DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC AL MEMBRILOR UNIUNII...

Lucian Dindirică

(coordonator)

Lavinia Dumitrescu Daniela Popescu Vasilica Anghel

DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC

AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR

DIN ROMÂNIA

– FILIALA CRAIOVA –

Descrierea CIP

Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din

România, filiala Craiova / Lucian Dindirică, Lavinia Dumitrescu,

Daniela Popescu, Vasilica Anghel ş prefaţă Tudor Nedelcea . -

Craiova : Aius Printed, 2010

ISBN

I. Dindirică Lucian

II. Dumitrescu Lavinia

III. Popescu Daniela

IV. Anghel Vasilica

V. Nedelcea Tudor (pref.)

VI. Urzică Mariana (colab.)

81'374.2:016:929(498 Craiova)

81'374.2:061 Uniunea Scriitorilor

CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

"ALEXANDRU ŞI ARISTIA AMAN"

Lucian Dindirică

(coordonator)

Lavinia Dumitrescu Daniela Popescu Vasilica Anghel

DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC

AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR

DIN ROMÂNIA

– FILIALA CRAIOVA –

Editura Aius

2010

Consultant ştiinţific: prof.dr.cercetător ştiinţific I Tudor Nedelcea

Colaborator: Mariana Urzică

5

Prefaţă

O nouă lucrare de referinţă

Instrument de lucru şi de informare de o valoare şi utilitate incontestabile,

dicţionarele, de orice fel, sunt – cum remarcă acad. Eugen Simion, iniţiatorul şi

coordonatorul Dicţionarului General al Literaturii Române, vol. 1-7, 2004-

2009 – „ indispensabile într-o cultură care vrea să-şi afirme şi să-şi conserve

identitatea. Mai ales azi, când lumea se globalizează şi culturile (inclusiv

limbile) mici sunt ameninţate”( op.cit., p. V). În acest mod, Academia Română,

sub preşedinţia acad. Eugen Simion, a editat primul dicţionar integral al

literaturii române, D.G.L.R., a continuat tipărirea Dicţionarului-tezaur al limbii

române, început de B.P. Hasdeu, Mic dicţionar al limbii române (M.D.A.),

Dicţionarul etimologic al limbii române, respectându-şi, astfel, statutul de înalt

for ştiinţific românesc. În ţară, sub egida unor instituţii de prestigiu şi cu girul

unor specialişti, au apărut şi alte dicţionare, menţionate în Bibliografia selectivă

a lucrării de faţă.

În perioada postdecembristă, bibliotecile judeţene din România, alături de

celelalte biblioteci publice (universitare, ştiinţifice, documentare etc.) s-au

întrecut între ele, în sens benefic, în editarea de cărţi specifice profilului

fiecăreia. Dacă înainte de 1989, aceste instituţii de cultură cu greu găseau

înţelegere la organele locale decizionale spre a include astfel de lucrări în

proiecte de plan extraeditorial, iată că după această dată istorică fiecare

bibliotecă îşi demonstrează, în această direcţie, potenţialul intelectual şi

financiar.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova,

inaugurată la 21 decembrie 1908, în prezenţa celebrului ministru al Educaţiei

Naţionale, Spiru Haret, a pornit pe această cale anevoioasă, dar utilă, de

elaborare a unor astfel de instrumente de lucru, dovedind valenţele educative,

informative şi formative ale unei biblioteci publice moderne, dovedind şi

devenind, totodată, un autentic centru editorial.

Dacă ne referim numai la perioada postcomunistă, menţionăm că

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a editat, numai în acest

domeniu al instrumentelor de lucru încă două lucrări: Dicţionarul

personalităţilor doljene coordonat de Mariana Leferman, Gabriela Braun,

Adrian Năstase, în colecţia „Restitutio” (Craiova, Editura Aius, 1999) şi Repere

spirituale româneşti. Un dicţionar al personalităţilor din Dolj, cu un colectiv

mai amplu de coordonatori: Mariana Leferman, Gabriela Braun, Adrian

6

Năstase, Tudor Nedelcea, Florentina Urziceanu, în aceeaşi colecţie şi la aceeaşi

renumită editură Aius Printed, în 2005.

În adeverirea ideii că Biblioteca „Aman” şi-a completat funcţia

tradiţională cu cea editorială, merită să menţionăm şi alte titluri de carte,

concepute şi realizate de specialiştii acestei instituţii, coordonate de directorii în

funcţiune (Tudor Nedelcea, Mariana Leferman, Nicolae Băbălău, Lucian

Dindirică): Tudor Nedelcea, Biblioteca Judeţeană Dolj: Ghid, Craiova,

Întreprinderea Poligrafică Oltenia, 1976; Tudor Nedelcea, Manuscrise şi cărţi

vechi: Catalog, Craiova, Biblioteca Judeţeană Dolj, 1977; Tudor Nedelcea, 70

de trepte: [Monografie], Craiova, Biblioteca Judeţeană Dolj, 1978; Tudor

Nedelcea, Justin Constantinescu, Florea Firan, Arhivele Olteniei 1922-1943:

Bibliografie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983; Tudor

Nedelcea, Un mesager al literaturii române contemporane: Marin Sorescu:

Bibliografie, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1983; Nicolae Andrei,

Gabriela Braun, Albert Zimbler, Institutul de Editură şi Arte Grafice "Samitca"

din Craiova, Craiova, Editura Aius, 1998; Gabriela Braun, Mariana Leferman,

Autografe şi dedicaţii în colecţiile Bibliotecii "Alexandru şi Aristia Aman" din

Craiova (1834-1946): Catalog selectiv, Craiova, Editura Aius, 1998; Mariana

Leferman, Gabriela Braun, Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman":

Ghid, Craiova, Editura Aius, 2001; Familia "Aman" (Gabriela Braun, Mariana

Leferman, Tudor Nedelcea, Toma Rădulescu), Craiova, Editura Aius, 2004;

Florentina Urziceanu, Lavinia Olimpia Dumitrescu, Presa doljeană de ieri şi de

azi: catalog, Craiova, Editura Beladi, 2009; Florentina Urziceanu, Bibliografia

Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman Dolj. Centenar 1908 – 2008,

Craiova, Editura Beladi, 2009; Consiliul Judeţean Dolj. Biblioteca Judeţeană

Alexandru şi Aristia Aman, Dimitrie Cantemir. 300 de ani de la domnia

principelui Cantemir : 1710 - 1711, [Craiova], [2010]; Lavinia Dumitrescu,

Dana Popescu, Craiova. Bibliografie selectivă (1838 – 2009), Craiova, Editura

Beladi, 2010 ; Manuscrise şi cărţi vechi româneşti în colecţiile Bibliotecii

Judeţene Alexandru şi Aristia Aman (coordonator Lucian Dindirică; Adriana

Boboc, Ramona Pau, Mihaela Dudău), Craiova, Editura Aius, 2010

De data aceasta, Biblioteca „Aman” ne propune un nou instrument de

lucru: Dicţionarul biobliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România,

filiala Craiova, elaborat de Lucian Dindirică (coordonator), Lavinia

Dumitrescu, Daniela Popescu şi Vasilica Anghel, cu sprijinul generos al

Consiliului Judeţean Dolj (preşedinte Ion Prioteasa), care a manifestat o largă

deschidere şi înţelegere pentru toate instituţiile de cultură din subordine, pentru

ca Doljul să se înscrie în harta spirituală naţională şi prin lucrări de certă

valoare, a căror perenitate timpul o va dovedi.

Titlul dicţionarului spune totul; câteva precizări cred că nu sunt de prisos.

Sunt menţionaţi toţi scriitorii deveniţi membrii titulari ai Uniunii Scriitorilor,

deci cei în viaţă; pentru cei decedaţi în timpul elaborării dicţionarului sunt

menţionaţi cu chenar negru.

7

Autorii Dicţionarului au solicitat tuturor scriitorilor un C.V., după

modelul Dicţionarul General al Literaturii Române, care a impus norme de

lucru. Pentru cei care nu au răspuns acestei solicitări autorii s-au văzut nevoiţi

să completeze datele acestora din diverse surse de informare. Este şi motivul

pentru care, unele fişe de autori conţin date sumare, cu referinţe critice luate de

pe ultima copertă a cărţii. Alţii au fost „prea cooperanţi” cu ei însişi, trecându-şi

în fişă şi date neesenţiale: scrisori personale primite de la personalităţi,

colaborările şi aprecierile făcute în emisiune de radio şi televiziune

(neverificabile), secvenţe din activitatea lor extraliterară etc. Dicţionarul

General al Literaturii Române, de pildă, lucrare academică, a exclus orice

activitate sau titlu de carte care n-are legătură cu literatura. Concesia autorilor

Dicţionarului biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România,

Filiala Craiova este explicabilă de orgoliul unor scriitori. Dimensiunea fişelor

biobibliografice ale personajelor cărţii nu înseamnă, implicit, şi valoarea

acestora, ci ea este dată de mărimea surselor de documentare.

În concluzie, considerăm că Lucian Dindirică (coordonator), Lavinia

Dumitrescu, Daniela Popescu şi Vasilica Anghel, autorii Dicţionarului

biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilordin România, Filiala Craiova,

prin strădanii conjugate, pun la dispoziţia specialiştilor din ţară şi străinătate şi,

implicit, publicului cititor, un nou instrument de lucru, o lucrare de referinţă de

o necesitate strigentă şi pentru generaţiile viitoare.

TUDOR NEDELCEA

9

Lista membrilor Uniunii Scriitorilor din România

Filiala Craiova - 2010

1. Albu Mihaela 54. Ionescu Dan

2. Andreca Dumitru 55. Iovănel Spineanu Doina

3. Antonie Aurel 56. Jinga Nicolae

4. Aretzu Paul 57. Jurebie Anton

5. Armeanu Valeriu 58. Lascu Ioan

6. Barbu Costantin 59. Lăzărescu Emil

7. Barbu Marian 60. Logreşteanu Florin

8. Băbălău Nicolae 61. Magherescu Romeo

9. Băileşteanu Jan 62. Manafu Gheorghe

10. Beşteliu Marian 63. Maria Ion

11. Birău Gelu 64. Marinescu Constantin Ion

12. Bîrlan Valeriu 65. Mihail Gheorghe

13. Boboc Marian 66. Militaru Ion

14. Buciu Marian Victor 67. Mircescu Alexandru

15 Budică Marin 68. Mirea Viorel

16. Burada Cristian Liviu 69. Miu Florea

17. Buşe Ionel 70. Moisa Camil

18. Buzera Ion 71. Moisa Mircea

19. Cârlugea Zenovie 72. Munteanu Ion

20. Cepoi Ion 73. Nedelcea Tudor

21. Chicet Isidor 74. Negoescu Tudor

22. Chifu Gabriel 75. Negrescu Sever I.

23. Ciobanu Petre 76. Olaru Victor

24.. Ciupureanu Ionel 77. Oncescu Florin

25. Coande Nicolae 78. Oprică Constantin

26. Copcea Florian 79. Panduru Riri – Margareta

10

27. Coşoveanu Gabriel 80. Panea Nicu

28. Cuciureanu Sonia 81. Pădureanu Constantin

29. Dănciulescu Sina 82. Pârvulescu Nicolae

30. Dănişor Gheorghe 83. Petre Vrânceanu Nicolae

31. Deaconescu Ion 84. Pologea Doina

32. Demetrian Bucur 85. Popa Constantin M.

33. Diaconu Ion Şt. 86. Popescu George

34. Dinulescu Ioana 87. Popescu Lazăr

35. Dinuţ Titu 88. Popescu Spiridon

36. Drincea Ion Şerban 89. Preda Constantin

37. Dulvac Horia 90. Roman Ileana

38. Duţescu Mihai 91. Rusu Victor

39. Firan Florea 92. Saioc Florian

40. Firică Mihai 93. Sima Felix

41. Firuleasa Nicolae 94. Sorescu George

42. Floricel Ion 95. Sorescu Ion

43. Frăţilă Adrian 96. Tănăsescu Gabriel

44. Geafir Gheorghe 97. Tănăsescu Iancu

45. Georgescu Ion 98. Tănăsoaica Petre

46. Gheorghe-Cîrţu Alexandru 99. Trocan Lelia

47. Ghica Marius 100. Truţă Gheorghe

48. Ghidirmic Ovidiu 101. Tudorică Mihalache

49. Gregora Alex 102. Ungureanu Cornel Mihai

50. Grigorie Toma 103. Urucu Constantin

51. Hinoveanu Ilarie 104. Vidan Sorin

52. Iliescu Georgeta 105. Vlăduţescu Ştefan

53. Ioan Alexandru 106. Zisu Aurelian

11

A

ALBU, Mihaela

(pseudonim Marcela Paveliu)

n. 10 iunie 1947, Craiova.

Critic şi istoric literar, poet.

Fiica lui Mihai

Popescu-Paveliu şi a

Eleonorei.

Şcoala generală

nr.9, Craiova (1954-

1961); Liceul „Nicolae

Bălcescu”, Craiova

(1961-1965);

Universitatea din Bucureşti,

Facultatea de Limba şi Literatura

Română, specializarea limba şi

literatura română (1965-1970);

Universitatea din Bucureşti,

Facultatea de Litere, specializarea

limba română - limba engleză (1973-

1978); Doctorat în filologie, la

Universitatea din Bucureşti (1978-

1983).

Profesor în comuna Baldovineşti,

judeţul Olt (1970-1973); profesor la

Balş (1973-1974); asistent, lector şi

conferenţiar la Facultatea de Filologie

a Universităţii din Craiova, Catedra

de literatură română (1975-1999). În

1999 se stabileşte în Statele Unite.

Visiting professor la Columbia

University, New York, Statele Unite

(1999-2002); profesor universitar

doctor la Universitatea din Craiova;

redactor şef la revistele Lumină lină

(New York) şi Carmina Balcanica

(România).

Membră în comitetul ştiinţific al

revistei Europa (Novi Sad, Serbia);

membră în colectivul de redacţie al

revistelor Oglinda literară,

Euromuseu şi Portal Măiastra

(România); referent pentru secţiunea

„filologie” din cadrul Editurii

Fundaţiei Culturale Libra; director

Cursurile Internaţionale de vară

„Constantin Brâncuşi”, Universitatea

din Craiova (din 1996).

Membră în organizaţii

profesionale: Academia Româno-

Americană de Arte şi Ştiinţe din

Statele Unite şi Canada (ARA)

(membru corespondent); Societatea

de Ştiinţe Filologice; Society for

Romanian Studies, USA; Romanian

Studies Association of America

(RSAA), USA; Asociaţia Generală de

Literatură Română şi Comparată

12

(AGLRC); Uniunea Ziariştilor

Profesionişti.

Premii şi diplome: Premiul

special de „Argheziologie”,

Festivalul „Tudor Arghezi”, 1999;

Premiul de critică literară pentru

volumul Citind la New York scriitori

români, Societatea LiterArt XXI,

SUA, 2002-2003; Editor‟s Choice

Award for outstanding achievement

in poetry (International Library of

Poetry), SUA, November 2003 şi

January 2005; Diploma de excelenţă

pentru întărirea coeziunii spirituale

româno-americane, Societatea literară

„Mihai Eminescu” (New York) şi

Universitatea „Spiru Haret” (Braşov),

2005; Premiul de critică literară

pentru volumul Ion Biberi – suferinţă

şi cunoaştere, Societatea LiterArt

XXI, SUA, 2006; Diploma de

excelenţă pentru promovarea

literaturii din diaspora, Festivalul

„Duiliu Zamfirescu”, Focşani, iunie

2007; Premiul „Ethos românesc”

pentru „promovarea culturii române”

la Salonul Internaţional de Carte, Iaşi,

octombrie 2007.

Debut publicistic în nr. 8 al

revistei Ramuri, cu articolul O nouă

faţă a lui Graham Green (1975);

debut editorial cu studiul monografic

Ion Biberi. Suferinţă şi cunoaştere

(1994).

Colaborări în reviste: în

România: Contemporanul,

Luceafărul, Ramuri, Oglinda literară,

Euromuseum, Portal Măiastra, Porto

Franco, Astra, Convorbiri literare,

Poezia, Carmina Balcanica,

Hyperion, Mozaicul, Lamura; în alte

ţări: Lumină lină. Gracious Light,

Origini. Romanian Roots, Meridianul

românesc, Romanian Journal,

International Notebook of Poetry

(SUA); U.R.A.M. Journal,

Observatorul (Canada), Contrafort

(Chişinău), Journal of IMISE:

International Movement for

Interdisciplinary Study of Estrangement

(Italia).

LUCRĂRI PUBLICATE: Ion

Biberi - studiu monografic (prima

ediţie), 1994; Limba română.

România (3 ediţii, Editura Didactică

şi Pedagogică - 1996, 1999; Editura

Sitech, 2000 în colaborare cu Ileana

Bunget); Relatare / Reprezentare,

Craiova, Editura Scrisul Românesc,

1997; Între două porţi, poeme, New

York, H&H Promotion Publishing

House, 2002; Citind la New York

scriitori români, Botoşani, 2002;

Iscusită zăbavă, New York, H&H

Promotion Publishing House, 2004;

Ion Biberi - Suferinţă şi cunoaştere.

Studiu monografic (ediţia a 2-a),

Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,

2005; Ca o dragoste târzie …Poezii,


2005; Catharsis. Poems, Canada,

Libra & Humanitas, 2006; Literatura

pentru copii. Discursul epic, Craiova,

Editura Universităţii, 2007; Cultură şi

identitate, Craiova, Editura

Universitaria, 2008; Memoria exilului

românesc: ziarul Lumea liberă din

New York, Bucureşti, Editura

Fundaţia Gh. Speteanu, 2008; Et in

America …(Jurnal 1999-2005),

Bucureşti, Editura Libra, 2009; Presa

românească de peste hotare (în

colaborare cu Dan Anghelescu),

Editura Fundaţiei România de Mâine,

2009; Presa literară din exil.

Recuperare şi valorificare critică,

Iaşi, Editura Timpul, 2009; Revistele

literare ale exilului românesc.

13

Luceafărul. Paris - o restituire (în

colaborare cu Dan Anghelescu),

Bucureşti, Editura Ideea Europeană,

2009; În labirintul cărţilor, Craiova,

Editura Aius, 2010.

Studii în volume (selectiv): Un

topos literar - înstrăinarea (A

Literary Topos - the Alienation), în

Actele Simpozionului International

VI, Bucureşti, 1984, pp. 11-20;

Incursiune în tipologia personajului

în romanul românesc contemporan,

în Buletinul Ştiinţific al Institutului de

Învăţământ Superior din Suceava,

1985, pp. 33-46; Revista Noi în presa

literară româno - americană sau

despre „Deceniul Anania” în SUA, în

volumul Simpozionului „Literatura

română în diaspora”, vol. I, 2005,

New York, 2005, pp. 62-68; Scriitori

români / Scriitori româno-americani,

The 30th Annual Congress of the

American Romanian Academy of

Arts and Science, Proceedings,

Central Publishing House, Chişinău,

iulie 2005, pp. 807-810; Diaspora şi

cartea românească, în Lumina slovei

scrise, vol. IV, Sibiu, Editura Alma

Mater, 2006, pp. 143-150; Adrian

Marino - modelul cărturarului român

(pro) european, în La un pas de

integrare : oportunităţi şi ameninţări,

Lucrările Conferinţei Internaţionale

din 2-3 iunie 2006, Universitatea din

Craiova, Centrul Universitar Drobeta

Turnu-Severin, pp. 222-225; National

Identity and European Diversity. A

Case Study: Romania, în Unity in

Diversity: Can We Live Together in

an Apocalyptic World?, New York,

2006; Marin Sorescu - poetul

dramaturg, în Quaderni di Studi

Italiani e Romeni, Torino, Italia, 2,

2006, pp. 25-28; The Dialogue of the

Extremes in Pius Servien‟s Work,

Proceedings: Language and the

Scientific Imagination, the 11th ISSEI

Conference, University of Helsinki,

Finlanda; Scriitori români din

diaspora şi literatura română, în

Identitatea culturală românească în

contextul integrării europene, Iaşi,

Editura Alfa, 2006, pp. 395-403;

Presa româno-americană: un studiu

de caz: Ziarul „Lumea liberă” din

New York, Iaşi, în Români majoritari,

români minoritari. Interferenţe şi

coabitări lingvistice, Academia

Română, Institutul de Filologie

Română „Al. Philippide”, Iaşi,

Editura Alfa, 2007, pp. 469-480;

Exilul românesc şi presa

anticomunistă: ziarul Lumea liberă

din New York, în Studiile româneşti în

lume în 2007. Romanian Studies

around the World in 2007, Bucureşti,

Editura Cartea Universitară, 2007, pp.

260-271; Romanian - American

Writers - a Bridge between two

Worlds, în Conference on British and

American Studies, Transilvania

University of Braşov, March 2007,

Braşov, pp. 21-30; Atât de departe …

atât de aproape … (Literatura

română între a fi şi a nu fi în

Europa), în Philologica Jassyensia,

anul III, nr. 1, 2007, pp. 87-93,

publicat în Al treilea simpozion

internaţional: Limbi, culturi şi

civilizaţii europene în contact.

Perspective istorice şi contemporane,

Târgovişte, 2007, pp. 32-36; Marin

Sorescu‟s „La lilieci” or about an

Archaic / Regional World, în Cultural

Spaces and Archaic Background,

Editura Universităţii de Nord; Editura

Ethnologica, Baia Mare, 2008, pp.

365-372; Un simbol al culturii

14

româneşti sau Mircea Eliade şi

Biblioteca - spaţiu profan, simbol

sacru, în Cultura şi imaginea

românilor în lume, Iaşi, Casa

Editorială Demiurg, 2009, pp. 19-24;

Scriitori români în exil - mesagerii

noştri în Europa, în Distorsionări în

comunicarea lingvistică, literară şi

etnofolclorică românească şi

contextul european, Iaşi, Editura

Alfa, 2009, pp. 395-403;

Comunicarea subversivă în regimul

totalitar comunist sau Una dintre

Feţele tăcerii în Comunicare,

identitate, context, Craiova, Editura

Universitaria, 2009, pp. 21-37; Adio,

Europa şi bine te-am (re)găsit,

bătrâne continent!, Rumänien und

Europa. Transversale, editori M.

Huberty, M. Mattusch, Frank

Timme, Universitatea Humboldt,

Berlin, 2009; Realismul socialist şi

limba de lemn în critica literară a

anilor ‟50, volum editat de Facultatea

de Jurnalism, Universitatea Babeş-

Bolyai, Cluj-Napoca, Editura

Tritonic, 2010.

Prefeţe şi postfeţe: Postfaţă la

volumul Memorie clandestină (Illicit

Memory) de Gabriel Stănescu,

„Criterion Publishing House”, USA,

2002, pp. 142-163; Cuvintele…

“înălţate în grad”, prefaţă la volumul

Picături de ploaie în deşert de

Laurenţiu Orăşanu, Iaşi, Editura

Timpul, 2004; Euritmiile memoriei,

prefaţă la volumul Euritmii de Maia

Cristea-Vieru, New York, Editura

H&H Promotions, 2004; Înstrăinat

între pământ şi cer sau Un „Suflet

românesc peste ocean”, postfaţă la

volumul Ajungă vieţii de George

Alexe, Editura TipoMoldova, 2007

(ediţie îngrijită de... ); Nu e pace sub

migdali, postfaţă la volumul Migdalul

a înflorit a doua oară, de Francisca

Stoleru, Editura Libra, 2009.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Aurel Sasu, Dicţionarul

biografic al literaturii române, vol. 1

(A-L), Piteşti, Editura Paralela 45,

2006; în periodice: Ovidiu

Ghidirmic, Ion Biberi: Suferinţă şi

Cunoaştere, în Cuvântul Libertăţii, 19

iunie 1994, p. 3; Camelia Zăbavă,

Limba română-limbă străină, AUC,

Seria Colegiu, Fascicula 2, Drobeta

Turnu-Severin, 1996, p. 147; Camelia

Zăbavă, Texte-Pretexte pentru limba

română ca limbă străină, în AUC,

Seria Colegiu, Fascicula 2, 1996, p.

150; Suzanne Cataldi, (Southern

Illinois University, Departament of

Philosophical Studies) Michaela

Albu‟s Romanian Myth, în URAM

Journal, vol. 20, nr. 1, 1997, p. 88;

Iulian Boldea, Lecturi newyorkeze, în

Astra, nr. 11-12, 2002, pp. 174-175;

Lucian Alecsa, Citind la New York

scriitori români, în Hyperion, nr. 4,

2002, pp. 40-41; Marian Barbu, La

New York scriitori români, în Lamura,

nr. 11-12-13, 2002, p. 27; George

Alexe, Diorame teologice şi literare,

în Contemporanul. Ideea europeană,

Bucureşti, 41, octombrie 2002, p. 14;

Mirela Roznoveanu, Mihaela Albu şi

dragostea pentru limba română, în

Meridianul Românesc, USA, mai

2002; Mirela Roznoveanu, Mihaela

Albu şi dragostea pentru limba

română, în Meridianul Românesc, 16

octombrie 2004, p. 15; Marius

Chelariu, Între două porţi ale versului,

în Lumină lină, an. IX, nr. 1, 2004, pp.

66-69; Valentina Ciaprazi, O carte de

referinţă pentru istoria literaturii

române din diaspora: Mihaela Albu -

15

Citind la New York scriitori români, în

Literatura română din diaspora, vol.

1, nr. 1, 2005, pp. 68-74; Theodor

Damian, Izbitoare ofrandă (Ca o

dragoste târzie…), în Lumină lină, 4,

2005, pp. 112-114; Marius Chelaru -

Iscusita zăbavă, Ca o dragoste

târzie..., O carte despre Ion Biberi, în

Poezia, nr. 1, 2006, pp. 232-235;

Marius Chelaru, Ca o dragoste târzie,

Poezia, în Observatorul, 31 ianuarie

2006; Dumitru Matală, Polemica

printre rânduri, în Luceafărul, nr. 21,

17 ianuarie 2006, p. 14; Adrian

Michiduţă, Ion Biberi, Suferinţă şi

cunoaştere, în Mozaicul, nr. 9-10,

2006, p. 16; Nicolae Petre-Vrânceanu,

Seducţia unei iubiri târzii, în

Milenium, nr. 37-38, 2006, pp. 17-18;

Dan Mănucă, Tenacitatea esesului, în

Convorbiri literare, nr. 10, octombrie

2007, p.63; A.G. Secară, Raport

asupra unei “luări în posesie de sine”:

Ion Biberi, în Porto Franco, nr. 1-2-

3(131), 2007, pp. 23-26; Dan

Anghelescu, Mihaela Albu, Memoria

exilului românesc: ziarul Lumea liberă

din New York, în Studia Universitatis,

seria „Ephemerides”, ediţia nr. 2,

2008; Daniela Sitar-Tăut, Diarismul.

Între plăcerea textului şi Catharsis, în

Nord literar, nr.7-8, iulie-august 2009;

Zenovie Cârlugea, Mihaela Albu -

Memoria exilului românesc - Noi

contribuţii, în Gorjeanul, 17-18

februarie 2010; Gheorghe Florescu,

Săgeata exilului şi inima culturii, în

Lumină lină, nr. 1, 2010, pp.95-97;

Gheorghe Grigurcu, Luceafărul

diasporei, în România literară, nr. 6,

26 februarie 2010, p. 16; Anca-Maria

Pegulescu, Revistele literare ale

exilului românesc: Luceafărul, în

Contemporanul, an. XXI, nr. 2(695),

februarie 2010, pp. 12-13; Oana-Elena

Strugaru - Recuperari din presa

exilului, în Contemporanul, an. XXI,

nr. 2(695), februarie 2010, pp. 12-13.

Membru al Uniunii Scriitorilor

din România - Filiala Craiova din

anul 2002.

ANDRECA, Dumitru

LUCRĂRI PUBLICATE:

Drumuri în întuneric: destine

mehedinţene 1945 - 1964: transcrieri

după înregistrări audio din anii 1994

şi 1998, [s.l.], Editura Amaltea,

Editura Fundaţia Academică Civică,

1998; Arhiva groazei, Craiova,

Editura MJM, 2002;


din România - Filiala Craiova.

ANTONIE, Aurel

n. 20 octombrie 1947, comuna

Castranova, judeţul Dolj.

Prozator. Fiul lui Dumitru Antonie şi al

Mariei.

Clasele

elementare la

Calafat şi Şcoala

generală nr. 10

Craiova (1954-

1957); Liceul

,,Nicolae Bălcescu”

din Craiova (1965); Academia de

Studii Economice din Bucureşti,

Facultatea de Finanţe, Credit şi

Contabilitate (1965-1971). În

perioada studenţiei şi după absolvire

activează în cenaclurile “Bacovia”

din Bucureşti şi Columna din Târgu-

Jiu. A beneficiat de o bursă a

Centrului Internaţional al Scriitorilor

16

şi Traducătorilor din insula Rodos

(Grecia) (1998).

Economist la Administraţia

Financiară a judeţului Mehedinţi

(1971-1972), Întreprinderea

Judeţeană de Construcţii Montaj,

Mehedinţi (1972), Electroputere

Craiova (1973-1974), C.A.P. Mihăiţa,

judeţul Dolj (1974), Întreprinderea

Minieră Jilţ, judeţul Gorj; muncitor

necalificat într-o echipă de geologi în

Munţii Făgăraş; Întreprinderea de

Maşini-Unelte, Târgu-Jiu (1986-

1990); director de editură, redactor şi

consilier literar la editurile Constantin

Brâncuşi, Antonie şi Point; redactor-

şef al revistei Columna (1990);

redactor la diverse publicaţii din

Târgu-Jiu (Obiectiv gorjean,

Actualitatea Gorjului); redactor şef la

Polemika; director economic la

săptămânalul Tribuna educaţiei.

Membru fondator şi preşedinte al

Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”;

membru în Comisia de cenzori a

Uniunii Scriitorilor din România;

membru fondator al Camerei de

Comerţ şi Industrie a judeţului Gorj

(în 1990).

Premii şi distincţii: Premiul

revistei Luceafărul (1977); Premiul I

la Festivalul Naţional de Literatură

“Tudor Arghezi” (1980); Premiul III

la Festivalul Naţional „Cântarea

României” (1981); Premiul revistei

Ramuri (1987); Ordinul Meritul

Cultural în gradul de Cavaler (2004);

Premiul “Cartea anului” al Uniunii

Scriitorilor din România, Filiala

Craiova (2006).

Debut publicistic cu poezia Alfa

şi Omega la rubrica Atelierul Literar

al lui Geo Dumitrescu din Luceafărul

(9 august 1975); debut editorial cu

volumul de proză scurtă Mozaicul

(1983).

Colaborări: Luceafărul, Viaţa

Românească, Tribuna, Echinox (în

limba germană), Ramuri, Libertatea

(în fosta Iugoslavie), Tribuna

României, Calende, Gazeta Gorjului,

Meridian, Lumea Gorjenească (în

limba engleză); Unu, Polemika,

Caietele Columna, Scrisul Românesc,

Caligraf, Portal Măiastra,

Actualitatea Gorjului, Jurnalul

poliţiei gorjene; la almanahurile

revistelor Flacăra (1981); Ramuri

(1982; 1985) şi la alte publicaţii

locale gorjene.

LUCRĂRI PUBLICATE: Mozaicul, proză scurtă, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1983;

Scrisoare către animale mici, roman,


1986; Cenuşa, Editura Fundaţiei

„Constantin Brâncuşi”, 2006.

Prezent în antologii: Arc peste

timp, editată de Uniunea Generală a

Sindicatelor din România, 1977;

Gorjul literar (nr. 5, 1977, nr. 6,

1978, nr. 9, 1983, nr. 11, 2008 şi nr.

12, 2010); Biblioteca Luceafărul, nr.

4, 1978; Biblioteca Română (în limba

rusă), nr. 2, 1984; Sud-Vest. O

antologie a scriitorilor contemporani

din Oltenia / antologie coordonată de

Bucur Demetrian, Ioan Lascu,

Constantin M. Popa, Craiova, Editura

Aius, 1998; Castelul de apă, Târgu-

Jiu, Editura Diafora, 2002; Antologia

membrilor Uniunii Scriitorilor din

România care trăiesc în Gorj /

antologie îngrijită de Gelu Birău,

Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu,


2006.

17

REPERE BIBLIOGRAFICE:

în volume: Florea Miu, Semne,


1983, pp. 47-52; Florea Firan,

Profiluri şi structuri literare, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1986, pp.

35-36; Constantin M. Popa, Clasici şi

contemporani, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1987, pp. 104-106;

Personalităţi din Oltenia: dicţionar

(coordonator Paul Cucu, Alexandru

Stuparu, Alina Laura Enache),

Craiova, Editura Sitech, 1999; Ion

Bogdan Lefter, Scriitori români din

anii ‟80 - „90: dicţionar bio-

bibliografic, vol. I (A-F), Piteşti,

Editura Paralela 45, 2000; Florea

Miu, Cuvinte şi spaţiu, Craiova,

Editura Ramuri, 2001, pp. 35-42;

Castelul de Apă, Târgu-Jiu, Editura

Diafora, 2002; Ion Popescu-

Brădiceni, Opera literară - o insulă

misterioasă, Târgu-Jiu, Editura

Academică Brâncuşi, 2003, pp. 32-

33; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic

al literaturii române, vol. I (A-L),

Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;

Radu G. Ţeposu, Istoria tragică &

grotescă a întunecatului deceniul

literar nouă, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 2006, pp. 239-

241; în periodice: Dinu Flămând, în

Luceafărul, 29 ianuarie 1977, p. 5;

Mihai Ungheanu, în Luceafărul, 10

septembrie 1977, p. 4; Ioana

Dinulescu, în Ramuri, 15 martie

1978, p. 14; Laurenţiu Ulici, O

surpriză, în România literară, 24

martie 1983; Radu Săplăcan, în

Orizont, 29 aprilie 1983; Constantin

Zărnescu, Aurel Antonie: Mozaicul, în

Echinox, 1983; Dumitru Radu Popa,

Aurel Antonie: Mozaicul, în Tribuna

României, 1983; Dumitru Radu Popa,

Trei cărţi de proză scurtă, în Tribuna

României, 1 august 1983, p. 8;

Valentin F. Mihăescu, Aurel Antonie:

Mozaicul, în Luceafărul, 23 mai

1983, p. 2; Florea Miu, Proza eseu, în

Ramuri, nr. 5, 1983, p. 5; Ovidiu

Moceanu, Mozaicul, în Astra, nr. 7,

1983, p. 6; Florentin Palaghia, în

Săptămâna, 1 aprilie 1983, p. 3; Ion

Pecie, Doi prozatori tineri: Aurel

Antonie – Mozaicul …, în Ramuri, nr.

10, 1983, p. 3; Constantin Zărnescu,

Mozaicul, în Echinox, aprilie 1983, p.

4; Gheorghe Crăciun, Proza 80. Aurel

Antonie, în Astra, nr. 4, 1984, p. 4; N.

Georgescu, Experimentul fantastic, în

Luceafărul, 28 iulie 1984, p. 4;

Marieta Militaru, Mozaicul, în

Tribuna, 25 octombrie, 1984, p. 4;

Valentin F. Mihăescu, Aurel Antonie.

Scrisoare către animalele mici, în

Luceafărul, 24 mai 1986, p. 2;

Constantin M. Popa, Pe marginea

cărţilor, în Luceafărul, 5 iulie 1986;

Ion Holban, în Cronica, 24 octombrie

1986; Ion Cristoiu, Jubilaţiile

inteligenţei în Suplimentul literar-

artistic al Scânteii tineretului, 1

noiembrie 1986, p. 5; Mihai

Dragolea, Dacă opera lui Borges n-ar

fi …, în Tribuna, 5 iunie 1986, p. 8;

Titu Rădoi, Aurel Antonie. Scrisoare

către animalele mici, în Gazeta

Gorjului, 22 iunie 1986; Mariana

Lazăr, Aurel Antonie. Scrisoare către

animalele mici, în Steaua, nr. 9, 1986,

p. 59; Sorin Preda, Aurel Antonie.

Ficţiune şi real, în Suplimentul

literar-artistic al Scânteii tineretului,

27 decembrie 1986, p. 9; Virgil

Podoabă, în Familia, nr. 7, 1987;

Vasile Andru, Corina Ciocârlie, Ion

Popescu-Brădiceni, Mircea Moisa,

Ion Trancău, Adrian Dinu Răchieru,

18

Valeria Manta-Tăicuţu, Zenovie

Cârlugea.



anul 1990.

ARETZU, Paul

(pseudonimul lui Paul Areţu)

n. 29 mai 1949, Caracal, judeţul

Romanaţi (Olt).

Poet, critic, eseist.

Fiul lui Ştefan

Areţu şi al Floricăi.

Liceul ,,Ioniţă

Asan” din Caracal

(1963-1967);

Facultatea de

Filologie, secţia

română-franceză a

Universităţii din Craiova (1969-

1973).

Profesor de limba şi literatura

română - limba franceză la Şcoala

generală din comuna Osica de Sus,

judeţul Olt (1973-1986); profesor de

limba şi literatura română la Şcolile

generale nr. 4 şi 5 din Caracal (1986-

1990); profesor de limba şi literatura

română la Colegiul Naţional ,,Ioniţă

Asan”, Caracal (din 1990).

Face parte din colectivul

redacţional al ziarului Romanaţiul

Liber (1989); membru fondator şi

redactor şef al ziarului Solidaritatea

(1990); redactor şef al revistei

Ramuri.

Membru al Consililui Uniunii

Scriitorilor din România (din 2005);

membru al Comitetului director al

Uniunii Scriitorilor din România,

Filiala Craiova.


pentru poezie la Festivalul “Lucian

Blaga” de la Lancrăm; Premiul

revistei Vatra la Festivalul „George

Coşbuc” de la Bistriţa Năsăud;

Marele premiu la Festivalul „Tudor

Arghezi”, Târgu Jiu; Premiul

Festivalului Sensul iubirii, Drobeta

Turnu-Severin, pentru volumul

Carapacea cu sunete (1996); Marele

premiu „Virgil Mazilescu” (2003);

Premiul Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Craiova (2004);

Premiul Festivalului Naţional de

poezie „George Coşbuc” (2004);

Premiul Festivalului „Nichita

Stănescu”, Sighet (2004); Premiul

Festivalului Naţional de literatură

“Sensul iubirii”, Drobeta Turnu-

Severin (2004); Premiul pentru poezie

al revistei Ramuri (2005); Premiul

Atelierului Naţional de poezie “Serile

la Brădiceni” (2005); Premiul special

pentru poezie al Bibliotecii Judeţene

„I. G. Bibicescu”, Mehedinţi (2006);

Premiul pentru poezie al revistei

Convorbiri literare (2006); Premiul de

Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din


Premiul pentru Opera Omnia al


Filiala Craiova (2008); Premiul pentru

poezie al revistei Acolada, Satu-Mare

(2009); Premiul „Daniil Sandu

Tudor”, Mănăstirea Neamţ (2009);

Medalia Centenarul Uniunii

Scriitorilor din România (2008);

Meritul cultural în grad de cavaler

(2008); Cetăţean de onoare al

municipiului Caracal.

Primele poezii au fost publicate

în Facla, revista Liceului ,,Ioniţă

Asan” din Caracal (versurile au

apărut apoi în antologia şcolară

Vârsta visurilor 1968); debut

publicistic în revista Ramuri (1971);

19

debut editorial în volumul colectiv

Zboruri lirice cu grupajul Insomnia

cuvintelor (1988).

Colaborări: Ramuri,

Luceafărul, Euphorion, Calende,

Contemporanul, Apostrof, Cafeneaua

Literară, Convorbiri Literare, Poezia,

Mozaic, Tomis, Scrisul Românesc,

Hyperion, Poesis, Transilvania,

Vatra, Viaţa Românească, România

Literară, Ziua Literară, Columna,

Acolada, SLAST etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Insomnia cuvintelor, în volumul

colectiv Zboruri lirice, Craiova,


Carapacea cu sunete, versuri,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1996;

Orbi în Paradis, versuri, Bucureşti,

Editura Cartea Românească, 1999;

Diapazonul de sânge, versuri,

Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 2000; Cartea psalmilor

(semne de iubire), versuri, Bucureşti,

2003; Viziuni critice, Craiova, Editura

Ramuri, 2005; Urma lui Uriel,

Bucureşti, Editura Vinea, 2006; Scara

din bibliotecă, Bucureşti, Editura

Ideea Europeană, 2007; Jurnal de

lecturi, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2009.

Prefeţe: Silvia Diaconescu,

Frunza de arţar, roman, Craiova,


Adrian Marino, Scrisori din cetatea

cu trei turnuri, Craiova, Editura Aius

PrintEd, 2006.

Este prezent în numeroase

antologii de poezie şi critică literară.

Poemele sale au fost traduse în

engleză, franceză, sârbă, maghiară.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Miu, Cuvinte şi

spaţiu, Craiova, Editura Ramuri,


Profiluri şi structuri literare.

Contribuţii la o istorie a literaturii

române, vol. II (M-Z), Craiova,


Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al

literaturii române vol. I (A-L),


Eugen Negrici, Cartea unei chemări

copleşitoare, postfaţă la volumul

Urma lui Uriel, Editura Cartea

Românească, 2006; Aurelian Titu

Dumitrescu, Viaţa la zi, vol. II,

Bucureşti, Editura Semne, 2007, pp.

102-103; Ana Dobre, Utopiile

realului, Bucureşti, Editura Fundaţia

Culturală Libra, 2007, pp. 243-247;

Eugen Evu, Ion Urda, Harfele

Harului, Deva, Editura Corvin, 2007,

pp. 14-17; Pr. prof. Ion Buga,

Plinirea potirului credinţei,

Bucureşti, Editura Sfântul Gheorghe

Vechi, 2007, pp. 21-22; Boris

Crăciun, Daniela Crăciun-Costin,

Scriitori români clasici şi

contemporani: un dicţionar

bibliografic esenţial, Iaşi, Editura

Porţile Orientului, 2010; Constantin

M. Popa, Îngeri provizorii, eseuri

critice, Craiova, Editura Aius, 2010,

pp. 33-35; în periodice: Eugen

Negrici, Triumful emoţiei lirice, în

SLAST, 17 ianuarie 1987; Mircea

Ciobanu, în Literatorul, nr. 6(23), 14

februarie 1992; Alex Ştefănescu,

Camuflaj total de cuvinte, în Zig-zag,

nr. 214, 30 iunie - 6 iulie 1994;

Nicolae Coande, Jurnalul omului gri,

în Gazeta de Sud, nr. 576, 1-2

februarie 1997; Virgil Dumitrescu,

„Ora exactă” a poetului, în Cuvântul

libertăţii, nr. 1977, 8-9 februarie

1997; Florea Miu, Portret în lemnul

cuvintelor, în Ramuri, nr. 10, 1997;

20

Nicolae Ţone, Un debut de excepţie:

“Carapacea cu sunete”, în Viaţa

Românească, nr. 4-5, 1998; Catrinel

Popa, Portretul scribului, în România

literară, nr. 12, 2000; Bucur

Demetrian, Căderea în citit, în

Ramuri, nr. 7-8, 2000; Gheorghe

Grigurcu, Suprarealismul târziu, în

România literară, nr. 29, 2001;

Gabriel Coşoveanu, Psalmistul

printre noi, în Ziua literară, 19

ianuarie 2004; Ştefan Agopian, Poeţi,

violatori şi dictatori, în B-24-FUN,

nr. 40, 30 ianuarie - 5 februarie 2004;

Remus Valeriu Giorgioni, Paul Aretzu,

eremitul zăvorât în Cuvânt, în Banat

(Lugoj), nr. 4-5, 2004; Roxana

Sorescu, Cartea Psalmilor, prezentare

la Revista Literară Radio, august

2004; Gheorghe Grigurcu, Un poet

religios, în România literară, nr. 31,

2004; Mircea A. Diaconu, Paul

Aretzu. Cartea Psalmilor, în Ziua

literară, 25 septembrie 2004; Adrian

Popescu, Trei poeţi, în Vatra, nr. 11-

12, 2004; Constantin Stancu, Psalmul

ca înviere, în Reflex (Reşiţa), 2005;

Emilian Marcu, în Convorbiri literare,

2005; Marian Drăghici, Urma lui

Uriel, în Ramuri, nr. 4, 2006; Călin

Chincea, Experienţa sacră a Poeziei,

în 24 de ore - Cotidianul de Vest

(Reşiţa), 23 martie 2007; Aurelian Titu

Dumitrescu, Poetul şi divinitatea, în

Pentru Patrie, nr. 5, 2007; Ion

Zubaşcu, Bună Vestirea psalmilor

unui mare poet - Paul Aretzu, în

Convorbiri literare, nr. 7(139), 2007;

Valeria Manta Tăicuţu, Omogenitatea

demersului critic, în Luceafărul,

aprilie 2007; Gheorghe Grigurcu, O

poezie religioasă, în România literară,

nr. 16, 2007; Cristina Chiprian, Urma

lui Uriel. Căci poezia este o magie, în

Dacia literară, nr. 4, 2007; Gheorghe

Grigurcu, Poezie religioasă, în

Jurnalul naţional, 25 iulie 2007;

Valeria Manta-Tăicuţu, Trup acoperit

cu voce, în Bucovina literară, nr. 8-9,

august-septembrie 2007; Radu

Voinescu, Peniţa de lumină, în Revista

Sud, 2007; Al. Cistelecan, Poeţi în

travesti, în Vatra, nr. 12, 2007; Lucia

Dărămuş, Cele şase feţe ale zarului, în

EgoPHobia, nr. 17, martie 2008;

Gheorghe Mocuţa, Scara din

bibliotecă, în Arca, nr. 4-5-6, 2008;

Ştefan Borbely, O regăsire fericită:

Paul Aretzu, în Apostrof, nr. 8, 2008;

Ioan Lascu, Scara discursului

cri(p)tic, în Ramuri, nr. 3, 2009;

Angela Nache-Mamier, Confluences

poetiques - O antologie a poeziei

româneşti contemporane. Despre ceea

ce este şi nu este poezia, în Astra,

aprilie 2009; Florin Caragiu, Cartea

Psalmilor (semne de iubire), în Viaţa

Românească, nr. 8-9, 2009; Horia

Gârbea, Jurnal de lecturi, în

Luceafărul, 30 martie 2010; Simona

Mărieş, Lectura ca modus vivendi, în

Steaua, nr. 4-5, 2010; Monica

Patriche, Psalmi, în Ziarul Lumina, 11

mai 2010; Horia Gârbea, Cele bune să

se-adune! Sau martie fără post, în

Luceafărul, nr. 14(932), 24 martie

2010, p.13.



anul 2000.

