (navale), electronică, de prelucrare a petrolului, cauciucului şi lemnului, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Staţiune balneară. Turism.

Pórto-Nóvo capitala Republicii Benin, port la Oceanul Atlantic. 220 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Export de copra, arahide, bumbac, ulei de palmier.

Port of Spain [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago, situată în N-V insulei Trinidad . 160 mii loc. Port la Marea Caraibilor. Aeroport. Rafinării de petrol, şantiere navale, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Grădină botanică.

Port Saíd oraş în N-E Egiptului, port la Marea Mediterană. 384 mii loc. Aeroport. Industrie petrochimică, textilă, alimentară. Mare port de tranzit.

Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] oraş în Marea Britanie, port la Marea Mînecii. 185 mii loc. Aeroport. Construcţii de avioane, şantiere navale, fabrici textile, de confecţii, alimentare. Staţiuni balneare.

Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland , centrul adm. al arhipelagului Falkland . 1,1 mil. loc. Reparaţii navale, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Export de lînă, ulei de balenă.

Portugália República Portughéză , stat în Europa Occidentală, ocupînd S-V Penisulei Iberice, situat între Spania şi Oceanul Atlantic. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. autonome. Suprafaţa: 92 389 km2. Populaţia: 10,3 mil. loc. Capitala: Lisabona . Limba oficială: portugheza. Platourile constituie forma principală de relief al ţării. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro, Tejo, Guadiana . La N de Tejo se desfăşoară lanţurile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. max. 1991 m), Serra de Caramulo , Serra de Marăo . În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică, fiindu-le caracteristice erupţii frecvente, în special pe insulele Azore . Climă temperat-oceanică. Vegetaţie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu), păşuni naturale (16%). Ţară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. Dispune de zăcăminte de wolfram, zinc, uraniu, staniu, pirite, aur, argint, caolin, cărbuni. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafinarea petrolului, în industria constructoare de maşini (autovehicule, electrotehnice), de prelucrare a lemnului (inclusiv a plutei, fiind cel mai mare producător şi exportator mondial), în cea chimică, de ciment, de sticlă, de pielărie, textilă, alimentară. Se produc: fibre sintetice şi de bumbac, hîrtie, încălţăminte, ulei de măsline, tricotaje, băuturi alcoolice, carne, produse lactate. Se cultivă porumb, grîu, măslini, viţă de vie, pomi fructiferi, orez, sfeclă de zahăr, legume. Se cresc ovine, porcine, bovine. Pescuit intens. Turism. Exportă produse de plută (locul 1 pe glob), metale şi aliaje, minereuri, încălţăminte, produse de lemn, vinuri, ţesături. Importă materii prime, maşini şi utilaje industriale, combustibili. Căi ferate: 30 507 km. Căi rutiere: 70176 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Port Víla capitala Republicii Vanuatu, port la Oceanul Pacific, situat pe insula Efate (Vaté ). 20 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Comerţ extern. Turism.

Postãvárul culme muntoasă în S-V Carpaţilor Occidentali, făcînd parte din grupul Munţilor Bîrsei (România). Alt. max.: 1 799 m. (vf. Postăvarul ). Importantă bază turistică. Sporturi de iarnă (hoteluri, cabane, teleferic, pîrtii de schi). Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare .

Potómac fluviu în N-E SUA. Lungime: 459 km. Izvorăşte din munţii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. Navigabil.

Pótsdam oraş în Germania, situat la S-V de Berlin, pe rîul Havel . 143 mii loc. Nod rutier şi port fluvial. Centru industrial, istoric şi cultural. Industrie constructoare de maşini (locomotive, vagoane), electrotehnică, poligrafică, chimică, textilă, alimentară (conserve). Muzee. Monumente: castel (sec. XVIII), Noul Palat (1763), Palatul rezidenţial, Palatul de Marmură ş. a. Vechea reşedinţă a regilor Prusiei.

Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei, situat pe rîul Warta . 590 mii loc. Port fluvial. Aeroport. Important centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini (motoare, material rulant, strunguri, maşini agricole), prelucrarea cauciucului, poligrafie; fabrici de confecţii, de produse chimice, farmaceutice şi alimentare. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: Domul (sec. XV–XVII), primăria (sec. XVI), biserici (în stil gotic şi baroc).

Prága capitala Republicii Cehia, situată în partea centrală a ţării, pe rîul Vltava . 1,2 mil. loc. Nod internaţional de comunicaţii (rutier, feroviar, aerian). Industrie dezvoltată: siderurgică, constructoare de maşini (automobile, utilaje, aparate de precizie), electrotehnică şi radioelectronică, poligrafică, chimică, textilă, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate (1348). Teatre. Operă. Studiouri cinematografice. Muzee. Galerie naţională. Numeroase monumente: Domul (sec. XIII), catedrală (sec. XIX), bazilică (sec. X), biserică (1703), palate, podul Carol, edificii vechi, statui. Reşedinţă a ducilor de Boemia (1061–1140). A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992.

Práhova judeţ în partea central-sudică a României, în bazinul superior al rîului Prahova . Suprafaţa: 4,7 mii km2. Populaţia: 870 mii loc. Centru adm.: mun. Ploieşti . Relief de munţi, coline şi cîmpie. Păduri. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, ghips, sare. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului, constructoare de maşini (utilaj petrolier), petrochimică şi chimică, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Pomicultură. Viticultură. Producţie de cereale. Creşterea animalelor. Instituţii de învăţămînt mediu şi superior: universităţi la Ploieşti şi Vălenii de Munte. Teatre. Staţiuni climaterice. Monumente: mănăstiri, Castelul Peleş (Sinaia), Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641, Breb), muzee memoriale. Turism.

Práia capitala Republicii Capul Verde, port în insula Săo Tiago . 65 mii loc. Export de produse tropicale (citrice, cafea etc.). Punct de tranzit în navigaţia transatlantică. Pescuit intens.

Práto oraş în Italia (Toscana), la N-V de Florenţa. 166 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Monumente: castel (sec. XIII), catedrală romano-gotică (sec. XIII–XV), biserică (sec. XV) ş.a.

Predeál oraş în România (jud. Braşov), situat la trecătoarea Predeal , pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. 7 mii loc. Mănăstirea Predeal . Staţiune climaterică. Sporturi de iarnă. Turism. At. doc. în 1805.

Pretória capitala adm. a Republicii Africa de Sud, situată în partea de S a ţării. 825 mii loc. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (asamblare de automobile, utilaj minier, aparataj electrotehnic), a cimentului şi sticlei, poligrafică, textilă, alimentară. Universitate. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Muzeu geologic. Fondat în 1855.

Prínþul de Wales [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian, situată între insulele Somerset şi Victoria . Suprafaţa: 35,6 mii km2. Nelocuită. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei.

Prínþul Édward teritoriu insular în Oceanul Indian, reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice), situată la N-E de Capul Bunei Speranţe . Suprafaţa: 47 km2. Lipsit de populaţie permanentă. Relief muntos. Climă aspră subpolară. Administrat de Africa de Sud.

Príština oraş în Serbia şi Muntenegru, centrul adm. al regiunii autonome Kosovo . 250 mii loc. Industrie textilă, a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. Piaţă agricolă. Biserică (sec. XIV).

Próbota Mănăstírea ~, mănăstire în România, în jud. Suceava (s. Probota, com. Dolhasca). Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). Mormîntul lui Petru Rareş (1546).

Provence [pro´vããs] regiune istorică în S-E Franţei. A fost locuită de foceeni (sec. VI î. Hr.), liguri, celţi, apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. Din 1481 aparţine Franţei.

Providénce [prov¬´d¬ns] oraş în N-E SUA, centrul adm. al statului Rhode Island, port la Oceanul Atlantic. 180 mii loc. Aeroport. Industrie de prelucrare a petrolului, constructoare de maşini (maşini-unelte, ceasuri), petrochimică, alimentară; producţie de bijuterii, argintărie. Universitate (1764).

Prúsia numele vechiului stat în Germania de Nord, situat între Vistula şi Niemen, cu capitala Berlin . A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei, care s-a desprins în 1525 din componenţa fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. A fost desfiinţat în 1947.

Prut fluviu, afluent pe stînga al Dunării. Izvorăşte din N munţilor Carpaţi (la alt. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Galaţi (România). Lungime: 967 km. Marchează graniţa dintre România, Ucraina şi Republica Moldova. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . Centre piscicole. Sisteme de irigaţie. Vame de frontiere. Denumirea antică: Pyretus .

Pskov oraş în Federaţia Rusă, în N-V Cîmpiei Ruse, situat pe rîul Velikaia . 210 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică, materiale de construcţii, fabrici textile, de confecţii, de produse alimentare. Instituţii de învăţămînt. Muzee. Monumente medievale. At. doc. în 903.

Puébla [pu´eebla] oraş în Mexic, situat în S podişului Mexican, capitala statului Puebla. 1,13 mil. loc. Centru industrial şi comercial. Construcţii de automobile, fabrici de ciment, de prelucrare a pielei, de produse textile (bumbac) şi alimentare; sticlărie, meşteşugărit (obiecte din piele, ceramică). Universităţi. Teatru. Muzee. Monumente: catedrală (sec. XVI–XVII), biserici în stil baroc (sec. XVII–XVIII). Turism.

Puérto Ríco Uniúnea ~, teritoriu insular în America Centrală, reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 9 mii km2. Populaţia: 3,83 mil. loc. Centru adm.: San Juan . Creoli (majoritatea), mulatri, negri, albi. Creştinism (catolici). Rafinării de petrol, industrie electronică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: trestie de zahăr, banane, citrice, ananas, orez, legume. Căi ferate: 96 km. Căi rutiere: 22 588 km. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Climă tropicală oceanică. Vegetaţie tropicală silvică. Administrat de SUA.

Pútna rîu în România, pe teritoriul jud. Vrancea, afluent pe dreapta al Siretului. Lungime: 144 km. Izvorăşte de sub vîrful Lăcăuţ (Munţii Vrancei). Turism.

Pútna Mănăstírea ~, mănăstire în România, în jud. Suceava (com. Putna). Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. Biserică construită în anii 1466–1469. Academie teologică (1759–1779). Muzeu de manuscrise, broderii şi obiecte de cult.

Putumáyo rîu în America de Sud, pe teritoriul statelor Columbia, Ecuador, Perú şi Brazilia, afluent pe stînga al Amazonului. Lungime: 1580 km. Izvorăşte din E munţilor Anzii Columbieni. Navigabil în cursul inferior.

Qátar peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. Suprafaţa: 11,4 mii km2. Lungime: 186 km. Lăţime max.: 88 km. Relief predominant de cîmpie (cu dune).

Qátar Státul ~, stat în Asia, situat în E peninsulei Arabia, între Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Golful Persic. Este divizat în 9 municipalităţi. Suprafaţa: 11 437 km 2. Populaţia: 793 mii loc. Capitala: Doha . Limba oficială: araba. Teritoriul ţării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic , avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice, cu oaze rare în zona de litoral. Climă tropicală aridă. Vegetaţie săracă (curmali, cocotieri). Crescătorii de gazele ( oryx , singura crescătorie de gazele din lume). Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob), precum şi de cărbune, sulfuri, ghips. Industrie petrolieră şi chimică, textilă, piscicolă, prelucrătoare a producţiei agricole. Se cultivă curmali, cocos, mei, porumb. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic, specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine, ovine, păsări). Se practică recoltarea perlelor, pescuitul în golf. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, curmale, perle, peşte. Importă materii prime şi semifabricate, maşini şi utilaje, mijloace de transport, produse alimentare. Căi rutiere: 1 080 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1971.

Qéna [kéna] oraş în Egipt, situat pe fluviul Nil . 140 mii loc. Centru industrial (textile, confecţii, meşteşugărit, produse chimice şi alimentare). Tranzit de mărfuri. Expl. de fosforite (în apropiere). Turism.

Qingdáo [tsih´dau] oraş în E Chinei, port la Marea Galbenă. 1,5 mil. loc. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale), de prelucrare a cauciucului, chimică (fabrici de chibrituri), textilă, alimentară. Pescuit intens. Universitate. Instituţii de cercetări marine. Staţiune balneară.

Québec [engl.: kwi'bek; fr.: ke´bek]

oraş în S-E Canadei, situat pe ţărmul estuarului Sf. Laurenţiu , centrul adm. al provinciei cu acelaşi nume. 180 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construcţii navale, prelucrarea lemnului, fabrici de hîrtie, textile, alimentare. Export de cereale şi lemn. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente istorice (sec. XVII–XIX).

Quétta ['kweetaa] oraş în V Pakistanului, centrul adm. al provinciei Belucistan . 286 mii loc. Prelucrarea metalelor, fabrici textile, chimice şi de produse alimentare. Meşteşugărit. Centru comercial. Monumente arhitectonice (sec. XVIII).

Quezon City [keson´siti] oraş în Filipine, situat în insula Luzon . 1,66 mil. loc. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). Universitate.

Quito [´kito] capitala Ecuadorului, oraş situat în munţii Anzi, la 2 890 m alt. 1,12 mil. loc. Fabrici textile, de pielărie, alimentare. Artizanat. Universităţi. Observator astronomic. Muzee. Monumente istorice din timpul dominaţiei spaniole. At. doc. în sec. X.

Raab (Rába) rîu în Europa Centrală, pe teritoriul Austriei şi Ungariei, afluent pe dreapta al Dunării. Lungime: 400 km. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Navigabil în cursul inferior.

Rabát capitala Marocului, port la Oceanul Atlantic. 522 mii loc. (1,29 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport internaţional. Prelucrarea metalelor, fabrici textile, de confecţii, a materialelor de construcţii, de pielărie şi încălţăminte, de produse alimentare. Universităţi. Muzee. Monumente arabe (sec. XII–XIV). Turism. Fondat în 1150.

Racov´ãþ rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului. Lungime: 68 km. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. Cernăuţi, Ucraina).

Ráhov oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Tisa . 17 mii loc. Prelucrarea lemnului. Fabrici de carton, de confecţii, alimentare. Turism.

Rajasthán [rad…es´than] stat în N-V Indiei. Suprafaţa: 342,2 mii km 2. Populaţia: 44 mil. loc. Capitala: Jaipur . Industrie extractivă (petrol, cărbuni, plumb, zinc, argint), chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale, trestie de zahăr, bumbac. Creşterea animalelor. Instituţii de învăţământ. Muzee.

Raleigh [´rooli] oraş în S-E SUA, centrul adm. al statului Carolina de Nord. 237 mii loc. Centru industrial (radiotehnică, fabrici de prelucrare a tutunului, chimice, textile, alimentare) şi comercial. Universitate.Muzee. Monumente.

Ramát Gan oraş în Israel, la E de Tel Aviv-(Jaffa). 120 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic, textilă, alimentară. Universitate. Turism.

Rancágua oraş în partea centrală a statului Chile, centrul adm. al reg. Libertador . 194 mii loc. Centru minier (cupru). Prelucrarea metalelor, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Staţiune climaterică.

Rar´ãu masiv muntos în Carpaţii Orientali (România), cuprins între văile Moldovei şi Bistriţei. Alt. max.: 1 651 m (vf. Rarău ). Rezervaţia forestieră şi ştiinţifică Slătioara . Păşuni întinse în zona alpină. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Tursim. Staţiune meteorologică de altitudine.

Rarotónga cea mai mare insulă în arhipelagul Cook , în Pacificul de Sud. Suprafaţa: 67,1 km2. Populaţia: 9,2 mii loc. Centru adm.: Avarua . Aeroport internaţional. Plantaţii de bananieri, cocotieri, citrice. Turism.

Ráºcov comună în Republica Moldova (UATSN). Catedrala romano-catolică Sf. Caetan , construită în stil baroc est-euro-pean în sec. XVII şi reconstruită în 1742–1740. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. XVI–XVIII). Vestigii arheologice: aşezări tripoliene, staţiuni paleontologice, grădişte getică (sec. IV–III î. Hr.).

Ravénna oraş în N Italiei (Emilia-Romagna), situat în apropiere de ţărmul Mării Adriatice. 136 mii loc. Aeroport. Industrie chimică, textilă, alimentară. Arhiepiscopie. Muzee. Numeroase monumente romane, bizantine ş. a. Staţiune balneară. Turism.

Rázgrad oraş în N-E Bulgariei, la S-E de oraşul Ruse , centrul adm. al districtului omonim. 52 mii loc. Construcţii de maşini, fabrici de sticlărie şi porţelanuri, de produse farmaceutice. Moschee (1614).

Rãciúla Mănăstírea ~, aşezămînt monastic în Republica Moldova, situat pe teritoriul com. Răciula (rn. Călăraşi). Datează din sec. XVIII. Biserica Naşterea Maicii Domunlui , chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. XIX.

Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. Suceava), situat pe rîul Topliţa . 32,5 mii loc. Termocentrală. Prelucrarea lemnului (mobilă), mici întreprinderi industriale (confecţii, artizanat, produse alimentare). Muzeu etnografic. Biserica Sf. Nicolae (1359–1365).

Rãut rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Nistrului, la Ustia (rn. Dubăsari). Izvorăşte la S-E de com. Rediul Mare (rn. Donduşeni). Lungime: 286 km. Irigaţii.

Rãzboiéni comună în România (jud. Neamţ). În 1476, la Valea Albă, lîngă Războieni, a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii, pierdută de Ştefan cel Mare. În memoria celor căzuţi în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică, ctitorită de marele voievod.

Rãzéni comună în Republica Moldova (rn. Ialoveni), una dintre cele mai vechi localităţi din Basarabia. Centru viticol şi de vinificaţie. Aici s-au născut Ion Inculeţ (1884–1940), om politic, primul preşedinte al Sfatului Ţării, membru al Academiei Române (1919), Ioan Pelivan (1876–1954), om politic, publicist, animator al vieţii publice din Basarabia. At. doc. în 1484/1485.

Reazán oraş în Federaţia Rusă, situat pe valea rîului Oka . 535 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, fluvial, rutier). Important centru industrial: construcţii de maşini (maşini agricole, maşini de calcul, utilaj pentru automobile, aparatură electronică), prelucrarea petrolului; fabrici de produse chimice, textile, alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVII), biserici (sec. XVII–XVIII), clădiri vechi (sec. XVIII–XIX).

Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei, port la Oceanul Atlantic. 2,9 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport. Centru industrial (construcţii de maşini, fabrici de ciment, chimice, textile, alimentare). Academie. Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVII–XVIII). Turism.

Red Ríver [red´riv¬ (r)] rîu în S SUA, afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Lungime: 1 640 km. În timpul apelor mari se desparte în două braţe: Atchafalaya şi Old River . Navigabil pe cursul inferior (560 km). Lacuri de acumulare. Hidrocentrale.

Regina Charlotte Insulele ~, arhipelag în Oceanul Pacific, de-a lungul coastelor canadiene. Suprafaţa: 10,3 mii km 2. Populaţia: 2,5 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1202 m). Expl. forestiere şi de cărbuni. Pescuit.

Reims [´rees] oraş în N-E Franţei, în provincia istorică Champagne, port pe Aisne-Marna . 185 mii loc. Construcţii de maşini (aeronautice, automobile, aparataj electric), fabrici de produse textile şi alimentare. Vechi centru de vinificaţie (vinuri, şampanie). Universitate. Numeroase monumente arhitectonice.

Renánia de Nord-Westfália

land în V Germaniei, în bazinul Ruhr . Suprafaţa: 34,1 mii km2. Populaţia: 17 mil. loc. Centru adm.: Düsseldorf . Relief predominant de cîmpie. Mari zăcăminte de cărbuni. Expl. miniere (cărbuni, minereuri de fier şi neferoase). Industrie siderurgică, constructoare de maşini (nave, automobile, ma-şini-unelte, aparate electrotehnice), chimică, textilă, alimentară. Producţie de cereale. Legumicultură, pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Staţiuni termale. Turism.

Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. Suprafaţa: 19,8 mii km2. Populaţia: 3,8 mil. loc. Centru adm.: Mainz . Relief în cea mai mare parte muntos. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, a pielei (încălţăminte), chimică, textilă, alimentară (vin, zahăr). Se cultivă cereale (secară, ovăz), sfeclă de zahăr, tutun, legume. Creşterea animalelor (bovine, ovine).

Reni oraş în Ucraina (reg. Odesa), situat pe malul stîng al Dunării , la V de lacul Cahul , centrul adm. al raionului cu acelaşi nume. 30 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Reparaţii navale. Transporturi auto. Port fluvial. At. doc. în sec. XVI. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei.

Réºiþa municipiu în România, centrul adm. al jud. Caraş-Severin , situat pe rîul Bîrzava . 97 mii loc. Expl. miniere (huilă, minereu de fier, calcare). Termocentrală. Industrie siderurgică (fontă, oţel, laminate), constructoare de maşini (turbine, utilaj petrolier, material rulant), chimică, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Muzee.

Retezát Múnţii ~, masiv în V Carpaţilor Meridionali. Important nod orohidrografic. Lacuri glaciare (Bucura, Tăul Negru, Zănoaga ş. a.). Altitudini: 2 509 m (vf. Peleaga ), 2 500 m (vf. Păpuşa ), 2 484 m (vf. Retezat ) ş. a. Vegetaţie: păşuni alpine, păduri de conifere şi de fag. Faună: zimbrul, caprele negre. Parc naţional. Turism.

Réunion [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componenţa arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). Suprafaţa: 2512 km2. Populaţia: 685 mii loc. Centru adm.: Saint-Denis. Alte oraşe: Le Port, Le Tampon, Saint-André, Saint-Pierre. Se cultivă trestie de zahăr, arbori de cafea, porumb, manioc, tutun, vanilie, pomi fructiferi, plante aromate. Industrie prelucrătoare de producţie agricolă (zahăr, rom, mirodenii). Pescuit. Turism. Căi rutiere: 2 710 km. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Piscuri: Fournaise (2 366 m), Neiges (3069 m). Climă tropicală maritimă. Vegetaţie: păduri tropicale, savane. Administrat de Franţa.

Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei, oraş în S-V ţării, port la Oceanul Atlantic. 122 mii loc. Şantiere navale, întreprinderi industriale (ciment, textile, încălţăminte, produse alimentare, îndeosebi conserve de peşte). Universitate. Teatre. Muzee. Capitală din 1944. Fondat în 874.

Rezína oraş în Republica Moldova, situat pe malul drept al Nistrului, la 101 km N de Chişinău, reşedinţă a raionului Rezina. 15 mii loc. Expl. de calcare. Fabrici de ciment. Industrii (confecţii, textile, produse alimen-tare). Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). At. doc. în 1470.

Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA, situat pe rîul James, capitala statului Virginia. 917 mii loc. în conurbaţie. Aeroport. Industria tutunului, textilă, chimică, alimentară. Centru bancar şi comercial. Universităţi. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII).

Ríga capitala Letoniei, port pe fluviul Daugava , în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. 918 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport, aparataj electronic şi electrotehnic etc.), de prelucrare a lemnului, chimică, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Muzee. Valoroase monumente vechi: castel, catedrală (sec. XIII), biserici (sec. XIV–XVII), palate, clădiri. Turism.

Ríga golf la Mării Baltice, între Letonia şi Estonia. Suprafaţa: 18 mii km 2. Ad. max.: 64 m.

Rijéka oraş în Croaţia, port la Marea Adriatică. 167 mii loc. Centru industrial: şantiere navale, construcţii de maşini, prelucrarea petrolului, a lemnului, petrochimie, producţie de hîrtie, textile, produse alimentare. Staţiune balneară. Monumente: catedrală (sec. XIV), primărie (sec. XVI). Vestigii romane. Vechea denumire: Fiume .

Rin fluviu în V Europei, pe teritoriul Elveţiei, Franţei, Germaniei şi Olandei. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elveţia) şi se varsă în Marea Nordului. Lungime: 1 320 km. Navigabil de la Basel în aval (886 km). Este legat prin canale cu Dunărea, Ronul, Marna, Elba . Cascade. Hidrocentrale. Turism.

Río de Janéiro oraş în S-E Braziliei, port la Oceanul Atlantic, capitala statului Rio de Janeiro. 5,7 mil. loc. (11 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor, a pielei; produse chimice, textile şi alimentare. Export de cafea, carne, bumbac, minereu de fier, mangan. Import de petrol şi produse petroliere. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (mănăstire, biserici, palate). Construcţii moderne. Grădină botanică. Centru financiar internaţional. Staţiune balneară (celebra plajă Copacabana ). Turism intens. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei.

Río Gránde fluviu în America de Nord, formînd pe un segment graniţa dintre SUA şi Mexic. Izvorăşte din Munţii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . Lungime: 3060 km. Cascade (în cursul superior), irigaţii (în cursul inferior). Navigabil în aval de Presidio.

Río Négro [´riu´negru] fluviu în America de Sud, pe teritoriul Argentinei (Patagonia). Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Lungime: 1 000 km. Parţial navigabil. Hidrocentrale.

Río Négro rîu în America de Sud, pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia, afluent pe stînga al Amazonului. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Lungime: 2300 km. Parţial navigabil (1000 km). Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia .

Ríþa lac în vestul Caucazului, pe teritoriul Georgiei (Abhazia), la 950 m alt. Suprafaţa: 1,5 km2. Ad. max.: 116 m.

Riviéra [ri´vjeera] denumire a unei părţi a litoralului Mării Mediterane, cuprinsă între oraşele Cannes (Franţa) şi Spezia (Italia). Porţiunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur , iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . Climă mediteraneană. Vegetaţie abundentă (măslini, citrice, viţă de vie etc.). Celebre staţiuni balneoclimaterice (Cannes, Nisa, San Remo, Rapallo, Imperia etc.). Turism.

Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite, cel mai mare oraş al ţării. 2,7 mil. loc. Aeroport. Industrii: rafinării de petrol, chimică, textilă, alimentară. Centru comercial. Universitate.

Rîbinsk oraş în Federaţia Rusă, pe fluviul Volga , la N de Moscova. 255 mii loc. Centru industrial: construcţii de maşini (nave, motoare, strunguri, utilaje mecanice şi optice), petrochimie, poligrafie, prelucrarea lemnului (mobilă, chibrituri); fabrici de confecţii şi produse alimentare. Pescuit. Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779), Şcerbakov (1946–1957), Andropov (1984–1989).

Rîbniþa oraş în Republica Moldova, situat pe malul stîng al Nistrului, la confluenţa cu rîul Rîbniţa , la 104 km N de Chişinău. 62 mii loc. Industrii (metalurgică, de confecţii, alimentară). At. doc. în 1657.

Rîbniþa rîu în Ucraina şi Republica Moldova, afluent pe stînga al Nistrului, lîngă oraşul Rîbniţa . Izvorăşte la N-V de localitatea Slobodka (reg. Odesa, Ucraina). Lungime: 45 km.

Rîmnicul Sãrát municipiu în România (jud. Buzău), situat pe rîul Rîmnic . 43 mii loc. Prelucrarea petrolului (uleiuri, parafine), fabrici textile, de confecţii, de ţigarete, alimentare. Centru pomicol şi viticol. Muzeu. Biserici (sec. XVII). At. doc. în 1574.

Rîmnicu-Vîlcea municipiu în România, situat pe valea Oltului , centrul adm. al jud. Vîlcea. 119 mii loc. Industrie chimică, de prelucrare a lemnului (mobilă, placaje, furnire), de pielărie şi încălţăminte, alimentară. Instituţii de învăţămînt. Teatru. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici, clădiri vechi). Parcul Zăvoi . Turism. Vestigii arheologice. At. doc. în 1388.

Rîºcáni oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Copăceanca , la 166 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Rîşcani. 19 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru piscicol. Muzeu. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). At. doc. în 1602.

Rockford [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). 145 mii loc. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole, textile, de confecţii, strunguri), de prelucrare a lemnului (mobilă), a cimentului, a hîrtiei etc. Centru comercial. Turism. Fondat în 1834.

Ródna Múnţii Ródnei , masiv muntos în Carpaţii Orientali (România). Alt. max.: 2 303 m (vf. Pietrosul Mare ). Climă montană, cu precipitaţii abundente. Vegeta-ţie: păşuni alpine (în E masivului), păduri subalpine. Faună bogată: cerbi, urşi, cocoşi-de-munte, păstrăvi. Rezervaţie ştiinţifică. Staţiune meteorologică de altitudine. Turism.

Rodópi Múnţii ~, masiv muntos în Peninsula Balcanică, pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Alt. max.: 2 191 m (vf. Goljam Perelik ). Zăcăminte: minereuri de plumb, zinc, crom. Expl. forestiere. Culturi agricole: tutun, viţă de vie (pînă la alt. 600–700 m).

Ródos insulă grecească în Marea Egee, situată în apropierea ţărmului Asiei Mici. Suprafaţa: 1,4 mii km 2. Populaţia: 94 mii loc. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . Relief deluros, cu cîmpii acumulative în lungul ţărmurilor. Climă mediteraneană. Vegetaţie: păduri de pin, chiparos, stejar. Se cultivă cereale, viţă de vie, tutun, măslini, citrice. Creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine). Staţiuni balneoclimaterice. Principalul oraş-port: Rodos .

