Dictie Sort Rnd

8/18/2019 Dictie Sort Rnd

1/32

Scurte

1. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

2. Stanca stă-n castan ca (saşa) Stan.

3. Prin Vulturi vântul viu vuia.

4. Florica, fata fostului func ionar, face fasole fiartă fărăț

foc, fiindcă focul face fum.5. Duc n !ac sac de dac, aud crac, o fi rac? " fi drac? Face

#ac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i $ândac, nu e cuc, nu-i!rotac, l a#uc, l %urduc. & tot drac.

6. 'n sas cu $las de !as cam $ras și ras #e nas stă la taifasde-un ceas la #arastas des#re un etras din #ancreas.

7. a#ra calcă-n #iatră, #iatra cra#ă-n #atru, cra#e ca#ulca#rei n #atru #recum a cră#at #iatra-n #atru.

8. a#ra nea$ră calcă-n clinci. linciul cra#ă-n cinci, cra#eca#ul ca#rei-n cinci, #recum a cră#at clinciul-n cinci.

9. osaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. *i-nsus şi-n +os de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. *i şase

case Saşa-şi ştie.- e şansă... Saşa-şi s#use sieşi

10. 'n cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde sedescocostârcăreau şi ali cocostârci nedescocostârcării, casă se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

11. ucur și ucura se !ucură că ucurel e !ucuros n ucurești.

12. ucură-te cum s-a !ucurat ucuroaia când s-a ntors ucurel!ucuros de la ucurești.

13. oul !reaz, !ârlo!reaz, n vacile !ârlo!rezene, cu $reu adez!ârlo!rezit !reazul !oilor !ârlo!rozeni.

14. oul !reaz, !ârlo!reaz, lesne-a zice /!oul !reaz/, dar mai

lesne-a dez!ârlo!rezi !ârlo!rezitura din !oii!ârlo!rezenilor.

15. ocostârcărel s-a dus la cocostârcărie să sedescocostârcărească de cocostârcăroaica lui.

16. Fata fierarului fier!e fasole fiartă fără foc fiindcă foculface fum.

17. 0ândindu-mă că te $ânde tiș că mă $ândesc la tine,0ânde te-te că măș $ândesc că te $ânde ti la mineș .

18. 1ică nu tia să zicăș /râu, ră u că, rămuricăț ș /, dar de când!ăiatu-nva ă #oezia des#re ra ă, 1ică tie-acum să zicăț ț ș/râu, ră u că, rămuricăț ș /.

19. ine-a zis c-am zis că-i zice?

&u n-am zis i nici n-oi zice.șând voi zice,-atunci să zică-am zis eu c-am zis că-i zice

20. 2r%ie#isco#ul din onstantino#ol a ncercat să sedezar%ie#isconstantino#olizeze.

21. 'n caricaturist a caricaturizat o caricatură. Po i tu sățcaricaturizezi caricatura caricaturizată de acelcaricaturist?


2/32

22. 'n cocostârc s-a decocostârcărit la o decocostârcărie dedecocostârcărit cocostârcii.

23. " $aină #orum!acă n #orum!ar s-a urcat. 3n #orum!ar#orum!aca tot #orum!ul l-a mâncat.

24. *tiu că ştii că ştiuca-i ştiucăDar mai ştiu că ştiuca-i #eşte*i că ştiuca se mănâncă*i că ştiuca se #ră+eşte.

25. onstantin onstantinevicescovici

26. Fofiă fondofirliă, forofifo - fenderliă şi fifoifondofirloi, forofifo - fenderloi

27. u#ă cu ca#ac, ca#ac cu cu#ă.

28. " !a!ă !ălană mănâncă o !anană !a!ană.

29. Pe ca# un ca#ac, #e ca#ac un ac.

30. Dois#rezece cocostârci #e casa lui 4o$ălniceanu.

31. 1etevei de tei #e miri te de mei.ș

32. "aia aia e a ei, eu i-o iau.

33. &u #u# #oala #o#ii, #o#a #u#ă #oala mea

34. & #estri ăț #re#elița #estri ăț , dar mai #estriți sunt #uii#re#eliței #estrițe.

35. 'n vultur stă #e #isc c-un #i n #lisc.

36. Pili-i-a cu #ila lun$ă, #ila-n #un$ă, #un$a-n #ilă.ș

37. Prea#lecat #rimesc #oruncaPrivind #un$a #rea #linu ă,țPizmuind #e #rin ul #a ăț șPentru #iatra #erlă #rinsă.

38. " sa#ă lată, două sa#e late, șa#te sa#e late și-alte șa#tesa#e late.

39. " !arză !rează face zarvă #e-o varză.

40. Până când a cărămidărit cărămidarul #e cărămidăriă, acărămidărit cărămidăria #e cărămidar.

41. ala!an ălă!ănescu !âl!âieşte !âl!âituri !âl!âite #ene$ândite.

42. Domnule Director, doamna Dida Dră$an doreşte două dude dindudul dumneavoastră de dincolo de drum.

43. 5riedru tridre#tun$%ic.

44. Paradimetil-amino-anzo-!enzen-sulfonic.

45. Patrus#rezece #ritocitori ntr-o #ritocitorică mică

46. Prim#re+ur #lim!ările #rin #loaie #rile+uiesc #lăceri

#ro#rietarilor #rovinciali.47. 6u-i $reu a zice titiridvă tidvă, da-i $reu a destitiridvi

titiridvitura titiridvei tidvei.

48.

7edii

49. /Si$%iti!um ala !im !um !am/, stri$ătul cili#anezului ncăutarea !aldi!uzului omorât de un cris cras, ntr-un stil


3/32

a!racada!rant #entru că nu a vrut să-l omoare #e %i#ocate-elefanto-camerosul, ascuns du#ă un camilola!ilola!alasco#deoarece mâncase cito#i#erazină i se !ro%ănise cuș!ro%oteele n drămandău.

50. 'nilateralitatea colocviilor desolidarizeazăconştiinciozitatea ener$eticienilor care manifestă o

im#ertur!a!ilitate indiscri#ti!ilă n loculna!ucodonosorienei ire#roşa!ilităi.

51. " mierliă fuflendiă fuflendi-fuflendăriă nu #oate săfuflendească fuflendi-fluflendărească #e mierloiulfuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiulfuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul #oate ca să fuflendeascăfuflendi-fluflendărească #e mierlia fuflendia fuflendi-fuflendăria.

52. 1e$e Para$arafaramus, când te vei desori$inaliza? 7ă voidesori$inaliza când cel mai ori$inal dintre ori$inali se vadesori$inaliza. Dar cum cel mai ori$inal dintre ori$inali nuse va desori$inaliza, re$ele Para$arafaramus nu se va

desori$inaliza.53. 'n !al fără e$al cu final fatal la un %alal carnaval estival

cu scandal e#ocal dintr-un o#al oval, #al, real şi natural,fără rival, e$al i actual.ș

54. S#re sfânta sa soră Suzana se suie,S#ăşită din suflet sus#inu să-şi s#uie,*i-n susur sarcastic sus#inu-şi şo#teşte,*i-odată #e scara sucită se o#reşte.