21

ARMEANU, Valeriu

n. 23 mai 1946, Giroc, judeţul

Timiş.

Poet, publicist.

Fiul lui Gavrilă

Armeanu şi al

Eugeniei.

Liceul „Traian”

din Drobeta Turnu-

Severin (1968).

Bibliotecar la Biblioteca Casei

de copii din Drobeta Turnu-Severin

(1969-1989); redactor la revista

Flacăra (din 1980); instructor la

Centrul Judeţean al Creaţiei Populare

Drobeta Turnu-Severin (din 1994).

Editează ziarul Scorpionu (1990-

1992); redactor şef adjunct al revistei

de cultură Amfitrion (din 2001)

Premii: Premiul Naţional

“Nicolae Labiş”.

Debut publicistic în revista

Ramuri (1963); debut editorial cu

volumul de versuri Să visăm (1970).

Colaborări: Flacăra, Luceafărul,

Steaua, Tribuna, Familia, Orizont,

România literară, Contemporanul,

Vatra ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Să

visăm, versuri, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1970; Imn la Cetatea

Luminii, Timişoara, Editura Facla,

1974; Odihna lacrimii, versuri,


1977; Lanul cu vedenii, versuri,

Timişoara, Editura Facla, 1978;

Neguţătorii de triluri, versuri,


Vanităţi, poezii, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1980; Azilul de

cuvinte, versuri, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1983; Poeme,


Repulsii, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Radical, 1997; Trei basme

pentru Măriuca, Drobeta Turnu-

Severin, 1999; Lanul cu vedenii,

antologie de versuri, Craiova, Editura

MJM, 2001.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Marian Popa, Dicţionar de

literatură română contemporană,

Bucureşti, Editura Albatros, 1977, pp.

36, 37; Literatură română

contemporană. 1. Poezia, Bucureşti,

Editura Academiei R.S.R., 1980, p.

743; Florea Firan, Profiluri şi structuri

literare. Contribuţii la o istorie a

literaturii române, vol. I, Craiova,


Laurenţiu Ulici, Literatura română

contemporană. I - Promoţia „70,


Geo Vasile, Poezia română între

milenii: Dicţionar de autori, Cluj-

Napoca, Editura Dacia, 2002;

Dicţionarul Enciclopedic al judeţului

Mehedinţi (coordonatori Ileana

Roman, Tudor Răţoi), Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 2003, p. 22;

Dicţionarul general al literaturii

romane / Academia Română, vol. I

(A-B), Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2004; Marian Popa,

Istoria literaturii române de Azi pe

Mâine (ediţie revizuită şi augmentată),

vol. II - (23 august 1944 - 22

decembrie 1989), Bucureşti, Editura

Semne, 2009; în periodice: Ion Pop,

Valeriu Armeanu. Să visăm, în

Scânteia Tineretului, nr. 11, 1970; Ilie

Constantin, Valeriu Armeanu. Să

visăm, în România Literară, nr. 50,

1970; Victor Rusu, Imn la Cetatea

Luminii, în Orizont, nr. 44, 1974, p. 2;

Marius Tupan, Imn la Cetatea

Luminii, în Săptămâna, nr. 195, 1974,

p. 3; Aurel Cherlea, Odihna lacrimii,

22

în Orizont, nr. 39, 1977, p. 2; Victor

Felea, Odihna lacrimii, în Tribuna, nr.

43, 1977, p. 3; Emil Manu, Odihna

lacrimii, în Tribuna, nr. 47, 1977, p. 3;

Dan Rupea, Odihna lacrimii, în

Steaua, nr. 8, 1977, p. 58; Maria-Ana

Tupan, Odihna lacrimii, în Luceafărul,

nr. 46, 1977, p. 2; Şerban Cioculescu,

Experienţe lirice, în Flacăra, nr. 37,

1977; Aurel Cherlea, Lanul cu vedenii,

în Orizont, nr. 42, 1978, p. 3; Dan

Ciachir, Lanul cu vedenii, în

Săptămâna, nr. 397, 1978, p. 3;

Alexandru Condeescu Dan, Memoria

poetului, în Luceafărul, nr. 27, 1978,

p. 2; Mihai Duţescu, Viziune solară, în

Ramuri, nr. 8, 1978, p. 6; Cornel

Moraru, Lanul cu vedenii, în Flacăra,

nr. 22, 1978, p. 17; Vă prezentăm un

poet - Valeriu Armeanu, în Orizont, nr.

29, 1978, p. 4; Ovidiu Ghidirmic,

Neguţătorii cu triluri, în Ramuri, nr.

10, 1979, p. 7; Andrei Roman,

Neguţătorii de triluri, în Luceafărul,

nr. 35, 1979, p. 2; George Arion,

Neguţătorii de triluri, în Flacăra, nr.

32, 1979, p. 17; Virgil Mazilescu,

Neguţătorii de triluri, în România

literară, nr. 52, 1979, p. 9; Dan

Alexandru Condeescu, Planeta

amintirii, în Luceafărul, nr. 1, 1980,

p.2; Costin Tuchilă, Vanităţi, în

Luceafărul, nr. 28, 1980, p. 2; Nicolae

Ciobanu, Vanităţi, în Luceafărul, nr.

45, 1980, p. 2; George Arion, Vanităţi,

în Flacăra, nr. 26, 1980, p. 17; Victor

Niţă, O lecţie de stilistică, în Flacăra,

nr. 36, 1983, p. 11; Constantin Crişan,

Valeriu Armeanu. Azilul de cuvinte, în

România literară, nr. 10, 1984, p. 10;

Laurenţiu Ulici, Unghiul schimbării,

în România literară, nr. 19, 1984, p. 9;

Maria Niţu, Nu v-atingeţi de Socrate,

în Orient Latin, 1997; Petre Ciobanu,

O structură romanescă labirintică, în

Autograf, nr. 7, 2005.



23

B

BARBU, Constantin

n. 26 ianuarie 1954.

Eseist, poet,

editor.

Facultatea de

Filologie,

Universitatea din

Craiova (1974-1978);

bursier al Guvernului

Francez (1977).



volumul Rostirea esenţială. Eseu

despre reamintirea Fiinţei (1985).

Premii: Premiul Internaţional

pentru eseul L‟UniVers et le Vers,

Bruxelles (1991); Premiul pentru

critică şi istorie literară acordat de

Academia Internaţională „Mihai

Eminescu” pentru activitatea din anul

2010.

LUCRĂRI PUBLICATE: Rostirea esenţială: Eseu despre

reamintirea Fiinţei, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1985; Încercare

asupra temeiurilor limbii româneşti:

O gramatică a Fiinţei, Craiova,


Eminescu. Poezie şi nihilism, Editura

Pontica, 1991; Codul Invers: Arhiva

înnebunirii şi a uciderii nihilistului

Mihai Eminescu, vol. 1 - 15, Craiova,

Editura Sitech, 2008; Iluzia regală,

poeme; Elegiile Absenţei, poeme;

Versiuni ale Vidului, poeme; Limba

distrusă, poeme; Carte despre

singurătate, nebunie şi moarte,

poeme; Autoversiunea inextibilă,

eseuri; Căderea în Cosmos, eseuri;

Epékeina tës ousias, eseuri.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Constantin Noica, pe

coperta IV a volumului Marea

Traversare a Vidului: Epekeina tes

ousias; Marin Sorescu, pe coperta IV

a volumului Marea Traversare a

Vidului: Epekeina tes ousias; Emil

Cioran, pe coperta IV a volumului

Marea Traversare a Vidului:

Epekeina tes ousias; Edgar Papu, pe

coperta IV a volumului Încercare

asupra temeiurilor limbii româneşti:

O gramatică a Fiinţei, 1989; Adrian

Marino, pe coperta IV a volumului

Încercare asupra temeiurilor limbii

româneşti: O gramatică a Fiinţei,

1989; în periodice: Eseistul

24

Constantin Barbu, în Ramuri, nr. 12,

decembrie 1988, p. 7; Constantin M.

Popa, Profil liric: Constantin Barbu.

Problemele lumii, în Ramuri, nr. 3,

martie 1991, p. 10; Irma Huculici,

"Agenda secretă a lui Eminescu", la

Bookfest, în Adevărul de Seară, nr.

241(133), 19 iunie 2009, p. 5; Irma

Huculici, Jurământul lui Eminescu va

fi publicat pentru prima dată, în

Adevărul de Seară, nr. 406(298), 1

decembrie 2009, p. 5; Irma Huculici,

Un craiovean aduce în ţară facsimilul

operelor lui Cantemir: [Constantin

Barbu], în Adevărul de Seară, nr.

594(486), 15 iunie 2010, p.5.

Membru al Uniunii

Scriitorilor din România - Filiala

Craiova.

BARBU, Marian

n. 29 septembrie 1939, satul

Mileşti, judeţul Dolj.

Critic şi istoric literar,

romancier, poet, publicist.

Fiul lui

Constantin Barbu şi

al Elenei.

Clasele primare

în satul natal;

gimnaziul în centrul

de comună Izvor;

Liceul ,,Fraţii

Buzeşti” din Craiova (1953-1956);


Română a Universităţii din Bucureşti

(1959-1964). Doctor în filologie al

Universităţii din Bucureşti cu teza

Romanul de mistere în literatura

română (1976).

Profesor suplinitor de

matematică şi limba română în

regiunea Oltenia (1956-1959); ziarist,

responsabil de rubrică, la cotidianul

Înainte (1965-1971); profesor la

Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”,

Craiova (1964-2005); redactor şef,

revista Meridian, Craiova (1990-

1992); conferenţiar universitar doctor

la Universitatea „Mihai Viteazul” din

Craiova (1992-1994); decan al

facultăţilor de: Psihologie-Pedagogie,

Educaţie Fizică şi Sport, Colegiul

Pedagogic (1992-1993); profesor

asociat la Facultatea de Litere şi

Istorie (1994-2000), Facultatea de

Teologie Ortodoxă; redactor-şef al

revistei Lamura (2001-2010);

preşedinte al Cenaclului „Alexandru

Macedonski” al Societăţii Scriitorilor

Olteni (1995-2004); membru al

Uniunii Ziariştilor Profesionişti din

România; vicepreşedinte al Ligii

Culturale Oltenia (1990-1993);

vicepreşedinte al Societăţii

Scriitorilor Olteni; membru al

Societăţii de Ştiinţe Filologice din

România; preşedinte de onoare al

Comisiei Judeţene de Limba şi

Literatura Română.

Premii. Medalii. Diplome:

Medalia Jubiliară, Liceul de

matematică-fizică „Fraţii Buzeşti”,

1882-1992, 100 ani de existenţă

(1982); Diplomă, acordată de

Societatea de Ştiinţe Istorice din

România, Filiala Dolj, cu prilejul

aniversării a 400 de ani de la

începutul domniei lui Mihai Viteazul

,,pentru contribuţii deosebite la

cunoaşterea şi valorificarea tradiţiilor

de luptă şi jertfă ale poporului roman”

(1993); Diplomă de Excelenţă

,,pentru merite deosebite în sprijinirea

culturii”, acordată de Inspectoratul

pentru Cultură al Judeţului Dolj

(1995); Diplomă de Onoare cu

25

Premiul „Alexandru Piru”, acordată

de Societatea Scriitorilor Olteni

pentru volumul de critică şi istorie

literară Aspecte ale romanului

românesc contemporan, vol. II

(1996); Diplomă de Onoare şi

Cetăţean de Onoare, acordate de

Prefectura Judeţului Dolj şi Consiliul

local Şimnicu de Sus ,,pentru

contribuţii deosebite aduse la

dezvoltarea comunei, pentru calităţi

intelectuale şi morale deosebite”

(1996); Premiul literar “Tudor

Arghezi”, pentru romanul Colonelul

de la Ghiol, acordat de Inspectoratul

pentru Cultură, Dolj (1996); Premiul

“Şerban Cioculescu”, pentru critică

şi istorie literară, acordat de Fundaţia

,,Scrisul Românesc” (1997); Premiul

Academiei Internaţionale ,,Mihai

Eminescu” „pentru istorie şi critică

literară” (1998); Diplomă prin care

„se conferă domnului prof. univ. dr.

Marian Barbu titlu de membru al

Academiei Internaţionale “Mihai

Eminescu”, pentru întreaga activitate

literară” (1999); Dipolmă de

excelenţă, cu prilejul sărbătoririi

vârstei de 60 de ani, acordată de

Societatea Scriitorilor Olteni pentru

întreaga sa activitate (1999); Diplomă

de Onoare a Municipiului Craiova,

,,pentru merite profesionale deosebite

şi activitate susţinută în sprijinul

comunităţii”, cu prilejul ,,Zilelor

Municipiului Craiova”, ediţia a 2-a

(1999); Diplomă de Excelenţă,

acordată de Uniunea Ziariştilor

Profesionişti din România „la

împlinirea vârstei de 60 de ani pentru

activitatea publicistică desfăşurată

timp de 4 decenii” (1999); Premiul

„Titu Maiorescu”, acordat de

DJCCPCN, Dolj, Guvernul României,

Ministerul Culturii şi Cultelor,

„…pentru managementul comunităţii

culturale cu cea mai susţinută

activitate: Cenaclul Societăţii

Scriitorilor Olteni” (2001); Diplomă

de Excelenţă, acordată de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, din România

(2002); Diplomă de Onoare, acordată

“cu ocazia aniversării a 80 de ani de

la înfiinţarea Institutului de Editură şi

Arte Grafice „Scrisul Românesc” şi a

30 de ani de la reînfiinţarea Editurii

„Scrisul Românesc” (2002); Premiul

,,I. D. Sîrbu”, acordat de Guvernul

României, Ministerul Culturii şi

Cultelor şi revista „Lamura”, prin

DJCCPCN, Dolj, ,,pentru dipticul

editorial Trăind printre cărţi,

veritabilă panoramă a literaturii

române şi universale” (2002);

Diplomă de fidelitate în învăţământ,

acordată de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării ,,pentru rezultate deosebite

obţinute în întreaga activitate” (2003);

Diplomă de Excelenţă, conferită de

Fundaţia ,,Scrisul Românesc”

,,Domnului Prof. dr. Marian Barbu,

pentru întreaga sa activitate a

Cenaclului literar “Alexandru

Macedonski”, pentru realizarea

“Dicţionarului biografic al membrilor

Societăţii Scriitorilor Olteni” (2003);

Diplomă aniversară 2004, acordată

,,cu prilejul împlinirii a 154 de ani de

la înfiinţarea Jandarmeriei Române”

(2004); Diplomă de Excelenţă,

conferită de Primăria Comunei

Goicea şi Consiliul Local al Comunei

Goicea ,,Domnului prof. dr. Marian

Barbu, scriitor, pentru contribuţiile

esenţiale la dezvoltarea criticii şi

istoriei literare, a revuisticii culturale,

pentru educarea multor generaţii de

elevi şi pentru rolul său de conducător

26

al Cenaclului literar “Alexandru

Macedonski” (2004); Municipiul

Craiova, Consiliul local al

Municipiului Craiova, judeţul Dolj,

cu prilejul „Zilelor Municipiului

Craiova”, Ediţia a VIII-a, octombrie

2004 - Diplomă de Onoare „se acordă

Domnului Marian Barbu pentru

merite deosebite în activitatea

pedagogică şi pentru contribuţia

Domniei Sale la promovarea şi

dezvoltarea Literaturii Române”;

Preşedinţia Republicii România

conferă Domnului Marian Barbu

Medalia Meritul Cultural, clasa a III-

a (decembrie 2004); Comuna Şimnicu

de Sus, Consiliul local, judeţul Dolj -

„Se conferă Domnului Profesor

Doctor Barbu Marian pentru merite

deosebite în domeniile învăţământ şi

cultură titlul Cetăţean de Onoare al

comunei Şimnicu de Sus” (29 iunie

2005); Consiliul Local al

Municipiului Craiova, Primăria

Municipiului Craiova a conferit titlul

de „Cetăţean de Onoare al

Municipiului Craiova Domnului Prof.

dr. Marian Barbu pentru întreaga

activitate de profesor depusă de-a

lungul anilor întru şlefuirea

generaţiilor de craioveni şi pentru

vocaţia prin excelenţă, de scriitor”,

Craiova, octombrie 2005; Premiul

Naţional „Marin Sorescu”, oferit de

către Academia Română şi Primăria

Municipiului Craiova „pentru

statornicia ca profesor, critic şi istoric

literar, susţinând specificitatea culturii

române în context european”, în

cadrul ediţiei a VI-a a Zilelor „Marin

Sorescu” de la Craiova (28 februarie

2006).

Debut publicistic în Ramuri

(1965), cu o recenzie la

micromonografia Liviu Rebreanu, de

Alexandru Piru; debut editorial cu

ciclul de versuri Septembrie, fată

tânără, în volumul Caietul

debutanţilor (1979).

Colaborări reviste: din ţară:

Astra, Arca lui Noe, Contemporanul,

Vatra, Caiete Critice, Limbă şi

Literatură Română, Literatorul, Noua

Revistă Română, Luceafărul,

România Literară, Steaua, Mozaicul,

Argeş, Ramuri, Familia, Dacia

Literară, Bucovina Literară, Orizont,

Ateneu, Scrisul Românesc,

Convorbiri Literare, Tomis, Tribuna

etc.; din străinătate: Observator

(Germania), Dorul (Danemarca),

Antology of the Paradoxist Literary

Movement (USA), Minimum (Israel),

Lumina (Serbia), Literatură şi Artă

(Basarabia).

LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Septembrie,

fată tânără, ciclul de versuri în

volumul Caietul debutanţilor,

Bucureşti, Editura Albatros, 1979;

Oraşul la ora amintirilor, roman,


1984; Câmpia nu este singură,

roman, Bucureşti, Editura Albatros,

1986; Aproapele nostru trădează,

roman, Craiova, Editura Meridian,

1992; Colonelul de la Ghiol, roman,


1996; Brazii din Poiana Soarelui,

povestiri pentru copii, Craiova,

Editura Spirit Românesc, 1998; Fuga

de sub model, proză scurtă, Craiova,


Provizii de soare, poeme, Craiova,


Oglinzile din Chicago, Craiova,

Editura Sitech, 2006; Poeme

27

americane, Craiova, Editura Sitech,

2008.

Lucrări ştiinţifice: Romanul de

mistere în literatura română, Craiova,

1981 (ediţia a 2-a, revăzută şi

adăugită, 2003); Aspecte ale

romanului românesc contemporan,

vol. I, II, Craiova, 1993, 1995;

Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (în

colaborare), Craiova, 1997;

Reexaminări critice, Craiova, 1997;

Ipostaze şi metastaze ale discursului

oficial, eseuri, Craiova, 2000; Trăind

printre cărţi, 5 vol.; I, II, IV -

Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale

„Ion D. Sîrbu”, 2001, 2002, 2005; III,

V - Craiova, Editura Sitech, 2004,

2008; Dicţionar biografic al

membrilor Societăţii Scriitorilor

Olteni, Craiova, Editura Societăţii

Scriitorilor Olteni, 2003; Ocheanul

timpului - 65: carte aniversară,

Craiova, Editura Sitech, 2004;

Medalionul literar - structură

permanentă de cultură şi educaţie,

vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,

2006 (în colaborare, coordonare de

…); 6 cărţi de … Lilieci în căutarea

lui Marin Sorescu, Craiova, Editura

Sitech, 2009; Universalia… (despre

cărţi din literaturile lumii), Craiova,

Editura Sitech, 2010.

Lucrări didactice: Tradiţii ale

învăţământului românesc - Liceul de

matematică-fizică ,,Fraţii Buzeşti” -

din Craiova, vol. I (în colaborare,

autor şi coordonare), Iaşi, Reprografia

Universităţii ,,Al. I. Cuza”, 1984;

1882 - Centenar - 1982, Liceul de

matematică-fizică ,,Fraţii Buzeşti”,

Craiova, Omagii, vol. II (în

colaborare, autor şi coordonare), Iaşi,

Reprografia ,,Al. I. Cuza”, 1984;

Limba şi literatura română în liceu -

manual pentru învăţământul

preuniversitar (în colaborare…),

Craiova, Societatea de Ştiinţe

Filologice din România şi revista

Ramuri, 1988; Liceul ,,Fraţii Buzeşti”

- 115 ani (în colaborare şi prefaţă de

...), monografie, Craiova, Editura

Aius, 1997; Metodica predării limbii

şi literaturii române (învăţământul

primar), (coord. şi prefaţă de...),

Craiova, Editura ,,Gheorghe

Alexandru”, 2003; Îndrumător

metodic pentru învăţători, părinţi şi

elevi (lecturi literare pentru clasa I)

(în colaborare, coordonator şi prefaţă

de...), Craiova, Editura ,,Gheorghe

Alexandru”, 2003.

Antologii: Lumina cuvintelor,

culegere literară a Cenaclului

„Alexandru Macedonski”, Casa

Corpului Didactic Dolj, 1976

(selecţie, autor, coordonare de …);

Arborii timpului, culegere literară a

Cenaclului „Alexandru Macedonski”,

Casa Corpului Didactic Dolj, Craiova,

1979 (selecţie, autor, coordonare de

…); Zeii vegetaţiei, antologia

scriitorilor din Comuna Literară

Bechet, Craiova, Editura Meridian,

1993 (lectură şi redactare de …);

Învingătorul lui Napoleon, antologie

de proză scurtă (prefaţă, medalioane,

specii literare şi autori, selecţia

textelor, referinţe critice şi

bibliografie de …), Craiova, Editura

Spirit Românesc, 1999; Contribuţii

eminesciene (antologie alcătuită

de...), Danemarca, Editura Dorul,

2001; La început a fost Cuvântul…,

antologie literară (coordonare, autor

şi postfaţă de …), Craiova, Editura

Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001.

Ediţii îngrijite, prefeţe,

postfeţe: scriitori clasici: Ioan M.

28

Bujoreanu, Mistere din Bucureşti

(ediţie îngrijită, note, glosar şi

bibliografie de ... , prefaţă de Ştefan

Cazimir), Bucureşti, Editura Minerva,

1984; Hortensia Papadat-Bengescu,

Concert din muzică de Bach, roman

(prefaţă, tabel cronologic, aprecieri

critice şi bibliografie de ...),

Bucureşti, Editura Albatros, 1990,

1994; Gala Galaction, La răscruce de

veacuri, roman (ediţie îngrijită şi

postfaţă de...), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1991; Ion

Agârbiceanu, Licean ... odinioară

(ediţie îngrijită, tabel cronologic,

referinţe critice şi bibliografice de...),


1994; Barbu Delavrancea, Hagi-

Tudose, antologie de proză (prefaţă,

tabel cronologic, bibliografie şi

aprecieri critice de ...), Craiova,


Sergiu Dan, Romulus Dianu, Viaţa

minunată a lui Anton Pann, roman

(ediţie îngrijită şi prefaţă de ... ,

postfaţă de Marin Sorescu), Craiova,

Editura Scrisul Românesc, col.

,,Balcania”, 1996; Traian

Demetrescu, Între vis şi realitate,

antologie de poezii şi critică literară

(ediţie îngrijită, tabel cronologic,

postfaţă şi bibliografie de..., prefaţă

de Alexandru Macedonski), Craiova,


scriitori contemporani: Constantin

Urucu, Umilinţa de lux, poezii,

lectură, machetă, tehnoredactare

(cuvânt înainte de ...), Craiova,

Editura Novus, 1992; Mihai Măceş,

Dintotdeauna vocalele, poezii

(prefaţă de ...), Craiova, Editura

Meridian, 1993; Constantin Urucu,

Cerul văzut prin fereastra de sub

pământ, proză scurtă, ediţie bilingvă

(română-germană) (lectură şi

tehnoredactare de ...), Craiova,

Editura Aius, 1993; Constantin

Voiculescu, Ciutura amiezii, poezii

(postfaţă de ...), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1994; Ion Şt.

Diaconu, Ca un blestem iubirea,

poezii (postfaţă de ...), Craiova,

Editura Vlad & Vlad, 1996; Ion

Dugăeşescu, Trăind în ţara panilor,

reportaje, note de călătorie din

Polonia (cuvânt înainte de ...),


Nicolae Văduva, Cătuşele americane

sau P.9004, roman poliţist (cuvânt

înainte de ...), Craiova, Editura

Terathopius, 1999; Ion Anastasia,

Elogiul nebuniei, poezii (postfaţă de

...), Craiova, Editura Agora, 2000;

Oile domnului (satul electronic),

teatru de Valeriu Butulescu (prefaţă

de …), Deva, Editura Polidava, 2001;

Maria-Cristina Popa, Existenţa mea

din cuvinte, poezii (postfaţă de ...),

Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor

Olteni, 2001; Jean Băileşteanu, Nunta

lui Petre, schiţe, nuvele, povestiri

(prefaţă de …), Craiova, Editura

M.J.M., 2002; Julia David, Viaţa între

două veacuri, poeme (prefaţă de ...),


2002; Emil Lăzărescu, Sensuri şi

coduri, versuri (prefaţă de ...), Editura

Crăiţa Sudului, 2002; Dumitru Velea,

Din ţara căpuşelor, versuri (prefaţă

de ...), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2002; Jean Băileşteanu,

Geniul şi închipuirea, roman, ediţia a

2-a (prefaţă de ...), Craiova, Editura

M.J.M., 2003; Ion Floricel,

Trecătorul, roman (postfaţă de ...),


2003; Alexandru Gheorghe, Spune-mi

povestea, bunicule!, schiţe şi povestiri

29

(postfaţă de ...), Craiova, Editura

Ramuri, 2003; Iulia Bulmez, De la

Narcis spre mine, versuri (prefaţă de

…), Craiova, Editura Societăţii

Scriitorilor Olteni, 2003; Nicolae Şt.

Sorescu, Poeme diverse (prefaţă de

...), Craiova, Editura MJM, 2004;

Iolanda Mănescu, Teatrul antic

greco-latin în creaţia scenică

românească (studii de teatrologie,

postfaţă de …), Craiova, Editura

Sitech, 2005; Nicolae Bălaşa, Puntea

frântă şi căderea spre niciunde,

roman (prefaţă de ...), Târgu-Jiu,

Editura Newest, 2006; Beatrice Silvia

Sorescu, Concert în Si bemol, versuri

(prefaţă de ...), Craiova, Editura

Contrafort, 2007; Nicolae Şt. Sorescu,

Toamna cuvintelor, versuri (prefaţă

de ...), Craiova, Editura Fundaţiei

,,Scrisul Româesc”, 2007; Gabriela

Buzduceanu, Lumina din adâncuri,

poeme şi reflecţii biblice (postfaţă de

...), Craiova, Editura Contrafort,

2009.

Studii şi articole: peste 500 de

studii şi articole publicate în ţară şi

străinătate (până în iulie 2010).

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ştefan Cazimir, prefaţă la

Mistere din Bucureşti, de Ioan M.

Bujoreanu, Bucureşti, Editura

Minerva, 1984; Florea Firan, Profiluri

şi structuri literare. Contribuţii la o

istorie a literaturii române, vol. I,


1986; Constantin M. Popa, Clasici şi

contemporani, eseuri critice, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1987; Sud-

Vest. O antologie a scriitorilor

contemporani din Oltenia

(coordonată de Bucur Demetrian,

Ioan Lascu, Constantin M. Popa),

Craiova, Editura Aius, 1998; Dumitru

Micu, Istoria literaturii române,

Bucureşti, Editura Saeculum I.O.,

2000; La început a fost

Cuvântul…Antologie a Societăţii

Scriitorilor Olteni (coordonator …),


Olteni, 2001; Dicţionar biografic al



Scriitorilor Olteni, 2003; Dicţionarul

general al literaturii române /

Academia Română, vol. I (A-B)

Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2004; Ocheanul

timpului - 65: carte aniversară,

Craiova, Editura Sitech, 2004; Aurel

Sasu, Dicţionarul biografic al

literaturii române, vol. I (A-L),



permanentă de cultură şi educaţie

(coordonator …), vol. I, II, Craiova,

Editura Ramuri, 2006; Mihai Marcu,

Istoria controversată a literaturii

române. 1945-2005, Craiova, Editura

Socrate, [2007]; Emil Lăzărescu,

Valori româneşti. Valori europene,

vol. I, Craiova, Editura Crăiţa

Sudului, 2008; Marian Popa, Istoria

Literaturii Române de Azi pe Mâine,

vol. II, Bucureşti, Editura Semne,

2009; în periodice: Mircea Zaciu, în

Steaua, nr. 11, 1981; Mircea Popa,

Iarăşi despre începuturile romanului

românesc, în Tribuna, 24 decembrie

1981; Nicolae Manolescu,

Actualitatea literară. Poeţi tineri la

“Albatros”, în România literară, 15

octombrie 1981; Eugen Barbu,

Semnele poeziei, în Luceafărul, 24

octombrie 1981; George Muntean,

Romanul de mistere în literatura

română, în România literară, nr. 27,

1 iulie 1982; Florea Miu, Viaţa

30

cărţilor. Oraşul la ora amintirilor, în

Ramuri, nr. 12, 1985; Constantin M.

Popa, Vitalitatea unui destin literar,

în Ramuri, nr. 9, 1987; George

Munteanu, Cuvânt inaugural la

lansarea cărţii Aspecte ale romanului

românesc contemporan, vol. I, în

Cuvântul Libertăţii, 24-25 iulie 1993;

Dumitru Micu, Cuvânt inaugural la

lansarea cărţii Aspecte ale romanului

românesc contemporan, vol. I, în

Cuvântul Libertăţii, 24-25 iulie 1993;

Dan Milcu, O panoramă a romanului

contemporan, în Literatorul, nr. 34,

1993; Răzvan Voncu, Seninătatea

vocaţiei clasiciste, în Literatorul, nr.

29-31, 1994; Răzvan Voncu, Un

decupaj din viaţa Cetăţii, în

Literatorul, nr. 42, octombrie 1994;

Constantin M. Popa, Toamna

coloneilor, în Ramuri, nr. 10-11-12,

1996; Constantin Cubleşan, Aspecte

ale romanului românesc

contemporan, în Steaua, nr. 6, 1996;

Răzvan Voncu, Plăcere şi rigoare, în

Literatorul, nr. 7, 16-23 februarie

1996; Tudor Nedelcea, Aspecte ale

romanului românesc contemporan,

vol. I, în Excelsior, an.1, nr. 1,

februarie 1996; Luminiţa Ristea,

Sărbătorile culturii sau Ora

Eminescu, în Cuvântul Libertăţii, nr.

1957/1958, 18-19 ianuarie 1997; Stan

Velea, Un roman total ?!, în Jurnalul

literar, nr. 27-30, august 1997;

Gheorghe Glodeanu, Aspecte ale

romanului românesc contemporan, în

Archeus, nr. 1, 1998; Nicolae Cârlan,

Ion Barbu într-o exegeză nouă, în

Convorbiri literare, nr. 3, 1998;

Constantin Cubleşan, în Steaua, nr.

10, 1998; Virgil Dumitrescu, Clipa

unei vieţi de om, în Cuvântul

Libertăţii, nr. 2910, 1999, p. 3;

Mircea Moisa, Trepte ale împlinirii

creatoare, Marian Barbu - 60, în

Sfârşit de Mileniu, nr. 11-12, 1999;

Răzvan Voncu, în Contemporanul, nr.

23, 1999; Florea Miu, "N-am avut

nicicând sentimentul de prioritate

într-ale scrisului", în Ramuri, nr. 4,

2000, p. 7; Gheorghe Glodeanu,

Fascinaţia cărţilor, în

Contemporanul, nr. 24, 2002; Marie-

Louise Semen, Fuga de sub model, în

Luceafărul, nr. 30, 7 august 2002;

Tudor Nedelcea, O viaţă printre cărţi,

în Ramuri, nr. 6-7, 2003, p. 10;

Gheorghe Truţă, O fugă pe cinste, în

Lamura, nr. 18-19-20, 2003; Mihai

Lisei, Portret de grup cu modelul

clasic, în Tribuna, nr. 17, 16-31 mai

2003; Luminiţa Ristea, Ocheanul

timpului - 65, în Cuvîntul Libertăţii,

nr. 4543, 2004, p. 4; Janet Nică,

Marian Barbu: Romanul de mistere,

în Lamura, nr. 27-28-29, 2004, pp.

19-20; Luminiţa Ristea, Proviziile de

soare ale profesorului Marian Barbu,

în Cuvîntul Libertăţii, nr. 4542, 2004,

p. 4; Janet Nică, Medalionul literar -

structură permanentă de cultură şi

educaţie: Vitrina cărţilor, în Lamura,

nr. 4-5-6, 2006, p. 20; Janet Nică, Un

roman - exagiu: Echinox de

primăvară, în Lamura, nr. 1-2-3,

2007, p. 22; Mircea Moisa, Privind /

citind în oglinzile din Chicago:

Lecturi, în Mozaicul, nr. 3, 2008, p.

13; Viorel Dinescu, Rătăcitor prin

totemuri moderne: Proba

Labirintului, în Lamura, nr. 7-8-9,

2008, p. 11.



anul 1986.

31

BĂBĂLĂU, Nicolaie

(pseudonim Nicolae Şirocanu)

n. 26 februarie 1946, sat Şiroca,

comuna Marga (actuală

Godeanu), judeţul Mehedinţi.

Publicist,

prozator.

Clasele

elementare în satul

natal (1959); Grupul

Şcolar

,,Electroputere” din

Craiova (1960-1963); Liceul ,,Tudor

Arghezi” (1963-1967); Facultatea de

Jurnalism din Bucureşti (1974).

Corespondentul ziarului Scânteia

pentru judeţul Dolj (1974-1979);

şefu1 sectorului de presă şi tipărituri

la Comitetul Judeţean Dolj; şef birou

relaţii interne cultură; şef Birou

Relaţii cu Presa, Imagine la Consiliul

Judeţean Dolj (2002); director al

Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi

Aristia Aman” (2007-2009).

Coordonator al publicaţiei

Monitorul Oficial al Judeţului Dolj

(începând din anul 2002).

Membru al Uniunii Ziariştilor

Profesionişti din România (1977;

1991); membru al Societăţii

Scriitorilor Olteni (din 1986).

Premii şi distincţii: Medalia

Muncii cu Tricolor, pentru merite

deosebite în muncă (1985); Premiul

special al Societăţii Scriitorilor

Olteni pentru volumul Iubire ucisă

(1988); Diploma de Onoare pentru

întreaga activitate jurnalistică

acordată de cotidianul Cuvântul

Libertăţii (1998); Diploma Crucea de

Cristal pentru Presa Scrisă - „Senior

journalist de Oltenia” (2001); Titlul

de Cetăţean de Onoare al comunei

Godeanu, Mehedinţi (2003).

Debut publicistic în ziarul

Înainte din Craiova (1971); debut

editorial cu volumul Noaptea cea mai

lungă a Craiovei (în colaborare cu

Lucian Triţă şi Vasile Gavrilă)

(1978).

Colaborări: Înainte, Cuvântul

Libertăţii, Ediţie Specială de Oltenia,

Adevărul, Naţional, Ultima Oră,

Scânteia, Ramuri, Luceafărul,

Adevărul Literar şi Artistic, Adevărul

Economic, Muzeum, Lamura,

Mesagerul Olteniei, Momentul,

Raţiunea, Studioul Central de Radio,

Studioul Regional de Radio Oltenia,

Studioul de Radio Horion, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Noaptea cea mai lungă a Craiovei (în

colaborare cu Lucian Triţă şi Vasile

Gavrilă), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1978; Femei în

constelaţia muncii, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1980; Amurgul se

lăsase în zori, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1983; Iubire ucisă,


Golgota mântuirii sau salvaţi de la

moarte - Condamnaţi pe viaţă,


1998; Întoarcerea fiului … povestitor:

proză scurtă, Craiova, Editura Sitech,

2002; Din istoria insituţiilor

administrative ale judeţului Dolj (în

colaborare cu Dinică Ciobotea şi Ion

Zarzără), Craiova, Editura Sitech,

2004; Speranţe amânate (antologie de

autor), Craiova, Editura Ramuri,

2007; în 2007 şi 2009 coordonează

realizarea a două Albume

Monografice - în ediţie bilingvă - ale

judeţului Dolj; Urme ale trecerii prin

lume, Craiova, Editura MJM, 2010.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, Profiluri şi

32

structuri literare. Contribuţii la o



1986; La început a fost Cuvântul …

Antologie a Societăţii Scriitorilor

Olteni (coordonator Marian Barbu),


Olteni, 2001; Costică Bugă-Bulzeşti,

Antologia de suflet - Oameni şi

cuvinte, 2002; Scriitori mehedinţeni -

Apolodor, 2005; Biblioteca

orăşenească „ANTON PANN” -

Filiaşi, 2005; Medalionul literar.

Structură permanentă de cultură şi

educaţie, vol. II, Craiova, Editura

Ramuri, 2006 (coordonator Marian

Barbu); Emil Lăzărescu, Valori

româneşti. Valori europene, vol. I,

Craiova, Editura Crăiţa Sudului,

2008; Enciclopedia personalităţilor

din România, Editura HUBNERS

WHO IS WHO, 2008; în periodice:

Marian Barbu, O carte document, în

Ramuri, nr. 7, 1978, p. 6; Mihai

Duţescu, Noaptea cea mai lungă a

Craiovei, în Ramuri, 1978; George

Popescu, Delicateţea travaliului, în

Ramuri, nr. 12, 1980, p. 12; Florea

Miu, Un roman al confruntărilor, în

Ramuri, nr. 8, 1983, p. 11; N.

Georgescu, Vârstele complementare,

în Luceafărul, nr. 27, 1983, p. 2;

Aureliu Goci, Amurgul se lăsase în

zori, în România literară, nr. 13,

1984, p. 10; Dan Lupescu, Colegi de

redacţie: Nicolae Băbălău [ziarist şi

scriitor craiovean], în Cuvântul

Libertăţii, an. 3, nr. 570, 26 februarie

1992, p. 2; Dan Lupescu, Nicolae

Băbălău, în Cuvântul Libertăţii, an. 3,

nr. 570, 26 februarie 1992, p. 2;

Ştefan Tunsoiu, Rotund de vârstă -

precum cercuri ale unui trunchi de

pom, în Raţiunea, an. 8, nr. 110-112,

20 februarie - 20 martie 2006, p. 4;

Magda Bratu, Speranţe amânate":

[lansare de carte], în Cuvântul

Libertăţii, an. 18, nr. 5276, 8

februarie 2007, p. 6; Cătălina Ilie,

Scriitorul Nicolae Băbălău, în faţa

unei noi provocări, în Ediţie Specială,

an. 7, nr. 1804, 9 februarie 2007, p.

14; Alex Ştefănescu, Virgil

Dumitrescu, Constantin Preda, Ştefan

Tunsoiu, Mircea Moisa, Dan Ilcenco,

Mircea Pospai.



anul 2006.

BĂILEŞTEANU, Jean

n. 13 februarie 1951, comuna

Sălcuţa, judeţul Dolj.

Romancier, publicist, editor.

Fiul lui Constantin Băileşteanu şi

al Floarei.

Şcoala primară

în comuna natală;

Liceul “Fraţii

Buzeşti” din

Craiova (1971).

Bibliotecar la

Biblioteca

Judeţeană “Alexandru şi Aristia

Aman”; după 1989 înfiinţează Editura

Cartea Nouă; a fost în conducerea

revistelor Meridian şi Exploziv

Magazin; directorul revistei de

cultură Autograf MJM.

Debut editorial cu volumul de

povestiri Clopotul viselor (1975).

Colaborări: Ramuri, Înainte,

Steaua, Luceafărul, Suplimentul

Literar Artistic al Scânteii

Tineretului, Cuvântul Libertăţii,

Independentul, Meridian, Gorjanul,

33

Studioul Teritorial de Radio Craiova,

Radio Bucureşti ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Clopotul viselor. Povestiri, Craiova,


Dealul lupului, povestiri, Craiova,


Poveştile de fiecare zi, Bucureşti,

Editura Albatros, 1982; Drum în

tăcere, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1987; Goana, roman,


Românească, 1988; Povestiri de pe

Desnăţui, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1988; Drum în tăcere,

Craiova, Editura Literatorul, 1990

(ediţia a 2-a); Drum în tăcere, roman,

vol. I-II, ediţia a 3-a, Craiova, Editura

MJM, 1997; Geniul şi închipuirea,

roman, Craiova, Editura MJM, 1997;

Sfântul drac sau judecata de ... acum,

roman, Craiova, Editura MJM, 1999;

Goana, roman, Craiova, Editura

MJM, 2001(ediţia a 2-a); Nunta lui

Petre: schiţe, nuvele, povestiri,

Craiova, Editura MJM, 2002; Bolnav

de carnaval, Craiova, Editura MJM,

2003; În drum spre casă, Craiova,

Editura MJM, 2003; Geniul şi

închipuirea, roman, Craiova, Editura

MJM, 2003; Sfântul drac sau

judecata de .... acum, roman, Craiova,

Editura MJM, 2004; Il genio

imaginario, Craiova, Editura

Autograf MJM, 2006.

Piesa în două părţi Cartea cu

bucluc i-a fost jucată la Radio

Craiova, de o echipă de actori a

Teatrului Naţional din Craiova. A

publicat articole şi proze în reviste,

antologii şi almanahuri.

