Dictionar enciclopedic Mihai Eminescu - Mihai Cimpoiu enciclopedic Mihai... · Mihai CIMPOI MIHAI...

of 14 /14
Mihai CIMPOI MIHAI EMINESCU DrcTroNAR ENCTCLOPEDTC EDITIAA II-A, revdzutd.qi adlugitl

Embed Size (px)

Transcript of Dictionar enciclopedic Mihai Eminescu - Mihai Cimpoiu enciclopedic Mihai... · Mihai CIMPOI MIHAI...

  • Mihai CIMPOI

    MIHAI EMINESCUDrcTroNAR ENCTCLOPEDTC

    EDITIAA II-A,revdzutd.qi adlugitl

    si &s, atmryuzanmthtifruw,fudwinoniul

    Wiolc

    'At nai detz ce frfim

    brArghcd

  • t

    Cuprins

  • ntffiffiffi""'-

    lT"l"r1u: Irmdneqti in proieclii mitopo(i)etice gi istoriografi.. ;-;;r;i"";................r.:.Colabor6rilaziaregireviste......;..............;....'...J.i;.C.eielelc F-i'ioo-,, '

    "-'-"" """"' """"'i'-:""""""""""""'.:"!:,

    Transcrieri...t-orespondenta ................... .41

    CAPITOLUL VIOdiseea receptlrii

    ,{bordarea fractall

    F r,t:T..i marilor scriit.,r,"-ani ...::..:............:.:.:.....::....:.,:......:..:.:......:..:.:..,...._......-:..::

    CAPITOLUL IV

    Antieminescianismul. Zelatotiqi detractori

  • 202206

    208

    2t2217

    Eminescu gi muzica ..-...............""""' 457Eminescu in arte vizuale rominegti.. ...'.""""""""' 459in viziunea marilor pictori ai lumii """""""""""" 461Eminesciana cinematografici ............'..... """""""' 463Eminescu in filatelie """"""""""""" 464Eminescuindiscuri'CD-uri,pl6ci'DVD-uri.........'.........Eminescu in medalistice ...............'.'.' """"""""""" 468

    CAPITOLUL IXEdilii importante ale operei .......... ........""""""""" 469Edilii in limbi striine ..............'........' 470Edilii multilingve ............. ...'..............475Edi$i bibliofile ................... """"""""' 476

    GLOSAREGLOSAR I (Poezie) ""' 478GLOSAR II (Prozi) ""' 492GLOSAR IiI (Literatura populari) """"""""""""' 500GLOSAR IV (Publicistica) ..............'. """""""""""' 513GLOSAR V (Fragmentarium)........... """"""""""" 569GLOSARVI (Dramaturgia: piese originale, traduceri, transcrieri) """"""""" 600

    REZUMATin romd,ni.... ................. 608in germani... """"""""' 619

    in francezi"' """"""""'642

    in spaniol6... """"""""'666

    Bibliografie """""""""' 691Indice de opere literare eminesciene """"""""""" 705Indice de opere de autori romAni gi strlini 9i de traduceri....'.".."""""" """""716Personalit[li istorice, figuri culturale, autori citali sau traduqi, eroi literari ... ....'...'......'....'...720

    Indice de nurne............ """""""""""'75L

    Anexa I. Decizii importante... """""'785Anexa II. Congresele mondiale ale eminescologilor........'." """'786

    Iconografie... """"""""'791

    2772;8

    _10-

    -11i'_r l:_:i5

    _1i t

    :":::i;-

    219

    ].79

    225

    tE5l9-.t9s

    _1:

    :i.'

  • -+- t-

    i:

    :l

    -" "1

    Portret-sintezil

    I

    I

    t

    l

    EMINESCU, Mihai (15.I.1850,Botogani - 15.VI.1889, Bucuregti), poet,prozator, dramaturg gi gazetar. Este al gap-telea copil al Ralucii (fiica stolnicului Va-sile Iuragcu gi a Paraschivei Donlu, origi-nari din Hotin) 9i al c[minarului Gheorghe

    Eminovici. Eminoviceqtii provin pe liniepaterni din Transilvania. Bunicii poetului,Vasile (1780*1844) 9i Ioana (r782-L844),

    se stabilesc in localitatea Cilinegti, ldngdSuceava. Gheorghe Eminovici, tat51, fhcuse

    studii la Suceava gi lucreazi ca administra-tor de mogii in Moldova. Era un om relativinstruit, gtia pufin franfuzegte, scria curgi-tor nemte$te (spun cei ce au consultat do-cumentele familiei), vorbea ucraineana,rusa, polona gi chiar idig, in fine, in biblio-teca lui se aflau, in traducere,Istoria cava-lerului Des Grieux de Abatele Pr6vost, Al-zira sau Americanii de Voltaire, dramaAntoni de Dumas, Moartes lui Socrat deLamartine, Mizantr op ul de Molidre, scrieride Marmontel gi George Sand. in 1841este inlllat la rangul de ciminar de dom-nitorul Mihail Sturdza, ca rlsplati pentruslujbele pe care le indeplinise ,,sub vremel-niceasca cArmuire". Decretul ii di dreptulde a se iscili gi de a fi cunoscut de obgte curangul de ciminar. Clminarul gi Raluca(Ralu, Rarifa) Iuragcu au avut unsprezececopii: $erban (184I-I87 4), Nicolae ( 1843-1884), Iorgu (1844-1873), Rucsandra(1845, moart[ de timpuriu), Ilie (1846-1862), Maria (1848, moartd la gapte ani),Mihail (18s0-1B89), Aglaia (1852-1906),Henrieta (sau Harieta, 1854-1889), Matei