55. 'nui tâm#lar i s-a-ntâm#lat o ntâm#lare. 2lt tâm#lar,auzind de ntâm#larea tâm#larului de la tâm#lărie a venit şis-a lovit cu tâm#la de tâm#lăria tâm#larului cu ntâm#larea.

56.'n codo!ăturoi a #utut să codo!ăturească #e o codo!ături ățdar o codo!ături ă nu a #utut să codo!ăturească #e unțcodo!ăturoi.

57. Pa#ucarul #a#ucăreşte #a#ucii ne#a#ucării ai #a#ucăresei,dar #a#ucăreasa nu #oate #a#ucări #a#ucii ne#a#ucării ai#a#ucarului care #a#ucăreşte #a#uci ne#a#ucării.

58. eea ce cerea cele!rul icero, $emând, $eniilor de$enerate,n-au acce#tat-o ezar şi ceata in$enio ilor cetăeni certaișcu cerinele cercurilor centrale.

59. olo-n vale #-un #itroi sta o codo!ătură i unș codo!ăturoi,codo!ăturoiu codo!ătureşte codo!ătura, codo!ătura nu #oatecodo!ătur codo!ăturoiu.

60. S#re sfânta sa sorăSuzana se suieS#ăşită din suflet sus#inu să-i s#uiei-n s#aima-i se z!ate i-n s#asm se iz!e teȘ ș ș*i-n susur sarcastic sus#inu-şi şo#teşte,i terse i sla!e sus#inele-i suntȘ ș și- i sfâ ie-n s#usa-i tot sufletul sfânt.Ș ș ș

61. a#te sa#e lateȘSa#ă-n sus âiteș


4/32

Peste a#te sateși-alte a#te sa#eȘ șStau ira$ smăl ateș ța să sa#e-n s#atePeste a#te sate.ș

62.

8un$i

63. ele șa#te muzeu #riviri de zuzeScriu ca să se amuzeVersuri andaluze.

Șase călăuze3ncearc9 s-acuzeinci femei le%uzeă ar fi farfuze.

inci fine meduze,0eometrii confuze,u un$%iuri o!tuzeȘi i#otenuze.

Patru !u!uruze,1oşii arc%e!uze,âzâie ursuze:!urând #e #eluze.

5rei !a!e mofluzeFără din i i !uzeț ș

5ra$ turte #e s#uzeFără să se scuze.

Dou9 auto!uze8ovite de-o!uze2u lumini difuze,Și defect la diuze.

'na din ecluze8a uși cu mezuze8u#ta cu taluzePunându-și ventuze.

64. a#ra nea$ră-n #iatră calcă,um o calcă-n #atru cra#ăra#e ca#u; ca#rii-n #atru,um a cră#at #iatra-n #atrua#ra nea$ră calcă-n clinci,ra#e ca#u ca#rii-n cincium a călcat ca#ra-n clinci.a#ra #aște lân$ă casă,a#u ca#rii cra#e-n șase


5/32

a#ra noastră n-are la#te,ră#a-i-ar coarnele-n șa#tea#ra-n #iatră a călcatPiatra-n #atru a cră#at,Povestea s-a terminat

65. Sacadat i ritmatș

2m #lecat %otărâtSă stră!at ncântat2cest %at !lestemat.

66. Surd i zăludș7ă cufund3n rotund8ac #rofundDând să #rind3ntr-un nodPeste cod3nsă cad1âd a!surd

Sunt i nudșSunt i ud.ș

67. Sens ascunsPrins n visDus adus


6/32

6u e mur$&ste ar$șDar mi-e dra$ă e !le$Pinteno$ontoro$Ș

i olo$.Ș70. 2#a

ă$alnicaȘ6ăvalnica5ârându-se2zvârlindu-se3ntorcându-sePră!u indu-seșSe adunăSe ndrumăi detunăȘ3n uvi eș ț

Săltăre eți răzle eȘ țFără-a se #ri#iFără-a ocoli&a se #ră!u iș3ncotro, ncotro?3ncolo, ncolo2colo, acolo3ntr-un ritm z$lo!iu'nde nu mai tiu.ș

71. 1oua rece-n aurorăPrintre #ietre, de-aur #are

Printre #ietre, #rin #ri#oare,Parca-r fi măr$ăritare.0rindina, #rin $rinzi, n ro#ot1u#e-n rânduri, nor cu nor5răsnetul n #atru cra#ă,Piatra ca#rei din #ri#or.2rar rari tea răre teș șVreascuri n cărări u or.ș"ri o #iatră cra#ă-n #atru"ri o ca#ră calcă-n #iatră.Patru #ietre cră# #rin ca#rePatru ca#re cră# #rin #ietre.

72.Să$eată #ornind,o#tind, forfotind,Șlocotind i cotind,șSmorcăind, %orcăind,


7/32

1o#otind, !o!otind,Duduind, z$uduind,Vră+ind, $âfâind,2romind i momind,și murind, tresărind i sărind,Ș și fier!ând i tur!ând,Ș ș

0alo#ând i să#ând, i ru#ând, i sur#ând,ș ș șStrălucind, cli#ocind, nălucind, rătăcind,8unecând, zdruncinând, i +ucând i trecând,ș ș'nduind, er#uind i suind, i vuind,ș ș șS#ume$ând, fume$ând, ră#ă$ând i stri$ând,șDăn uind, c%efuind, duduind i %uind,ț șol!orosind, re$ăsind, #o#osind i sosind,șo#ăind, ro#ăind, o#ăind, %o#ăind,Ș țFrământând, i cântând, desfătând i săltând.ș ș

73. VRAJAPlosca pliști și plosca ploștiPlom ploșiu cu puni prosoși

Praz propit pe placi cu pluniDoi tăciuni și doi cărbuni.

Știrp ștropit și ștris șilșitȘomoioc și strug șirșitȘtos-n ștol și straș cu ștruniDoi tăciuni și doi cărbuni.

Zizi zazag zobi cu zăriZmus zolid zornea pe zgări

Zdrap cu zdraz și zdrazi-n zdruniDoi tăciuni și doi cărbuni.

Liă-n lai și lo!t cu li!teLulm lurostic lat la le!teLog lolis și lui loruniDoi tăciuni și doi cărbuni.

"ee-n buri și pori cu pie"oroboae cu bubie

"o bălat de b#rzoi bei"ulbucai și boni burei.

Re!ren$"#ld#b#c bab#c buluc%acealma ciubuc calm#c&odoronc '#t#r 'ulducPapalaz popaz papuc.


8/32

74. ( )mișto) pa*iștea mătușii +ura.,n pa*iștea mătușii +ura e un pom.( mișto pomul pa*iștei mătușii +ura.Pomul pa*iștei mătușii +ura are un trunc'i.( mișto trunc'iul pomului pa*iștei mătușii +ura.

,n trunc'iul pomului pa*iștei mătușii +ura e o scorbură.( mișto scorbura trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura.,n scorbura trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura e un cuib.( mișto cuibul scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura.,n cuibul scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura este opitulice.( mișto pitulicea cuibului scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii+ura.Pe pitulicea cuibului scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +urasunt pene.