Lucrări în volume colective: Pe

Desnăţui, în volumul 46 de scriitori

în dialog cu judeţul Dolj, Craiova,

1977; Peste noapte, proză fantastică,

în volumul Arborii timpulul, Cenaclul

,,Alexandru Macedonski”, Craiova,

1979; Legătura cu prişniţe, povestire

fantastică, în volumul Ora planetei,

Cenaclul literar ,,Elena Farago”,

Craiova, 1980; În drum spre casă, în

Almanahul ,,Ramuri” pe anul 1982,

Craiova, 1982.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Laurenţiu Ulici, Prima

verba, vol. II, Bucureşti, Editura

Albatros, 1978, pp. 145-147; Florea

Firan, Profiluri şi structuri literare.


române, vol. I, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1986; Constantin

M. Popa, Clasici şi contemporani,


1987; Laurenţiu Ulici, Literatura

română contemporană. I - Promoţia

„70, Bucureşti, Editura Eminescu,

1995; Marian Popa, Istoria literaturii

române, 2001; Geo Vasile, Proza

românească între milenii: Dicţionar

de autori, Bucureşti, Editura Casa

Editorială Odeon, 2001; Tudor

Nedelcea, Interferenţe spirituale,

Craiova, Editura Fundaţiei Scrisul

Românesc, 2002; Dicţionar biografic

al membrilor Societăţii Scriitorilor


Scriitorilor Olteni, 2003; Academia

Română. Dicţionarul general al

literaturii române, vol. I (A-B),


Enciclopedic, 2004; Marian Barbu,

Trăind printre cărţi, vol. III, 2004;

Dumitru Bădescu, Cronici literare;

Dicţionarul scriitorilor români, vol. I,

litera B; Ion Rotaru, O istorie a

literaturii române de la origini până

în prezent, 2006; Medalionul literar.


34

educaţie, vol. II (coordonator Marian

Barbu), Craiova, Editura Ramuri,

2006; Fănuş Băileşteanu, Eseuri,

2007; Marian Popa, Istoria Literaturii

Române de Azi pe Mâine, ediţie

revăzută şi adăugită, Bucureşti,

Editura Semne, 2009; în periodice:

Laurenţiu Ulici, Povestiri după

memorie, în România Literară, nr. 25,

1975, p. 11; Mircea Moisa, Clopotul

viselor, în Înainte, 6 august 1975, p.

2; Tudor Nedelcea, Clopotul viselor,

în Ramuri, nr. 7, 1975, p. 5; V.

Mihai, Clopotul viselor, în Steaua, nr.

7, 1976; Valentin Taşcu, Proza scurtă

din nou în atenţie, în Steaua, nr. 10,

1978, p. 28; Alex. Ştefănescu, Proze

scurte, în Scânteia Tineretului, 23

octombrie 1978, p. 2; George

Popescu, Dealul lupului, în Înainte,

18 iulie 1978, p. 2; Ioana Dinulescu,

Un tînăr prozator, în Ramuri, nr. 7;

Traian, Iorga Un povestitor picant, în

Săptămîna, nr. 399, 1978, p. 3;

Mircea Moisa, Poveştile de fiecare zi,

în Înainte, 16 iunie 1982, p. 2;

Aureliu Goci, Poveştile de fiecare zi,

în Ramuri, nr. 5, 1983, p. 7; Artur

Silvestri, Noua geografie literară, în

Luceafărul, 2 februarie 1985;

Constantin M. Popa, Vieţi în timpul

tradiţiei, în Luceafărul, 1986;

Constantin M. Popa, Jean

Băileşteanu: "Drum în tăcere", în

Ramuri, nr. 9, septembrie 1987, p. 11;

Ovidiu Ghidirmic, Mitografia unui

loc, în Ramuri, 1988; Lucian Chişu,

Farmecul realităţii, în Luceafărul, 20

august 1988; Constantin Dumitrache,

Plăcerea vorbei, în Luceafărul, nr.

34, 1999; Tudor Nedelcea, De la

Poiana lui Iocan la Valea

Desnăţuiului, în Terra Grifonis, nr. 4-

5, 1999; Marian Barbu, Zona

melancoliei, în Luceafărul, nr. 45-46,

2001; Florea Miu, Analiză şi evaluare

critică, în Ramuri, nr. 4, aprilie 2008,

p. 7.


din România – Filiala Craiova din

anul 1990.

BEŞTELIU, Marin

n. 7 iunie 1939, satul Gura Văii,

comuna Podari, judeţul Dolj.

Critic şi istoric

literar, romancier.

Fiul lui Atanasie

Beşteliu şi al Anicăi.

Şcoala generală

în comuna Podari

(1946-1953). Şcoala

medie tehnică de

exploatare CFR Craiova (1957);


Română a Universităţii Bucureşti

(1960-1965). Doctor în filologie,

Universitatea din Craiova cu teza

Elemente fantastice în romantismul

românesc (1973).

Profesor de limba română la

Liceul Teoretic din Rovinari, judeţul

Gorj (1965-1966); preparator la

Facultatea de Filologie (1966-1968);

asistent universitar (1968-1970),

lector (1970-1977), prodecan (1973-

1977), conferenţiar dr., secretar

ştiinţific al Consiliului Profesoral al

Facultăţii de Filologie (1981-1989),

profesor (din 1990), decan (1989-

1990) la Facultatea de Filologie a

Universităţii din Craiova; prorector al


2003). Conferenţiar la Universitatea

,,Paul Valéry” din Montpellier, Franţa

(1978-1980); conducere de doctorat

în domeniul Ştiinţe Umaniste,

35

specializarea literatură-română

(1995).

Preşedinte al Filialei Craiova a


România; vicepreşedinte al Societăţii

de Ştiinţe Filologice din România;

director al revistei Colocvium editată

de Societatea de Ştiinţe Filologice,

Filiala Craiova (din 2001); director al

revistei Analele Universităţii din

Craiova - seria Filologie; membru în

Colegiul de redacţie al revistei

Ramuri; membru în Consiliul de

conducere al Filialei Craiova a

Uniunii Scriitorilor din România.



Filiala Craiova pentru Tudor Arghezi

- poet religios (2001); Premiul

revistei Mozaic (2001); Conferenţiar

universitar emerit acordat de

Ministerul Învăţământului (1983);

Profesor universitar emerit acordat de

Senatul Universităţii din Craiova

(1997).


(1968); debut editorial cu volumul

Realismul literaturii fantastice

(1975).

Colaborări: Ramuri, Vatra,

Familia, Scrisul Românesc, Lamura,

Colocvium, Analele Universităţii din

Craiova, Din viaţa şcolii Doljului etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Elemente fantastice în romantismul

românesc, Craiova, Reprografia

Universităţii Craiova, 1973;

Realismul literaturii fantastice,


1975; Imaginaţia scriitorilor

romantici, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1978; Alexandru

Macedonski şi complexul

modernităţii, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1984; Tudor Arghezi -

poet religios, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1999; Copilul

partidului, roman, Craiova, Editura

Aius, 2008.

Prefeţe, ediţii îngrijite: Alte

întîmplări din veacul XXI: [povestiri

ştiinţifico-fantastice] (prefaţă de…),


1977; Cartea de aur: versuri, proză,

articole, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1995 (ediţie critică de …);

“B”: Antologie de literatură

fantastică şi science fiction (cuvânt

înainte de …), [Craiova], Editura

Vlad & Vlad, 1996; Poezia simbolistă

românească: antologie (cuvânt

înainte, ediţie îngrijită, [antologie] de

…), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2004; Poezii inedite


Scrisul Românesc, 2005.

Editează din Vasile Voiculescu

şi Alexandru Macedonski.

Articole şi studii: peste 100 de

studii şi articole.


Verba, vol. II, Bucureşti, Editura

Albatros, 1978; Florea Firan,




Scrisul Românesc, 1986; Sud-Vest. O


din Oltenia, Craiova, Editura Aius,

1998; Dicţionarul general al

literaturii române, vol. I (A-B) /

Academia Română (coordonator

general Eugen Simion), Bucureşti,

Editura Univers Enciclopedic, 2004;

Petre Ciobanu, Marginalii de critică

şi istorie literară, Craiova, Editura

MJM, 2004; Aurel Sasu, Dicţionarul

36

biografic al literaturii române, vol. I



române de Azi pe Mâine, vol. II,

Bucureşti, Editura Semne, 2009; în

periodice: Crăciun Bejan, Realismul

literaturii fantastice, în Familia, nr.

11, 1975; Mihai Dinu Gheorghiu,

Despre fantastic, în Convorbiri

literare, nr. 10, 1975; Paul Dugneanu,

O nouă teorie a fantasticului?, în

Luceafărul, nr. 32, 1975; Serafim

Duicu, Realismul literaturii

fantastice, în Vatra, nr. 9, 1975;

Constantin Dumitrache, Realismul

literaturii fantastice, în Argeş, nr. 3,

1975; Nicolae Manolescu, Criteriul

fantasticului, în România literară, nr.

51, 1975; Constantin M. Popa,

Realismul literaturii fantastice, în

Înainte, 10 septembrie 1975; C.

Stănescu, Cazuistica spectaculoasă,

în Luceafărul, nr. 41, 1975; Dorin

Teodorescu, Realismul literaturii

fantastice, în Ramuri, nr. 8, 1975;

Constantin Barbu, Imaginaţia

scriitorilor romantici, în Ramuri, nr.


Imaginaţia scriitorilor romantici, în


Constantin Crişan, Exploration dans

la geographie du clair confus, în

Revue Roumaine, nr. 2-3, 1983;

Ovidiu Ghidirmic, Lecturi

macedonskiene, în Ramuri, nr. 11,

1984; Gabriel Coşoveanu, Arghezi -

poet al substanţei numinoase, în

Ramuri, nr. 11, 1999; Mircea Moisa,

O lectură ce redefineşte /

reconfigurează, în Ramuri, nr. 11,

1999; Ilie Guţan, Religiozitatea lui

Arghezi, în Euphorion, nr. 1-2, 2001;

Daniela Dragotă, Prorectorul Marin

Beşteliu: "Munca de conducere

presupune o uzură acumulată în

timp", în Cuvîntul Libertăţii, an. 15,

nr. 4328, 17-18 ianuarie 2004, p. 4;

Magda Bratu, Doi literaţi craioveni,

două evenimente editoriale, în

Cuvântul Libertăţii, an. 19, nr. 5686,

24 iunie 2008, p. 8; Ovidiu

Ghidirmic, Radiografia unei utopii, în

Lamura, an. 7, nr. 7-8-9, iulie-august-

septembrie 2008, p. 5; Laura

Moţîrliche, Craiova şi-a prezentat

Cetăţenii de Onoare, în Cuvântul


octombrie 2009, p. 3; Bogdan Marica,

Şedinţă pentru cetăţenii de onoare, în

Adevărul de Seară, nr. 370(262), 26

octombrie 2009, p. 3; N. F., Iubitor de

fiare, Cetăţean de Onoare, în Ediţie

Specială, an. IX, nr. 2630, 27

octombrie 2009, p. 2.



BIRĂU, Gheorghe

(pseudonime: Gelu Birău, G. B.,

G. Alexandru, Alexandru Galea)

n. 20 februarie 1955, sat Frăţeşti,

comuna Stăneşti (în prezent comuna

Leleşti), judeţul Gorj.

Poet.

Fiul lui Grigore Birău şi al

Victoriei.

Şcola generală

din comuna natală

(1962-1970); Liceul

Economic din

Târgu-Jiu (1970-

1974); Facultatea

de Ştiinţe

Economice, Universitatea din Craiova

(1975-1979); doctor în ştiinţe

economice al Facultăţii de Ştiinţe

37

Economice, Universitatea din Craiova

(2004).

Inspector (1979-1985), şef

serviciu la Banca Naţională a

României, Sucursala Gorj (1985-

1990); director la Banca Naţională a

României, Sucursala Gorj (din 1990);

membru în CJFSN Gorj (1989-1990);

membru în consiliile de administraţie

la societăţile, Artego SA, Citex SA,

Rostramo SA, Confecţia SA; cadru

didactic asociat la Universitatea

”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu şi

Universitatea ”Nicolae Titulescu”

Bucureşti, Filiala Târgu-Jiu (din anul

2000). Redactor principal al revistelor

Unu şi Serile la Brădiceni; redactor la

revistele Caietele Columna,

Antemeridian-Postmeridian,Ramuri.

Membru în Colegiul de

Conducere al Camerei de Comerţ şi

Industrie Gorj (din 1994); membru al

Asociaţiei Europene de Drept Bancar

şi Financiar România; membru

ASLA (Academia de Ştiinţe,

Literatură şi Arte, Oradea); membru

al fundaţiilor: “Constantin Brâncuşi”,

“Nişte ţărani”, “Nicolae Hasnaş”,

Fundaţia Comercială Română,

Asociaţia Română de prietenie cu R.

P. Chineză, Asociaţia cercetătorilor şi

autorilor gorjeni de carte documentară

şi ştiinţifică.

Frecventează Cenaclurile

Literare Orfeu, Ramuri şi Columna.

Premii: Premiul Special al

Juriului la Festivalul Naţional “Tudor

Arghezi” Târgu Jiu (1980); Premiul I

şi Premiul revistei Transilvania la

Festivalul „Tudor Arghezi”, Târgu-

Jiu (1982); Premiul revistei Orizont la

Festivalul Naţional ,,Tudor Arghezi”,

Târgu-Jiu (1985); Premiul pentru

literatură la Festivalul „Ion

Cănăvoiu”, ediţia a X-a (2002);

Premiul „George Ţărnea” la

Festivalul „Serile la Brădiceni”;

Premiul pentru cea mai bună carte de

poezie la ediţia a XIV-a a Atelierului

Naţional de Poezie “Serile la

Brădiceni” (2010).

Debut publicistic cu poezie în

revista Flacăra, nr. 23, 4 iunie 1981,

p. 12; debut editorial cu volumul de

versuri Cântece esenţiale (1993).

Colaborări: Flacăra, Ramuri,

Transilvania, Tribuna, Echinox,

Columna, Caietele Columna, Cuget

Liber, Magazin Istoric, Coloana,

Coloana Infinitului, Gazeta Gorjului,

Gorjeanul, Timpul, Informaţia

Gorjului, Actualitatea Gorjului,

Obiectiv gorjean, Capitalistul, Gorjul

Economic, Gorjul democratic, Bilete

de papagal (ediţie nouă), Oglinda

literară, Antemeridian -

Postmeridian, Unu, Polemika, Portal

- Măiastra, Finanţe - Provocările

Viitorului, Scrisul Românesc,

Caligraf, Serile la Brădiceni,

Brâncuşi, etc.

LUCRĂRI LITERARE: Cântece esenţiale, poeme, Târgu-Jiu,

Editura Spicon, 1993; Starea de

umbră, poeme, Târgu-Jiu, Editura

Spicon, 1998; Chants / Cântece

(traducere în limba franceză de Paula

Romanescu), Târgu-Jiu, Editura

Alexandru Ştefulescu, 1999; Pământ

în cuminţenie, Cluj-Napoca, Editura

Clusium, 2002; La Masa Tăcerii /

Dinner at the Table of Silence

(traducere în limba engleză de Liliana

Ursu şi Sean Cotter), volum colectiv,

Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002;

Starea de umbră, poeme (ediţia a 2-a

revizuită şi adăugită), Craiova,


38

Cântece esenţiale - poeme (ediţia a 2-

a revizuită şi adăugită), Bucureşti,

Editura Oscar Print, 2010.

Lucrări de specialitate: Gorjul

bancar. Banca Naţională

(istoriografie bancară), Târgu-Jiu,

Editura Alexandru Ştefulescu, 2000;

Managementul riscurilor şi

performanţelor bancare (coautor),

Craiova, Editura Universitaria, 2007;

Contabilitate bancară (coautor),

Bucureşti, Editura Renaissance, 2010.

Antologii, culegeri: Paşi pe

tărâmul eternităţii cugetului liber,

Editura Gorjeanul, 2006; Antologia


România care trăiesc în Gorj (în

colaborare cu Adrian Frăţilă şi

Spiridon Popescu), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2006; Târgu-Jiu -

600. Repere de ieri şi de azi, Târgu-

Jiu, Editura Măiastra, 2006; Scriitori

în ţara lui Brâncuşi, Târgu-Jiu,

Editura Măiastra, 2007; Murmurul

vocilor / murmure des voix / murmur

of voice, Oradea, Editura Cogito,

2007; Gorjul literar nr. 11, Târgu-Jiu,

Editura Măiastra, 2007; Oglinda

literară. 2000-2007, Bucureşti,

Editura Do-minor, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Tarbac, Scriitori

gorjeni (file de dicţionar), Editura

Ager, 1998; Sorin Băleanu, Tudor

Berca, Personalităţi gorjene la sfârşit

de mileniu, Editura Gorjeanul, 1999;

Ion Popescu-Brădiceni, prefaţă la

volumul Pământ în cuminţenie;

Valentin Taşcu, postfaţă la volumul

Pământ în cuminţenie; Florea Firan,





Cristian Păunescu, Marian Ştefan,

Legendele bătrânei doamne,

Bucureşti, Editura Oscar Print, 2004,

pp. 105, 117; Antologia membrilor

Uniunii Scriitorilor din România care

trăiesc în Gorj (antologie îngrijită de

…, Adrian Frăţilă şi Spiridon

Popescu), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2006; Titu Pânişoara,

Oameni şi întâmplări din Gorj,

Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2006, pp.

83-90; Alexandru Doru Şerban, Nelu

Vasile, Autori gorjeni şi cărţile lor,

Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2007, p.

44; Victor Andriţoiu, postfaţă la

volumul Cântece / Chants; în

periodice: Almanahul Gorjului 1991,

Editura Gorjeanul, p. 75; Zenovie

Cârlugea, în Gorjeanul, 7 mai 1994,

p. 4; Almanahul Gorjului 1999,

Editura Ager, p. 70; Ion Popescu-

Brădiceni, în Caietele Columna, nr. 3,

1999, p. 2; Al. Florian Ţene, în

Curierul, nr. 254, 24 ianuarie 2000, p.

6; Ion Popescu-Sohodol, în Timpul,

nr. 11, 2002, p. 7; Florian Saioc, în

Obiectiv, nr. 336, octombrie 2002, p.

11; Gheorghe Grigurcu, în Gorjeanul,

nr. 3504, 25 octombrie 2002, p. 7;

Ioana Dinulescu, în Ramuri, nr. 11-

12, 2002; Ion Popescu-Brădiceni, în

Serile la Brădiceni, nr. 6, 2002, p. 16;

Valentin Taşcu, în Timpul, nr.

36(184), 12-18 septembrie 2003; Ion

Popescu-Brădiceni, în Timpul, nr. 40,

10 octombrie 2003; Mircea Moisa, în

Poesis, decembrie 2003, p. 23;

Valentin Taşcu, în Serile la

Brădiceni, octombrie 2003; Florea

Miu, în Luceafărul, nr. 18, 14 mai

2003; Ion Hirghiduş, în Cuget liber,

nr. 24, septembrie 2003; George

Manoniu, în Gorjeanul, nr. 3683, 23

iulie 2003; Aureliu Goci, în Supliment

39

“Economistul”, nr. 258, 19

decembrie 2003; Valeria Manta-

Tăicuţu, în Luceafărul, nr. 3, 24

ianuarie 2007; Ion Trancău, în

Caietele Columna, nr. 50, februarie

2007; Adrian Dinu Rachieru, în

Convorbiri literare, iulie 2007.



anul 2004.

BIRLAN, Valeriu

n. 24 august 1951, comuna

Budeşti, raionul Olteniţa (actualmente

oraşul Budeşti, judeţul Călăraşi).

Poet.

Fiul lui Niculae Gheorghe Birlan

şi al Stelei.

Şoala generală din comuna

Budeşti, raionul

Olteniţa, regiunea

Bucureşti (1958-

1966); Liceul la

Olteniţa (1966-

1970); Facultatea

de Limba şi

Literatura

Română, Universitatea din Bucureşti

(1970-1974). Doctor în filologie cu

teza Iacob Negruzzi - Viaţa şi opera -

Contribuţii documentare (1999).


română la Grupul Şcolar Nicolae

Bălcescu de pe lângă Şantierul Naval

Olteniţa (1974-1975); profesor de

limba română şi limba franceză la

Şcoala generală nr. 1 (actual Grupul

Şcolar) din Budeşti (1976 - prezent).

Traducător din neogreacă în română

şi din română în neogreacă, conform

certificatului nr. 9126 (20 martie

1984).

Membru fondator al Societăţii

române de studii neo-elene,

constituită la 17 ianuarie 1997.

Debut publicist cu un grupaj de

poeme prezentate de Ion Brad în

Suplimentul literar - artistic al

Scânteii Tineretului, nr. 25(352), p. 7

(25 iunie 1988); debut editorial cu

volumul de versuri Tăceri şi cuvinte

(1996).

Colaborări: Limbă şi literatură,

Manuscriptum, Steaua, Convorbiri

Literare, Literatorul, Lamura.

LUCRĂRI PUBLICATE: Tăceri şi cuvinte, Bucureşti, Editura

Demiurg, 1996; Colocvii suave,

Bucureşti, Editura Pegasus Pres,

2003; Iacob Negruzzi - Monografie -

(Contribuţii documentare), Bucureşti,

Editura Regina din Arcadia, 2005;

Casă ne este uimirea, poeme, Iaşi,

Editura Princeps-Edit, 2007;

Cuminţenia pământului, Iaşi, Editura

Princeps-Edit, 2007; Explozie în roşu,

poeme, Iaşi, Editura Princeps-Edit,

2009.

Studii: Eminescu şi enigma

dosarului “M”, publicat în volumul

lui Paul Cornea, Aproapele şi

departele, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1990, pp. 300-331.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Brad, În căutarea

unui editor, prefaţă la volumul Tăceri

şi cuvinte, 1996, pp. 5-6; Ion Brad,

De trei ori despre acelaşi poet

talentat, prefaţă la volumul Colocvii

suave, 2003, pp. 5-9; Paul Cornea,

Prefaţă la monografia Iacob

Negruzzi, 2005, pp. 5-7; Ion Brad,

Paul Cornea, Titus Vâjeu, Eugen

Lucan, în Postfaţă la volumul

Cuminţenia pământului, 2007, pp.

128-131; Dumitru Micu, în Istoria

40

literaturii române de la creaţia

popular la postmodernism, Bucureşti,

Editura Saeculum I.O., 2000, p. 431;

Nicolae Busuioc, cronică la volumul

Colocvii suave, în volumul Semne în

labirint, Chişinău, Editura

Întreprinderea Editorial Poligrafică

Ştiinţa, 2008, pp. 17-19; în periodice:

Ion Brad, despre volumul Colocvii

suave, în Biblioteca Bucureştilor, nr.

3, martie 2004, p. 36; Ion Brad,

Recomandare pentru primirea în

Uniunea Scriitorilor, martie 2006;

Paul Cornea, Recomandare pentru

primirea în Uniunea Scriitorilor,

martie 2006; Ion Horea,

Recomandare pentru primirea în

Uniunea Scriitorilor, martie 2006;

Dan Mănucă, Moş Jacques (sau

Negruzziada), recenzie la monografia

Iacob Negruzzi, în Convorbiri

literare, nr. 5(125), mai 2006, pp. 54-

56; Constantin Mitulescu, Valori

călărăşene: Valeriu Birlan, în

Evenimentul de Călăraşi, an. VII, nr.

124(335), 13-19 iulie 2007, p. 11;

Constantin Mitulescu, Volumele de

poezii ale lui Valeriu Birlan, în

Evenimentul de Călăraşi, nr.

125(336), 20-26 iulie 2007, p. 11;

Constantin Mitulescu, Valeriu Birlan,

Iacob Negruzzi. Viaţa şi opera, în

Evenimentul de Călăraşi, nr.

126(337), 27 iulie - 2 august 2007, p.

11; Constantin Mitulescu, Valeriu

Birlan şi Volumele de poezii ale lui

Valeriu Birlan, în Dor de dor, an. III,

nr. 27, septembrie 2007; Ion Dodu

Bălan, Poetul Valeriu Birlan într-o

nouă ipostază, cronică la volumul

Casă ne este uimirea, în Acasă, an. I,

nr. 3, iulie - august - septembrie,

2008, pp. 146-147; Constantin

Mitulescu, Valeriu Birlan. Explozie în

roşu, în Evenimentul de Călăraşi, nr.

481, 20 august 2010, p. 11; Ioan

Adam, în emisiunea Citesc deci exist

(realizatori: Ioan Adam şi Costin

Tuchilă), Radio România 3, 21 aprilie

2004; Eugen Lucan, în emisiunea

Citesc, deci exist, 21 aprilie 2004;

Titus Vâjeu, în emisiunea Memorie de

rezervă, Radio România 1, 16 aprilie

2006.



anul 2008.

BOBOC, Marian.

n. 4 august 1967, Petroşani.

Poet, publicist.

Fiul lui Petre Boboc şi al

Gherghinei.

Liceul Industrial Minier din

Petroşani (1986). A urmat timp de un

an cursurile Facultăţii de Litere din

cadrul Universităţii “Spiru Haret” din

Bucureşti (1992-1993).

Electrician subteran la mina

Livezeni (1986-1989); redactor-şef la

revista Abataj (1994-1996); redactor

la Matinal (1998-2000); redactor la

săptămânalu1 Scandal în Valea Jiului

(2000).

Coorganizator al Festivalului

Naţional de Literatură Aici ne sunt

visătorii (1993-1996). Coautor al

Sexpoziţiei de pictopoezie „tina

turner. cornelia. oraşul cu barbă”

(1990) şi autor al Expoziţiei de

Literatură Universală Marian Boboc

(1993); membru al cenaclului

“Boema” din Petroşani.

Premii: Premiul Fundaţiei

Culturale “I. D. Sîrbu” (1992);

Premiul Festivalului Aici ne sunt

visătorii (1993); Premiul Fundaţiei

41

“Flores Juventutes” (Gent, Belgia,

1994).

Debut publicistic cu poeme în

Echinox (1993); debut editorial cu

volumul de poeme De-a iubirea

(1994).

Colaborări: Echinox, Astra,

Tribuna, Vatra, Calende, Timpul,

Poesis, Arca, Familia, Paralela 45,

ArtPanorama.

LUCRĂRI PUBLICATE: De-a

iubirea, Petroşani, Editura

Cameleonul, 1994; Prima putere în

pat, versuri, Petroşani, Biblioteca

“Abataj”, 1996; Dicţionarul

scriitorilor din Vale (în colaborare

…), Petroşani, Editura Matinal /

Cameleonul, 1999; Mitologia

minerului / Come back, Valea Jiului

(volum în colaborare cu Mihai

Barbu), Bucureşti, Editura Fundaţiei

pentru Studii Europene, 2006; 6

august 1929. Ziua de sânge de la

Lupeni. 10 relatări din presa vremii

despre greva minerilor, vol. I (în

colaborare cu Mihai Barbu), Deva,

Editura Corvin, 2006; 6 august 1929.

Ziua de sânge de la Lupeni. 11

relatări din presa vremii despre greva

minerilor, vol. II (în colaborare cu

Mihai Barbu), Deva, Editura Corvin,

2006; 6 august 1929. Ziua de sânge

de la Lupeni. 6 relatări din presa

vremii despre greva minerilor, vol. III

(în colaborare cu Mihai Barbu), Deva,

Editura Corvin, 2007; Strict secret:

Lupeni 1977: Filajul continuă!: Nume

de cod: „Sîrbulescu”: Ion D. Sîrbu,

scriitorul minerilor, în anul marii

greve a ortacilor săi, Craiova, Editura

Autograf MJM, 2007; Exploatarea

minieră Vulcan 1857-2007. Vulcanul

din inima noastră, vol. I, Deva,

Editura Corvin, 2007; Ultimul şut.

Cartea neagră a exploziilor din

minele Văii Jiului de până la 1846,

Deva, Editura Corvin, 2008; 6 august

1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O

incursiune în anii 1928-1929, vol. IV,

Craiova, Editura Autograf MJM,

2009; Mina Petrila - 150 de ani.

Oameni, fapte, întâmplări, Craiova,

Editura MJM, 2009.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Bogdan Lefter,

Scriitori români din anii ‟80 -‟90.

Dicţionar bio-bibliografic, vol. I,

Piteşti, Editura Paralela 45, 2000; în

periodice: Liviu Antonesei, Marian

Boboc - De-a iubirea, în Convorbiri

literare, nr. 1, 1994; Dumitru Crudu,

Câteva impresii despre “De-a

iubirea” de Marian Boboc, în

Transilvania jurnal, nr. 315, 1994;

Aurel Pantea, în Vatra, 1994;

Romulus Bucur, Ipostaze ale boemei,

în Arca, nr. 10-11-12, 1995; Ion

Mureşan, Lupul şi îngerii, în Tribuna,

nr. 13, 1995; Robert Şerban, Un

boboc de poet, în Unu, nr. 5, 1996;

Al. Cistelecan, în Luceafărul, 1996;

Gheorghe Olteanu, Marian Boboc,

scriitorul al cărui suflet este alături

de mineri, în Ziarul Văii Jiului, 8 iulie

2009.



42

BUCIU, Marian-Victor


Nicolae Titulescu, judeţul Olt.

Prozator, eseist, critic literar. Fiul lui Victor

Buciu şi al Didei.

Clasele

elementare în Liceul

“Nicolae Titulescu”,

judeţul Olt (1961-

1966); Şcoala Medie

nr. 5 (1967-1969);

Liceul “Ion Minulescu”, Slatina

(1969-1973); Şcoala postliceală de

Comerţ Exterior din Bucureşti (1974-

1975); Facultatea de Filologie -

Istorie, Universitatea din Craiova,

secţia română-franceză (1977-1981).

Doctor în litere al Universităţii din

Craiova cu teza Romanul lui N.

Breban (1993).


română la Şcoala din comuna

Jupâneşti, judeţul Gorj (1981-1982);

profesor la Şcoala Ioneşti-Gorj (1982-

1990); profesor la Şcoala Alimăneşti-

Izvoarele din judeţul Olt (1982-1985);

director-adjunct la Şcoala Ajutătoare

din Filiaşi (1990-1991); redactor

principal la ziarul Independentul din

Craiova (1990-1991); asistent

universitar asociat la Facultatea de

Litere şi Istorie a Universităţii din

Craiova (1990-1992); asistent la

Catedra de Literatura Română,

Facultatea de Litere şi Istorie a


1994); lector, Catedra de Literatura

Română, Facultatea de Litere şi

Istorie a Universităţii din Craiova

(1994-1998); conferenţiar, Catedra de

Literatura Română, Universală şi

Comparată, Facultatea de Litere a


2004); profesor, Catedra de Literatura

Română, Universală şi Comparată,

Facultatea de Litere a Universităţii

din Craiova (2004-2010).

Membru al Asociaţiei

Internaţionale a Scriitorilor şi

Artiştilor Români LiterArt,

Washington, S.U.A; membru al

Societăţii de Ştiinţe Filologice;

membru al CIÉF (Conseil

International d’Études

Francophones), Lafayette, LA 70502,

USA; redactor corespondent al

revistei „Seine et Danube”, Paris,

France.

Premii: Premiul pentru debut în

proză, al Editurii Albatros, cu

romanul Concediu fără plată (1978);

Premiul pentru critică literară al

revistei Ramuri (1991); Premiul


Filiala Craiova pentru volumul

Celălalt Arghezi. Eseu de poetică

retorică a prozei (1995); Premiul



Promptuar (2001); Premiul revistei

Scrisul Românesc pentru volumul

Panorama literaturii române în

secolul XX. 1 Poezia (2007); Premiul

revistei Contemporanul-Ideea

Europeană (2010).


Amfiteatru cu fragmentul de roman

Miezul nopţii (1974); debut editorial

cu romanul Concediu fără plată

(1980).

Colaborări: Adevărul literar şi

artistic, Analele Universităţii din

Craiova, Apostrof, L‟Approche

poiétique/poétique, Cafeneaua

literară, Contemporanul - Ideea

europeană, Convorbiri literare,

Euphorion, Familia, Jurnalul literar,

43

Literatorul, Luceafărul, Mozaicul,

Nord Literar, Observator cultural,

Paradigma, Ramuri, România

literară, Scrisul Românesc, Seine et

Danube (Paris), S.L.A.S.T., Steaua,

Vatra, Viaţa Românească.

LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Concediu fără

plată, roman, Bucureşti, Editura

Albatros, 1980; Pe scări, deasupra

lumii, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1987.

Lucrări de specialitate: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică

retorică a prozei, Craiova, Editura

Spirit Românesc, 1995 (ediţia a 2-a,

Bucureşti, Editura EuroPress, 2008);

Breban. Eseu despre stratagemele

supravieţuirii narative, Craiova,

Editura Sitech, 1996; Ionesco. Eseu

despre onto-retorica literaturii,

Craiova, Editura Sitech, 1996 (ediţia

a 2-a apărută la Editura Euro Press

Group, Bucureşti, 2007); E. M.

Cioran. Despărţirea continuă a

Autorului cel Rău. Eseu despre onto-

retorica textului cioranian, Craiova,

Editura Sitech, 1996 (ediţia a 2-a,

Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale

“Ideea Europeană”, Bucureşti, 2005);

Onto-retorica lui I. L. Caragiale,

eseu, Craiova, Editura Sitech, 1997;

Ţepeneag. Între onirism, textualism,

postmodernism, Craiova, Editura

Aius, 1998; Promptuar. Lecturi post-

totalitare, Craiova, Editura Ramuri,

2001; ,,Animale bolnave” de N.

Breban, eseu, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 2002; Dieter Schlesak, un

maestru german al evaziunii, eseu

critic, Craiova, Editura Universitaria,

2003 (ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura

Ideea Europeană, 2007); Panorama

literaturii române în secolul XX, 1

Poezia, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Zece prozatori

exemplari. Perioada interbelică,


2006; Zece prozatori exemplari.

Perioada comunistă, Bucureşti,

Editura Euro Press Group, 2007;


secolul XX. 2 Proza (Partea întâi),


2009; Voinţa şi puterea de creaţie.

Opera lui Nicolae Breban, Bucureşti,

Editura Ideea Europeană, 2009;

10+10 prozatori exemplari

nominalizaţi la Nobel, Bucureşti,

Editura Contemporanul, 2010;


secolul XX. 3 Proza (Partea a doua),


2010.

Cursuri universitare: Prelegeri

de literatură română interbelică,

Reprografia Universităţii din Craiova,

1997; Avangarda şi neoavangarda în

literatura română, Reprografia

Universităţii din Craiova, 2006.

Ediţii îngrijite: Leonid Dimov,

Dumitru Ţepeneag, Onirismul estetic

(antologie de texte teoretice,

interpretări critice şi prefaţă de …),

Bucureşti, Editura Curtea Veche,

2007.

Prezent în volume colective: în

România: Colocviile romanului

românesc, volum îngrijit de Aura

Christi (cuprinzând comunicări

prezentate la ediţiile din 1999, 2000,

2001, apărut ca supliment al revistei

Contemporanul - Ideea europeană),

2002; Nicolae Breban - 70 (ediţie

alcătuită de Aura Christi), Bucureşti,

Editura Fundaţiei Culturale “Ideea

Europeană”, 2004: Marea operă, pp.

167-194; Eminescu & Caragiale -

44

150, Craiova, Editura Aius, 2004;

Dumitru Tsepeneag. Les

Métamorphoses d‟un créateur:

écrivain, théoricien, traducteur

(Études réunies par Georgiana Lungu

Badea, Margareta Gyurcsik),

Timişoara, Editura Universităţii de

Vest, 2006 (Dumitru Ţepeneag,

teoretician literar), pp. 25-35;

Omagiu aniversar Academicianului

Marius Sala, Craiova, Editura

Universitaria, 2007 (Studiul Vintilă

Horia, autor plurilingv), pp. 104-110;

Poetul for ever: Ion Mureşan (carte

gândită şi alcătuită de Iulian Boldea),

Editura Ardealul, 2008 (Ion Mureşan:

poemul (ne)înţeles), pp. 85-90;

Anuarul Colocviului Internaţional de

Exegeze şi Traductologie „Marin

Sorescu” 2007, Craiova, Editura Aius

PrintEd, 2008 (Marin Sorescu:

estetica subversivă şi poetica

intensiv-extensivă), pp. 43-59.

Articole în volume ale unor

manifestări internaţionale: în

străinătate: Aus der Südostteuropa-

Dorschung, Band 11, Rümänische

Exilliteratur 1945-1989 und ihre

Integration heute. Beiträge des

Detsch-Rümänischen Symposions der

Südostteuropa-Gesellschaft und de

Fundaţia Culturală Română in

Freiburg, 26-27 October 1998.

Herausgegeben von Eva Behring,

Südostteuropa-Gesellschaft,

München, 1999: D. Ţepeneag: Ein

Ex-Exielierter zwischen Annahme und

Verweigerung (Ex-exilatul

D.Ţepeneag: Între receptare şi

interceptare); Marian Victor Buciu,

Die Welt als Text in Zeiten von

Diktatur und Exil (din volumul Dieter

Schlesak, un maestru german al

evaziunii, 2003, 2007), pp. 171-262,

în Sprachheimat. Zum Werk von

Dieter Schlesak in Zeiten von

Diktatur und Exil, GGR-Beiträge zur

Germanistik-24, Jürgen Egyptien,

George Gutu, Wolfgang Schlot,

Maria Irod (Hrsg.), Editura

Universităţii din Bucureşti-Pop

Verlag, Bucureşti-Ludwigsburg,

Germania, 2009.

Studii şi articole: peste 500

studii, eseuri, cronici, articole de

specialitate în presa culturală de

interes naţional.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în România: în volume: Adrian

Marino - pe coperta a IV-a a cărţii

Breban. Eseu despre stratagemele

supravieţuirii narative, Craiova,

Editura Sitech, 1996 (M. V. Buciu:

Celălalt Arghezi); Mircea

Anghelescu, Paris: oameni şi locuri,


Enciclopedic, 1999; Antologia

scriitorilor olteni SUD-VEST,

Craiova, Editura Aius, 1999;

Constantin Cubleşan, Caragiale în

conştiinţa critică, Oradea, Editura

Cogito, 1999; Gheorghe Glodeanu,

Incursiuni în literatura diasporei,

Editura Libra, 1999; Nicoleta

Sălcudeanu, Grafitti, Bucureşti,

Editura Cartea Românească, 1999, p.

158; Mihaela Ursa, Optzecismul şi

promisiunile postmodernismului,


Dicţionar analitic de opere literare

româneşti, vol. I (A-D), (ediţia a 2-a

revăzută, coordonare şi revizie

ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-Napoca,

Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999; Gabriel

Dimisianu, Lectura criticului, Editura

Fundaţiei Culturale Române, 2000;

Viorel Mureşan, Traian Ştef, Leonid

Dimov, monografie, Braşov, Editura

45

Aula, 2000, p. 94; Ion Simuţ, Arena

actualităţii, Iaşi, Editura Polirom,

2000; Dumitru Ţepeneag, Războiul

literaturii încă nu s-a încheiat,

interviuri, Bucureşti, Editura Allfa,

2000; Dumitru Ţepeneag, Destin cu

popeşti, Şotroane , Cluj, Editura

Dacia, 2001, pp. 62, 63, 88, 124, 133;

Dumitru Ţepeneag, Prin gaura cheii,

proză scurtă (ediţie de N. Bârna, în

prefaţă şi dosarul critic), Editura

Allfa, 2001, pp. 639-649; Dicţionar

analitic de opere literare româneşti,

E-L, vol. II (coordonare şi revizie

ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-Napoca,

Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, pp. 136,

212, 233; Eva Behring, Scriitori

români din exil, 1945-1989. O

perspectivă istorico-literară, Editura

Fundaţiei Culturale Române, 2001,

pp. 195, 198, 219, 240; Florea Miu,

Cuvinte şi spaţiu. Interviuri cu

scriitori contemporani din Oltenia,

Craiova, Editura Ramuri, 2001;

Panorama criticii literare româneşti,

dicţionar ilustrat, 1950-2000 - critici

şi istorici literari, teoreticieni, eseişti,

esteticieni (alcătuit de Irina Petraş),

Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001;

Dicţionar analitic de opere literare

româneşti, M-Z, vol. III (coordonare

şi revizie ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-

Napoca; Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002;

Constantin M. Popa, Braţul de la

Lepanto, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Nicoleta

Sălcudeanu, Patria de hârtie - eseu

despre exil, Braşov, Editura Aula,

2003; Florea Firan, Profiluri şi


istorie a literaturii române, vol. II,


2003; Dumitru Ţepeneag, Clepsidra

răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ,

urmate de o Addenda, Bucureşti,


Iustin Panţa, Obiecte mişcate (II),

seria Ediţii definitive [Dosar critic],

Bucureşti, Editura Vinea, 2003;

Laszlo Alexandru, Criticul Nicolae

Manolescu, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 2003; Dan Grigorescu,

Institutul de Istorie şi Teorie Literară

„G. Călinescu”, Bibliografia esenţială

a literaturii române, Editura

Enciclopedică, 2003; Dumitru

Ţepeneag, Clepsidra răsturnată.

Dialog cu Ion Simuţ, urmate de o

Addenda, Bucureşti, Piteşti, Editura

Paralela 45, 2003; Iustin Panţa,

Obiecte mişcate (II), seria Ediţii

definitive, [Dosar critic], Bucureşti,

Editura Vinea, 2003; Laszlo

Alexandru, Criticul Nicolae

Manolescu, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 2003; Dan Grigorescu,

Institutul de Istorie şi Teorie Literară

„G. Călinescu”, Bibliografia esenţială

a literaturii române, Bucureşti,

Editura Enciclopedică, 2003; Laura

Pavel, Antimemoriile lui Grobei. Eseu

monografic despre opera lui Nicolae

Breban (ediţia a II-a, revăzută şi

adăugită), Bucureşti, Editura

Fundaţiei Culturale Ideea Europeană,

2004; Simona Modreanu, Cioran,

Iaşi, Editura Junimea, 2006; Nicolae

Coande, Celălalt capăt, interviuri,


2006 [Interviul cu Dieter Schlesak];

L‟architecture processuelle d‟une

oeuvre: théorisations, pratiques,

interférences dans l‟oevre de Dumitru

Tsepeneag, în Dumitru Tsepeneag.

Les Métamorphoses d‟un créateur:

écrivain, théoricien, traducteur.

Études réunies par Georgiana Lungu

Badea, Margareta Gyurcsik,

46

Timişoara, Editura Universităţii de

Vest, 2006, p. 73; Aurel Sasu,

Dicţionarul biografic al scriitorilor

români, Piteşti, Editura Paralela 45,

2006; Marin Mincu, Fărâme critice,

Constanţa, Editura Pontica, 2006;

Dicţionar de opere literare româneşti

(coordonator Ion Pop), ediţie

definitivă, vol. I (A-M), Cluj-Napoca,

Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007;

Dicţionar de opere literare româneşti

(coordonator Ion Pop), ediţie

definitivă, vol. II (N-Z), Cluj-Napoca,

Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007; Nicolae

Turcan, Cioran. O filosofie a

excesului, Cluj-Napoca, Editura

Limes, 2008; Liviu Ioan Stoiciu,

Cartea zădărniciei. Convorbiri de

sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de

început, Focşani, Editura Pallas, 2008

[consemnare bibliografică, p. 449];

Iulian Boldea, Teme şi variaţiuni,

Bucureşti, Editura EuroPress, 2008

(articol despre volumul Ionesco);

Georgiana Lungu Badea, D.

Tsepeneag et le régime des mots,

Editura Universităţii de Vest, 2009;

Maria Postu, Arca lui Breban,


2010; în periodice: Dragoş Vicol,

Poşta prozei, prezentare a povestirii

De fapt despre o dimineaţă obişnuită,

în Albina, an. 74, Seria II, nr.

11(1211), 18 martie 1971, p. 5; Tudor

Octavian, Un debut remarcabil, în

Amfiteatru, nr. 12, 1974; Bucur

Demetrian, M. V. Buciu: Concediu

fără plată, în Ramuri, nr. 4, 1982;

Carmen Pascu, Arghezi - un

textualizant (M. V. Buciu - Celălalt

Arghezi), în Speculum, revista

Facultăţii de Litere şi Istorie, nr. 8-12,

1995; Ion Buzera, Micul «Alfa» în

actualitate (M. V. Buciu: Celălalt

Arghezi), în Ramuri, nr. 10, 1995;

Dan C. Mihăilescu, M. V. Buciu.