  • (1856-1929), Vasile (despre care se gtiedoar cd a murit la un an gi jumitate). Mul-!i dintre cei care au supravietuit mor tineride ftizie sau se sinucid. $erban, medic, sestinge la Berlin,la treizecigi trei de ani. Ni-colae studiazi dreptul la Sibiu, se stabilegteapoi la Timigoara; bolnav, se sinucide laIpotegti cAnd nu implinise patruzeci deani. Iorgu alege cariera militari, face studiistrilucite la Academia Militarl din Berlin;un tAnir cu o fire inchisi; moare la doui-zeci gi noud de ani. Ilie rtrmeaz|medicinaca gi fratele cel mare, se imbolnivegte detifos gi moare foarte tAndr. Aglae are o via-

    !i mai lungi, depigind cincizeci de ani.Henrieta are o infirmitate gravd gi moareuitatd de toati lumea. Matei, al zeceleaniscut, face studii la Institutul Politehnicdin Praga gi ajunge cdpitan in armata ro-mdnS; prin 1923 triia la Turnu Severin caofi1er pensionar. Gheorghe Eminovici, omaprig, iute la minie, incearcd s5-gi dea bd-ielii la gcoall, insi ei nu arati multS silinfipentru carte. RimAn repetenfi, fug de lagcoald (ca Mihai, viitorul poet), iar tatileste silit si umble dupi ei gi si-i duci dinnou la gcoali. Dorinfa lui este s6-i chiver-niseasci. Nu prea reugegte. Intervine gi fa-talitatea, care lovegte fbrd mili aceasti nu-meroasd familie. Au fost multe specula{iidespre originea poetului (rutean, turc, ar-mean, rus etc.). E. le va spulbera mai tAr-ziu, zicdnd ci ,,tot ce pomene$te despreoriginea mea sunt pure minciuni iscoditedin fantezia bolnivicioasi". igi petrece co-piliria la Botogani (,,tdrgul glodos") giIpotegti, unde Gheorghe Eminovici igicumplrase in 1848 o sfoard de mogie. Unprim portret al viitorului poet se afll in ce-rerea intocmiti de tatil siu in 1857 citrepostelnicul de lagi, pentru a obline paga-

    portul de trecere in Bucovina (aflatl subaustrieci): ,,Totodati rog si se inscrie inpagaport pe al cincilea fiu al meu, Mihail,care este invdrsti de7 ani. Statul crescito-riu, pdrul negru, ochii negri, nasul potrivit,fala smoliti, avAnd gi acesta a urma studii-1e." E. este inscris in clasa a III-a la Natio-nal Hauptschule (gcoala primari ortodoxdorientald) din Cerniufi; la sfbrgitul anuluise clasifici al 15-lea din72 de elevi, iar inclasa a IV-a ajunge pe locul 5 din 83 deelevi. Nu se gtie unde a urmat primeledoui clase primare, probabil la un pensionparticular din Botogani sau Cerndufi. LaNational Hauptschule are ca invi![tor peIoan Litviniuc, autor de manuale gcolare.Continud studiile la Ober Gymnasium,li-ceul german din Cern6ufi, unde invafd gifra{ii sli $erban gi Nicolae. in 1860 se in-scrie in prima clasd de liceu. Aici, printreprofesori, se afl6 Aron Pumnul, autorulunui faimos Lepturariu rumdnesc..., tipd.-rit la Viena intre 1862 gi 1865, in patru vo-lume. E. termini prima clas6 cu notebune. in clasa a II-a are ca profesor de ro-mAni pe I.G. Sbiera, suplinitorul lui AronPumnul. R[mine repetent, intrucdt nuobflne note de trecere la matematici gi la-tini. in jurul inerliei gcolare a lui E. circu-li o legendi, in parte sus[inuti de fapte re-ale. Este sigur cd el fuge in mai multerAnduri de la Cerndu{i gi cd GheorgheEminovici este furios cd trebuie s6-gi lasetreburile gospodiregti de la Ipotegti pen-tru a-l duce ,,pe tdlharul ista la gcoali".,,Tdlharul" evadeazl,din nou, gi tat6l trimi-te oameni cildri sd-l prindi. $colarul re-calcitrant se apiri de mdnia pirinteascdsuslinAnd ci ,,eu sunt invifat gi fbr6 Cer-niufi". Argument care nu-l convinge peproprietarul Ipotegtilor. in septembrie

  • -ll

    . r'e-

    ..ite

    .her_se

    . in-,-f

    :ri-I L-

    : -lSCi

    .- er-

    .' Pe:,brie

    1862 E. nu are incotro gi se inscrie dinnou in clasa a II-a, iar in aprilie 1863 se re-trage ca ,privatist" (elev particular). Soli-citiL, in februarie 1B64, bursi de la Ministe-rul Cultelor gi Instruc[iunii Publice pentrua-qi continua studiile; nu o primegte. intoamna aceluiagi an este angajat de Consi-

    liul Permanent al judelului Botogani ca,,scrietor al cancelariei", de unde demisio-neazi in martie 1865, cu motivalia cI do-regte si urmeze ,,studiile colegiale dinGimnaziul Plenariu din Bucovina". E.debuteazi ln ianuarie 1866 cu versuri de-dicate lui Aron Pumnul, publicate in bro-gwa Ldcrimioarele tnvdldceilor gimndzi-asti din Cernduli la mormhntulpreaiubitului lor profesoriu Arune Pum-nul.Brogrra apare din iniliativa gi sub su-pravegherea lui I.G. Sbiera. 8., care sem-neaze ,,M. Eminoviciu (privatist)", scrieversuri solemne gi intristate ca acestea:

    ,,imbracd-te in doliu, frumoasd Bucovind,/ Cu cipru verde-ncinge anticiL fruntea ta;

    / C-acuma din pleiada-fi auroasi gi senini

    / Se stinse un luceafbr, se stinse-o dalbistea". ,,Dalb[ stea" este o formuld care cir-

    cula inversurile luiV. Alecsandri gi D. Bo-lintineanu. in acelagi an (25 februarie/ 9martie),,,Familia", revista lui Iosif Vulcan,

    tipiriti la Pesta, public[ poezia De-aSayea..., insoliti de urmitoarea noti: ,,Cubucurie deschidem coloanele foaiei noas-

    tre acestui june numai de 16 ani, care cuprimele sale incercd,ri poetice tr[misenoui ne-a surprins p16cut". Poezia estesemnat[ M. Eminescu. Iosif Vulcan va 15-muri mai tArziu cd el a romAnizat numelepoetului. Modificare norocoas[, botezprovidenlial. Tot aici ii vor apirea in cur-sul anului 1866 O cdldrire in zori, Dinstraindtate, La Bucovina, Speran[a, Miste-

    rele nopfii,iar in foaia ,,lJmoristul", scoasdtot de Iosif Vulcan, Asta vreau, dragulmeu.in,,Familia" apare gi ,,novela svedi-cir" Lanlul d,e aur de Onkel Adam, tradusddin germani. Tot in 1866 face prima cdlS-torie in Transilvania (mai-octombrie). inianuarie-mai 1867 este la Cerniuli gi seocupi de biblioteca elevilor romAni ad6-postiti in casa lui Aron Pumnul; public5,in acest rlstimp, poemul Ce-fi doresc eufie, dulce Romdnie in ,,Familia", iar in iu-nie trimite poemul La Heliade. in acelagian se afld in trupa lui Iorgu Caragiale, iarpeste pulini vreme (martie-aprilie 1868)trece in trupa lui Mihail Pascaly, ca ,,sufle-ur II gi copist"; in mai-septembrie insoleg-te trupa Pascaly in turneul din Transilva-nia gi Banat (Bragov, Sibiu, Lugoj, Arad giOravi[a). Publici in ,,Familia" La o artistdqi Amorul unei marmure gi traduce, la in-demnul lui Mihail Pascaly, tratat'il DieKunst der dramatischen Darstellung deHeinrich Theodor Rotscher, rimas in ma-nuscris. Pascaly, care il ajuti sd intre ca su-fleor la Teatrul Nalional din Bucuregti, ilprezintb pe E. ca ,,un tAnir, romAn dinMoldova [...] foarte cult, foarte studios, cucunogtinfe minunate de literaturi germa-ni gi romAne t...] slrac qi pe drumuri".Din 1868 dateaz| gi romanul, rdmas inmanuscris ca multe alte scrieri, Geniu pus-

    tiu.E. are optsprezece ani gi ambilia de aface un studiu social gi istoric asupra so-cietdlii timpului siu. Studiul intr[ in sche-ma unui roman care, ini$al, trebuia s[ senumeasci Naturi catilinare. Titlul amin-tegte de acela al unei scrieri de FriedrichSpielbergen, Problematische Naturen(1860). E. m[rturisegte intr-o scrisoaretrimisi din Viena in februarie 1871 lui Ia-cob Negruzzi cd n-a cunoscut acest ro-

  • man: ,,Am scris multe coale dintr-un stu_diu de culturi, in care cerc a veni cu mineinsumi in clar asupra fenomenelor epoce_lor de tranzifiune in genere gi asupra mi-zerlilor generafiunii prezente in parte.Scrierea e complecti ca roman, ce s-atingede scenele de sentiment, de descrierile lo-curilor etc., necomplectd ca studiu, astfelincAt cartea mea de noti{e e plin6 de cuge-tirile cu care cerc a md clarifica pe mineinsumi gi ci.rora le-am destinat de pe-acu-ma locul in scheletul romanului. E intitu-lat Naturi catilinare. Astfel, degi el poartdsignatura timpului, totugi am cercat apune in el gi un simbure, care si fie maiconsistent decAt pdrfile ce se aqazi impre-jurul lui." Cam tot in aceastd perioadi(toamna 1868 - toamna 1869) se consumdqi iubirea poetului pentru Eufrosina po-pescu, o actrifi de mAna a doua, frumoasi- se spune - gi cu ochi alunecogi. S-a creato veritabild legendi gi in jurul acestei pasi-uni, gi unii istorici literari (intre ei chiar giG. Cilinescu) identifici pe zburdalnicaEufrosina cu personajul poesis din Geniupustiu. Mai mult, unele urme din aceastdistorie s-ar regisi in poezia Venere Si Ma-dond. Supozifii. Poezia are, in mod sigur,alte cauzalitifi. Peregrinirile teatrale aletAnirului nu sunt, evident, pe placul luiGheorghe Eminovici. CAnd trupa pascalyajunge la Botogani (1869), tatil reugeqtesi-i dea de urmd sufleorului gi-l aduce laIpotegti, unde, spun istoriografii, fu fnutdezbrlcat pAnd ce trupa pirisi finutul.To{i comentatorii sunt de acord ci acesteperegrindri l-au ajutat pe E. si cunoasciregiunile locuite de romdni (el insugi re-cunoagte acest fapt) gi totodatd si-i deagustul de a scrie teatru. Colaborarea cu,,Familia" continui in 1869, cdnd ii apar