+unt mișto penele pitulicei cuibului scorburii trunc'iului pomuluipa*iștei mătușii +ura.,n penele pitulicei cuibului scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii+ura sunt purici.+unt mișto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunc'iuluipomului pa*iștei mătușii +ura.Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunc'iului pomului pa*ișteimătușii +ura au piciorușe.+unt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburiitrunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura.Piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunc'iului

pomului pa*iștei mătușii +ura au g'iare.+unt mișto g'iarele piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibuluiscorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura.'iarele piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburiitrunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura au #r!.+unt mișto #r!urile g'iarelor piciorușele puricilor penelor pituliceicuibului scorburii trunc'iului pomului pa*iștei mătușii +ura.

+peciale

75. /e0te pentru corectarea ocalei )e)A. De-ar 1 să-mi dea mieo ie arămie-aurie și ie bădieo pălărie ca!enie-cenușie pentru c'elie2c#nd mergi prin c#mpie la ie pe moșie2să scoi din glie2 dintre iasomie2o gulie iorie-!umurie2 ce te-mbie


9/32

să o tai !elie-!elie2 cu lăcomie2l#ngă o lipie cu pi!tieși ia'nie acrie la o sindro1e.

3ie2 mie2 lui 4lie

să ne dea c#te-o bu*ie2baterie sau dulie21e și o *ucărie-*onglerie2

5n drum către (!orie2să ne 1e pe ecie2 pe gingie2pro sau contra asteniepe bază de anemie!ără pic de calorie2poate numai de-o !ăclie-ruginie2care stă 5ntr-o c'ilie2

cum ar sta-ntr-o coliieca-n pustie și robie2către seară la c'indie2!oaie erde razac'ie6

+ă se știe2 !ără gălăgie2că scrie pe cutie2 ali1e2iar pe '#rtie o poezie de !eeriecu o 7ărie mlădie2 zglobie și sașie2pirpirie2 zurlie și cam dilie2

5n cap cu o scu1e c#t o gămălie2

sau tic'ie aurie2 1stic'ie2și nu se prea știedacă nu-i c'iar o sta1e6

+e c'eamă tru1eo maladie dintr-o mie2ce e să 1e ca o beie2ca o manie2 apatie sau agoniec#nd cu tărie și m#nie adie2ca o sti'ie cenușie2

ca o leșie sălcie2și e-n!răie cu ce se știecă e prostie2 și nu e m#ndriecum el o știe din inepie2căci pe ecie ce e tru1e2nu știu să-i 1e de 'ac să-i iereo doctorie sau terapie.


10/32

". 8n ied2 un miel2 un iepure2un greier biet și-un iezure2ieșeau pieziș 5n serie2printre pietriș puzderie9

s1elnic mierla cu pro!esie2zicea cr#mpeie cu impresie9nici mierea nu 5l speriepe-un iespe 5n materie2c#nd 1ece obsesiese-nc'eie cu-o posesie.

:luiere din scaiei2!ușteie din puiei2ienupăr 5n ierbar2

pietre pentru pietrar2ie unui ier2oaie celui oier2claie peste claiemielue bălaie6

%#te bordeieat#tea curcubeie

5n ploaie să steie2știubeie să ieie2din putineie să beie6

%. 4eri nu era nicăieri2 nici pe palier2 nici sub palmier2 nici 5n iederă sauburuieni2 1e că trebuie2 1e că nu e oie2 iar acum 5n miezul zilei sepieptăna cu o mizerie de perie2 lua dintr-un cuier de 1er o pălărie cupaiete2 aea lornietă și colier cu pietre sc#nteietoare2 și ele roto!eie cael2 aea maniere de pieton 5n 5nt#rziere2 care piere șoăielnic 5ntr-unmoment prielnic și !ără piedică la ieșirea din Ploiești2 și se pierde 5ntroiene ca un proiect ie!tin de statuie pe piedestal.

D. De rei să bei un pic de clei2

5i spun să-l iei și cu mu*dei9și-apoi2 e'ei6 c#nd te 5nclei2să te desclei cu ceai de teisau cu ulei de c#ia lei9iar de mai rei și-alte ideitot cu temei2 cum le spusei2să mergi pe c'ei și pe alei


11/32

c#nd e polei2 că ești 'oltei2să iei și trei căei riei2să crești iei și mielușei2purcei2 c#rcei și porumbei2cu mei2 'amei și cu tulei2

să 1e grei și roto!ei2ca niște lei și paraleisau2 alelei6 ca niște zmei2ce scot sc#ntei de rei-nu-rei6

76. ----- ;7PL(/?%uleg o @oare2 priesc spre soare2mă ăd oioasă și luminoasă.,nep baloane c#nd sunt 5n toane2nu !ac !asoane c#nd am bomboane.7ă plimb prin ploaie căci sunt ioaie2mai sar și-o coardă2 sau rup o *oardă.:oc sub picioare2 m-a#nt cu-ardoare2mă prind 5n *oacă2 că sunt bondoacă.

,ntind cooare2 aprind cuptoare2bat o potcoaă și spun o snoaă2și-acum 5n goană2 spun o consoană.Am prins o cioară și-o leg cu s!oară9a c#ta oară nu las să moară biată2 mioară;

Dar 1indcă-i toamnă2 salut o doamnă2iar sub balcoane murmur canoane.

7erge la moară2 mestecă-n oală2l#na o toarce2 colacu-l coace2

5n zori se scoală2 topește smoală2cu r#nă coase2 zdrobește oase.7#nă motoare2 !ace mosoare2mișcă butoane2 taie cartoane2nu se socoate dacă mai poate2

cu !ală poartă această soartă6

R#de-n soare ca o @oare2 5și pune la cingătoare!oaie erde de cicoare2și-apoi deapănă !uioareroșioare la culoare2roată2 roată2 numai roată2


12/32

să se mire lumea toată.

77. (0erciii pentru di!tongul )ea),ntr-o dimineaă2 !ără ceaă deasă2 se edea totuși că alea e sub dealși cărarea nu este c'iar o șosea2 dar el mergea pe ea cu toată

coningerea pentru că trebuia să meargă.

Dinspre partea dreaptă pătrundea o mireasmă dulceagă de odolean șide mesteacăn2 și se auzea un !reamăt de creangă l#ngă creangă. =u-șidădea seama că !ără teamă mergea și enea de colo-colo2 și c#ndputea2 mai poposea oleacă să-și ast#mpere oboseala. 7ai sus2deasupra pe o creastă2 se edea cum 5n!runzea și se-nerzea pădureadeasă2 dar aici el isează la mireasă aleasă2 glumeaă și camorbăreaă2 5nelită-ntr-o beteală creaă și măreaă.

,și amintea că !ără pripeală ieri ungea și 5ntindea pe podea ceara cu obidinea2 prindea o perdea pe o ergea și iar isa tot la ea2 dar 5nspreseară2 rea-nu rea2 trebuia să ceară niște opsea pentru saltea șicanapea.