Celălalt Arghezi, în Litere, Arte, Idei,

supliment al ziarului Cotidianul, 22

ianuarie 1996; Gabriel Coşoveanu,

Onto-retorica lui Eugène Ionesco, în

Analele Universităţii din Craiova,

Seria ştiinţe filologice. Literatură

română şi universală, anul XVIII, nr.

1-2, 1996, pp. 202-203; Gabriel

Coşoveanu, Nicolae Breban, un

model de supravieţuire narativă în

est, în Analele Universităţii din

Craiova, Seria ştiinţe filologice.

Literatură română şi universală, anul

XVIII, nr. 1-2, 1996; Iosif Sava,

Regăsind demnitatea persoanei,

demnitatea polemicii, înălţimea ei,

imaginea României se va ameliora

(Stenograma convorbirii: Nicolae

Breban-Iosif Sava, în cadrul seratei

muzicale TV din 8 mai 1996), în

Contemporanul - Ideea europeană,

nr. 25, 1996, p. 3; Ioan Lascu, Raftul

de bibliotecă (M. V. Buciu - Onto-

retorica lui I. L. Caragiale), în

Ramuri, nr. 5-6(972-973), mai-iunie

1997, p. 2; Ion Simuţ, Mersul

literaturii prin ceaţa tranziţiei, în

România literară, anul XXX, nr. 29,

23-29 iulie 1997, p. 3; Constantin M.

Popa, Provocarea onto-retorică (M.

V. Buciu - Onto-retorica lui I. L.

Caragiale), în Ramuri, nr. 10,

octombrie 1997, p. 11; Constantin

Cubleşan, Actualitatea lui Caragiale

(...Onto-retorica lui I. L. Caragiale,

1997), în Steaua, Cluj, anul XLIX, nr.

7-8, iulie-august 1998, pp. 41-42;

Gabriel Coşoveanu, Nicolae Breban,

între zi şi noapte, în Ramuri, nr. 9,

septembrie 1998, p. 5; Constantin M.

Popa, Ţepeneag şi lumea textuală, în

Mozaicul, Craiova, anul II, nr. 1, serie

47

nouă, ianuarie 1999, p. 9; Ion Simuţ,

Textul ca vis, visul ca limbaj, în

Familia, nr. 3, martie 1999, pp. 92-

93; Marin Mincu, în Contemporanul -

Ideea europeană, anul IX, nr. 24 -

serie nouă - (456), 17 iunie 1999, p.

4; Gabriel Coşoveanu, Ţepeneag,

precursorul, în Ramuri, nr. 7-8, iulie-

august 2000, p. 27; Constantin M.

Popa, Efectul de fidelitate, în Ramuri,

nr. 7-8, iulie-august 2000, p. 27;

Daiana Felecan, Personajele în

căutarea autorului exilat în cuvânt, în

Buletin ştiinţific, Fascicula Filologie,

Seria A, volumul XIII, Universitatea

de Nord Baia Mare, 2001, pp. 119-

226; Dumitru Ţepeneag, Canonul

literar şi optzeciştii, în

Contemporanul-Ideea europeană, nr.

7(538), 22 februarie 2001, p. 4;

Alexandru George, Romanul - o

veşnică problemă, în Luceafărul, nr.

31, 2002, p. 7; Iulia Argint, Critica şi

capodopera, în România literară, nr.

39, 20 octombrie 2002, pp. 4-5; C.

Stănescu, Revista revistelor culturale.

Marin Sorescu la o nouă lectură, în

Adevărul literar şi artistic, 18 martie

2003, p. 2; Dumitru Ţepeneag:

Principii estetice de creaţie şi de

construcţie (2). D. Ţepeneag

răspunde la întrebările lui Ion Simuţ,

în Ramuri, nr. 8, august, 2003, pp. 10,

11, 16; Bucur Demetrian, O

panoramă a poeziei româneşti, în

Scrisul Românesc, nr. 1-2(5-6),

ianuarie-februarie 2004, pp. 4-5;

Constantin M. Popa, Restaurarea

existenţei onirice, în Mozaicul, nr.

4(66), 2004, p. 7; Corneliu Vasile,

Panorama literaturii române în sec.

XX: [recenzie], în Mozaicul, an. 7, nr.

5-6, 2004, p. 20; Iulian Boldea,

Ionesco şi onto-retorica, în Vatra, 3-

4, martie-aprilie 2005, pp. 135-136;

Ion Simuţ, Dresura de fantasme

[despre Colocviul Internaţional

Francofon organizat de Facultatea de

Litere din Timişoara, Catedra de

Limbi Romanice şi Centrul de Studii

Francofone, împreună cu Centrul

Cultural Francez din Timişoara, 14-

15 aprilie 2006, cu tema Dumitru

Tsepeneag. Les Métamorphoses d‟un

créateur (écrivain, théoricien,

traducteur)], în România literară, nr.

16, 21 aprilie 2006, p. 13; Lazăr

Popescu, Spre o estetică a frivolului,

în Viaţa Românească, nr. 10, 2006, p.

77; Henri Zalis, Cioran, autor şi

personaj, în Contemporanul. Ideea

europeană, nr. 12, decembrie 2006, p.

15; Ion Simuţ, Cartea nu este un

produs oarecare, interviu realizat de

Iolanda Malamen, în Ziua, 9 martie

2007; Ionel Necula, O nouă exegeză

despre Cioran, în Contemporanul.

Ideea europeană, nr. 5, mai 2007, p.

6; Mariana Criş, Onirismul estetic şi

Un plan simplu, în Azi, 16 octombrie

2007; Paul Cernat, Câteva post

scriptum-uri despre Dumitru

Ţepeneag, în Observator cultural, nr.

142(400), 29 noiembrie - 5 decembrie

2007, p. 13; Nicolae Bârna, Anii ‟90,

ai „optzeciştilor întârziaţi”, în

Suplimentul Bucureştiului cultural,

nr. 12, în Revista 22, nr. 922, 7-13

noiembrie 2007; Mirela Marinescu,

Un om în lumea literelor, în Gazeta

de Sud, nr. 4098, 4 august 2008, p.

11; Dumitru Ţepeneag: “Eu cred

sincer că suntem la spartul târgului.

Şi nu numai în literatură. În ce

priveşte civilizaţia în general…”,

interviu realizat de Horia Gârbea, în

Ramuri, nr. 3, martie 2009. (Citat);

Svetlana Maier, Sorin Titel – între

48

sentiment şi luciditate. Tehnici pentru

o lume a adolescenţei, în Tribuna, nr.

173, 16-30 noiembrie 2009, p. 9.

(Citat din articolul Proza lui Sorin

Titel, Ramuri, nr. 11, noiembrie

2006); Maria Postu, Exerciţii de

automodelare, în Familia, nr. 5, mai

2010. (Citat studiul Marea operă, din

volumul Breban – 70); Maria-Ana

Tupan, Recursul la metodă [despre

Voinţa şi puterea de creaţie. Opera

lui Nicolae Breban, 2009], în

Contemporanul. Ideea Europeană, nr.

8, august 2010, p. 6; Iulian Boldea,

Critică şi onto-retorică, în

Contemporanul. Ideea Europeană, nr.

8, august 2010, p. 12; în străinătate:

în volume: Bibliographic guide to

Slavic, Baltic, and Eurasian studies,

Volumul 1 Bibliographic Guide to

Slavic, Baltic & Eurasian Studies, 19,

New York Public Library. Slavonic

Division, G.K. Hall, 1994; Libuse

Valentova, Slovník rumunských

spisovatelů, Libri, 2001; Andreas

Klimt, Kürschners deutscher

Literatur-Kalender: R-Z, Volumul 2,

K.G.Saur, 2001; Eva Behring,

Rumänische Schriftsteller im Exil,

1945-1989, Franz Steiner Verlag,

Stuttgart, 2002; Andreas Klimt, P-Z,

Kurschners deutscher Literatur-

Kalender/hrsg. Von Gerhard Ludtke,

Werner Schuder, Editor de Gruyter,

2002; Bibliographie de la littérature

française (XVIe-XXe siècles). Revue

d’histoire litteraire de la France,

Presses Universitaires de France,

2003; Simona Modreanu, Cioran,

Oxus, Paris, 2003; Rene Rancœur,

Revue d'histoire littéraire de la

France: Bibliographie de la

littérature française (16e-20e siècle),

A. Colin, 2004; Maurice Tourneaux,

Revue d'histoire littéraire de la

France, Volumul 104, A. Colin.,

2004; Andreas Klimt, Kurschner‟s

Almanac Of German Literature, Saur

K. G. Verlag GmbH, 2004; Mauricio

Rosencof, Die Briefe die nicht

ankamen. Auf Reisen: Rumänien.

Volumul 10 din Famen und

Esperanzen, Edition Köln, 2004; La

nouvelle alternative: Bulletin,

Numerele 60-63, Association Festival

Est-Ouest, Nouvelle Alternative,

2004; William J. Thompson, French

XX Bibliography: A Bibliography for

the Study of French Literature and

Culture Since 1885.FRENCH XX

BIBLIOGRAPHY. Volumul 57 din

Issue Series, Associated University

Presse, 2005; Dieter Schlesak, Zeugen

an der Grenze unserer Vorstellung:

Studien, Essays, Portraits, Volumul

109 din Veroffentlichungen des

Instituts fur Deutsche Kultur und

Geschichte Sudosteuropas, Munchen,

IKGS Verlag, 2005; Heinrich Hart,

Julius Hart, Joseph Kurschner,

Hermann Hillger Klenz, Gerhard

Ludtke, Erich Neuner, Hans Strodel,

Kürschners deutscher Literatur-

Kalender, Partea 2, Leipzig, 2005;

Andreas Klimt, Kurschner‟s Almanac

Of German Literature, 2006-2007,

Saur K. G. Verlag GmbH, 2006;

NEF, Nouvelles études francophones,

Volumul 22, Conseil international

d'études francophones/CIEF, 2007;

Norbert Beleke, Karin Di Felice, Wer

ist wer? 46. Ausgabe 2007/2008: Das

Deutsche WHO's WHO, Schmidt -

Roemhild, 2007; BLPES,

International Bibliography of

Sociology, Volume XLIX, 1999,

edited by British Library of Political

and Economic Science Staff, 512 p,

http://books.google.ro/books?q=+inauthor:%22William+J.+Thompson%22&source=gbs_metadata_r&cad=5

49

ROUTLEDGF, ISBN 0-415 – 24011

– 5, 11 New Fetter Lane, London

EC4P 4EE, 29 West 35 th Street,

New York NZ 10001; Aurélien

Demars, Le pessimisme jubilatoire de

Cioran. Enquête sur un paradigme

métaphysique négatif - 2007 - lyon3.

Université Jean Moulin Lyon

3Faculté de Philosophie. Thèse pour

obtenir le grade de docteur en

Philosophie de l’Université Jean

Moulin Lyon 3 présentée et soutenue

publiquement parAurélien Demars Le

15 octobre 2007; Ionesco, Eugene,

Destellos y teatro. Sclipiri şi teatru,

Introducción, traducción y notas

Mariano Martínez Rodríguez,

Editorial Fundamentos, Madrid,

2008; în periodice: Jean-Pierre

Longre, în Revue Seine et Danube, nr.

1, L‟esprit des péninsules, www.

Sitartmag. Com.; Sarca Iona

(Universtät Klagenfurt), Aphorismus

und Sprachliches Exil. Emil Cioran

und die “Adoptvsprache”, în Das

Verbinden der Kulturen, Sektion: Exil

und Literatur, 7 bis 9. November

2003, Austria Center, Wien Plakat;

Dieter Schlesak, Le terminus de

l‟histoire. Émile Cioran et Benjamin

Fondane, l‟histoire d‟une secrète

amitié, în Seine & Danube, nr. 2,

L’esprit des péninsules, Paris, 2004,

pp. 122, 133; Farkas Jenö, Egy párizsi

folyóirat: Seine et Danube, în

Európai utas, nr. 3, 2004, pp. 78-79;

Emily Martin, “Reisen wegwohin”.

Neue Veröffentlichungen von und

über Dieter Schlesak, in Allgemeine

Deutsche Zeitung für Rumänien, 12

März 2004, Seite 4; Jean-Pierre

Longre, Aller-retour Bucarest-Paris.

Dumitru Tsepeneag ou les

cheminements musicaux d‟une

écriture, în Interculturel.

Francophonies, nr. 7, juin-juillet

2005, Ecrivains Francophonnes

d‟Europe, textes réunis et présentés

par Robert Jouanny, © 2005 Alliance

française de LECCE, (pp. 103-114),

p. 112; Nicoleta Sălcudeanu, La mort

du réalisme socialiste et la

renaissance de l‟expérimentalisme.

Le mouvement oniric, în Seine et

Danube, nr. 6, Éditions Paris-

Méditerranée, 2005, p. 86; Olivia

Spiridon, Bücherschau, Marian

Victor Buciu: Dieter Schlesak, un

maestru german al evaziunii, în

Südostdeutsche Vierteljahres-Blätter,

54. Jahrgang, München, 2005, 2, Heft

2, Institut für deutsche Kultur und

Geschichte Südosteuropas, pp. 223-

224; Dumitru Tsepeneag. Le sablier

renversé: entretiens avec Ion Simuţ.

Extraits choisis du roumain par Luiza

Palanciuc, în Nouvelles Études

Francophones, revue du Conseil

International d’Études Franconphones

(CIÉF), Lafayette, USA, Volume 20,

Numéro 1, Printemps 2005, p. 78.



anul 1993.

BUDICĂ, Marin

LUCRĂRI PUBLICATE:

Dicţionar de personaje literare,

treapta I, Slatina, Editura Excelsior,

1991; Limba şi literatura română

pentru bacalaureat şi admitere în

învăţământul superior: Referinţe

critice semnificative (în colaborare cu

Ion Toma), ediţia a 2-a, Craiova,

Editura Aius, 1998; Limba română:

Îndrumar teoretic şi practic pentru

examenele de bacalaureat şi de

50

admitere la facultate (în colaborare

cu Ion Toma şi Dumitru Ivănuş),

Bucureşti, Editura All Educational,

2001.



anul 2007.

BURADA, Cristian Liviu

n. 28 decembrie 1958, Craiova.

Poet.

Fiul lui Marian Burada.

Facultatea de Construcţii din

cadrul Institutului Politehnic „Traian

Vuia” din Timişoara; Facultatea de

Drept ,,Nicolae Titulescu”,

Universitatea din Craiova.

A lucrat în domeniul

construcţiilor în ţară (1984-1989), în

Germania (1989-1994); director al

Primăriei Craiova - Direcţia de

Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi

Lucrări Publice (1994-2000);

inspector general teritorial la

Inspectoratul Teritorial în Construcţii

din Craiova (din 2000). Director al

săptămânalului Curierul Primăriei

Craiova (1997-2000).

Premii: Premiul pentru poezie al



Echerul fosforescent şi alte câteva

lumini (2009).

Debut publicistic cu versuri în

revista Luceafăru1 (1976); debut

editorial cu un grupaj de poezii în

volumul colectiv Tărâmuri de

dragoste (1978).

Colaborări: Ramuri, Convorbiri

literare, Orizont, Cotidianul,

Luceafăru1, Mozaicul, Curierul

Primăriei Craiova ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Versuri în volumul colectiv Tărâmuri

de dragoste, Craiova, Tipografia

Oltenia, 1978; Îngeri de nisip,


Ghilotina de fum, Târgu-Jiu, Editura

Pasărea Măiastră, 1999; Jurnal de

petrecere, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2000; Echerul

fosforescent şi alte câteva lumini,

Editura Fundaţiei Luceafărul, 2008.

Lucrări în colaborare: Craiova

- Pagini de istorie şi civilizaţie, vol.I -

Alimentarea cu apă, Craiova, Editura

Aius, 1997; vol. III - Amenajarea

apelor. Canalizarea şi termoficarea

oraşului, Craiova, Editura Helios,

1998; Craiova. Ghid turistic, Craiova,

1997; Monumentele Craiovei,

Craiova, Editura Helios, 1998;

Bisericile Craiovei, Craiova, Editura

Helios, 1998; Grădinile şi parcurile

Craiovei, Craiova, Editura de Sud,

2000.

Lucrări de specialitate:

Încercări de laborator pentru

materiale de construcţii, Craiova,

Editura Universitaria, 2009.


în volume: Personalităţi din Oltenia:

dicţionar (coordonator Paul Cucu,

Alexandru Stuparu, Alina Laura

Enache), Craiova, Editura Sitech,


structuri litarare. Contribuţii la o

istorie a literaturii române, vol. II

(M-Z), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; în periodice: Bucur

Demetrian, Jurnal de petrecere, în

Ramuri, nr. 4(1018), p. 13; Poezie, în

Luceafărul, nr. 33, 2008; Echerul

fosforescent şi alte câteva lumini, în

Luceafărul, nr. 1-2, 2010; Premiile

51

U.S.R. pentru anul 2008 Filiala

Craiova, în Ramuri, nr. 1, 2010.



anul 1999.

BUŞE, Ionel

n. 4 noiembrie 1958, comuna

Târgu Logreşti, judeţul Gorj.

Filosof, eseist, prozator.

Fiul lui Valeriu Buşe şi al

Mariei.

Clasele primare

şi gimnaziale în

comuna Târgu

Logreşti, judeţul Gorj

(1965-1973); Liceul

nr. 4 din Târgu-Jiu

(1973-1978);

Facultatea de Istorie-Filosofie, Secţia

Filosofie-Istorie, Universitatea din

Bucureşti (1980-1984). Diplomă de

Studii Aprofundate (DEA-master)

Facultatea de Litere, specializarea:

,,Philosophies de l’existence”,

Universitatea Bourgogne din Dijon

(1993-1995). Doctor în filosofie cu

teza Simbolistica basmului fantastic

românesc, la Universitatea din

Bucureşti (1999) şi doctor în filosofia

imaginarului cu teza Mythes et

symboles dans la prose fantastique de

Mircea Eliade, la Universitatea

Bourgogne, Dijon (2000).

Profesor titular de ştiinţe socio-

umane la diferite licee din Bihor, Gorj

şi Dolj; profesor asociat la

Universitatea din Craiova, Facultatea

de Litere şi Istorie, Secţia Filosofie-

Sociologie (lector 1996-1999); titular

lector universitar doctor Universitatea

din Craiova, Facultatea de Litere şi

Istorie, Secţia Filosofie-Sociologie

(1999-2002); conferenţiar universitar

doctor filozofie Facultatea de Drept

„Nicolae Titulescu” (2002-2005);

prof. univ. dr. filozofie Facultatea de

Drept şi Ştiinţe Administrative

„Nicolae Titulescu” (din 2005);

cercetător II asociat la Institutul de

Stiinţe Socio-Umane “C. S.

Nicolăescu-Plopşor” Craiova (2006-

2007).

Redactor la revistele Columna şi

Brâncuşi din Târgu-Jiu; redactor

asociat la revista Uniunii Scriitorilor

din România, Ramuri, Craiova (din

2000); redactor la Revista de Studii

Socio-Umane a Institutului de Studii

Socio-Umane şi a Fundaţiei Themis,

Craiova.

Director al Centrului de Studii

asupra Imaginarului şi Raţionalităţii

„Mircea Eliade”, Universitatea din

Craiova, al revistei Symbolon şi

coordonator al colecţiei Caietele

„Mircea Eliade”; membru fondator al

Societăţii Române de Filosofie;

membru al Comitetului Director al

SRF; preşedinte al Filialei Craiova a

SRF; membru al Comitetului director

al Uniunii Scriitorilor din România,

Filiala Craiova; membru al

„Association des amis de Gaston

Bachelard”, Bar sur Aube-Dijon;

membru al Societăţii ştiinţifice

„Ferdinand Gonseth”, Lausanne,

Elveţia; membru în Comisia de

filosofia imaginarului a Secţiei de

Filozofie a Academiei Române;

membru în Comitetul ştiinţific al

celui de al XIII-lea Colocviu de Studii

asupra Imaginarului, Universitatea

Federală din Pernambuco, Brazilia,

Recife, octombrie 2004; membru în

Comitetul ştiinţific al celui de al XIV-

lea Colocviu de Studii asupra

52

Imaginarului, Universitatea Federală

din Pernambuco, Brazilia, Recife,

octombrie-noiembrie 2006; membru

în Comisia de Etică a Universităţii din

Craiova; evaluator ARACIS; membru

în juriul Uniunii Scriitorilor din

România (Craiova) pentru acordarea

premiilor, Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Craiova (2006-

2010).

Premii: Premiul al II-lea pentru

proză la Festivalul „Tudor Arghezi”

pentru nuvela Naufragiul (1987);

Premiul naţional “APLER” al revistei

Ramuri pentru activitate culturală pe

anul 2001; Premiul Uniunii

Scriitorilor din Craiova pentru eseu

pe anul 2003 pentru volumul Logica

pharmakon-ului, prefaţă Jean-Jacques

Wunenburger, Editura Paideia, 2003;

Premiul Academiei Române pentru

volumul Filosofia şi metodologia

imaginarului, Craiova, Scrisul

Românesc, 2005; Premiul „Mircea

Florian” al Academiei Române

pentru lucrarea Filosofia şi

metodologia imaginarului (2007);

Premiul revistei „Scrisul Românesc”

2007 pentru volumul Filosofia şi

metodologia imaginarului; Bursa

NEC LINK 2006-2007 cu ciclu de

conferinţe Théories et méthodologies

de l‟imaginaire; Premiul „Petre

Pandrea” acordat de revista Mozaicul

pentru volumul Ultima vară cu Enikö

şi alte ... povestiri (2010).

Debut publicistic cu proză

scurtă în revista Forum studenţesc din

Timişoara (1985); debut editorial cu

volumul Eseuri şi schiţe ontologice

(1997).

Colaborări: Forum studenţesc,

Ramuri, Mozaic, Tribuna, Echinox,

Brâncuşi, Columna, Symbolon,

Scrisul Românesc ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: în

ţară: Eseuri şi schiţe ontologice

(prefaţă de Gheorghe Vlăduţescu,

vicepreşedinte al Academiei

Române), Târgu-Jiu, Editura

Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi”,

1997; O hermeneutică simbolică a

basmului românesc, Cluj, Editura

Alfa Press, 2000; Logica pharmakon-

ului, eseuri (cuvânt înainte de Jean-

Jacques Wunenburger), Bucureşti,

Editura Paideia, 2003;

Métamorphoses du symbole (prefaţă

de Jean-Jacques Wunenburger), Cluj,

Editura Dacia, 2004; Filosofia şi

metodologia imaginarului, Craiova,


Democraţie în rouge caviar, eseuri,

Cluj, Editura Fundaţiei Alfa, 2007;

Ultima vară cu Enikö şi alte ...

povestiri, proză scurtă, Fundaţia Alfa,

2010; în străinătate: Introduction à

la pensée roumaine, Université Lyon

III, 2006; Du logos au mythos,

L’Harmattan, Paris, 2008.

Coordonator de volume

colective: Aspecte ale mitului (col.

Symbolon), vol. II, Craiova, Editura

Universitaria, 2001; Imaginarul

politic (col. Symbolon), vol. I,


Caietele Mircea Eliade nr. 1, Craiova,

Editura Universitaria, 2002; Caietele

Mircea Eliade nr. 2, Craiova, Editura

Universitaria, 2004; Filosofi români.

Gheorghe Vlăduţescu la 70 de ani,

Editura Universitaria, 2007;

Imaginaire et Rationalité (col.

Symbolon), vol. III, Craiova, Editura

Universitaria, 2007; Mircea Eliade et

la pensee mythique, ISSN Symbolon

nr. 4 (coordonator … et Jean-Jacques

53

Wunenburger), ISBN Uiversité Lyon

III, 2008; L‟imaginaire des Orients,

ISSN Symbolon 5 (coordonator … et

Jean-Jacques Wunenburger), ISBN

Editions Universitaires de Lyon 3,

2009.

Traduceri: Viaţa imaginilor,

traducere din limba franceză a cărţii

La vie des images de Jean-Jacques

Wunenburger, Cluj, Editura

Cartimpex, 1998; Imaginariile

politicului, traducere din limba

franceză a cărţii Imaginaires du

politiques de Jean-Jacques

Wunenburger, Bucureşti, Editura

Paideia, 2005.

Studii şi articole publicate în

volume colective: în străinătate:

Recherches bachelardiennes en

Roumanie în volumul Bachelard dans

la monde, sous la direction de Jean

Gayon et Jean-Jacques Wunenburger,

Presses Universitaires de France,

Paris, 2000, pp. 223-234; La

revolution roumaine de 1848-1849.

Son programme (în colaborare cu V.

Osiac) în volumul France et l‟identité

nationale roumaine, Dijon, EUD,

2002, pp. 145-157; Le symbolisme

des catastrophes et le mythe de

l‟éternel retour chez Mircea Eliade in

L‟Homme et l‟Environnement,

Editura Université Bourgogne, 2003,

pp. 97-103; Brâncuşi et la sagesse

des formes. L‟Ensemble sculptural de

Tg-Jiu în Images, formes et

déformations, Editura Université

Lyon III, 2005, p. 16; L‟imaginaire

de la nature et l‟anti-utopie féministe

în As Dimensões Imaginárias da

Natureza, Universidade Federale de

Pernambuco, Recife, Brazilia (2006),

Mulher, natureza, fecundidade os

mitos da regeneração da natureza e o

immaginario feminino, Recife, 2006;

Mademoiselle Christina de Mircea

Eliade: une variation bachelardienne

sur les mythologies roumaines du feu,

p. 9, in L‟imaginaire du feu

(approches bachelardiennnes), s. la

dir. de Martine Courtois, Jacques

Andrée Editeur, Lyon, Centre Gaston

Bachelard, 2007; Mircea Eliade et la

pensée ouverte , în Mircea Eliade et

la pensée mythique (coordonator … şi

Jean-Jaques Wunenburger), 2008;

Metamorfosi di un mito - il monstro

dei Carpazi, în Le frontiere

dell‟alterità, Sellerio edidore,

Palermo, 2009; Littérature roumaine

et sociétés viticoles, în volumul

Vigne, vin et aventures humaines,

coord. Maryvonne Perrot et Jocelyne

Perard, Bourgogne, Chaire UNESCO,

Centre Georges Chevrier; De

Heidegger à Eliade: deux

philosophies mytho - poïétiques, în

Caietele Echinox, nr. 17, Mythos

versus logos, Presse Universitaires

Valenciennes, 2009; Univers

temporels: une inititation mythico -

symbolique, în volumul Au risque de

l‟existence. Le mythe, la science et

l‟art, coord. Jean-Claude Gens si

Pierre Guenancia, EUD Dijon, 2009;

„Mircea Eliade y la antropologia de

lo sagrado”, în Sociologia y

antropologia. Pensar la

humanidades, Acatlán, Juan Pablos

editor Universidad Nacional

Autonoma de Mexico, Facultad de

Estudios Superiores Acatlan, Mexico,

2010; în ţară (selectiv): De la Mitul

Vârstei de Aur la utopia

revoluţionară a omului nou în

volumul Symbolon (coordonator …),

Editura Universitaria, 2001, pp. 111-

122; Spaţiul public ca spaţiu simbolic

54

în volumul colectiv Administraţia

publică în spaţiul european - prezent

şi perspectivă (coordonator Alina

Nicu), Craiova, Editura Universitaria,

2006; Teoria imaginii de la Jean-

Paul Sartre la Gilbert Durand, în

volumul Sartre în gândirea

contemporană, Craiova, Editura

Universitaria, 2008; Simboluri ale

morţii iniţiatice în basmul românesc,

în volumul Moartea astăzi

(coordonator Basarab Nicolescu),


2008; Rationalité et récessivité chez

Mircea Florian, p. 20, în Les Actes du

colloque international „Systèmes,

images, langages”, Bucarest (14-15

juin, 2006), Editura Universităţii,

Bucureşti, 2008, p. 314.


în volume: Gheorghe Vlăduţescu,

Prefaţă la Eseuri şi schiţe ontologice

(autor Ionel Buşe), Târgu-Jiu, Editura

Fundaţiei Brâncuşi, 1997; Jean-

Jacques Wunenburger, în Cuvânt

înainte la Logica pharmakon-ului

(autor Ionel Buşe), Bucureşti, Editura

Paideia, 2004; Jean-Jacques

Wunenburger, Préface la

Métamorphoses du symbole (autor

Ionel Buşe), Editura Dacia, 2004;

Jean Libis, în Réglements des comptes

(Caietele Mircea Eliade, nr. 2,

Editura Universitaria, Craiova, 2004);

Jean-Jacques Wunenburger, Préface

la Introduction à la pensée roumaine

(autor Ionel Buşe), Université de

Lyon, 2005; Codrina Laura Ioniţă, în

Între real şi virtual , volumul

colectiv Arta la ora internetului, Iaşi,

Editura Artes, 2006 şi Arta între

activism şi contemplare, în Artă şi

comunicare, Iaşi, Editura Artes, 2008;

Bruno Pinchard, Prefaţă: Ionel Buşe

et la sagesse des mythes la Du logos

au mythos (autor Ionel Buşe),

l’Harmattan, Paris, 2008; în

periodice: Ion Hirghiduş, Un proiect

mereu deschis, în Ramuri, nr. 12,

decembrie 2001; Horia Dulvac,

Anatomia logicii simbolice, în

Ramuri, nr. 12, decembrie 2001;

Adrian Niţă, Utopia raţiunii pure în

Observatorul cultural, 2004; Andrei

Stavila, Acelaşi pharmakon, un alt tip

de logică, în Convorbiri literare, Iaşi,

octombrie 2004; Ştefan Melancu, Sub

semnul pharmakon-ului, în Tribuna,

Cluj-Napoca, februarie 2005; Daniela

Iancu, Métamorphose du symbole, în

Arche, Craiova, nr. 1, 2006; Ioan

Lascu, Introduction à la pensée

roumaine de Ionel Buşe, în Ramuri,

septembrie 2006; Ionuţ Mihai

Popescu, recenzie la Filosofia şi

metodologia imaginarului, în Ramuri,

septembrie 2007; Bucur Demetrian,

recenzie la Democratie in rouge

caviar, în Ramuri, Craiova, februarie

2008; Nicolae Coande, recenzie la

Democratie in rouge caviar, în

Cultura, Bucureşti, februarie 2008;

Dorin Ciontescu-Samfireag, Laserul

filosofic şi măruntaiele democraţiei,

în Tribuna, Cluj, aprilie 2008; Diario

de Pernambuco - Brazilia, 2

noiembrie 2004; New York Magasin,

nr. 553, 16 ianuarie 2008; Premiul

Academiei Române: Ionel Buşe -

Filosofia şi metodologia

imaginarului, în Scrisul Românesc,

an. 6, nr. 2, februarie 2008, p. 20;

Jean Libis, Chateaux hantes, Ionel

Buşe, Du logos au mythos, în Revue

Critique, no. 749, 15 octombrie 2009,

Editition de Minuit, Paris, Michel

Foucault, De Kant à soi; Bruno

Pinchard, Ionel Buşe şi înţelepciunea

55

miturilor, în Ramuri, nr. 3, martie

2009; Jean Libis, Du logos au mythos,

în Scrisul Românesc, nr. 6, 2009; Ana

Dănescu, Cei mai buni în drept şi

cultură francofonă, în Gazeta de Sud,

nr. 4645, 27 mai 2010, p. 4;

Prezentare a activităţilor Centrului de

Studii asupra Imaginarului şi

Raţionalităţii Mircea Eliade şi a

autorilor publicaţiilor în Buletin de

liaison des Centres sur l‟imaginaire,

editor Universitatea Bourgogne din

Dijon (nr. 17- 2001; nr. 18 - 2002; nr.

21 - 2003). În 2004, 2005, 2006,

2007, 2008, prezentat în acelaşi

Buletin şi în formă electronică.

Prezentare a activităţii, inclusiv

Centrul Mircea Eliade în Maroc,

AlQuds Al Arabi, vol. 17, 2 May

2005.



anul 2000.

BUZERA, Ion

n. 20 martie 1966, Bumbeşti-Jiu,

judeţul Gorj.

Critic şi istoric literar, eseist.

Fiul lui Ion C. Buzera şi al

Leonicăi.

Şcoala

Generală nr. 11 din

Târgu-Jiu (1972-

1980); Liceul

„Spiru Haret”

(Industrial nr. 6),

secţia filologie-

istorie din Târgu-Jiu (1980-1984);

Facultatea de Filologie, secţia

română-franceză la Universitatea din

Craiova (1985-1989); beneficiază de

o bursă a Guvernului Francez pentru

Cercetări Literare la Universitatea

Lyon II, Franţa (1990-1991).

Doctoratul în filologie, specializarea

poetică / stilistică, la Universitatea din

Craiova, cu teza Şcoala de proză de

la Târgovişte (1994).

Profesor în învăţământul

secundar, Pieleşti, judeţul Dolj (1989-

1990); preparator la Facultatea de

Litere, Catedra de literatură română,

universală şi comparată, Universitatea

din Craiova (1991-1992); asistent,

Facultatea de Litere, Catedra de

Literatură română, universală şi

comparată, Universitatea din Craiova

(1992-1994); lector doctor, Catedra

de Literatură română, universală şi

comparată, Facultatea de Litere,

Universitatea din Craiova (1995-

2001); conferenţiar universitar doctor,

Catedra de Literatură română,

universală şi comparată, Facultatea de

Litere, Universitatea din Craiova

(2002-2008); prodecan cu cercetarea

şi calitatea învăţământului al

Facultăţii de Litere din Craiova

(2004-2008); prodecan cu cercetarea

şi calitatea învăţământului al

Facultăţii de Litere din Craiova (din

februarie 2008); membru în Senatul

Universităţii din Craiova (din

februarie 2008).

Redactor şef al revistei Saeculum

(Craiova); redactor şef al revistei

Colocvium, revistă a Societăţii de

Ştiinţe Filologice, filiala Dolj (din

ianuarie 2007); secretar de redacţie al

Analelor Universităţii din Craiova,

Facultatea de Litere, seria Literatură

română, universală şi comparată;

secretar de redacţie al revistei

Mozaicul; redactor revista Ramuri

(1990-1992), revista Mozaicul (2000-

2002), Anuarul Colocviului

Internaţional de Exegeze şi

56

Traductologie “Marin Sorescu”.

Membru în Grupul de cercetare a

literaturii române contemporane,

coordonat de Paul Cornea, profesor la

Facultatea de Litere, Universitatea din

Bucureşti (1995-1998); membru al


România; preşedinte al Societăţii de

Ştiinţe Filologice din România, filiala

Dolj (din 2006); membru în Centrul

de cercetare a literaturii germane din

România „Oscar Walter Cisek”, în

colaborare cu Institut für deutsche

Kultur und Geschichte Südosteuropa

(IKGS) e. V. an der Ludwig-

Maximilians-Universität, München;

membru în comisii de doctorat

(examene, referate, susţineri);

preşedinte în comisii de susţinere a

doctoratului; membru în comisii de

specialitate ISJ Dolj (concursuri

inspectori de specialitate); organizator

simpozioane naţionale sub ediga SŞF,

Filiala Dolj; membru în comitete

ştiinţifice de organizare a mai multor

conferinţe internaţionale; membru în

comitetele ştiinţifice ale unor volume

colective; formator în cadrul

programului EUROTEACHER 2.

Premii şi distincţii: 15 premii la

concursurile profesionale studenţeşti

(1985-1989); Premiul pentru critică

literară al revistei Ramuri (1989);

Premiul Academiei Române pentru

cercetare ştiinţifică (filologică)

studenţească (1989); Premiul Uniunii

Scriitorilor, Filiala Craiova pentru

debut, volumul Literatura română

faţă cu postmodernismul (1997);


România, Filiala Craiova pentru

volumul Reinventarea lecturii (2001);

Premiul Uniunii Scritorilor din


volumul Proximităţi critice (2005);

Premiul „Petre Pandrea” pentru eseu

pe anul 2005 al revistei Scrisul

Românesc (2006); Diploma de

Onoare a Municipiului Craiova -

pentru contribuţia adusă la

îmbogăţirea patrimoniului cultural

craiovean din perspectiva criticii

literare, dar şi a creaţiei scriitoriceşti

(2008).


Ramuri, cu o cronică literară (1987);

debut editorial cu volumul Literatura

română faţă cu postmodernismul

(1996).

Colaborări: Ramuri, Saeculum,

Convorbiri literare, Paradigma,

Observatorul literar, Analele

Universităţii din Craiova - Seria

Ştiinţe Filologice, Familia, Vatra,

Scrisul Românesc ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Şcoala de proză de la Târgovişte,

Craiova, 1994; Literatura română

faţă cu postmodernismul, Craiova,

Editura Spirit Românesc, 1996;

Reinventarea lecturii, Craiova,

Editura Aius, 2000; Virgil Mazilescu,

Braşov, Editura Aula, 2000; Lecturi

postmoderne, Craiova, Editura Noul

Scris Românesc, 2001; Proximităţi

critice, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2004; Şcoala de proză de

la Târgovişte, Piteşti, Editura Paralela

45, 2007; Proximităţi critice, II,


2009.


de literatură română contemporană,

Craiova, Reprografia Universităţii din

Craiova, 2000.

Articole în volume colective:

Capcanele autorităţii, în Colocviile

“Mozaicul”. Autoritatea valorii -

57

valoarea autorităţii, Craiova, Editura

Aius, 2000, pp. 74-83; Repere de

studiu al literaturii române

postbelice, în Reforma curriculară în

învăţământ, Editura Agora, 2000, pp.

79-84; Poetica (recursivă a)

jurnalului la Radu Petrescu, în AUC,

seria Ştiinţe filologice, Literatură

română şi universală, Editura

Universitaria, 2002, pp. 20-24;

Repere pentru o “repoziţionare” a

operei eminesciene: soluţia

transparadigmatică, în Quaderni di

studi italiani e romeni, 1, Edizioni

dell’Orso, 2003, pp. 37-51;

“Reinventarea” unor forme de

existenţă literară, în volumul Canon

şi canonizare, Editura Pontica, 2003,

pp. 19-21; Autocontestaţia

eminesciană, în volumul Eminescu &

Caragiale - 150, Craiova, Editura

Aius, 2004, pp. 16-26; I. L. Caragiale

şi trans-formarea literaturii române,

în volumul Eminescu & Caragiale -

150, Craiova, Editura Aius, 2004, pp.

123-129; Literatura şi discursul

public, în Fizionomia spaţiului public

românesc. Perspective europene,

Craiova, Editura Aius, 2004, pp. 89-

96; Forme ale remodelării

conceptuale în critica lui Marin

Sorescu, în Anuarul Colocviului

Internaţional de Exegeze şi

Traductologie „Marin Sorescu”,


36; Exerciţiile de stil şi gândire

estetică ale lui Radu Petrescu, în

Omagiu aniversar academicianului

Marius Sala, Editura Universitaria,

2007, pp. 125-135; Forme ale

remodelării conceptuale în critica lui

Marin Sorescu, în Anuarul

Colocviului Internaţional de Exegeze

şi Traductologie „Marin Sorescu”,


36; Receptarea lui Homer şi Vergiliu

în eseistica lui Radu Petrescu, în

Lucrările simpozionului internaţional

„Receptarea Antichităţii greco-latine

în culturile europene”, Craiova,


116; Teme ale eseisticii interbelice a

lui Mircea Eliade, în volumul Studii

eliadiene. Mircea Eliade între istoria

religiilor şi literatură (coordonatori:

Adrian Boldişor şi Radu Săvulescu),


88; Arghezi, multiplul, în volumul

Marin Beşteliu - 70. In honorem,

Craiova, Editura Cellina, 2009, pp.

86-90.

Lucrări (articole) publicate în

volumele conferinţelor

internaţionale: Forme ale

remodelării conceptuale în critica lui

Marin Sorescu, în Anuarul

Colocviului Internaţional de Exegeze

şi Traductologie „Marin Sorescu”,


36; Receptarea lui Homer şi Vergiliu

în eseistica lui Radu Petrescu, în

Lucrările simpozionului internaţional

„Receptarea antichităţii greco-latine

în culturile europene”, Craiova,


116; Construcţia identităţii în

ficţiunea literară, în volumul

Comunicare, identitate, context

(coordonator Emilia Parpală), Editura

Universitaria, 2009, pp. 160-164.

Comunicări publicate în

volumele unor manifestări ştiinţifice

naţionale: Repere conceptuale

neomoderne şi postmoderne în opera

lui Marin Sorescu, în volumul

Permanenţa operei soresciene.

Simpozion naţional, Craiova, Editura

Sitech, 2009, pp. 8-9

58

Ediţii îngrijite: Marin Sorescu,

Poezii alese, Grup Editorial Art, 2006,

colecţia „Mari scriitori români”.

Volume îngrijite (colectiv):

Omagiu aniversar academicianului

Marius Sala, Craiova, Editura

Universitaria, 2007.

Peste 100 de referate şi

comunicări ştiinţifice despre autori

canonici ai literaturii române (Mihai

Eminescu, Ion Creangă, I. L.

Caragiale, Ioan Slavici, Titu

Maiorescu, Mihail Sadoveanu, Liviu

Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian

Blaga, Mircea Eliade, Pompiliu

Constantinescu, Hortensia Papadat-

Bengescu, Nichita Stănescu, Marin

Sorescu, Alexandru Ivasiuc) la

sesiunile Societăţii de Ştiinţe

Filologice din România.


în volume: Irina Petraş, Panorama

criticii literare româneşti. 1950-2000,

Cluj-Napoca, Casa cărţii de ştiinţă,

2001, pp. 160-162; Ion Bogdan

Lefter, Anii ‟60 - ‟90. Critica literară,

Piteşti, Editura Paralela 45, 2002, pp.

409-410; Constantin M. Popa, Braţul

de la Lepanto, Craiova, Editura


Florea Firan, Profiluri şi structuri


literaturii române, vol. II (M-Z),


2003; Cătălin Ghiţă, Ipostaze ale

actului critic. Eseuri şi cronici

literare, Craiova, Editura

Universitaria, 2005, pp. 92-94;

Enciclopedia personalităţilor din

România, ediţia a 3-a, Hübners Who

is Who, 2008, p. 214; în periodice:

Eugen Velican, Un critic nouăzecist:

Ion Buzera, în Caietele Columna, nr.

1-2, 1999, p. 7; Sorina Sorescu,

Originalitate şi alternativă, în

Mozaicul, nr. 6-7, 1999, p. 15;

Florentina Pascu, Reinventarea

lecturii, în AUC, seria Ştiinţe

filologice, Literatură română şi

universală, nr. 1-2, 1999, pp. 251-

253; Dan Gulea, recenzie la volumul

Reinventarea lecturii, în Observator

cultural, nr. 47, 2001, p. 27; Roxana

Racaru, recenzie la volumul Virgil

Mazilescu, în Observator cultural, nr.

56, 2001, p. 26; Dan Mănucă,

Amurgul foiletonului, în Convorbiri

literare, nr. 2, 2001, pp. 25, 29; C.

Pătrăşconiu, Cărţi de top, în Focus

Vest, nr. 19, 2001, p. 12; Dan C.

Mihăilescu, Colecţia “Canon”, în

Ziarul de duminică, nr. 26, 2001, p. 2;

Bucur Demetrian, O recitire a poeziei

lui Virgil Mazilescu, în Ramuri, nr. 5-

6, 2001, p. 5; Cătălin Ghiţă, Lectura

şi avatarurile sale, în Apostrof, nr. 7-

8, 2001, p. 8; Imola Antal,

Canonizarea noninseriabilului, în

Vatra, nr. 8-9, 2002, pp. 88-90; Ion

Bogdan Lefter, Filo-“târgovişteni”,

în Observator cultural, nr. 139, 2002,

p. 11; Alin Creangă, „Ion Buzera,

Lecturi postmoderne” , în Familia, nr.