Róma capitala Italiei şi centrul adm. al regiunii Lazio , oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . 2,72 mil. loc. în conurbaţie. Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Aeroporturi. Mare centru politic, comercial, financiar şi cultural. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie, construcţii de maşini, prelucrarea metalelor, radiotehnică, pielărie (încălţăminte); fabrici chimice, textile, de confecţii, alimentare. Industrie cinematografică. Academie de ştiinţe. Universităţi. Conservator (din 1570). Biblioteci. Teatre. Muzee. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple, palate, panteon, bazilici, arcuri de triumf, terme, edificii vechi, statui etc. Vestigii antice. Potrivit legendei, a fost întemeiat în 753 î. Hr. de Romulus şi Remus . În sec. I î. Hr. devine capitala Imperiului Roman.

Róman municipiu în România (jud. Neamţ), situat la confluenţa râului Moldova cu Siretul . Populaţia: 83 mii loc. Centru industrial: siderurgie (laminor de ţevi), construcţii de maşini, prelucrarea metalelor, producţie a materialelor de construcţii, textile şi confecţii, produse alimentare. Instituţii de învăţămînt. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici, case vechi, hanul Viţi ). Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394), distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare.

Românía stat în S-E Europei, situat între Ucraina, Republica Moldova, Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. Este divizat în 41 de judeţe (şi municipiul Bucureşti). Suprafaţa: 238,4 mii km2. Populaţia: 22,4 mil. loc. Capitala: Bucureşti . Limba oficială: româna. Teritoriul ţării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: munţi, podişuri, dealuri, cîmpii. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei , înconjurat de masivele muntoase ale Carpaţilor: Carpaţii Orientali (alt. max. 2 307 m – vf. Pietrosul), Carpaţii Meridionali (alt. max. 2 544 m – vf. Moldoveanul ), Carpaţii Occidentali , alcătuiţi din Munţii Banatului şi Munţii Apuseni (alt. max. 1 848 m – vf. Curcubăta Mare ) şi Munţii Poiana Ruscăi . În interiorul şi exteriorul Carpaţilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean, Podişul Transilvaniei, Subcarpaţii Orientali şi Subcarpaţii Moldovei, Podişul Moldovei, Podişul (cu munţii) Dobrogei . În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării , iar în V Cîmpia de Vest , un sector al marii Cîmpii Panonice . La vărsarea sa în Marea Neagră, Dunărea formează o deltă bogată, cu numeroase bălţi şi gîrle, cu albii vechi şi noi la revărsare, acoperite cu stufării şi păpuriş. Piscuri:

Rómula oraş roman (sec. II–III d.Hr.), fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva , devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. Dobrosloveni, România). Vestigii arheologice (temple, terme, edificii publice, inscripţii ş. a.).

Ron fluviu în V Europei, pe teritoriul Elveţiei şi Franţei. Izvorăşte din munţii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. Este legat prin canale de Rin, Moselle, Loara . Navigabil. Hidrocentrale.

Rønne [´rœn¬] oraş în Danemarca, în insula Bornholm. 15,5 mii loc. Aeroport. Centru comercial şi industrial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Ceramică.

Roráima cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei , în America de Sud, la graniţa dintre Brazilia, Guyana şi Venezuela. Alt. max.: 2 810 m.

Roseau [rou´zou; engl.: r¬u´z¬u]

capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). 16,2 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Centru comercial. Turism. Denumirea veche: Charlotte .

Ross Márea ~, mare în Oceanul Pacific, la ţărmul Antarcticii. Suprafaţa: 960 mii km 2. Ad. max.: 2 972 m. Descoperită în 1841 de J. C. Ross.

Ross teritoriu insular dependent în Antarctica. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross, cu vulcanii activi Erebus (alt. 4 023 m) şi Terror (alt. 3 277 m). 730 000 km2. Fără populaţie stabilă, în afară de echipele staţiunilor antarctice de cercetări ştiinţifice. Climă aspră. Relief muntos, acoperit de gheţari. Vegetaţie extrem de săracă (muşchi, licheni). Administrat de Noua Zeelandă.

Rostóv pe Don oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Don . 1 mil. loc. Aeroport. Siderurgie, construcţii de maşini (în special agricole), mecanică, încălţăminte, confecţii, mobilă, materiale de construcţii, produse alimentare. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee.

Roºcáni veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova), unde, în 1574, oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Aici voievodul, trădat de boieri, a fost ucis de turci.

Rótterdam oraş în S-V Olandei, situat în delta Rinului, la 30 km de Marea Nordului. 590 mii loc. Aeroport. Port pentru mărfuri de tranzit. Şantiere navale, construcţii de maşini, electrotehnică, rafinării de petrol, fabrici textile şi alimentare. Şlefuirea diamantelor. Instituţii financiar-bancare. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice.

Rouen [rw´¾] oraş în N-V Franţei (Normandia), situat pe cursul inferior al Senei . 106 mii loc. Aeroport. Port fluvial-maritim. Centru industrial: metalurgie, construcţii navale, prelucrarea petrolului; fabrici textile (cu vechi tradiţii), chimice, de faianţă şi de porţelanuri, alimentare. Mare trafic de mărfuri. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. XIII–XVI), biserici (sec. XIV–XVII), palate, cetate etc. Teatru. Muzee. Turism.

Roussillon [rusi´jõ] provincie istorică în S Franţei (Pirineii Orientali). Expl. forestiere şi de minereu de fier. Viticultură. Culturi legumicole. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. Cunoscut din sec. V d. Hr.

Rub al KhãlÆ pustiu în S-E peninsulei Arabia . Suprafaţa: 650 mii km2. Lungime: cca 1 200 km. Lăţime: pînă la 500 km. Expl. petroliere. Cîmpie cu alt. între 500 şi 1000 m. Climă tropicală. Vegetaţie de pustiu. Creşterea animalelor (cămile). Vînătoare.

Rúdi Mănăstirea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată în apropierea comunei Rudi (rn. Soroca). Biserica Sf. Treime , construită în stil vechi moldovenesc (1777). Complex de monumente arheologice: Grădiştea , aşezări getice din sec. VII–V şi IV–III î. Hr.; Farfuria Turcească , reprezentînd o fortificaţie de pămînt inelară din sec. X–XIII. Localitate at. doc. în sec. XV.

Ruhr [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală), situat în bazinul rîurilor Ruhr , Emscher şi Lippe . Suprafaţa: 6,2 mii km2. Industrie puternic dezvoltată: extractivă, cocsochimică, siderurgică, constructoare de maşini, mecanică, electrotehnică, chimică etc. Universităţi. Teatre. Muzee. Parcuri.

Rúse oraş în N Bulgariei, port la Dunăre. 193 mii loc. Aeroport. Construcţii de maşini (navale, feroviare, maşini agricole), rafinării de petrol, fabrici de pielărie, textile, alimentare. Instituţii de învăţământ, ştiinţifice şi de cultură. Centru comercial. Denumirea veche: Rusciuc .

Rúsia Federaţia Rusă , stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională, situat la ţărmurile Oceanului Arctic (marea Barents, marea Kara, marea Laptev, Marea Siberiei de Est, marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering, marea Ohotsk, Marea Japoniei). Are ieşire la Marea Baltică, Marea Caspică şi Marea Neagră. Este învecinată cu Belarus, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Norvegia, China, Mongolia, Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Polonia. Include 20 de republici autonome, 49 de regiuni, o regiune autonomă, 10 districte autonome, 6 ţinuturi, 2 oraşe de rang federal (Moscova, Sankt-Petersburg). Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk), Komi (Sîktîvkar), Ciuvaşia (Ceboksarî), Mordovia (Saransk), Tătaria (Kazan), Mari (Ioşkar-Ola), Udmurtia (Ijevsk), Başkiria (Ufa), Kabardino-Balkaria (Nalcik), Osetia de Nord (Vladikavkaz), Daghestan (Mahacikala), Cecenia (Groznîi), Inguşetia (Nazran), Kalmîkia (Elista), Bureatia (Ulan-Ude), Iakutia (Iakutsk), Tuva (Kîzîl), Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk), Hakasia (Abakan), Altai (Gorno-Altaisk). Suprafaţa: 17 075 mil. km2. Populaţia: 148 868 mil. loc. Limba oficială: rusa. Capitala:

Rusidáva castru şi aşezare civică romană din sec. II–III d.Hr., ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. Vîlcea).

Ruwenzóri [ruw¬n´zori] masiv muntos în E Africii, la graniţa dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Alt. max.: 5 119 m (vf. Stanley ). Acoperit cu zăpezi persistente şi gheţari la alt. de peste 4 600 m. La alt. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versanţii vestici), savane şi păduri rare (pe versanţii estici). Parcul Naţional Albert.

Rwánda República ~, stat în Africa Centrală, învecinat cu Uganda, Tanzania, Burundi şi Republica Democrată Congo. Este organizat în 11 prefecturi. Suprafaţa: 26 338 km 2. Populaţia: 8160 000 loc. Capitala: Kigali . Alte oraşe: Butare, Ruhengeri, Gisenyi . Relief de podiş înalt (alt. 1500–2000 m) dominat de munţi vulcanici (alt. max. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Climă ecuatorială musonică. Vegetaţie de savană, păduri pe teritorii restrânse. Faună: lei, leoparzi, rinoceri, zebre. Parcuri naţionale. Ţară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din populaţia activă). Se cultivă bataţi, porumb, sorg, grîu, manioc, cartofi, fasole. Există plantaţii de ceai, arbori de cafea, tutun. Creşterea animalelor extensivă (bovine, ovine, porcine). Industrie extractivă (minereuri de staniu, beriliu, wolfram, aur, gaze naturale), de ciment, de materiale de construcţii, de pielărie, textilă, alimentară. Exportă ceai, cafea, minereuri, vite, piei. Importă maşini şi utilaje industriale, echipamente de transport, combustibili, produse alimentare. Căi rutiere: 13 173 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1962.

Ryûkyû arhipelag japonez în V Oceanului Pacific, între Kyûshû şi Taiwan, constituit din 73 de insule, înşirate pe 1 200 km. Suprafaţa: 2250 km2. Populaţia: 1,4 mil. loc. Centru adm.: Naha (în insula Okinawa ). Relief în general deluros. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Terase litorale. Vegetaţie: păduri tropicale, culturi de orez, trestie de zahăr, ananas, banane ş. a. Pescuit. Turism.

Saale [´zaal¬] rîu în E Germaniei, afluent pe stînga al Elbei. Izvorăşte din munţii Fichtel . Lungime: 427 km. Parţial navigabil (175 km).

Saar [zaa¬r] rîu în Europa Occidentală, pe teritoriul Franţei şi Germaniei, afluent pe dreapta al Mosellei . Izvorăşte din masivul Donon , străbate reg. Saar . Lungime: 246 km. Parţial navigabil (120 km).

Sáaremaa arhipelag în Marea Baltică, aparţine Estoniei. Suprafaţa: 2,7 mii km 2. Populaţia: 40 mii loc. Oraş pr.: Kingisepp . Alt. pînă la 50 m. Pescuit. Creşterea animalelor. Staţiuni balneoclimaterice.

Sába insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 13 km2. Populaţia: 1000 loc. Plantaţii de bumbac, trestie de zahăr, bataţi. Administrată de Olanda.

Sáca rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. Odesa), afluent pe dreapta al rîului Ceaga . Izvorăşte la N de com. Batîr (rn. Cimişlia). Lungime: 52 km.

Sacraménto oraş în V SUA, centrul adm. al statului California , situat pe fluviul cu acelaşi nume. 370 mii loc. Port fluvial. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, textilă, alimentară (conserve, zahăr). Piaţă de legume şi fructe. Muzeu de artă. Turism.

Sahalín insulă în Oceanul Pacific, situată între Strîmtoarea Tătară , strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Suprafaţa: 87,1 mii km2. Relief predominant muntos. Climă musonică. Vegetaţie: molid, brad, zadă. Expl. de cărbuni, petrol. Administrată de Federaţia Rusă.

Sahára cel mai mare deşert de pe glob, ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii, de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. Suprafaţa: 8,5 mil. km2. Relief muntos în centru şi în N, cu podişuri pietroase şi nisipoase. Nisipurile ocupă 17% din suprafaţă. Climă tropicală deşertică. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . Vegetaţie xerofită. Faună săracă (specii rare: antilope, gazele, hiene, reptile). Zăcăminte: petrol, gaze naturale, minereu de fier, uraniu, fosfaţi.

Sahára Occidentálã teritoriu în N-V Africii. Suprafaţa: 266 mii km 2. Populaţia: 240,8 mii loc. Centru adm.: El-Aaiún /Lâayoun . Alte oraşe: Dakhla , As-Smava . Exploatări de fosfaţi, minereu de fier, sare marină. Păstorit nomad, creşterea ovinelor, caprinelor, bovinelor. Prelucrarea peştelui. Relief colinar deşertic, pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. Climă tropicală aridă, pe litoral moderată. Vegetaţie săracă de pustiu. Administrat de Maroc şi Mauritania.

Sahárna Mănăstirea ~, complex monastic în Republica Moldova, pe teritoriul com. Saharna (rn. Rezina). Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. XIII–XIV), bisericile Sf. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863).

Saián sistem muntos în Asia, pe teritoriul Federaţiei Ruse, între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . Alt. max.: 3 491 m. Format din două lanţuri muntoase, care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . Climă continentală rece. Vegetaţie: păduri de cedru siberian, molid, zadă etc.

Saint-Étienne [sete'tjen] oraş în S-E Franţei (Lyonnais), situat în Masivul Central . 202 mii loc. (300 mii loc., în conurbaţie). Aeroport. Construcţii de maşini, prelucrarea metalelor. Expl. de cărbuni. Universitate. Muzee. Monumente.

Saint George’s [s¬nt'd…ood…] capitala statului Grenada, port la Marea Caraibilor. 32 mii loc. Aeroport internaţional. Industrii (alimentară, de confecţii etc.). Universitate. Staţiune balneoclimaterică. Turism.

Saint-Gothárd [sego'taar] masiv muntos, situat în Alpii Leopontini (Elveţia). Relief glaciar. Alt. max.: 3196 m (vf. Rotondo ). Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. Tunel feroviar (15 km), tunel rutier (16,9 km). O autostradă (la alt. 2112 m) leagă Italia cu Elveţia prin strîmtoarea Saint-Gothard.

Saint John’s [sent´d3onz] oraş în insula Antigua, capitala statului Antigua şi Barbuda, port la Marea Caraibilor. 38 mii loc. Produse petroliere, textile, alimentare (zahăr, rom). Turism.

Saint Paul [sent´pool] oraş în N SUA, centrul adm. al statului Minnesota, port pe fluviul Mississippi. 273 mii loc. Centru industrial: construcţii de maşini (automobile, utilaje de cale ferată etc.), poligrafie, fabrici de produse alimentare (morărit, conserve de carne). Universitate. Muzee.

Sakárya fluviu în partea de N-V a Turciei. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Lungime: 825 km. Hidrocentrală. Irigaţii.

Salamánca oraş în Spania, situat pe rîul Tormes , afluent al fluviului Duero . 353 mii loc. Industrie de pielărie, chimică, textilă, alimentară. Centru comercial (produse agricole). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice. Turism.

Sálcia Máre rîu în Republica Moldova, afluent de dreapta al Ialpugului . Izvorăşte lîngă com. Baimaclia (rn. Cantemir). Lungime: 53 km.

Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA, situat pe rîul Willamette , centrul adm. al statului Oregon . 108 mii loc. Industrie a hîrtiei, textilă, alimentară. Centru comercial (piaţă agricolă). Universitate (1842). Muzeu.

Salérno oraş în S Italiei (Campania), port la Marea Tireniană. 154 mii loc. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Staţiune balneară. Turism. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. XII–XIII.

Saloníc (Salónic) oraş în N Greciei (Macedonia), situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic , port la Marea Egee. 378 mii loc. (740 mii loc. în conurbaţie). Aeroport. Industrii: şantiere navale, construcţii de maşini, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Tîrguri anuale de mostre. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice romane şi bizantine.

Salvadór oraş în E Braziliei, centrul adm. al statului Bahia , port la Oceanul Atlantic. 2 mil. loc. Aeroport. Centru industrial: şantiere navale, prelucrarea lemnului (mobilă), fabrici de încălţăminte, textile, alimentare. Expl. de diamante, petrol, gaze naturale. Export de cacao, cafea, tutun, zahăr, diamante etc. Universitate. Muzee. Fortificaţii (sec. XVI), biserici (sec. XVI–XVIII), palate (sec. XVIII).

Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei, situat pe rîul Salzach , centrul adm. al landului cu acelaşi nume. 144 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, a instrumentelor muzicale, de prelucrare a lemnului, de confecţii, alimentară. Universitate. Teatre. Muzee (Casa Mozart). Monumente: fortăreaţă (sec. XI–XVI), catedrală (sec. XVII), biserici (sec. XVII–XVIII).

Samarkánd oraş în E Uzbekistanului, situat pe valea rîului Zeravşan . 397 mii loc. Construcţii de maşini (ascensoare, frigidere, televizoare, aparate cinematografice), întreprinderi ale industriei uşoare (covoare, ţesături, confecţii) şi alimentare. Universitate şi alte instituţii de învăţământ. Teatre. Muzee. Monumente: moschee, mormîntul lui Timur Lenk, medrese etc.

Samóa (Samoá) arhipelag în Oceanul Pacific, în Polinezia, format din 16 insule vulcanice. Suprafaţa: 3 mii km 2. Relief în general muntos, cu cîmpii litorale înguste. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. Vegetaţie: păduri tropicale. Pe teritoriul de V al arhipelagului, în 1962, s-a constituit statul Samoa de Vest , iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană .

Samóa Americanã teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific, format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene, situate în E arhipelagului Samoa . Suprafaţa: 197 km2. Populaţia: 65 mii loc. Centru adm.: Pago Pago . Culturi agricole: cocotieri, bananieri, citrice, manioc, jambu, taro. Pescuit intens. Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegetaţie bogată şi variată. Administrat de SUA.

Samóa (Samóa de Vest)

Státul Independént ~, stat insular în S-V Oceanului Pacific, în Polinezia, situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. Este organizat în 11 districte. Suprafaţa: 2 842 km2. Populaţia: 179 mii loc. Capitala: Apia. Limbi oficiale: samoana, engleza. Ocupă 9 insule de origine vulcanică, cu relief în mare parte muntos, din care 4 locuite: Savaii (alt. max. 1858 m, vf. Mauga), Upolu (alt. max. 1100 m, vf. Fito), Apolime, Manono. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase, cîmpii litorale joase şi plane, mici rîuri cu izvoare în munţi. Climă tropicală, cu precipitaţii abundente şi temperaturi moderate. Vegetaţie bogată: păduri de palmieri, arbori de pîine (50% din suprafaţă); păşuni (2%). Principalele ramuri economice: agricultura, industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole, turismul. Se cultivă taro, nuci de cocos, banane, cacao, trestie de zahăr. Se practică creşterea animalelor (bovine, porcine, cabaline) şi pescuitul. Este dezvoltată industria de tip artizanal. Exportă copră, cacao, taro, lemn

Sánaa capitala Republicii Arabe Yemen, situată într-o zonă muntoasă, la 2 400 m alt. 927 mii loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Centru comercial. Întreprinderi meşteşugăreşti, textile. Moschee. Capitală din 1918.

San António oraş în S SUA (Texas). 936 mii loc. Aeroport. Rafinării de petrol, fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Universităţi. Staţiune climaterică. Turism.

Sandwích de Sud Ínsulele ~, teritoriu insular în S Oceanului Atlantic, constituit din 11 insule vulcanice, situate la S-E de Georgia de Sud. Suprafaţa: 311 km2. Lipsit de populaţie permanentă. Relief stîncos, în întregime acoperit cu un strat gros de gheaţă. Climă subpolară. Faună bogată (pinguini, foci, leoparzi de mare). Administrat de Marea Britanie.

San Francísco oraş în V SUA (California), port la golful cu acelaşi nume. 725 mii loc. (3,25 mil. loc. în conurbaţie). Aeroporturi. Centru industrial: rafinării de petrol, construcţii de maşini (aparatură, şi utilaje electronice, nave etc.), întreprinderi poligrafice, chimice, alimentare. Academie de ştiinţe. Universităţi. Muzee. Turism. Fondat în 1776.

San José [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica, oraş situat într-un podiş, la 1 169 m alt. 500 mii loc. Aeroport. Centru comercial. Mici întreprinderi de pielărie, textile, alimentare. Meşteşugărit. Universitate. Catedrală (sec. XVIII). Fondat în 1736. Capitală din 1821.

San Juán [san´hwan] fluviu în America Centrală, pe teritoriul statului Nicaragua. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. Lungime: 225 km. Marchează un segment al graniţei dintre Nicaragua şi Costa Rica.

San Juán [san´hwan] oraş în America Centrală, centrul adm. al insulei Puerto Rico , port la Oceanul Atlantic. 43,5 mii loc. (900 mii loc. în conurbaţie). Aeroport. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr, rom). Export de zahăr, cafea, tutun etc. Universitate. Muzeu. Monumente: catedrală (sec. XVI–XVII), fortăreaţă (sec. XVII–XVIII).

Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elveţiei, centrul adm. al cantonului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Centru comercial (pentru produse agricole). Muzee. Monumente arhitectonice. Turism.

Sankt-Pétersburg oraş în N-V Federaţiei Ruse, port pe Neva. 5,2 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Mare centru industrial: construcţii de maşini grele, utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc.), metalurgie, poligrafie, fabrici de produse chimice, textile, de confecţii, alimentare. Metrou. Universităţi. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Muzee: Ermitaj, Muzeul Rus etc. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914), Petrograd (1914–1924), Leningrad (1924–1991).

San Maríno capitala Republicii San Marino. 5 mii loc. Industrie textilă, alimentară. Artizanat. Muzeu. Monumente: fortificaţii (sec. XIII–XVI). Mănăstire fondată în 301.

San Maríno República ~, stat în S Europei, cuprins în interiorul Italiei, între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. Include 9 districte comunale (castelli). Suprafaţa: 60,57 km2. Populaţia: 27 mii loc. Capitala: San Marino . Limba oficială: italiana. Alte oraşe: Serravalle, Borgo Maggiore, Florentino Domagnano . A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. Devine stat independent în 1263, astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. Din 1862 – protectorat al Italiei. Teritoriul ţării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici , cu relief de coline argiloase şi calcaroase, dominat de Monte Titano (alt. max. 738 m). Climă mediteraneană. Vegetaţie constituită în mare parte de păduri. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ţării), emisiuni de timbre poştale, agricultură. Principalele culturi: cereale (grîu, orz, porumb), viţă de vie, măslini, citrice. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine, porcine), exploatări de cărbune, piatră pentru construcţii. Funcţionează întreprinderi de ciment, cauciuc, porţelanuri, pielărie, textile, alimentare. Se practică artizanatul (obiecte din metal, sticlă, majolică, marmură). Exportă vin, lemn, mobilă, roci de construcţie, ţesături din lînă, carne, produse lactate. Importă produse ale industriei constructoare de maşini, materii prime, produse alimentare. Căi ferate: 32 km. Căi rutiere: 237 km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

San Rémo oraş în N Italiei (Liguria), pe Riviera , la S-V de Genova. 60 mii loc. Port la Marea Mediterană. Vestită staţiune balneară. Festival anual de muzică uşoară. Monumente: catedrală (sec. XII–XIII), biserici. Turism.

San Salvadór capitala statului El Salvador, situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. 1 mil. loc. Aeroport. Prelucrarea lemnului, a tutunului, a pieilor; fabrici textile (bumbac), alimentare (conserve de fructe). Universităţi. Muzee. Fondat în 1524. Capitală din 1821. Numeroase cutremure.

San Sebastián [san sevasti´an] oraş în N Spaniei, în Ţara bascilor, port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). 174 mii loc. Construcţii de maşini, industrie chimică, a cimentului, a hîrtiei, textilă, alimentară. Staţiune balneară. Muzeu. Mănăstire (sec. XVI).

Sánta Clára oraş în Cuba, centrul adm. al provinciei Villa Clara . 195 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial (pentru cereale, tutun). Universitate. Muzee. Fondat în 1689.

Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Suprafaţa: 938 km 2. Populaţia cca 6 mii loc. Administrat de statul Solomon.

Santiágo (Santiágo de Chile)

capitala statului Chile, situată la poalele Anzilor. 6 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport. Ramuri industriale: construcţii de maşini, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, de produse chimice, textile, alimentare. Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), clădiri în stil colonial spaniol.

Santiágo de Cúba oraş în S-E Cubei, port la Marea Caraibilor. 365 mii loc. Construcţii de maşini (nave), rafinării de petrol, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr, rom, conserve). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală, biserici (sec. XVI–XVII).

Sánto Domíngo capitala Republicii Dominicane, port la Marea Caraibilor. 2,13 mil. loc. Aeroport internaţional. Şantiere navale, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr, cafea, ciocolată, băuturi alcoolice). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI, cu mormîntul lui Cristofor Columb), biserici.

São Miguel [s¬u mi´gel] cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). Suprafaţa: 747 km 2. Populaţia: 150 mii loc. Izvoare termale şi minerale. Citrice. Staţiune balneară. Turism.

Saône [´soon] rîu în Franţa, afluent al Ronului . Lungime: 480 km. Izvorăşte din munţii Faucilles (Lorena). Parţial navigabil (de la vărsare). Comunică prin canale cu Rinul, Moselle, Sena, Loara ş. a.

São Páulo [s˜¬u´paulu] oraş în S-E Braziliei, capitala statului Săo Paulo. 9,5 mil. loc. (18,2 mil. în conurbaţie). Aeroporturi. Important centru industrial: construcţii de maşini (maşini agricole, de transport), metalurgie (aluminiu), întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, chimice, de prelucrare a tutunului, de fabricare a hîrtiei, textile (bumbac, lînă, mătase), de confecţii, alimentare. Piaţă mondială a cafelei. Universităţi. Teatre. Muzee. Fondat în 1554.

São Tomé ºi Príncipe República Democrátică ~, stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii), situat la cca 300 km de ţărmul vestic al Africii. Este divizat în 2 dis-tricte. Suprafaţa: 1000 km2. Populaţia: 175 mii loc. Capitala: Săo Tomé. Limba oficială: portugheza. Din teritoriul ţării fac parte cîteva insule de origine vulcanică, din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. de 2 024 m şi sub 1 000 m). Vegetaţie forestieră bogată. Faună: reptile, maimuţe, păsări exotice. Climă ecuatorială. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Se cultivă porumb, manioc, copră, plante leguminoase. Există plantaţii de arbori de cacao, de cafea, bananieri, cocotieri. Cresc bovine, porcine, ovine, caprine. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole, de cherestea, textile, alimentare. Se practică pescuitul, meşteşugurile. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob), uleiuri vegetale, materiale de construcţii. Impor

Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). 1,67 mil. loc. Aeroport internaţional. Prelucrarea lemnului, întreprinderi ale industriei uşoare (textile, ţesături) şi alimentare (morărit, conserve, bere). Centru comercial. Universitate. Sporturi de iarnă. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972.

Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón), situat pe fluviul Ebru . 615 mii loc. Aeroport. Construcţii de maşini (avioane, vagoane, troleibuze, automobile), prelucrarea lemnului şi a plutei, fabrici de produse chimice, textile, alimentare. Centru comercial (vinuri, cereale). Universitate. Muzee. Turism. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. XI, XVI–XVII), catedrală (sec. XII–XVI), bazilică (sec. XVII) ş.a.

Sarájevo capitala statului Bosnia şi Herţegovina. 448 mii loc. Aeroport. Centru industrial: construcţii de maşini (maşini-unel-te, material feroviar, aparatură electrotehnică), de prelucrare a lemnului, a tutunului; fabrici de covoare, de produse textile şi alimentare. Artizanat. Universitate. Muzee. Turism.

Sardínia insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. Suprafaţa: 24 mii km 2. Populaţia: 1,65 mii loc. Oraş pr.: Cagliari . Relief muntos în E, de podiş în V şi de cîmpie în S-V. Climă mediteraneană secetoasă. Zăcăminte: cărbuni, minereuri de plumb şi zinc, sare etc. Industrie extractivă, metalurgică, petrochimică, a hîrtiei, textilă, alimentară. Culturi: cereale, măslini, citrice, viţă de vie. Creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine).

Sargásselor Márea ~, mare în Oceanul Atlantic, situată în N-E Arhipelagului Antilelor . Suprafaţa: 6–7 mil. km2. Mari cantităţi de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). Este bogată în peşte.

Sarmizegetúsa localitate în România (jud. Hunedoara). Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Munţii Orăştiei, centrul politic, economic, militar şi religios al statului dac (sec. I d.Hr.), oraş întemeiat de romani (108–110), denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . Vestigii arheologice.

Sátu-Máre judeţ în N-V României. Suprafaţa: 4,4 mii km2. Populaţia: 396 mii loc. Centru adm.: Satu-Mare . Relief de cîmpie, de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). Zăcăminte: minereuri de fier, plumb, argint, aur, zinc, andezit, betonite. Industrii (constructoare de maşini, forestieră, textilă etc.). Se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, viţă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine). Zonă etnografică: Ţara Oaşului . Rezervaţii naturale. Monumente istorice şi ahitectonice. Turism.

Sáva rîu în S Europei, pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru, Slovenia, Croaţia, afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din Alpii Julieni. Lungime: 945 km. Navigabil pe 600 km. Hidrocentrale.

Savánnah [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. Izvorăşte din munţii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 725 km. Navigabil. Hidrocentrale.

Saxónia regiune istorică în E Germaniei, în bazinul rîurilor Spree Mulde, Saale şi al fluviului Elba . Suprafaţa: 8,5 mii km2. Populaţia: cca 6 mil. loc. Relief muntos. Expl. miniere (argint, zinc, plumb, fier). Industrie metalurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară.