Ar rea să priceapă2 de ce 5n poestea lui 5ntreagă cea nu se leagă2nici nu seamănă cu zicerea$ )promitea marea cu sarea)9 5ntrebarea eprea grea și acum 5l durea o măsea2 iar a!ară-i remea rea9 dar de ce n-o-ntreabă pe ea !ără s1ală2 dacă ne-a scăpat reo greșeală6; /ot elneagă !ără seamă că-n prea*mă-i o c'eamă2 ca-n !oi de ceapă să

5nceapă să-i g'icească cea soartă 1rească9 apoi ciulea urec'ea c#nd

auzea o cucuea2 edea cum se desc'idea o lalea2 5ncăpea pe otreaptă dreaptă ca să stea2 5n gură cu o lulea c#nd bea ca!ea-ntr-oca!enea sau !ăcea2 colea2 o coșcogeamite cacealma cu belea ca olic'ea sadea.

Din zbor prindea o bezea nu pe-a mea6B cu mișcarea aleasă2 nu știu deunde culeasă2 că n-aea lea!ă dec#t pentru o acadea din care beteagrăm#nea dintr-un c'eag de la peltea9 și 5l prindea la iueală oameeală2 iar atunci 5și dădea 5n ileag tot aleanul. %#nd aprindealum#narea 5l apuca *alea și 5ntristarea și răm#nea așa cu o curea ce

lucea pe pantalonii săi de cati!ea9 după toate acestea2 dumnealui n-aea mintea 5ntreagă să-neleagă2 că nimeni nu-l așteaptă cu p#inea șisarea să-l petreacă p#nă pleacă6

78. (0erciii pentru pseudoocalele 1nale )i2 u)Doi răoi !ac război cu doi piigoi de soi de la noi din zăoi2 și un mierloice !ace tărăboi de parc-ar zice din oboi.


13/32

7ai sar sc#ntei și din bordei unde-i riei cu trei purcei și doi pisoi depe lădoi ce !ac 5n doi un *oc ioi ca de iespoi 5n roi #loi9 mai sunt șicucuăi croncăi pe clăi2 dulăi și potăi pe ăi2 cimpanzei mititei și cuc#rcei2 cu sc'iau6 de miau6 și de bau-bau6.

Jupoi un ulpoi2 scot din butoi un iepuroi cu usturoi și un crustaceurozaceu din eleșteu2 pui șalăi 5n tigăi pentru m#ncăi2 un pui erzui 5n!undul coșului2 și căpăstrui pe g#tul calului. 7ai iau și-un interiu unuibocciu 5n 7PL(/?

79. (0erciii pentru consoanele )s - z) 5n 1nal de cu#nt8n sas cu glas de bas - cam gras și ras pe nas -stă la tai!as2 de-un ceas2 la parastas2despre un stras e0tras din pancreas2după un e0ces de acces2 5n mod e0pres2 la congres2și despre un cneaz iteaz din %aucaz- cu obraz plin de 'az pe grumaz -care s-a retras 5n pas de Pegaspe un as cu ananas din %aracas2pe un timp noros2 ploios2 ceos și geros2dar s-a ales cu un decesdintr-un abces cu proces regres.

Am prins și am lins un ins distins2l-am adus2 l-am condus2 l-am propus2și l-am impus mai presus de un supus2

apoi l-am e0pus2 l-am răpus2și indispus l-am e0clus ca pe un zulus intrus2și-apoi i-am scris precis2 !ără dic'is2un permis pentru abis sau paradis.

7iss a zis un bis62 ca un is2 la Paris2și l-a zis așa deciscă a ucis un cais trimis din /unis9apoi a demis desc'is și concispentru un marc'iz cu aiz pe parbriz2

cam năsos2 burtos și deloc !rumos2cam ursuz2 obtuz și cu auz di!uz2cam bărbos2 pletos dar lu0os și bănos2care a ros un os gustos2poros2 gros2 soios și cleios2 scos din sos2și a deenit aos2 1bros și păiosca un rogoz 5n siloz la col'oz.


14/32

(u es ades cu g'es un !escu care am succes ales9cos 5n sus și-n *os pe dos cu !olos2apoi ies la șes pe zăgaz la iaz2să ăz un iez-cucuiez tirolez9

mai raz praz cu răgaz2sărez și rulez un șniel ienezpentru un c'inez obez din orez2las un as retras cu interes e0pres2o!tez și cedez un diezc#nd dansez cu un danez burg'ezl#ngă un ceas netras rămas 5n impas2apoi isez un amorezdar mă salez 5n %analul de +uez.

Și acum re!uz să scuz un ursuz con!uz1indcă am spus că am pus un !us 5n plus6

80. (0erciii pentru consoana )s)+ilestru s-a retras simandicos 5n silostepa silestră ca un sinistratsinistru setos de sarcasm2 sau ca un sudist subersi2 sud-estic și sud-estic2 misterios2 suspicios2 superstiios și sinuos ca un sinus-cosinussinusoidal2 monstruos căsăpit de o sistolă spasmodică surprinsă de uninsensibil stetoscop islandez2 p#nă s-a stins cu un suspin 5n si'ăstrie2

5ntr-un solstiiu spectaculos.

,n acest timp2 unui subestimat specialist spadasin spaniol2 sosit 5ntr-unrestaurant sel!-serice2 i s-a serit o spumă siropoasă 5n sosieră2 osemiconseră slinoasă-unsuroasă și alte substane seroase și săioase2cu care i s-au desc'is lesnicios metastaze.

Ambii s-au stins cu un sur#s senin de %alipso de pe 7ississippi2suprasensibil2 suprae0pus și sugesti ce s-a scurs 5ntr-un susursupersonic 5n stratos!eră2 peste un strat noros gros de stratus cumulus2pe care-l supraestimase cu subiectiism un singur subcomisarsectorist.

8n ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc %aius4ulius Augustus și /itus :laius Vespasianus2 care aeau o serioasăsursă de semine de susan2 posesori ai unui soi stas2 consistent șipersistent2 sesizabil numai 5ntr-un subsol lutos2 nisipos2 spaios2somptuos și luminos ca +irius2 stea solară2 astru cosmic suspus șisuspendat 5ntr-un suspans suspect de suspensie2 pe care l-a scos desus și l-a ascuns *os ca să nu se lase dus de nas.


15/32


16/32

!umezi și in'alezi.

Dacă te scuzi2 te acuzi9 mai bine o!tezi c#nd ezi niște obezi și nucutezi să te așezi ca să cinezi. ,n loc să te superi2 mai bine să pierziniște monezi erzi sau să rozi cozi de electrozi2 iar ca să scazi2 azi la

amiazi te scalzi 5n stropi calzi și 5i recomanzi2 ca la gurmanzi2ascensiuni pe Anzi6

82. (0erciii pentru consoanele )d - t) 5n 1nal de cu#nt8n cadet 5n buret2 cu epolet și 1ret2un camarad cam !ad și !ără grad2care a căzut c#nda 5n ad la "agdad2alt!el băiat delicat din %ala!at2 acum gripatși cu omoplat lat dar cam lu0at2s-a o!ticat 1indcă a m#ncat2cu apetit de parazit p#rlit și !alit2un stu!at alterat9 apoi așa ambalat2 armat și legat2a !ost pus la iernat 5ntr-un palat cu un cat neterminatși ingrat luminat de un agregat cu electrod anod și catod2și apoi a !ost tratat$ luat nitrat-dat !os!at2și masat din nou pe omoplatul lat2p#nă a deenit dungat2 dinat2 pătrat2 și așa preparati s-a !ăcut un pro'od2 ca lui 4rod2 la =ogorod.