    lunii corupli Ei Amicului F.I. La 1 aprilie1869, aldturi de un grup de tineri avdndu_lin frunte pe Gr. H. Grandea, devine mem-bru al Societdlii literare ,,Orientul',, careavea menirea sd stringi folclor Ei docu_mente istorice. El este repartizat pentruasemenea acfiuni in Moldova. Contempo_ranii ii fixeazd chipul de ,,artist": ,,Emi-nescu la 1868/1869 era un tindr de 19 ani.Staturd mijlocie, bine legat. Frunte inaltd,trisdturi frumoase gi regulate, pir bogat ginegru dat inapoi pe umere, cum poartl ar-tigtii. C-un cuv6.nt, un tip ro$covan foartefrumos" ($tefan Cacoveanu). Turneele cutrupa lui Pascaly (Iaqi, Cerndufi) sunt in-trerupte de tatil siu, care insisti ca fiul siurmeze cursurile universitare la Viena,unde se afla majoritatea colegilor sii cer-ndu{eni, promifAndu-i o bursd regulatd. insemestrul de iarnd 1869-1870, este stu-dent ,,auditor extraordinar" la Universita-tea din Viena; ii citeqte pe Confucius, Spi-noza, Hegel, Zoroastru, Buddha, Schiller,Biichner, Cantemir, Ricardo, vechile scri-eri indiene Vede, Sacuntala (notele de lec-turd gi reflecfiile proprii sunt adunate intr-un Fragmentarium); in octombrie 1g69 seinscrie in Societatea Literar-Social6 Ro-mAnia, iar in 1871 in Societatea Academi-ci Social-Literari Romdnia |uni, unde iaparte la pregitirea slrbitoririi a patru sutede ani de la sfinfirea ministirii putna, cti-toria lui $tefan cel Mare. in gazeta,,Fede-rafiunea" din Pesta, editati de Al. Roman,E. publici in 1870 articolul Sd facem uncongres,sus{inAnd solidaritatea romAnilorcu popoarele oprimate, urmat de articole-le in unire e tdria, semnat Varro, in careataci fundamentele constitulionale aledualismului austro-ungar (il numegte ,,oficfiune diplomatici"), qi Echilibrul. publi-

  • .r'r**t

    iti -i Ia 15 aprilie 1870 in revista ,,Convorbiri-:terare"

    poemul Venere Si Madond,urmat:r numirul din august de Epigonii. Se poa-ie spune ci acum igi gisegte stilul propriu;i ci poezia lui devine eminesciani. intr-o:crisoare adresati lui Iacob Negruzzi iniunie 1870, E. aduce limuriri asupra te-nei poemului Epigonii, vorbind de",t'eltschmerz (sentimentul dominant ceri,ntuie tAnira generafie de poefi) gi de:orta morall, td:ria de cuget a generafieianterioare:,,Daci in Epigonii vefi vedea la-rde pentru poeli ca Bolliac, Mureqan giLliade, acelea nu sunt pentru meritul in-:ern al lucririlor 1or, ci numai pentru cdtrtr-adevir te migci acea naivitate sinceri,aecongtiuti cu care lucrau ei. Noi, ceqtimai noi, cunoagtem starea noastr6, sun-tem trezi de suflarea secolului - gi de aceeaa\-eam atdta carzd de-a ne descuraja. Ni-mrc - decAt culmile str[lucite, nimic - de-cat congtiin(a sigur[ cd' nu le vom ajungeniciodati. $i sd nu fim sceptici? Atata lu-;ru, cele mai multe puteri sfbrAmdndu-sein r.an, in lupte sterile, cele pufine descura-late, amelite de strigitul gunoiului ce inoa-ta asupra apei." ,,Ideea fundamentall - ex-p'lici mai departe poetul - e comparafiuneadintre lucrarea increzuti gi naivi a prede-cesorilor nogtri gi lucrarea noastrd trezitil,dar rece. Prin operele liricilor romAni ti-neri se manifesti acel aer bolnav, degi dul-ce, pe care germanii il num esc W elt s chmer z.Aga Nicoleanu, aga Schelitti, aga MatildaCugler - e oarecum congtiinfa adeviruluitrist gi sceptic, invins de citri colorile giibrmele frumoase - e ruptura intre lumeabulgirului gi lumea ideei. Predecesoriinogtri credeau in ceea ce scriau, cum Sha-kespeare credea in fantasmele sale; indatdinsi ce congtiinla vine [gi arat6] ci imagi-