Saxónia Inferioarã land în N-V Germaniei. Suprafaţa: 47,4 mii km2. Populaţia: 7,50 mil. loc. Centru adm.: Hanovra . Resurse: petrol, gaze naturale. Construcţii de maşini (automobile, utilaje). Agricultură: cereale, sfeclă de zahăr, legume; creşterea animalelor.

Sãláj judeţ în N-V României. Suprafaţa: 3,85 mii km2. Populaţia: 263 mii loc. Centru adm.: Zalău . Relief muntos în S-V, de podiş deluros şi cîmpii în rest. Zăcăminte: lignit, cărbune brun, andezit, alabastru, ghips. Industrie extractivă, metalurgică, textilă şi de confecţii, alimentară. Se cultivă grîu, orz, porumb, plante tehnice, cartofi, viţă de vie. Se cresc bovine, ovine, porcine. Vestigii arheologice. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ).

Sãráta rîu în Republica Moldova, afluent pe stânga al Prutului. Izvorăşte din apropierea localităţii Sărata-Mereşeni (rn. Hînceşti). Lungime: 59 km.

Sãráta rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Izvorăşte la N de com. Brezoaia (rn. Ştefan-Vodă). Lungime: 75 km.

Scandinávia peninsulă în N-E Europei, cuprinsă între Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. Relief: munţii Alpii Scandinavici (în V), podişul Småland (în S), zone de cîmpie. Climă temperată. Lacuri glaciare şi tectonice. Vegetaţie: păduri de conifere, tundră (în N). Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia, Suedia şi Finlanda (parţial).

Schaffháusen [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elveţiei, situat pe fluviul Rin , centrul adm. al cantonului cu acelaşi nume. 35 mii loc. Nod feroviar. Construcţii de maşini, fabrici de produse chimice, textile, de confecţii şi alimentare. Se produc ceasuri de mare precizie. Hidrocentrală. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortificaţii, catedrală, primărie). Muzee. Turism. Cascada de pe Rin.

Schinoása rîu în Republica Moldova, afluent pe stânga al Cogîlnicului. Izvorăşte din apropierea com. Lipoveni (rn. Cimişlia). Lungime: 54 km.

Scóþia parte din teritoriul Marii Britanii, situată în N insulei britanice, separată de Anglia prin munţii Cheviot . Suprafaţa: 78,8 mii km2. Populaţia: 5,13 mil. loc. Centru adm.: Edinburgh . Relief constituit din munţi (în N-V) şi din zone joase (în S-E). Climă temperat-oceanică. Zăcăminte: cărbuni, minereuri de fier, cupru, plumb. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Culturi: cereale, cartofi, sfeclă de zahăr. Pomicultură. Legumicultură. Creşterea ovinelor, bovinelor. Pescuit. Turism.

Sculéni comună în Republica Moldova (rn. Ungheni). Pod peste Prut. Centru vamal de frontieră. At. doc. în 1437 (Şendreni ).

Seattle [sii´ætl] oraş în N-V SUA (Washington), port la Oceanul Pacific. 517 mii loc. (2,6 mil. în conurbaţie). Aeroport. Şantiere navale, construcţii de maşini (în aeronautică), siderurgie, prelucrarea lemnului, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Pescuit. Universităţi (1861, 1892). Muzee. Turism.

Semeníc Múnţii Semenícului, masiv muntos în Carpaţii Occi-dentali (Munţii Banatului), între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna, avînd orientarea de la N la S. Alt. max.: 1 445 m. Versanţi împăduriţi, pajişti pe înălţimi.

Semipalátinsk oraş în Kazahstan, port pe rîul Irtîş . 350 mii loc. Nod feroviar. Şantiere navale, prelucrarea metalelor, materiale de construcţie, produse textile şi de confecţii, alimentare (conserve, lactate). Centru agricol. Instituţii de învăţământ superior. Teatre. Muzee. Casa memorială "F. M. Dostoevski". Fondat în 1718. Cetate (1776).

Séna fluviu în Franţa. Izvorăşte din platoul Langres , trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. Lungime: 776 km. Navigabil. Este legat prin afluenţii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul, Saône şi Loara .

Sendái oraş în Japonia, situat în N-E insulei Honshû . 918, 5 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Muzeu. Monumente arhitectonice (sec. XVII).

Sénegal República ~, stat în Africa Occidentală, situat la ţărmul Oceanului Atlantic, învecinat cu Mauritania, Mali, Guineea, Guineea-Bisau, Gambia. Este împărţit în 10 regiuni. Suprafaţa: 196,7 mii km2. Populaţia: 10,8 mil. loc. Capitala: Dakar . Relief predominant de cîmpie (alt. sub 150 m), cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. medie 450 m), drenat de numeroase rîuri şi rîuleţe sezoniere. Climă subecuatorială musonică, mai umedă în S şi mai uscată în N. Vegetaţie de stepă, de savană; păşuni. Faună: lei, hipopotami, antilope, crocodili. Rezervaţii naturale, parcuri naţionale. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din populaţia activă). Se cultivă mei, porumb, orez, arahide, palmieri, cocotieri, trestie de zahăr, bumbac. Sunt dezvoltate pescuitul, creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline). Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr, ulei de arahide, conserve din carne şi peşte), de ciment, îngrăşăminte chimice, pielărie, ţesături, produse petroliere. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier, cărbune, sare, fosfaţi ş. a.), din care suficient valorificate sunt fosforitele. Exportă arahide, ulei de arahide, peşte, fosfaţi, articole manufactu-riere, încălţăminte. Importă echipament industrial, autovehi-cule, maşini agricole, petrol brut, bunuri de larg consum. Admis în ONU la 28 septembrie 1960.

Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002, fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componenţa fostei Republici Federative Iugoslavia . Este situat în S Europei, în N-V peninsulei Balcanice, între Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, România, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Marea Adriatică. Cuprinde provinciile autonome Kosovo , şi Vojevodina . Suprafaţa: 102 200 km2. Populaţia: 11,1 mil. loc. Capitala: Belgrad . Limba oficială: sîrba. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei, reg. de podişuri deluroase interfluviale, munţi puternic accidentaţi în S. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Vegetaţie: păduri de foioase şi conifere, păşuni montane. Rezervaţii naturale, parcuri naţionale. Industria Serbiei: minieră, metalurgică, constructoare de maşini (tractoare, autoturisme, nave, turbine, autocare, maşini agricole, motociclete, echipamente industriale etc.), chimică (coloranţi, celuloză, hîrtie), forestieră şi de cherestea, textilă şi de confecţii, de pielărie şi încălţăminte, alimentară (zahăr, vinuri, uleiuri vegetale, conserve etc.). Rezerve importante de cărbune şi petrol. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru, zinc, stibiu, plumb, mercur, bauxită). În agricultură predomină cultivarea cerealelor (grîu, orz, secară, porumb, ovăz, orez), pomicultura, creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări). Se cultivă măslini, smochini, viţă de vie, bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cînepă, cartofi. În Muntenegru funcţionează uzine şi fabrici producătoare de frigidere, utilaje şi aparate electronice şi electrotehnice, mase plastice, cauciuc sintetic, ţesături, tricotaje, confecţii. Se practică pescuitul, artizanatul. Turism. Exportă materii prime (industriale şi agricole), bunuri de larg consum, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse chimice. Căi ferate: 3 960 km. Căi rutiere: 49 mii km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Sérra da Estréla [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. Alt. max.: 1991 m (vf. Estrela , cel mai înalt din ţară). Culmi şi vîrfuri netezite, versanţi abrupţi. Păduri, păşuni. Zăcăminte de wolfram. Parc natural.

Seúl capitala Coreii de Sud, port pe fluviul Hangang . 10,8 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport. Centru industrial: construcţii de maşini şi aparataj electrotehnic, prelucrarea metalelor şi a cauciucului, poligrafie, fabricarea hîrtiei, a produselor textile, de confecţii şi alimentare. Instituţii financiare. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. XIV–XV). Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988.

Seván lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz), situat la 1 903 m alt. Suprafaţa: 1,41 mii km2. Ad. max.: 99 m. Acumulează apele a 30 de rîuri. Hidrocentrală. Parcul natural Sevan . Turism.

Sevastópol oraş în Ucraina (Crimeea), port la Marea Neagră. 368 mii loc. Nod de comunicaţii (rutier, maritim). Şantiere navale, prelucrarea lemnului, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Instituţii de cercetări biologice marine. Teatre. Muzee. Staţiune balneară. Locul de existenţă a coloniei antice greceşti Chersones . Ruinele cetăţii Chersones . Construcţia oraşului modern a început în 1783. Port din 1804.

Sévernaia Zemléa arhipelag în Oceanul Arctic, între marea Kara şi marea Laptev . Suprafaţa: 37,6 mii km2. Acoperită de gheaţă (48% din teritoriu). Alt. max.: 965 m. Climă arctică. Aparţine Federaţiei Ruse.

Severodvínsk oraş în Federaţia Rusă, port la Marea Albă. 250 mii loc. Industrie militară, prelucrarea lemnului, fabrici de produse alimentare. Instituţii de învăţămînt. Teatru. Muzeu.

Sevílla [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 679 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (aeronautice, navale), chimică, textilă (iută, bumbac), alimentară (conserve, uleiuri), de prelucrare a tutunului. Piaţă agricolă. Artizanat. Universitate. Teatre. Muzee. Celebre monumente arhitectonice: moschei, biserici (sec. XIII–XVIII), catedrală (sec. XV–XVI), palate (sec. XV–XVII). Numele antic: Hispalis .

Sévres oraş în Franţa, pe rîul Sena , în conurbaţia Parisului. 22 mii loc. Celebră manufactură de porţelanuri (din 1756), devenită proprietate regală. Muzeu naţional de ceramică.

Seychélles [sei¿elz] Republica ~, stat insular în Oceanul Indian, situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. Suprafaţa: 455 km2. Populaţia: 80 mii loc. Capitala: Victoria . Limbi oficiale: creola, engleza, franceza. Teritoriul ţării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuliţe de origine vulcanică şi coraligenă. Relieful lor este accidentat, cu înălţimi relativ reduse: Mahé (alt. max. 912 m), Silhouette (alt. 744 m), Praslin, Curieuse (alt. 550–600 m). Climă ecuatorială oceanică. Vegetaţie de păduri ecuatoriale (palmieri, cocotieri, ferigi arbores-cente). Faună: broaşte-ţestoase, dugongi, maimuţe. Economie bazată pe turism, agricultură şi pescuit. La completarea venitului contribuie serviciile de comerţ şi turism în porturile maritime şi în aeroportul internaţional Victoria (din 1971). În agricultură predomină culturile tehnice (ceai, trestie de zahăr, vanilie, scorţişoară, tutun) şi creşterea animalelor (bovine, porcine). Industrie de prelucrare a produselor agricole, textilă, forestieră. Exportă copră, mirodenii, mobilă, conserve de peşte. Importă produse industriale (maşini, utilaje, piese de schimb), combustibili, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 323 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1976.

Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic, reprezentat de o insulă vulcanică, situată la 1850 km V de ţărmul Africii. Suprafaţa: 122 km2. Populaţia: 6 800 loc. Centru adm.: Jamestown . Agricultură bazată pe producţia de cereale (ovăz, porumb) şi de legume. Se mai cultivă arbori de cafea, bananieri, bataţi, cartofi. Cresc ovine, caprine, bovine, porcine. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. Artizanat. Relief colinar. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Vegetaţie abundentă (bambuşi, cedri, eucalipţi ş. a.). Faună săracă, mai numeroase fiind păsările marine. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. Administrat de Marea Britanie.

Sfînta Lucía (Santa Lucia)

stat insular în America Centrală, situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici, între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Este organizat în 10 de- partamente. Suprafaţa: 617 km2. Populaţia: 160 mii loc. Capitala: Castries . Insulă de origine vulcanică, străbătută de lanţuri muntoase: Canaries Mountains (alt. max. 1 200 m, vlc. Soufrière ) în S, Pitons (alt. max. 786 m, 738 m) în S-V. Climă tropical-oceanică. Vegetaţie: păduri tropicale în zonele muntoase. Faună: diverse specii de păsări. Economia ţării este bazată pe agricultură, industria uşoară şi turism. Principalele culturi: trestie de zahăr, bananieri, cocotieri, ananaşi, cereale, tutun. Se cresc bovine, ovine. Industrie prelucrătoare a produselor agricole, electronică, forestieră, de confecţii, alimentară. Produce hîrtie, ulei de cocos rafinat, îmbrăcăminte, rom, articole de tutungerie. Se practică pescuitul. Exportă zahăr, banane, uleiuri vegetale, copră, hîrtie, produse manufacturiere. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare. Căi rutiere: 805 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1979.

Sfîntul Cristofór ºi Névis

stat insular în America Centrală, situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. Este divizat în 2 state. Suprafaţa: 269,6 km2. Populaţia: 48,5 mii loc. Capitala: Basseterre . Alte oraşe: Sandy Point Town, Charlestown, Newcastle . Limba oficială: engleza. Teritoriul ţării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. Cristofor , alt. max. 1 156 m, Muntele Misery ), Nevis şi Sombrero , toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. Climă tropicală oceanică, cu vînturi permanente şi ploi frecvente. Vegetaţie formată de păduri cu arbori de esenţe preţioase. Principalele ramuri ale economiei: agricultura, industria uşoară, serviciile de turism, comerţ şi transport. Se cultivă trestie de zahăr, cocotieri, legume. Funcţionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole, alimentare, manufacturiere, ale industriei electronice. Se practică creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine), pescuitul maritim. Exploatări forestiere. Exportă zahăr, melasă, aparate electronice, îmbrăcăminte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, produse alimentare. Căi ferate: 36 km. Căi rutiere: 300 km. Admis în ONU la 23 septembrie 1983.

Sfîntul Gheórghe braţul de S al Dunării, care se desparte de braţul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două braţe. Lungime: 109 km. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavăţ . Navigabil pentru vase mici.

Sfîntul Gheórghe municipiu în partea centrală a României, situat pe valea Oltului , centrul adm. al jud. Covasna. 68 mii loc. Construcţii de maşini, prelucrarea lemnului (mobilă), fabrici textile, de ţigarete, de produse alimentare. Teatre. Muzee. Monumente. Turism.

Sfîntul Laurénþiu fluviu în N-E Americii de Nord. Lungime 1224 km. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Navigabil. Encluze.

Sfîntul Laurénþiu golf al Ocenului Atlantic. Suprafaţa: 263 mii km2. Ad.: 65–1 000 m. Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne

stat insular în America Centrală, situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. Este divizat în 11 cir-cumscripţii. Suprafaţa: 389,3 km2. Populaţia: 125 mii loc. Capitala: Kingstown . Limba oficială: engleza. Teritoriul ţării cuprinde insula Sfîntul Vincenţiu şi grupul insular Grenadinele de Nord , toate de origine vulcanică. Relief în cea mai mare parte muntos, dominat de conuri vulcanice ( Soufrière , alt. 1165 m). Climă tropicală cu precipitaţii abundente. Cursuri de apă mici, dar numeroase. Vegetaţie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafaţă). Faună: diverse specii de păsări. Principalele surse economice: agricultura, industria uşoară, turismul. Se cultivă banane, nuci de cocos, trestie de zahăr, cacao, arahide, tutun. Pescuit maritim. Se produce zahăr, ulei de cocos, aparate electrice, băuturi din fructe, ţigarete, textile, îmbrăcăminte. Exportă produse ale industriei uşoare, banane, nuci de cocos, zahăr, rom. Importă mijloace de transport, maşini agricole, bunuri de larg consum, produse alimentare. Comerţ extern cu Marea Britanie, SUA, ţările din bazinul Mării Caraibilor ş. a. Căi rutiere: 943 km. Admis în ONU la 16 septembrie 1980.

Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA, în Munţii Cascadelor . Alt. max.: 4 317 m. Zăpezi veşnice şi gheţari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. A fost escaladat pentru prima dată în 1854.

Shéffield [´¿effiild] oraş în Marea Britanie, situat în N Angliei. 531 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (cărbune), siderurgică (oţeluri superioare, laminate), constructoare de maşini (maşini grele, maşini şi utilaje miniere, textile, electrotehnice), chimică, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Galerii de artă. Monumente medievale. Fondat la începutul sec. XII.

Shétland [´¿etl¬nd] arhipelag în Oceanul Atlantic, situat în partea de N-E a Marii Britanii, format de peste 100 de insule. Suprafaţa: 1,4 mii km2. Populaţia: 25 mii loc. Oraş pr.: Lerwick . Climă temperată umedă. Pajişti, mlaştini. Creşterea animalelor (cabaline, ovine). Pescuit.

Shíkoku [´¿ikoku] insulă în S-E Arhipelagului Japonez, situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Suprafaţa: 18,8 mii km2. Populaţia: 4,25 mii loc. Oraş pr.: Kôchi . Relief: munţi cu vulcani vechi erodaţi, cîmpii litorale. Alt. max.: 1 981 m. Climă subtropicală musonică, umedă. Păduri de stejar, brad alb ş. a. Expl. forestiere, de minereuri de cupru. Pescuit.

Shkódër [´¿kod¬r] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică, la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 250–375 km2. Ad. max.: 42 m. Navigabil. Pescuit.

Shkódër [´¿kod¬r] oraş în N Albaniei, situat pe malul sudic al lacului omonim. 82 mii loc. Aeroport. Industrii: de ciment, de pielărie, textilă, alimentară. Centru comercial (tutun, lînă) şi turistic. Monumente: cetate (sec. XV), catedrală.

Sibéria regiune în partea de N a Asiei, în Federaţia Rusă, cuprinsă între munţii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). Suprafaţa: 13 mil. km 2. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală, Siberia Orientală, Extremul Orient . Climă variată: arctică şi subarctică (în N), temperată (în S). Rîuri: Obi, Enisei, Irtîş, Amur, Lena . Taiga (70% din suprafaţă). Zăcăminte: cărbune, petrol, minereu de fier, metale preţioase, diamante, sare etc.

Sibériei Orientále Márea ~, mare în bazinul Oceanului Arctic, între ţărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. Suprafaţa: 936 mii km2. Ad. max.: 160 m.

Sibíu judeţ în partea centrală a României. Suprafaţa: 5,4 mii km 2. Populaţia: 447 mii loc. Centru adm.: mun. Sibiu . Relief: munţi (în S), zonă depresionară (în N). Păduri, păşuni alpine. Expl. forestiere, de gaze naturale şi de marmură. Industrie constructoare de maşini şi utilaje, a sticlei, porţelanului şi faianţei, de prelucrare a metalelor. Culturi agricole: cereale, plante tehnice, cartofi, viţă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine). Universităţi. Teatru. Filarmonică. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice.

Sibíu municipiu în România, situat pe rîul Cibin , centrul adm. al jud. Sibiu. 172 mii loc. Aeroport. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară, aparate de măsurat, instrumente muzicale, textile, tricotaje, mobilă etc. Universităţi. Teatru. Filarmonică. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: fortificaţii (sec. XIV–XVI), turnuri (sec. XV), biserici (sec. XIV–XV), catedrală ortodoxă (sec. XVIII) etc. Parcul natural “Dumbrava“. Grădină zoologică. At. doc. în 1192–1196 (Cibinium, Villa Germani ). Este una din primele colonii germane din Transilvania.

Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană, separată de Italia prin strîmtoarea Messina . Suprafaţa: 25,7 mii km2. Populaţia: 5,2 mil. loc. În partea de N-E se întind munţii Apeninii Sicilieni (alt. max. 3 340 m, vlc. activ Etna ). Vulcani noroioşi. Izvoare termice. Cîmpiile ocupă zonele litorale. Climă mediteraneană. Se cultivă cereale, citrice, măslini, migdale. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine). Resurse: petrol, gaze naturale, sulf.

Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana), la S de Florenţa. 70 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie extractivă (marmură), constructoare de maşini şi utilaje, chimică, textilă, alimentară (vinuri). Universitate. Muzee. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. XII–XIV), palate (sec. XIII–XV) ş. a. Străveche şcoală de pictură (sec. XIII–XIV).

Siérra Leóne República ~, stat în Africa Occidentală, situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic, între Guineea şi Liberia. Este divizat în 13 districte şi Western Area. Suprafaţa: 71 740 km 2. Populaţia: 5,699 mil. loc. Capitala: Freetown . Limba oficială: engleza. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi munţi în E şi N-E (alt. max.: 1948 m, vf. Bintimane , punctul culminant al Africii Occidentale ). Climă ecuatorială, cu bogate precipitaţii vara. Vegetaţie tropicală în cîmpie (păduri de esenţă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier, cromite, bauxită, diamante, aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. Majoritatea populaţiei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Există plantaţii mari de cocotieri, arbori de cafea, de cacao, trestie de zahăr, arahide. Se mai cultivă orez, mei, sorg, porumb, manioc, legume, pomi fructiferi. Funcţionează mici întreprinderi alimentare, forestiere, de şlefuire a diamantelor, textile. Se practică pescuitul, meşteşugurile. Exportă diamante, cafea, cacao, bauxită. Importă petrol şi derivate petroliere, mijloace de transport, utilaje şi piese de schimb, minereuri brute, bunuri de larg consum. Căi ferate: 84 km. Căi rutiere: 11 674 km. Admis în ONU la 27 septembrie 1961.

Siérra Neváda lanţ muntos în V SUA, cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. Lungime: 750 km. Alt. max.: 4 418 m, vf. Whitney . Reg. cu seismicitate ridicată. Vulcani noroioşi, izvoare termale. Climă de tip mediteranean-mon-tan, cu precipitaţii iarna. Păduri de foioase şi conifere (în V), păduri rare de pin (în E). Pajişti alpine la înălţimile de peste 3 000 m. Rezervaţii naturale. Turism.

Siérra Neváda masiv muntos în S Spaniei, cu mai multe vîrfuri ascuţite. Lungime: 150 km. Alt. max.: 3 478 m, vf. Mulhacén . Zăcăminte: pirite, mercur. Culturi: măslini, trestie de zahăr, viţă de vie.

Sighétul Marmáþiei municipiu în România (jud. Maramureş), situat pe valea Tisei . 45,5 mii loc. Prelucrarea lemnului (mobilă, cherestea), materiale de construcţii, produse textile (tricotaje, covoare) şi alimentare. Vechi centru cultural. Muzee. Monumente: biserici (sec. XIV, XVIII), clădiri în stil baroc (sec. XVIII). At. doc. în 1329.

Sighiºoára municipiu în România (jud. Mureş), situat pe rîul Tîrnava Mare . 37 mii loc. Construcţii de maşini, utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară, industria sticlei şi porţelanului, textilă şi alimentară. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetăţi cu 14 turnuri (sec. XIV–XVII), mănăstire (sec. XIII–XV), biserici (sec. XVII–XVIII), case (sec. XVII–XVIII). Vestigii arheologice. At. doc. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ).

Sihoté-Alín masiv muntos în Federaţia Rusă, situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . Lungime: 1 200 km. Alt. max.: 2 078 m.

Silézia regiune istorică în Europa Centrală, între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula , pe teritoriul statelor Polonia, Cehia şi Germania. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V), parte din munţii Carpaţi, Sudeţi (în S şi S-V), o zonă deluroasă (în E şi N-E). Mari zăcăminte de huilă, lignit, minereu de fier, polimetale, sare gemă. Cunoscută din sec. X.

Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea), situat pe rîul Salghir . 355 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini şi utilaje, de încălţăminte, de produse chimice, de parfumerie şi cosmetică, textile şi alimentare (conserve, vinuri). Universitate. Teatru. Muzeu. Turism. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. XV–XVIII).

Sinái peninsulă în V Asiei, situată între golful şi canalul Suez, Marea Roşie , golful Aqaba şi Marea Mediterană . Suprafaţa: 60,7 mii km2. Relief de podiş (în N), montan (în S), cu o depresiune în centru. Alt. max.: 2 637 m, vf. Katherina . Climă tropicală uscată. Zăcăminte: petrol, mangan ş. a. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Agricultură în zonele de oaze.

Sináia oraş în România (jud. Prahova), situat pe valea rîului Prahova , la poalele munţilor Bucegi . 16 mii loc. Construcţii de maşini şi utilaje, prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea, mobilă), produse textile (tricotaje, covoare) şi alimentare. Rezervaţia Ariniş . Staţiune climaterică. Sporturi de iarnă. Teleferic. Castelele Peleş, Pelişor şi Foişor . Mănăstirea Sinaia . Complex muzeistic. At. doc. ca sat (Izvorul ) în 1690.

Singapóre capitala statului Singapore, oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. 2,98 mil. loc. Port la strâmtoarea Singapore . Aeroport. Centru industrial şi comercial (piaţă a cauciucului). Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. Şantiere navale. Rafinării. Electrotehnică. Universităţi. Parcuri. Grădină botanică. Fondat în 1819.

Singapóre República ~, stat în Asia de Sud, situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Suprafaţa: 693 km2. Populaţia: 4,4 mil. loc. Capitala: Singapore . Limbi oficiale: malaieza, chineza, engleza şi tamil. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. medie 60 m, alt. max. 177 m). Climă ecuatorială. Păduri ecuatoriale pe suprafeţe restrînse. Economie dezvoltată bazată pe industrie, servicii de transporturi şi retransport internaţional. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ţările de pe cele trei continente: Asia, Africa şi America. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc, petrol, staniu), de cherestea, electronică şi electrotehnică, textilă, de construcţii şi reparaţii navale. Plantaţii de cocotieri, arbori de cauciuc, tutun, pomi fructiferi, plante legumicole şi floricole, mirodenii. Crescătorii de porci şi păsări. Pescuit intens. Exportă cauciuc, produse petroliere, metale, utilaje şi aparate de precizie. Importă petrol brut, minereuri, produse industriale. Căi ferate: 67 km. Căi rutiere: 2989 km. Admis în ONU la 2 septembrie 1965.

Sinóp oraş în N Turciei, port la Marea Neagră, centrul adm. al provinciei cu acelaşi nume. 26 mii loc. Industrie uşoară şi alimentară, reparaţii navale. Întemeiat în sec. VIII î. Hr. de coloniştii din Milet.

Sión Múntele Sión (Siónului) , colină fortificată în vechiul Ierusalim, unde, potrivit Bibliei, se afla reşedinţa suveranului David, precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ).

Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia), port la Marea Ionică. 127 mii loc. Nod feroviar. Construcţii de maşini şi utilaje, prelucrarea petrolului, industria cimentului, chimică, alimentară. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. V î. Hr.), temple (sec. XVI–XV î. Hr.), amfiteatru roman. Castel, palate (sec. XIII–XIV). Muzee. Turism. Fondat în sec. VIII î. Hr.

Sirét oraş în România (jud. Suceava), situat în apropierea frontierei cu Ucraina, pe valea Siretului superior. 9,9 mii loc. Industrie uşoară (covoare, tricotaje) şi alimentară. Prelucrarea lemnului. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. Treime (sec. XIV), Sf. Ion (sec. XVII), cetate domnească (sec. XIV) ş. a. At. doc. în 1340.

Sirét rîu în România, afluent pe stînga al Dunării (la S de Galaţi). Izvorăşte din Carpaţii Păturoşi (Ucraina). Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43,9 km2). Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret, Roman, Bacău . Denumirea antică: Seretos .

Síria República Arábă Siriánă , stat în S-V Asiei, situat pe ţărmul estic al Mării Mediterane, între Turcia, Irak, Iordania, Israel şi Liban. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. Suprafaţa: 185 180 km2. Populaţia: 17,333 mil. loc. Capitala: Damasc . Limba oficială: araba. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală, de prelungirile munţilor Torus în N (alt. 1 387 m), de munţii Liban şi Antilibian în S-V (alt. max., 2 814 m), de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. max., 1 803 m). Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. Vegetaţie de stepă şi deşertică, pe alocuri silvică. Faună: jderul, căprioara, pisica sălbatică, păsări migratoare. Ţară industrial-agrară. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol, cărbune brun, fosfaţi, ghips). Pe terenuri irigate se cultivă bumbac, cereale, orz, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine, cabaline, cămile). În ascensiune industria petrolieră, metalurgică, constructoare de maşini, textilă, de pielărie şi încălţăminte, a cimentului, a sticlei, chimică, alimentară. Se practică artizanatul. Exportă petrol, bumbac, textile, produse alimentare, fructe, legume. Importă maşini şi echipamente industriale, produse din metal, bunuri de larg consum. Căi ferate: 2 342 km. Căi rutiere: 36 255 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

Sîktîvkár oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Sîsola , capitala Republicii Komi. 244 mii loc. Şantiere navale, prelucrarea lemnului, fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. Teatre. Muzee. Cunoscut din 1586.

Sîngeréi oraş în Republica Moldova, situat pe rîul Ciulucul Mare , la 108 km N-V de Chişinău, reşedinţă a raionului Sîngerei. 15 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare, electrotehnică) şi alimentare. Centru de pomicultură. Biserica Sf. Gheorghe (1870). Licee, şcoli. Muzeu. At. doc. în 1586.

Sîrdariá fluviu în Asia Centrală, format prin confluenţa rîurilor Narîn şi Karadaria , în depresiunea Fergana . Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . Parţial navigabil. Hidrocentrale. Irigaţii.

Skagerrák strîmtoare în N Europei, între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca), care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. Lungime: 300 km. Lăţime: 130–145 km. Ad. max.: 800 m.