%e păcat de acest biet băiat2 acrobat ciudat2atlet brunet cu diabet2 trans!ormat 5ntr-un ciot de cașalot2

sau dacă nu2 5ntr-un recrut mut căzut pe șezut.

>6 ai un buc'et iolet și coc'et pe corset69regret2 dar e cu magnet2 așa că 5mi permit oitun peit tacit2 5ntr-un bosc'et discret și secret2căci poate 1 tocit p#nă și un cuit aurit69dar - )z#mbit topit subit6)2 căci !ugărit am !ugit grăbitși tr#ntit ca un granit turtit2 boltit și prăălit la răsărit.

7i s-a recomandat un tratat eleat

cu citat dedicat unui cumnat ratat2c'iar și un pam@et cu epitet de oet despre un portret șiret2și mi s-a c#ntat un cuplet 5n cintet cu !alset2ca un ciripit și piuit inedit2p#nă am căzut ca un dud crud la sud de Aiud.

Am băut un surogat aromat de năut2 la "eirut2apoi am zăcut și m-am zbătut că m-a durut acut la 5nceput9


17/32

acum rod comod un !enacod2 asud și sunt ud ca un zălud2și așa gripat2 ruinat și rușinat2mă zbat ca să răzbat 5n acest id stupid de torid2

5nc#t mi s-a acrit de c#nd mă agit ca un aiurit.

(u cred că șed pe pled și că pot să preced un ied patruped


18/32

și nu te duce ca un 'ăbăucesau te sparge ca niște doage slăbănoage.

%e mai colege blege și dulcege2drace6 5mi displace că-s posace și maniace2

adună g'emotoace de busuioace la soroaceși parcă-s niște pitulice pitice din pădurice.

Vai6 ce !erice de bunice cu 1ice unicecare știu să aplice sau să strice o elice.

Și acum2 ba aș zice2 ba aș dezice2ba aș duce2 ba aș aduce2 parcă-s năuce2și nu știu$ mai bine toiegesau ciomege pentru persoane betege

și cu cicatrice din bice și alice;

". Șaptezeci de bibilicinici prea mari și nici prea mici2zeci de saci cu raci sugaci2lilieci reo douăzeci2niște cuci și cinci bursuci2toi cu oci de entriloci2cam poznași și nărăași2

*ucăuși și bătăuși2un arici cam tremurici!ără niciun !el de-amici2doi boboci cam năt#ntoci2nici !eroci și nici precociși c#ia buldogi ologi2

5i găsești !ăr să greșești 5n cările de poești2la lingiști și !abuliști2umoriști și moraliști2l#ngă licurici2 !urnici2turturici și r#ndunici2

#rcolaci2 g#ndaci2 g#nsaciși berbeci reo patruzeci2dar și printre mormoloci

5n album la zoologi.

Și așa ai să găseștila Pitești sau la 7ircești2


19/32

poate-n &uși sau la "u'ușila reo cinci-șase mătuși2maci2 măceși și c'iar lăptuci2!ragi2 cireși2 caiși si nuciși doleci pentru g'ieci

pus 5n beci 5n eci de ecide un raci ce umple saci2c#nd mai greu2 c#nd mai dibaci2cum le !aci și le des!aciplăcinele și colaci2lipicioși și lunecoși2arătoși2 s!ărămicioși2pentru copilași oinici

5mbrăcai ici 5n tunicisau 5n șepci și sumănici2

5n galoși mai călduroșidar cam roși și nu lu0oși2buni la cei pizmași2 tru!ași2la așa zișii amicicărora i-e să le zici$o6 suntei așa !rumoși2grași2 burtoși și cam gomoși2ca niște gogoși pu!oși6

84. (0erciii pentru consoanele )cC - gC)La cină a cerut ciorbă cu ceapă și cea!ă de cegă2 ciulama de ciuperci

zb#rciog sau ciuciulete2 o cios#rtă de cerb2 un picior de ciută și ciolande gira!ă2 ce mai2 curat genocid de specimene cinegetice2 după care ocinzeacă de cidru sau citronadă acidă din citrice2 l#ngă cinci-zececorigi cu ciocolată dulce2 un ciorc'ine de cireșe dulci și o m#nă demăceșe2 o ceașcă de ceai sau apă rece de la cișmea și o orbă de du'$cine alege2 culege... ciroză2 pentru ambiană - @ori de cicoare2ciuboică2 cimbru2 narcise și g'iocei și ali !ulgi erabcei2 scăldate de osuccintă ciaconă iace sau de un celebru și celest capriciu din culturacinEuecento2 totul 5ncununat de cea cioburi ceramice2 ciocnite șiciobite.

Acesta e acel igel2 pe eci get-beget geniu 5n gestaie2 cu cearcăne7PL(/?

85. 7PL(/? Pentru consoana )n) la 1nal de cu#nt7ă ia cu leșin asasin din senincăci simt un canin de rec'in 'ainsub un !enomen eterogen 5n abdomen2


20/32

cu cil de bacil colibacil2de parcă-i un tai!un inoportun și nebun6

Declin deplin acest destin mesc'in2apoi 5mi alin suspin cu accin din enin

și 5n loc de gin2 beau ricin cu zizin și pelin2mă spăl cu !ormol sau rianolși-apoi gol2 mă ung cu nămol de g'iol la /ec'irg'iol2și asa senil2 debil și di1cil2scot un tril 5n stil subtil cu dactil pueril de !acil2cu care scol și un stol de pe-un atol de la pol6

Și-acum c#nd sunt destul de sătul de c'iul2mă dau 5n an cu elan de ulcan sicilian6

4on are eston de molton2un palton maron cu !ason 5n ton2șoșon și capișon de sezon2are niel tig'el pe @anel2un !el de model de cortel2e la !el de c'el ca un mielși rebel ca un colonel ce se bate 5n duel la castel2

5n timp ce la 7uscel e măcel 5n tunel2iar un pluton stă de planton la bastion2pentru un motan sărmanprins 5ntr-un plan iclean de guzgan.

86. (0erciii pentru consoana )l)La un calcul clinical maleabil2 celula aleolară și epitelială a celuilaltcolonel2 aloca un !alcon de pilule linguale pe c'eltuiala lui și2 laolaltă cucelelalte pilule2 1ole și buline 5n baloane2 leucoplastul palatalizatalunecă cu o b#lb#ială de balneolog colonial2 c'el și debil2 cu lulea...sau lalea2 gladiole și alte @ori de nalbă2 dalie și albăstrele cu altoială2cloro1lă și pistil... sau pistol elipsoidal de duel2 lung și lat2 din celuloid2cu bilă de oel de un calibru bun la aleluia cu doliu !amilial și glacial dedalai-lama liberal2 alt!el plin cu elan de libelulă2 liliac sau molie 5n

alcool.