    nele nu sunt decit un joc - atuncea, dupdpirerea mea, se nagte neincrederea scepti-c5ln propriile sale creatiuni. Comparaliu-nea din poezia mea cade in defavorul ge-neraliunei noi, gi - cred - cu drept."Public[ tot in revista junimisti basmulFdt-Frumos din lacrimd (noiembrie 1870),urmat in 1871 de Mortua est!, inger depazd gi Noaptea, iar in 1872 de Egipetul(octombrie) gi de nuvela fantasticd Sdrma-nul Dionis (decembrie 1872 - ianuarie1873). Nuvela, redactati la Viena, cum re-iese dintr-o scrisoare a lui Ioan Slavici c6-tre Iacob Negruzzi, a fost cititd de E. ingedinfa de la 1 septembrie 1872 a |unimii.Lectura a produs o impresie de extrava-ganli in rAndurile ,,caracudei". GeorgePanu, memorialistul societilii iegene, spu-ne ci efectul acestei ,,elucubraliuni filoso-fice" a fost catastrofal: ,,$i dacl n-ar fi fostlimba - acea limbi frumoasl a lui Emi-nescu -, insd limba cu preten(ie gi emfati-c5, in Sdrmanul Dionis -, nuvela ar fi fostconsiderat[ o extravaganli a unui ascettorturat de foame, de sete gi de abstinenligi sllbit de flagelaliuni zilnice". Maiorescuo acceptl gi o recomandd pentru publica-re. in august 1871 are loc serbarea de laPutna (Slavici este pregedintele SocietlliiRomAnia |uni, iar poetul e secretar), ur-mat[ de congresul studenfesc care lansea-zd ideea unitllii culturale gi politice a ro-mAnilor. E. se inscrie la Facultatea deDrept a Universitdlii din Viena, audiindcursurile din semestrul de iarni l87I-1872 gi in semestrul de vard 1872. Este in-teresat de istoria filosofiei (RobertZimmermann), dreptul roman (RobertIhering), pedagogie qi logici (TheodorVogt), istoria dreptului (Heinrich Siegel),fiziologia gi anatomia microscopici, ana-

    :e

  • tomia descriptivd gi topografici. La Vienao intdlnegte in 1872 pe Ana Cdmpeanu,cunoscutd sub numele Veronica, cisltori-td in 1864 cu profesorul defizicitgi chimie$tefan Micle, o vreme rector al Universitd-lii din Iagi. Se infiripi intre ei o dragostecare, trecuti prin poezie gi pecetluiti demoartea aproape concomitentd a eroilor,va intra in mitologia romdneascl. Mitul acipdtat dovezi noi prin publicarea, dup6mai bine de o suti de ani, a unui numdrmare de scrisori necunoscute. Tot in 1g72E. primegte de la cel mai important critical epocii recunoagterea talentului siu ex-ceplional. in Direclia noud tn poezia Siproza romknd, Maiorescu il menlioneazidupi Alecsandri gi-i face urmd.to area ca-racterizare:,,Cu totul osebit in felul siu,om al timpului modern, deocamdatd bla-zat in cuget, iubitor de antiteze cam exage-rate, reflexiv mai peste marginile iertate,pind acum aga de pufin format incAt nevine greu si-l cit[m indatd dupd Alecsan-dri, dar in fine poet, poet in toati putereacuvdntului, este dl Mihail Eminescu. De lad-sa cunoagtem mai multe poezii publica-te in , care toate auparticularitdlile arltate mai sus, ins6 au gifarmecul limbagiului (semnul celor alegi),o conceplie inalti, gi pe lAngl aceste (lucrurar intre ai nogtri) iubirea gi infelegereaartei antice". in decemb rie L872 se inscriela Facultatea de Filosofie a Universitdliidin Berlin; Titu Maiorescu, ministru alCultelor gi Instrucfiunii publice, ii acorddo bursi pentru a-gi pregiti doctoratul, cugindul de a-l numi la Catedra de filosofiea Universitilii din Iaqi. La Berlin E. frec-venteazi, in semestrul de iarn6 1872-1873gi de vard 1873, cursurile de filosofie linutede Eugen Diihring, de istoria filosofiei

    (Eduard Zeller), filosofia hegeliani (C.N.Althaus), istoria moderni (fohann GustavDroysen), istoria Egiptului (Karl RichardLepsius). Audiazd gi prelegeri de fizici gigtiinlele naturii. in semestrul de iarniL873-L874 frecventeazd cursurile lui Her-mann Bonitz (istoria filosofiei grecegti) giHeinrich Dernburg (istoria ImperiuluiRoman). Traduce (februarie lB74) frag-mente din Critica raliunii pure de Kant.Audiazd, in semestrul de vari 1874 pe Eu-gen Diihring (economie nafionali), istoriaromand (Wilhem Nitzsch), geografia fizi-cn (I. Chr. Poggendorff). Nu ocolegte pre-legerile despre,,psihologia popoarelor,'.Se pistreazd in manuscrisele sale notele decurs. Se hotirlgte si treacd doctoratul giscrie in acest sens lui Maiorescu (maiI874), apoi renun!6. Cdlitoregte (augustacelagi an) la Kcinigsberg, Cracovia giLemberg. in 29 august 1874 Consiliul deMinigtri il numegte, la recomandarea luiMaiorescu, bibliotecar la Biblioteca Cen-trald din Iagi. Tot junimigtii il ajuti si de-vin[ revizor gcolar pentru judefele Iagi giVaslui; face propuneri pentru organizareagcolilor rurale din judefele pe care le con-troleazl. Iacob Negruzzi spune despre re-vizorul E.: ,,Cdlitorea din cAnd in cdnd,avea raporturi continue cu invdlitorii, cuprimarii, cu !6ranii, gi se intirdta tot maimult in dragostea sa pentru poporul dejos". Cunoagte in aceste imprejuriri peIon Creangi, cu care se imprietenegte. Laindemnul poetului, acesta pune pe hirtieSoacra cu trei nurori, care, cititi la funi-mea, trezegte entuziasm. Prietenia lor adevenit legendari. Un mare poet, un me-tafizician care tradusese pe Kant gi il gtiabine pe Schopenhauer, gi un ,,bivol de ge-niu" (cum l-a numit G. Cdlinescu), fbri

  • *r-1 a!{lfftilrgaru

    -<_N.