Skópje capitala Republicii Macedonia, oraş situat pe fluviul Vardar . 508 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, a materialelor de construcţii, poligrafică, textilă (covoare), alimentară. Universitate. Muzee. Monumente: cetate, mănăstire, moschei. Turism.

Slãníc oraş în România (jud. Prahova), situat pe rîul Slănic , în Subcarpaţii de Curbură. 7,8 mii loc. Expl. de sare. Staţiune balneoclimaterică. Muzeul sării. Turism.

Slãníc-Moldóva oraş în România (jud. Bacău), situat pe valea Slănicului , la poalele munţilor Nemira . 6 mii loc. Ape minerale. Staţiune balneoclimaterică. Turism. At. doc. în 1757.

Slíven oraş în E Bulgariei, în cîmpia Tundja . 123 mii loc. Industrie textilă, de pielărie, de prelucrare a lemnului, a sticlei, alimentară. În apropiere se află staţiunea balneoclimaterică Sliven .

Slovácia República ~, stat în Europa Centrală, situat la intersecţia principalelor căi de comunicaţii între ţările continentului, învecinat cu Republica Cehă, Polonia, Ucraina, Ungaria şi Austria. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. Suprafaţa: 49 mii km2. Populaţia: 5,43 mil. loc. Capitala: Bratislava . Alte oraşe: Košice, Nitra, Zilina, Prešov, Banská, Trnava . Limba oficială: slovaca. Ocupînd extremitatea N-V a Carpaţilor, teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane, care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. 2 043 m, vf. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. 2 655 m, vf. Gerlachovka ), iar în V în ramificaţiile montane ale Carpaţilor Mici (alt. max. 768 m) şi Carpaţilor Albi (alt. 1 000 m). Văile afluenţilor Dunării (Vah, Nitra, Hron ş. a.) şi Tisei (Horuad, Laborec ş. a.) sunt însoţite de cîmpii cultivabile. Climă temperat-con-tinentală moderată. Vegetaţie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu), păşuni alpine. Parcul Naţional Tatra . Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni, minereuri de fier, mangan, grafit ş. a.), prelucrătoare (siderurgică, forestieră, chimică, alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare, congelatoare ş. a.). În agricultură predomină culturile de cereale (grîu, orz, porumb), sfeclă de zahăr, legume. Sunt dezvoltate pomicultura şi viticultura. Se practică creşterea animalelor (porcine, bovine, ovine, cabaline, păsări). Turism. Exportă semifabricate industriale, produse din lemn, maşini-unelte. Importă combustibili, produse chimice, mărfuri manufacturiere. Căi ferate: 3 661 km. Căi rutiere: 17 737 km. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993.

Slovénia República ~, stat în sudul Europei, situat între Italia, Austria, Ungaria, Croaţia şi Marea Mediterană. Suprafaţa: 20 256 km2. Populaţia: 2 mil. loc. Capitala: Ljubljana. Limba oficială: slovena. Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. max. 2864 m, vf. Veliki Triglav ), de culmile Munţilor Dinarici în S (alt. 1 181 m), cu vestita peşteră Postojna , de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava, Drava, Mur . Climă mediteraneană şi tempe-rat-continentală. Vegetaţie silvică bogată (conifere, foioase). Parcul Naţional Triglav . Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, mercur, stibiu, bauxită. Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică, forestieră) şi uşoară (textilă, de pielărie, de mobilă), chimică (în special farmaceutică), constructoare de maşini, utilaje şi aparataj electrotehnic, electronic şi microelectronic. Principalele culturi agricole: cereale (grîu, porumb, orz), cartofi, sfeclă de zahăr, viţă de vie, pomi fructiferi (mai ales meri, pruni). Creşterea animalelor: porcine, ovine, păsări. Turism de amploare. Exportă produse din metal, mobilă, textile, aparate de precizie, detergenţi. Importă echipament industrial şi de transport, combustibili, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 14803 km. Admis în ONU la 22 mai 1992.

Smolénsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe fluviul Nipru , în apropierea frontierei cu Belarus. 354 mii loc. Aeroport. Construcţii de maşini şi utilaje (frigidere, calculatoare, aparatură electrotehnică etc.), prelucrarea lemnului, industrie alimentară. Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. XII), kremlin (sec. XVI–XVII), catedrală (sec. XVII–XVIII). Cunoscut din 862.

Sóci oraş în Federaţia Rusă, port la Marea Neagră. 355 mii loc. Staţiune balneoclimaterică în lungul ţărmului mării (140 km). Sanatorii. Muzee.

Socótra insulă în N-V Oceanului Indian, în S peninsulei Arabia . Suprafaţa: 3,6 mii km2. Populaţia: 17 mii loc. Relief muntos (alt. pînă la 1 505 m). Climă tropicală. Vegetaţie de semideşert. Culturi: curmali, tutun. Creşterea animalelor. Pescuit de peşte şi perle. Face parte din Republica Yemen.

Sófia capitala Bulgariei, oraş situat în partea central-vestică a ţării, în depresiunea Sofia. 1,15 mil. loc. Aeroport. Industrie variată: constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, de prelucrare a cauciucului, textilă, a bumbacului şi mătăsii, de tricotaje şi confecţii, de încălţăminte, de mobilă, alimentară. Centru comercial (piaţă pentru produsele agricole). Universitate. Academie de ştiinţe. Teatre. Studii cinematografice. Muzee. Parcuri, grădini. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. VI), biserici (sec. XIII–XVI), catedrală (sec. XIX) ş. a. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. VIII î. Hr. Vestigii romane.

Soj rîu în Federaţia Rusă şi Belarus, afluent pe dreapta al Niprului. Izvorăşte din podişul Smolensk-Móscova . Lungime: 648 km. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Encluze.

Sólomon Ínsulele ~, stat insular în vestul Oceanului Pacific, situat la E de Noua Guinee. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. Suprafaţa: 30 mii km2. Populaţia: 496 mii loc. Capitala: Honiara . Limba oficială: engleza. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia, cele mai mari, de origine vulcanică, avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. max. 2 331 m), San Cristóbal, Santa Isabel, New Georgia, Malaita, Vella Lavella ş. a. Climă subecuatorială, foarte umedă, cu cicloni. Mari suprafeţe acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). Faună: crocodili, mistreţi, păsări exotice. Economie slab dezvoltată, bazată pe agricultură, pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. În subsol bogate resurse minerale (aur, argint, cupru, bauxită, fosfaţi, azbest), unele însă nevalorificate. Se cultivă taro, igname, bataţi, bananieri, cocotieri, orez, cacao, tutun, pomi fructiferi, plante legumicole. Cresc porcine, bovine. Exploatări forestiere. Pescuit dezvoltat. Turism. Exportă lemn şi produse din lemn, copra, cacao, ulei de palmier, tutun, peşte, articole manufacturiere. Importă echipamente industriale şi de transport, combustibili, produse alimentare. Admis în ONU la 19 septembrie 1978.

Somália República Democrátică ~, stat în Africa de Est, situat în peninsula Somalia, între Kenya, Etiopia, Djibouti, golful Aden şi Oceanul Indian. Este împărţit în 16 regiuni. Suprafaţa: 638 mii km2. Populaţia: 10,68 mil. loc. Capitala: Mogadishu . Limbi oficiale: araba, somaleza. Relief format de podi-şuri relativ joase (alt. 500–1500 m), dominate în N de munţii Ogo şi Carcar (alt. max. 2515 m), cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distanţă de peste 3000 km. Climă tropicală uscată. Vegetaţie de stepă şi savană (păduri 9,5% din teritoriu). Faună: lei, zimbri, hipopotami, rinoceri, zebre. Economie slab dezvoltată, bazată pe creşterea nomadă a animalelor, agricultură pe suprafeţe de teren irigate şi pescuit maritim. Există plantaţii de bananieri, bumbac, trestie de zahăr. Se mai cultivă porumb, sorg, susan, mei. Cresc bovine, ovine, caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Funcţionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. Se colectează răşini aromatice (smirnă, tămîie, clei vegetal). Exportă banane, zahăr, răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume), conserve din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, produse petroliere. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Sómeº rîu în România, afluent pe stînga al Tisei . Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Denumirea antică: Samus .

Sónde Arhipelágul ~, arhipelag în V Oceanului Pacific, în Arhipelagul Malajez. Suprafaţa: 1,5 mil km2. Se împarte în Sondele Mari , care cuprinde insulele Sumatera, Java, Kalimantan şi Sulavesi , şi Sondele Mici , care cuprinde insulele Bali, Lombok, Sumbava, Flores, Timor ş.a.

Sónde Strîmtoárea ~, strîmtoare între insulele Sumatera şi Java ; uneşte Oceanul Indian cu marea Java. Lăţime med.: 26 km.

Sópot oraş în N Poloniei, staţiune balneară pe litoralul Mării Baltice, în apropiere de Gda ñsk. 52 mii loc. Industrie uşoară şi alimentară. Festival internaţional anual de muzică uşoară.

Soróca oraş în Republica Moldova, situat pe malul drept al Nistrului, la 161 km N de Chişinău, centrul adm. al raionului Soroca. 43 mii loc. Industrii: aparatură electrotehnică, tricotaje, confecţii, produse alimentare. Monumente: Cetatea Soroca (sec. XVI), catedrală (1842), biserici (sec. XIX–XX), sinagogă (începutul sec. XIX). Licee, colegii. Muzee. At. doc. în 1499.

Spánia Regátul Spániei , stat în S-V Europei, în Peninsula Iberică, situat la ţărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E, între Franţa, Andorra şi Portugalia. Cuprinde şi Insulele Baleare , Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). Include 50 de provincii, grupate în 17 reg. Suprafaţa: 505 mii km2. Populaţia: 39,78 mil. loc. Capitala: Madrid . Limba oficială: spaniola. Relief în general muntos, format de podişul central Meseta (alt. 600–1 000 m), dominat de munţii Cordillera Central (alt. 2 592 m), înconjuraţi de lanţurile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. 2 613 m) în N, Cordillera Ibérica (alt. 2313 m) şi Pirinei (alt. 3 404 m, vf. Pico d’Aneto ) în N-V, Cordillera Betica (alt. 3 478, vf. Mulhacén ) în S-E, precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Alte masive muntoase: Sierra Nevada, Cordillera Subetica, León, Toledo, Andaluziei, Cataloniei, Sierra Morena, Sierra de Guadarrama, Sierra de Gredos ş. a. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. Climă temperat-oceanică, temperat-continentală şi mediteraneană. Vegetaţie: păduri de stejar şi fag în munţi (10% din teritoriu), plante ierboase de păşune şi de stepă. Faună diversă, cu numeroase specii africane. Rezervaţii naturale. Parcuri naţionale (9). Economie dezvoltată, dominată de agricultură şi de industria prelucrătoare. Dispune de resurse naturale de subsol: cărbune, minereuri de fier, cupru, mangan, staniu, mercur, wolfram, uraniu, fosforite, sare. Sunt dezvoltate industriile siderurgică, metalurgică (cupru, zinc, plumb, aluminiu), constructoare de maşini (tractoare, locomotive, vagoane, avioane, nave, automobile, maşini şi utilaje electronice), energetică, chimică şi farmaceutică, electronică, textilă, alimentară. Se produc măsline, vinuri, zahăr, conserve din fructe, legume şi peşte, ulei de măsline. Agricultura este specializată în producţia de cereale, fructe, legume. Se cultivă grîu, orz, ovăz, porumb, orez, bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, citrice, viţă de vie. Un sector important îl constituie creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine,

Spárta oraş în Grecia (Pelopones). 12 mii loc. Centru comercial (piaţă pentru cereale). Monumente vechi: templu, ziduri în ruine, biserici etc. Vestigii arheologice. Turism.

Spítsbergen [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. Suprafaţa: 65 mii km 2. Populaţia: 4,5 mii loc. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Centrul adm.: Longyearbyen . Relief de platou acoperit cu gheaţă. Climă maritimă arctică. Pescuit. Vînătoare.

Sporáde arhipelag grecesc în Marea Egee, format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Suprafaţa totală: 543,5 mii km2. Populaţia totală: 200 mii loc. Relief muntos. Climă mediteraneană. Citrice, cereale, tutun. Pescuit.

Sprée [´¿pree] rîu în E Germaniei. Izvorăşte din munţii Sudeţi şi se varsă în lacul Havel , trecînd prin Berlin. Lungime: 403 km. Navigabil pe cca 100 km. Unit printr-un canal cu Oder . Formează numeroase braţe şi lacuri.

Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~, stat în Asia de Sud, situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian, la S de peninsula Industan, despărţit de India prin strîmtoarea Palk . Pînă în 1972 se numea Ceylon . Este divizat în 9 provincii. Suprafaţa: 66 mii km2. Populaţia: 18,66 mil. loc. Capitala: Colombo . Limbi oficiale: singhaleza, tamila. Relieful ţării reprezintă în partea centrală un podiş, culminat de munţi riziduali (alt. max. 2 524 m, vf. Pidurutala-gala ), care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. Climă subecuatorială musonică. Vegetaţie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn preţios: santal, mahon). Faună: urşi, elefanţi, leoparzi, numeroase specii de păsări. Economie bazată pe agricultură, pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. Se extrag grafit, minereuri de metale rare, pietre preţioase (rubin, safir, topaz ş. a.), sare. Funcţionează rafinării de petrol, întreprinderi care produc ciment, fibre şi ţesături de bumbac, zahăr, uleiuri vegetale, conserve din peşte, tutun. Principalele culturi: orez, ceai, cafea, cacao, arbori de cauciuc, trestie de zahăr, tutun, nuci de cocos, bataţi, manioc, arahide. Se cresc animale (bovine, porcine, caprine). Pescuit intens. Exportă ceai, cauciuc natural, ulei de copră, nuci de cocos, diamante, peşte, ţesături. Importă cereale, petrol brut, produse chimice, echipamente şi utilaje industriale, mijloace de transport. Căi ferate: 1493 km. Căi rutiere: 26 004 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Stanovói Múnţii ~, sistem muntos în Federaţia Rusă, situat în Siberia Orientală. Lungime: cca 700 km. Alt. max.: 2 412 m, vf. Goleţ-Skalistîi . Zăcăminte: aur, minereu de fier, cărbune.

Stára Zagóra oraş în centrul Bulgariei, situat la poalele munţilor Sredna Gora . 163 mii loc. Nod feroviar. Industrie chimică, textilă, alimentară. Centru comercial. Muzeu naţional. Vestigii romane.

Stávropol oraş în Federaţia Rusă, situat la poalele Caucazului de Nord. 335 mii loc. Nod feroviar. Industrie extractivă (gaze naturale, petrol), constructoare de maşini (strunguri, macarale, instrumente, aparatură electrotehnică etc.), chimică, de pielărie şi încălţăminte, textilă, alimentară (vinuri, conserve de carne, uleiuri vegetale etc.). Instituţii de învăţă-mînt superior. Teatre. Muzee. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk.

Stepanakért oraş în Azerbaid-jan, centrul adm. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. 55 mii loc. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole, aparataj electrotehnic etc.), a materialelor de construcţii, a mobilei, textilă (covoare, ţesături de mătase, confecţii), alimentară (carne, lactate). Centru comercial.

Stóckholm [´stokholm] capitala Suediei, oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren , la Marea Baltică. 743 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial, financiar, comercial şi cultural. Construcţii de maşini (aparate de precizie, materiale feroviare, aparataj electrotehnic şi electronic), şantiere navale, petrochimie, poligrafie, întreprinderi de sticlărie, pielărie, de produse alimentare etc. Academii şi institute de cercetări ştiinţifice. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală, biserici, palate etc.). Fondat în 1252.

Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Franţei, (Alsacia), port pe fluviul Rin . 264 mii loc. Nod feroviar. Aeroport. Centru industrial: metalurgie, şantiere navale, construcţii de maşini şi utilaje (automobile, vagoane, nave fluviale etc.), rafinării de petrol, întreprinderi textile, alimentare. Produse de faianţă. Instituţii financiar-bancare şi comerciale. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Universităţi. Teatre. Muzee. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. XII–XIII), biserici (sec. XIII–XV), palate, poduri, primărie, prefectură, case vechi etc. Vestigii romane.

S.U.A. Státele Uníte ale Américii, stat federal în America de Nord, situat în partea centrală a continentului, între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic, învecinat cu Canada şi Mexic. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). State: Maine, New Hampshire, Vermont, Massachusetts, Rhode Island, Connecticut, New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia, Virginia de Vest, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia, Florida, Ohio, Indiana, Illinois, Michigan, Wisconsin, Minnesota, Iowa, Missouri, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Nebraska, Kansas, Kentucky, Tennessee, Alabama, Mississippi, Arkansas, Louisiana, Oklahoma, Texas, Montana, Idaho, Wyoming, Colorado, New Mexico, Utah, Arizona, Nevada, Washington, Oregon, California, Alaska, Hawaii. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Munţii Cordilieri , formaţi din lanţurile distincte Munţii Stîncoşi (alt. max. 4 329 m, vf. Elbert), Munţii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. max. 4 418 m, vf. Whitney ), care încadrează Podişul Columbiei , Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado

Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană, cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Suprafaţa: 12,6 km2. Populaţia: 1,2 mii loc. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt.; erupe la intervale de 20 de minute). De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Pomicultură. Viticultură.

Strúma rîu în Peninsula Balcanică, pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . Lungime: 430 km.

Stúttgart [´¿tutgart] oraş în Germania, situat pe rîul Neckar , centrul adm. al landului Baden-Würt-temberg. 592 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial: construcţii de maşini (automobile, maşini-unelte, aparate de precizie, optice şi electrotehnice), industria hîrtiei şi poligrafiei, a produselor chimice, textile şi alimentare. Instituţii bancare şi comerciale. Academie de arte frumoase. Universitate. Teatre. Studiouri cinematografice. Muzee. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII–XV), castel (sec. XIII–XVI), palat (sec. XVIII) etc. Turism.

Suceáva judeţ în N-E României, la frontiera cu Ucraina. Suprafaţa: 8,6 mii km 2. Populaţia: 710 mii loc. Centru adm.: Suceava . Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). Zăcăminte: minereuri de mangan, sare, pirită, calcare. Izvoare minerale. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză, hîrtie, mobilă), ale industriei uşoare şi alimentare. Culturi agricole: cereale, sfeclă de zahăr, cînepă, cartofi. Pomicultură. Creşterea animalelor. Monumente istorice (cetăţi, mănăstiri, biserici, case memoriale, statui). Muzee. Turism.

Suceáva municipiu în N-E României (jud. Suceava), situat pe rîul cu acelaşi nume, centrul adm. al jud. Suceava. 118 mii loc. Nod de comunicaţie (rutier, feroviar). Aeroport. Produse industriale: maşini şi utilaje, aparate de măsurat, celuloză, hîrtie, produse de pielărie, textile şi alimentare. Universitate. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate, mănăstire, biserici, han, case vechi. Turism. At. doc. în 1388.

Suceáva rîu în România, afluent pe dreapta al Siretului . Lungime: 170 km. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei , străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. Suceava.

Sucevíþa Mănăstírea ~, mănăstire în N-E României, în com. Suceviţa (jud. Suceava). A fost construită în 1581–1606, ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fraţilor săi, domnii Ieremia şi Simion Movilă. Incintă fortificată. Mormintele familiei Movileştilor. Picturi. Atelier de covoare şi broderii.

Sucidáva aşezare geto-dacă, apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării, pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. Olt). Aici a existat o cetate, un pod peste Dunăre.

Sudán República ~, stat în N-E Africii, situat între Egipt, Libia, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Uganda, Kenya, Etiopia şi Marea Roşie. Este organizat în 8 state federale şi capitala naţională. Suprafaţa: 2,5 mil. km2. Populaţia: 37 mil. loc. Capitala: Khartoum . Limba oficială: araba. Relieful reprezintă o vastă cîmpie, cu zone de podiş şi cu munţi înalţi în V (Dorfur şi Kordofan , alt. max. 3088 m, vf. Labal Marrah ), Podişul Etiopean (alt. 3 187 m, vf. Kenyeti ) şi reg. de stepă şi deşertice în N. Teritoriul ţării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluenţii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru , în care se varsă o mulţime de alte rîuri (Atbara, Bahr el-Ghazal, Jur, Lol, Sobat ş.a.). Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Vegetaţie: păduri tropicale, savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Faună: lei, hipopotami, antilope, maimuţe, crocodili ş. a. Ţară agrară (antrenează ¾ din popula ţia activă), cu industrie în dezvoltare. Pe terenuri irigate (2 mil. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export, ocupă locul 2 între ţările din Africa), susan, sorg, arahide, mei, orez, grîu, porumb, bataţi, mango, banane, curmali, trestie de zahăr. Se cresc cămile (locul 2 în lume), bovine, caprine, ovine, păsări. Exploatări de petrol, aur, minereuri de fier, cupru, uraniu, crom, magneziu, sare, ghips. Industrie extractivă, metalurgică, de ciment, textilă, alimentară. Exportă bumbac, arahide, produse petroliere, gumă arabică (ocupă locul I în lume), piei, lînă, textile. Importă echipamente şi utilaje industriale, mijloace de transport, piese de schimb, produse chimice. Căi ferate: 4 764 km. Căi rutiere: 20 000 km. Admis în ONU la 12 noiembrie 1956.

Sudéþi masiv muntos în E Europei Centrale, pe teritoriul Cehiei, Poloniei şi Germaniei, la extremitatea de N-V a munţilor Boemiei . Lungime: 300 km. Alt. max.: 1 603 m (vf. Sn¸¿ka ). Climă temperată montană. Păduri de foioase şi conifere. Păşuni alpine. Zăcăminte: aur, nichel, lignit ş. a. Turism.

Suédia Regátul Suédiei , stat în N Europei, situat în partea estică a peninsulei Scandinavia , la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic), învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, öland ş.a.). Este divizat în 24 de provincii. Suprafaţa: 450 mii km2. Populaţia: 8,89 mil. loc. Capitala: Stockholm . Limba oficială: suedeza. Relief predominat de platou şi de cîmpie, cu următoarele particularităţi: în V şi N-V Munţii Scandinavi (alt. max. 2 117 m, vf. Kebnecajse ); în partea centrală zone colinare (alt. medie 500 m), fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic); în E cîmpii înguste de litoral; în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici, urmată de podişul Smoland (alt. 377 m) şi de cîmpia Skania . Vîrfuri: Sarek (2090 m), Sulitjelma (1 914). Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. Vegetaţie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafaţă), plante de tundră montană. Numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. Economie bazată pe industrie şi servicii. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, oţel, aluminiu ş. a.), constructoare de maşini (nave, avioane, automobile, material rulant ş. a.), energetică (peste 1 000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră, de celuloză şi hîrtie, chimică şi petrochimică, textilă, alimentară. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, ovine, porcine, păsări) şi producţia de cereale (grîu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Pescuit maritim. Turism de amploare. Exportă nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere şi chimice, hîrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, fructe, legume. Admis în ONU la 19 noiem-brie 1946.

Suéz Canálul ~, canal navigabil pe istmul Suez; uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. Lungime: 162 km. Lăţime: 180 m. Ad.: 20 m.

Suhúmi oraş în Georgia (Gruzia), capitala Republicii Autonome Abhazia, port la Marea Neagră. 125 mii loc. Construcţii de maşini (aparate de precizie), întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, de prelucrare a tutunului, de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte, vinuri). Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Staţiune balneoclimaterică. Grădină botanică. Turism.

Sulawési (Célebes) [´s¬leb¬s] Ínsula ~, insulă în Arhipelagul Malaiez, la E de insula Kaliman-tan ; aparţine Indoneziei. Supra-faţa: 189 mii km2. Populaţia: 13 mii loc. Relief muntos. Climă ecuatorială. Culturi: cafea, orez, porumb, tutun ş. a. Zăcăminte: petrol, cărbuni, nichel, plumb, zinc. Descoperită în 1667.

Sulawési Márea ~, mare în Oceanul Pacific, între insulele Kalimantan, Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Suprafaţa: 435 mii km2. Ad.: 3645–8547 m. Pescuit.

Sulína braţul central al Dunării, în deltă, care se desparte de braţul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). Lungime: 83,8 km.

Súlu Márea ~, mare în Oceanul Pacific, între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Suprafaţa: 348 mii km2. Ad.: 1590–5575 m.

Sumatéra (Sumátra) insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian), situată la S-V de peninsula Malacca . Suprafaţa: 473,6 mii km2. Populaţia: cca 37 mil. loc. Relief de cîmpie şi munţi (cu numeroşi vulcani activi). Climă ecuatorială. Culturi: orez, ceai, trestie de zahăr, tutun, cafea, cauciuc. Creşterea animalelor. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbuni, aur, mangan. Întreprinderi forestiere.

Súmba insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian), la S-V de insula Flores . Suprafaţa: 11,5 mii km2. Populaţia: 352 mii loc. Oraş pr.: Waingapu . Relief preponderent muntos (alt. max. 1 225 m). Climă subecuatorială maritimă. Păduri tropicale. Se cultivă orez, porumb, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export).

Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian), la V de insula Flores . Suprafaţa: 15,4 mii km2. Populaţia: 720 mii loc. Oraş pr. Raba . Relief muntos (alt. max. 2 851 m, vlc. Tambora ). Climă subecuatorială maritimă. Păduri tropicale. Vegetaţie de savană. Plantaţii de cafea, trestie de zahăr, orez, bumbac. Se cresc animale.

Surabája oraş în Indonezia, situat în N-E insulei Java , la strîmtoarea Surabaja . 2,4 mil. loc. Aeroport. Şantiere navale, rafinării de petrol, fabrici de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Muzee.

Surinám República ~, stat în N-E Americii de Sud, situat la ţărmul Oceanului Atlantic, între Guyana, Brazilia şi Guyana Franceză. Organizat în 10 districte. Suprafaţa: 163 mii km 2. Populaţia: 440 mii loc. Capitala: Paramaribo . Limba oficială: olandeza. Relief format de un podiş deluros, cu unele culmi muntoase (alt. max. 1280 m) în S-V, şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. Climă ecuatorială, cu temperaturi înalte şi precipitaţii bogate. Păduri tropicale cu arbori de esenţă preţioase, savane. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime, agricultura, pescuitul. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume), aur, aluminiu. Se cultivă orez, trestie de zahăr, cocotieri, banane, fructe tropicale, legume. Produce zahăr, uleiuri vegetale, materiale de construcţii, articole din lemn, ciment, îmbrăcăminte. Exportă bauxită, alumină, lemn şi produse din lemn, orez, citrice. Importă cereale, minereuri, echipamente industriale, combustibili, mijloace de transport, textile, produse chimice. Căi ferate: 301 km. Căi rutiere: 9 153 km. Admis în ONU la 4 decembrie 1975.

Súva capitala statului Fiji, oraş situat pe insula Viti Levu . 71 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Export de zahăr, banane, nuci de cocos, copră. Universitate. Turism.

Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic, format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor, situate la 600 km N de coastele Norvegiei. Suprafaţa: 62 900 km2. Populaţia: 4 200 loc. Centru adm.: Longyearbyen . Alte oraşe. Barentsburg, Piramiden, Ny Alesund . Norvegieni. Expl. de minereu de fier, cupru, zinc, azbest, cărbune ş. a. Pescuit, vînătoare. Relief de platou, dominat de culmi muntoase. Climă arctică. Administrat de Norvegia.

Swáziland Regátul ~, stat în S Africii, învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. Este divizat în 4 districte. Suprafaţa: 17 363 km2. Populaţia: 980 mii loc. Capitala administrativă: Mbabane , centru legislativ şi reşedinţă regală: Lobamba . Limba oficială: swazi şi engleza. Relief de podiş, cu excepţia cîtorva cîmpii aluviale, care se întind în văile rîurilor Umbuluzi, Usuti, Komati, Ngwavuna, Usushwana ş.a. Lanţurile muntoase (alt. medie 1200 m, alt. max. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E, pînă în cîmpia Mozambic. Climă subtropicală şi temperată. Vegetaţie de savană, păduri şi păşuni montane. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune, minereu de fier, azbest, diamante). Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Funcţionează mici întreprinderi care produc electricitate, zahăr, ţesături de bumbac şi de lînă, produse alimentare. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor), bumbac, porumb, sorg, bataţi, citrice, legume. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine, păsări. Exportă zahăr, diamante, vite, carne, lemn şi produse din lemn. Importă echipamente şi utilaje industriale, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 301 km. Căi rutiere: 2 960 km. Admis în ONU la 24 septembrie 1968.

Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei, port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). 4 mil. loc. Nod de comunicaţie (feroviar, rutier). Industrie siderurgică, constructoare de maşini (nave, motoare electrice, maşini agricole, material rulant), chimică (superfosfaţi), de pielărie, textilă, alimentară. Centru comercial (export de grîu, carne, piei, lînă, fructe etc.). Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice. Turism.

Szczécin [´¿tet¿in] oraş în N-V Poloniei, situat pe fluviul Odra . 415 mii loc. Port la Marea Baltică. Aeroport. Centru industrial: şantiere navale, metalurgie, construcţii de maşini, utilaje; întreprinderi ale materialelor de construcţii, chimice, textile, alimentare. Instituţii de învăţămînt superior. Teatru. Muzee. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. XIV–XV), castel (sec. XVI), palate (sec. XIV–XV) etc.

ªagán lac în Ucraina, situat în bazinul Dunării inferioare, la N-E de localitatea Primorskoe (reg. Odesa, rn. Tatarbunar). Lungime: 11 km. Lăţime: 8 km. Ad. medie: 2 m.