> st#lceală de dialectolog labil2 !ără plural și g'ilimele2 cu licăr literal 5ntr-un așa 'alal... sau 'alat de @anelă ori l#nă2 deloc 1lial2 luat !ărăcicăleală și dilemă de pe litoral... sau lateral și lineal ca un linoleumliliac'iu de !oliolă de la o !oliculă din celălalt liman @uial și deloclaringal2 a@at alandala 5ntr-un dialog local și loial de c'elălăialăliliputană.


21/32

87. (0erciii pentru terminaiile )ni) și )li)Aduni tăciuni și cărbuni printre boloani de la ulcani inumani2 cocenide sub bușteni cu rășini de pini carpatini și lic'eni de sub troieni pentrureni laponi sau pentru asini alpini din Apenini2 și nu de sub smoc'iniplini de banali papagali australi sau de niște păuni nebuni care !ac

eroziuni pe goruni străbuni.

%#ia iticoli ridicoli caută printre rădăcini de mărăcini crocodili docili2b#tlani și pelicani dolo!ani2 g#scani corsicani2 oini și canini bizantini2șacali in!ernali2 cea lă*gani de curcani năzdrăani și motani contrașobolani roșcoani2 cum ar 1 niște asasini de spadasini capucini2 caresunt riali glaciali dar loiali.

/rec pe sub castani castelani melomani2 un !el de baritFni atoni șia!oni2 ca niște găini prin ciulini pe la ecini sau ##ni de pe la uși la

st#ni 5n care stau ciobani și c#rlani or!ani2 sp#ni cu căpă#ni ca niștep#ni sau somnambuli creduli cu căciuli2 golani 'uligani și cleptomani2ani de ani dușmani pentru bani și gologani.

Am#ni și iar am#ni de săptăm#ni2 apoi suni luni cu plecăciuni să !acitocmeli !ără păcăleli pe bani și iar bani2 cu artizani pro!ani și șarlatani2dezbini2 5mbini și combini clini2 pui butoni cu electroni la spioni2 !aci!#nt#ni pentru stăp#ni 'aps#ni2 anini ciorc'ini pe arini prin buruieni 5npoieni la 7oreni2 5ndemni la poemni pe săteni ruteni2 suspini și leșinil#ngă crini2 parcă ai aea plăm#ni de c#ni bătr#ni.

=u rei ră!uieli de rebeli2 minciuni și gărgăuni de nebuni 5ntre balerini2arlec'ini și manec'ini cabotini2 *uni bruni cu perciuni2 pietoni 5npantaloni bretoni2 mandarini beduini2 sultani musulmani2 căpitanieterani din "alcani sau mareșali geniali2 demni și solemni.

Vezi că sunt utili niște biblio1li senili sau soli beneoli2 'amali naaliorientali2 moșneni dol*eni și dunăreni sau niște orășeni de la %#mpeni2dar 7PL(/?

88. 7PL(/?(0erciii pentru consoana )r)

La o primă priire2 cu o oarecare ușurare2 te prinde un miros adormitorsau otrăitor de margarete2 @oarea soarelui sau de !ructe și de @ori deaur ce răsar2 trăiesc sau dorm o ară și apoi mor cu !ericire sau cu ură2ca !ructele stricate de dor2 !ără rost2 prin care durerea arzătoare !ără'otar2 pornește spre astre cu 5ncr#ncenare2 prea cutremurător catrădarea să nu pară ca o părere de aripi tremurate și zgribulite pe trup2printre codri mari ce cresc 5n urmă recunoscători.


22/32

%e mai tura-ura2 era trecut de trei c#nd 5l crezură prea t#năr2 dupăpărerea lor2 și c#nd suprasaturai porniră 5n grabă către gară.

89. (0erciii pentru terminaia )ri)

,n zori2 5ntr-un lan de @ori2 cobori pe cărări priind 5n zări2 cu g#ndul laziua de ieri și la alte primăeri. Apoi iar cobori2 te strecori prin trecătoripeste dealuri și r#uri și speri să scapi de scr#ntituri2 să nu !aciaccidentări la 5nc'eieturi c#nd străbai r#nduri2 r#nduri de sc#nduri.

/reci printre meri2 peri și ali pomi !ructi!eri2 deseori auzi greieri saucum zboară păsări2 grauri și @uturi2 apoi ezi ipari bondari și #narice-i sunt adersari.

8ite c#i oameni mari2 ce-i drept cam măgari2 sunt 5mbrăcai 5n șalari2poartă oc'elari ulgari 1indcă-s cam aari9 deodată apari2 ceri @ori 5nmulte culori de la grădinari @orari și apoi iar dispari printre aceiașioameni mari.

Arareori sau deseori simi adieri de dureri căci tremuri de !riguri c#ndcălătorești cu trenuri9 zbieri și ceri m#ng#ieri dar nu speri să scapi dedureri și atunci inspiri și e0piri2 adică respiri 5n timp ce transpiri deat#tea alergări prin gări sau c#nd te măsori cu rău!ăcători 1indcă eisunt mai mari și mai tari.

/e miri din priiri și nu 5ncetezi să admiri cocotieri !ructi!eri ce nu-s de

ieri2 de-alaltăieri2 curate aeri pe care ai putea să le o!eri 5n negocieri.

,ntre două plecări2 eniri și reeniri - că te și miri de-at#tea porniri șiopriri - c#nd ești pe drumuri cu treburi2 des!ășori obseratori c'ioriprintre creneluri2 de c#te ori cunoști producători sau băutori de inuri.

%utreieri c#nd nu mai treieri2 ai rea să pleci ca niște porumbei oia*oriprin ări și marinari călători pe mări. +cuturi 1rimituri2 măn#ncimurături l#ngă muguri de struguri2 ceri oc'elari pentru globi oculari1indcă nu prea știi dacă trebuie să citești pori sau peri2 mori sau meri2

sori sau seri2 adori sau aderi2 dări sau gări2 mări sau nări2 'ori sau nori2duri sau suri2 eri sau seri2 tari ori rari2 dar e sigur că ceri beri 5n seri2c#ia pari mari și tari pentru !eciori cu bu*ori 5n obră*ori2 pe la moară -pe la mori2 pe sub soare - pe sub sori. 7PL(/?

=oi


23/32

90. 8uni, la lumina lumânării luminată de lună #rin luminator,l-a luminat o lumini ăț n lumina oc%ilor.

91. ântecul cântat de cântarea aț ncântătoare ncântăcântărețul ncântat de cântarea cântăreței.

92. Fata are flori #e #ris#ă, #ris#a are flori, fata are flori#e #ris#ă, #risma are flori.

93. 2m o #re#eli ăț #estri ăț cu #ais#rezece #ui de #re#eli ăț#estri iț . & mai #estri ăț #re#elița #estri ăț decât cei#ais#rezece #ui de #re#eli ăț #estriți, iar mai #estriț decât#re#elița cea mai #estri ăț este #re#elițoiul cel #estriț.

94. 'n caricaturist care caricaturizează caricaturicaricaturistice nu #oate caricaturiza caricatura sa.