    ,:,avlrd

    .: ii

    .:nd

    -, er-^:\l

    ..-ul'- r o-.D

    .:tt.:U-:iari-:e-

    :'..le

    si--i

    - '.st

    ;i:eri

    : ll-

    -_: -

    si.ia

    :l-.3-

    ,d,

    :u-ai

    lepe

    ,La,:tie-rni-

    ,lr a-. me-

    .- gtia:. oe--'b-. tara

    multi gtiinli de carte, iati o ecuatie para-doxali. Scrisorile aratd insi o afectiunefrumoasi gi statornic[ intre ei. E. intuieg-te geniul de povestitor al humulegteanuluigi il introduce la funimea. D. Petrino in-tocmegte ln martie 1876 un raport princare il invinuiegte pe E. de ,,sustracliune"din avutul institufiunii (Biblioteca Cen-trali din Iagi). Instanlelejudecdtoregti nudau curs acestor acuzatii. Ministerul Cul-telor gi Instructiunii (fbrd Maiorescu, caredemisionase) il destituie totugi din funcfiade revizor. Poetul devine redactor la ,,Cu-rierul de Iagi", foaia publicatiilor oficialeale Curfii Apelative din Iagi. Semneaziaici, pAni la mijlocul anului 1877, cronicidramatice, articole, publicd nuvela Cezaragi schila La aniversard. Moarela 13 augusti876 Raluca, mama sa. ii apar in ,,Convor-biri literare", dupi alte colaboriri cu ver-suri gi recenzii,poeziile Melancolie, Crdia-sa din poveSti, Lacul, Dorinla, Cdlin (Filedin poveste) gi Strigoii. Un contemporan(I.S. Ionescu) il descrie in acest chip:,,Eminescu in vremea aceea era un tAndrcam de 28-29 ani, bine fbcut, potrivit deinalt, cu fala lungdreali incalati, cu mus-tafa neagrd, plete lungi gi negre ii cideaupe spate, o redingot[ neagri cam ponositS,cu o cravatd mislinie gi cu puchilei albi,rotunzi, iegea bulbucati din jiletca sa vine-tie-neagrl, inchisi cu doui rAnduri delimbi". La sfArgitul lui octombrie 1877 sevede nevoit si plece din Iagi, vine la Bucu-regti gi intrd la ,,Timpul", ziarul ,,partideiconservatoare". E coleg cu Slavici gi maitirzir cu I.L. Caragiale. incepAnd din no-iembrie are o activitate publicistici inten-si. Ideile despre ,,statul natural", adversi-tatea radicali faln de ,,fantasmagoriile",,rogilor" (liberalii adepfi ai ,,formelor frri

    fond") gi intreaga lui conceplie despre so-cietatea romAneasc[ se definesc in aceastlperioadd de publicistici ardenti. Muncaextenuantd de la,,Timpul" nu-l impiedicisi aibi gi o viali pasionald, in afara relalieidurabile cuVeronica Micle. Este cunoscu-td idila cu Cleopatra Poenaru, fiica picto-rului Constantin Lecca, femeie - se spu-ne - nu prea frumoasi, dar inzestratdspiritual. Romanfa Pe lhngd plopii fdrd solar fi fost inspirati de ea, insd faptele nusunt sigure, intrucit o altl legendh ftxeazitplopii fbrd so! ln lagi. Veronica Micle ar fifost, in acest caz, inspiratoarea poemului.Lucru, iarigi, nesigur. O cronicl senti-mentald ar cuprinde gi pe Mite Kremnitz,cumnata lui Maiorescu Ei, se pare, unadintre iubirile ilicite ale criticului; Atht de

    fragedd... ar fi fost scrisi pentru ea. inamintiri Mite Kremnitz se referd la acestepisod in care intri gi un cast s[rut gi oprieteneasci ridicare in brale, urmate de olecturl din Cdntul V din Infernul lui D an-te (acela in care e vorba de iubirea, mijlo-citd de lecturi, dintre Paolo Malatesta giFrancesca da Rimini). Apropierea platoni-ci nu are urmare. E. se intoarce lavechilelui fantasme. Gazetdria ii soliciti aproapetoate forlele spiritului. in 1881 ii sunt pu-blicate in ,,Convorbiri literare" patru dincele cinci Scrisori (a cincea apare postum,in 1890). in aprilie 1882 citegte la |unimea(bucuregteanir) Luceafdrul (publicat in1883 in ,,Almanahul Societdlii AcademiceSocial-Literare RomAnia |un[" din Viena).in iunie 1883 se declanqeazi boala. Estedeclarat alienat mintal gi internat la Sana-toriul Caritas al doctorului Alexandru$u!u. in iulie acelagi an apare in,,Convor-biri literare" poezia Doina. Prin grija luiMaiorescu E. este trimis la Viena gi inter-

  • nat la Institutul Ober-Dcibling (20 octom-brie 1883). Este insolit de un vechi prieten,Alexandru Chibici-RAvneanu. in decern-brie 1883 ii aparevolumulPoezii,cu o pre-

    fa!6 de Titu Maiorescu, la Editura Socecdin Bucuregti. Volumul cuprinde gaizeci gipatru de poezii publicate intre 1870 gi1883. Maiorescu le pune intr-o anumitlordine pentru a le da o mai mare relevan-