ªáhtî oraş în Federaţia Rusă (reg. Rostov), în bazinul carbonifer Doneţk . 230 mii loc. Nod de comunicaţie. Industrie extractivă (huilă), siderurgică, constructoare de maşini, uşoară (încălţăminte, textile, confecţii, mobilă) şi alimentară. Instituţii de învăţămînt superior şi de cultură generală. Teatru. Muzeu.

ªatt el Arab (Shatt al 'Arab)

fluviu în Irak, format prin confluenţa Tigrului şi Eufratului . Lungime: 195 km. Se varsă în Golful Persic . Formează un segment din graniţa dintre Irak şi Iran. Par-ţial navigabil. Irigaţii. Hidrocentrale.

ªélimbãr localitate subordonată mun. Sibiu, în centrul României, unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory, principele Transilvaniei, cucerind astfel Transilvania, marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ţări româneşti.

ªípka trecătoare în munţii Balcani, pe teritoriul Bulgariei, situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est, la 1330 m alt. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . În 1877, aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti.

ªoldãnéºti oraş în Republica Moldova, situat pe malul drept al rîului Ciorna , la 118 km N de Chişinău, reşedinţă a raionului Şoldăneşti. 9 mii loc. Fabrică a materialelor de construcţii, com-binat de fermentare a tutunului. Centru silvic. Biserica Sf. Arhanghel Mihail (1879). At. doc. în 1573.

ªomúzul Máre rîu în România, afluent pe dreapta al Siretului . Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor , străbate Podişul Sucevei , trece prin Fălticeni . Lungime: 51 km.

ªtéfan-Vódã oraş în Republica Moldova, la 116 km S-E de Chişinău, reşedinţă a raionului Ştefan-Vodă. 10 mii loc. Industrie uşoară şi alimentară. Biserica Sf. Gheorghe (1873). At. doc. în sec. XIX. Denumirea veche: Cîzîl .

ªureánu Múnţii ~, masiv muntos în Carpaţii Meridionali (România), făcînd parte din grupa munţilor Parîng . Alt. max.: 2 130 m (vf. Vîrful lui Pătru ). Se mai numesc şi Munţii Sebeşului .

ªuºíþa rîu în România, afluent pe dreapta al Siretului , la S de Mărăşeşti. Izvorăşte din Munţii Vrancei . Lungime: 68 km. Vara adesea seacă.

Tabásco stat în S-E Mexicului. Suprafaţa: 25,3 mii km 2. Populaţia: 1,5 mil. loc. Capitala: Villa Hermosa . Se cultivă bumbac, cafea, banane. Se cresc ovine, caprine, bovine.

Tabríz oraş în N-V Iranului. 972 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare, textile, produse de pielărie) şi alimentare. Meşteşugărit. Centru comercial. Universitate. Vestigii arheologice. Numele antic: Tauris .

Tadjikistán República ~, stat în Asia Centrală, situat între Uzbekistan, Kîrgîzstan, China şi Afghanistan. Include 3 provincii, o republică autonomă şi capitala. Suprafaţa: 143,1 mii km2. Populaţia: 6,3 mil. loc. Capitala: Duşanbe . Limba oficială: tadjika. Ţară cu cei mai numeroşi şi cei mai înalţi munţi din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. max. 7134 m), Pamir în S (alt. max. 7495 m), Turkestan, Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. 4 000–5 000 m) ş. a. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile, străbătute de afluenţii rîului Amudaria (Vahş, Piandj, Surhandaria, Kafirnigan ). Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V), valea Zeravşan (în partea central-vestică). Climă temperat-continentală şi continentală aridă. Vegetaţie ierboasă şi silvică (în munţi). Faună: lupi, şacali, capre de munte, dropii, fazani ş. a. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din populaţia activă). Exploatări de cărbune, petrol, minereuri neferoase. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş), constructoare de maşini, textilă, de încălţăminte, alimentară. Se produc ţesături de bumbac şi mătăsuri, covoare, conserve, vin, uleiuri. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea oilor de caracul. Se mai cultivă cereale, in pentru ulei, plante aromate, pomi fructiferi, viţă de vie, legume. Este dezvoltată sericicultura. Exportă produse din metal, textile, articole de pielărie, produse animale. Importă echipamente industriale şi de transport, produse chimice, aparataj electrotehnic şi electronic, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 891 km. Căi rutiere: 13 396 km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Taegú [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. 1,6 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Centru miner: cupru, wolfram. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Piaţă agricolă.

Tahiti [tai´iti; fr.: tai´ti] insulă în Oceanul Pacific, cea mai mare din arhipelagul Insulele Societăţii , făcînd parte din Polinezia Franceză . Suprafaţa: 1 042 km2. Populaţia: 132 mii loc. Centru adm.: Papeete . Relief muntos (alt. max. 2 237 m, vf. Orohena ). Climă tropicală umedă. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice, cocotieri, trestie de zahăr, vanilie etc. Pescuit. Turism.

Taibéi [chin.: thaip´ei] (Taipei) , oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific), centrul adm. al provinciei Taiwan (China). 2,8 mil. loc. (5 mil. loc. în conurbaţie). Aeroport internaţional. Important centru industrial (metalurgie, construcţii navale, aparatură electro- şi radiotehnică), prelucrarea lemnului, a camforului; fabrici de ciment, de hîrtie, textile, alimentare. Universitate. Muzeu de artă. Turism.

Taimîr peninsulă în Federaţia Rusă, situată în extremitatea nordică a continentului asiatic, între marea Kara şi marea Laptev. Suprafaţa: 400 mii km2. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Climă aspră. Tundră. Gheţari. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr .

Taiwán insulă a Chinei, în V Oceanului Pacific, despărţită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Suprafaţa: 36,1 mii km2. Populaţia: cca 21 mil. loc. Oraş pr.: Taibei . Relief predominant muntos (alt. max. 3 997 m). Climă tropical-musonică umedă. Vegetaţie tropicală. Se cultivă trestie de zahăr, bananieri, cocotieri, citrice. Zăcăminte: cărbuni, petrol, gaze naturale, aur, cupru ş. a. Pescuit. Denumirea veche: Formosa .

Taiyán oraş în E Chinei, centrul adm. al provinciei Shanxi . 1,9 mil. loc. Aeroport. Industrie minieră, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, de pielărie, textilă, alimentară. Universitate. Monumente.

Tájo fluviu în V Europei, pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. Lungime: 1 120 km. Izvorăşte din munţii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Navigabil. Hidrocentrale.

Tákla-Makán deşert nisipos în V Chinei, în depresiunea Kaşgaria . Suprafaţa: 345 mii km2. Altitudini între 800 şi 1 500 m. Dune, barcane. Climă continentală uscată. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura.

Tállinn capitala Estoniei, port la Golful Finic (Marea Baltică). 485 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (excavatoare, maşini şi utilaje electrice, aparate de radio, cabluri ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), a celulozei şi hîrtiei, a materialelor de construcţii, de încălţăminte, textilă, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Conservator. Muzee. Monumente arhitectonice: biserici (sec. XII–XV), cetate (sec. (XIV–XVI). Fondat în sec. X. Numele vechi: Reval (Revel).

Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie, în partea de S a Angliei. Lungime: 338 km. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold , trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Navigabil. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei.

Támpere oraş în S-V Finlandei, situat pe ţărmul lacului Näsijärvi . 219 mii loc. Nod feroviar. Port. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (locomotive), chimică, a celulozei şi hîrtiei, de pielărie şi încălţăminte, de textile şi confecţii, alimentară. Universitate. Muzee. Sporturi de iarnă.

Tanganyika lac tectonic în Africa de Est, situat între Republica Democrată Congo, Burundi, Tanzania şi Zambia. Suprafaţa: 31,9 mii km2. Ad. max.: 1435 m. Navigaţie. Pescuit.

Tangér [t¾´…e] oraş în N Marocului, situat pe ţărmul Oceanului Atlantic, la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . 394 mii loc. Aeroport. Centru comercial şi industrial (materiale de construcţii, textile, confecţii, produse alimentare). Monumente arhitectonice (moschee, palate). Străveche aşezare cartagineză, apoi colonie romană.

Tanzánia República Unítă ~, stat în E Africii, situat la ţărmul Oceanului Indian, între Mozambic, Malawi, Zambia, Republica Democrată Congo, Burundi, Rwanda, Uganda şi Kenya. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar, Pemba ş. a. Este divizat în 25 de regiuni. Suprafaţa: 945,1 mii km2. Populaţia: 38,2 mil. loc. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). Limba oficială: swahili. Relieful este format de un podiş central (alt. 1 000–1 500 m), cu masive muntoase vulcanice de mare alt. în N (5 895 m, piscul Kilimanjaro , vulcan activ mereu, şi munţii Livingstone în sud (alt. 3175 m), de depresiunile marilor lacuri africane Victoria, Tanganyuka şi Malawi , situate în N-V, V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ţării. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . Climă ecuatorială musonică. Vegetaţie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Faună: lei, elefanţi, antilope, rinoceri, crocodili. Rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. Ţară agrară în curs de dezvoltare. Dispune de variate resurse naturale (diamante, cărbune, aur, staniu, plumb, wolfram, uraniu), unele însă puţin valorificate. Majoritatea populaţiei este ocupată în agricultură. Pentru export produce bumbac, cafea, tutun, ceai, copră, arbori de cuişoare (cel mai mare producător de mirodenii din lume), iar pentru consumul intern – porumb, mei, sorg, orz, trestie de zahăr, arahide, bananieri. Este dezvoltată creşterea animalelor, în special a bovinelor. Industrie extractivă, de prelucrare a produselor agricole, forestieră şi de cherestea, chimică, farmaceutică, alimentară. O parte din venitul naţional este asigurat de tranzitul de mărfuri pentru alte ţări africane. Importă echipamente şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 3 569 km. Căi rutiere: 88 mii km. Admis în ONU la 14 decembrie 1961.

Tapajós [tapa´3os] rîu în Brazilia, afluent pe dreapta al fluviului Amazon . Lungime: 2200 km. Navigabil pe cursul inferior (280 km). Cascade.

Taraclía oraş în Republica Moldova, centrul adm. al raionului Taraclia, situat la 162 km S-V de Chişinău. 16 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie uşoară şi alimentară. Biserica Sf. Gheorghe (1874). At. doc. în 1811.

Táranto oraş în S Italiei (Puglia), situat pe ţărmul nordic al golfului Taranto . 245 mii loc. Port comercial. Şantiere navale, siderurgie, construcţii de maşini şi utilaje; produse chimice, textile şi alimentare (ulei de măsline). Pescuit marin. Vestigii arheologice. Numele antic: Tarent .

Tarc´ãu Múnţii Tarcăului , masiv muntos în Carpaţii Orientali, cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. Alt. max.: 1664 m (vf. Grinduşul ). Culmi împădurite. Expl. de gresie.

Tarím cel mai mare rîu din Asia Centrală. Lungime: 2180 km. Izvorăşte din munţii Karakorum şi Tian-Shan , traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. Pescuit.

Tarragóna oraş în N-E Spaniei (Catalonia), port la Marea Mediterană. 112,7 mii loc. Centru industrial şi comercial. Prelucra-rea petrolului, întreprinderi petrochimice, de fabricare a hîrtiei, de ţigarete, de produse alimentare (conserve). Muzee. Monumente arhitectonice. Mănăstire (sec. XII–XIII), catedrală (sec. XII–XIV), clădiri vechi. Vestigii arheologice romane.

Tártu oraş în Estonia. 116 mii loc. Nod feroviar. Centru industrial şi cultural. Construcţii de maşini (maşini agricole, aparataj electrotehnic şi electronic ş. a.), prelucrarea metalelor, a lemnului, poligrafie, întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie, încălţăminte, textile, confecţii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. a.). Universitate. Academie agricolă. Observator astronomic. Teatre. Muzee. Cunoscut din sec. XI. Numele vechi: Iuriev, Dorpat .

Tasmán Márea ~, mare în S-V Oceanului Pacific, între Australia, insula Tasmania, Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. Ad. max.: 5 604 m.

Tasmánia insulă la S-E de ţărmurile Australiei, separată de continent prin strîmtoarea Bass . Suprafaţa: 68 mii km2. Populaţia: 459 mii loc. Relief de podişuri vulcanice (alt. max. 1 617 m). Climă subtropicală în N şi temperată în S. Păduri veşnic verzi, savane. Zăcăminte: cupru, zinc, nichel, plumb, cărbune. Descoperită de navigatorul olandez A. Tasman în 1642. Din 1901 aparţine Australiei. Centru adm.: Hobart.

Taºként capitala Uzbekistanului, oraş situat pe valea rîului Circik , la poalele munţilor Tian-Şhan . 2,13 mil. loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Important centru industrial: construcţii de maşini (maşini agricole, excavatoare, aparatură şi utilaje electrotehnice etc.), întreprinderi chimice, farmaceutice, de încălţăminte, de produse textile (ţesături de bumbac) şi alimentare. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (mausoleu, medresa Barak-Han ş. a.).

Tátra masiv muntos în Carpaţi, constînd din Tatra Înaltă , în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. max. 2 663 m, vf. Gerlachovka ), şi Tatra Joasă , pe teritoriul Slovaciei (alt. max. 2 045 m, vf. Dumbier ), acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. Parc naţional.

Táurus sistem muntos în Turcia, în cuprinsul Podişului Anatoliei . Alt. max.: 3 734 m, vf. Ala Dað . Zăcăminte: crom, plumb, zinc, cupru. Climă mediteraneană. Păduri de conifere, stepe montane, semipustiuri.

Tãtária República Tatarstán , republică în Federaţia Rusă, în bazinul mijlociu al Volgăi . Suprafaţa: 68 mii km2. Populaţia: 3,8 mil. loc. Capitala: Kazan. Industrie extractivă (petrol, gaze naturale), energetică, constructoare de maşini (automobile, strunguri ş.a.), chimică şi chimico-farmaceu-tică, textilă şi de confecţii, alimentară. Agricultură (cereale, cartofi, legume, plante furajere; creşterea bovinelor şi ovinelor). Universităţi. Muzee.

Tbilísi capitala Georgiei (Gruziei), oraş situat pe fluviul Kura . 1,3 mil. loc. Nod feroviar şi rutier. Aeroport. Centru comercial, industrial şi cultural. Construcţii de maşini (locomotive electrice, maşini agricole, maşini-unelte, aparatură electronică şi electrotehnică ş. a.), prelucrarea lemnului, a pielei şi a tutunului, poligrafie; fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice, de porţelanuri şi faianţă, textile şi de confecţii, alimentare (ulei, ceai, zahăr, şampanie, vinuri etc.). Hidro-centrală. Academie de ştiinţe. Universităţi. Studiouri cinematografice. Conservator. Teatre. Muzee. Galerie de artă plastică. Grădină botanică. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. XIII), catedrală (sec. VI–VII), bazilică (sec. VI), biserici, moschee etc. Turism. At. doc. în sec. IV. Capitala Gruziei din sec. XII. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936).

Tecuci municipiu în România (jud. Galaţi), situat pe valea Bîrladului . 48 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Reparaţii metalice, fabrici de mobilă, de confecţii, de produse alimentare (conserve de legume, de fructe şi de carne, ulei, vin etc.). Instituţii de învăţămînt. Muzeu.

Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului, oraş situat la 1100 m alt., pe o vale între înălţimile vulcanice din S-E ţării. 535 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (aur, argint), textilă, alimentară (ulei, alcool, bere). Centru comercial. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVIII), clădiri vechi (sec. XVIII–XIX). Fondat de spanioli în 1579.

Teherán capitala Iranului, oraş situat la poalele muntelui Elbrus . 7,75 mil. loc. Nod de Comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroporturi. Important centru industrial, comercial şi cultural al ţării. Prelucrarea metalelor, a sticlei, a pieilor, a tutunului, întreprinderi ale materialelor de construcţie (ciment), textile (covoare persane, ţesături din lînă şi bumbac), alimentare (zahăr, bere, conserve). Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur, Palatul soarelui (sec. XIII–XIX). Grădini publice. Turism. At. doc. în sec. XII. Capitală (a Persiei) din 1788.

Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel, port la Marea Mediteraneană. 1,25 mil. loc. în conurbaţie. Aeroport internaţional. Fostă capitală a ţării, în care au rămas sediile multor instituţii de stat, ambasade. Industrie de prelucrare a metalelor, de şlefuire a diaman-telor, de pielărie şi încălţăminte, chimică şi chimico-farmaceutică, de mobilă, poligrafică, alimentară. Universitate. Teatre. Muzee. Export de citrice. Fondat în 1909. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa .

Téleorman judeţ în S României, la graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa: 5 760 km 2. Populaţia: 475 mii loc. Centru adm.: Alexandria . Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Industrie extractivă (petrol, gaze naturale), constructoare de maşini şi utilaje, energetică, chimică, textilă, alimentară. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară, orz), sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, legume. Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Avicultură. Instituţii de învăţămînt superior şi de cultură generală. Teatre. Muzee. Turism. Transport fluvial şi rutier.

Tenerífe Ínsula ~, insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . Suprafaţa: 2,1 mii km2. Populaţia: 625 mii loc. Centru adm.: Santa Cruz de Tenerife . Relief predominant muntos (alt. max. 3718 m, vlc. activ Pico de Teyde ). Climă tropicală uscată. Culturi: cereale, viţă de vie, pomi fructiferi. Turism. Administrată de Spania.

Tennessee [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA, străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Suprafaţa: 109 mii km2. Populaţia: 4,9 mil. loc. Capitala: Nashville-Davidson. Relief muntos în E (munţii Apalaşi ), de podiş în centru şi de cîmpie în V. Expl. miniere (cărbune, minereuri de fier şi de zinc, fosfaţi). Industrie metalurgică (aluminiu, feroaliaje), electrică, constructoare de maşini şi utilaje, chimică, textilă, alimentară. Plantaţii de bumbac. Se cultivă tutun, legume. Turism.

Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze

teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica (Ţara Adéliei). Suprafaţa: 396 117 km2. Fără populaţie permanentă. Staţiuni de cercetări ştiinţifice. Relief în cea mai mare parte muntos. Climă temperat-oceanică, subpolară. Gheţari veşnici. Floră săracă (muşchi, licheni). Administrat de Franţa.

Teritóriul Antárctic Australián

teritoriu în Antarctica de Est, care include sectoarele continentale Ţara lui Graham, Shetland de Sus şi insulele Orkney. Suprafaţa: 6,4 mil. km2. Fără populaţie permanentă. Staţiuni de cercetări ştiinţifice. Relief de platou şi muntos (alt. 3 000–4 000 m). Gheţari veşnici. Reg. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. Administrat de Australia.

Teritóriul Antárctic Británic

teritoriu în Antarctica, constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. Suprafaţa: 382 500 km2. Lipsit de populaţie permanentă. Relief muntos, acoperit de gheaţă şi zăpadă. Climă subpolară. Staţiuni de cercetări ştiinţifice. Administrat de Marea Britanie.

Teritóriul Británic din Oceánul Indián

teritoriu insular în V Oceanului Indian, constituit din mai multe insule ce ţin de arhipe-lagul Chagos , acesta situat la S de insulele Maldive . Suprafaţa: 60 km2. Populaţia: 3000 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. Climă tropicală. Vegetaţie bogată (cocotieri, bananieri). Administrat de Marea Britanie.

Tesália regiune în Grecia, la S de munţii Olimp . Suprafaţa: 13,9 mii km2. Populaţia: 735 mii loc. A fost invadată de dorieni (sf. milen. II î. e. n.), s-a aflat sub do-minaţia Macedoniei (352–196 î.Hr.), romană (sec. II î. Hr.), bizantină (pînă în 1348), a Serbiei, a Imperiului Otoman. În 1881 a revenit Greciei.

Téxas [´tekses] stat în S SUA. Suprafaţa: 692,1 mii km2. Populaţia: 17 mil. loc. Capitala: Austin . Industrie extractivă (petrol, gaze naturale, magneziu, săruri de brom, cărbuni ş. a.), metalurgică, electrică, constructoare de maşini (avioane, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, de producţie a cauciucului sintetic, chimică, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, orez, arahide, pomi fructiferi, legume. Creşterea animalelor.

Thailánda Regátul ~, stat în S-E Asiei, situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca, între Birmania, Laos, Cambodgia, golful Siam, Malaysia şi marea Andaman. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). Suprafaţa: 514 mii km2. Populaţia: 62,4 mil. loc. Capitala: Bangkok . Limba oficială: thai. Teritoriul ţării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală; dealuri şi lanţuri muntoase în N-V (alt. max. 2 576 m); podişul Korat în N-E (alt. pînă la 2000 m); cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S; masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. 1 793 m). Climă tropicală musonică. Vegetaţie: păduri cu arbori de esenţe preţioase (60% din teritoriu), păşuni, savane. Faună: tigri, leoparzi, elefanţi, crocodili, maimuţe, diverse specii de păsări. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare, agricultura, exploatarea lemnului, pescuitul, turismul. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu, fier, wolfram, plumb, petrol, cărbune. Industrie extractivă, de prelucrare primară a produselor agricole, forestieră, de asamblare a automobilelor, electronică, de ciment, textilă, alimentară. În agricultură sunt antrenate cca 70% din populaţia activă. Se cultivă îndeosebi orez şi manioc (principalul producător şi exportator, locurile 5 şi, respectiv, 2 pe glob), heveia (locul 3), bananieri, ananaşi (unul din cei mai mari cultivatori), apoi trestie de zahăr, porumb, plante textile, arahide, bataţi, legume. Cresc bivoli, porci, păsări. Este dezvoltat pescuitul fluvial şi maritim. Sunt practicate meşteşugurile. Importă echipamente şi semifabricate industriale, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 3 870 km. Căi rutiere: 56 903 km. Admis în ONU la 15 decembrie 1946.

Thar Deşértul ~, deşert în India şi Pakistan, între cursul inferior al Indului şi munţii Aravalli . Suprafaţa: 250 mii km2. Altitudini între 100 şi 200 m. Dune de nisip. Lacuri sărate. Climă tropicală uscată. Păduri de acacia, ierburi xerofite. Irigaţii din apele Indului. Creşterea nomadă a vitelor (ovine, caprine, cămile).

Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee, separată de continent prin strîmtoarea Thasos . Suprafaţa: 398 km2. Populaţia: cca 18 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1203 m). Climă mediteraneană. Plantaţii de măslini, viţă de vie, pomi fructiferi. Zăcăminte: minereuri de fier, cupru ş. a. Administrată de Grecia.

Thímphu (Tímbu) capitala regatului Bhutan, oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. 22 mii loc. Centru comercial şi meşteşugăresc. Prelucrarea lemnului, întreprinderi ale industriei alimentare. Reşedinţă regală.

Thuríngia land în Germania. Suprafaţa: 16,25 km 2. Populaţia: 2,62 mil. loc. Centru adm.: Erfurt .

Tian-Shan sistem muntos în Asia Centrală, pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. Lungime: 2 500 km. Alt max.: 7 439 m, Vîrful Victoriei . Climă continentală aspră. Zăpezi permanente. Numeroşi gheţari. Vegetaţie de pustiu, de semipustiu şi de stepă montană. Păduri de conifere, păşuni alpine. Zăcăminte: cărbuni, petrol, minereu de fier, sare ş.a.

Tibésti masiv muntos în Sahara, pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Alt. max.: 3 415 m. Climă deşertică, cu precipitaţii reduse. Vegetaţie săracă.

Tibét Podíşul ~, cel mai înalt podiş din lume, situat pe teritoriul Chinei şi Indiei, la N de munţii Himalaya . Suprafaţa: 2 mil. km2. Alt. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. Este străbătut de numeroase lanţuri muntoase cu înălţimi de peste 6 000 m. Climă aspră şi uscată, în S-E mai temperată. Predomină vegetaţia erbacee. În munţi se întîlnesc numeroşi gheţari. Lacuri şi izvoare termale. De aici izvorăsc fluviile Ind, Brahmaputra, Huanghe ş.a.

Tibét regiune în S-V Chinei, ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . Suprafaţa: 1,22 mil. km2. Populaţia: 2,4 mil. loc. Centru adm.: Lhasa . Relief de munţi şi podişuri înalte. Climă aspră şi uscată. În depresiuni se cultivă orz, cartofi, legume. Creşterea animalelor (ovine, caprine, bovine, iaci). Expl. de minereuri de fier, de aur, sare, cărbuni ş. a. Prelucrarea metalelor, întreprinderi de reparaţii auto, de pielărie, de artizanat. At. doc. în sec. VII.

Tíbru fluviu în Peninsula Italică. Lungime: 405 km. Izvorăşte din munţii Apeninii Toscano-Emi-lieni , străbate Cîmpia Romei , trecînd prin Roma, şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Navigabil în cursul inferior.

Tighéci rîu în Republica Moldova, afluent pe stînga al Prutului. Izvorăşte în apropierea com. Băiuş (rn. Leova). Lungime: 35 km. At. doc. în sec. XV (Chigheci ).

Tighína (Bendér) municipiu în Republica Moldova, situat pe malul drept al fluviului Nistru, la 58 km S-E de Chişinău. 132 mii loc. Construcţii de maşini şi utilaje, reparaţii navale, întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă, încălţăminte, textile) şi alimentare. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina, Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la faţă, Adormirea Maicii Domnului, Sf. Ierarh Nicolae (1825); Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. XIX). Muzee. At. doc. (ca vamă cu o mică fortificaţie din pămînt şi lemn) în 1408.

Tighína Cetátea ~, monument medieval de arhitectură militară, fortăreaţă pe malul drept al Nistrului. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. XIV–XV), care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Denumită de turci Bender (“chei, port; oraş fluvial“), numele iniţial al cetăţii fiind Tighina , atestat în 1408, Teaghinea cheaci . A fost atacată şi asediată de turci şi tătari, de armatele ruseşti, de cazacii zaporojeni. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. Din 1812 şi-a pierdut importanţa militară.

Tígru fluviu în Asia, pe teritoriul statelor Turcia, Siria şi Irak. Izvorăşte din munţii Taurusul Armean , străbate Cîmpia Mesopotamiei şi, după ce se uneşte cu Eufratul , se varsă în Golful Persic . Lungime: 1 950 km. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad .

Tímiº judeţ în V României, la graniţa cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. Suprafaţa: 8 692 km 2. Populaţia: 694 mii loc. Centru adm.: Timişoara . Relief de cîmpie, cu zone de dealuri în N şi S şi de munţi în N-E. Zăcăminte: petrol, lignit, minereu de fier, ape minerale. Construcţii de maşini şi utilaje, de material rulant, produse chimice, mobilă, confecţii, încălţăminte. Culturi cereale (grîu, orz, secară), plante uleioase, sfeclă de zahăr, legume. Pomicultură. Viticultură. Apicultură. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Instituţii de învăţămînt superior şi de cultură generală. Teatre. Operă. Filarmonică. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. Vestigii arheologice.

Tímiº rîu în S-V României, afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din Munţii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei, în aval de Belgrad. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. Numele antice: Tibiscus, Timeses .

Timiºoára municipiu în S-V României, situat pe malurile canalului Bega , centrul adm. al jud. Timiş. 335 mii loc. Aeroport internaţional. Centru industrial: construcţii de maşini (excavatoare, autoturisme, maşini agricole, material rulant, tramvaie, motoare Diesel ş. a.), poligrafie, întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încălţăminte, textile, de marochinărie, de confecţii etc.) şi alimentare. Universitate, institutele de medicină, de agronomie, politehnic ş. a. Observator astronomic. Teatre. Operă. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV–XV), catedrala catolică (sec. XVIII), catedrala sîrbească (sec. XVIII), catedrala ortodoxă (sec. XX) ş. a. At. doc. în 1212.

Timók rîu în Peninsula Balcanică, afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din munţii Balcani, pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. Lungime: 183 km.

Timór insulă în E Arhipelagului Malaiez, situat la E de insulele Flores şi Sumba. Suprafaţa: 33,2 mii km 2. Populaţia: 1,9 mil. loc. Relief muntos (alt. max. 2960 m). Climă subecuatorială. Vegetaţie de savană. Se cultivă: orez, manioc, tutun, arbori de cauciuc ş.a. Creşterea animalelor. Administrată de Indonezia.

Timór mare în E Oceanului Indian, între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . Suprafaţa: 615 mii km2. Ad. medie: 406 m. Comunică cu marea Arafura.

Timórul de Est/Timórul Orientál

Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental , stat insular în Oceania, situat în partea de răsărit a insulei Timor , cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici , şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco , cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). Şi-a proclamat independenţa în mod oficial la 20 mai 2002, anterior fiind un teritoriu dependent, administrat de Indonezia. Este divizat în 13 districte administrative. Suprafaţa: 15 007 km2. Populaţia:. 925 618 loc. Capitala: Dili . Alte oraşe: Aileu, Ainaro, Bancau, Ermera, Manatuto ş. a. Relief muntos (alt. max. 2 936 m, vf. Tata Mailau ), puternic accidentat, cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase, pe litoral – cîmpii înguste. Rîuri scurte şi repezi: Lois, Laclo, Dilor, Karau ş.a. Climă tropicală musonică. Vegetaţie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt, teck, santal, cocotier). Faună: maimuţe, cerbi, mistreţi, crocodili, şerpi ş. a. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a producţiei agricole. Se cultivă orez, tutun, bumbac, cafea, ceai, porumb, cartofi. Plantaţii de arbori de cauciuc. Se cresc bovine, ovine, cabaline, porcine. Resurse de subsol: petrol, cărbune, minereuri de neferoase aproape nevalorificate. Exploatări forestiere. Pescuit. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 3 800 km (428 km pavate).

