ili{il*iIi& ggsritilTiU ii.;JS:ilAi trL i.iLl*ii ili-r*AuE

Abdomenulflrrl icii- buldog dinAustralia este dotat cu ufi ac.

A1 , a m. invar. l. Prima liter[ a alfabetului limbii romine.2. Sunet notat cu aceaste htere.

a2 prep.l. (Preced[ infinitiul scurt ca forml tip a verbului)a scrie, e citi.2, (Expriml un raport de comparalie sau

de aseminare) Miroase aJlori.3. (Intrl in compunereaunor adverbe, loculiuni adverbiale gi prepozitionale,precum qi a unor substantive qi adjective cutot)De-a dreapta" atoate$tiutor, atotputernic.

a3- Element de compunere cu sensul ,,flri", ,,lipsit de..."

aband6n [a-ban-don], abandonuri z. 1. Pirisirea copiilor, a familiei etc. 2. Plrlsire a unui bunsau renunlare la un drept. 3. Renunfare la continuareaparticipdrii intr-o probl sportivl.

a abandon6 [a-ban-do-na], abandonez vb. 1. A p[r[sipe cineva, lisAndul firl sprijin. Slz. a lisa, a pirlsi.Ant. aadopta, a relua. 2.fi5. A renunfa la ceva.

abatdj [a-ba-taj], abataie n. 1. Operalie de tiieresau de extragere a unui minereu sau a unei rocidintr-un zlclmint. 2. Operafie de doborArea copacilor (in exploatlri forestiere).

abSte [a-ba-te], abali m. Titlu dat superiorului unei abafii.

a (se) ab6te [a-ba-te], (md) abat vb. l. A schimbadrumul pe care mergea de la inceput.2. (despre

furtuni, nenorociri etc,) Aveni pe neagteptateqi cu putere. 3. A incllca anumite reguli.

abStere [a-ba-te-re], abateri/ f. incilcare a uneidispozifii cu caracter administrativ sau

disciplinar. 2. Diferen(i dintre valoareaefectiv[ sau valoarea-limiti admisla unei mlrimi qi valoarea ei nominall.3, (tehn.) Diferenll dintre dimensiuneareali qi cea proiectatl a unei piese.

abalie ) [a-ba-!i-e], abafiil Mlnlstirecatolicl condusl de un abate, depinzAndde un episcop sau direct de papd.

abc6s [ab-ces], abcese z. Acumulare de puroi intr-un[esut sau intr-un organ. Sln. furuncul. Par. acces.

abdom6n ( [ab-do-men], abdomene r. 1. Partea corpului unde se afli stomacul, ficatul, splina,pancreasul si intestinele. Sin. burtl, pAntece.2, Parte din spate a corpului la unele insecte.

abi! [a-bil], abild, abili, abile adj. Care are dibicie,agerime sau talent intr-o activitate. Sin. indemAnatic,dibaci. Ant. neindemAnatic, inabil. Par. agil.

abilit6te [a-bi-li-ia-te], abilitili/ Capacitate de

a proceda cu diblcie gi agerime. Slz. indemAnare,is c us inf 6, dib [cie. Ant. inabilitate, neindemAnare,stAnglcie. P ar. agilitate.

abis [a-bis], abisuri n. (adeseafig.) Prlpastie adAnci.Sln. genune, hiu.

a aboli [a-bo-li], abolesc vb. A anula o lege, o dispozifie.Siz. a revoca, a abroga. AnL avalida.

abonam6nt [a-bo-na-ment], abonamente n. Documentcare, in schimbul unei sume de bani, oferl posibilitateade a obqine, pentru o perioad[, anumite servicii.

abondt [a-bo-nat], abonat6, abonafi, abonate m.;i_f.Persoani care beneficiazl de un abonament.

a abordd [a-bor-da], abordez vb. L. (despre nave)A se apropia de ![rm pentru ancorare. Slr. a acosta.2. A se lipi de bordul unei nave (pentru a o ataca).3,fig. A pune in disculie o problemi. 4. A se apropiade cineva pentru a i se adresa. Slz. a acosta, a ag[fa.