    f[. Este mulfumit de ceea ce obline, cdciiati ce scrie Emiliei Humpel, sora sa: ,,Po-eziile, aga cum sunt orAnduite, sunt celemai strilucite din cAte s-au scris vreodatdrin romAnegte gi unele chiar in alte limbi".in ianuarie 1884 Maiorescu il viziteazi laOber-Dobling; la 9 ianuarie inceteaz[ dinviafS Gheorghe Eminovici. E. plrlsegteViena in februarie gi cildtoregte in Italia.intors in !ar[, revine pentru o scurti peri-oadi la Bucuregti, apoi la Iagi, unde e gdz-duit de Miron Pompiliu gi ulterior de Va-sile Burld. in august-septembrie 1885poetul se afld lingd Odessa, la tratament,ln 1887 este la Hall, in Austria, tot pentrutratament, mai inainte (noiembrie 1886)fusese internat in ospiciul de la m[nistireaNeamf. Continud s[-i apar5, in aceastd pe-

    rioadd dificilI, poezii in ,,Convorbiri lite-rare", scrise, bineinfeles, mai inainte. Sti ovreme la Botogani, cu sora sa Henrieta, inaprilie 1BB8 pleacd la Bucuregti cu Veroni-ca Micle. Traduce din Emile Augier (Leloueur de flilte) gi incearcd sd-gi reia activi-tatea publicistici, scriind in ,,Rominia li-beri", ziar junimist, gi in ,,F6"ntdna Blan-duziei". in februarie 1889 este internat inspitalul Mdrcuta, apoi la Caritas. |oi, 15 iu-nie 1889, poetul moare. Peste cAteva sdp-t5.mAni,la 3 august 1889, moare gi Veroni-ca Micle. Legenda iubirii lor se pregitegtesi intre in eternitate. E. este inmormAntatin dupl-amiaza zilei de sAmbiti, 17 iunie,in cimitirul Bellu din Bucureqti. Printrecei care il insolesc se afli primul ministruLascdr Catargiu, Titu Maiorescu, MihailKogilniceanu, Th. Rosetti, D. Aug. Lauri-an. La 31 decembrie, acelasi an, se stingedin via!5 si Ion Creangi. S-a discutat multin epoci gi se discut[ Ei azi despre caazelecare au dus la disparifia, la numai 39 deani, a poetului. A apirut studii de speciali-tate despre acest subiect (notabile suntacelea ale medicilor I. Nica 9i O. Vuia) ginu de puline ori istoricii gi criticii literariau cercetat publicistica timpului si au emisipoteze, unele demne de a intra lntr-un ro-man polilist. Mai nou circuli ln presi ide-ea absurdi cd, din catzapoziliei sale poli-tice, manifestati in articolele din ,,Timpul",Eminescu a fost lichidat de citre serviciilesecrete austriece, in complicitate cu servi-ciile romAneqti. in fruntea acesteiconjurafii s-ar fi aflat chiar Titu Maiores-cu, protectorul poetului. Speculalii abe-rante. Ele apar totdeauna, in jurul marilorscriitori. Ioan-Aurel Pop a reconstituit,impreuni cu alli doi cercetitori, biografiapoetului intre 1883-1889 (epoca bolii) si a

  • "-4 {q;|ffi.

    llmurit in buni parte datele reale ale aces-tei istorii tragice. Ezitirile sunt mari gi inlumea medicali. BazAndu-se pe ceea ce auspus medicii care l-au tratat pe Eminescu,G. Cilinescu a acceptat ideea ci Eminescua fost ripus de lues. Recent, un numdr denoui medici, specialigti in mai multe do-menii, au redeschis dosarul medical al luiEminescu (vezi Maladia lui Eminescu ;imaladiile imaginare ale eminescologilor,Fundafia Nalionald pentru $tiinfd gi Arti,2015) gi, cercetAnd documentele, figele cli-nice, datele anatomo-patologice, au ajuns

    la concluzia ci Eminescu n-a suferit delues, ci de o patologie de naturi afectivi(sindrom maniaco-depresiv). Din relatiri-le acestor specialigti, afldm ci tratamentulcu mercur ar fi agravat boala qi ar fi gribitsfArEitul vielii poetului. Subiect delicat, su-biect sensibil in lumea romineasci. Maio-rescu va dona peste cAtiva ani, in 1902,Academiei Romdne manuscrisele ldsatede E., care insumeazd, circa 14 000 de pa-gini. Scrierile postume incep sd fie tiplritela inceputul secolului de Nerva Hodog giIlarie Chendi (1902), editarea continuAndpAnI in anii'30, cAnd G. Cilinescu va facein cele cinci volume din Opera lui MihaiEminescu (1934-1936) o prezentare criti-ci general[ a operei antume gi postume apoetului. Perpessicius incepe s[ preglteas-cd edilia completi a operei, iar primul vo-lum apare in 1939 la Editura FundaliilorRegale, ultimul pe care il realizeazit, al ga-selea, fiind editat in 1963. Au preluat edi-lia alti eminescologi, astfel cd dupS maibine de un secol de la moartea poetuluiexisti o edilie integrald a operei sale.Fundalia Nalional6 pentru $tiinfe gi Artia publicat (sub ingrijirea lui D. Vatama-niuc) o edile tip ,,Pl6iade" a operei inte-

    grale a scriitorului (I-VII, 1999-2003).Paralel, cAteva generafii de eminescologiau incercat sd-i descifreze sensurile, de laTitu Maiorescu, cel dintAi care a intuit ge-niul eminescian, pdni la Nicolae Iorga giG. Ibriileanu gi, de la ei,la genraliile mainoi de eminescologi, Perpessicius, G. Cili-nescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constanti-nescu, D. Mur6ragu, D. Caracostea, RosaDel Conte, Alain Guillermou, ConstantinNoica, D. Popovici, Augustin Z. N. Pop,Ladislau G6ldi, Zoe Dumitrescu-Bugulen-ga, Edgar Papu, Al. Piru, George Muntea-nu, I. Negoilescu, D. Vatamaniuc, EugenTodoran, Constantin Ciopraga, MihaiDrlgan, Ioana Em. Petrescu, Petru Crelia,Mihai Cimpoi g.a. Un fapt important incunoagterea laboratorului de crealie a luiEminescu este tipirirea, in faximile, intre2003-2009, de cdtre Academia Romdn6 gi