Tirána capitala Albaniei, situată în partea centrală a ţării. 238 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini şi utilaje, de prelucrare a metalelor, a lemnului, de pielărie şi încălţăminte, textilă, alimentară. Universitate. Teatre. Studiouri cinematografice. Muzee. Monumente arhitectonice. Edificii moderne. At. doc. în sec. XV. Capitală din 1920.

Tiráspol municipiu în Republica Moldova, situat pe malul stîng al Nistrului, la 71 km S-E de Chişinău. 183 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Important centru industrial şi cultural. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje, de aparate electrice, fabrici de mobilă, de ţesături din bumbac şi de confecţii, de conserve, de vinuri şi coniacuri etc. Universitate. Teatru. Muzee. Monumente istorice. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. XIX). Fondat în 1792.

Tireniánã Márea ~, parte a Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia, Sardinia şi Corsica. Ad. max.: 2630 m. Porturi: Neapole, Palermo . Pescuit intens.

Tísa rîu, afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina), formează pe o porţiune de 62 km graniţa dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. Lungime: 960 km. Hidrocentrală. Irigaţii.

Tismána Mănăstírea ~, mănăstire în România (jud. Gorj, com. Tismana). Construită din lemn de tisă (1375–1378). Fresce din sec. XVI, picturi din sec. XVIII. Renovată de mai multe ori. Muzeu de artă religioasă.

Titicáca lac tectonic situat în Anzii Cordilieri , la graniţa dintre Perú şi Bolivia, la 3812 m alt. Suprafaţa: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Ad. max.: 364 m. Navigabil. Bogat în peşte.

Tiumén oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Tura . 496 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale, strunguri, aparate de măsurat, utilaje electrotehnice etc.), de prelucrare a metalelor şi a lemnului, chimică, textilă şi de confecţii, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura , cunoscută din sec. XIV.

Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României, situat pe rîul Ialomiţa , centrul adm. al jud. Dîmboviţa. 99,8 mii loc. Construcţii de maşini şi utilaj petrolier, prelucrarea lemnului, reparaţii auto, fabrici de produse chimice şi alimentare. Universitate. Muzee. Grădină zoologică. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. XIV–XVII, în ruine), Biserica Domnească (sec. XVI), Turnul Chindiei (sec. XV), biserici, clădiri vechi. Turism.

Tîrgu-Jiu municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Gorj. 98,8 mii loc. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă, placaje, cherestea etc.), a materialelor de construcţie, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Monumente: ansamblul monumental, realizat de C. Brân-cuşi ( Coloana infinitului, Poarta sărutului, Masa tăcerii ), biserici, case vechi. Turism. Fostă aşezare dacică. At. doc. în 1406.

Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României, situat pe valea Mureşului, centrul adm. al jud. Mureş. 168 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, poligrafică, a materialelor de construcţie, de prelucrare a lemnului, de pielărie, textilă, alimentară. Universităţi. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente: cetate (sec. XV–XVII), palate, biserici, case vechi. Vestigii arheologice. At. doc. în 1332.

Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. Neamţ), situat pe valea rîului Neamţ . 25 mii loc. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă), ateliere de meşteşugărit, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Cetatea Neamţ (în ruine, sec. XIV). Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). Muzee. At. doc. în sec. XI.

Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici), în N-E insulei Trinidad, împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. Supra-faţa: 301 km2. Populaţia: 45 mii loc.

Tocantíns fluviu în Brazilia; izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. Lungime: 2 850 km. Parţial navigabil (pe 350 km de la vărsare). Cascade.

Tógo República Togoléză , stat în vestul Africii, situat la ţărmul Golfului Guineii, între Ghana, Burkina Faso şi Benin. Este divizat în 5 regiuni, cu 21 de prefecturi. Suprafaţa: 56 785 km2. Populaţia: 5,3 mil. loc. Capitala: Lomé . Relief de podiş, străbătut în N-E de lanţurile muntoase Togo (alt. max. 1 020 m) şi Atakora , care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală, aceasta urmată de un ţărm cu lagune şi bancuri de nisip. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. Vegetaţie formată de păduri tropicale şi de savană. Principalele ramuri economice: agricultura, industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole, transporturile de tranzit. Zăcăminte: fosforite, minereuri de fier, cromite, bauxită, grafit, petrol. Circa 85% din populaţia activă sunt antrenate în agricultură. Se cultivă pentru export cacao, cafea, bumbac, cocotieri, iar pentru consumul intern porumb, manioc, sorg, mei, orez, jambu, igname, arahide. Sector zootehnic productiv (bivoli, porcine, ovine, caprine, păsări). Funcţionează întreprinderi de cherestea, ciment, materiale de construcţie, textile, alimentare. Hidrocentrale. Rafinării de petrol. Pescuit maritim. Exportă fosfaţi, ciment, cacao, cafea, copră, utilaje industriale, produse petroliere, bunuri de larg consum. Căi ferate: 525 km. Căi rutiere: 7 545 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.

Tókaj [´tokai] oraş în N-E Ungariei, situat pe Tisa , la 516 m alt. 7,8 mii loc. Viticultură şi vinificaţie. Renumitele vinuri de Tokaj. Centru comercial.

Tokeláu Ínsulele ~, teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific, format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . Suprafaţa: 210 km2. Populaţia: 1870 loc. Centru adm.: Fakaofo . Pescuit dezvoltat. Culturi agricole: bananieri, cocotieri, citrice. Artizanat. Relief cu altitudini reduse. Climă tropicală. Administrat de Noua Zeelandă.

Tókio [´tookio] capitala Japoniei, situată în E insulei Honshû , port la golful Tokio (Oceanul Pacific). 11,8 mil. loc. (30 mil. loc. în conurbaţie). Aeroporturi. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport, utilaj electrotehnic, aparatură electronică, mecanică fină etc.), metalurgică, a materialelor de construcţie, poligrafică, cinematografică, textilă şi de confecţii, alimentară. Artizanat. Academie de ştiinţe. Universităţi. Teatre. Muzee. Monumente: palat imperial, pagode, sanctuare, temple. Parcuri. Turism. At. doc. în sec. XII.

Tolédo [t¬´liid¬u] oraş în SUA (Ohio), port pe ţărmul S-V al lacului Erie . 333 mii loc. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (avioane, nave, automobile, aparataj electric etc.), de prelucrare a petrolului, de sticlărie, de ciment, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Muzee. Grădină zoologică. Turism.

Tolédo oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă), situat pe fluviul Tajo . 64 mii loc. Prelucrarea metalelor (tradiţii în producţia de săbii şi de armuri), artizanat (ceramică), fabrici de produse chimice, textile şi alimentare. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. XVI), catedrală gotică (sec. XIII–XVIII), biserici (sec. XV–XVI), sinagogi, moschei etc. Vestigii romane.

Toliátti oraş în Federaţia Rusă, situat pe Volga. 665 mii loc. Centru industrial: construcţii de maşini (automobile), prelucrarea metalelor, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Hidrocentrală. Denumirea veche, de pînă la 1964, Stavropol .

Tombouctou [tõmbuk´tu] oraş în Mali, situat în valea fluviului Niger . 35 mii loc. Nod caravanier. Centru comercial (piaţă pentru grîne, sare, tutun). Fondat în sec. XI.

Tomsk oraş în Federaţia Rusă (Siberia Occidentală), situat pe rîul Tom , afluent al fluviului Obi . 506 mii loc. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (rulmenţi, aparate de măsurat şi de control, utilaje electrotehnice ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, alimentară. Universitate. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Teatru. Muzee. Monumente arhitectonice: biserici (sec. XVIII–XIX), clădiri (sec. XIX).

Tónga Regátul ~, stat în S-V Oceanului Pacific, situat în arhipelagul Tonga , la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. Organizat în 23 de districte. Suprafaţa: 750 km2. Populaţia: 106 mii loc. Capitala: Nuku´alofa . Limba oficială: engleza şi tongana. Cuprinde cca 170 de insule, din care numai 45 sunt populate (Tongatapu, Vava´u, Eua ş. a.). Relief muntos, cu numeroşi vulcani activi (alt. max. 1 033 m, în insula Kao ). Climă tropicală oceanică, cu precipitaţii abundente şi uragane puternice. Vegetaţie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). Baza economiei o constituie agricultura, avînd ca surse complementare industria, turismul, serviciile de transport, vize şi comerţ, ajutoarele externe. Culturi agricole: bataţi (principal producător pe glob), cocotieri, bananieri, plante aromatice, citrice, legume. Pescuit maritim. Exportă copră, fructe tropicale, vanilie. Importă produse industriale (maşini, utilaje) şi alimentare, combustibili. Căi rutiere: 675 km. Transport naval şi aerian. Proclamarea independen-ţei: 4 iunie 1970.

Tongatápu insulă coraligenă în S Oceanului Pacific, făcînd parte din arhipelagul Tonga . Suprafaţa: 257 km2. Oraş pr., capitala statului Tonga: Nuku´alofa . Climă tropicală. Vegetaţia: plantaţii de bananieri, cocotieri, citrice. Pescuit.

Topeka [t¬´pik¬] oraş în partea centrală a SUA, capitala statului Kansas . 120 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (cărbuni), constructoare de maşini şi utilaje, textilă, alimentară. Centru comercial (cereale, animale). Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1854.

Toríno oraş în N-V Italiei, situat pe valea rîului Pad , centrul adm. al reg. Piemonte . 1,4 mil. loc. Aeroport. Mare centru industrial: construcţii de maşini (automobile “FIAT“, tractoare, avioane, material feroviar, produse electrotehnice şi radiotehnice, aparatură electronică şi optică etc.), poligrafie, fabrici de produse chimice, textile şi alimentare. Universitate (1404). Institut politehnic (1859). Academie de arte. Conservator. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. XII–XVII), catedrală (sec. XV–XVI), biserici, case vechi. Vestigii romane. Denumirea antică: Taurasia .

Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada, situat pe ţărmul N-V al lacului Ontario , centrul adm. al provinciei Ontario . 3,9 mil. loc. Aeroport. Centru industrial, comercial şi cultural. Întreprinderi constructoare de maşini (navale, aeronautice; automobile, maşini agricole, maşini-unelte ş. a.), metalurgice (aluminiu), chimice, textile, alimentare. Instituţii financiare şi bancare. Universităţi. Teatre. Muzee. Fondat de francezi în 1720, pe lîngă fortul Toronto.

Tórres strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). Lăţime: 85–160 km. Ad. max.: 9 m. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70), cu suprafaţa totală de aproximativ 670 km2. Pescuit de perle. Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. V. de Torres.

Toscána regiune în Italia, situată în partea central-vestică a ţării, între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Suprafaţa: 23 mii km2. Populaţia: 3,5 mil. loc. Oraş. pr.: Florenţa . Industrie extractivă (petrol, metale neferoase, mercur, marmură), de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Pomicultură. Viticultură. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice şi arhitectonice. Turism.

Touamótou ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific, la E de insula Tahiti . Suprafaţa: 915 km2. Populaţia: 12 mii loc. Cocotieri, arbori de cafea şi vanilie. Este administrată de Polinezia Franceză.

Toubouaï [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific, făcînd parte din Polinezia Franceză. Suprafaţa: 164 km 2. Populaţia: 1,8 mii loc. Relief vulcanic (alt. max. 435 m). Climă tropicală umedă. Cocotieri, arbori de cafea şi de vanilie. Pescuit.

Toulón [tu´lõ] oraş în S-E Franţei, port la Marea Mediterană. 168 mii loc. Aeroport. Şantiere navale, construcţii de maşini, fabrici de mobilă, de produse chimice şi alimentare. Pescuit. Muzee. Monumente: biserici (sec. XII–XVII), primărie (sec. XVII) ş. a.

Toulouse [tu´luuz] oraş în S-V Franţei (Languedoc), situat pe flu-viul Garonne . 359 mii loc. Aeroport. Port fluvial. Construcţii de avioane, metalurgie; întreprinderi chimice, de hîrtie, textile, alimentare. Centru comercial. Universitate (1229). Muzee. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. XI–XIII), catedrală (sec. XIII), palate (sec. XVII–XVIII) ş. a. Vestigii romane. Turism.

Tours [´tuur] oraş în partea de V a Franţei (Touraine), situat pe malul drept al Loarei . 130 mii loc. Industrie constructoare de maşini (material rulant), chimică, textilă, alimentară. Piaţă agricolă (produse agricole, în special vinuri). Muzee. Monumente: biserici (sec. XII–XIII), catedrală (sec. XIII–XVI), palate, prefectură ş. a. Turism.

Trabzón oraş în N-E Turciei, port la Marea Neagră. 145 mii loc. Şantiere navale, prelucrarea metalelor; întreprinderi producătoare de ciment, obiecte de artizanat, produse textile şi alimentare. Institut politehnic. Monumente: mănăstire rupestră, biserici (sec. XIII), catedrală (sec. XIII) ş. a. În antichitate a fost colonie greacă. Vestigii romane şi bizantine. Denumirile vechi: Trapezunt, Trebizond .

Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci, devenit în anul 46 d. Hr. provincie romană, care se învecina cu Marea Neagră, provincia Moesia, Macedonia şi Marea Egee.

Trafalgár cap în S Peninsulei Iberice (Spania), la V de strîm-toarea Gibraltar . Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805, în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole.

Transilvánia provincie istorică în România, teritoriu cuprins astăzi între Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni, cunoscut şi cu denumirea Ardeal . A fost nucleul statului geto-dac Dacia , cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. În sec. X–XI, aici sunt menţionate primele formaţiuni statale (voievodate) româneşti: Gelu, Glad, Menumorut . Ocupată de unguri (sec. XI–XIII), colonizată cu saşi şi secui (sec. XIII), apoi anexată Imperiului Habsburgic, Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea naţională, limba, cultura şi credinţa pînă la independenţa deplină şi la crearea în 1918 a statului naţional unitar România.

Transnístria regiune istorică la E de Nistru, în Republica Moldova. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi, tirageţi). În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (goţi, huni, avari, bulgari, unguri, pecenegi, cumani ş. a.). Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. XVI–XVIII. La sfârşitul sec. XVIII şi în cursul sec. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul ţarist cu ruşi, ucrai-neni, germani ş. a. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R.A.S.S. Moldovenească, pe care U.R.S.S. o include, la 2 au-gust 1940, în componenţa R.S.S. Moldoveneşti. După proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova.

Trasiméne Lácul ~, lac în partea centrală a Italiei (Umbria), la 259 m alt. Suprafaţa: 128 km 2. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. Aici, în anul 217 î. Hr., armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius.

Triéste (Triést) oraş în N-E Italiei, port la golful Trieste (Marea Adriatică). 245 mii loc. Aeroport. Industrie de prelucrare a petrolului, constructoare de maşini, de ciment, poligrafică, chimică, textilă, alimentară. Port de tranzit internaţional pentru mărfuri. Universitate. Teatru. Muzee. Staţiune balneară. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. XI–XIV), castel (sec. XV–XVII), biserici (sec. IX–XV, XVII). Vestigii romane. At. doc. în 52 î. Hr. Colonie romană (Tergeste ).

Trinidád-Tobágo República ~, stat în America Centrală, situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Suprafaţa: 5 128 km2. Populaţia: 1 365 000 loc. Capitala: Port of Spain . Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase, dominate de lanţuri muntoase nu prea înalte (alt. max. 940 m, în ins. Trinidad şi 576 m, în ins. Tobago ). Climă tropicală oceani-că. Vegetaţie: păduri de esenţe preţioase (45% din teritoriu), păşuni, savane. Faună bogată (îndeosebi păsări). Ţară industrial-agrară, în curs de dezvoltare. Exploatări de petrol şi gaze naturale. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor, forestieră, chimico-farmaceutică, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr, bananieri, cocotieri, arbori de cafea şi de cacao, citrice, orez, tutun. Pescuit maritim intens. Turism în proces de reorganizare. Exportă produse petroliere, zahăr, banane, cacao, citrice. Importă petrol, maşini şi utilaje industriale, produse alimentare. Căi rutiere: 8 000 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1962.

Trípoli capitala Libiei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Aeroport. Întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, a obiectelor de artizanat, textile, alimentare. Universitate. Monumente. Vestigii romane.

Trípoli oraş în N Libanului, important port la Marea Mediterană. 245 mii loc. Punct terminus al unei conducte de petrol. Rafinării de petrol, întreprinderi ale industriei uşoare (textile, încălţăminte) şi alimentare. A fost locuit de finicieni (sec. IV î. Hr.).

Tristán da Cúnha teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic, situat la S-V de insula Sfînta Elena . Suprafaţa: 209 km2. (după unele izvoare – 104 km2). Populaţia: 400 loc. Centru adm.: Edinburg . Se cultivă secară, ovăz, legume. Cresc bovine, ovine, păsări. Relief muntos (alt. max. 3239 m, vlc. activ Eons). Climă oceanică musonică. Vegetaţie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. Faună: păsări (pinguini, albatroşi etc.), mamifere marine. Administrat de Marea Britanie.

Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia, port pe ţărmul insulei Tromsø . 54 mii loc. Construcţii navale. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. Instituţii de cercetări. Observator. Muzeu polar.

Tróndheim [´trunheim] oraş în V Norvegiei, port la Oceanul Atlantic. 140 mii loc. Aeroport. Industrie extractivă (pirite, minereuri), metalurgică, constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară (conserve de peşte). Universitate. Muzee. Catedrală gotică (sec. XII–XIV). Fondat în 997. Denumirea veche: Nidaros .

Trujillo [tru´hijo] oraş în Perú. 532 mii loc. Aeroport. Industrie de pielărie şi încălţăminte, chimică, alimentară. Universitate (1824). Muzee. Monumente: catedrală (sec. XVII), biserici baroce (sec. XVIII), clădiri în stil colonial. Fondat în 1534.

Truºéni comună suburbană a mun. Chişinău, în Republica Moldova. Centru pomicol, viticol şi de vinificaţie. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944), prozator, folclorist, animator al vieţii publice din Basarabia. At. doc. în sec. XVI.

Tsushíma [tsu´¿ima] arhipelag japonez în S Mării Japoniei, situat între Coreea şi Japonia, format din cinci insule. Suprafaţa: 709 km2. Populaţia: 60 mii loc. Pescuit.

Tsushíma [tsu´¿ima] strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ţărmul de N-V al insulei Kyûshû , care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. Lăţime: 130 km. Aici, la 27–28 mai 1905, flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză, condusă de amiralul Tôgô.

Tübingen oraş în S-V Germaniei, situat pe fluviul Neckar . 82 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi utilaje, de instrumente muzicale, poligrafică, textilă, alimentară. Universitate (1477). Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. XI–XVI), biserică şi primărie (sec. XV).

Túla oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul Upa , afluent al rîului Oka . 542 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construcţii de maşini (maşini agricole, maşini şi utilaje de transport, motociclete, arme ş.a.), întreprinderi care produc materiale de construcţii, instrumente muzicale, mobilă, textile, confecţii, produse chimice şi alimentare. Universitate. Muzee. Cetate (sec. XVI). Cunoscut din sec. XII (anul 1146).

Túlcea judeţ în S-E României. Suprafaţa: 8,4 mii km2. Populaţia: 270 mii loc. Centru adm.: mun. Tulcea . Relief de deal şi de munte. Lacuri fluviale şi de litoral. Industrie metalurgică (feroase), chimică, alimentară. Zonă agricolă: viticultură, pomicultură, legumicultură; producţie de cereale (porumb, grîu, secară); creşterea animalelor. Piscicultură. Turism.

Túlcea municipiu în România (Dobrogea), centrul adm. al jud. Tulcea. 98 mii loc. Port pe braţul Tulcea al Dunării. Aeroport. Şantiere navale. Materiale de construcţii, produse alimentare (conserve de peşte, de legume şi fructe, ulei etc.). Muzeu. Vestigii arheologice. În antichitate s-a numit Aegussus . At. doc. în 1657 (Tulcea ).

Tungúska numele a două rîuri din Federaţia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km), afluenţi ai fluviului Enisei (Siberia Centrală).

Tunís capitala Tunisiei, port la golful cu acelaşi nume, pe ţărmul Mării Mediterane. 1,4 mil. loc. Aeroport internaţional. Mare centru industrial, cu întreprinderi metalurgice, chimice, textile, alimentare. Universitate. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Bibliotecă bogată de literatură arabă. Muzee. Valoroase monumente: moschee (sec. IX), minaret (sec. XIII), mausolee, palate etc. Fondat în sec. X î. Hr. Vestigii arheologice.

Tunísia República Tunisiánă , stat în N Africii, situat pe ţărmul Mării Mediterane, între Algeria şi Libia. Include 23 de guvernorate. Suprafaţa: 164 mii km2. Populaţia: 9,1 mil. loc. Capitala: Tunis . Limba oficială: araba. Relief variat: în N lanţuri ale munţilor Atlas (alt. 1544 m); în E cîmpii litorale cu lacuri sărate; în partea centrală stepă deluroasă (alt. sub 500 m); în S un sector al deşertului Sahara . Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. Vegetaţie: păduri cu arbori de pin, stejar, plută (6% din teritoriu), plante ierboase de stepă şi de deşert. Principalele ramuri economice: agricultura, industria extractivă (fosfaţi, minereuri de fier, plumb, zinc, cărbune brun, gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime, pescuit, comerţ, turism. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. Cerealele (grîu, orz, porumb, sorg, mei) ocupă circa ¾ din suprafe ţele lucrate. Se mai cultivă curmali, citrice, viţă de vie, in, tutun, legume. Funcţionează o uzină metalurgică, fabrici de ciment, de zahăr, de uleiuri vegetale, textile. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari, ovine, caprine, cămile). Se recoltează bureţi de mare. Exportă fosforite, vin, uleiuri vegetale, măsline, curmali, citrice. Importă echipamente şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse petroliere. Admis în ONU la 12 noiembrie 1956.

Turá rîu în Federaţia Rusă (Siberia Occidentală), afluent al Tobolului . Lungime: 1 042 km. Izvorăşte din zona de mijloc a munţilor Ural.

Túrcia República ~, stat în S-V Asiei şi în S-E Europei, avînd un teritoriu cu aspect peninsular, înconjurat de Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană. Se învecinează cu Georgia (Gruzia), Armenia, Iran, Irak, Siria, Grecia şi Bulgaria. Include 76 de departamente (provincii). Suprafaţa: 780 mii km 2. Populaţia: 67,3 mil. loc. Capitala: Ankara . Limba oficială: turca. Relieful ţării este predominat de două lanţuri muntoase, care se desprind în E de Podişul Armeniei , lanţul Pontic din N (alt. max. 3 937 m) şi lanţul Taurus (alt. max. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. max. 3 917 m) din S, acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. medie 900 m). În lungul litoralului se întind cîmpii înguste, mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. Partea europeană a Turciei, extremitatea estică a Peninsulei Balcanice, reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale , cu două şiruri de munţi şi cîmpia drenată de rîul Ergene , afluent al Mariţei . Cel mai înalt vîrf, Ararat (5 165 m, în E ţării). Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Vegetaţie: păduri de foioase, plante de stepă, păşuni montane. Faună bogată. Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni, minereuri de fier, cupru, mercur, magneziu, crom, bauxită, fosfaţi, sare), extracţia şi prelucrarea unora din ele cunoscînd indici superiori pe scară mondială. Principalele ramuri: industria metalurgică (oţel, metale neferoase,) constructoare de maşini (aparataj electrotehnic şi electronic ş. a.), chimică (îngrăşăminte chimice, lacuri, vopsele), forestieră, uşoară, alimentară. În agricultură predomină culturile pomicole (nuci, caise, fistic, migdale, măsline ş.a.) şi producţia de cereale (orez, grîu, ovăz, porumb, mei). Se mai cultivă bumbac, tutun, viţă de vie, sfeclă de zahăr, cartofi, plante aromate. Ramură agricolă importantă – creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine). Pescuit intens. Este dezvoltat turismul. Se practică meşteşugurile. Exportă produse metalurgice, maşini şi utilaje electrice, bumbac, tutun, vite, piei, fructe. Importă produse petroliere, echipamente industriale, mijloace de

Túrda municipiu în România (jud. Cluj), situat pe valea Argeşului . 63 mii loc. Industrie extractivă (ghips, calcare, marne), metalurgică, a materialelor de construcţii, a sticlei, porţelanului şi faianţei, chimică, textilă, alimentară. Termocentrală. Staţiune balneară. Monumente: Palatul voievodal (sec. XV–XVI), biserici (sec. XV–XVIII) ş. a. Aşezare dacică, apoi oraş roman (Potaissa ). At. doc. în 1197.

Turkestán regiune istorică în Asia Centrală. În anii 1924–1925, partea sa vestică, împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva , au fost reorganizate în patru republici ale U.R.S.S.: Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan .

Turkmenistán stat în V Asiei Centrale, învecinat cu Kazahstan, Uzbekistan, Afghanistan, Iran şi Marea Caspică. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). Suprafaţa: 488,1 mii km2. Populaţia: 5,5 mil. loc. Capitala: Aşhabad . Limba oficială: turkmena. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu), cu masive muntoase în S (Kopet Dag , alt. max. 2942 m) şi E (Kughitang-tau , alt. max. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E (Karabil , alt. max. 980 m). Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E), care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. Climă continentală aridă. Vegetaţie xerofită de pustiu şi semipustiu, păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). Faună: jderul, arharul, căprioara, dropii, fazani. Rezervaţie naturală. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime, industria energetică şi constructoare de maşini, agricultura. Exploatări de petrol, gaze naturale, fosforite, mirabilit, sare gemă, bentonit ş. a. Funcţionează întreprinderi de produse chimice, ciment, pielărie, blănărie, textile, alimentare. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul). Se mai cultivă cereale (grîu, orz), viţă de vie, citrice, legume. Se practică sericicultura. Pescuit în Marea Caspică. Exportă combustibili, lubrifianţi, produse manufacturiere, chimice, alimentare. Importă echipamente industriale şi de transport, aparataj tehnic, electrotehnic şi electronic, bunuri de larg consum. Căi ferate: 2 120 km. Căi rutiere: 13 400 km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Turks ºi Cáicos Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componenţa arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 430 km2. Populaţia: 17 mii loc. Centru adm.: Cockburn Town . Se cultivă bananieri, citrice, sisal, porumb, legume. Exploatări de sare (din apa mării). Pescuit, colectări de bureţi de mare. Turism de amploa-re. Activitate financiar-bancară. Relief variat: accidentat, stîncos, de cîmpie litorală, nisipuri. Climă tropicală oceanică, afectată de cicloane (uragane). Administrat de Marea Britanie.

Túrku oraş în S-V Finlandei, situat pe ţărmul golfului Botnic . 206 mii loc. Aeroport. Port la Marea Baltică. Centru industrial şi cultural. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (nave, motoare, biciclete), a cimentului, de pielărie şi încălţăminte, chimică, textilă, alimentară. Universitate. Teatru. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. XIII–XV), castel (sec. XIII–XVII) ş. a. Turism. A fost capitala ţării pînă în 1812.

Túrnu-Mãguréle municipiu în România (jud. Teleorman), port fluvial, situat pe malul stîng al Dunării. 38 mii loc. Întreprinderi ale materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului, de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen- tare. Ruinele cetăţii Turnu . Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris .

Turunciúc rîu în Republica Moldova, braţ pe stînga al Nistrului. Se separă de acesta la S de com. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. Odesa, Ucraina). Lungime: 58 km.

Tuvá República ~, republică în Federaţia Rusă, în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). Suprafaţa: 170,5 mii km2. Populaţia: cca 314 mii loc. Centru adm.: Kîzîl . Industrie extractivă (azbest, cobalt, cărbuni, mercur ş.a.), forestieră, de prelucrare a metalelor, a materialelor de construcţii, textilă, alimentară. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Vînătoare.

Tuvalú stat insular în S-V Oceanului Pacific, situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). Suprafaţa: 25 mii km2. Populaţia: 11 mii loc. Capitala: Vaiacu . Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea, Niutao, Nanumanga ş.a.), avînd relief de cîmpie joasă (alt. max. 25 m). Climă ecuatorială oceanică, cu temperaturi ridicate şi precipitaţii abundente. Vegetaţie: păduri de palmieri, plantaţii de cocotieri, bananieri ş. a. Faună săracă, cu excepţia păsărilor şi peştilor. Principalele surse de venituri: pescuitul, cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale, emisiunile de mărci filatelice, servicii de transport, impozite. Se cultivă cocos, banane, ananaşi, trestie de zahăr, taro, manioc, jambu. Funcţionează mici întreprinderi textile, de materiale pentru construcţii, alimentare. Exportă copră, peşte şi produse din peşte, fructe. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Căi rutiere: 8 km. Proclamarea independenţei: 1 oc-tombrie 1978. Pînă în 1975 s-a numit Elleice.

Tver oraş în Federaţia Rusă, situat pe Volga, la N-V de Moscova. 462 mii loc. Port fluvial. Centru industrial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (vagoane, excavatoare, aparatură electrotehnică etc.), a materialelor de construcţii, chimică, textilă, alimentară. Centrală nucleară. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Galerie de arte plastice. Cunoscut din sec. XII. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin .

Týras numele antic al Nistrului , precum şi al unui oraş grecesc, întemeiat la începutul sec. VI î. Hr. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. Hr.), apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. II–III). Oraşul medieval, înălţat pe ruinele străvechiului Tyras , s-a mai numit Maurocastron , apoi Cetatea Albă, Belgorod , azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina).

Þaidám depresiune tectonică în N-E podişului Tibet , pe teritoriul Chinei. Lungime: 700 km. Lăţime: 300 km. Deşerturi nisipoase, semideşerturi, sărături. Climă temperat-continentală uscată. Vegetaţie de deşert şi sărătură. Resurse naturale. Cărbuni, petrol, minereuri de aur şi argint, sare.

Þára Báscilor comunitate autonomă în N Spaniei, locuită de basci. Suprafaţa: 7,6 mii km 2. Populaţia: 2,5 mil. loc. Centrul adm.: Vitoria . Industrie extractivă (minereu de fier, marmură), constructoare de maşini, metalurgică, alimentară. Turism.

Þára de Foc arhipelag în S Americii de Sud, separată de continent prin strîmtoarea Magellan. Suprafaţa: 72 mii km2. Partea de V a arhipelagului aparţine statului Chile, iar cea de E Argentinei. Relief muntos (în S-V) şi de cîmpie (în N-E). Climă temperată oceanică rece. Vegetaţie de stepă, de tundră şi silvică montană. Creşterea vitelor. Pescuit. Descoperit de Magellan în 1520.

Þára de Jos denumirea istorică a părţii de sud-est a Moldovei, în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, avîndu-şi reşedinţa la Vaslui.

Þára de Sus denumirea istorică a părţii de N-V a Moldovei, stăpînită din 1436 de Iliaş, fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun, avînd ca oraş de scaun Suceava.

Þára Regínei Máud teritoriu în Antarctica, la ţărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. Lipsit de populaţie permanentă. Staţiuni de cercetări ştiinţifice. Relief de platou şi masive muntoase (alt. 3630 m, 2704 m). Climă subpolară, cu vînturi puternice. Administrat de Norvegia.

Þára Româneáscã stat feudal românesc, constituit la începutul sec. XIV în urma unirii formaţiunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului, aflate pe teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre, Siret şi Milcov. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung, Argeş (Curtea de Argeş), Tîrgovişte, Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). Primul domn al Ţării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352).

Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul), folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. XVIII. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc.

Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federaţia Rusă, situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. 98 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică), textilă, de confecţii, de jucării, alimentară. Fondat în 1708. Fostă reşedinţă de vară a ţarilor ruşi, începînd din a doua jumătate a sec. XVIII. Palate, parcuri. S-a numit Ţarskoe Selo (pînă în 1937).

Þãrile de Jos denumirea istorică a regiunii europene, care cuprinde teritoriul statelor Belgia, Olanda, Luxemburg şi partea de N-E a Franţei.

Þéþina Cetátea ~, cetate în ruine, situată în apropiere de Cernăuţi, în Ucraina. At. doc. în 1395.

Þípova comună în Republica Moldova (rn. Rezina). Pe teritoriul com. se află Mănăstirea Ţipova , cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ), cu clopotniţă veche, cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. XIII). At. doc. în 1746.

Þuþóra comună în România (jud. Iaşi), pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale curţii domneşti de la Iaşi. Aici, în 1587, oastea moldoveană, condusă de Petru Şchiopul, a obţinut o victorie asupra cazacilor.

Ucayáli rîu în Perú, unul din izvoarele fluviului Amazon . Izvorăşte în zona munţilor Cordiliera Orientală , la E de masivul Coropuna . Lungime: 1650 km. Navigabil pe cursul inferior.

Ucraína stat în Europa Orientală, situat între Rusia, Moldova, România, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Belarus. Este divizat în 24 de regiuni, 2 teritorii metropolitane (Kiev, Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). Suprafaţa: 603,7 mii km2. Populaţia: 53 mil. loc. Capitala: Kiev . Limba oficială: ucraineana. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est, avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn, Podişul Podoliei, Colinele Doneţului ş. a.), cu alt. coborîte (sub 500 m), care alternează cu reg. de cîmpie (Cîmpia Polesiei, Cîmpia Niprului, Cîmpia Mării Negre ) cu alt. sub 200 m. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de munţi; în S Munţii Crimeii (alt. max. 1545 m, vf. Roman Koş ), iar în V Carpaţii Păduroşi (segmentul de nord al Carpaţilor Orientali , alt. max. 2061 m, vf. Hoverla ). Ucraina Transcarpatică aparţine cîmpiei omonime, un segment al Cîmpiei Panonice . Climă temperat-conti-nentală. Vegetaţie de pădure, stepă şi silvostepă. Faună: lupul, ursul, rîsul, vulpea, mistreţul, cerbul, dropii. Parcuri naţionale, rezervaţii naturale. Ţară cu bogate resurse naturale, cu industrie şi agricultură avansate. Expl. de cărbuni, petrol şi gaze naturale (Subcarpaţii Orientali), minereu de fier (Krivoi Rog, Kremenciug, Kerci), de mangan (Nikopol), de nichel, titan, uraniu, săruri de potasiu, sare. Sunt dezvoltate industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime, industria siderurgică, metalurgică (a neferoaselor), energetică (hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare), constructoare de maşini (agricole şi de transport, maşini-unelte, aparate şi utilaje electrotehnice, electronice şi microelectronice), chimică, forestieră şi a celulozei, textilă, alimentară. Agricultura este specializată în producţia de cereale şi animală. Se cultivă grîu, orz, ovăz, secară, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, floarea-soarelui, in, cînepă, pomi fructiferi, viţă de vie, legume, plante furajere. Se cresc bovine, porcine, ovine, păsări. Pescuit maritim şi fluvial. Turism. Staţiuni balneoclimaterice. Exportă minereuri de fier, petrol, cărbuni, gaze naturale, maşini agricole, grîu, z

Udmúrtia República Udmúrtă ~, republică în Federaţia Rusă, pe Kama , în V Uralului . Suprafaţa: 42,1 km2. Populaţia: 1,66 mil. loc. Centru adm.: Ijevsk . Industrie extractivă (cupru, minereu de fier), metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motociclete, strunguri, aparatură electrotehnică etc.), de prelucrare a lemnului, a petrolului, chimică, alimentară. Culturi agricole: grîu, secară, hrişcă, in, legume ş. a. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Avicultură. Sericicultură.

Uéle rîu în Africa, pe teritoriul Republicii Democrate Congo, unul dintre izvoarele rîului Oubangui . Izvorăşte din zona Munţilor Albaştri , de la V de lacul Albert . Lungime: 1 300 km.

Ufá oraş în Federaţia Rusă, capitala Başkiriei, în Uralul de Mijloc. 1,09 mil. loc. Aeroport. Centru industrial: construcţii de maşini (maşini energetice, utilaje şi aparate electrice, utilaje petroliere etc.), prelucrarea petrolului, a lemnului, industrie chimică, textilă, alimentară. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1574.

Ugánda República ~, stat în partea central-estică a Africii, situat la ecuator, între Republica Democrată Congo, Sudan, Kenya, Tanzania, Rwanda. Este divizat în 39 de districte, grupate în 4 pro-vincii. Suprafaţa: 241 mii km2. Populaţia: 24,82 mil. loc. Capitala: Kampala . Limbi oficiale: engleza şi swahili. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. 1000–15000 m), însoţit de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. max. 5119 m, Muntele Margherita ), munţii Virunga în S-V (alt. max. 4260 m), vulcanul Elgon în E (alt. 4321 m), cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria, George, Edward, Albert . Climă ecuatorială şi subecuatorială. Vegetaţie constînd din păduri montane (32% din teritoriu), plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. Rezervaţii naturale. Economie axată în fond pe agricultură. Pentru export se cultivă arbori de cafea, bananieri, bumbac, ceai, iar pentru consumul intern manioc, fasole, bataţi, mei, sorg, trestie de zahăr. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru, cobalt, staniu, wolfram, apatite), dar insuficient valorificate. Predomină exportul de cafea. Se importă echipamente şi utilaje industriale, ţesături. Căi ferate: 1241 km. Căi rutiere: 28 660 km.

Ulán Bátor capitala Mongoliei, cel mai mare oraş al ţării, situat pe valea rîului Tola , la 1300 m alt. 692 mii loc. Aeroport internaţional. Prelucrarea metalelor şi a lemnului, întreprinderi ale materialelor de construcţii, de produse textile şi alimentare. Universitate. Teatre. Muzee. Fondat în 1639.

Ulán-Udé oraş în Federaţia Rusă, capitala Bureatiei, pe rîul Selenga . 370 mii loc. Nod feroviar. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (locomotive, vagoane, nave fluviale etc.), a materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului, de sticlărie, textilă, alimentară. Universitate. Teatre. Muzee. Fondat în 1666. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk .

Uliánovsk oraş în Federaţia Rusă, situat pe fluviul Volga . 684 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aerodrom. Industrie constructoare de maşini (automobile, motoare, maşini-unelte, aparate electrice etc.), a materialelor de construcţii, chimică, de încălţăminte, textile şi confecţii, alimentară. Hidrocentrală. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1648. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk .

Úmbria regiune în partea centrală a Italiei, străbătută de fluviul Tibru . Suprafaţa: 8,5 mii km2. Populaţia: 828 mii loc. Centru adm.: Perugia . Zonă agricolă (grîu, orz, porumb, cartofi), pomicultură, viticultură; creşterea animalelor (ovine, bovine). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Hidrocentrale.

Ungária República Ungáră , stat în Europa Centrală, situat între Slovacia, Ucraina, România, Croaţia, Slovenia şi Austria. Include 19 comitate, 5 oraşe autonome şi capitala. Suprafaţa: 93 mii km2. Populaţia: 10,7 mil. loc. Capitala: Budapesta . Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al munţilor Carpaţi în N-E (alt. 1015 m, vf. Kékes ); munţii Bakony în V (alt. 705 m), care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E, drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa ; reg. Balaton din S munţilor Bakony. Climă temperat-continen-tală moderată. Vegetaţie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. Faună tipică Europei Centrale. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită, huilă, lignit, minereuri de mangan, de fier, petrol, gaze naturale. În proces de revigorare se află industria metalurgică, cea uşoară şi constructoare de maşini, ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze, vagoane, refrigeratoare; fontă, oţel laminat şi brut, aluminiu, îngrăşăminte minerale, ciment, mobilă, ţesături de bumbac, încălţăminte din piele naturală, produse alimentare. Principalele culturi agricole: cereale (grîu, orz, porumb, secară), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, in, cînepă), viţă de vie, pomi fructiferi, legume. O ramură rentabilă a economiei reprezintă creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări). Turism în ascensiune. Exportă mijloace de transport, echipamente industriale, energie electrică, produse alimentare, bunuri de larg consum. Importă materii prime, aparataj tehnic şi electrotehnic, articole manufacturiere. Căi ferate: 13 300 km. Căi rutiere: 29 963 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1995.

Unghéni oraş în Republica Moldova, situat pe malul stîng al Prutului, reşedinţa raionului Ungheni. 43 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Licee, şcoli de cultură generală. Muzeu etnografic. Bisericile Sf. Ierarh Nicolae (1882), Sf. Alexandru Nevski (1905). At. doc. în 1430.

Úppsala oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. 185 mii loc. Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice, poligrafice, chimice, textile şi de confecţie, alimentare. Vechi centru politic, economic, cultural şi religios. Uni-versitate (1477). Biblioteca "Carolina rediviva". Muzee. Monumente: catedrală gotică (sec. XIII–XV), castel (sec. XVI–XVII) ş. a.

Urál fluviu pe teritoriul Federaţiei Ruse şi Kazahstanului. Izvorăşte din munţii Ural şi se varsă prin două braţe în Marea Caspică. Lungime: 2428 km. Navigabil pe cursul inferior. Pînă în 1775 s-a numit Yaík .

Urál sistem muntos în federaţia Rusă, limită geografică între Europa şi Asia. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). Alt. max.: 1894 m, vf. Narodnaia . Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). Bogate resurse de subsol: cărbuni, minereuri de fier, mangan, cupru, bauxită ş. a.

Urálsk oraş în Kazahstan, situat pe fluviul Ural . 216 mii loc. Nod de comunicaţii. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice, maşini-unelte ş.a.), de reparaţii navale, chimică, textilă, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Teatru. Muzee. Fondat în 1584.

Uruguáy fluviu în America de Sud. Lungime: 1 580 km. Izvorăşte din munţii Sera do Mar (Brazilia), pe cursul mediu şi inferior formează graniţa dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . Navigabil pe cursul inferior.

Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului , stat în S-E Americii de Sud, situat la ţărmul Oceanului Atlantic, între Argentina şi Brazilia. Este divizat în 19 depar-tamente. Suprafaţa: 177,5 mii km2. Populaţia: 3,42 mil. loc. Capitala: Montevideo . Limba oficială: spaniola. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. max. 513 m), străbătută de rîul Rio Negro , afluent al fluviului Uruguay . Climă subtropicală oceanică. Vegetaţie ierboasă de păşune, pădurile ocupînd doar 2% din suprafaţă. Ţară agrară, specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne, lînă şi lapte: bovine, ovine, caprine). Se cultivă grîu, porumb, orz, floarea-soarelui, viţă de vie, pomi fructiferi, in, legume. Funcţionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje, chimice, de ciment, de pielărie, de prelucrare a lînii, de zahăr, de uleiuri vegetale, de congelare şi conservare a cărnii, textile ş. a. Pescuit maritim. Se modernizează căile de comunicaţii. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). Exportă piei, carne şi produse din carne, lînă, ţesături, ulei. Importă materii prime, echipamente şi utilaje industriale, automobile, combustibili. Căi ferate: 3 004 km. Căi rutiere: 52 000 km. Admis în ONU la 18 decembrie 1945.

Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei, situat pe valea rîului ürümqi . 1,2 mil. loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie extractivă (cărbune), metalurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Universitate.

Ussúri rîu în Asia, pe teritoriul Federaţiei Ruse, în Extremul Orient, afluent pe dreapta al Amurului . Formează un segment al graniţei cu China. Lungime: 897 km. Izvorăşte din munţii Sihote Alin .

Ussuríisk oraş în Federaţia Rusă (ţinutul Primorsk), situat pe rîul Razdolnaia . 164 mii loc. Nod feroviar. Industrie extractivă (cărbune), constructoare de maşini, textilă, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Teatru. Muzeu. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898), Nikolsk (pînă în 1926), Nikolsk-Ussuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). Fondat în 1866.

Ust-Ilímsk oraş în Federaţia Rusă (reg. Irkutsk), situat pe rîul Angara . 115 mii loc. Complex silvic. Hidrocentrală.

Ustiúrt podiş în Asia, pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului, între Marea Caspică şi lacul Aral. Suprafaţa: cca 200 mii km2. Relief cu altitudini mici. Climă continentală excesivă. Vegetaţie deşertică. Zăcăminte: petrol, gaze naturale.

Utah [´juuta] stat în partea central-vestică a SUA, în Munţii Stîncoşi . Suprafaţa: 220 mii km2. Populaţia: 1,74 mil. loc. Capitala: Salt Lake City . Expl. de cărbune, petrol, minereuri de cupru, plumb, zinc, aur, argint ş. a. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Culturi agricole: cereale, sfeclă de zahăr, legume. Creşterea animalelor (bovine, porcine).

Útrecht [´juju´trect] oraş în Olanda, situat în delta Rinului , centrul adm. al provinciei Utrecht . 235 mii loc. Nod feroviar. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradiţii. Universitate (1636). Muzee. Monumente: catedrală gotică (sec. XIII–XVII), biserică romanică (sec. XIV). Oraş antic, fortăreaţă (anul 48 î. Hr.).

Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei, situat la poalele munţilor Himalaia , în cîmpia Gangelui . Suprafaţa: 295 mii km2. Populaţia: 140 mii loc. Capitala: Lucknow . Reg. agricolă (cereale, porumb, orez, trestie de zahăr, bumbac, arahide etc.). Industrie alimentară, constructoare de maşini, a hîrtiei, de pielărie şi încălţăminte, chimică, textilă. Meşteşugărit.

Uzbekistán República ~, stat în Asia Centrală, învecinat cu Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Afghanistan şi Turkmenistan. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. Suprafaţa: 447 400 km2. Populaţia: 25,5 mil. loc. Capitala: Taşkent . Limba oficială: uzbeka. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică), care cuprinde pustiul Kîzîlkum , podişul deşertic Ustiurt , cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral , din masivele muntoase din V munţilor Tian-Shan (alt. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. 2000–5000 m) (în E şi S-E), din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. Climă continentală uscată. Vegetaţie de pustiu şi semipustiu; păşuni alpine. Faună: urşi, antilope, şacali, dropii, fazani. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Exploatări de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de cupru, fluoritice, plumb, zinc, aur, mangan ş. a. Industrie constructoare de maşini agricole, chimică, textilă, a materialelor de construcţie, alimentară. În agricultură (concentrează 1/3 din populaţia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul), cerealiere (grîu, porumb, orz, orez), pomicole, viticole, legumicole. Sunt dezvoltate creşterea animalelor (ovine, în special rasa caracul, bovine, porcine, păsări), sericicultura. Exportă maşini agricole, metale feroase şi neferoase, produse chimice, articole ale industriei uşoare (ţesături, tricotaje ş. a.). Importă echipamente şi utilaje industriale, combustibili, aparataj tehnic şi electronic. Căi ferate: 6800 km. Căi rutiere: 89 207 km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Váasa [´vaasa] oraş în S-V Finlandei, port la golful Botnic. 57 mii loc. Industrie mecanică, de prelucrare a lemnului, a hîrtiei, textilă şi de confecţii, chimică, alimentară. Reparaţii navale. Instituţii de învăţămînt superior. Muzeu.

Vádul lui Isác comună în Republica Moldova (rn. Cahul), situată pe malul stîng al Prutului. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. XV–XVI).

Vadúz [fa´duts] capitala statului Liechtenstein, situat pe fluviul Rin . 5 mii loc. Centrul unei regiuni viticole. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie, maşini-unelte ş. a.), textilă şi de confecţii, alimentară (conserve, vinuri). Instituţii financiare. Galerii de tablouri, muzeul poştei (de mărci), castel (sec. XVI). Turism.

Vaigáci insulă în Oceanul Arctic, situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . Suprafaţa: 3,4 mii km2. Relief deluros (alt. medie 150 m). Climă aspră. Lacuri, bălţi. Vegetaţie de tundră. Fără populaţie stabilă. Posesiune a Federaţiei Ruse.

Valáhia denumire veche pe care străinii au dat-o Ţării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ).

Valdái podiş în Federaţia Rusă, situat în N-V Cîmpiei Ruse , la izvoarele Volgăi, Niprului şi Dvinei de Vest. Alt. medie: 343 m. Numeroase lacuri. Păduri de conifere.

Valéncia oraş în E Spaniei, situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. 778 mii loc. Nod feroviar. Port. Aerodrom. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară (conserve de legume şi fructe, sucuri ş. a.). Artizanat. Universităţi. Muzeu de arte. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală, palat etc.). Staţiune balneoclimaterică. Turism.

Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. Suprafaţa: 23,3 mii km2. Populaţia: 3,9 mil. loc. Culturi agricole: cereale, bumbac, citrice, măslini, viţă de vie, legume. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Oraşe pr.: Valencia, Alicante, Castellón de la Plana .

Vallétta La ~, capitala statului Malta, port la Marea Mediterană. 16 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Şantiere navale. Centru comercial şi turistic. Staţiune balneoclimate-rică. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală, biserici, clădiri). Muzeu arheologic. Capitală din 1570.

Valparaíso oraş în Chile, situat într-un golf al oceanului Pacific. 280 mii loc. (600 mii loc. în conurbaţie). Port maritim. Centru comercial şi industrial: şantiere navale, metalurgia cuprului, rafinării de petrol, prelucrarea lemnului, întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. Muzee. Bază militară maritimă. Fondat în 1536.

Válul lui Traián denumirea străvechilor fortificaţii de pămînt din cuprinsul spaţiului dacoroman, construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. Cahul şi în reg. Odesa, Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. Leova,Cimişlia, Căuşeni). Cf. Valul lui Traian din România, în lungime de cca 235 km, de lîngă Turnu-Măgurele (jud. Teleorman), de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpaţilor Meridionali, atestat cu numele latin Limes Transalutanus . Şi-au pierdut importanţa militară după 246, cînd romanii au părăsit Dacia.

Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific, în apropierea ţărmului nord-american. Suprafaţa: 34 mii km2. Populaţia: 400 mii loc. Oraş pr.: Victoria . Relief muntos (alt. max. 2200 m, vf. Victoria ). Climă temperată maritimă umedă. Păduri. Expl. forestiere. Zăcăminte de cărbuni. Turism.

Vancouver [væn´kuuv¬] oraş în S-V Canadei, situat pe ţărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). 473 mii loc. (1,5 mil. loc. în conurbaţie). Port. Aeroport. Centru comercial şi industrial: şantiere navale, rafinării de petrol, construcţii de maşini, prelucrarea lemnului, a hîrtiei; produse alimentare: zahăr, conserve de carne, de peşte, de fructe şi legume. Universităţi. Staţiune climaterică. Turism.

Vänern [´veen¬rn] lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). Suprafaţa: 5,59 mii km2. Ad. max.: 98 m. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv .

Vanuátu República ~, stat insular în S-V Oceanului Pacific, situat la N-E de Australia. Divizat în 6 districte. Suprafaţa: 14760 km2. Populaţia: 197 mii loc. Capitala: Port Vila . Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule, din care 12 sunt mai mari: Santo, Malalkula, Erromango, éfaté ş.a. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică), format din culmi şi piscuri înalte (alt. max. 1879 m, Tabwemasana , pe ins. Santo ), cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. Climă tropicală umedă, afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. Vegetaţie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafaţa ţării. Faună: crocodili, şerpi, diverse specii de păsări. Economie bazată pe agricultură, creşterea animalelor (bovine, ovine), pescuit, servicii de turism. Se cultivă fructe, copră, cocotieri, arbori de cacao, arbori de cafea, bananieri, arahide, porumb. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan, aur, argint, diamante), textilă, alimentară. Exportă copră, cafea-boabe, carne, băuturi. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice), produse chimice, combustibili. Căi rutiere: 1 130 km. Admis în ONU la 15 septembrie 1981.

Varánasi oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), situat pe malul stîng al Gangelui. 1,1 mil. loc. Nod feroviar şi rutier. Aeroport. Centru comercial şi industrial (produse textile, de sticlărie, alimentare, de artizanat). Universităţi. Centru religios al hinduşilor (temple, moschei, palate). Pînă în 1957 s-a numit Benares .

Vardár fluviu în Peninsula Balcanică. Izvorăşte din Munţii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). Trece prin Skopje . Lungime: 420 km. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior.

Várna oraş în N-E Bulgariei, situat pe ţărmul Mării Negre. 312 mii loc. Port maritim. Aeroport. Şantiere navale, prelucrarea metalelor şi a lemnului, întreprinderi de produse chimice, textile şi de confecţii, alimentare. Pescuit. Staţiune balneară internaţională. Centru turistic. Universitate. Muzee. Vestigii antice. Fostă colonie gre-cească Odessos . În anii 1949–1957 s-a numit Stalin .

Varºóvia capitala Poloniei, oraş situat pe Vistula . 1,67 mil. loc. Port fluvial. Aeroport internaţional. Mare centru politic, economic şi cultural. Industrie constructoare de maşini (automobile), produse electrotehnice şi radiotehnice, aparatură fină şi optică etc., chimică, poligrafică, farmaceutică, textilă, de tricotaje şi confecţii, alimentară. Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Biblioteci. Muzee. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. XIV), castel regal (sec. XIII–XVIII), biserici (sec. XVII–XVIII), palate, edificii vechi şi noi. At. doc. în sec. XIII.

Vaslúi judeţ în E României (Moldova), pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . Suprafaţa: 5,3 mii km2. Populaţia: 465 mii loc. Centru adm.: mun. Vaslui. Relief de dealuri şi coline. Climă continentală. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Se cultivă cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, viţă de vie, pomi fructiferi, legume. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine). Rezervaţii naturale. Locuri istorice (Podul Înalt ). Turism.

Vaslúi municipiu în E României, centrul administrativ al jud. Vaslui, situat pe valea Bîrladului , la confluenţa cu rîul Vaslui . 82 mii loc. Întreprinderi ale materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului (mobilă), textile şi de confecţii, alimentare (uleiuri vegetale, produse lactate şi de panificaţie ş. a.). Instituţii de învăţămînt superior. Teatru. Muzee. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Ion , ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490), mausoleul lui Peneş Curcanul şi al dorobanţilor eroi din Vaslui, căzuţi la Plevna în 1877; Podul Înalt (la S de Vaslui), unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. At. doc. în 1375. Reşedinţă a lui Ştefan cel Mare, vechi centru adm. de ţinut şi de judeţ.

Vaslúi rîu în România, afluent pe stînga al Bîrladului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. Local numit şi Vasluieţ .

Vaticán Státul ~, stat în S Europei, situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia), fiind amplasat pe colina Vatican . Suprafaţa: 0,44 km2. Populaţia 1000 loc. Capitala: Vatican . Limbi oficiale: latina şi italiana. Cuprinde piaţa San Pietro, bazilica San Pietro, Palatul Vatican, cîteva muzee, grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. A luat fiinţă în sec. al VIII-lea, cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Obţine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano, încheiate la 11 februarie 1929. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian, anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la, arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). Stat independent. Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. Vaticanul îşi finanţează activitatea din contul veniturilor depuse de organizaţiile bisericii catolice, din propriile venituri şi din cele provenite în urma operaţiilor bancare. Este unul dintre cei mai mari acţionari şi investitori din lume. Dispune de acţiuni ale renumitelor întreprinderi “General Motors”, “Shell”, “Gulf Oil”, “General Electric” ş.a. Susţine relaţii cu cele mai mari bănci din SUA, Marea Britanie, Italia. O sursă de venit constituie emisiunile de mărci poştale.

Vátra Dórnei oraş în România (jud. Suceava), situat pe valea Bistriţei . 20 mii loc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, ale industriei uşoare şi alimentare. Staţiune balneoclimaterică (ape minerale, nămol de turbă). Muzeu. Biserici (sec. XVIII–XIX), edificii administrative. Turism.

Vättern [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei, la 76 m alt. Suprafaţa: 1,9 km2. Ad. max.: 119 m. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg.

Vaud [´voo] canton în S-V Elveţiei, pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). Suprafaţa: 3,2 mii km2. Populaţia: 602 mii loc. Centru adm.: Lausanne . Zonă agricolă (viticultură). Creşterea animalelor (bovine, porcine). Turism. Fondat în 1803.

Vãrátec Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul satului Văratec (com. Agapia, jud. Neamţ). Fondată în 1785. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. Muzeu: icoane argintate (sec. XVI–XVIII), broderii (sec. XVIII), obiecte de valoare. Atelier pentru ţesut covoare. Mormîntul Veronicăi Micle.

Vãrzãréºti Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, în com. Vărzăreşti, rn. Nisporeni. Întemeiată în sec. XV. Biserica Naşterea Maicii Domnului , zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia.

Veátka oraş în Federaţia Rusă, situat pe rîul cu acelaşi nume. 495 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Port fluvial. Industrie constructoare de maşini (strunguri, instrumente electrotehnice, aparate radio şi electronice), de prelucrare a lemnului, textilă şi de confecţii, alimentară. Ceramică artistică. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Monumente: catedrală (sec. XVII), clădiri vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1374. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov .

Veátka rîu în Federaţia Rusă, afluent pe dreapta al Kamei . Lungime: 1 367 km. Trece prin oraşul Veatka . Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km).

Veázma oraş în Federaţia Rusă, la N-E de Smolensk, situat pe rîul cu acelaşi nume. 62 mii loc. Construcţii de maşini, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, de prelucrare a inului, textile, alimentare. Instituţii de învăţămînt superior şi de cultură generală. Muzee. Catedrală (sec. XVII). Cunoscut din 1239.

Veázma rîu în Federaţia Rusă, în reg. Smolensk, afluent pe stînga al Niprului . Lungime: 147 km.

Velíko T´ãrnovo oraş în N Bulgariei, situat pe fluviul Iantra . 78 mii loc. Industrie constructoare de maşini, electrotehnică şi electronică, chimică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universitate. Muzeu arheologic. Monumente: cetate în ruine (sec. XII–XIV), palat regal (sec. XIII), biserici (sec. XIV–XVII). Capitala celui de-al doilea ţarat bulgar (1187–1393). Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo .

Venéþia oraş în N-E Italiei, situat pe un grup de insule din laguna Veneţia a Mării Adriatice. 340 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier, maritim). Canale (în loc de străzi), concentrate în Canal Grande . Numeroase poduri (cca 400). Cartiere urbane: Marghera, Mestre, Murano, Burano ş. a. Industrie metalurgică (neferoase), a construcţiilor navale, de prelucrare a metalelor, a petrolului, de sticlărie, faianţă şi porţelanuri, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Artizanat (obiecte de artă din sticlă, porţelanuri şi din lemn încrustat, din metale; dantele, ţesături etc.). Centru comercial. Staţiune balneară (Lido ). Ansambluri arhitecturale: bazilici, biserici, palate, case de locuit ş. a. Academie de arte. Teatre. Muzee. Turism.