11-12, 2002, pp. 189-190; Silviu

Gongonea, Ion Buzera despre

practicile postmoderne ale Şcolii

târgoviştene, în Argos, nr. 31,

februarie 2008; Adina Diniţoiu,

Târgovişteni şi postmoderni, în

Dilemateca, anul III, nr. 25, iunie

2008, p. 30; Ina Dumariu, Un

postmodernist despre postmodernişti,

în Altitudini, nr. 26-27, aprilie-mai

2008, pp. 24-25.



anul 2000.

59

C

CÂRLUGEA, Zenovie


Cruşeţ, satul Maiag, judeţul Gorj.

Poet, critic şi istoric literar,

publicist.

Fiul lui

Nicolae Cârlugea şi

al Eugeniei.

Studii liceale

la Balş, judeţul Olt;

Facultatea de limba

şi literatura română,

secţia limba română-limba latină,

Universitatea din Bucureşti (1975).

Doctorat în filologie cu teza Lucian

Blaga - dinamica antinomiilor

imaginare, Universitatea din Sibiu

(2004).

Profesor titular la Şcoala

Gimnazială cu clasele I-X, din

comuna Prigoria, județul Gorj (1972-

1976); director coordonator la Şcoala

Gimnazială din comuna Prigoria,

Gorj (1975-1976); profesor titular la

Colegiul Naţional „Ecaterina

Teodoroiu”, din municipiul Târgu-Jiu

(din 1976 - în continuare); director la

Colegiul Naţional „Ecaterina

Teodoroiu”, Târgu-Jiu (1998-2002);

profesor metodist în cadrul

Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj

(din 1994).

Editor al unor periodice de

cultură, restituiri culturale şi

publicaţii proprii (cărţi de eseuri,

critică literară, poezii). Preşedinte al

Societăţii de Ştiinţe Filologice Gorj

(din 1992); Membru în Comisia

culturală de la Arhiepiscopia

Craiovei şi Mitropolia Olteniei

(2000-2007); Secretar ştiinţific al

Aulei Academice „Zalmoxis”, Târgu-

Jiu (din 1994); Membru al Dacia

Revival International Society, New

York; participant cu comunicări la

Congresele Internaţionale de

Dacologie (Bucureşti, 2000-2006);

Secretar literar al unor cenacluri

târgujiene Columna, Cristal,

Sănătatea (1976-1994); Redactor la

unele ziare locale Mesager, Reporter

de Gorj, Gorj-magazin, Actualitatea

Gorjului (1992-2002) şi reviste

culturale: Columna, Brâncuşi,

Meridian, Zalmoxis, Zalmoxiana,

Studium, Arcade - redactor şef (1990-

2004).

60

Fondator-coordonator al revistei

de cultură Portal-Măiastra, editată în

parteneriat cu Filiala de Ştiinţe

Filologice - Gorj & Centrul Judeţean

de Creaţie Gorj (din 2005 şi în

continuare). Consilier cultural,

Editura Măiastra, Târgu-Jiu, Gorj.


Gazeta Gorjului (1969); debut

editorial cu volumul Fericirile

(1994).

Premii, distincţii: Premiul

pentru poezie al ziarului Scânteia

tineretului (1968); Marele Premiu

pentru poezie şi critică literară la

Festivalul Naţional de Literatură

„Tudor Arghezi” (21 mai 1994);

Premiul Spiritualităţii Gorjene,

acordat de Inspectoratul pentru

Cultură al Judeţului Gorj (plachetă şi

publicaţie aniversară cu prilejul

împlinirii a 55 de ani, din partea

Consiliului Judeţean Gorj, Bibliotecii

Judeţene „Christian Tell”, Centrului

Judeţean de Creaţie şi Şcolii Populare

de Artă, din Târgu-Jiu) (1998);

Diplome de excelenţă, pentru

activitate în cultură şi învăţământ,

acordate de Primăria Târgu-Jiu,

„pentru activitate culturală deosebită

şi succese remarcabile pe tărâmul

şcolii româneşti” (1998-2009);

Diplomă de excelenţă, acordată de

Asociaţia Română pentru Patrimoniu

(Bucureşti, 2006); Diploma

„Gheorghe Lazăr”, clasa I,

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului (2007); Premiul Fundaţiei

Naţionale „Nişte ţărani” pentru

lucrările de critică şi istorie literară

„luminând cu pasiune şi acribie

portretul poetului şi filosofului Lucian

Blaga”, Bucureşti - Slătioara (25

octombrie 2007); Diplomă de

Excelenţă în Cultură, oferită de

Consiliul Judeţean Gorj (2007);

Premiul special pentru cea mai bună

lucrare de argheziologie, pentru

lucrarea Tudor Arghezi şi spiritul

Olteniei, Festivalul Naţional „Tudor

Arghezi”, Târgu-Jiu (2008); Premiul

special al Festivalului Internaţional

„Lucian Blaga” (Alba Iulia, 10 mai

2008); Diplomă de excelenţă pentru

cercetarea şi promovarea operei lui

Lucian Blaga, conferită de juriul

Festivalului Internaţional „Lucian

Blaga” (2009); Premiul de

argheziologie, pentru lucrarea Tudor

Arghezi - un elogiu al Gorjului

(2010); Premiul de critică literară,

Festivalul Internațional „Lucian

Blaga” (Alba Iulia - Sebeş, 2010);

Diplomă de excelenţă pentru

cercetări în domeniul dacologiei şi

Trofeele „Burebista” (2005),

„Decebal” (2006), „Tomiris” (2007),

„Regalian” (2008), „Mihai

Eminescu” (2009), „Mihai Viteazul”

(2010), acordate în cadrul

Congreselor Internaţionale de

Dacologie organizate la Bucureşti şi

Alba Iulia de Dacia Revival

International Society of New York.

Colaborări: Familia, Ramuri,

Amfiteatru, Orizont, Literatorul,

Tribuna, Luceafărul, Transilvania,

Mesager, Arcade, Meridian,

Brâncuşi, Tribuna educaţiei,

Gorjeanul, Didactica, Terra Litua,

Nord, Revista Învăţătorimii Gorjene,

Şcoala gorjeană, Columna, Gorjul

literar, Portal-Măiastra, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Fericirile, Târgu-Jiu, Editura

Alexandru Ştefulescu, 1994; Poezia

lui Lucian Blaga, eseu critic, Târgu-

Jiu, Editura Alexandru Ştefulescu,

61

1995; Deseninări de cleştar, Târgu-

Jiu, Editura Spicon, 1995; Alexandru

Macedonski - Palatul fermecat. Eseu

asupra barocului macedonskian,

Târgu-Jiu, Editura Alexandru

Ştefulescu, 1997; Gheaţă la mal,

poeme, Târgu-Jiu, Editura Spicon,

1997; Foişor în Heliopolis, Târgu-Jiu,

Editura Fundaţiei Constantin

Brâncuşi, 1997; Ochiul înrourat,

poezii, Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei

Constantin Brâncuşi, 1999; Brâncuşi

- azi, eseuri critice, Bucureşti, Editura

Ministerului de Interne, 2000; Lucian

Blaga - dinamica antinomiilor

imaginare, Sibiu, Editura Media

Concept, 2005; Dacoromania

profundă, studii de dacologie, Târgu-

Jiu, Editura Centrului Judeţean de

Creaţie, 2005; Lucian Blaga - Studii,

articole, comunicări, Târgu-Jiu,

Editura Măiastra, 2006; Arethia

Tătărescu. Marea Doamnă a Gorjului

interbelic, Târgu-Jiu, Editura

Măiastra, 2007; Folclor de pe Valea

Amaradiei, materiale de arhivă,

CJCPCT Gorj, 2007; Tudor Arghezi

şi spiritul Olteniei, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2008; Brâncuşi -

orizonturi critice, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2009; Brâncuşi -

studii şi eseuri, Târgu-Jiu, Editura

Măiastra, 2009; Lucian Blaga -

solstiţiul sânzienelor, documentar,

Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2010;

Tudor Arghezi - un elogiu al

Gorjului,Târgu-Jiu, Editura Măiastra,

2010; Victor Daimaca -

descoperitorul de comete, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 2010.

Ediţii îngrijite, prefeţe: Ion

Dragoş, Cavalerul triunghiului, 1997;

Romus Roca, Din secolul XIX, 1999;

Angela Furtună, Metonimii de word-

trotter (prefaţă de …), Târgu-Jiu,


Brâncuşi, 1999; Adam Puslojic,

Tăcere lustruită, poezii (cu o postfaţă

de … ), 2006; Dumitru Florica,

Sărbătoarea poeziei, poezii, restituire,

2007; Iunian Th. Ciobanu, Legendele

Insulei Ada-Kaleh, restituire, 2007;

Ion Miloş, Coloana Infinitului, poezii

(cu o postfaţă de ...); Lucian Gruia,

Triptic spiritual: Eminescu, Blaga,

Brâncuşi (prefaţă de …), Iaşi, Editura

Feed Back, 2008, ş.a.

Îngrijitor al unor volume de

poezii semnate de: Silviu Doinaş

Popescu, Oana Rădoi, Oana Popescu,

Edvina Mogoş, Andrei Popete-

Pătraşcu, Doina Oiţă, ş.a.

Inclus în câteva dicţionare

editate de Centrul Biografic

Internaţional din Cambridge (1997-

2003) şi ales membru în ADVISORY

COUNCIL - I.B.C. CAMBRIDGE,

England; American Biographical

Institute, North Carolina 27622 USA,

2007, 2008, 2009.


în volume: Al. Doru Şerban, Scriitori

Gorjeni.File de dicţionar, Târgu-Jiu,

Editura Ager, 1998, pp. 38-40;

Meridian Blaga: Comunicările

prezentate la simpozioanele ştiinţifice

anuale, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de

Ştiinţă, 2000; Al. Doru Şerban,

Scriitori gorjeni. Panarama

deceniului 1990 - 2000, Târgu-Jiu,

Editura Ager, 2001; Florea Firan,




Editura Scrisul Românesc, 2003, p.

380; Mihai Marcu, Istoria

controversată a literaturii române.

1945-2005, Craiova, Editura Socrate,

62

[2007]; Ion Mărgineanu, 21 pentru

Eternitatea Blaga, Alba- Iulia, 2008;

Marian Popa, Istoria literaturii


Bucureşti, Editura Semne, 2009, p.

831; în periodice: Caiete critice

(Bucureşti), nr. 6-7(103-104), 1996,

pp. 110-112; Convorbiri literare,

(Iaşi), nr. 10, octombrie 1998, p. 40;

Adevărul literar şi artistic, an. 8, nr.

492, 2 noiembrie 1999, p. 2; Ardealul

literar şi artistic (Deva), nr. 1-2(12-

13), 2000, p. 39; Rostirea

Românească, an. 7, nr. 1-2-3,

ianuarie-februarie-martie 2001, p. 72

şi an. 8, nr. 1-2-3, 2002, pp. 87-88;

Viaţa Românească (Bucureşti), an.

97, august-septembrie, nr. 8-9, 2002,

pp. 248-250; Gorjeanul, 2 noiembrie

1999; Albina românească, serie nouă,

an. 178, octombrie-noiembrie 2006;

Gheorghe Grigurcu, în România

literară, nr. 32 şi 33, 2006; nr. 22,

2007; nr. 20, 4 iunie 2010; Barbu

Cioculescu, în Acolada, nr. 14,

noiembrie 2008; Scrisul Românesc,

iulie 2009; Mircea Popa, în Oraşul,

Cluj, 2006; ORIGINI. Romanian

Roots (New York), vol. 14, no. 9-10

(146-147), september-october, pp. 54-

55; Lumină Lină / Gracious Light, an.

10-13, vol. din anii 2005-2008;

Review of Romanian Spirituality and

Culture, New York; Portal-Măiastra

(în numerele de la 1 la 22, 2005-

2010); Liviu Grăsoiu, în Litere, nr.

4(121), aprilie 2010; Cristian

Paşcalău, Claviaturi, în Tribuna, nr.

16, 2010, p. 3; ş.a.



anul 2007.

CEPOI, Ion

n. 13 august 1951, Târgu-Jiu.

Prozator, eseist.

Fiul lui Ion

Cepoi şi al Eleonorei.

Liceul ,,Tudor

Vladimirescu” din

Târgu-Jiu; Facultatea

de Litere (secţia

română-italiană) a

Universităţii

,,Alexandru I. Cuza’’ din Iaşi (1974).


română la Liceul Sulina, judeţul

Tulcea (1974-1981); director al Casei

de cultură a municipiului Târgu-Jiu

(1981-1990); consilier superior al

Inspectoratului judeţean pentru

cultură (1990-2004); funcţia de

consilier şef interimar al respectivei

instituţii (1 - 31 martie 1997); secretar

literar al Teatrului Dramatic ,,Elvira

Godeanu” Târgu-Jiu (1993-prezent);

director al Centrului judeţean pentru

conservarea şi promovarea culturii

tradiţionale (din 2004).

A iniţiat o serie de programe şi

proiecte culturale la nivelul judeţului

Gorj, precum: Gorjul istoric şi

cultural, Festivalul de umor ,,Al.

Calotescu-Neicu”, Atelierul Naţional

de Poezie “Serile la Brădiceni”,

Tabăra de cercetare etnofolclorică

,,Constantin Brăiloiu”, Festivalul

Internaţional de literatură ,,Tudor

Arghezi”, Tabăra Internaţională de

arte vizuale Gorjfest, Zilele ,,Elvira

Godeanu”, Festivalul de teatru

pentru elevi ,,Constantin Stanciovici

Brănişteanu”, Târgul meşterilor

populari din România, Corala

gorjeană, Simpozionul Naţional

“Satul Românesc, sat european” etc.

63

Printre proiectele de mare impact

cultural se numără şi acelea de

înfiinţare a Muzeului ,,Tudor

Arghezi” de la Târgu-Cărbuneşti, a

Muzeului Costumului popular

gorjenesc de la Tismana, a Muzeului

crucilor de la Târgu-Cărbuneşti, a

muzeelor locale Săcelu, Bengeşti,

Crasna, Albeni, Muşeteşti, Baia de

Fier, Bărbăteşti, Runcu, Hurezani,

Bumbeşti-Piţic etc.


“Tudor Arghezi” (1994); Premiul

“Ion Cănăvoiu”(1997, 2000);

Premiul pentru activitatea de

cercetare a istoriei culturale a

Gorjului din partea Fundaţiei

Culturale “Nişte ţărani de la

Slătioara” (2005); Marele Premiu

pentru carte de umor de la Bistriţa-

Năsăud (2006); Marele Premiu al

Salonului Naţional de Carte

umoristică de la Vaslui (2006);

Diplome de excelenţă din partea

autorităţilor publice de la Târgu-Jiu,

Novaci, Târgu-Cărbuneşti, Baia de

Fier, Crasna etc.

Debut publicistic în primul an de

studenţie, în revista Alma Mater a

Universităţii ieşene (1970); debut

editorial cu volumul de poezie

Reportaj din secolul XX (1981).

Colaborări: Actualitatea

Gorjului, Gorjeanul, Polemika,

Brâncuşi, Terra Litua, Serile la

Brădiceni, Lumea gorjenească, După

Brâncuşi, Meridian, Portal Măiastra

etc., fiind în acelaşi timp redactor

fondator al unor reviste locale de

cultură precum: Brâncuşi, Portal

Măiastra, Revista Jiului de Sus,

Caietele ,,Elvira Godeanu”, Lada de

zestre, Terra Litua etc.;

LUCRĂRI PUBLICATE: Reportaj din secolul XX, poezii,

Galaţi, 1981; Scrisori de la mila 0,

proză scurtă, Târgu-Jiu, Editura

Fundaţiei Constantin Brâncuşi, 1996;

Amurgul cuvintelor / Litanii

împotriva fricii, poezii, Târgu-Jiu,


Brâncuşi, 1997; Singurătatea

alegătorului de cursă lungă, proză

satirică, Târgu-Jiu, Editura Centrului

Judeţean al Creaţiei Gorj, 1997; Apele

care ne-adună / Cronica satului

Bălceşti, vol. I, Târgu-Jiu, Editura

Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj,

1997; Apele care ne-adună / Cronica

satului Bălceşti, vol. II, Târgu-Jiu,

Editura Centrului Judeţean al Creaţiei

Gorj, 1999; Când zeii ca şi oamenii,

roman, Craiova, Editura Alma, 2000;

Artele spectacolului în Gorj, eseu

monografic, vol. I, Târgu-Jiu, Editura

Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj,

2002; Îmblânzirea minotaurului sau

nouă ani din viaţa unui teatru, Târgu-

Jiu, Editura Fundaţiei Constantin

Brâncuşi, 2002; Vieţile Elvirei

Godeanu (documente, cronici,

interviuri, mărturii), Târgu-Jiu,


Gorj, 2004; Zmeul de hârtie (Viaţa şi

întâmplările petrecute de dumnealui

pitarul Costache Stanciovici la

Târgu-Jiu), roman istoric, Târgu-Jiu,


Gorj, 2004; Ghidul judeţului Gorj,

2004; Municipiul Tg-Jiu, album

aniversar, 2005; Manual de istorie

alternativă, proză umoristică, 2005;

Zmeul de hârtie, roman, ediţia a 2-a

revăzută şi adăugită, 2006; Ieşirea în

lume (istoria Teatrului ,,Elvira

Godeanu”), vol. II, 2008; Dl. Teatru

et comp. Interviuri, 2008;

64

Protocoalele Consiliului Judeţean

Gorj (26 octombrie 1864 - 25

februarie 1865), 2009.

Alte activităţi: scenariu film

documentar Zidirea (istoria teatrului

în Târgu-Jiu); spectacolul Dropia

(adaptare după Paracliserul de Marin

Sorescu) - piesa se află în repertoriul

permanent al Teatrului ,,Elvira

Godeanu’’, 2002; scenariu film

documentar Târgu-Jiu - 600 (în

colaborare cu Alpha TV), 2006; Zis şi

făcut - dramatizare după volumul

Manual de istorie alternativă,

spectacol achiziţionat de Teatrul de

Nord Satu-Mare (premiera, 10

octombrie 2006), 2006; spectacolul

Ieşirea în lume - adaptare după La

lilieci şi alte scrieri de Marin Sorescu,

premieră absolută pe 16 decembrie

2006, la Teatrul Dramatic ,,Elvira

Godeanu”, 2006.

A apărut în antologii editate la

Tulcea, Constanţa, Târgu-Jiu, Cluj-

Napoca.


în volume: Ion Tarbac, Scriitori

gorjeni - file de dicţionar, 1998;

Insula Albă, Constanţa, 2004; Al.

Doru Şerban, Evenimente şi

personalităţi gorjene, 2004; Al. Doru

Şerban, Gorjul cultural, 2005; Ion

Popescu-Brădiceni, Scriitorul

transmodernist: neohermeneut şi

mân(t)uitor al cuvintelor, 2006; Al.

Doru Şerban, Autori gorjeni şi cărţile

lor, 2007; Enciclopedia

personalităţilor din România, Elveţia,

Editura Hubner, 2009, etc; în

periodice: Mircea Bârsilă, Valentin

Taşcu, Mircea Ghiţulescu, Nicolae

Diaconu, Aurel Antonie, Ioan Flora,

Horia Gârbea, Cornel Udrea, Ana

Dobre, Ioana Dinulescu, Zenovie

Cârlugea, Ion Popescu- Brădiceni,

Nicolae Dragoş ş.a.



anul 2008.

CHICET, Isidor

n. 20 octombrie 1956, satul

Şcheia, comuna A. I. Cuza, judeţul

Iaşi.

Prozator,

dramaturg,

folclorist.

Fiul lui

Dumitru Chicet şi

al Agnesei.

Şcoala

generală la Petroşani (1965-1972);

Liceul de Artă din Piteşti (1972-

1975); Universitatea Tehnică

Petroşani, secţia Preparare minereuri

neferoase (1977-1982). Doctor al

Universităţii Bucureşti cu teza Rituri

de întemeiere în ceremonialul nupţial

mehedinţean (2009).

Profesor suplinitor la Şcoala de

Muzică din Petroşani (l975-1976);

inginer prelucrare minereuri

neferoase la Flotaţia Rodna (1982-

1983); inginer şef de secţie şi

marketing la Orşova - Valea Cernei

(1983-1994); librar Humanitas la

Drobeta Turnu-Severin (1994-1997);

director la Centrul Judeţean de

Conservare şi Valorificare a Tradiţiei

şi Creaţiei Populare Mehedinţi (1997-

2002); şef de Secţie (Creaţie

Populară) la Centrul Cultural

Mehedinţi (din aprilie 2002);

inspector Teritorial CNA, pe judeţul

Mehedinţi (de la 1 iunie 2009);

redactor-şef al publicaţiei Răstimp -

revistă de cultură şi tradiţie populară a

65

judeţului Mehedinţi, pe care a

înfiinţat-o la 1 ianuarie 1998.




Clopotele dinspre ziuă (1998);


România, Filiala Craiova (9

septembrie 2000), pentru piesa de

teatru Cetatea interzisă, ediţie

bilingvă română-franceză,

Inspectoratul pentru Cultură

Mehedinţi, 1999; Premiul Uniunii


Craiova (2000); Premiul „Eminescu”

pentru literatură la Festivalul

Internaţional de poezie „Mihai

Eminescu”, ediţie a XI-a, Drobeta

Turnu-Severin, Orşova (14-15

ianuarie 2001); Premiul Uniunii


Craiova, pentru piesa de teatru A

Doua Venire, ediţie bilingvă română-

engleză (decembrie 2002); Premiul

pentru volumul Ultimul refugiu

(povestiri montane), la Festivalul

Naţional de Literatură Sensul iubirii,

ediţia a XII-a, Drobeta Turnu-Severin

(2007); Diploma de excelenţă pentru

revista Răstimp, la 10 ani de apariţie

neîntreruptă, Festivalul Naţional de

Literatură Sensul iubirii, ediţia a XII-

a, Drobeta Turnu-Severin, 2007;

Premiul „Eminescu” pentru

literatură la Festivalul Internaţional

de poezie „Mihai Eminescu”, ediţie a

XVII-a, Drobeta Turnu-Severin,

Orşova (14-15 ianuarie 2008);

Premiul „Cartea Anului” pentru

volumul Transfug la Orşova, Editura

Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2008,

la Târgul Naţional de Toamnă al

Cărţii, ediţia a IX-a, Drobeta Turnu-

Severin (7 noiembrie 2008).

Debut publicistic în Convorbiri

literare (1985); debut editorial în

volumul colectiv de proză În

căutarea timpului prezent (1989).

Colaborări: Convorbiri literare,

Orizont, Vatra, Luceafărul, Ramuri,

Contrapunct, Calende, Lumina

creştinismului, Actualitatea creştină,

Presa bună.

LUCRĂRI PUBLICATE: Măgura cu fagi, volum de povestiri,

Iaşi, Editura Junimea, 1991; Iosua,

teatru, Petroşani, Editura Fundaţiei

Culturale “I. D. Sârbu”, 1995;

Transfug la Orşova, carte-document,

Iaşi, Editura Timpul, 1996; Înmulţirea

greierilor, romanţ balcanic,

Timişoara, Editura Marineasa, 1997;

Clopotele dinspre ziuă (Căutări de

Dumnezeu), Drobeta Trunu- Severin,

Editura Prier, 1998; Cetatea interzisă,

teatru, ediţie bilingvă româno-

franceză (traducere de V. Şonea şi P.

Laillet), Drobeta Turnu- Severin,

1999 (piesa a fost reprezentată la

Teatrul Dramatic ,,I. D. Sârbu” din

Petroşani, 2000); Homo Carpaticus,

sau 7 încercări imaginare de regăsire

a fiinţei româneşti, Drobeta Turnu-

Severin, Centrul Judeţean al Creaţiei

Populare Mehedinţi, 1999; Călătorie

către Sfânta Maria, jurnal de

călătorie, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Radical, 2000; A doua Venire,

teatru, ediţie bilingvă româno-

engleză, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Radical, 2001; Ultimul

refugiu, povestiri montane, Drobeta

Turnu-Severin, Editura Prier, 2002;

Iosua, teatru, ediţie bilingvă română-

engleză (versiunea engleză Ioana

Fruntelată), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Fata de la schit,

roman, Drobeta Turnu-Severin,

66

Editura Prier, 2004; Tagma

mincinoşilor, povestiri pescăreşti,

Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier,

2006; Ultimul refugiu, povestiri

montane (ediţie definitivă), Drobeta


Nunta în Mehedinţi, Craiova,

Fundaţia Scrisul Românesc, 2010.

Traduceri: A tradus (în

colaborare) din B. Oliviero. Autorul

unei microantologii de poezie

religioasă anonimă, Floare de crin,

2003.

Studii şi comunicări ştiinţifice

în volume de etnologie: Interpreţi

din Mehedinţi, Drobeta Turnu-

Severin, C.J.C.P. Mehedinţi, 2000;

Liliac de la Ponoare (în colaborare cu

Pavel Ciobanu şi Ilie Mărţuică),

Drobeta Turnu- Severin, C.J.C.P.

Mehedinţi, 2000; Spune, spune, moş

bătrân - folclor literar din Mehedinţi,

Craiova, Editura MJM, 2003; Repere

etnologice mehedinţene, Craiova,

Editura MJM, 2006; Tezaur folcloric

„Izvoraşul”. Balade şi cântece din

Mehedinţi, folclor literar, Drobeta


Momârlanii din Valea Jiului. Album

etnografic (în colaborare cu Dumitru

Gălăţan-Jieţ), Craiova, Editura

Autograf MJM, 2008; Interferenţe

eco şi etnoculturale transfrontaliere,

România-Serbia. Album didactic (în

colaborare cu colectivul Muzeului

„Porţile de Fier”), Drobeta Turnu-

Severin, 2008; Coridorul verde al

Dunării (în colaborare cu colectivul

Muzeului „Porţile de Fier”), Drobeta

Turnu-Severin, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest. O antologie a

scriitorilor contemporani din Oltenia,

Craiova, Editura Aius, 1998; Florea



române, vol. II, (M-Z), Craiova,






române de Azi pe Mâine, vol. II, (23

august 1944 - 22 decembrie 1989),


periodice: Eugen Dorcescu, în

Orizont, nr. 11, 1985; Marian

Odangiu, în Orizont, nr. 2, 1989;

Doina Jela, în Tomis, nr. 4, 1989;

Constantin Dram, în Convorbiri

literare, nr. 11, 1996; B. Ulmu, în

Convorbiri literare, nr. 12, 1999; I.

Arieşeanu, în Orizont, nr. 6, 2001; A.

Popescu, în Ramuri, nr. 5-6, 2001;

Constantin Dram, în Convorbiri

literare, nr. 8, 2002; D. Murariu, în

Orient latin, nr. 3, 2002.



CHIFU, Gabriel

n. 22 martie 1954, Calafat.

Poet, prozator, publicist.

Fiul lui Ion Chifu şi al Angelei.

Şcoala elementară la Calafat

(1961-1968) şi

Băileşti (1968-1969);

Liceul ,,Nicolae

Bălcescu” (în

prezent Colegiul

Naţional “Carol I”)

din Craiova (1969-

1973); Facultatea de

Electronică, secţia Automatizări şi

Calculatoare, a Universităţii din

Craiova (1974-1979).

67

Inginer electronist la

Întreprinderea Electroaparataj din

Bucureşti (1979-1981); inginer la

Petroşani (1981-1982) şi Craiova (din

1982); redactor (1985-1989),

redactor-şef adjunct (1990-1991) şi

redactor-şef la Ramuri (din 1991);

secretar al Filialei din Craiova a

Uniunii Scriitorilor din România

(1990-1995; 1997 - şi în prezent);

secretar al Uniunii Scriitorilor din

România (2005-2009); vicepreşedinte

al Uniunii Scriitorilor din România

(în prezent); director adjunct la

România Literară (în prezent).

În perioada studenţiei înfiinţează

şi conduce cenaclul literar Orfeu la

Universitatea din Craiova. Membru al

Cenaclului şi grupării literare formate

în jurul revistei Ramuri din Craiova.

Membru P.E.N. Roumanien

Center (2002); membru în Comitetul

Director al Uniunii Scriitorilor din

România

Premii: Premiul I la Festivalul

Artei Studenţeşti, Iaşi (1974);

Premiul pentru poezie al revistei

Amfiteatru (1975); Premiul pentru

poezie al revistei Luceafărul (1976);

Premiul de debut al Editurii

“Eminescu” şi Premiul de debut al

Uniunii Scriitorilor, pentru volumul

Sălaş în inimă (1976); Premiul


Filiala Craiova şi Premiul C.C. al

U.T.C., pentru volumul Lamura

(1983); Premiul pentru haiku al

Comunei Literare Vârşeţ, Iugoslavia

(1987); Premiul Uniunii Scriitorilor

din România, Filiala Craiova pentru

volumul Povestea ţării latine din Est


pentru romanul Maratonul învinşilor


pentru poezie (1998).


România literară (1972); debut

editorial, cu volumul de versuri Sălaş

în inimă (1976).

Este prezent în reviste şi

antologii de poezie din Statele Unite,

Anglia, Italia, Iugoslavia.

Colaborări: România literară,

Luceafărul, Ramuri, Vatra, Viaţa

Românească, Steaua, Transilvania,

Orizont, Familia, Phonix, Apostrof,

Convorbiri literare, Tribuna,

Calende, Amfiteatru, Indiana Review

(SUA), The Poetry Miscellany (SUA)

şi alte publicaţii din străinătate în

limbile maghiară, germană, greacă şi

franceză.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Sălaş în inimă, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1976; Realul eruptiv,

versuri, Bucureşti, Editura Eminescu,

1979; O interpretare a purgatoriului,


1982; Lamura, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1983; Omul

neţărmurit, versuri, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1987; Unde se

odihnesc vulturii, roman, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1987; Valul şi

stânca, roman, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1989; Angels and

Gods, versuri, The Poetry Miscellany,

Chatanooga University, 1992;

Povestea ţării latine din Est, versuri,


Maratonul învinşilor (Addenda la o

nuvela de Kafka), roman, Bucureşti,

Editura Cartea Românească, 1997; La

marginea lui Dumnezeu, versuri,


Românească, 1998; Cartograful

puterii, roman, Bucureşti, Editura

68

Cartea Românească, 2000; Povestirile

lui Cesar Leofu, roman, Bucureşti,


Bastonul de orb, versuri, Bucureşti,


Lacătul de aur, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 2004; Visul

copilului care păşeşte pe zăpadă fără

să lase urme sau Invizibilul, descriere

amănunţită, roman / un fel de basm,

Iaşi, Editura Polirom, 2004; O sută de

poeme, Craiova, Editura Ramuri,

2006; Relatare despre moartea mea

sau Eseu despre singurătate, roman,

Iaşi, Editura Polirom, 2007;

Fragmente din năstruşnica istorie a

lumii de Gabriel Chifu trăită şi tot de

el povestită, Craiova, Editura Ramuri,

2009.

Dramatizarea romanului

Relatare despre moartea mea, a fost

pusă în scenă la Teatrul Românesc

din Voivodina (Vârşeţ). Este prezent

cu grupaje de versuri traduse în

antologii: Poeti romeni d‟oggi,

Palermo, 1989; Antologija rumunske

poezije, Novi-Sad, 1991; Young Poets

of a New Romania, Forest Books,

London, 1991 (traducere de Brenda

Walker); Scrittori del Messanggio,

ISTAR Editrice, Reggio Calabria,

1995 (antologie de Romeo

Magherescu).


verba, vol. II, Bucureşti, Editura

Albatros, 1978; Justin

Constantinescu, Ion Deaconescu,

Poeţi olteni (1944-1980). Antologie,


1982; Florea Miu, Semne, Craiova,


Gheorghe Grigurcu, Existenţa

poeziei, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1986; Constantin M.

Popa, Clasici şi contemporani, eseuri


Românesc, 1987; Ovid S.

Crohmălniceanu, în volumul Al

doilea suflu, Editura Cartea

Românească, 1989; Cornel Regman,

Nu numai despre critici, Bucureşti,

1990; Traian T. Coşovei, Pornind de

la un vers, Bucureşti, 1990;

Dicţionarul scriitorilor români /

coordonare şi revizie ştiinţifică

Mircea Zaciu, Marian Papahagi,

Aurel Sasu, Bucureşti, vol. I (A-C),

Editura Fundaţiei Culturale Române,

1995; Laurenţiu Ulici, Literatura

română contemporană. I - Promoţia

70, Bucureşti, Editura Eminescu,

1995; Sud-Vest. O antologie a


Craiova, Editura Aius, 1998; Ion

Bogdan Lefter, Scriitori români din

anii ‟80 -„90. Dicţionar bio-

bibliografic, Piteşti, Editura Paralela

45, 2000; Gabriel Dimisianu, Lumea

criticului, Bucureşti, 2000; Al.

Cistelecan, Top ten (recenzii rapide),

Cluj-Napoca, 2000; Petre Ciobanu,

Polivalenţa unui scriitor - Gabriel

Chifu, în volumul Marginalii de

critică şi istorie literară, Craiova,

Editura MJM, 2004, pp. 65-69;


române / Academia Română, vol. II

(C-D), Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2004; Aurel Sasu,

Dicţionar biografic al literaturii

române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura

Paralela 45, 2006; Medalionul literar

-structură permanentă de cultură şi

educaţie (coordonator Marian Barbu),

vol. II, Craiova, Editura Ramuri,



69


[2007]; Marian Popa, Istoria

literaturii române de Azi pe Mâine,

vol. II (23 august 1944 - 22


Semne, 2009; în periodice: Ştefan

Augustin Doinaş, Candoarea de a fi

poet, în Familia, nr. 10, 1974; G.

Dimisianu, în Luceafărul, nr. 46,

1974; Constanţa Buzea, în Amfiteatru,

nr. 2, 1975; Constanţa Buzea, Sălaş în

inimă, în Amfiteatru, nr. 11, 1976;

George Arion, Sălaş în inimă, în

Flacăra, nr. 25, 1977; Dumitru

Mureşan, Realul eruptiv, în Vatra, nr.

11, 1978; Eugen Simion, Noua

generaţie poetică, în România

Literară, nr. 51, 1979; Maria Mailat,

Realul eruptiv, în Convorbiri

Literare, nr. 11, 1979; I. Pecie, în

Ramuri, nr. 12, 1983; Laurenţiu Ulici,

Depărtare, în România Literară, nr.

49, 1983; Sever Avram, Lamura, în

România Literară, nr. 12, 1984;

Ştefan Augustin Doinaş, Drumul spre

floarea lucrurilor, în România

literară, nr. 16, 1984; Ovidiu S.

Crohmălniceanu, în Ramuri, nr. 8,

1987; Mircea Iorgulescu, Trape,

trepte, straturi, în Ramuri, nr. 8,

1987; Ion Bogdan Lefter, Cronica

oraşului F., în România literară, nr.

41, 1987; Alex Ştefănescu, în


Gabriel Dimisianu, în Ramuri, nr. 7,

1990; Laura Bişoc, Ninsorile infebile,

în Caiete Critice, nr. 2, 1990; Dan

Cristea, Un romantic încrezător, în

Luceafărul, nr. 19, 1994; Andreea

Deciu, Combinaţii riscante, în


Ştefan Borbely, Doi poeţi, nr. 10-12,

1994; Cornel Ungureanu, Addenda la

un timp al poeziei, în Ramuri, nr. 3,

1998; Gabriel Dimisianu, Oameni de

încercare, în România literară, nr. 9,

1998; Dan Cristea, în Ramuri, nr. 3,

1998; Monica Spiridon, Priveşte

înapoi cu mânie, în Luceafărul, nr. 6,

1998; Gheorghe Grigurcu, Un nou

rău al veacului, în România literară,

nr. 21, 1999; Ana-Maria Tupan, în

Luceafărul, nr. 4, 1999; Dan Cristea,

La marginea lui Dumnezeu, în

Ramuri, nr. 2, 1999; I. Moldovan, în

Familia, nr. 1, 1999; Barbu

Cioculescu, în Luceafărul, nr. 14,

2001; Daniel Cristea-Enache, în

Adevărul literar şi artistic, nr. 672,

2003; Alex Ştefănescu, în România

literară, nr. 12, 2003; Ana-Maria

Tupan, în România literară, nr. 659,

2003; Geo Vasile, în Luceafărul, nr.

1, 2003; Doris Mironescu, Romanul

"obsedantului deceniu", revisited, în

Suplimentul de cultură, nr. 5, 11-17

decembrie 2004, p. 6; Ana-Maria

Tupan, Gabriel Chifu, sau despre

natura şi foloasele poeziei, în Scrisul

Românesc, an. 2, nr. 7-8, iulie-august

2004, p. 20; Paul Aretzu, Gabriel

Chifu - 50. Cecitate şi viziune, în

Mozaicul, an. 7, nr. 10-11-12, 2004,

p. 24; Ioana Dinulescu, Un roman /

basm şi înţelesurile tragice ale

istoriei recente, în Mozaicul, an. 7, nr.

10-11-12, 2004, p. 25; Magda Bratu,

S-au acordat premiile revistei

"Ramuri", în Cuvântul Libertăţii, an.

15, nr. 4610, 13 decembrie 2004, p. 4;

Ioana Dinulescu, O remarcabilă

apariţie editorială: Cartea Ramuri, în

Mozaicul, an. 8, nr. 11-12, 2005, p.

22; Magda Bratu, Scriitorii craioveni

şi-au desemnat conducerea, în


18 martie 2005, p. 4; George Onofrei,

"Literatura tânără este punctul nostru

70

vulnerabil": [interviu] cu poetul

Gabriel Chifu, secretar al Uniunii

Scriitorilor din România, în


septembrie 2005, p. 12; Victor

Mitocaru, Gabriel Chifu. O sută de

poeme, în Ateneu, an. 44, nr. 6, iunie

2007, p. 6; Bogdan Romaniuc,

Singurătatea, ediţia 2007, în


decembrie 2007, p. 12; Mirela Giura,

Gabriel Chifu: "eu cred că un popor

care nu citeşte e în situaţia cuiva care

începe să construiască, foarte grăbit,

case fără armătură interioară":

[interviu] cu poetul Gabriel Chifu, în

Mozaicul, an. 10, nr. 8-9, septembrie-

octombrie 2007, pp. 12-13; Magda

Bratu, Scriitori români la Târgul de

Carte de la Praga, în Cuvîntul

Libertăţii, an. 18, nr. 5346, 5-6 mai

2007, p. 10; Mariana Criş, Gabriel

Chifu îşi doreşte ca scriitorii să

devină vip-uri, în Azi, an. 18, nr.

4243(352), 12 ianuarie 2007, p. 4;

Bucur Demetrian, Viaţa ca o pungă

de plastic, în Viaţa românească, an.

104, nr. 3-4, martie-aprilie 2010, pp.

114-117; Emilian Marcu, Gabriel

Chifu: Fragmente din năştruşnica

istorie a lumii de gabriel chifu trăită

şi tot de el povestită, în Convorbiri

Literare, an. 144, nr. 1(169), ianuarie

2010, p. 182.



anul 1980.

CIOBANU, Petre

n. 27 noiembrie 1939, Craiova.

Critic şi istoric literar.

Facultatea de

Filologie, Bucureşti

(1962).

Debut

publicistic în revista

Bilete de papagal

(Craiova, 1993);

debut editorial cu

volumul Marginalii de critică şi

istorie literară (2004).

Colaborări: Ramuri, Excelsior,

Ardealul literar şi artistic, Sfârşit de

mileniu, Gazeta de Sud, Cuvântul

Libertăţii, Raţiunea, Luceafărul la

Floreşti, Zum (New York).

LUCRĂRI PUBLICATE:

Marginalii de critică şi istorie

literară, Craiova, Editura MJM,

2004; Minotaurul şi floarea de crin,

Craiova, Editura Ramuri, 2006; Geo

Bogza între eseu şi reportaj, Craiova,

Editura Ramuri, 2007.


în volume: La început a fost

Cuvântul ... Antologie a Societăţii

Scriitorilor Olteni, Craiova, Editura

Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001;

Mariana Ionescu, pe coperta IV a

volumului Minotaurul şi floarea de

crin, 2006; Dumitru Augustin

Doman, pe coperta IV a volumului

Minotaurul şi floarea de crin, 2006.



anul 2007.

71

CIUPUREANU, Ionel

n. 5 septembrie 1957, comuna

Coşoveni, judeţul Dolj.

Poet.

Fiul lui Traian

Ciupureanu şi al

Vioricăi.

Şcoala generală

şi Liceul nr. 5 din

Constanţa (1977);

Facultatea de

Electrotehnică a Universităţii din

Craiova (1977-1981).

Inginer la Laboratorul de

Tehnologia Materialelor din cadrul

Întreprinderii „Electroputere”,

Craiova (1981-2004).

Premii: Premiul Editurii Scrisul

Românesc la Concursul de debut

colectiv (1988); Premiul Fundaţiei

,,Omnia” - ,,Ramuri” (1994); Premiul

pentru debut al Uniunii Scriitorilor

din România cu volumul Pacea

poetului (1995); Premiul Uniunii


volumul Fălci (2000); Premiul

Uniunii Scriitorilor, Filiala Craiova

pentru volumul Krampack (2003);

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala

Craiova (2006).


revista Ramuri (1982); debut editorial

cu un grupaj de poezii în volumul

colectiv Zboruri lirice (1988).

Colaborări: Descânt, nr. 2

(Canada, 1986), România literară,

Luceafărul, Viaţa Românească,

Poesis, Saeculum, Ramuri,

Amfiteatru, Mozaicul, Orizont,

Paradigma, Vatra, Scrisul Românesc,

Poesis International, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Pacea poetului, Craiova, Editura

Ramuri, 1994; Amos, Craiova,

Editura Spirit Românesc, 1996; Fălci,


1999; Krampack, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2002; Adormisem

şi mă gândeam, Constanţa, Editura

Pontica, 2005.


în volume: Carul cu flori, Craiova,

Editura Sitech, 1999; Ion Bogdan

Lefter, Scriitori români din anii ‟80 -

„90: dicţionar bio-bibliografic, vol.I

(A-F), Piteşti, Editura Paralela 45,





Românesc, 2003; în periodice:

Constanţa Buzea, Cartea de debut, în

Amfiteatru, nr. 9, 1988; Theodor

Codreanu, Zboruri lirice, în

Luceafărul, nr. 4, 1989; Gabriel

Chifu, Poeme, în Ramuri, nr. 3-4,

1992; Dan Cristea, Amsterdam -

Craiova în Luceafărul, nr. 25, 1994;

Nicolae Manolescu, Debut, în


Florenţa Albu, Poezia a murit -

trăiască poezia!, în Viaţa

Românească, nr. 5-6, 1995; Florea

Poenar, Pacea poetului, în Steaua, nr.

3, 1995; Ion Buzera, Insomniile

poetului, în Opinia, nr. 3, 1995;

Marian Victor Buciu, Scriitura

suverană, în Ramuri, nr. 12, 1995;

Grigore Şoitu, Fişe de lectură, în

Poesis, nr. 12, 1995; Sorin Tomuţă,

Poezia la puterea a cincea, în

Orizont, nr. 8, 1996; Vasile Baghiu,

Un poet al traumei, în Mozaicul, nr.

2-3, 1999; Marianne Iliescu, în

Observatorul cultural, nr. 21, 2000;

Octavian Soviany, Cântece de

putreziciune, în Luceafărul, nr. 14,

2000; Bucur Demetrian, Călătorii în

72

infern, în Ramuri, nr. 2, 2000;

Constantin M. Popa, Practica sinelui,

în Mozaicul, nr. 3, 2000; Ion Buzera,

Krampack, în Observator Cultural,

2002; Octavian Soviany, Adormisem

şi mă gândeam, în Vatra, 2006;

Poeme, în Ramuri, nr. 11, 2009.



anul 1996.

COANDE, Nicolae

(pseudonimul lui Nicolae

Boangiu)


Osica de Sus, judeţul Olt.

Poet, publicist.

Fiul lui Ioan Boangiu şi al

Constantinei.

Cursurile

primare şi secundare

în cadrul Liceului de

Filologie-Istorie din

Craiova; Şcoala

Postliceală de

Arpentori.