95. " sa#ă lată, două sa#e late, trei sa#e late, #atru sa#elate, cinci sa#e late, ase sa#e late, a#te sa#e late iș ș șncă alte a#te sa#e i alte sa#e late i ncă alte a#teș ș ș șsa#e late.

96. " coro#işniă şi un coro#işnioi se coro#işnieau la noi #e

$unoi. 6u coro#işnia coro#işniea coro#işnioiul, cicoro#işnioiul coro#işniea #e coro#işniă.

97. *ase saşi n şase saci soseau #e şosea.

98. >ânarul so nsoi soaa ââind, sancionând, ne#ândnesăios.

99. reaa isteaă, zâm!itoare şi $lumeaă, scandează cu diciefără interdicie fel de fel de #oezii - azurii - cu co#ii şifăclii, #e %ârtii, mii şi mii, a#oi #e-un cal mer$ la !alultriumfal.

100. Sisoe se suie seara sus să sară scara sin$ur.

101. - S#une-mi cine soseşte #e şosea?- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şasesaşi cu şase saci.- um? #e şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai suntşase saşi cu şase saci?- Da, #e şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai suntşase saşi cu şase saci- 2%a, dacă #e şosea soseşte un sas cu un sac şi aici maisunt şase saşi cu şase saci, vor fi şa#te saşi cu şa#tesaci.

102. 2rmura arămie a as#rului atrid 2$amemnon, atârnatăasu#ra altarului atic, atră$ea, aşadar, atenia armatoriloranatolieni, amici ai anticelor armate ar%aice, aşte#tândatenuarea aâărilor anar%ice ale a#ri$ului 2%ile.

103. Pila-n #un$ă, #un$a-n #ilă, #ilălău cu #ila lun$ă#ile te #ila #ilii cu #ila lun$ă #e dun$a #ilii #ână cândș#un$a-n #ilă a #ilit #ila #ilită-n dun$ă.

104. a#te ine i a#te er#i er#uiesc er#uitor s#reȘ ș ș ș ș ș șesuri.ș

105. ar#ele, er#oaica i er#i orul er#uiesc er#uitorȘ ș ș ș ș ș șs#re ele teu.ș

106. a#te unci stau #e a#te scaune i a tea#tă a#teȘ ș ș ș ș ș


24/32

oareci.ș

107. a#ul icu i a#ina ica o#ăie an o i #e ta# anulȚ Ț ș ț Ț ț ț ț ș șster#.

108. a#ra cra#ă #iatra-n #atru, #iatra cra#ă #iatra-n#atru.

109. 2$ă a- i-ai #oamele calului de #oalele #odului.ț ț

110. 5rei vră+itoare se uită la trei ceasuri Satc%.are vră+itoare la care ceas Satc% se uită?

111. 2 căzut un #ui n #iuă, #iua a căzut #e #ui, când săcadă #uiu-n #iuă, căzut-a #iua #e #ui

dictie.ro

112. 'n #restidi$itator m#o#oonat şi ncotoşmănat,cu#rins de o me$alomanie %erculeană im#ertur!a!ilă, n #linăcontem#oraneitate, face cu minuioasă şi irezisti!ilăin$eniozitate, dar şi fără unilateralitate, o fantasma$oricădemonstraie cu un #araleli#i#ed contondent tra#ezoidal n

stare de ireversi!ilă im#ondera!ilitate.113. 3şi nsoeşte demonstraia când cu o !ol!oroseală de

un #rimitivism antediluvian, ori, cum se #oate s#une, de oneinteli$i!ilitate şi incom#re%ensi!ilitate de-a dre#tul%alucinante.

114. u#a cu ca#acul lacătelor rococo cotcodăcea croncănindclocotitor.

115. 7ormolocii momii mimetic comemoraseră ramifica iilețmilimetrice nma$azinând endometacinul lucidită iițmemorialisticii nmărmurite numismatic.

116. Pi#otele #ri#onite n #ano#lia #araleli#i#edelor#om#au #i#ăind #am#oanele la#to#urilor.

117. 8umânările leliei 8eonora le$alizaseră rămurelelelalelelor liliac%ii.

118. 0eam$iii $eamurilor $eolo$ic $erminate cotono$eau cutria+ele $er$evelelor.

119. 0i$i $iu$iulea $iul$iul 0iur$iului.

120. e cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse ișcetă eanul cer etor.ț ș

121. ici citise cincinalele lecitinei ncercând cioareciincercăna i ai iociolinei ciocolatii.ț

122. Sosia sistemică sâsâia sus#inând sarcasticisterizându-se serios.

123. Sa a şuşotea osetelor nsuşiri şiruitoare.ș ș124. @2nimaleleA lecturau uluitor de re#ede cursurile de

medicină !uconazofarin$iană.

125. 'lcica acce#ta accidental li#iciul licuricilor.

126. Pasarela a#ăsa as#ru u#sarinul la#susului.

127. 'n !a!an na!a! !ănuia !a!ordul la!radorului.

128. ititorul licita acid Dacia adâncită.

129. 'n z!urător răz!ătător răz!oia azurul lozincii iz!ite.


25/32

130. Slalomul lăstărea asfaltul la#susurilor răs#ândite.

131. 'n monar% %ăituia ar%an$elul li%nit.

132.

al-4%aIIami s-a născut la GL mai GHML, ntr-o familie defa!ricani de corturi, de unde i numele, 4%aIIam nsemnândș/cort/ n #ersană. *i-a #etrecut co#ilăria n oraşul al%i(n nordul 2f$%anistanului de azi), unde a i studiat.ș

153. 3nainte de a câ ti$a recunoa terea ca #oet de $eniu,ș ș4%aIIam se remarcă n #ostura de matematician i astronom.șScrie mai multe lucrări de al$e!ră i teorie muzicală ncăș


26/32

nainte de a m#lini vârsta de N de ani. Su! mecenatul unui#roeminent +urist din Samarand, scrie cel mai im#ortanttratat de matematică al său, Demonstra ie a unor #ro!leme deț2l$e!ră. 4%aIIam a fost unul dintre #rimii matematicienicare a enun at critici la adresa i#otezelor $eometrieițeuclidiene. 2cestea au stat la !aza formulării $eometriei

non-&uclidiene. Se ocu#ă, n #remieră, de rezolvareaecuaiilor cu!ice i este atras de #ostulatul #aralelelor alșlui &uclid, #e care ncearcă să l demonstreze.

154. 3n acela i tim#, 4%aIIam studiază mi carea cor#urilorș șcere ti, com#ilează ta!ele astronomice i contri!uieș șesen ial la reforma calendarului din GHO, măsurând lun$imeaț#recisă a unui an #ână la a GG-a zecimală.