Venezuéla [venesw´ela] República ~, stat în N Americii de Sud, situat la ţărmul Oceanului Atlantic, între Guyana, Brazilia, Columbia şi Marea Caraibilor. Include 22 de state, 1 district federal, 2 teritorii federale. Suprafaţa: 917 mii km2. Populaţia: 24,7 mil. loc. Capitala: Caracas . Limba oficială: spaniola. Relieful ţării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lanţurile munţilor Cordiliera Anzilor (alt. max. 5 007 m, vf. Bolivar ); în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluenţii săi (Caroni, Caura, Apure, Meta ş. a.); în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. max. 2772 m, vf. Roraima ). Lacul principal – Maracaibo . Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. Vegetaţie de pădure şi de savană. Faună bogată. Dispune de bogate resurse de subsol: petrol, bauxită, minereuri de fier, aluminiu. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime, siderurgică, constructoare de maşini, forestieră, a materialelor de construcţie, farmaceutică, textilă, alimentară. Principalele culturi agricole: porumb, manioc, orez, banane, cafea, cacao, trestie de zahăr, bumbac, tutun. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Pescuit maritim. Turism. Exportă petrol şi produse petroliere, minereu de fier, cafea, cacao. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, cereale, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 363 km. Căi rutiere: 93472 km. Admis în ONU la 15 noiembrie 1945.

Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului, port la golful Mexic . 470 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie metalurgică (aluminiu), constructoare de maşini (nave, automobile asamblate, maşini-unelte, aparatură electrotehnică), de prelucrare a petrolului, petrochimică, textilă şi de confecţii, a tutunului, alimentară. Centru comercial. Staţiune balneară. Export de zahăr, cafea, bumbac, banane etc. Monumente de arhitectură (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1519.

Verdún [ver´dœ˜¤ oraş în N-E Franţei (Lorena), situat pe rîul Meuse . 30 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Monumente istorice şi arhitectonice: fortificaţii în ruine (sec. XIV), catedrală (sec. XI–XII), primărie (sec. XVII) ş. a. Muzee. Turism. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane, care s-a terminat cu victoria armatei franceze, oprind ofensiva armatei germane spre Paris (Bătălia de la Verdun ).

Verhoiánsk oraş în Federaţia Rusă, în N-E Siberiei, situat pe rîul Iana . 2,5 mii loc. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). Fondat în 1638.

Vermónt [v¬r´mant] stat în N-E SUA. Suprafaţa: 25 mii km2. Populaţia: 563 mii loc. Capitala: Montpelier. Relief muntos în partea centrală (munţii Green din lanţul Apalaşilor ; alt. max. 1 340 m), de dealuri în V şi de podiş în E, cu vîrfuri muntoase izolate. Rîu pr.: Connecticut . Numeroase lacuri (cca 400). Zăcăminte: roci de construcţie, talc, azbest. Expl. forestiere. Construcţii de maşini (maşini-unelte, utilaje), prelucrarea lemnului, producţia materialelor de construcţie, a hîrtiei, a articolelor de textile şi confecţii; produse alimentare (lactate, sucuri, conserve). Culturi agricole: grîu, porumb, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea intensivă a animalelor (bovine, porcine, ovine). Stat federal din 1791.

Veróna oraş în N Italiei (Veneto), situat pe rîul Adige . 270 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian). Construcţii de maşini, prelucrarea lemnului; fabrici textile, de hîrtie, de produse chimice şi alimentare. Centru comercial şi turistic. Vestigii romane. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. I), catedrală (sec. VIII), castel (sec. XIV, azi muzeu de artă), palate, pieţe, clădiri în stil baroc etc.

Versáilles [ver´saai] oraş în Franţa, la 15 km S-V de Paris, făcînd parte din conurbaţia capitalei. 96 mii loc. Industrie constructoare de maşini, chimică, textilă şi de confecţii, alimentară. Academie. Centru religios şi turistic. Fostă reşedinţă regală. Valoroase monumente arhitectonice: palate, catedrală, biserici, teatre etc. Locul de încheiere a unor tratate internaţionale: Tratatul de pace de la ~ , din 1783, prin care se recunoaşte independenţa a 30 de state ale Americii; Tratatul de pace de la ~, din 1919, prin care se pune capăt primului război mondial.

Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică, pe ţărmul golfului Napoli , în Italia meridională. Alt. max.: 1277 m. Erupţii puternice: în 63 şi 79 î. Hr., în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum, Pompei şi Stabiae ; în 1906, care a produs modificări în configuraţia conului. Pe versanţi se practică viticultura şi pomicultura. Observator permanent.

Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). 112 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie metalurgică, constructoare de maşini, chimică, de prelucrare a cauciucului, textilă şi de confecţii, alimentară. Centru comercial. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman, apeduct). Monumente arhitectonice: Domul (sec. XIV–XVI), biserică gotică (sec. XIII–XIV), palate (sec. XVI). Turism.

Victória capitala Republicii Seychelles, port la Oceanul Indian, situat în insula Mahoré . 26 mii loc. Port. Industrie uşoară, alimentară. Pescuit. Turism.

Victória mare cascadă în S Africii, pe fluviul Zambezi , la graniţa dintre Zambia şi Zimbabwe. Înălţime: 122 m. Lăţime: cca 1800 m. Hidrocentrală. Parc naţional. Turism.

Victória insulă în Arhipelagul Arctic Canadian, între insulele Banks şi Prinţul Wales . Suprafaţa: 217,2 mii km2. Populaţia: 1,1 mii loc. (eschimoşi). Relief deluros (alt. max. 600 m). Climă subarcti-că. Vegetaţie de tundră. Posesiune canadiană.

Victória lac în Africa Ecuatorială, pe teritoriul statelor Kenya, Tanzania şi Uganda. Suprafaţa: 69,5 mii km 2. Ad. max.: 80 m. Este cel mai mare lac din Africa. Pescuit. Navigabil. Este bîntuit de furtuni.

Victória oraş în Canada, în S-E insulei Vancouver . 101 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. Turism. Fondat în 1843. Denumit după regina Angliei.

Viéna capitala Austriei, situată pe Dunăre, într-o cîmpie din apropierea Alpilor , la poalele munţilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). 1,64 mil. loc. Nod feroviar şi rutier. Port fluvial. Aeroport internaţional. Mare centru economic şi cultural. Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, utilaje şi aparataj electrotehnic, aparatură medicală şi optică), de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă), poligrafică, a hîrtiei, de pielărie şi încălţăminte, de instrumente muzicale, textilă şi de confecţii, alimentară. Instituţii financiar-bancare internaţionale. Academie de ştiinţe. Universitate (1365). Monumente istorice şi arhitectonice: palate, castele, catedrală, biserici. Muzee. Teatre. Opera din Viena. Academia de arte. Industrie cinematografică. Parcuri. Turnul de televiziune (cca 300 m). Vestigii romane. Denumirea antică (latină): Vindobona .

Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos, situată pe fluviul Mekong . Nod de comunicaţii. Port fluvial. 443 mii loc. Aeroport. Centru comercial. Întreprinderi de pielărie, textile (ţesături din bumbac şi din lînă, şaluri), de prelucrare a lemnului, alimentare (decorticării de orez). Produse de artizanat. Universitate. Monumente arhitectonice (pagode, temple). Capitala Republicii Laos din 1975.

Vietnám República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ţărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafaţa: 335 mii km2. Populaţia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N munţii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S munţii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegetaţie: păduri cu arbori de esenţe preţioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimuţe, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfaţi, sare). Subsolul mai conţine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de electricitate pentru consumul intern. Se practică pescuitul. Ramura de bază a economiei o constituie totuşi agricultura. Se cultivă orez, trestie de zahăr, ceai, cafea, bataţi, manioc, arbori de cauciuc, bananieri, citrice. Mai puţin practicată este creşterea vitelor. Exportă orez (locul 2 în lume), trestie de zahăr, ceai, cafea, petrol brut, cauciuc, produse din peşte. Importă maşini agricole, echipamente şi utilaje industriale, piese de schimb, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 2 605 km. Căi rutiere: 105 mii km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Viliia (Neris Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Teţcani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localităţii Burdiug (reg. Cer-năuţi, Ucraina). Lungime: 50 km.

Vílnius capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confecţii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiinţe. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Víña del Mar [´vi¤a del´mar] oraş în Chile, în aglomeraţia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Staţiune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism.

Vínniþa oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmenţi, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confecţii şi tricotaje, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV.

Virgíne Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafaţa: 497km2. Populaţia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie.

Virgíne Americáne Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuliţe din componenţa arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 350 km 2. Populaţia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne Británice Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafaţa: 153 km 2. Populaţia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Plantaţii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul naţional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegetaţie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia [v¬r´d3inj¬] stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafaţa: 110,7 mii km 2. Populaţia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lanţul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construcţii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest stat în partea de E a SUA, în munţii Apalaşi. Suprafaţa: 62,75 km 2. Populaţia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universităţi. Muzee. Turism. Parcuri naţionale.

Vístula fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (munţii Carpaţi) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil.

Vítebsk oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încălţăminte, textilă, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974.

Vítoºa masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc naţional.

Vîlcea judeţ în România, în partea central-sudică a ţării, la S de Carpaţii Meridionali. Suprafaţa: 5,7 mii km 2. Populaţia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuarţ, mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezervaţii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vladikavkáz oraş în Federaţia Rusă, în munţii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confecţii, alimentară. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990).

Vladivostók oraş în Federaţia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Reparaţii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860.

Vojvódina provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la graniţa cu România. Suprafaţa: 21,5 mii km2. Populaţia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construcţii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confecţii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, viţă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Piaţă agricolă.

Vólga fluviu în Federaţia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluenţi: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluenţi şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă.

Volgográd oraş în Federaţia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunicaţii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: Ţaríţîn (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961).

Volînia regiune în N-V Ucrainei. Suprafaţa: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Luţk . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ).

Vólogda oraş în Federaţia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construcţii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Piaţă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147.

Vólta fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluenţa a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distanţă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vorónej oraş în Federaţia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construcţii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Piaţă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585.

Voronéþ Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localităţii Voroneţ, subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele voroneţean şi Psaltirea voroneţeană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO.

Vosgi Múnţii ~, masiv muntos în N-E Franţei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înalţi , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înălţimi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduriţi. Trecători înalte. Parc natural. Turism.

Vráncea judeţ în E României, în zona de curbură a Carpaţilor. Suprafaţa: 4 863 km 2. Populaţia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construcţie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Staţiuni balneoclimaterice. Turism.

Vráncei Múnţii ~, sistem muntos în Carpaţii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezervaţii naturale. Situri arheologice.

Vránghel insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despărţită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafaţa: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegetaţie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Aparţine Rusiei.

Vúkovar oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurbaţie). Fabrici de încălţăminte, textile, alimentare.

Vulcáno insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafaţa: 30 km2. Populaţia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erupţii în 1888, 1890, 1906. Turism.

Wake [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafaţa: cca 8 km 2. Populaţia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegetaţie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Wales [´wejlz] peninsulă pe ţărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte (Munţii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism.

Wales Prínţul de ~, cap pe ţărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V).

Wáshington [´wo¿iht¬n] capitala federală a SUA, situată în E ţării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurbaţie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construcţie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, instituţiile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universităţi, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wáshington stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafaţa: 176,5 mii km2. Populaţia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construcţii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Piaţă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componenţa SUA din 1889.

Waterlóo [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coaliţia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Franţei.

Wéddell [´wedl] Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ţărmul Antarcticii, între peninsulele Ţara lui Graham, Ţara Prinţesa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafaţa: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell.

Wéllington [´weliht¬n] capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ţării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Instituţii de cercetări ştiinţifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ţării din 1931 .

Wíesbaden [´viisbaad¬n] oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele munţilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, fluvial, rutier). Construcţii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită staţiune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX).

Wight [´wait] Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafaţa: 381 km2. Populaţia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. 127 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport internaţional. Industrie textilă (lînă), de confecţii, alimentară. Centru comercial. Fondat de germani în 1890. Capitala statului Africa de Sud (1892), administrat de acest stat pînă în 1990, cînd Namibia şi-a declarat independenţa.

Wínnipeg [´winipeg] lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). Suprafaţa: 24,6 mii km2. Ad. max.: 28 m. Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . Pescuit. Navigabil.

Wínnipeg oraş în S Canadei, centrul adm. al provinciei Monitoba . 618 mii loc. Nod de comunicaţii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a petrolului şi a lemnului, poligrafică, alimentară. Centru comercial (pentru grîu), financiar şi cultural. Universităţi. Teatre. Muzeu. Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ).

Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA, între Lacul Superior, lacul Michigan şi fluviul Mississippi . Suprafaţa: 169,7 mii km2. Populaţia: 5 mil. loc. Capitala: Madison . Relief deluros şi de cîmpie. Industrie extractivă (minereuri de fier, zinc), constructoare de maşini (mijloace de transport, maşini agricole, motoare, maşini şi aparate electronice), de prelucrare a lemnului, textilă şi de confecţii, alimentară. Culturi agricole: porumb, ovăz, tutun, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Turism.

Worms [vorms] oraş în Germania (Renania – Palatinat), port pe fluviul Rin. 76 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie textilă şi de confecţii, alimentară, a materialelor de construcţii. Centru comercial. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. XII–XIII), Domul, biserici (sec. XI–XIV), sinagogă (sec. XI). Monumentul lui Luther (1868). Muzeu. Turism.

Wroc/law [´vrotswaf] oraş în S-V Poloniei, situat pe Oder (Odra), în bazinul Sileziei . 645 mii loc. Port pe Oder. Aeroport. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (locomotive, vagoane, electromotoare, aparate de radio s. a.), de pielărie, chimică, textilă, alimentară. Universitate şi alte instituţii de învăţămînt superior (institut de medicină, politehnic). Teatre. Muzee. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală, biserici (sec. XIII-XIV), primărie (sec. XIV–XVI). Turism.

Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia), situat pe valea rîului Wupper , afluent al Rinului . 382 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, utilaje şi aparate electronice ş. a.), mecanică, a hîrtiei, chimico-farmaceutecă, textilă, alimentară. Universitate. Teatru. Muzeu.

Wyoming [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. Suprafaţa: 253,6 mii km2. Populaţia: cca 500 mii loc. Centru adm.: Cheynne . Relief de podiş (în E) şi muntos (în V, Munţii Stîncoşi ). Zăcăminte: petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, aur, bauxită ş. a. Industrie extractivă, textilă (lînă), alimentară (zahăr, preparate din carne ş. a.). Creşterea animalelor (bovine, porcine). Turism. Stat federal din 1890.

Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). 38 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun, fructe, legume). Centru comercial.

Xi´án (Sián) oraş în China, centrul adm. al provinciei Shaanxi . 2,8 mil. loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzeu. Monumente arhitectonice (pagode, moschee). Fondat în sec. IV î. Hr.

Xingú rîu în Brazilia, afluient pe dreapta al Amazonului . Lungime: 1 980 km. Izvorăşte din Serra do Roncador . Cascade. Parc naţional.

Xinning [si'nih] (Si-Ning) oraş în China, centrul adm. al provinciei Qinghai . 302 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Întreprinderi siderurgice, chimice, textile, alimentare. Centru comercial.

Xinzhú oraş în N-V insulei Taiwan , port la strîmtoarea Taiwan . 292 mii loc. Nod feroviar şi rutier. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial.

Yalujiáng fluviu în Asia Orientală, la graniţa dintre China şi Córeea. Lungime: 813 km. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Parţial navigabil.

Yámagata oraş în Japonia (Honshû), la N-E de Nügata . 238 mii loc. Aeroport. Industrie metalurgică, chimică, textilă, alimentară. Universitate.

Yámunâ [´jamuna] rîu în India, afluent pe dreapta al Gangelui. Lungimea: 1 370 km. Izvorăşte din munţii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. Considerat fluviu sacru al hinduşilor.

Yangôn [jœh´gon] capitala Birmaniei, port în delta fluviului Irrawaddi . 4 mil. loc. în conurba-ţie. Aeroport internaţional. Port fluvio-maritim. Rafinării de petrol. Întreprinderi de reparaţii navale, de prelucrare a lemnului, textile şi de confecţii, alimentare. Artizanat. Centru comercial (export de orez, bumbac, lemn, zinc ş. a.). Universitate. Muzee. Monumente: pagode, temple. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon , anterior – Okkala (pînă în 1955), apoi – Dagon . Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948).

Yangtze (Changjiang Fluviul Albástru ) , fluviu în China, cel mai lung fluviu din această ţară – 5980 km. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . Pescuit. Parţial navigabil.

Yangzhóu [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei, port la Marele Canal Chinez . 315 mii loc. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole, de produse textile şi alimentare (decorticări, uleiuri vegetale, preparate din carne ş.a.).

Yaoundé [jaun´de] capitala Republicii Camerun. 800 mii loc. Aeroport internaţional. Prelucrarea metalelor şi a lemnului, întreprinderi textile şi alimentare. Centru comercial. Universitate. Fondat în 1895.

Yáren [´jaren] capitala Republicii Nauru, situată în S-V insulei omonime. Populaţia: cca 700 loc. Export de fosfaţi.

Yéllowstone [´jeloustoun] platou vulcanic în N-V SUA, situat între culmile Munţilor Stîncoşi , la 2500 m alt. Suprafaţa: cca 8850 km2. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. Păduri întinse. Faună bogată: bizoni, urşi negri, lupi albi, berbeci sălbatici, castori etc. În 1872 teritoriul plato-ului a fost declarat parc naţional.

Yéllowstone [jeloustoun] rîu în N-V SUA, afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Lungime: 1080 km. Izvorăşte din Munţii Stîncoşi. Canion. Cascade.

Yémen República Arabă ~, stat în Asia de Sud-Vest, situat în S-V peninsulei Arabia, între Arabia Saudită, Oman şi Marea Roşie. Include şi insulele Perim, Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). Este divizat în 17 provincii. Suprafaţa: 555 mii km2. Populaţia: 18,8 mil. loc. Capitala: Sanaa . Limba oficială: araba. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Munţii Yemenului (alt. max. 3760 m), însoţiţi de o cîmpie îngustă de litoral; în E podişul Hadramaut ; în N deşertul Rub-al-Khâlî . Climă tropicală uscată. Vegetaţie deşertică, de savană şi silvică în munţi, pe suprafeţe reduse; oaze. Faună: şacali, hiene, vulturi, maimuţe, şerpi, păsări migratoare. Economie în dezvoltare, cu multe ramuri tradiţionale. Dispune de variate zăcăminte (cupru, zinc, plumb, molibden, aur), sunt valorificate în parte cele de petrol, de gaze naturale. În agricultură este concentrată majoritatea populaţiei active (60–65%). Principalele culturi: mei, sorg, orz, grîu, bumbac, cafea, trestie de zahăr, fructe, legume. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine, cai arabi, cămile). Pescuit intens. Funcţionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole, precum şi producătoare de ciment, sticlă, mobilă, covoare, încălţăminte, ţesături, zahăr, conserve. Exportă cafea, bumbac, lînă, piei. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Admis în ONU la 30 septembrie 1947.

Yokoháma oraş în Japonia, situat în insula Honshû , pe ţărmul vestic al golfului Tokio . 3,2 mil. loc. Principal port al Japoniei. Aeroport. Mare centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construcţii de automobile, material rulant, utilaj electroener-getic, petrochimie; produse din sticlă şi ceramică, textile, alimen-tare. Centru comercial, financiar şi cultural. Universităţi. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). Monumente.

York [´jook] peninsulă în N-E Australiei, situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . Relief muntos şi de cîmpie. Climă tropicală. Păşuni. Resurse de subsol: aur, plumb, bauxită ş. a. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. S şi 142°32´ long. E).

Yucatán [juka´tan] peninsulă în N Americii Centrale, pe coasta Oceanului Atlantic, între golful Mexic şi Marea Caraibilor . Suprafaţa: cca 180 mii km2. Populaţie rară. Relief de cîmpie joasă. Climă tropicală secetoasă. Vegetaţie xerofită. Situri arheologice (cultura maya). Turism.

Yucatán [juka´tan] strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Lăţime: 200–220 km. Ad.: 90–1 270 m.

Yúkon [´juukon] fluviu în America de Nord, pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). Lungime: 3 185 km. Se formează prin confluenţa rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering .

Yúkon [´juukon] teritoriu în N-V Canadei, la graniţa cu SUA (Alaska). Suprafaţa: 483,5 mii km2. Populaţia: 32 mii loc. Centru adm.: White horse . Zăcăminte: aur, argint, plumb, zinc, cupru, cărbune. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Păduri la altitudini nu prea mari.

Yunnán [jun´nan] provincie în S Chinei. Suprafaţa: 436,2 mii km 2. Populaţia: 41 mil loc. Centru adm.: Kunming . Relief muntos. Climă tropicală de altitudine. Industrie extractivă (cărbune, minereu de fier), metalurgică, textilă şi de confecţii, alimentară. Zonă agricolă.

Zádar oraş în Croaţia, situat pe ţărmul Mării Adriatice. 78 mii loc. Port maritim. Aeroport internaţional. Construcţii de maşini, întreprinderi textile şi de confecţii, de produse alimentare (vinuri, conserve de peşte). Pescuit. Muzeu. Staţiune turistică. Monumente medievale: biserică (sec. IX–XI), catedrală (sec. XIII), vestigii romane.

Zágreb capitala Croaţiei, oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . 868 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, aparataj electric, material feroviar), de prelucrare a lemnului, chimică, a hîrtiei, de pielărie, a sticlei, textilă, alimentară. Tîrguri internaţionale de mostre. Academie de ştiinţe şi de arte. Universitate (1669). Teatre. Muzee. Monumente: fortificaţii în ruine (sec. XIII), biserici (sec. XIII–XV) ş.a. Grădină botanică. At. doc. în 1094.

Zagrós sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. Lungime: cca 1800 km. Alt. max.: 4 548 m. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu gheţari. Climă subtropicală continentală. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane; izolat păduri de foioase.

Zaír fluviu în Africa Ecuatorială. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 4 700 km. Alte denumiri: Congo, Lualaba (pînă la Kisangani ). Navigabil.

Zambézi fluviu în S-E Africii, pe teritoriul Angolei, Zambiei şi Mozambicului. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). Lungime: 2 660 km. Parţial navigabil. Cascada Victoria . Hidrocentrală (Kariba ). Turism.

Zámbia República ~, stat în S Africii, situat între Republica Democrată Congo, Tanzania, Malawi, Mozambic, Zimbabwe, Botswana, Namibia şi Angola. Include 9 provincii. Suprafaţa: 752 mii km2. Populaţia: 10 mil. loc. Capitala: Lusaka . Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase, cu deosebire în E ţării (alt. max. 2 100 m – munţii Muchinga ), întreg teritoriul fiind drenat de afluenţii fluviului Zambezi . Climă tropicală, condiţionată de altitudini şi precipitaţii musonice. Vegetaţie: păduri tropicale şi de savană. Parcuri naţionale: Luangwa, Sioma Ngwesi . Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Se extrag minereuri de cupru, cobalt, uraniu, plumb, zinc, argint, aur, huilă. Funcţionează întreprin-deri metalurgice, de asamblare a vehiculelor, de ciment, forestiere, textile, alimentare. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu, porumb, sorg), arahide, citrice, bumbac, trestie de zahăr, soia, tutun. Se practică creşterea animalelor (bovine, caprine, porcine, păsări). Se dezvoltă turismul. Potenţial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria

Zamo.s.c oraş în S-E Poloniei, centrul adm. al districtului cu acelaşi nume. 53 mii loc. Construcţia maşinilor de transport, prelucrarea lemnului (mobilă). Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. Fortificaţii din sec. XVI. Fondat în 1579.

Zanzibár insulă tanzaniană în Oceanul Indian, în apropierea coastei de E a Africii. Suprafaţa: 1,7 mil. km2. Populaţia: 662 mii loc. Oraş pr.: Zanzibar . Relief de cîmpie joasă. Climă ecuatorială, cu bogate precipitaţii. Cocotieri, arbori de cuişoare.

Zanzibár oraş în Tanzania, situat pe ţărmul de V al insulei Zanzibar . 160 mii loc. Port comercial. Industrie alimentară. Export de copră, de cuişoare şi de ulei de cuişoare.

Zaporójie oraş în S-E Ucrainei, situat pe fluviul Nipru . 898 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Aeroport. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (automobile, agregate electroenergetice ş. a.), chimică şi cocsochimică, textilă şi de confecţii, alimentară. Hidrocentrală. Instituţii de învăţămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1770. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk .

Zarándului Múnţii ~, masiv muntos în S-V Munţilor Apuseni , în România, cuprins între Mureş şi Crişul Alb. Alt. max.: 860 m., vf. Highiş . Păduri de foioase, păşuni. Alonim: Munţii Highiş-Drocea .

Zárgidava fostă aşezare dacică pe malul Siretului, în România (Moldova), probabil lîngă com. Negri (jud. Bacău).

Zéeland (Zelánda) provincie în S-V Olandei. Suprafaţa: 1,8 mii km2. Populaţia: 360 mii loc. Centru adm.: Middelburg . Zonă agricolă: legumicultură, creşterea animalelor. Pescuit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.

Zéia rîu în Federaţia Rusă (Extremul Orient), afluent pe dreapta al Amurului . Lungime: 1242 km. Suprafaţa bazinului: 233 mii km2. Izvorăşte din zona sudică a munţilor Stanovoi . Navigabil pe cursul inferior. Praguri. Hidrocentrală. Turism.

Zénica [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Herţegovina, situat pe rîul Bosna . 148 mii loc. Industrie extractivă (cărbuni, minereu de fier, mangan), siderurgică, cocsochimică, alimentară.

¾ílina [´3ilina] oraş în N-V Slovaciei, situat pe rîul Váh . 86 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic), de celuloză şi hîrtie, chimică, alimentară. Centru comercial şi cultural. Instituţii de învăţămînt. Muzeul mijloacelor de transport. Monumente.

Zimbábwe República ~, stat în S Africii, situat între Zambia, Mozambic, Republica Africa de Sud şi Botswana. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . Suprafaţa: 390 757 km2. Populaţia: 12 mil. loc. Capitala: Harare . Limba oficială: engleza. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. max. 2593 m – munţii Jnvanga ), din care izvorăsc afluenţii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Climă tropicală. Vegetaţie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. Faună: zebre, antilope, elefanţi, rinoceri negri. Rezervaţii naturale, parcuri naţionale. Ţară agrar-industrială în dezvoltare. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom, nichel, cupru, huilă, aur, argint, staniu, wolfram, azbest, bauxită, minereu de fier, fosfaţi ş. a.), precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. În ascensiune industria metalurgică, energetică, electronică, chimică, uşoară, alimentară. Produce oţel, fontă, ciment, îngrăşăminte de azot, zahăr, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Se cultivă tutun, porumb, grîu, soia, bumbac, trestie de zahăr, sorg, arahide, banane, ceai. Se cresc bovine, caprine, ovine, porcine, păsări. Exportă tutun, bumbac, aur, nichel, cupru, aliaje feroase. Importă echipamente de transport, combustibili, produse alimentare, bunuri de larg consum. Data proclamării independenţei: 13 aprilie 1980.

Zlátni Pjásãci [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria, pe ţărmul Mării Negre, la N-V de Varna. 15 mii loc. Staţiune balneară internaţională. Turism intens.

Zlatoúst oraş în Federaţia Rusă, în S Uralului, la 160 km V de Celeabinsk. 210 mii loc. Industrie metalurgică (oţeluri superioare), constructoare de maşini (construcţii metalice, instrumente şi aparate de precizie, ceasuri etc.), textilă, alimentară. Artizanat. Instituţii de învăţămînt. Teatru. Muzeu. Fondat în 1754.

Zugdídi oraş în Georgia (Gruzia), situat în depresiunea Colhida . 55 mii loc. Industrie a celulozei şi hîrtiei, de faianţă şi porţelanuri, textilă (mătase), alimentară. Teatru. Muzeu etnografic.

Zuiderzee [zœjder´zee] golf în Marea Nordului, pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam , capitala constituţională a Olandei. Canale navigabile.

Zürich [´tsjurih] lac glaciar în partea de N a Elveţiei, în Podişul Elveţian , la 410 m alt. Suprafaţa: 88,5 km2. Ad. max.: 143 m. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . Pescuit.

Zürich [´tsjurih] oraş în N Elveţiei, centrul adm. al c antonului cu acelaşi nume. 345 mii loc. (940 mii loc. în conurbaţie). Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Aeroport. Industrii: construcţii de aparataj optic şi electrotehnic, poligrafie, prelucrarea lemnului; produse chimice, textile şi alimentare. Instituţii financiar-bancare. Universitate (1833). Grădină botanică. Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. XI–XIII), primărie (sec. XVII), case de locuit (sec. XVI–XIX). Muzee.

Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia), situat pe rîul Mulde , afluent al Elbei . 124 mii loc. Nod feroviar. Aeroport. Industrie extractivă (cărbune), constructoare de maşini (automobile, tractoare, maşini-unelte, aparate de precizie), chimică, a produselor de ceramică, textile, alimentare. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. XV–XVI), primărie (sec. XV), palat (sec. XVI). Muzeul Schumann .

Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda, centrul adm. al provinciei Overijssel , port pe rîul Ijssel . 97 mii loc. Nod de comunicaţii (feroviar, rutier). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial (piaţă pentru cereale şi animale). Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. XIII–XV), primărie (sec. XV), edificii urbane (sec. XVIII–XIX). Muzeu.