    Fundalia Naliona16 pentru $tiinle 9i Arti,in 38 de volume, a celor aproximativ15.000 de pagini lisate de E. Un proiectimaginat in anii '70 de Noica qi pentrucare s-a luptat mai bine de un deceniu (ar-

    ticolele, memoriile, conferinlele lui au fostpublicate, in 1992, de Gabriel Liiceanu giMarin Diaconu in volumul Introducere lamiracolul eminescian, Ed. Humanitas).Publicate, manuscrisele au stdrnit protes-tul unor publicigti gi chiar mai mult decdtatAt: reclamarea penali a coordonatoruluiacestui proiect (Eugen Simion, pe atuncipregedinte al Academiei Romine). Odise-ea caietelor lui Eminescu din 1902 - cAndele au fost donate de Maiorescu BiblioteciiRomAne;,pdnd in 2009, cAnd a fost tipdri-te poate fi urmdritd in volumele Avatariim a n u s c r i s el o r E m i n e s g u le dfia€:ingr ljititde Ana Silvia Bogdan s,j)vlarin Diaconu(2009) gi in antologia de texte, in trei volu-

  • me (Odiseea manuscriselor Eminescu, Ed..]unimea, 2A16), realizatd de ValentinnCogereanu ;i Pompiliu Criciunescu. E.continud sd fie proba de foc a criticului giistoricului literar romAn. Nu este critic,spunea G. Cdlinescu, cine n-a scris un stu_diu acceptabil despre E. in ultimii ani auapdrut semne de iritare fald de opera gicultul eminescian. Revista ,,Dilema" a pu_blicat un numdr (26511998) in care cAlivapublicigti tineri declari cd E. ii plictisegtegi cd, in genere, este un poet depdgit, unprozator inexistent gi un publicist nul.Este expresia unui proces mai general, vi_zibil gi in domeniul istoriei, de demitizarea valorilor nationale, pe motiv cd acesteaau fost exagerate in regimul totalitar gi, inconsecinld, trebuie revizuite pentru a pu_tea si fim, astfel, acceptali in Europa. Ar-gument facil. E. este, el insugi, prin cultu_ra lui qi prin deschiderea mare a poezieisale, un european din Rds6rit. Ideea, pus[din nou in circulafie cu acest prilej, cum cdE. nu este un poet national pentru cd areo gdndire paseistd, nu progresist[, este,iardgi, completamente falsi. Gregit, este gimodul in care unii politilogi gi chiar criticiliterari judeci ,,nationalismul" lui Emi-nescu, identificdndu-l cu extremismul po_litic gi ,,xenofobia". Este de mirare cd I.Negoilescu crede, in 1991, cd rdul romA_nesc porneste de la E. care ar fi, un ompolitic execrabil [...], un protolegionar,ideile lui stau la baza ideilor politice ale luiCuza, Nae Ionescu, Codreanu, Sima (,,Ba_ricada",25 iulie 1991). Citite cum trebuie,articolele politice ale lui E. aratd, insd alt_ceva: un gdnditor politic, format la scoalaumanismului european, care apird in epo_ca lui (anii '70-'80) tAnirul stat nafionalromdn gi tradiliile lui spirituale si morale,

    cum fac, dealtfel, mulli din intelectualiimarcanli ai epocii, nu numai in !6rileRomdnegti. Unele exageriri identitare tre_buie judecate in acest context. De aseme_nea, mistificd.rile, excesele politicii $i pu_blicisticii ulterioare, care se revendici dinproza politicd a lui E., nu trebuie sd duc6laculpabilizarea ideologicd a poetului. Cali_tatea poeziei nu line nici de progresismul,nici de conservatorismul ideilor, ci de cutotul altceva.

    Studiile de la inceputul mileniului IIIgi dezbaterile care au avut loc in cadrulCongresului Mondial al Eminescologilorde la Chiginiu au impus noi perspectiveexegetice asupra publicisticii lui E., subli_niindu-se ideea unitdfii operei eminesci_ene, fapt demonstrat de valoarea ei litera-ri, de mircile stilistice pe care le conline,evidenfiindu-se gi altele aspecte decAt celediscutate in chip tradilional: modul in carea inleles ,,ideea europeand." gi ,,concertuleuropean", unitatea culturii universale,abordarea problemelor romAnilor de pre_tutindeni gi a celor legate de politici., parla_mentarism, invifdmAnt, gtiinf6, justifie g. a.

    Opera lui E. .rr. ""r,, gi cuprindeaproape toate genurile literaturii. G. Ceh_

    nescu a fdcut in primul volum din Operalui Mihai Eminescu o descriere aminun-litd a lucrdrilor, transcriind masiv din ma_nuscrisele rlmase de la poet. Multe dintreaceste scrieri au rdmas in stadiu de proiect.Ele constituie lotul masiv de postume incare unii critici vdd, in cazul versurilor, unpoet mai interesant decAt acela din antu_me. Un punct de vedere care nu se susline.Originalitatea lui E. se observd. in totali_tatea operei sale. Al. piru a compartimen_