Aceastd abalie d.in Germania afost construitd. in secolul XIL

Refectoriu

sau saldde mese

BisericEChilie

abuziv

aborig6n [a-bo-ri-gen], aborigeni zz. Persoani careface parte din populafia originard a unei regiuni, ldri.Slr. b[qtinaq, autohton, indigen, neao;. Ant. strlin,venetic.

Aborigen vine de la expresia latini ab origine, ,,de Ia inceput".Aborigenii sunt oameni care trdiesc intr-un loc din cele

mai vechi timpuri.

a abrevi6 [a-bre-vi-a], abreviez u&. A prescurtaun cuvAnt. Sin, a scurta, a reduce, a prescurta.

abrevi6re [a-bre-vi-e-re], abrevieri/ CuvAnt sau grup de

cuvinte prescurtate. Sin, prescuttare, scurtare, reducere.

La sf6r;itul unei abrevieri se pune de obicel punct, pentru

a ar6ta cd acesta e un cuv6nt prescurtat. La unele nu se pune

punct (cca, ,,cica" , dl, ,,domnul"), la altele este facultativ(0.N.U. ;i 0NU, S.U.A. 9i SUA). Unele abrevieri se pot scrie

cu sau f5rd majusculd.

abr0pt [a-brupt], abruptS, abrupfi, abrupte adj.l. (despreforme de reliefl Care este foarte inclinat.Sln. prip[sti os. AnL domol, lin. 2. (despre stil)Care este alcltuit din elemente net contrastante.

abs6nt [ab-sent], absentS, absenfi, absente adj. Care nueste de fa![, nu este prezent. Sin.lipsir. AnL prezent.

abs6n!5 [ab-sen-![], absenfe/ 1. Lipsl a cuiva sau a cevadin locul unde ar fi trebuit sd fie.2. (med.) Pierderebrusc[ qi de scurtl duratS. a memoriei. 3. fig. Lipsitde atenlie a cuiva. Sln. distracfie.

ibsoltit [ab-so-lut], absolutS, absolu]i,absolute adj, ;i adv. L, adj. Careeste independent de orice condiliis: relatii, care nu este supus:estrictiilor, care nu are limite.

),:. complet, perfect, deslvArqit.

. :tdt'. (pentru formarea, : e " I ativului) Cu desive " I ativului) Cu desivArqire,

- - :otul. Slz. completamente,-.'. :.' . -1ttt. parlial,

r0solvent > [ab-sol-vent], absol-re.r-lti, a bso lvenf i, a bsolvente*'. , ".' PersoanS. care a terminat*-- : ----r de invllimAnt (qcoall: --*;.:.a. qimnaziu, liceu, facultate).

r ao*oJlvr 'ab-sol-vi], absolvesc vD.

i :::=-na o formi de invlflmAnthi- -:i1 an;colar (susfinAnd examene).

: .i. :t/,nre.t diplotnelor, absoiven!ii poarld" " : .: trrifortnra awrlemied, o robd sl o tacd,

Pentru a-;i prepara hrana,p lan tele absorb lu m in d,apd si sdruri rninerale,

absorbdnt Iab-sor-bant], absorbant5, absorban!i,absorbante adj. Care are proprietatea de a absorbilichide, vapori.

a absorbi A [ab-sor-bi], absorb vb. Atrage in sine.Sin, aincorpora, a resorbi, a sorbi, a suge.

abstrdet [ab-stract], abstracte, abstracfi, abstr acte adj.1. Care este gAndit separat de infigiqarea materiali,de exemplele particulare, de ansamblul concret (sen-

zorial) din care face parte; care este detaqat de obiecte,de fenomene sau de relafiile in care existi in realitate.2. Conceput in mod prea general, prea teoretic; greude inleles din cauza lipsei de ilustrlri concrete.

abstird [ab-surd], absurdd, absurzi, absurde adj. Carevine in contradicfie cu gAndirea logicl. Sin. ilogic,aberant, nerafional, irafional. Ant. logic, rafional.

a se abline [ab-!i-ne], md ablin vb. l, A renunla voitla ceva. Sin. a se stipAni, a se retine, a se infrAna.2. A nu-qi exprima p[rerea sau votul. Par. a obTine.

abund6n!6 [a-bun-den-1i] / Cantitate pestemlsuri de mare. Sin.belqug, bog[!ie, indestulare,imbelqugare. AnL mizerre, s[r[cie.