Redactor la Suplimentul de

Cultură Atelier XXI al cotidianului

Ora (1996); redactor la revista de

cultură Calende, Piteşti (1997-1999);

publicist comentator, coordonator al

paginii “Literatură, artă, mentalităţi,

atitudini” şi şef Departament

Actualitate la cotidianul Cuvântul

Libertăţii; colaborator permanent la

revistele Ramuri şi Vatra; realizator

al emisiunii Oltenia culturală la

Studioul Oltenia TV.


revistei Ramuri (1988); Premiul de

debut al Uniunii Scriitorilor din

România pentru volumul În margine

(1995); Premiul Asociaţiei

Scriitorilor din Craiova pentru

volumul Fincler (1997); Premiul

pentru poezie al Uniunii Scriitorilor

din România pentru volumul

Fundătura Homer (2002).



cu volumul În margine (1995).

Colaborări: Ramuri, România

literară, Timpul, Vatra, Convorbiri

literare, Familia, Luceafărul,

Orizont, Euphorion, Contrapunct,

Cuvântul Libertăţii ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: În

margine, Craiova, Editura Ramuri,

1995; Fincler, Craiova, Editura

Ramuri, 1997; Fundătura Homer,

Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002;

Folfa, Bucureşti, 2003; Fereastra din

acoperiş: Un anotimp în Westfalia,


2005.


în volume: Marin Mincu, Poezia

română contemporană: antologie,


Dieter Schlesak, Gefahrliche

Serpentinen rumünische Lyrik der

Gegenwart, Berlin, 1998, pp. 151-

152; Constantin M. Popa, Noaptea lui

Vincent, Craiova, 1998, pp. 122-124;

Marin Mincu, Poeticitate românească

postbelică, Constanţa, 2000, pp. 513-

515; Romulus Bucur, Iov gratuit,

Piteşti, 2000, pp. 51-53; Who‟s Who

în România, Bucureşti, Editura

Pegasus Press, 2002; Florea Firan,





Dosarul Cenaclului Euridice,

Bucureşti, 2003; Dicţionarul general

al literaturii române / Academia

73

Română, vol. II (C-D) Bucureşti,


în periodice: Dan Cristea, Nasc şi la

Craiova poeţi, în Literatorul, nr. 14,

1996; Cristina Cârstea, De la stări

toxice la stări poetice, în Convorbiri

Literare, nr. 2, 1998; Carmelia

Leonte, Măsura iubirii, CRC, nr. 8,

1998; Marius Chivu, Fundăturile

poeziei, în România Literară, nr. 32,

2002; Alexandru Cistelecan, Ultimul

homeric, în Cuvântul, 2002, pp. 9-11;

Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric,

în Convorbiri Literare, nr. 3, 2003;

Gheorghe Grigurcu, Şansa

,,biografismului”, în România

Literară, nr. 15, 2003; Daniel Cristea-

Enache, Omul din subterană, în

Adevărul Literar şi Artistic, nr. 661,

2003; Horia Gârbea, Folfa şi folia (cu

un singur deget), în Ramuri, nr. 2-3,

2004, p. 7; Luminiţa Ristea, "Celălalt

capăt", de Nicolae Coande, în


12 iunie 2006, p. 11; Cornel Mihai

Ungureanu, Nicolae Coande: Mă

consider un outsider, în Viaţa

românească, an. 101, nr. 8-9, august-

septembrie 2006, pp. 184-192; Cornel

Ungureanu, Poetul Nicolae Coande

recidivează, în Gazeta de Sud, nr.

4098, 4 august 2008, p. 6;

Magda Bratu, "Revanşa

chipurilor", de Nicolae Coande - "Un

jurnal de campanie şi unul de idei",

în Cuvântul Libertăţii, an. 20, nr.

5943, 11 mai 2009, p.11



anul 1996.

COPCEA, Florian

n. 28 iunie 1952, satul Valea

Copcii, comuna Şimian, judeţul

Mehedinţi.

Poet, prozator, critic literar,

publicist.

Fiul lui

Grigore Pupăză şi

al Siţei.

Clasele

primare în Valea

Copcii; Liceul

„Ienăchiţă

Văcărescu” din Târgovişte; Cursurile

Şcolii Americane de Management din

Republica Moldova (1992); Colegiul

Hyperion, Bucureşti (1995),

Facultatea de Drept a Universităţii de

Drept Târgu-Jiu. Doctorand în drept

la Universitatea Liberă Internaţională

din Chişinău, Republica Moldova.

Publicist, redactor la Agenţia

Naţională de Presă AGERPRES.

Directorul Editurii Lumina, din

Drobeta Turnu-Severin; preşedintele

Fundaţiei Culturale Lumina;

vicepreşedinte al Societăţii

Scriitorilor Danubieni.


Profesionişti din România; membru al

Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova (1994); membru al

Societăţii Scriitorilor Danubieni;

membru al "Cercului Honoris Causa

- Lumina", Pancevo, Serbia; membru

al Societăţii Culturale Tibiscus din

Serbia.


Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova (1992, 1993, 1994); Premiul


(1996); Distincţia de aur "Lumina"

(14-15 decembrie 2007), Novi Sad,

Serbia.

74


ziarul Zori Noi (Suceava) (1970);

debut editorial cu volumul de proză

scurtă Iarna de acum un veac (1984).

Colaborări: Lumina, Forum,

Amfitrion, Gând Românesc, Climate

literare, Libertatea, Lumina,

Românii, Vorba noastră, Tibiscus din

Serbia etc.

A colaborat, timp de peste 40 de

ani la publicaţii din ţară şi străinătate.

Multe din cărţile sale au fost premiate

cu ocazia unor evenimente culturale

desfăşurate în România, Rusia,

Serbia, Macedonia, Ucraina, Franţa,

Anglia şi Republica Moldova.

LUCRĂRI PUBLICATE: Iarna de acum un veac, 1984; Drumul

bărbaţilor, reportaje, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1985; Natură albă

cu Elisabeth, Timişoara, Editura

Facla, 1987; Viaţa cea de toate zilele,


Mereu în inima ţării (colectiv), 1988;

Livada cu statui, 1990; Inorogul de

lut, Drobeta Turnu-Severin, Editura

Lumina, 1993; Muşcătura câinelui de

pază, 1993; Te sărut, iubita mea,

Drobeta Turnu-Severin, Editura

Lumina, 1994; Risc îmi iau revanşa,

1995; Pe viaţă, pe moarte, 1996; A

vie, a mort, 1996; Poeme, 1996; Mag

în labirint, 1997; Dictatura dincolo

de dictatură, 1998; Cealaltă moarte,

1998; In hoc signo vicent, 1998; Na

zivot, na smrt Aleksandra, 1999;

Ultimul Abel, 1999; Poeme, 2000;

Eminescu în şapte ipostaze, 2000;

Tudor Vladimirescu, martir al

redeşteptării naţionale româneşti,

2001; Scurtă istorie a poeziei

româneşti din Voivodina, 2002; 13

poeme, 2002; Cele mai frumoase

poezii, 2002; Biserica din Fântânile

Negre, monografie, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Lumina, 2002;

Demiurgii, 2002; 1/2, 2003;

Însingurarea zeilor, 2003; Noua

tentativă de imitare a nemuririi,

2004; Panorama poeziei

contemporane basarabene, 2005; Dor

de Eminescu (antologie), 2005;

Poemele cititorului în stele, 2006;

Scriitori mehedinţeni în peisajul


2006; Însingurarea zeilor (ediţia a 2-

a), 2006; Eseu despre poezie, 2006;

Turnul, 2006; Biserica românilor din

Serbia de sud – est, 2007;

Istoriografia românilor din Serbia de

nord – est, 2008; Reacţii în lanţ,

2008; Arhietipurile poeziei, 2009;

Istoriografia românilor din Serbia de

nord – est (ediţia a 2-a), 2009; Timoc.

Dicţionar de evenimente, vol. I, 2009;

Retezarea (p)omului în cuvânt, 2009;

Metamorfoze, 2010; Timoc. Dicţionar

de evenimente, 2010.

Ediţii îngrijite: Ioan Viorel

Boldureanu, Povestiri de la marginea

câmpiei, Timişoara, Editura Facla,

1984 (ediţie îngrijită de ...)


Valeriu Stancu, Adrian Dinu

Rachieru, Constanţa Bărboi, Ion

Rotaru, Gheorghe Tomozei, Mihai

Cimpoi, Tudor Nedelcea.



anul 2005.

75

COŞOVEANU, Gabriel

n. 16 octombrie 1963, Craiova.

Critic literar, eseist, publicist.

Fiul lui Gheorghe Coşoveanu şi

al Ioanei.

Şcoala

generală în Craiova;

Liceul

,,Electroputere”,

secţia Electronică,

din Craiova (1978-


Filologie, secţia română-engleză,


1986). Doctor în filologie,

specialitatea stilistică-poetică, cu o

teză despre poezia română

contemporană (1996). Stagiu de

documentare la Robarts Library,

University of Toronto, Canada

(aprilie-mai 2002); stagiu de

documentare la Firestone Library,

Princeton University, Statele Unite

ale Americii (aprilie-mai 2004).


preuniversitar, la liceele industriale

nr. 2 şi nr. 5 din Drobeta Turnu-

Severin (1986-1989); Colegiul

Naţional ,,Carol I”, Craiova (1991-

1995). Cadru asociat la Universitatea

din Craiova (din 1990); asistent

universitar (1995); lector universitar

(1997); conferenţiar universitar,

Facultatea de Litere, Universitatea

Craiova (din 2001); redactor asociat

al revistei Ramuri; redactor-şef

adjunct al revistei Mozaicul; secretar

general de redacţie al revistei Scrisul

Românesc; redactor-şef la Editura

Scrisul Românesc (1998-2000);

secretar general de redacţie al

Analelor Universităţii din Craiova,

Seria Ştiinţe Filologice, Literatura

română şi universală.

Membru al Asociaţiei de

Literatură Generală şi Comparată din

România; membru al Societăţii de

Ştiinţe Filologice; membru al

Consiliului Profesoral de la Facultatea

de Litere, Universitatea din Craiova;

membru al Senatului Universităţii din

Craiova; membru în Comitetul

director al Filialei Craiova a Uniunii

Scriitorilor;


pentru critică şi istorie literară al


Filiala Craiova pentru volumul O

generaţie pierdută? (1999); Premiul

pentru cronică literară al revistei

Ramuri (1999); Premiul pentru

activitate literară susţinută acordat de

Consiliul Local al Municipiului

Craiova (1999); Premiul pentru

critică şi istorie literară al Uniunii


volumul Vocile canonului (2000);

Diploma de Onoare acordată de

Editura Scrisul Românesc (2002);



volumul Libertăţile escortei critice

(2003); Premiul ,,Şerban Cioculescu”

pentru critică literară al revistei

Scrisul Românesc (2004); Premiul

revistei “Ramuri” pentru critică

literară (2005).

Debut publicistic, cu un articol

despre Emil Cioran, în revista Ramuri

(1992); debut editorial cu volumul O

generaţie pierdută? (1999).


Luceafărul, Observator Cultural,

Paradigma, Mozaicul, Vatra, Analele


Ştiinte Filologice ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: O

generaţie pierdută?, Craiova, Editura

76

Scrisul Românesc, 1999; Vocile

canonului, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2000; Strategii de lectură,


2001; Libertăţile escortei critice,


2003; Literatura şi „pretenţia de

adevăr”. Pornind de la Gadamer,


2005.


de literatură română veche,

premodernă şi modernă, Craiova,

Reprografia Universităţii, 2000.


în volume: Who‟s Who în România,

Bucureşti, Editura Pegasus Press,





Românesc, 2003; Medalionul literar.


educaţie, vol. II (coordonator Marian

Barbu), Craiova, Editura Ramuri,




[2007]; în periodice: Eugen Negrici,

Irina Mavrodin, Livius Ciocârlie,

Florin Mihăilescu, Constantin M.

Popa, Daniel Cristea Enache.


din România – Filiala Craiova.

CUCIUREANU, Sonia

n. 20 martie 1941, comuna

Vişina Nouă, judeţul Olt.

Eseist.

Fiica lui Ioan

Iordache şi a

Gheorghiţei.

Studii

gimnaziale şi

liceale: Liceul nr. 3

“Elena Cuza”,

Craiova (1952-1959); Facultatea de

Filologie, Universitatea “Al. I. Cuza”,

Iaşi, specialitatea limba şi literatura

franceză - limba şi literatura română

(1960-1965). Specializare în Franţa,

Paris, în vederea elaborării tezei de

doctorat (1 octombrie 1973 - 1 martie

1974); specializare în limba bulgară

(Sofia, Bulgaria) (1-31 august 1990).

Doctor al Universităţii “Al.I. Cuza”,

Iaşi cu teza de doctorat, specialitatea

literatura franceză, cu tema La

condition féminine dans le roman de

François Mauriac (1978). Teza a fost

publicată în volum sub titlul

Romancierul şi eroinele sale,

Craiova, Editura Scrisul Românesc

(1995).

Profesor de limba franceză,

Liceul Gura Humor (1 septembrie

1965 - 14 februarie 1967); preparator

la Catedra de Limba şi literatura

franceză, Facultatea de Filologie,

Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (15

februarie 1967 - 1 octombrie 1967);

preparator şi asistent universitar la

Catedra de Limbi moderne,

Facultatea de Filologie, Universitatea

din Craiova (1967-1975); lector

universitar la Catedra de Limbi

moderne, Facultatea de Filologie,


1990); conferenţiar universitar la

77

Catedra de Limba şi literatura

franceză, Facultatea de Litere,


2005); profesor universitar la Catedra

de Limba şi literatura franceză,


Craiova (2005-2006).

Membru al Societăţii de Ştiinţe

Filologice, filiala Craiova; membru al

Asociaţiei Internaţionale “Les Amis

de François Mauriac”; membru în

Comitetul consultativ de redactare a

volumului Cahiers de François

Mauriac; redactor al volumului


seria Langues et littératures romanes,

an. I, vol. I, Craiova, Editura

Universitaria, 1997; membru în

comitetul de redactare a volumului

L‟approche poïétique / poétique,


2000; preşedinte al filialei Craiova a

Asociaţiei Femeilor cu Diplomă

Univesitară (1991-2003).

Premii: Diplôme d‟excellence

pentru întreaga activitate profesională

şi ştiinţifică desfăşurată la Catedra de

Limba şi literatura franceză,


Craiova, cu ocazia Zilelor

Francofoniei desfăşurate la Craiova

(23 martie 2010).

Debut publicistic cu studiul

Pierre Albouy şi problema miturilor

în Ramuri nr. 4, p. 19 (1970); debut

editorial cu volumul Romancierul şi

eroinele sale (1995).


Luceafărul, Limba română, România

literară, Viaţa românească.

LUCRĂRI PUBLICATE: volume apărute în reprografie:

Contribuţii la istoria mişcării cultural

- literare din Oltenia de la începuturi

până azi (în colaborare), Craiova,


1980; Le roman français au XIX-e

siècle, Craiova, Reprografia

Universităţii din Craiova, 1983; Le

théâtre français au XIX-e siècle (în

colaborare), Craiova, Reprografia

Universităţii din Craiova, 1995;

volume publicate în edituri: Romancierul şi eroinele sale. Studiu

asupra condiţiei feminine în romanul

lui François Mauriac, Craiova,


Orientări în critica literară franceză

a secolului XX, Craiova, Editura

Universitaria, 1999; Le roman

français au XIX-e siècle, Craiova,


Personnages du roman français,


Eseuri, Craiova, Editura Sitech, 2001;

Mentalités religieuses dans la

littérature française, Craiova, Editura


Articole publicate în volume

colective: în ţară: Spectacolul

oratoric la Caragiale, în volumul In

memoriam Emilia Rodica Iordache,

Craiova, Editura Universitaria, 1999,

pp. 45-47; L‟ambiguïté du message

dans Atala de Chateaubriand, în

volumul Approche poïétique /

poétique, nr. 1, Craiova, Editura


Mitologia alchimistă şi poietica

imaginii, în volumul Aspecte ale

mitului, Craiova, Editura

Universitaria, 2001, pp. 142-147; Le

portrait robot de l‟aliéné dans Les

Choses de Georges Pérec, în volumul

Approche poïétique / poétique, nr. 2,

Craiova, Editura Universitaria, 2001,

pp. 106-111; François Mauriac et

l‟imaginaire communiste, în volumul

78

Symbolon, Imaginarul Politic,


Le livre qui ne sera jamais écrit ..., în

volumul Approche poïétique /

poétique, Craiova, Editura

Universitaria, 2002, pp. 126-134; în

străinătate: La perception temporelle

dans Genitrix de François Mauriac,

în Cahiers François Mauriac, nr. 16,

Paris, Editura Grasset & Fasquelle,

1989, pp. 103-110; François Mauriac

devant le communisme, în volumul

Mauriac entre la droite et la gauche,

Paris, Klincksieck, 1995, pp. 265-273

(membru în comitetul consultativ de

redacţie); Le désert de l‟amour et la

vocation de l‟échec passionnel, în

volumul François Mauriac et

l‟observation des passions, Paris,

L’Harmattan, 1996, pp. 121-127;

L‟artiste et la politique, în volumul

Mauriac et la polémique, Paris,

L’Harmattan, 2001, pp. 121-127.

Comunicări publicate în

volum: în ţară: Aspecte ale condiţiei

feminine la François Mauriac,

Simpozionul naţional de literatură

universală şi comparată, Craiova, în

volumul Cercetări de literatură

universală şi comparată, Reprografia

Universităţii din Craiova, 1975, pp.

105-113; Analiza de text, metodă

activă în predarea literaturii

franceze, Simpozionul consacrat

perfecţionării procesului de

învăţămâmt, Craiova, 1975, în

volumul Perfecţionarea procesului de

învăţământ, Reprografia Universităţii

Craiova, 1975, pp. 138-145; L‟hiver

qui vient de Jules Laforgue - model

de analiză arhetipală, Simpozionul

consacrat perfecţionării procesului de

învăţământ, în volumul

Perfecţionarea procesului de


din Craiova, 1976, pp. 55-60;

Modalităţi de predare a

simbolismului fonetic, Simpozionul


învăţământ, în volumul

Perfecţionarea procesului de


din Craiova, 1977, pp. 110-115;

Modalităţi de predare a nepertinenţei

în poezia simbolistă, Simpozionul


învăţământ, în volumul Comunicările

sesiunii ştiinţifice, Reprografia

Universităţii Craiova, 1980, pp. 90-

93; în străinătate: François Mauriac

devant le communisme, Paris,

Sorbona, mai 1994, în volumul

Mauriac entre la droite et la gauche,

Paris, Klincksieck, 1995, pp. 265-

273; Le désert de l‟amour et la

vocation de l‟échec passionnel, Paris,

Sorbona, 1995, în volumul François

Mauriac et l‟observation des

passions, Paris, L’Harmattan, 1996;

L‟artiste et la politique, Paris,

Sorbona, 2000, în volumul Mauriac

et la polémique, Paris, L’Harmattan,

2001.

Traduceri: Mariana Şora,

Diogene sub acoperişurile Parisului,

în Ramuri, nr. 2, 1991, pp. 7, 15;

Mihai Şora, Marginalia

heideggeriană, în Ramuri, nr. 5, 6,

1991, pp. 10-11; Alain Badiou,

Filosofie şi poezie: în punctul

inomabilului, în Ramuri, nr. 7-8,

2002, pp. 34-35; André Séailles, Cum

a asasinat Sartre romanul francez, în

România literară, nr. 10, 12-18

martie 2003, p. 29; Raymonde A.

Bulger, Dumitru Ţepeneag şi

postmodernitatea, în Ramuri, nr. 3-4,

2003, pp. 20-21; André Séailles,

79

Thérèse Desqueyroux et Bébé Donge:

Arsenic şi vechi familii, în Ramuri, nr.

2-3, 2004, p. 32.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Camelia Manolescu - Le

rouge dans Salammbô de Flaubert,

une approche thématique, Craiova,

Editura Aius, 2006; Camelia

Manolescu - Histoire de la littérature

française du XIX-e siècle, Craiova,

Editura Aius, 2007; Florea Firan -

Presa craioveană, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2007; în

periodice: Cornelia Cârstea -

François Mauriac şi existenţa

feminină, în Ramuri, nr. 7-8-9, 1995;

Ion Lascu, Personajul românesc din

perspectivă istorică, în Ramuri, nr.

1(1015), 2001, pp. 12,13; Ioan Lascu

- Eseuri de Sonia Cuciureanu, în

Ramuri, nr. 11, 2001.



anul 2007.

80

D

DĂNCIULESCU-LEONTE, Sina

(semnează Eufrosina Leonte)


Ciupercenii Vechi, judeţul Dolj.

Poet.

Fiica lui Virgil Dănciulescu şi a

Elenei.

Şcoala

elementară la

Băbeni (1942-

1946), Râmnicu-

Vâlcea (1946-

1947) şi Craiova

(1947-1948);

Liceul teoretic din Bistriţa, Vâlcea

(1948-1949) şi Liceul ,,Elena

Doamna” din Craiova (1949-1952);

cursurile secţiei de pian a Şcolii

Populare de Artă (1952); Facultatea

de Limba şi Literatura Română a

Universităţii din Bucureşti (1957).

Doctor în filologie cu teza Poetica

minulesciană (1985).


română la Rojişte, Dolj (1957-1958);

metodistă la Casa Regională a

Creaţiei Populare din Craiova (1958-

1960); asistent universitar la Institutul

Pedagogic (1960-1966) şi la

Facultatea de Filologie a Universităţii

din Craiova (1966-1987).

Premii: Premiul Asociaţiei

Scriitorilor din Craiova (1982).

Debut publicistic cu un grupaj de

versuri în revista Steaua (1957);

debut editorial cu volumul de versuri

Ploaie în aprilie (1964).

Colaborări: Steaua, Luceafărul,

Scrisul bănăţean, Viaţa Românească,

Iaşul literar, România literară,

Ramuri, Analele Universităţii din

Craiova etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Ploaie în aprilie, versuri, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1964; Horă

de mână, versuri, Bucureşti, Editura

de Stat pentru literatură, 1968; Sub

umbrela mea roz, versuri, Craiova,


Zilele una cu alta, versuri, Craiova,


Cum, versuri, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1984; Poetica

minulesciană. Interpretări critice,


1986; Zilele una cu alta, versuri

(ediţie definitivă, cu o postfaţă de

Constantin M. Popa), Craiova,

81

Editura Aius, Editura Scrisul

Românesc, 2002; Umbra iepurelui,


2005; Umbra iepurelui (ediţia a 2-a

revăzută şi adăugită), Craiova,


În volume colective: Sub semnul

revoluţiei (1959); Caiete de poezie

(1964); Patos contemporan (1965);

Împlinire (1966); Continuitate

(1970); 46 scriitori în dialog cu

judeţul Dolj (1977); Ramuri - volum

jubiliar (1980); Almanahul Ramuri

(1983).


în volume: Alexandru Piru, Poezia

românească contemporană 1950-

1975, vol. II, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1975; Florea Firan, De la

Macedonski la Arghezi, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1975; 46

de scriitori în dialog cu judeţul Dolj,

Craiova, Uniunea Scriitorilor din

Republica Socialistă România, 1977;

Marian Popa, Dicţionar de literatură

română contemporană, Bucureşti,

Editura Albatros, 1977; Nicolae Pop,

Perimetrul sentimental, Craiova,


Literatura română contemporană,

vol. I, Poezia, Bucureşti, Editura

Academiei R.S.R., 1980; Constantin

M. Popa, Replay, Bucureşti, Editura

Litera, 1980; Justin Constantinescu,

Ion Deaconescu, Poeţi olteni (1944-

1980). Antologie, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1982; Florea



române, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1986; Dicţionarul

scriitorilor români / coordonare şi

revizie ştiinţifică Mircea Zaciu,

Marian Papahagi, Aurel Sasu,

Bucureşti, vol. II (D-L), Editura


Sud-Vest. O antologie a scriitorilor

contemporani din Oltenia, Craiova,

Editura Aius, 1998; Dicţionarul


Academia Română, vol. II (C-D),



Dicţionarul biografic al literaturii


Paralela 45, 2006; Marian Popa,


Mâine, vol. I, II, Bucureşti, Editura

Semne, 2009; în periodice: Dumitru

Micu, Semne noi de lirism, în Gazeta

literară, nr. 36, 1957; Dumitru Micu,

în Gazeta literară, nr. 36, 1964; Zoe

Dumitrescu-Buşulenga, Profil: Sina

Dănciulescu, în Luceafărul, nr. 4,

1964; Veronica Porumbacu, Ploaie în

aprilie, în România liberă, nr. 6150,

1964; Ion Nerej, Ploaie în aprilie, în

Luceafărul, nr. 925, 1964; Constantin

Cubleşan, …Sina Dănciulescu,

,,Ploaie în aprilie”, în Tribuna, nr.

14, 1964; Mihai Drăgan, Ploaie în

aprilie, în Iaşul Literar, nr. 10, 1964;

Mircea Tomuş, Ploaie în aprilie, în

Steaua, nr. 7, 1964; Şerban Foarţă,

Ploaie în aprilie, în Orizont, nr. 6,

1964; Nicolae Manolescu, Cinci poeţi

în colecţia ,,Luceafărul”, în

Contemporanul, nr. 25, 1964;

Dumitru Micu, Horă de mînă, în

Gazeta Literară, nr. 35, 1968; Mihai

Pelin, Sina Dănciulescu: "Horă de

mână", în Ramuri, an. 5, nr. 9(51), 15

septembrie 1968, pp. 8-9; Jana

Morărescu, Horă de mână, în Înainte,

nr. 9042, 1968; Constantin M. Popa,

Sub umbrela mea roz, în Ramuri, nr.

9, 1973; Alexandru Piru, Din lirica

feminină, în Ramuri, nr. 7, 1975;

82

Ileana Morărescu, în Caiete critice,

nr. 8-9, 1995; Dan Lupescu, Sihăstrie,


2912-2913, 2-3 octombrie 1999, p. 1;

Florea Miu, Sina Dănciulescu:

"Debutul meu era o abatere, deşi nu

singulară ...", în Ramuri, nr. 2,

februarie 2000, p. 7; Roxana Ghiţă,

Suavul desengano al zilelor una cu

alta, în Ramuri, nr. 7-8, 2002, p. 4;

Magda Bratu, Poeta Sina

Dănciulescu, la 68 de ani, în Cuvîntul


octombrie 2002, p. 4; Gheorghe

Grigurcu, Impresionism liric, în

România Literară, nr. 4, 2004.



DĂNIŞOR, Gheorghe

n. 15 martie 1945, satul Padea,

comuna Drănic, judeţul Dolj.

Eseist.

Şcoala elementară în satul Padea

(1952-1959); Liceul


din Craiova (1959-


Drept, Universitatea

,,Al. I. Cuza” din Iaşi

(1967-1972). Doctor

în Drept al

Universităţii din Bucureşti, cu

lucrarea Filosofia dreptului la Hegel

(2001).

Lector la Facultatea de Drept

„Nicolae Titulescu" din cadrul

Universităţii din Craiova, disciplina

de Teorie Generală a Dreptului şi

Filosofia dreptului (1996-2001);

conferenţiar la Facultatea de Drept

„Nicolae Titulescu" din cadrul

Universităţii din Craiova, disciplina

de Teoria Generală a Dreptului şi

Filosofia dreptului (2001-2004);

profesor universitar, Facultatea de

Drept şi Ştiinţe Administrative din

cadrul Universităţii din Craiova (din

2004); Cercetător principal I la

Institutul Academiei Române „C. S.

Nicolaescu Plopşor", Craiova (din

2003).

Secretar al Biroului Executiv al

Consiliului Popular Segarcea (1973-

1990); avocat în cadrul Baroului de

Avocaţi Dolj (din 1990); director al

Biroului de Avocaţi Segarcea (1998-

2001).

Membru fondator la Centrului de

Cercetări Juridice Fundamentale, aflat

sub patronajul Academiei Române

(din 2006); membru al Asociaţiei

Internaţionale de Filosofia Dreptului

şi Filosofie Socială


pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Craiova, pentru

volumul Filosofia dreptului la Hegel

(2001); Premiul Uniunii Juriştilor din

România, pentru volumul Filosofia

dreptului. Marile curente (2002);

Premiul Academiei Române, pentru

volumul Filosofia dreptului. Marile

curente (2004); Premiul Academiei

Române, pentru volumul Drept civil.

Teoria actelor juridice cu titlul

gratuit (2007); Diploma de Excelenţă

acordată de Cenaclul Literar Artistic

Electroputere Craiova (2006).


Transilvania din Sibiu, cu articolul

Absolutul ca identitate logică în

filosofia lui Hegel (1979); debut

editorial cu volumul Metafizica

devenirii (1992).

Colaborări: Transilvania,

Ramuri, Revista de filosofie, Revista

83

de Drept Public, Revista de Ştiinţe

Juridice, Revue Roumaine ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Metafizica devenirii, Bucureşti,

Editura Ştiinţifică, 1992; Metafizica

prezenţei, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1998; Teoria generală a

dreptului (în colaborare), Bucureşti,

Editura Ştiinţifică, 1999; Filosofia

dreptului la Hegel, Craiova, Editura

Ramuri, 2001; Teoria generală a

dreptului. Curs pentru facultăţile de

ştiinţe economice, Craiova, Editura

Themis, 2001; Drept. Manual pentru

elevii de clasa a X-a (în colaborare),

Craiova, Editura Themis, 2001;

Filosofia dreptului: Marile curente

(în colaborare), Bucureşti, Editura All

Beck, 2002; Filosofia dreptului,


Drept civil. Ideea curgerii timpului şi

consecinţele ei juridice, Bucureşti,

Editura All Beck, 2002; Drept civil.

Idei producătoare de efecte juridice

(în colaborare), Bucureşti, Editura

All Beck, 2002; Drept civil.

Succesiunile (în colaborare),

Bucureşti, Editura All Beck, 2003;

Drept civil. Contractele speciale (în

colaborare), Bucureşti, Editura All

Beck, 2004; Ad honorem Ion Dogaru

(în colaborare), Bucureşti, Editura

All Beck, 2005; Teoria generală a

dreptului (în colaborare), Bucureşti,

Editura C.H. Beck, 2006; Metafizica

libertăţii, Piteşti, Editura Paralela 45,

2006; Libertatea la Hegel, Craiova,

Editura Universitaria, 2006; Timpul şi

legea penală (în colaborare),

Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2007;

Teoria generală a dreptului. Curs

pentru Facultatea de Sociologie,

Craiova, Editura Universitaria, 2008.

Manifestări ştiinţifice în

volumele cărora i-au fost publicate

studii: Simpozionul Naţional Kant,

Universitatea din Craiova, 6-7

noiembrie 2004; Festivalul

Internaţional “Lucian Blaga”, Cluj

Napoca, 2005; Colocviul - “Martin

Heidegger”, Universitatea Craiova,

2006; Colocviul Internaţional

Administraţia publică în spaţiul

European. Prezent şi perspectivă,

2006.


în volume: Florea Firan, Profiluri şi




Românesc, 2003; în periodice:

Florea Miu, în Cuvântul libertăţii, 1

mai 1993, p. 3; Ştefan Marinescu, în

Cuvântul libertăţii, 2 noiembrie 1993,

p. 3; Florea Miu, în Ramuri, nr. 7-8,

august 1999, p. 26; Gheorghe

Vlăduţescu, în Ramuri, nr. 10(1000),

octombrie 1999, p. 14; Marian Buşe,

Actualitatea filosofiei hegeliene, în

Ramuri, nr. 5-6(1019-1020), 2001, p.

21; Florea Miu, Gheorghe Dănişor -

interviu, în Ramuri, nr. 11 (1025),

2001, p. 14; Profil: Gheorghe

Dănişor, în Ramuri, nr. 11, noiembrie

2001, p. 14; Ion Dodu Bălan, în

Palatul de Justiţie, nr. 9, 2002; Mihai

Constantinescu, în Revista de drept

public; Vladimir Osiac, în Analele

Olteniei, nr. 2, 2003; Ion Dulvac, în

Ramuri, nr. 1, 2007; Ştefan

Vlăduţescu, în Contemporanul, nr.

12-13, 2007; Mircea Moisa, în

Ramuri, nr. 1, 2007; Ion Dogaru, în

Anuarul Institutului Academiei

Române "C. S. Nicolăescu Plopşor",

Craiova; Viorel Piuitu, în Revista

română de filosofia dreptului şi

84

filosofie socială, nr. 5, 2007, p. 162;

Ion Munteanu, Gheorghe Dănişor sau

efortul filosofiei de a lăsa Fiinţa să se

vadă, în Scrisul Românesc, an. 5, nr.

5-6, iunie-iulie 2007, p. 24.



DEACONESCU, Ion

n. 7 martie 1947, comuna Târgu

Logreşti, judeţul Gorj.

Poet, prozator, eseist,

traducător. Fiul lui Marin Deaconescu şi al

Auricăi.

Şcoala

elementară în

comuna natală

(1954-1961); Liceul

,,Tudor Arghezi” din

Craiova (1961-


Filologie a Institutului Pedagogic din

Craiova (1965-1968); licenţiat al

Facultăţii de Limbă şi Literatură

Română a Universităţii din Bucureşti

(1968-1972). Doctor în filologie,

Facultatea de Limbi şi Literaturi

Străine, Universitatea din Bucureşti,

cu teza Proza română şi iugoslavă

contemporană în context european

(1983); Facultatea de Drept,

Universitatea Europeană Drăgan,

Lugoj (1992-1997).

Profesor la şcoli

generale din Mărgăriteşti (1968),

Pieleşti (1969), Răcari (1969-1970),

Şcoala generală nr. 7, Craiova (1970),

Işalniţa (1970-1972), Grupul Şcolar

nr. 5 din Craiova (1972-1977);

asistent universitar la Facultatea de

Litere a Universităţii din Craiova

(1977-1991); lector universitar (1992-

1994), conferenţiar universitar la

Facultatea de Drept, Universitatea din

Craiova (1994-1997) şi profesor

universitar la Facultatea de Drept,


2002); profesor invitat, Universitatea

din Malta (2000); profesor universitar

Facultatea de Istorie, Filosofie,

Geografie, Universitatea din Craiova;

director al Editurii Europa (din 1991);

lector de limba, cultura şi civilizaţia

română la Universităţile din Skopje,

Novi Sad şi Belgrad (1984-1989).

Secretar general al Revistei de Ştiinţe

Juridice, editată de Facultatea de

Drept, Universitatea din Craiova

(1996-2002); redactor-şef adjunct al

publicaţiei Revista de Ştiinţe Politice

/ Revue des Sciences Politiques,

Craiova, Editura Universitaria (din

2004); redactor-şef al Caietelor

Academiei Internaţionale „Mihai

Eminescu”, Craiova, Editura Europa

(din 2006); director al publicaţiei

PRO EST. Revistă de analiză a

politicii internaţionale est-europene,

Craiova, Editura Europa (din 2007);

preşedinte al Academiei

Internaţionale “Mihai Eminescu”.

Membru al Asociaţiei Ziariştilor din

România (1996); membru al

International Association of

Romanian Writers and Artists

(S.U.A.); membru în Consiliul de

Cercetare şi Avizare al Institutului

American al Biografiilor (2003);

membru al Comitetului Institutului

American al Biografiilor (2004);

membru al Congresului Mondial al

Poeţilor.

Premii şi distincţii: Profesor

emerit al Universităţii din Craiova,

1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Craiova (1997,

85

1998); Premiul Editurii Libertatea,

din Novi Sad, “pentru cercetarea

literaturii române din Iugoslavia”

(1997); Premiul „V. G. Paleolog”,

„pentru promovarea în România a

valorilor spiritualităţii româneşti din

sudul Dunării”, acordat de Ministrul

Culturii şi Cultelor (2001); Laureat al

Festivalului Internaţional de poezie

„Mihai Eminescu” (2002); Premiul

European „Ragusa - Un ponte per

l‟Europa”, Citta de Ragusa -

Assessorato alla Cultura, Centro

Servizi Culturale, Associazione

Culturale Sikania (2003); Premiul

„Marin Sorescu”, acordat de Editura

Scrisul Românesc, Craiova (2004);

Diploma de excelenţă „Alma Mater

Iassyensis”, acordată de Institutul

Naţional pentru Societatea şi Cultura

Română (2004), inclus în The

Contemporary Who‟s Who, 2003;

Medalia de Aur a Revistei Lumina,

acordat de Casa de Presă şi Editură

„Libertatea”, Panciova (2007).

Debut publicistic cu poezia

Pastel, în ziarul Înainte din Craiova

(1968); debut editorial cu ciclul de

versuri Aparat de fotografiat sufletul,

în volumul colectiv Unsprezece poeţi

(1981).

Colaborări: Ramuri, Steaua,

Tribuna, Convorbiri literare,

Manuscriptum, Secolul 20, Orizont,

Lumina, Macedonia Review, Kulturen

Jivot (Iugoslavia), Nouvelle Europe

(Luxembrug), Balcanica (Italia), Il

Mument (Malta).

LUCRĂRI LITERARE: Aparat de fotografiat sufletul, în

volumul colectiv Unsprezece poeţi,

Iaşi, 1981; Poeţi olteni (1944-1980):

Antologie, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1982 (în colaborare);

Strigătul memoriei, poeme (în

macedoniană), Skopje, 1985; Vasul

de brumă, versuri, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1985; Cric vo

secavanieto, Skopje, Editura

Machedonska Reviia, 1985;

Eternitatea clipei, versuri, Craiova,


Mască pentru voce, poeme (în sârbo-

croată), Cetinje, 1987; Poezie şi

epocă, eseuri, Novi Sad, 1988; Poezie

şi umanitate, eseu, Novi Sad, 1989;

Gramatica întâmplării, versuri,

Craiova, 1991; Etoile de veille,

Luxembourg, Euroeditor, 1993; Zero

dinamic, Craiova, 1994; Retorica

oglinzii, versuri, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1995; Nulta

brzina: Predgovor Pascal Gilevschi,

Scopie, Spectar Pres, 1995;

Ademenirea, roman, Craiova, 1995;

George Bacovia sau Monologul pe

mai multe voci, eseu, Iaşi, Institutul

European, 1996; Grădina din pustiu,

versuri, Craiova, Editura Europa,

1997; Roua întunericului, versuri,

Craiova, 1997; Emil Cioran sau

mântuirea prin negare, Craiova,

Editura Europa, 1998; Dacă m-aş fi

aruncat în Sena, interviuri (cu Emil

Cioran), Craiova, Editura Europa,

2000; Arheologia lecturii, [Craiova],

Editura Europa, 2000; Sărbătoarea

pierderii, versuri, Bucureşti, 2001;

Poeme, Drobeta Turnu- Severin,

2001; Mărturisiri recuperate,

interviuri, Craiova, Editura Europa,

2001; Melancolia oglinzii, jurnal,

Craiova, 2002; Interferenţe critice,


2003; Antologia poeziei româneşti din

Serbia, Craiova, Panceva, Libertatea,

Europa, 2003; Antologia poeziei

europene contemporane, Craiova,

86

Fundaţia Scrisul Românesc, 2006;

Nada, Craiova, Editura Europa, 2007;

Antologie de texte alese despre

retorică, [s.l.], Editura Europa, [s.a.].


Introducere în retorica juridică (în

colaborare cu T. Sâmbrian), Craiova,

1992; Retorica: Introducere în

oratoria greacă şi latină, [Craiova],

Editura Europa, 1996; Retorică,

Craiova, 1998; Retorica generală,

Craiova, Editura Europa, 2004;

Teoria relaţiilor internaţionale,

Craiova, Editura Europa, Editura

Sitech, 2005; Cultură politică şi

Democraţie (coordonator Ion

Deaconescu şi Aurel Piţurcă),

Panciova, Casa de Presă şi Editură

Libertatea, 2005; Discurs şi limbaj

politic, Craiova, Editura Europa,

2007; Power and globalization,

Skopje-Paris, Spektar Press, 2007;

Introducere în relaţiile internaţionale,

Craiova, Editura Sitech, 2007.

Ediţii îngrijite: Cărticica de

poezie (postfaţă de …), Craiova,

Editura Europa, 1996; Emil Cioran,

Pseudopoeme, Craiova, 1999;

Corolar (ediţie îngrijită de …),

Craiova, Editura Europa, 2000;

Slavco Almăjan, Somnul oglinzii:

Poeme (ediţie îngrijită de …),


2003; Slavco Almăjan, Spirala de

piatră, Craiova, 2003; Fragmente zur

geschichte der rumänen = Fragmente

din istoria românilor (ediţie

anastatică îngrijită de…), Craiova,

Editura Europa, Editura Universitaria,

2006; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-

lea), Poezii: Opera poetică completă

(traducere de Elena Pîrvu; ediţie

îngrijită de …), Craiova, Editura

Europa, 2006; Aurel Rău, Ion

Deaconescu, Antologia poeziei

europene contemporane (prefaţă de

…), Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2006; Fănuş Neagu:

[caiete] (caiet îngrijit), Craiova,

Editura Europa, [s.a.]; Mihai

Eminescu: [caiete] (îngrijirea

caietului nr. 1), Craiova, Editura

Europa, Editura Universitaria, [s.a.].

Traduceri: Ačo Şopov,

Naşterea cuvântului, poezii (selecţie,

prefaţă şi note de Tr. Nica), Cluj-

Napoca, 1981; Poezie şi umanitate,

antologie (introducere şi traducere de

Alexandru Căprariu şi ……, cuvânt

înainte de M. Matevski), Cluj-

Napoca, 1986; Petre Bakovski,

Poeme, Craiova, 1989; Sreten

Perovici, Moara de vise, poeme,

Craiova, 1989; Boris Vişinski,

Curcubeul, roman (prefaţă de …),

Bucureşti, 1989; Florica Ştefan,

Experienţa nonpoetică, Novi Sad,

1990; George Astaloş, Robespière,

Drobeta Turnu-Severin, 1991;

Mimmo Morina, Morettimo, Craiova,

2000; Oliver Friggieri, Ritual în

amurg, Craiova, 2001; Casimiro de

Brito, Caligrafii, Craiova, 2001;

Eugenio de Andrade, Ruinele

amintirii, Craiova, 2001; Karol

Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii,

Craiova, 2001.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, Profiluri şi




1986; Dicţionarul scriitorilor români

/ coordonare şi revizie ştiinţifică


Aurel Sasu, Bucureşti, vol. II (D-L),


1998; Dicţionarul general al

87

literaturii române / Academia

Română, vol. II (C-D), Bucureşti,


Petre Ciobanu, Un „muzeu” al

poetului, în volumul Marginalii de


Editura MJM, 2004, pp. 134-137;




Medalionul literar. Structură


vol. II (coordonator Marian Barbu),





periodice: C. Livescu, în Cronica, nr.

19, 1982; George Muntean, Aparat de

fotografiat sufletul, în România

literară, nr. 17, 1982; Darie

Novăceanu, Doi poeţi iugoslavi, în

România literară, nr. 18, 1982; Blaje

Koneski, Spre zilele copilăriei, în


Ovidiu Ghidirmic, Poeţi olteni, în

Înainte, 6 februarie 1983; Adrian

Iliecscu, Poeţi olteni, în România

liberă, 11 februarie 1983; Şerban

Cioculescu, Poeţi olteni, în România

literară, nr. 10, 1983; Artur Silvestri,

Sinteze provizorii, în Săptămâna,

1984; Ovidiu Ghidirmic, în

Convorbiri literare, nr. 10, 1985; Al.

Raicu, în Ramuri, nr. 8, 1985; M.

Moga, în Luceafărul, nr. 46, 1991;

Dan Orian, în Ramuri, nr. 9-10, 1992;

I. Tănăsescu, în Steaua, nr. 4-5, 1995;

Al. Lungu, Poet polivalent, în Argos

(Bonn), nr. 15, 1997; Alexandru

Pintescu, Labirintul oglinzii, în

Poesis, nr. 3-4, 1997; Florea Miu, în

Ramuri, nr. 5-6, 1998; Mădălin

Roşioru, Dacă m-aş fi aruncat în

Sena, în Tomis, nr. 11, 2000; A.