155. 3n a doua #arte a vie ii, #u!lică o cule$ere dețcatrene Q sau ru!aIate, scrise n #entametru iam!ic,#uternic influen ate de #ozi ia sa filozofică, cât i deț ț școndi iile sociale i ascenden a reli$iei islamice. "dată cuț ș țtraducerea catrenelor n lim!a en$leza, "mar 4%aIIam Q

#oetul a+un$e să l ecli#seze #e "mar 4%aIIam Q omul detiintă. Se #are că a scris ntre GHH i HHH de ru!aIate.ș ș

156. 5emele #redominante n #oezia sa sunt moarteas#iritului uman i fra$ilitatea eisten ei, dra$ostea iș ț șvinul ca eliir al durerii. "mar 4%aIIam moare n


27/32

from t%e s%rivelled form t%at slum!ered in t%e s%adosA

166. @"nce a fello met a fello in a field of !eans. Saida fello to a fello= if a fello ased a fello, could afello tell a fello %at a fello means?A

167. Bo muc% ood could a oodc%uc c%uc if a oodc%uccould c%uc ood?

2 oodc%uc could c%uc no amount of ood since a oodc%uccouldnJt c%uc ood.ut if a oodc%uc could c%uc and ould c%uc some amountof ood, %at amount of ood ould a oodc%uc c%uc?&ven if a oodc%uc could c%uc ood, and even if aoodc%uc ould c%uc ood, s%ould a oodc%uc c%uc ood?2 oodc%uc s%ould c%uc ood if a oodc%uc could c%ucood, as lon$ as a oodc%uc ould c%uc ood.

%onsoane GD5D5 D5D8 D5D1 D5D6

D58D D585 D581 D586D51D D515 D518 D516

D56D D565 D568 D561

D8D5 D8D8 D8D1 D8D6D85D D858 D851 D856D81D D815 D818 D816D86D D865 D868 D861

D1D5 D1D8 D1D1 D1D6D15D D158 D151 D156

D18D D185 D181 D186D16D D165 D168 D161

D6D5 D6D8 D6D1 D6D6D65D D658 D651 D656D68D D685 D681 D686D61D D615 D618 D616

5D5D 5D58 5D51 5D565D8D 5D85 5D81 5D865D1D 5D15 5D18 5D165D6D 5D65 5D68 5D61

58D5 58D8 58D1 58D6585D 5858 5851 5856581D 5815 5818 5816586D 5865 5868 5861

51D5 51D8 51D1 51D6515D 5158 5151 5156518D 5185 5181 5186


28/32

516D 5165 5168 5161

56D5 56D8 56D1 56D6565D 5658 5651 5656568D 5685 5681 5686561D 5615 5618 5616

8D5D 8D58 8D51 8D568D8D 8D85 8D81 8D868D1D 8D15 8D18 8D168D6D 8D65 8D68 8D61

85D5 85D8 85D1 85D6858D 8585 8581 8586851D 8515 8518 8516856D 8565 8568 8561

81D5 81D8 81D1 81D6

815D 8158 8151 8156818D 8185 8181 8186816D 8165 8168 8161

86D5 86D8 86D1 86D6865D 8658 8651 8656868D 8685 8681 8686861D 8615 8618 8616

1D5D 1D58 1D51 1D561D8D 1D85 1D81 1D861D1D 1D15 1D18 1D16

1D6D 1D65 1D68 1D61

15D5 15D8 15D1 15D6158D 1585 1581 1586151D 1515 1518 1516156D 1565 1568 1561

18D5 18D8 18D1 18D6185D 1858 1851 1856181D 1815 1818 1816186D 1865 1868 1861

16D5 16D8 16D1 16D6165D 1658 1651 1656168D 1685 1681 1686161D 1615 1618 1616

6D5D 6D58 6D51 6D566D8D 6D85 6D81 6D866D1D 6D15 6D18 6D16


29/32

6D6D 6D65 6D68 6D61

65D5 65D8 65D1 65D6658D 6585 6581 6586651D 6515 6518 6516656D 6565 6568 6561

68D5 68D8 68D1 68D6685D 6858 6851 6856681D 6815 6818 6816686D 6865 6868 6861

61D5 61D8 61D1 61D6615D 6158 6151 6156618D 6185 6181 6186616D 6165 6168 6161

onsoane

" i 'ș n fa ă.ț 2 se citi din ce in ce mai re#ede T & < 0& 0< SȘ Ț

T & < 0& 0< SȘ Ș Ș Ș Ș Ș ȘȚ

T T& T< T0& T0< TS TȘ Ț

& &T &< &0& &0< &S &Ș Ț

<


30/32

5%eI %ad seen it !efore.So < told t%em in r%Ime,For of r%Imes < %ad store=2nd ;tas in mI vocationFor t%eir recreation5%at so s%ould < sin$

ecause < as 8aureate5o t%em and t%e 4in$.From its sources %ic% ell


31/32

Smitin$ and fi$%tin$,2 si$%t to deli$%t inUonfoundin$, astoundin$,DizzIin$ and deafenin$ t%e ear it% its sound.ollectin$, #ro+ectin$,1ecedin$ and s#eedin$,

2nd s%ocin$ and rocin$,2nd dartin$ and #artin$,2nd t%readin$ and s#readin$,2nd %izzin$ and %issin$,2nd dri##in$ and si##in$,2nd %ittin$ and s#littin$,2nd s%inin$ and tinin$,2nd rattlin$ and !attlin$,2nd s%ain$ and uain$,2nd #ourin$ and roarin$,2nd avin$ and ravin$,2nd tossin$ and crossin$,

2nd floin$ and $oin$,2nd runnin$ and stunnin$,2nd foamin$ and roamin$,2nd dinnin$ and s#innin$,2nd dro##in$ and %o##in$,2nd orin$ and +erin$,2nd $u$$lin$ and stru$$lin$,2nd %eavin$ and cleavin$,2nd moanin$ and $roanin$U2nd $litterin$ and fritterin$,2nd $at%erin$ and feat%erin$,2nd %itenin$ and !ri$%tenin$,2nd uiverin$ and s%iverin$,2nd %urrIin$ and scurrIin$,2nd t%underin$ and flounderin$,Dividin$ and $lidin$ and slidin$,2nd fallin$ and !ralin$ and s#ralin$,2nd divin$ and rivin$ and strivin$,2nd s#rinlin$ and tinlin$ and rinlin$,2nd soundin$ and !oundin$ and roundin$,2nd !u!!lin$ and trou!lin$ and dou!lin$,2nd $rum!lin$ and rum!lin$ and tum!lin$,2nd clatterin$ and !atterin$ and s%atterin$U1etreatin$ and !eatin$ and meetin$ and s%eetin$,DelaIin$ and straIin$ and #laIin$ and s#raIin$,

2dvancin$ and #rancin$ and $lancin$ and dancin$,1ecoilin$, turmoilin$ and toilin$ and !oilin$,2nd $leamin$ and streamin$ and steamin$ and !eamin$,2nd rus%in$ and flus%in$ and !rus%in$ and $us%in$,2nd fla##in$ and ra##in$ and cla##in$ and sla##in$,2nd curlin$ and %irlin$ and #urlin$ and tirlin$,2nd t%um#in$ and #lum#in$ and !um#in$ and +um#in$,2nd das%in$ and flas%in$ and s#las%in$ and clas%in$U2nd so never endin$, !ut alaIs descendin$,


32/32

Sounds and motions for ever and ever are !lendin$,2ll at once and all o;er, it% a mi$%tI u#roar,2nd t%is aI t%e ater comes don at 8odore.

Dictie Sort Rnd

Documents

Transcript of Dictie Sort Rnd