dbur [a-bur], aburi m. L.Yapori de api. 2. Cealitrari. 3. Noura; alb gi cald care iese din vasulin care fierbe apa sau mAncarea.

abtiz [a-buz], abuzuri n. f . incilcare a legalitlqii.Abuz de putere, delict sivArgit prin deplqireaatribufiilor. 2. intrebuinfare flrd m[surl a unuilucru. Slz. Exces.

abuziv [a-bu-ziv], abuzivd, abuzivi, abuzive adj.1. Care intrece mlsura. Sin, excesiv, exagerat.2. Care este s[vArgit prin abuz de putere.

ac, ace n. l. Mic obiect de metal, ascufit la un capltgi previzut la celllalt cu o ureche prin care se petrecea!a, folosit la cusut. 2, Organ de ap[rare sau de atacal unor insecte. 3, (bot.) Frunzi asculiti gi ingustla coniferelor. 4. Indicator pe cadranul unor aparatede misurl. 5. $inn mobili cu care se dirijeaz[ trenurilesau tramvaiele de pe o linie pe alta. Sin. macaz.

acad6mic [a-ca-de-mic], academicS, academici, acade-

mice adj. Care line de academie; propriu academiei.

academ[e [a-ca-de-mi-e], academii/ 1. Societate

de invilafi, de literali, de artiqti etc. creatl pentrudezvoltarea qtiinlelor, artelor gi culturii; inalt[institufie culturall de stat, care reuneqte cei mai de

seam[ savanfi gi artiqti, care sprijin[ qi organizeazlcercetarea gtiinlifici qi activitatea literarl ;i artistic[.2. $coali de invilimAnt superior.

Cuvintul academie provine de la numele unei cunoscute gcoli

de filosofie care a existat cu 2 400 de ani in urmS in Grecia. $coalaera condus5 de Platon, unul dintre marii ginditori ai acelei epoci.

a acaparA [a-ca-pa-ra], acaparez vb. l, A cump[ra toatemirfurile sau o anumiti categorie de mlrfuri de pe

piali (pentru speculi). 2. A pune stlpAnire (in modsilnic, necinstit) pe..., a-;i insuqi totul pentru sine

in dauna altora.

a accelere [ac-ce-le-ra], accelerez vb. Aface si se desf[-qoare intr-un ritm mai rapid. Sin. a grlbi, a urgenta,a precipita. Ant. a incetini, a tergiversa, a t[r[gdna.

accele16t [ac-ce-le-rat], accelerat5, accelerati, accelerateadj. Care este iufit, gribit; foarte repede. Sin. rapid,gribit, precipitat. AnL incetinit, tergiversat, tiriginat.Tren accelerat, tren de vitezl mare, care nu opre;tein toate glrile.

Pentru a avea mai a,:o/ acces la ora;eledin interiorul lidrii, locuitorii Chineianticc au rcnsLruit canale largi.

acc6nt [ac-cent], accente n. 1. Pronun(are mai intensla unei vocale sau a unei silabe. 2. Semn grafic careindicl aceasti pronunfare. 3. Mod specific de a vorbio limb[ (in special str[in[).

Existi trei feluri de accente:

1. accent de lntensitate care produce articularea mai energicS

a unei silabe in cadrul cuvAntului;

2. accent de intonalie, care produce accentuarea unui cuv6nt

in propozilie sau in frazd.

3. accent metric, care determind accentuarea silabelor in poezie.

in scris, accentul poate fi redatin mai multe moduri: o linioarS

pusd deasupra silabei accentuate in cuv6nt; folosirea

majusculelor, sublinierea cuv6ntului, folosirea caracterelor

aldine sau cursive in fraz5. Profesorul ili poate cere s5 folosegti

unul dintre ele, dar, oricum, toate sunt corecte.

a acCept6 [ac-cep-ta], accept vb. Aprimi (un cadou,o propunere etc.) in mod voit. Sln. a aproba, a admite,a consimfi, a incuviinla. Ant. a dezaproba, a refuza,a respinge.

acc6sl y [ac-ces], accesuri n. Posibilitate de a intraundeva sau la cineva. Sin. intrare. Par. abces.