Stavilă, în Convorbiri literare, nr. 1,

octombrie 2000; C. Ţîrlea, în

Contemporanul, nr. 6, 2001; Marian

Barbu, în Contemporanul, nr. 46,

2002; Constantin Cub1eşan,

Caligrafii ,,Caligrafului”, 2002;

Poetul Ion Deaconescu - premiat

pentru contribuţia sa literară la

promovarea culturii europene, în

Gazeta de Sud, nr. 2505, 27 mai

2003, p. 4; Dan Ionescu, Oglinzi

paralele, în Scrisul Românesc, an. 8,

serie nouă, nr. 3(79), martie 2010,

p.13.



anul 1991.

DEMETRIAN, Bucur

n. 22 iunie 1951, Craiova.

Poet, critic literar.

Fiul lui Petre Demetrian şi al

Mariei-Viorica.

Şcoala generală

nr. 12 din Craiova

(1958-1966); Liceul

“Nicolae Bălcescu”

(Colegiul Naţional

“Carol I”) din

Craiova (1966-1970);

Facultatea de Filologie, secţia

română-franceză, Universitatea din

Craiova, (1970-1974).


română la Şcoala generală din Islaz,

judeţul Teleorman (1974-1978);

profesor la Şcoala generală din

Gângiova, judeţul Dolj (1978-1979);

profesor la Şcoala generală nr. 19 din

Craiova (1979-1987); profesor la

Şcoala generală nr. 2 “Traian” din

Craiova (din 1987 până în prezent).

88

Redactor asociat la revista

Ramuri.


revistei Ramuri (1986); Premiul


Filiala Craiova pentru volumul de

versuri Confesiuni (1993); Premiul


Filiala Craiova pentru volumele de

versuri Himera de hârtie (1996) şi

Deodată căderea (2000); Premiul

Concursului de Poezie “Poeţii

oraşului Craiova” (1997).


Ospăţ livresc în revista Ramuri

(1972); debut editorial cu ciclul de

versuri Locuinţa poetului în antologia

lirică Cadran solar (1986).

Colaborări: Ramuri, Luceafărul,

Convorbiri literare, Vatra, Familia,

Euphorion, Poesis etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Locuinţa poetului, în volumul colectiv

de poezie Cadran solar, Craiova,


Confesiuni, Craiova, Editura Ramuri,

1993; Himera de hârtie, Craiova,

Editura Avrămeanca, 1996; Catedrala

şi firul de iarbă, Craiova, Editura

Ramuri, 1997; Sud-Vest: O antologie a

scriitorilor contemporani din Oltenia

(antologie coordonată de …), Craiova,

Editura Aius, 1998; Deodată căderea,

Craiova, 2000; Aşezarea pe cruce,

Craiova, Editura Ramuri, 2004; Bărbaţi

în faţa oglinzii, Craiova, Editura

Ramuri, 2008.

Ediţii îngrijite: Dorin

Teodorescu, Popasuri critice (ediţie

îngrijită şi argument de …), Craiova,


REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a


(antologie coordonată de Bucur

Demetrian, Ioan Lascu, Constantin

M. Popa), Craiova, Editura Aius,

1998; Constantin M. Popa, Noaptea

lui Vincent, 1998; Florea Firan,

Profiluri şi structuri litarare.










Paralela 45, 2006; Marian Popa,


Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22


Semne, 2009; în periodice:

Constantin Sorescu, Cadranul

mediocrităţii. Excepţiile, în SLAST,

nr. 31, 1986; Ovidiu Ghidirmic,

Cadran solar, în Înainte, 21 iunie

1986; Nicolae Diaconu, Şcoala

craioveană, în Ramuri, nr. 4, 1987;

Florea Miu, Confesiuni, în Cuvântul

Libertăţii, nr. 247, 1993; Marius

Ghica, Himera de hârtie, în Ramuri,

nr. 8-9, 1993; Marian Barbu, Himera

de hârtie, în Cuvântul Libertăţii, nr.

268, 1996; Nicolae Coande, Himera

de hârtie, în Orient latin, nr. 12,

1997; Nicolae Prelipceanu, Poeţii

oraşului Craiova, în România Liberă,

31 ianuarie 1998; Ioan Moldovan,

Poeţi craioveni, în Familia, nr. 1,

1998; Gabriel Coşoveanu, Ode

închinate crepuscularului, în Ramuri,

nr. 3, 1998; Gabriel Chifu, Un poet al

imploziei, în Ramuri, nr. 9, 2000;

Nicolae Coande, Palma cu degete

egale, în Ramuri, nr. 9, 2000; Ioan

Lascu, Suferinţele maturului solitar,

89

în Ramuri, nr. 9, 2000; Dan Cristea,

Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 5-6, 2001;

Geo Vasile, Descrierea infernului, în

România literară, nr. 19, 2005; Dan

Cristea, Doi poeţi adevăraţi, în

Luceafărul, nr. 40-41, 2008; Gabriel

Chifu, O schiţă de portret, în

Luceafărul, nr. 17, 2009; Paul Aretzu,

Poeme dintr-o expoziţie, în Ramuri,

nr. 3, 2009.



anul 1994.

DIACONU, Ion Şt.

n. 21 iulie 1951, comuna

Portăreşti, judeţul Dolj.

Poet, prozator.

Şcoala generală în comuna

Giurgiţa, judeţul

Dolj; Liceul ,,Fraţii

Buzeşti” din

Craiova (1966-

1970); Facultatea

de Drept,

Universitatea din

Bucureşti (1970-1974). Doctorand al

Universităţii din Bucureşti (în 1981),

eliminat în acelaşi an, ca urmare a

unui articol-pamflet, publicat în ziarul

Înainte din Craiova.

Consilier juridic în Craiova

(1974-1983); arbitru de stat (judecător

economic) pentru fosta regiune

Oltenia (1983-1986); avocat în Baroul

Avocaţilor din Dolj (din 1986).

Membru fondator şi secretar al

Societăţii Scriitorilor Olteni.

Premii: Premiul pentru debut al

Academiei Internaţionale ,,Mihai

Eminescu”, pentru volumul Ca un

blestem, iubirea (1996).

Debut publicistic în Ramuri, cu un

articol despre George Călinescu (1968);

debut editorial în volumul colectiv

Independenţă şi progres (1978).

Colaborări: Tinereţe, Viaţa

Studenţească, Ramuri, Convorbiri

Literare, Contemporanul, SLAST,

Oltul, Palatul de Justiţie, Scrisul

Românesc, Studii şi Cercetări

Juridice, Revista Română de Drept,

Magazin Istoric, Arca lui Noe, Bilete

de Papagal, Museum, Momente,

Apostrof, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Ca

un blestem, iubirea, versuri, Craiova,

Editura Vlad & Vlad, 1996;

Hyperboreea, poeme, Craiova,

Editura Dionysos, 1998; Inorog în

Apocalipsă, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2002.


în volume: „Au plecat olteni la

coasă”…: culegere de literatură

satirico-umoristică a creatorilor din

Oltenia, Craiova, Editura Centrul

Judeţean de Îndrumare a Creaţiei

Populare şi a Mişcării Artistice de

Masă Dolj, 1979; Justiţie şi boemă

craioveană, 1998; Muzele în instanţă,





Românesc, 2003; Marian Barbu,

Dicţionar biografic al membrilor

Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,

Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,

2003; Marian Barbu, Trăind printre

cărţi, vol. III, Craiova, Editura Sitech,

2004; Medalionul literar. Structură



Craiova, Editura Ramuri, 2006; Mihai

Marcu, Istoria controversată a

90

literaturii române. 1945-2005,

Craiova, Editura Socrate, [2007]; în

periodice: Ioanid Romanescu, Ion M.

Negreanu, Marian Barbu, Mihai

Duţescu, Ioana Dinulescu, Bucur

Demetrian, Florea Firan.



anul 2000.

DINULESCU, Ioana

n. 3 iulie 1950, Craiova, judeţul

Dolj.

Poet.

Fiica lui Dumitru Dinulescu şi a

Elenei.

Şcoala generală

şi Liceul de Filologie

- Istorie din Craiova

(1969); Facultatea de

Limba şi Literatura

Română, secţia

română-franceză, a


1973).

Profesor la Balş (1973-1975);

redactor la revista Ramuri (1975-

1980) şi la Studioul Teritorial de

Radio Craiova (1980-1985); profesor

la Casa Pionierilor din Craiova (1985-

1989); realizator de programe

culturale la Radio ,,Oltenia” Craiova

(din 1989).

Membră fondatoare a Asociaţiei

Scriitorilor Profesionişti din România

(ASPRO); membră a Asociaţiei

Internaţionale a Criticilor de Teatru -

secţia română (1997); membră a

Consiliului artistic al Teatrului

Naţional „Marin Sorescu” din

Craiova, Convenţia Teatrală

Europeană.

Premii: Premiul revistei Tribuna

(1979); Premiul pentru poezie al

revistei Luceafărul (1980); Premiul

pentru poezie al revistei Tribuna al

Festivalul Naţional „Laudă-se omul şi

ţara” (Sighetul-Marmaţiei, 1981);

Premiul pentru poezie al Uniunii


Craiova pentru volumul Cortina în

faţa mării (1995); Premiul Uniunii



poezie al Uniunii Scriitorilor din


volumul Sufletul, această ficţiune


Festivalului Naţional de Literatură

„Sensul iubirii”, pentru volumul

Oraşul lui Heidegger, Craiova,

Editura Ramuri (2003); Premiul

pentru Literatură „Petre Pandrea” al

revistei Mozaicul (2003); Premiul

pentru poezie al revistei Ramuri




Dumnezeu pe acoperiş (2005);

Premiul pentru poezie al Festivalului

Naţional de Literatură „Sensul iubirii”

(Drobeta Turnu-Severin, 2007);

Premiul Cartea anului al Uniunii


Craiova pentru volumul de versuri

Poeme de pe malul stâng (2007);

Premiul „Eminescu” al Festivalului

Internaţional de poezie „Mihai

Eminescu” (Drobeta Turnu-Severin,

2008).

Debut publicistic cu poezii în

revista Ramuri, Craiova (1971); debut

editorial cu volumul de versuri

Călătorii de recunoaştere (1982).


România literară, Luceafărul, Viaţa

91

Românească, Cronica, Tribuna,

Steaua, Orizont, Convorbiri Literare,

Vatra, Mozaicul, etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Călătorii de recunoaştere, versuri,


1982; Legea şi Visul, versuri,


Eu şi Lumina, versuri, Craiova,


Cortina în faţa mării, versuri,

Craiova, Editura Cugetarea, 1994;

Steaua lui Ion, versuri, Craiova,

Editura MJM, 1999; Sufletul, această

ficţiune, versuri, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1999; Oraşul lui

Heidegger, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 2002; Poeme, versuri,

Drobeta Turnu-Severin, Colecţia

Caligraf, 2002; Dumnezeu pe

acoperiş, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 2004; Poeme de pe malul

stâng, versuri, Craiova, Editura Aius,

2007.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Romanian Poets, Yowa

City, 1977; Florea Firan, Profiluri şi







Dicţionarul scriitorilor români, vol.

II (D-L), Bucureşti, Editura Fundaţiei

Culturale Române, 1998; Constantin

M. Popa, Noaptea lui Vincent,





Aurel Sasu, vol. II (D-L), Bucureşti,


1998; Ion Bogdan Lefter, Scriitori

români din anii ‟80 -„90. Dicţionar

bio-bibliografic, vol. I (A-F), Piteşti,

Editura Paralela 45, 2000; Geo

Vasile, Poezia română între milenii.

Dicţionar de autori, Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 2002; Dicţionarul


Academia Română, vol. II (C-D),





Paralela 45, 2006; Mihai Marcu,



Socrate, [2007]; Marian Popa, Istoria


vol. II (23 august 1944 - 22


Semne, 2009; în periodice: Marin

Sorescu, Ioana Dinulescu, în Ramuri,

nr. 6, 1975; Mircea Florin Şandru, Un

poet al sensibilităţii citadine, în

Ramuri, nr. 3, 1976; Petru Poantă, în

Tribuna, nr. 35, 1982; Laurenţiu

Ulici, Rece şi cald, în România

literară, nr. 41, 1982; Eugen Simion,

Lecţia de melancolie, în România

literară, nr. 49, 1982; Constanţa

Buzea, în Amfiteatru, nr. 10, 1982;

Daniel Dimitriu, în Convorbiri

literare, nr. 10, 1982; Voicu Bugariu,

Mizând pe sinceritate, în Luceafărul,

nr. 15, 1983; Constantin M. Popa,

Călătorii de recunoaştere, în Ramuri,

nr. 1, 1983; Victor Marina, Călătorii

de recunoaştere, în Argeş, nr. 4,


contemporani, Craiova, 1987;

Nicolae Manolescu, în România

literară, nr. 15, 1988; Bucur

Demetrian, în Ramuri, nr. 3, 1989;

Al. Cistelecan, în Luceafărul, nr. 14,

1996; Mircea Bârsilă, Ioana

92

Dinulescu sau proba dedublării, în

Calende, nr. 3-4, 1997; Geo Vasile, în

România literară, nr. 33, 1999; A.

Alui Gheorghe, în Convorbiri

literare, nr. 5, 2000; Bucur

Demetrian, în Ramuri, nr. 5, 2000; N.

Oprea, în Ziua literară, nr. 16, 2003;

Bucur Demetrian, Oraşul lui

Heidegger, în Ramuri, nr. 2, 2003, p.

5; Gheorghe Grigurcu, în România

literară, nr. 38, 2003; Geo Vasile, în

Contemporanul, nr. 5, 2003; Tudor

Negoescu, Luciditatea poeziei, în

Lamura, an. 3, nr. 18-19-20, aprilie-

mai-iunie 2003, p. 17; Amalia Voicu,

Poetizez lumea, deci exist..., în

Poezia, nr. 1(27), 2004; Horia

Dulvac, Un Dumnezeu colocvial, în

Mozaicul, an. 8, nr. 1-2, ianuarie -

februarie 2005, p. 20; Emilian Marcu,

Vitrina cărţilor, Dumnezeu pe

acoperiş, în Convorbiri literare, nr.

2(122), 2006; Gabriela Gheorghişor,

Poeme autumnale, în Mozaicul, an.

11, nr. 3, martie 2008, p. 11.



anul 1990.

DINUŢ, Titu


Siseşti, judeţu1 Mehedinţi.

Poet, prozator.

Fiul lui Ion

Dinuţ şi al Tudorei.

Clasele primare,

gimnaziul şi liceul în

localitatea natală

(1962-1970);

Institutul Pedagogic

de 3 ani din Timişoara, Facultatea de

Filologie (1975) şi Universitatea

Timişoara, Facultatea de Filologie

(1979).


română la Liceul Teoretic „Gheorghe

Ionescu-Şişeşti” din comuna Şişeşti,

judeţul Mehedinţi.


Reprezentanţei Mehedinţi a Uniunii

Scriitorilor din România, Drobeta

Turnu-Severin, pentru volumul de

versuri Poteca din pendul (2002);

Premiul Festivalului Internaţional de

poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a XI-

a, Drobeta Turnu-Severin, pentru

romanul Fiul luminii (2002); Premiul

Festivalului Internaţional de poezie

„Mihai Eminescu”, ediţia a XII-a,

Orşova (2003); Premiul „Pamfil

Şeicaru” al Festivalului Internaţional

de poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a

XIII-a, Drobeta Turnu-Severin,

pentru volumul de versuri Lăcrimaşii

(2004); Premiul Festivalului naţional

„Sensul iubirii”, ediţia a IX-a,

Drobeta Turnu-Severin, pentru

romanul Comoara lui Tudor (2004);

Diploma de Excelenţă a Fundaţiei

culturale „La noi, acasă”, ediţia a X-a,

Târgovişte (2005); Premiul

Festivalului Naţional „Sensul

iubirii”, ediţia a X-a, Drobeta Turnu-

Severin, pentru volumul de versuri

Estacada (2005); Premiul

Festivalului Internaţional de Poezie

„Mihai Eminescu”, ediţia a XV-a,

Orşova, pentru romanul Castelanii

(2006); Premiul Festivalului Naţional

de literatură „Sensul iubirii”, ediţia a

XI-a, Drobeta Turnu-Severin, pentru

romanul Castelanii (2006); Diploma

de Excelenţă şi Premiul ziarului

„Datina”, Drobeta Turnu-Severin

(2007); Premiul „Eminescu” al

Festivalului Internaţional de Poezie

93

„Drumuri de spice”, ediţia a XV-a,

Uzdin - Serbia (2008); Premiul literar

„Romulus Cojocaru” al Fundaţiei

Culturale „Paul Tudor”, Drobeta

Turnu-Severin (2008); Distincţie

specială din partea Societăţii literar -

artistice „Tibiscus”, Uzdin - Serbia

(2009); Premiul pentru poezie

decernat de „Societatea Scriitorilor

Danubieni”, Drobeta Turnu-Severin

(2009).

Debut editorial cu trei povestiri

în volumul antologic Ştafeta

Fanteziei, Bucureşti, Editura

Tineretului (1968).

Colaborări: Luceafărul,

Orizont, Familia, Ramuri, Argeş,

Climate literare, Floare de latinitate

(Serbia-Uzdin), România Pitorească,

Datina, Ardealul literar şi artistic,

Lumină lină (New-York),

Intercultural, Tibiscus, Cetatea

Creştină, Focus-Vest, Vorba Noastră

(Serbia-Zaiecear), Autograf M.J.M.,

Jurnalul Naţional; în publicaţiile

mehedinţene: Caligraf, Răstimp,

Paradigma XXI, Vitralii, Amfitrion,

Şcoala Mehedinţiului, Apollodor,

Terra Grifonis, Datina, Cafeneaua

Politică şi Literară, Plaiuri

mehedinţene, Obiectiv mehedinţean,

Drobeta, Cultură şi Credinţă,

Nădejdea, Cuget Românesc, Gazeta

de Orşova, Ţara Mehedinţiului,

Forum dunărean, Informaţia de

Severin, Mehedinţeanul ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Comandirul, povestiri istorice,


Capcanele, roman, Bucureşti, Editura

Albatros, 1984; Comoara lui Tudor,


Editura Prier, 1998; Cât ai bate din

amnar, maxime şi aforisme, Drobeta


Fiul luminii, roman, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Decebal, 2001;

Lăcrimaşii, versuri, Craiova, Editura

M.J.M., 2002; Năpârci albastre,

aforisme, Craiova, Editura M.J.M.,

2002; Poteca din pendul, versuri,


Decebal, 2002; Şişeşti, repere

monografice, Craiova, Editura

M.J.M., 2003; Urciorul din Şişeşti,

versuri, Craiova, Editura M.J.M.,

2004; Estacada, versuri, Craiova,

Editura M.J.M., 2005; Castelanii,

roman, Craiova, Editura M.J.M.,

2006; Viaţa sărind la gâtul

întâmplării, versuri, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 2007; Cronica

şcolii din Şişeşti, vol. I, Craiova,

Editura M.J.M., 2007; Baiadera şi

arlechinul, versuri, Craiova, Editura

M.J.M., 2007; Coliba cu vampire,


2008; Cronica şcolii din Şişeşti,

monografie, vol. II, Craiova, Editura

M.J.M., 2008; Dalbul de pribeag,


2009.

Volume colective: Ştafeta

fanteziei, Bucureşti, Editura

Tineretului, 1968; Mehedinţiul literar

şi artistic, Drobeta Turnu-Severin,

1982.


în volume: Dumitru Dem Ionaşcu,

Secunda Zero - 2000, Deva, Editura

Călăuza, 2000, p. 44; Mircea

Sântimbreanu, pe coperta IV a

volumului Fiul luminii, 2001;

Constantin Toni-Dârţu, Personalităţi

române şi faptele lor, 1950-2000, vol.

III, Iaşi, Editura Pan-Europe, 2002, p.

81; Dicţionarul Enciclopedic al

judeţului Mehedinţi (coordonatori

94

Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta

Turnu-Severin, Editura Prier, 2003, p.

143; Victor Rusu, Vârstele lutului,

Drobeta Turnu-Severin, Biblioteca

„I.G. Bibicescu”, 2003; Florea Firan,

Profiluri şi structuri literare, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 2003, p.

387; Constantin Cubleşan, De la

tradiţie la postmodernism, Drobeta

Turnu-Severin, Editura Decebal,

2005, pp. 87-90; Florian Copcea,

Scriitorii mehedinţeni în peisajul



Lumina, 2006, pp. 8, 24; Virgiliu

Tătaru, Dicţionarul personalităţilor

mehedinţene, Craiova, Editura

M.J.M., 2006, p. 260; Aurel Sassu,


române, Bucureşti, Editura Paralela

45, 2006, p. 497; Constantin

Cubleşan, Pasiunea lecturii, Cluj-

Napoca, Editura Napoca Star, 2008,

p. 91; Mihai Cimpoi, Critice, vol.

VIII, Titu Dinuţ: Peisaje sufleteşti

neoromantice, Craiova, Fundaţia


în periodice: Gelu Bucur,

Comandirul, în Viitorul, 4 august

1981; Alexandru Condeescu, Scriitori

olteni, în Luceafărul, 3 septembrie

1983; Victor Rusu, Capcanele, în

Orizont, 26 octombrie 1984; Gelu

Negrea, Capcanele, în Viitorul, 18

septembrie 1984; Cronicar, Dans în

foişor, în Săptămâna culturală a

capitalei, 21 septembrie 1984; Ion

Partenie, Comoara lui Tudor, în

Datina, 2 martie 1999; Emil Albişor,

Duhul lui Tudor, în Datina literară şi

artistică, 9 martie 1999; Simion

Bărbulescu, Un optzecist necanonic,

în Luceafărul, 2 februarie 1999;

Dumitru Dem. Ionaşcu, Comoara lui

Tudor, în Radical, 10 martie 1999;

Emil Albişor, Viaţa între iască şi

amnar, în Datina literară şi artistică,

27 ianuarie 2000; Ion Conac, Titu

Dinuţ sau apa vie din cuvinte, în

Datina, 28 iunie 2000; Constantin

Juan, Dominoul Fiului lui

Nostradamus, în Amfitrion,

decembrie 2001; Ileana Roman,

Preliminarii, în Amfitrion, Drobeta

Turnu-Severin, iunie 2001;

Constantin Juan, Dominoul Fiului lui

Nostradamus, în Obiectiv

mehedinţean, 24-30 octombrie 2001;

Constantin Niţuică, Drumul poetului,

în Datina, 5 octombrie 2002;

Constantin Stana, Fiul luminii, în

Caligraf, 7 februarie 2002; Liana

Fari, Comoara lui Tudor, în Ardealul

literar şi artistic, nr. 3-4, 2002; Marin

Ciorciog, Delegarea instanţelor

narative, în Datina, 4 aprilie 2002;

Marin Ciorciog, Delegarea

instanţelor narative, în Datina

literară şi artistică, 30 mai 2002; Ion

Şerban Drincea, Fiul luminii, în

Radical, 7 februarie 2002; Constantin

Niţuică, Drumul poetului, în Datina,

25 octombrie 2002; Constantin

Cubleşan, Năpârci albastre, în

Caligraf, nr. 22, 2002; Dan Taloi,

Năpârci albastre, în Datina, 6

decembrie 2002; Simina Giuroiu,

Năpârci albastre, în Datina, 17

septembrie 2002; Emil Albişor, Titu

Dinuţ - timp şi reverberaţie, în Datina

literară şi artistică, 15 august 2002;

Constantin Cubleşan, Discursul

parabolic, în Caligraf, nr. XV, 2002;

Mircea Goia, Se spune că deştepţii

produc, iar proştii se reproduc, în

Obiectiv mehedinţean, 14-20 mai

2003; Constantin Niţuică, Zestrea de

lumină (I-II), în Datina, 17-18 iulie

95

2003; Ion Stângă, Şişeşti, repere

monografice, în Obiectiv

mehedinţean, 14-20 ianuarie 2003;

Ion Stângă, Şişeşti, repere

monografice, în Drobeta, nr. XIII,

2003; Virgiliu Tătaru, Şişeşti, repere

monografice, în Datina, 5 decembrie

2003; Cornel Boteanu, Şişeşti. Repere

monografice. Carte de referinţă

închinată unui sat mehedinţean, în

Răstimp, nr. 2(28), 2004; Theodor

Damian, Lăcrimaşii, în Lumină lină,

New-York, nr. 2, 2004; Virgiliu

Tătaru, Urciorul din Şişeşti, în

Datina, 3-4 iulie 2004; Simina

Giuroiu, Urciorul din Şişeşti închegat

în cuvinte ce cuprind între ele cer,

pământ şi pe noi înşine, în Datina, 19

mai 2004; Isidor Chicet, Lutul acesta

este dăruit de Dumnezeu, în Răstimp,

nr. 2(28), 2004; Virgiliu Tătaru, Titu

Dinuţ: Estacada (I-II), în Datina, 21-

22 martie 2005; Eugen Măicăneanu,

Mehedinţiul în trei poeţi: Mirea,

Dinuţ, Albişor, în Caligraf, nr. 54,

2005; Eugen Măicăneanu, Titu Dinuţ

sau poezia la originile ei, în Obiectiv

mehedinţean, 20-26 iulie 2005;

Constantin Cubleşan, Estacada (Titu

Dinuţ), în Caligraf, nr. 52(iunie),

2005; Dumitru Augustin-Doman,

Poezie de o anumită prospeţime, în

Argeş, august 2006; Florian Andriţa,

Profesorul Titu Dinuţ, din nou în

librării, în Datina, 4 aprilie 2006;

Virgiliu Tătaru, Titu Dinuţ: Castelanii

(I-II), în Datina, 15-16 aprilie 2006;

C. Dumitru, Titu Dinuţ - Castelanii, în

Obiectiv mehedinţean, 19 aprilie 2006;

Cronicar, Cărţile cetăţii, în Cetatea

Creştină, 5 mai 2006; Sorin Vidan,

Castelanii lui Titu Dinuţ, în Datina, 12

aprilie 2006; Sorin Vidan, Castelanii,

în Vitralii, nr. 1-2, 2006; Valeria

Manta-Tăicuţu, Poveştile Omului

Negru, în Luceafărul, nr. 23, 14 iunie

2006; Constantin Cubleşan, Castelanii

(Titu Dinuţ), în Caligraf, nr. 62, 2006;

Dumitru Augustin-Doman, Revoluţie

la Castelani şi străveche Românie, în

Argeş, nr. 12, 2006; M.C. Călina, Noi

apariţii editoriale, în Datina, 2 mai

2007; Virgiliu Tătaru, Viaţa sărind la

gâtul întâmplării, în Datina, 23 mai

2007; Emanuel Zarma, Titu Dinuţ sau

viaţa cu întâmplările sale, în Obiectiv

mehedinţean, 16-22 mai 2007; Viorel

Pârligras, Titu Dinuţ: Viaţa sărind la

gâtul întâmplării, în Autograf M.J.M.,

aprilie-iunie 2007; Theodor Damian,

Sunetul verbului, în Lumină Lină,

New-York, iulie-septembrie 2007;

Constantin Cubleşan, Întoarcerea la

sat, în Caligraf, august 2007; Nicolae

Jinga, Istorie de suflet, în Gazeta de

Orşova, 23-29 decembrie 2007; Victor

Rusu, Titu Dinuţ sau Viaţa sărind la

gâtul întâmplării, în Informaţia de

Severin, 5 octombrie 2007, p. 1;

Virgiliu Tătaru, Baiadera şi

Arlechinul, în Datina, 25 octombrie

2007; Victor Rusu, Titu Dinuţ:

Baiadera şi Arlechinul, în Informaţia

de Severin, 11 ianuarie 2008; Jean

Băileşteanu, Titu Dinuţ, Coliba cu

vampiri, în Autograf M.J.M., Craiova,

nr. 4-5-6, 2008; M. C. Călina, Titu

Dinuţ, Coliba cu vampiri, în Datina, 4

septembrie 2008; Virgiliu Tătaru,

Cronica Şcolii din Şişeşti, în Datina,

16 ianuarie 2008; Cornel Boteanu,

Monografia Şişeşti, în Tăt Banatu-i

fruncea, nr. 63, 2008; Virgiliu Tătaru,

Cronica Şcolii din Şişeşti (II), în

Datina, 18-21 aprilie 2008; Virgiliu

Tătaru, Titu Dinuţ - Coliba cu vampiri,

în Datina, 14 aprilie 2009; M. C.

Călina, Titu Dinuţ - Coliba cu vampiri,

96

în Datina, 4 aprilie 2009; Viorica

Stăvaru, Golgota unui tată, în

Mehedinţeanul, Drobeta Turnu-

Severin, 14-20 decembrie 2009;

Dumitru Augustin Doman, Titu Dinuţ

- Coliba cu vampiri, în Argeş, nr.

1(331), 2010, p. 13; Vasile Morar,

Deodată s-au stins luminile-n oraş, în

Graiul Maramureşului, 13 februarie

2010, p. 6.



anul 2001.

DRINCEA, Ion Şerban


Drincea, comuna Punghina, judeţul

Mehedinţi.

Publicist,

prozator.

Fiul lui Marin

Drincea şi al Anei.

Clasele

gimnaziale în

comuna Punghina;

Liceul „Traian” din Drobeta Turnu-

Severin; Facultatea de Ziaristică din

Bucureşti.

Secretar de redacţie şi reporter la

ziarul Porţile de Fier, ce a apărut pe

şantierul de construcţii al

Hidrocentralei „Porţile de Fier I”;

redactor principal la ziarul Viitorul

din Drobeta Turnu-Severin; redactor

principal la ziarul Datina din Drobeta

Turnu-Severin; secretar de redacţie la

ziarul Gorjeanul din Târgu-Jiu;

redactor şef la ziarul Radical din

Drobeta Turnu-Severin; director la

revista de cultură Caligraf din

Drobeta Turnu-Severin.

Membru al Societăţii Scriitorilor

Danubieni din anul 2008.


Reprezentanţei Mehedinţi a Uniunii

Scriitorilor din România pentru

volumul Războiul civililor cu îngerii;

Premiul „Eminescu” pentru literatură

al Festivalului Internaţional de Poezie

„Mihai Eminescu”, Drobeta Turnu-

Severin (2002, 2006, 2007); Premiul


„Sensul iubirii” pentru volumul

Secretul cifrului; Diploma de

Excelenţă „Nichita Stănescu” a

revistei Lamura pentru volumul

Versus; Diploma de Excelenţă a

Fundaţiei Culturale „Terra Grifonis”

pentru promovarea literaturii în

revista Caligraf.



editorial cu volumul de poezie Poarta

luminilor (1971).

Colaborări: Ramuri, Orizont,

Luceafărul, Tribuna, Contemporanul,

Flacăra, Amfiteatru, Danubius,

Reflex, Amfitrion ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Poarta Luminilor, poezie, Drobeta

Turnu-Severin, Casa de Creaţie

Mehedinţi, 1971; Orele Porţilor de

Fier, reportaje, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1975; Adevărul

pământului, roman, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1981; Soarele

apelor, reportaje, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1986; Mirarea

fructului, poezie, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Radical, 1996;

Chemarea destinului, roman, Drobeta

Turnu-Severin, Editura Radical,

1997; Ochiul cercului, poezie,


Decebal, 2001; Războiul civililor cu

îngerii, poezie, Drobeta Turnu-


97

Versus, poezie, Drobeta Turnu-


Secretul cifrului, poezie, Timişoara,

Editura Brumar, 2007; Viaţa sub

radical, publicistică, Drobeta Turnu-

Severin, Editura TipoRadical, 2008;

(Ca)trenele CRINEI, poezii pentru

copii, Drobeta Turnu-Severin, Editura

Prier, 2009.


Verba, vol. II, Editura Albatros, 1978;


literare, vol. I, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1986; Dicţionarul

enciclopedic al judeţului Mehedinţi,

Editura Prier, 2003; Constantin

Cubleşan, De la tradiţie la

postmodernism, Editura Decebal,

2005; Virgiliu Tătaru, Dicţionarul

personalităţilor mehedinţene,

Craiova, Editura MJM, 2006;




Craiova, Editura Ramuri, 2006; Aurel


literaturii române, Editura Paralela

45, 2006; Constantin Cubleşan,

Pasiunea lecturii, Editura Napoca

Star, 2008; Olimpia Berca, Provincia

literară, Editura Eubeea, 2008; Livius

Petru Bercea, Scriitori şi cărţi,

Editura Nagard, 2008; Marian Popa,

Istoria Literaturii Române de Azi pe

Mâine, vol. II, Bucureşti, Editura

Semne, 2009; în periodice: Gelu

Negrea, în Viitorul , nr. 629, 1971;

Laurenţiu Ulici, în România literară,

nr. 46, 1975; Marius Tupan, în

Contemporanul, nr. 12(1845), 1982;

Dan Rebreanu, în Tribuna, nr. 12,

1982; Alexandru Condescu, în

Luceafărul, nr. 39(1064), 1982;

George Niţă, în Ramuri, nr. 7(229),

1983; Constantin Negreanu, în

Viitorul, nr. 2196, 1987; Titu

Popescu, în Transilvania, nr. 6, 1987;

Ion Arieşanu, în Orizont, nr. 3(1434),

2002; Livius Petru Bercea, în

Amfitrion, nr. 4, 2002; Şerban Foarţă,

în Reflex, nr. 7-8-9(22-24), 2002;

Doru Timofte, în Reflex, nr. 4-5-6(31-

33), 2003; Diana Cîmpan, în Caligraf,

nr. 3(49), 2005; Victor Steram, în

Amfitrion, nr. 4, 2007; Adela Lungu,

în Schindler, nr. 10-12(85-87), 2007

şi Reflex, nr. 7-12(106-111), 2009;

Ioan Bala, în Poesis, nr. 2007-2009,

2008.



anul 2002.

DULVAC, Horia


Gighera, judeţul Dolj.

Prozator, eseist.

Fiul lui Sevastian Dulvac şi al

Domnicăi.

Şcoala generală

în Măceşul de Sus,

apoi în Băileşti şi

Craiova; Liceul

,,Fraţii Buzeşti” din

Craiova (1973-1978);

Institutul Politehnic

,,Traian Vuia” din Timişoara (1984).

În perioada studenţiei activează în

cadrul Cenaclului ,,Pavel Dan” al

Casei Studenţilor din Timişoara,

redactor al revistei Forum studenţesc

(1979-1984).

Inginer la I.P.S.P. Oltul (1984-

1985); cercetător ştiinţific la Centrul

de Cercetări pentru Tehnologia

Aluminiului din Slatina, remarcându-

98

se ca autor al unor brevete de invenţii

şi inovaţii (1985-1990); şef de

laborator la Regia de Apă din Craiova

(1990-1996); director la Prefectura

Judeţului Dolj (din 1996); redactor al

revistei Mozaicul din Craiova (2000-

2007).

Membru al Asociaţiei Scriitorilor

Profesionişti din România (ASPRO).

Premii: Premii la concursurile

literare studenteşti (1982, 1983,

1984); Premiul Revistei Ramuri, la

Concursul de proză ,,Zilele Liviu

Rebreanu”, Bistriţa (1984); Premiul

pentru eseu al Filialei Craiova a

Uniunii Scriitorilor (1991); Premiul

revistei Ramuri pentru eseu (1992);

Premiul revistei Mozaicul, pentru

eseu (2005); Premiul revistei Scrisul

Românesc pentru eseu (2008).


Forum studenţesc, cu un grupaj de

poeme (1979); debut editorial cu

volumul de proze scurte Femeia lui

Ghidirmic (1994).

Colaborări: Orizont, Echinox,

Ramuri, Calende, Viaţa studenţească.

Convorbiri literare, Forum

studenţesc, Timişoara, Ora şi la

emisiunile posturilor de radio

Timişoara şi Radio Oltenia din

Craiova ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Femeia lui Ghidirmic, Craiova,

Editura Ramuri, 1994; Îngrijorări

fără mandat, eseuri, Timişoara,

Editura Marineasa, 2000; Discursuri

şi părţi, Craiova, Editura Aius, 2005;

Revanşe ale alterităţii, eseuri, Cluj,

Editura Grinta, 2005; Efect Doppler,

proză, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2009.

Prezent cu traduceri în limbile

sârbă şi maghiară, în reviste de

cultură din Vârşeţ şi Budapesta.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Zona. Prozatori şi poeţi

timişoreni din anii „80 şi ‟90, Editura

Marineasa, 1997; Petre Cârdu,

prezentare pe coperta a IV-a

volumului Femeia lui Ghidirmic,

Editura Ramuri, 1994; Ion Bogdan

Lefter, Scriitori români din anii „80-

‟90. Dicţionar bio-bibliografic, vol. I

(A-F), Piteşti, Editura Paralela 45,





Românesc, 2003; Mihai Marcu,



Socrate, [2007]; în periodice: Paula

Romanescu, în Viaţa Românească, nr.

10-11, 1999; Paul Aretzu, Discursul

între logos şi mimesis, în Ramuri, nr.

5-6, mai-iunie 2005, pp. 8-9; D.

Ionescu, Alteritate pe piaţa cărţii, în

Scrisul Românesc, an. 4, nr. 3-4,

martie-aprilie 2006, p. 18; Nicolae

Coande, în Gazeta de Sud, 4 iulie,

2010; George Popescu, Horia Dulvac

sau funcţia hieratică a de-scrierii ...,

în Autograf MJM, nr. 1-3(30-32),

2010, p. 5; Ionel Buşe, Efect Doppler

sau despre hierofania tatălui, în

Scrisul Românesc, an. 8, serie nouă,

nr. 1(77), ianuarie 2010, p. 21; Ioan

Moldovan, Horia Dulvac: Efect

Doppler, în Familia, seria V, an.

46(146), nr. 2(531), februarie 2010, p.

135; Simona-Grazia Dima, Ioana

Dinulescu.



99

DUŢESCU, Mihai

n. 10 februarie 1941, Sibiu.

Poet, prozator, editor.

Fiul lui

Dumitru Duţescu şi

al Ioanei.

Liceul ,,Fraţii

Buzeşti” din

Craiova (1953-


Limba şi Literatura Română a

Universităţii din Bucureşti (1958-

1963).

Profesor la Bârca, Dolj (1963-

1965); redactor la revista Ramuri

(1965-1982); director al Teatrului

”Ion Vasilescu” din Giurgiu (1982-

1988); director general al Teatrului

Liric din Craiova; Consilier cultural

şef al Inspectoratului pentru Cultură

Dolj (1994-1997); director al

Muzeului Olteniei Craiova (1997-

2005); redactor şef al ziarului

Momentul; director al Editurii “M.

Duţescu”, Craiova (în prezent).

Preşedinte al Societăţii

Scriitorilor Olteni; membru al Uniunii

Ziariştilor Profesionişti din România.

Premii: Premiul I pentru poezie

al revistei Ramuri (1965); Premiul

pentru teatru al Televiziunii Române

pentru Oameni fără adresă (1973);

Premiul Uniunii Scriitorilor pentru

volumul Darul de a iubi (1978);



volumul Ultimul carnaval (2001);

Premiul Ministerului Culturii şi

Cultelor, pentru acelaşi volum de

versuri.


Luceafărul (1962); debut editorial cu

volumul de versuri Noaptea nunţii

(1969).

Colaborări: Ramuri, Ateneu,

România Literară, Magazinul,

Înainte, Luceafărul, Cronica,

Amfiteatru, Săptămâna, Orizont,

Contemporanul, Convorbiri literare

ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Noaptea nunţii, versuri, Bucureşti,

Editura pentru literatură, 1969;

Această iubire, colecţia “Romanul de

dragoste”, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1970; Darul de a iubi,

1970; Scrisori de dragoste, versuri,


Dulcea pierdere, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1974; Imnuri

orfice, versuri, Bucureşti, Editura

Albatros, 1975; Pavăză de crini,

versuri, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1976; Darul de a iubi,

versuri, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1978; Această iubire,

roman, Bucureşti, Editura Eminescu,

1979; Veneţia, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1980; Viaţă

personală, roman, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1981; Să nu uiţi,

să nu mori, versuri, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1982; Muzeul de

ceară, versuri, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1983; Izgonirea

neguţătorilor, roman, Craiova,


Autoportret, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1985; Un om, într-

o zi, roman, Craiova, 1987; Zborul

săgeţii, versuri, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1988; Patrie comunistă,


1989; Melancolia, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1997; Frumoasele

doamne din provincie, Craiova,

Editura M. Duţescu, 1998; Scrisori

din infern, Craiova, Editura M.

100

Duţescu, 1999; Să cântăm, să

dansăm, 2000; Ultimul carnaval,

Craiova, Editura M. Duţescu, 2001;

Spiritualitatea elenă în Oltenia (în

colaborare), 2002; Samuraiul,


2005; George Angelescu Monteoro şi

oboiul râu fermecat, Craiova, Editura

M. Duţescu, 2007; Premiul Nobel,

roman, Craiova, Editura Sitech, 2003;

Mecanica visului, versuri, Craiova,


A scris piese de teatru ce s-au

jucat pe scenele teatrelor din

Craiova: Prăvălia cu canari (teatru

scurt), Craiova, 1967; Când dă în

floare liliacul, 1969; Oameni fără

adresă, 1973; Culorile, Teatrul de

păpuşi din Craiova, 1976; Alin în ţara

minunilor, Teatrul de Păpuşi din

Craiova, 1979; Anticamera, comedie

în două acte, Teatrul Naţional din

Craiova, 1981; Fotografii mărite,

piesă în două părţi, Teatrul Naţional

din Craiova (1983); Singur în

paradis; Liberatatea de a nu fi singur,

Belvedere, Cum se urcă scara;

Turiştii; În decembrie, iubirea.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, De la



de scriitori în dialog cu judeţul Dolj,

Uniunea Scriitorilor din Republica

Socialistă România, Craiova, 1977;



Editura Albatros, 1977 (ediţia a 2-a

revizuită şi adăugită); Literatura

română contemporană, vol. I, Editura

Academică, 1980; Justin




1982; Arta poetică, Editura Minerva,





1986; Marin Nedelea, Istoria

României, Editura Niculescu, 1987;

Ioan Rotaru, O istorie a literaturii

române, 1987; Anton Cosma,

Romanul românesc contemporan

(1945-1985), vol. I, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1988; Eugen

Barbu, O istorie polemică şi

antologică a literaturii române de la

origini până în present, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1995; Laurenţiu

Ulici, Literatura română

contemporană. I - Promoţia 70,








române de azi pe mâine, vol. I,

Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 2001;

La început a fost Cuvântul …




Olteni, 2001; Marian Barbu, Trăind

printre cărţi, vol. I - note, glose,

recenzii, cronici literare, articole,

studii, eseuri, Petroşani, Editura

Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”,

2001; Who‟s who în România, 2002;




Enciclopedic, 2004; Marian Barbu,

Trăind printre cărţi, Craiova, Editura

Sitech, 2004; Aurel Sasu, Dicţionarul


101




(coordonator Marian Barbu), vol. II,




Craiova, Editura Socrate, [2007];


române de Azi pe Mâine, vol. II (23


Bucureşti, Editura Semne, 2009

(ediţie revizuită şi augmentată); în

periodice: Patru poeţi olteni, în

Ramuri, nr. 7, 15 iunie - 15 iulie,

1966, p. 10; Liviu Grăsoiu, Noaptea

nunţii, în Ateneu, nr. 2, 1969, p. 5;

Dumitru Micu, Noaptea nunţii, în


Eugen Barbu, Spirale, în Magazinul,

aprilie 1969; Victor Rusu, Noaptea

nunţii, în Iaşul literar, nr. 21, 1970;

Liviu Grăsoiu, în Ateneu, nr. 2, 1970;

Alexandru Firescu, Scrisori de

dragoste, în Înainte, 18 decembrie

1971, p. 2; Alex. Ştefănescu, Scrisori

de dragoste, în Luceafărul, nr. 52,

1971, p. 2; Alexandru Piru, Noaptea

nunţii, în Ramuri, 1972; Marin

Vasile, Eros şi poezie, în Luceafărul,

nr. 1, 1972; Nicolae Turtureanu,

Scrisori de dragoste, în Cronica, 18

februarie 1972; Aurel Diaconu,

Dulcea pierdere, în Înainte, 26

septembrie 1974; Ion Deaconescu,

Oameni fără adresă (Teatru T.V.), în

Ramuri, nr. 12, 1974, p. 13; Vasile

Petra, Adevărul poetic, în Amfiteatru,

nr. 6, 1974, p. 16; Alexandru Piru,

Dulcea pierdere, în Ramuri, nr. 12,

1974, p. 6; Ion B. Victor, Dulcea

pierdere, în Ramuri, nr. 9, 1974, p.