acces2 [ac-ces], accese z. 1. Ansamblu de tulbuririclinice ale organismului care se manifesti brusc,in stare aparentl de sln[tate, qi care se poate repetacu regularitate.2.Izbucnire violentl a unei stirisufleteqti. Sin. crizd., atac. Par, abces.

in latinS, cuv6ntul acces avea sensul propriu ,,apropiere, venire,

intrare". Ceva mai t6rziu a ap5rut sensul figurat ,,intrare a

unei boli in organism". Substantivul s-a mo;tenit in francezd,

accds, cu ambele sensuri, dar, ulterior, intre sensuri nu a mai

fost perceputd vreo leg5tur5, de aceea diclionarele mai recente

inregistreaz5 douS cuvinte. in lexicologie acest fenomen se

nume;te omonimie.

accesibil [ac-ce-si-bil], accesibild, accesibili, accesibileadj. l, La care se poate ajunge ugor. 2. Care poatefi uqor infeles. AnL inaccesibil, neaccesibil.

ac(es6riu [ac-ce-so-riu], accesorii n. Obiect miruntde imbr[c[minte, de mobilier etc. care constituieun element secundar. Sln. podoabi, garnituri.

accident [ac-ci-dent], accidente r, f . intAmplarenefericitl qi neprevlzutl care poate produce pagubemari. Sin. avarie. 2. Neregularitate a unui teren.P ar. incident, occident.

accident6l [ac-ci-den-tal], accidentald, accidentali,accidentale adj. Care este intAmpldtor. Sin. neprevizut,intAmpl[tor, fortuit. Par. occidental.

ac6rb [a-cerb], acerbS, acerbi, acerbe adj. Care ac\io-neazi cu dArzenie sporitl. Slz. Necru![tor, inverqunat,agresiv, caustic.

a achit6 [a-chi-ta], achit vb.1. A pleti o datorie sau ocumplr[tur[. Sin. a onora, a lichida, a pllti. 2. (jur.)A declara pe cineva nevinovat. Sin.aierta, a absolvi.

a a ch iziti on6 [a-chi-zi-!i-o-na], achizillonez vb.1. A procura produse (agroalimentare) sau materiale.2. A procura obiecte rare.

xid r [a-cid] 1. acid5, acizi, acide m. ;i ad/ t, m,Substanli chimici, cu gust acru ;i cu miros infepltor,care, in solulie apoasi, inroqeqte hArtia albastri de:urnesol, reaclioneazl cu metale, degajdnd hidrogen,il neutralizeazl.bazele.2, m. (biol.) Acid esenfial,::ninoacid asigurat prin alimentafie, care nu este

sintetizat de organism qi are un rol important inmetabolismul proteinelor. S. adj. Care are gust acrugi infepitor. Ploaie acidi, ploaie cu picituri rezultatedin amestecul in atmosferi a vaporilor de api cusubstanle nocive provenite din activitlli industriale,care provoacl daune mediului ambiant.

a a(lam6 [a-cla-ma], aclam vb. A susline prin strig[tede aprobare. Sin.aovafiona.Ant. a huidui.

a (se) acomodd [a-co-mo-da], acomodezvb.l. (despre

plante, animale) A se obiqnui cu un nou habitat.2, (fig., despre persoane) A se obiqnui cu noi condiqiide viafl. Sln. a (se) adapta, a (se) aclimatiza.

a a(ompani6 [a-com-pa-ni-a], acompanaez vb.1. A sus-

line o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal

sau instrumental). 2. A intovirlqi, a insoli pe cineva.

aCompaniam6nt [a-com-pa-ni-a-ment], acompania-mente n. Pafie muzicali (instrumentall sau vocali)care insolegte, sustine sau completeazl voci oriinstrumente care executi o melodie.

AC6nt [a-cont], aconturi n. Parte dintr-o suml de banipletite sau incasati inainte, la o cump[rare sau Ia inche-ierea unei tranzacfii, ca garanfie. Sfu. avans, arvunl.

a a(ont6 [a-con-ta], acontez vb. Apliti un acont.Slz. a anrrni.

a acOpefi [a-co-pe-ri], acoper vb.l, A prevedea cu uninvelig protector sau decorativ. Sin. ainveli. Ant. a des-coperi, a dezveli. 2. A pl[ti (datorii, cheltuieli) in banisau in naturl. Sin. a achita.

11