11; Ion Deaconescu, Imnuri orfice, în

Săptămîna, nr. 236, 1975, p. 3;

George Niţă, Pavăză de crini, în

Ramuri, nr. 11, 1976, p. 6; Victor

Rusu, Pavăză de crini, în Orizont, nr.

2, 1977, p. 3; Titus Bălaşa, Unitate

tematică, în Ramuri, nr. 9, 1978, p. 2;

Ioan Groşan, Această iubire, în


Dan Lupescu, Singur în paradis, în

Înainte, 13 iunie 1979, p. 2; Mariana

Tomescu-Vîlceanu, Premieră

craioveană, în Ramuri, nr. 7, 1979, p.

12; Marian Vasile, Eros şi poezie, în

Luceafărul, nr. 1, 1979, p. 2; Ion

Prunoiu, Veneţia, în Înainte, 17

decembrie 1980, p. 2; Ion Dur, Un

jurnal al memoriei, în Ramuri, nr. 6,

1981, p. 7; Dan Lupescu, Anticamera,

în Înainte, 22 februarie 1981, p. 2;

Ecaterina Ţarălungă, Viaţă personală,

în Contemporanul, nr. 34, 1981, p.

10; Artur Silvestri, Autoportret, în

Luceafărul, nr. 20, 1986; Nicolae

Coande, în Convorbiri literare, nr. 1,

1999.



anul 1975.

102

F

FIRAN, Florea


Giubega, judeţul Dolj.

Critic, istoric literar, publicist,

editor.

Fiul lui Ion

Firan şi al Mariei.

Clasele

primare în comuna

Giubega; Şcoala

Normală de

Învăţători din Deva

(1945-1952); Facultatea de Limba şi

Literatura Română a Universităţii din

Bucureşti (1965). Doctor în ştiinţe

filologice la Institutul de Teorie şi

Istorie Literară “G. Călinescu” cu teza

Presa literară craioveană. 1838-1975

(1976).

Profesor la Şcoala generală nr. 1

din Cugir; şef al Secţiei Culturale din

Craiova (1955-1957); inspector şcolar

la Secţia Învăţământ Craiova (1958-

1966); preşedinte al Consiliului

Orăşenesc al Pionierilor, şef adjunct

al Secţiei de Învăţămînt (1966-1968);

preşedinte al Comitetului pentru

Cultură şi Educaţie Socialistă al

judeţului Dolj (1968-1977); profesor

de limba şi litaratura română la Liceul

de Filologie-istorie, Craiova; lector

asociat de limba şi literatura română

la Universitatea din Pisa (1981-1985);

director al Editurii Scrisul Românesc

din Craiova (din 2000); redactor şef

adjunct al revistei Scrisul Românesc;

redactor şef adjunct, coordonator al

Analelor Universităţii din Craiova

Seria Ştiinţe Filologice (1996-2001).

Membru fondator al Societăţii “I.

L. Caragiale”.


“Bogdan Petriceicu Hasdeu” al

Academiei Române (1994); Premiul

"Şerban Cioculescu", pentru critică şi

istorie literară (1997); Premiul de


România, Filiala Craiova, pentru

întreaga activitate (2003); Premiul

"Alexandru Dima", pentru cartea

Profiluri şi structuri literare, vol. II,

acordat de revista Lamura (2004);

Diploma de Excelenţă a Municipiului

Craiova, pentru deosebita activitate

publicistică şi promovarea culturii

scrise (2004); Premiul pentru

întreaga activitate acordat de

Societatea Umoristică Păcală şi

103

revista Harababura din Bucureşti

(2005); Diploma de Onoare a

Societăţii Cultural-Ştiinţifice "Anton

Pann" din Râmnicu-Vâlcea (2005);

Diploma de Onoare a Municipiului

Craiova, pentru promovarea şi

susţinerea operei lui Marin Sorescu în

ţară şi în lume (2005); Diploma de

Onoare a revistei Ramuri din

Craiova, conferită cu prilejul

Centenarului publicaţiei (2005);

Premiul Opera Omnia conferit de

Uniunea Scriitorilor din România,

Filiala Craiova (2005); Premiul

pentru istorie literară al Uniunii

Scriitorilor din Româniaia, Filiala

Craiova pentru volumul Tudor

Arghezi. Treptele devenirii (2008).

Debut publicistic cu articolul

Coşbuc şi Craiova, documente

inedite, în revista Ramuri (1965);

debut editorial cu volumul

Începuturile presei literare craiovene

(1971).


România literară, Contemporanul,

Tribuna, Săptămâna, Tribuna

României, Flacăra, Veac nou,

Scânteia, România liberă, Le lingue

del Mondo (Florenţa), Columna

(Roma), Balcanica (Roma), Analele

Universităţii din Craiova, Luceafărul

ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Parcul Poporului din Craiova (ediţie

bilingvă română-franceză), Craiova,

1970; Începuturile presei literare

craiovene, Craiova, 1971; Ramuri.

Studiu monografic. 1905-1947 (în

colaborare cu Marta Mitran), Craiova,

1971; Ramuri. Bibliografie (în

colaborare cu Marta Mitran),

Bucureşti, Editura Enciclopedică,

1972; Doljul în imagini, Craiova,

1972; Corespondenţa ,,Ramuri“.

Documente literare, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1973; De la


Editura Scrisul Românesc, 1975; Din

viaţa şcolii Doljului (în colaborare cu

Ion Pătraşcu), Craiova, Casa Corpului

Didactic, 1975; Presa literară

craioveană. 1838-1975, Craiova,


Istoria Craiovei (coordonator la

partea a 2-a, Viaţa social-culturală),


1977; Istoria Teatrului Naţional din

Craiova (coordonator …), Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1978; Pe

urmele lui Tudor Arghezi, Bucureşti,

Editura Sport-Turism, 1981; Craiova

- ghid turistic (în colaborare cu

Alexandru Firescu), Bucureşti,

Editura Sport-Turism, 1982; Arhivele

Olteniei (1922-1943). Bibliografie (în

colaborare cu Iustin Constantinescu şi

Tudor Nedelcea), Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983;



române, vol. I, II, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1986, 2003;

Ramuri. Studiu monografic,

corespondenţă, manuscrise,

antologie, bibliografie (1905-1995),

Craiova, Editura Macedonski, 1996;

Folclor literar românesc: Teme de

curs, Craiova, Reprografia


Destinul unei reviste: "Ramuri", 1905

- 1947, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2004; Presa literară

craioveană, vol.1: (1838 - 1975),

Craiova, 2004; Destinul unei reviste:

"Ramuri", 1964-2005, Craiova,


Scrisul Românesc - 80: studiu

104

monografic, bibliografie adnotată,

antologie, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2006; Portrete literare,


2007; Presa craioveană: 1838 - 2007,


2007; Tudor Arghezi, treptele

devenirii, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2008.

Studii publicate în volume: Nostalgia copilăriei şi locurile de

obârşie la Alexandru Macedonski, în

volumul Comentarii macedonskiene,

Bucureşti, Editura Minerva, 1970; Pe

meleaguri oltene, doi mari scriitori:

Coşbuc şi Rebreanu, în volumul

Rezonanţe culturale oltene, Craiova,

1971; Radu de la Giubega, un poet

popular, în volumul Cântecul popular

românesc - Studii de folclor I,

Craiova, 1973; Folclorişti olteni, în

volumul Cântecul popular românesc -

Studii de folclor II, Craiova, 1974.

Ediţii îngrijite, prefeţe,

postfeţe: Tinereţea cuvintelor (1967);

Freamăt (1968); Odă patriei mele:

culegere literară (cuvînt înainte de

…), Craiova, Comitetul pentru

Cultură şi Artă al Judeţului Dolj,

1969; Comentarii macedonskiene

(coordonarea volumului realizată de

…), Bucureşti, Editura Minerva,

1971; Cântecul popular românesc,

Comitetul de Cultură şi Educaţie

Socialistă al judeţului Dolj. Centrul

de îndrumare a creaţiei populare şi a

mişcării artistice de masă; Studii de

folclor I, 1973; Studii de folclor II,

1974; Studii de folclor III, 1975; 46

de scriitori în dialog cu judeţul Dolj

(ediţie alcătuită şi îngrijită de … şi

Corneliu Leu), Uniunea Scriitorilor

din Republica Socialistă România,

Craiova, 1977; Mihail Drumeş,

Invitaţia la vals: [roman], Craiova,


Mihail Cruceanu, Lauda vieţii,

Craiova, 1987; Ioan Inocenţiu Micu -

Klein, Carte de înţelepciune latină -

Illustrium poetarum flores (ediţie şi

studiu introductiv de …), Bucureşti,

Editura Ştiinţifică; Jacques Thiers,

Parfum de glicine: [roman] (traducere

de Dana-Marina Dumitriu; ediţie şi

prefaţă de …), Craiova, Editura

Macedonski, 1996; I. L. Caragiale,

Proză: momente, schiţe, nuvele,

povestiri (ediţie îngrijită de …),


2003; I. L. Caragiale, Teatru (ediţie


Scrisul Românesc, 2003; Mihai

Eminescu, Poezii (ediţie îngrijită de


Românesc, 2003; Al. I. Amzulescu,

Capodopere ale literaturii populare

româneşti (ediţie îngrijită şi prefaţă

de …), Craiova, 2003; V. G.

Paleolog, Brâncuşi - Brâncuşi

(postfaţă de …), vol. I, II, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 2003; Ioan

Slavici, Mara. Moara cu noroc (ediţie


Scrisul Românesc, 2003; Dumitru

Radu Popescu, Anglia; Dante şi

Virgiliu se întâlnesc la Paris cu

Belmondo; Oxigen; Bătrânul Vişan:

[teatru] (cu un studiu despre autor şi

opera sa de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2003; Gib. I.

Mihăescu, Opere (ediţie îngrijită şi


Scrisul Românesc, 2004; I. L.

Caragiale, Proză: momente, schiţe,

nuvele, povestiri (ediţie îngrijită de


Românesc, 2005; D. R. Popescu,

Nopţile săptămânii: [teatru] (postfaţă

105

de …), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2005; Marin Sorescu,

Cronici dramatice (cuvânt

introductiv, note şi anexe de George

Sorescu; Marin Sorescu, scriitorul şi

opera de ….), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2005; Alexandru

Mircescu, Abia atunci ...: poeme

(postfaţă de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2005; Marin

Sorescu, Iona: teatru (ediţie şi


Scrisul Românesc, 2005; William

Shakespeare, Romeo şi Julieta

(traducere de Şt.O. Iosif; ediţie

îngrijită şi prefaţată de …), Craiova,


Editura Scrisul Românesc: 85 de ani

de existenţă (ediţie şi studiu

introductiv de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2007; Oltenia:

studii şi cercetări (ediţie îngrijită şi

prefaţă de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2008; V. G.

Paleolog, C. Brâncuşi (ediţie alcătuită

şi postfaţă de …; traducere în limba

română de Ioan Lascu; traducere în

limba engleză de Florentina Anghel şi

Mihai Coşoveanu), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2008; Craiova,

oraşul întâlnirilor (ediţie alcătuită şi

prefaţată de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2008; D. R.

Popescu, Epistola către englezi



Antologii: Blaga: antologie

comentată (alcătuită de … şi


Editura Macedonski, 1992; Eminescu:

antologie comentată (alcătuită de …

şi Constantin Popa), Craiova, Editura

Macedonski, 1992; Caragiale:

Antologie comentată (alcătuită de …

şi Constantin M. Popa), Craiova,

Editura Macedonski, 1993; Creangă:

(antologie comentată) (alcătuită de …


Editura Macedonski, 1993; Arghezi:

(antologie comentată) (alcătuită de

…şi Constantin M. Popa), Craiova,

Editura Macedonski, 1993; Coşbuc;

Goga: (antologie comentată)

(alcătuită de … şi Constantin M.

Popa), Craiova, Editura Macedonski,

1993; Macedonski; Bacovia:

(antologie comentată) (alcătuită de …


Editura Macedonski, 1993; Rebreanu.

Slavici: Antologie comentată,

Craiova, Editura Poesis, 1994;

Eminescu: antologie comentată


Popa), Craiova, Editura Poesis, 1994;

Literatura diasporei: Mircea Eliade,

Eugen Ionescu, Emil Cioran, ...:



Editura Macedonski, 1994 (ediţia a 2-

a, 1996); Sadoveanu: antologie

comentată (alcătuită de … şi


Editura Macedonski, 1994;

Sadoveanu: (antologie comentată)



Alecsandri: literatura paşoptistă

(antologie comentată alcătuită de …


Editura Poesis, 1995; Spirite

enciclopedice în literatura română, I-

III, antologie comentată (în

colaborare cu Constantin M. Popa),

Craiova, 1995; Călinescu (antologie

comentată) (alcătuită de … şi


Editura Macedonski, 1995; Literatura

diasporei: Antologie comentată

106



Antologie comentată (alcătuită de …),

vol. 1 - Poezia contemporană; vol. 2 -

Proza contemporană, Craiova,


Modernism, tradiţionalism: Valori ale

literaturii româneşti interbelice

(antologie alcătuită şi comentată de

… şi Constantin M. Popa), Craiova,

Editura Macedonski, Editura Scrisul

Românesc, 1997; Spirite

enciclopedice în cultura română:




Alecsandri şi literatura paşoptistă

(antologie comentată de … şi






de scriitori în dialog cu judeţul Dolj

(ediţie alcătuită şi îngrijită de Florea

Firan şi Corneliu Leu), Craiova,

Uniunea Scriitorilor din Republica

Socialistă România, 1977; Marian

Popa, Dicţionar de literatură română

contemporană, Bucureşti, Editura

Albatros, 1977 (ediţia a 2-a revizuită

şi adăugită); Dicţionarul

folcloriştilor, Bucureşti, Editura


Dicţionarul Literaturii Române de la

origini până la 1900, Bucureşti,

Editura Academiei Române, 1979;

Nicolae Pop, Perimetrul sentimental,


1980; Pompiliu Marcea, Varietăţi

literare, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1982; Istoriografia

literară românească 1944-1984,

Bucureşti, Editura Minerva, 1984;










1998; Sud-Vest: O antologie a





1998; Ion Cristofor, Dicţionarul

scriitorilor români (D-L), 1998;


române / Academia Română, vol. III

(E-K), Bucureşti, Editura Univers




Paralela 45, 2006; Medalionul literar.





române de Azi pe Mâine (ediţie

revizuită si augmentată), vol. II (23



periodice: Critica literară, în

Ramuri, nr. 11, 1975, pp. 6, 15;

George Sorescu, Ramuri 1905-1975.

Începuturi, în Ramuri, nr. 12, 1975, p.

8; De la Macedonski la Arghezi la

ora lansării, în Ramuri, nr. 7, 1975,

p. 5; Cornel Moraru, De la

Macedonski la Arghezi, în Flacăra,

nr. 26, 1975, p. 23; Pompiliu Marcea,

De la Macedonski la Arghezi, în

Revista Radio, 21 august 1975; De la

Macedonski la Arghezi, în Romanian

107

Books, nr. 4, 1975, p. 32; Şerban

Cioculescu, De la Macedonski la

Arghezi, în România Literară, nr. 26,

1975; Emil Manu, De la Macedonski

la Arghezi, în Săptămâna Culturală a

Capitalei, nr. 237, 1975; Dumitru

Bălăeţ, Bibliografia publicaţiilor

periodice, în România literară, nr. 4,

1976, p. 8; ,,În fiecare an noi

sărbătorim muzica”. Interviu cu

Florea Firan, în Ramuri, nr. 6, 1976,

p. 5; Simion Pop, Posibile fişe de

roman, în România literară, nr. 40,

1976, pp. 12-13; Fănuş Băileşteanu,

Contribuţii bibliografice, în Cronica,

nr. 31, 1977, p. 7; Şerban Cioculescu,

Presa literară craioveană, în


Alexandru Firescu, Presa literară

craioveană, în Familia, nr. 2, 1977, p.

2; Corneliu M. Loneanu, Presa

literară craioveană, în Argeş, nr. 2,

1977, pp. 10, 11; Ion Lotreanu, Presa

literară craioveană, în Săptămîna, nr.

322, 1977, p. 3; Mircea Moga, Presa

literară craioveană, în

Contemporanul, nr. 19, 1977, p. 10;

Ion M. Negreanu, Presa literară

craioveană, în Ramuri, nr. 1, 1977,

pp. 6, 15; George Sorescu, O

panoramă a presei olteneşti, în

Ramuri, nr. 4, 1977, p. 6; Pompiliu

Marcea, Presa literară craioveană, în

Luceafărul, nr. 19, 1977, p. 2; Presa

literară craioveană, în

Contemporanul, nr. 19, 1977, p. 10;

C. Catrina, 14 decenii de presă

literară, în Cuvîntul nou (Braşov), 6

iulie 1977; Serafim Duicu,

Instrumente de lucru, în Vatra, nr. 77,

1977, p. 8; Mihai Duţescu, 46 de

scriitori în dialog cu judeţul Dolj, în

Ramuri, nr. 5, 1977, p. 13; I. D.

Lăudat, Presa literară craioveană, în

Cronica, nr. 5, 1977, p. 2; Sevastia

Bălăşescu, Oameni şi locuri..., în

Şcoala Mehedinţului, vol. IV-V,

1979, p. 189; Pompiliu Marcea,

Repere critice, în Luceafărul, nr. 21,

1980, p. 2; Al. Raicu, Un prieten al

vîrstei de aur, în Luceafărul, nr. 7,

1980, p. 16; Şerban Cioculescu,

Jubileul ,,Ramurilor”, în Ramuri.

Volum omagial, Craiova, 1980, pp. 8-

9; Sina Dănciulescu, O revista de

folclor şi un folclorist oltean, în


Seria ştiinţe filologice, 1981, pp. 70,

73; Ion Lotreanu, Călătorie

imaginară, în Săptămîna, nr. 577,

1981, p. 3; Adriana Iliescu, Document

şi interpretare, în România liberă, 29

mai 1981; Geo. Pop (George

Popescu), Pe urmele lui Tudor

Arghezi, în Înainte, 8 iulie 1981, p. 2;

Ion Simuţ, Pe urmele lui Tudor

Arghezi, în Familia, nr. 6, 1981, p. 2;

George Sorescu, Pe urmele lui Tudor

Arghezi, în Ramuri, nr. 5, 1981, p. 10;

O. Ungureanu, Pe urmele lui Tudor

Arghezi, în Gazeta Gorjului, 1 august

1981, p. 4; Gheorghe Tomozei,

Argheziană, în Informaţia, nr. 8585,

13 mai 1981, p. 1; Dan Ciachir,

Memorial Arghezi, în Săptămîna, nr.

585, 1982, p. 2; Emil Manu, O

prestigioasă colecţie - ,,Pe urmele lui

...“, în România liberă, 18

septembrie 1982, p. 2; Ion Pătraşcu,

O carte despre Craiova, în Înainte, 15

septembrie 1982; Şerban Cioculescu,

Unul e gorjan ..., în Ramuri, nr. 10,

1983, p. 6; Marcel Ciorcan, în

Arhivele Olteniei, în Înainte, 2

septembrie 1983, p. 2; Constantin

Dumitrache, Arhivele Olteniei, în

Ramuri, nr. 9, 1983, p. 11; Ilie

Purcaru, Actualitatea ,,Arhivelor”, în

108

Flacăra, nr. 32, 1983, p. 11; Emil

Manu, O carte de confruntări, în


E. Manu, în România literară, nr. 33,

1984; Şerban Cioculescu, O nouă

antologie olteană, în România

literară, nr. 6, 1986; M. Popa, în

România literară, nr. 27, 1996; Zigu

Ornea, Monografia revistei Ramuri,

în România Literară, nr. 12, 1996;

Florea Miu, Profil: Florea Firan:

Încă nu există acea solidaritate dorită

şi mereu exprimată, în Ramuri, an.

95, nr. 5-6, mai-iunie 2000, p. 25;

Petre Ciobanu, Profiluri şi structuri

literare, în Mozaicul, an. 7, nr. 7 (69),

2004, p. 12; Constantin M. Popa,

Fidelitatea ca principiu, în Scrisul

Românesc, an. 2, nr. 5-6 mai-iunie

2004, p. 18; Ovidiu Ghidirmic,

Utilitatea unei lucrări de istorie

literară, în Scrisul Românesc, an. 2,

nr. 9-10(13-14), septembrie-

octombrie 2004, p. 6; Constantin M.

Popa, Destinul unei reviste, în Scrisul

Românesc, an. 3, nr. 1-2, ianuarie-

februarie 2005, p. 2.



anul 1986.

FIRICĂ, Mihai

n. 26 iulie 1970, Craiova.

Poet, publicist. Liceul de

Filologie-Istorie

,,Elena Cuza”

Craiova; Facultatea de

Litere şi Istorie a

Universităţii din

Craiova; Facultatea de

Drept ,,Mihai Viteazul” Craiova.

Master în Managementul Relaţiilor

Internaţionale - Facultatea de Istorie

Craiova. Cursuri CJI şi ICFJ, Croaţia,

Bulgaria.

Corespondent Ziua (1995);

redactor-şef adjunct Speculum (1995);

redactor, Ora Craiovei (1997);

redactor-şef adjunct, Ora Craiovei

(1999); realizator 3TV (Rtv), (1998-

2000, 2003-2004, ianuarie 2010 - în

prezent); redactor-şef, Ora Craiovei

(2000); redactor-şef, Conflict (2001);

editor coordonator, Ediţie Specială de

Oltenia (2002); redactor-şef, Ediţie

Specială de Oltenia (2003-2006);

publicist-comentator, Ediţie Specială

(2006 - în prezent); PR manager,

RAT Craiova (2006-2008); redactor

şef, Day & Night (2006 - în prezent);

moderator TVR3 (octombrie 2008 -

iulie 2009).



volumul Biografie sumară (1996)

LUCRĂRI PUBLICATE:

Biografie sumară, Craiova, Editura

Aius, 1996; Limba şarpelui călător,


Insectarul cu molii, Craiova, Editura

“1 F”, 2004; Limba şarpelui călător /

The Tongue of the Wandering Serpent

(editie bilingvă), Craiova, Editura

Ramuri, 2006; Dinastia ticăloşilor,

Craiova, Editura Aius, 2010.


în periodice: Început de salt

mortal: [versuri], în Ramuri, nr. 8

(314), 1990, p. 15; Florea Miu,

Reflexele mersului fără urme, în

Ramuri, nr. 10, octombrie 2006, p.

19; Ioana Măgureanu, Triumful

metaforei, în Oltenia Magazin

Ilustrat, an. 2, nr. 6, 27 ianuarie - 5

februarie 2006, p. 2; Dan Ionescu,

Limba şarpelui, în Scrisul Românesc,

109

an. 5, nr. 5-6, mai-iunie 2007, p. 6;

C.H [Cosmin Horjan], Dinastia

Ticăloşilor, volum de analiză a clasei

politice, în Ediţie Specială, an. 9, nr.

2725, 25 februarie 2010, p. 6; Cosmin

Horjan, S-a lansat “Dinastia

Ticăloşilor”, o carte “scandalos de

sinceră”, în Ediţie Specială, an. 9, nr.

2727, 27-28 februarie 2010, p. 7.



anul 1997.

FIRULEASA, Nicolae

n. 9 iunie 1950, comuna Gruia,

sat Izvoare, judeţul Mehedinţi.

Liceul din Drobeta Turnu-

Severin; Facultatea de Ştiinţe

Economice din Craiova.

Redactor la Radio Oltenia

Craiova (până în 2000); jurnalist

independent.

LUCRĂRI PUBLICATE: Uimiri, în volumul colectiv Zboruri

lirice, 1983; Lumină peste ţară,


1985; Cincirel, Craiova, Editura Aius,

1995; Mici întîmplări, Craiova,

Editura Aius, 1995; Amintiri despre

anul două mii, 1996; Vânatul magic,

Craiova, Editura Ramuri, 2009.


în volume: Constantin M. Popa, pe

coperta IV a volumului Mici

întîmplări, 1995; în periodice:

Gheorghe Manafu, Pitoresc din alte

vremuri, în Ramuri, nr. 10, 2009.



anul 2009.

FLORICEL, Ion

n. 19 aprilie 1951, comuna

Poiana Mare, judeţul Dolj.

Prozator.

Fiul lui

Constantin Floricel şi

al Elenei.

Studii gimnaziale

şi liceale în comuna

natală (1958-1970);

Facultatea de Drept la

Universitatea ,,A. I. Cuza” din Iaşi

(1972-1976). Funcţionează ca

magistrat-procuror la Băileşti; prim-

procuror adjunct la Parchetul de pe

lângă Tribunalul Dolj.

Redactor la revista literară

Luceafărul, Floreşti.


pentru activitate literară al Filialei

Craiova a Uniunii Scriitorilor (1995);

Premiul special pentru proză al

Societăţii Academice “Eminescu”,

Bucureşti (1996); Premiul Filialei

Craiova a Uniunii Scriitorilor pentru

romanul Castelul (1997); Diploma de

onoare, pentru contribuţia adusă la

editarea revistei literare Ramuri

(1999); Titlul de Cetăţean de onoare

al satului Floreşti-Gorj, pentru merite

deosebite la „întreţinerea flăcării

sacre care se numeşte Eminescu”

(1999); Diploma de onoare, pentru

activitate susţinută în sprijinul

comunităţii, cu prilejul "Zilelor

municipiului Craiova", ediţia a III-a



trilogia Fel de suflete (manuscris)

(2000); Cetăţean de onoare al

comunei natale Poiana Mare (2002);

Diploma de onoare cu ocazia

aniversării a 80 de ani de la

înfiinţarea Institutului de Editură şi

110

Arte Grafice Scrisul Românesc şi a 30

de ani de la reînfiinţarea Editurii

Scrisul Românesc (2002); a fost

nominalizat de International

Biographical Centre Cambridge la

Premiul secolului XXI pentru realizări

cu lucrările Ancheta s-a sfârşit în

zori, Pământ însângerat, Iubirile care

ucid, Castelul, Teicanii şi Fel de

suflete (2004); Diploma acordată de

Who is Who Verlag fur

Personenenzyklopädien (2009).


Ramuri; debut editorial cu romanul

Ancheta s-a sfârşit în zori (1991).


Luceafărul, Convorbiri literare, Arca

lui Noe, Literatorul, Ardealul literar

şi artistic, Luceafărul (Floreşti - Gorj,

Societatea Academică Eminescu -

Bucureşti), Dorul (Danemarca),

Lomski Vestnik (Bulgaria) ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Ancheta s-a sfârşit în zori, roman,

Craiova, Editura Juventus, 1991

(tradus şi în limba bulgară şi publicat

în revista Lomski Vestnik); Pământ

însângerat, roman, Craiova, Editura

Oltenia, 1992; Iubirile care ucid,

roman, Craiova, Editura Oltenia,

1994; Castelul, roman, Craiova,

Editura Vlad & Vlad, 1997; Teicanii;

Fel de suflete: roman, vol. I, II,

Craiova, Editura Pasărea Măiastră,

1998; Trecătorul, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2003; Aceeaşi

lume, Craiova, Editura Ramuri, 2005;

A fost o lume. Carte esenţializată din

epopeea Teicanii - fel de suflete:

roman, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2008; Trecătorul,


2009; A fost o lume ..., roman. Carte

esenţializată din epopeea Teicanii;

Fel de suflete, ediţia a 2-a, Craiova,


Prefeţe: George Farcu, Destine:

Drumul destinului: roman (prefaţă de

…), Craiova, Editura Fundaţiei

Culturale Spirit Românesc, 2002.


în volume: Nicolae A. Andrei, în

prefaţa cărţii Ancheta s-a sfârşit în

zori (Moarte deocheată), Craiova,

Editura Juventus, 1991; Sud-Vest. O


din Oltenia (coordonată de Bucur



1998; Interferenţe spirituale

(coordonator Cezar Avram), Craiova,

Editura Sitech, 1999; Personalităţi

din Oltenia: dicţionar (coordonator

Paul Cucu, Alexandru Stuparu, Alina

Laura Enache), Craiova, Editura

Sitech, 1999; Florea Miu, Cuvinte şi

spaţiu (interviuri cu scriitori

contemporani din Oltenia), Craiova,

Editura Ramuri, 2001; La început a

fost Cuvântul … Antologie a

Societăţii Scriitorilor Olteni

(coordonator Marian Barbu), Craiova,



cărţi, vol. I (note, glose, recenzii,

cronici literare, articole, studii,

eseuri), Petroşani, Editura Fundaţiei

Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2001, vol.

II, Petroşani, Editura Fundaţiei

Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2002, vol.

III, Craiova, Editura Sitech, 2004;





2003; Marian Barbu, Revenirea lui

Werther în modernitate (postfaţă la

cartea Trecătorul, ediţia I), Craiova,

111


150-154; Petre Ciobanu, Ion Floricel

şi explorările sale în universul moral,

în volumul Marginalii de critică şi

istorie literară, Craiova, Editura

MJM, 2004, pp. 87-88; Petre

Ciobanu, Vigoarea autenticităţii, în

volumul Marginalii de critică şi


MJM, 2004, pp. 92-96; Petre

Ciobanu, Ion Floricel - „Fel de

suflete”, în volumul Marginalii de



Mircea Moisa, Memoria culturală şi

dinamica ei, Craiova, Editura Ramuri,

2006, pp. 217-225; Medalionul

literar. Structură permanentă de

cultură şi educaţie (coordonator

Marian Barbu), vol. II, Craiova,

Editura Ramuri, 2006; Enciclopedia

Personalităţilor din România, Zug,

Editura Hübners Who Is Who, 2006;

Mihai Marcu, Istoria controversată a



Petre Ciobanu, Cărţile lui Ion

Floricel (postfaţă la romanul A fost o

lume), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2008, pp. 450-451;

Enciclopedia Personalităţilor din

România. Who is Who, Verlag fur

Personenenzyklopädien AG, 2009; în

periodice: Virgil Dumitrescu, în

Cuvântul Libertăţii, nr. 592, 27

septembrie 1992; Hristo Vladimirov,

în Lomski Vestnik (Bulgaria), nr. 51,

18 decembrie 1993; Marius Tupan, în

Luceafărul, nr. 27(326), 16 iulie

1997, p. 8; Ion Militaru, în Ramuri,

nr. 11(978), noiembrie 1997, p. 14;

Mircea Moisa, în Ramuri, nr.

11(990), noiembrie 1998, pp. 12, 14;

Marian Barbu, în Luceafărul, nr.

43(386), 2 decembrie 1998; Marian

Barbu, Reexaminări critice, în Dorul

(Danemarca), anul IX, nr. 115, iunie

1999, p. 54; Petre Ciobanu, în

Ardealul literar şi artistic, anul IV,

nr. 1-2(12-13), ianuarie 2000, p. 16;

Fănuş Neagu, în Naţional, Bucureşti,

anul IV, nr. 842, 11-12 martie 2000,

p. 7; Petre Ciobanu, Vigoarea

autenticităţii, în Zum, New York,

SUA, 31 martie 2000; Petre Ciobanu,

în Ramuri, nr. 7-8, iulie-august 2000;

Constantin Preda, în Gazeta de Sud,

Craiova, nr. 1861, 13 aprilie 2001, p.

1; Tudor Nedelcea, O viaţă printre

cărţi, în Ramuri, nr. 6-7, iunie-iulie

2003, p. 10; Florea Miu, în Scrisul

Românesc, Serie nouă, anul I, nr. 3,

iulie-septembrie 2003, p. 5; Mircea

Moisa, în Ramuri, Serie nouă, nr.

1(1051), ianuarie 2004; Petre

Ciobanu, în Lamura, anul III (serie

nouă), nr. 33-34-35, iulie-august-

septembrie 2004, pp. 22-23; Florea

Miu, Reflexivitate şi structură epică,

în Ramuri, 1069-1070, nr. 7-8, p. 14;

Valeria Manta-Tăicuţu, Sensul

căutării, în Luceafărul, Bucureşti, nr.

34(711), 28 septembrie 2005, p. 6;

Tudor Nedelcea, în Ramuri nr.

12(1074), decembrie 2005; Petre

Ciobanu, Un triptic românesc

esenţializat, în Luceafărul, nr. 5(729),

8 februarie 2006, p. 7; Marian Barbu,

Regăsirea de sine, în Bucovina

literară, Suceava, anul XVI, nr. 8-

9(186-187), august-septembrie 2006,

pp. 16-17; Marian Barbu, în Ramuri,

Craiova, nr. 9(1083), septembrie

2006, pp. 15-16; Daniel Negrea,

Cultura românească, parte din

cultura europeană, în Cronica

(publicaţie lunară a românilor din

Ungaria), anul VII, nr. 7, iulie 2007

112

(Giula), p. 6; Ioan Lascu, Scrisul ca

respiraţie, în Ramuri, nr. 9,

septembrie 2008, p. 16.



anul 1995.

FRĂŢILĂ, Adrian

n. 6 martie 1950, satul Pocruia,

comuna Tismana, judeţul Gorj.

Poet.

Fiul lui Victor

Frăţilă şi al

Paraschivei.

Şcoala generală

din Târgu-Jiu (1957-

1965); Liceul

,,Tudor

Vladimirescu” din Târgu-Jiu (1966-

1967); Liceul militar ,,Dimitrie

Cantemir” din Breaza (1967-1969).

Membru fondator al Fundaţiei

„Constantin Brâncuşi” (1990);

redactor al nou-înfiinţatei reviste

literare „Columna”; director al

editurilor „Brâncuşi” şi „Diafora”din

Târgu-Jiu.


revistei Luceafărul (1977).


judeţean Gazeta Gorjului (1970);


Echinocţiul de fiecare zi (1978).


Amfiteatru, Ramuri, Vatra, Flacăra,

Pentru patrie, Columna, Povestea

vorbei, Gorjeanul, Meridian,

Coloana, Lumea gorjenească,

Obiectiv, Almanahul Ramuri, Oglinda

literară, Vitralii, Scrisul Românesc,

Portal Măiastra, Caligraf ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Echinocţiul de fiecare zi, versuri,


1978; Vânător înzăpezit, versuri,


1983; Alfabetul minunat, versuri

pentru copii, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1986 (alte ediţii, Târgu-

Jiu, 1994; 1997; 1998); Şmecherici,

versuri pentru copii, Târgu-Jiu,

Editura Diafora, 1996; La arat

văzduhul, versuri, Târgu-Jiu, Editura

“Brâncuşi”, 1996.

Prezent în volume colective:

Spre zări, Târgu-Jiu, 1970; Gorjul

literar, II-VII, Târgu-Jiu, 1971-1980;

Arc peste timp, Bucureşti, 1977;

Planeta de tânăr, Biblioteca

Luceafărul, 1978; Ritmuri

incandescente, Târgu-Jiu, 1979;

Lângă inima ţării, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1983; Porţile luminii,







1998; Cuvinte şi spaţiu, interviuri,

Craiova, Editura Ramuri, 2001; La

masa tăcerii. Scriitori din Gorj /

Dinner at the Table of Silence.

Writers from Gorj (ediţie bilingvă),

Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002;





Antologia membrilor Uniunii

Scriitorilor din România care trăiesc

în Gorj (antologie îngrijită de Gelu

Birău, Adrian Frăţilă şi Spiridon

Popescu), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2006; Scriitori în ţara lui

Brâncuşi, Editura Măiastra, 2007;

113

Antologie de poezie Oglinda literară,

Editura DO-MINO, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Al. Piru, Debuturi,





Editura Scrisul Românesc, 1986; Al.

Doru Şerban ş.a., Scriitori gorjeni,

Editura Ager, 1998; Tudor Opriş, 500

debuturi literare, Galaţi, Editura

Porto-Franco, 1991; Geo Vasile,

Poezia română între milenii:


Editura Dacia, 2002; Aurel Sasu,



Paralela 45, 2006; Al. Doru Şerban,

Nelu Vasile, Autori gorjeni şi cărţile

lor, Editura Măiastra, 2007; în

periodice: Cezar Baltag, în

Luceafărul, nr. 17, 1971, p. 2;

Constanţa Buzea, în Amfiteatru, nr.

12, 1978; Ioana Dinulescu, în Ramuri,

nr. 7, 1979; Alexandru Piru, în

Luceafărul, nr. 5, 1979; Laurenţiu

Ulici, în România literară, nr. 16,

1979; Nastasia Maniu, Echinocţiul de

fiecare zi, în Orizont, nr. 39, 1979, p.

3; Valentin Dascălu, Ieşirea din

labirint, în Ramuri, nr. 12, 1984, p. 4;

Mircea Bârsilă, Imagini şi ipostaze, în

Calende, nr. 3, 1999, p. 4; Alexandru

Sfârlea, în Al cincilea anotimp, nr. 2-

3, 2002; Titu Rădoi, G. Manoniu,

Tudor Voinea, Ion Trancău, Ion

Popescu-Brădiceni, Laurenţiu Ulici,

Nicolae Giorgi, Marius Becherete,

George Mirea, Tudor Opriş.



anul 1997.

114

G

GEAFIR, Gheorghe

n. 16 iunie 1951, comuna Negoi,

judeţul Dolj.

Prozator.

Fiul lui

Vasile Geafir şi al

Elisabetei.

Şcoala

generală în

localitatea natală

(1964); Liceul Industrial Energetic

din Craiova (1970); Academia

Tehnică Militară, Bucureşti (1971-

1973), transferat la Facultatea de

Tehnologie a Construcţiilor de

Maşini, Braşov (1976); Facultatea de

Ştiinţe Economice din cadrul

Universităţii „Spiru Haret”,

specializarea Management Financiar-

Contabil (2001), licenţiat al

Universităţii din Craiova, Facultatea

de Ştiinţe Economice.

Tehnolog la Combinatul chimic

(1976-1980) şi I.U.G. Craiova (1980-

1996); director-adjunct la S.C.

,,Unita”, Craiova (1996-1998); şef

atelier reparaţii fond locativ (până în

2001); economist la R.A.A.D.P.F.L

Craiova.

Redactor la plachetele editate de

Asociaţia Doljul Literar şi Artistic

(1979-1986); secretar general de

redacţie la Revista de satiră şi umor

Păcală, editată de Asociaţia

Umoriştilor Olteni; fondator şi

redactor-şef al revistei de cuvinte

încrucişate cu definiţii umoristice

Heor (1994-1998); fondator şi

director al Editurii Spirit Românesc

(1996-2008).

Premii: Premiul Universităţii

Cultural-Ştiinţifice pentru literatură

satirică la Festivalul - concurs

interjudeţean “Traian Demetrescu”,

ediţia a XI-a, Craiova (1985); Premiul

pentru proză scurtă umoristică, la

Festivalul de umor “Ion Cănăvoiu”,

ediţia a III-a, Târgu-Jiu (1995).

Debut publicistic cu aforisme

sub titlul Solilocuri în revista Urzica

(1980); debut editorial cu volumul de

schiţe umoristice Papagalii sau

Monumentul prostiei (1994).

Colaborări: Magazin, Urzica,

Flacăra, Meridian, Ramuri, Labirint,

Flacăra Rebus, Păcală, Heor,

Înainte, Jurnalul de Dolj, Gazeta de

Sud, Cuvântul Libertăţii ş.a.

115

LUCRĂRI PUBLICATE: Papagalii sau Monumentul prostiei

(schiţe umoristice) (postfaţă de

Ovidiu Ghidirmic), Craiova, Editura

Meridian, 1994; Iubire şi speranţă,

roman, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 1994; Noul Babilon.

Proză umoristică, Craiova, Editura

Spirit Românesc, 1995; Păcală

avocat: antologie de satiră şi umor

(în colaborare), Craiova, Editura

Spirit Românesc, 1995; Lux de jeratic

(aforisme), prefaţă de Florea Miu,

Craiova, Editura Ramuri, 1998; Capul

piramidal şi efectul de piramidă.

Proză umoristică (prefaţă de Romulus

Diaconescu), Craiova, Editura

ROMTPT, 2001; Rochia de mireasă

(prefaţă de Gabriel Coşoveanu),

Craiova, Editura Spirit Românesc,

2003; Moartea câinelui, nuvelă,


2006; Strigătul tăcerii, aforisme,

Craiova, Editura ARPIF-Pres

APIMED, Fundaţia “Eugeniu

Carada”, 2009.


în volume: Ovidiu Ghidirmic,

postfaţă la Papagalii sau Monumentul

prostiei, Craiova, Editura Meridian,





Craiova, Editura Aius, 1998; Florea

Miu, prefaţă la Lux de jeratic, 1998;

Interferenţe spirituale (coordonator

Cezar Avram), Craiova, Editura

Sitech, 1999; Personalităţi din

Oltenia: dicţionar (coordonator Paul

Cucu, Alexandru Stuparu, Alina

Laura Enache), Craiova, Editura

Sitech, 1999; Florea Miu, Cuvinte şi

spaţiu (interviuri cu scriitori

contemporani din Oltenia), Craiova,

Editura Ramuri, 2001; Romulus

Diaconescu, Umorul bine temperat,

prefaţă la Capul piramidal şi efectul

de piramidă, 2001; Florea Firan,





Gabriel Coşoveanu, prefaţă la Rochia

de mireasă, 2003; în periodice:

George Corjos, noiembrie, 1983;

Ovidiu Ghidirmic, Cronică literară -

Satiră şi psihanaliză, ziarul Cuvântul

Libertăţii, 1-2 octombrie, 1994;

Alexandru Olaru, 1995; Nicolae Paul

Mihail, Papagalii sau Monumentul

prostiei, în revista Păcală, nr. 15,

1995; Alexandru Olaru, Iubire şi

speranţă, în Jurnalul de Dolj, nr. 111,

24-30 aprilie 1995; Petre Gheorghiu,

Satiră … şi lirism, ziarul

Transporturile Române, 1-7 februarie

1995; Doina Drăguţ, Carnet editorial

- Papagalii sau Monumentul prostiei,

în Jurnalul de Dolj, 1995; Petre

Gheorghiu, 1995; Miltiade Ionescu,

Radu Călin Cristea.



anul 1996.

GEORGESCU, Ion

n. 2 mai 1935, comuna Nicolae

Titulescu, judeţul Olt.

Poet, prozator.

Fiul lui Dumitru

Georgescu şi al

Ioanei.

Şcoala primară

în comunele

“Nicolae Titulescu”

şi Crâmpoia, judeţul

116

Olt; studii gimnaziale la Liceul ,,Radu

Greceanu”, din Slatina, judeţu1 Olt

(1946-1949); Liceul ,,Fraţii

Anastasescu”, Roşiorii de Vede,

Teleorman (clasele VII-X, 1952),

continuat la Liceul Teoretic din

Alexandria (1954); Facultatea de

Filologie, Universitatea din Bucureşti

(1961-1966).


română în comuna Crâmpoia, Olt;

Şcoala cu cls. I-X din localitatea

Tufeni - Olt (până în anul 2000).


Profesionişti din România (1994).

Premii: la Festivalurile de

literatură ,,Tudor Arghezi” (Târgu-

Jiu), “Lucian Blaga” (Sebeş),

“Zaharia Stancu” (Alexandria),

“Panait Cerna” (Tulcea), ,,Ion

Minulescu” (Slatina), ,,Moştenirea

Văcăreştilor” (Marele Trofeu -

Târgovişte); Argeş (Piteşti); Premiile

revistelor România Literară,

Luceafărul, Flacăra, Argeş, Albina.


Eternele glasuri în revista Tribuna

din Cluj (1985); debut editorial cu

volumul Câinele meu, cuvântul

(1990).

Colaborări: Tribuna, Ramuri,

România literară, Flacăra,

Luceafărul, Astra, Gândirea - serie

nouă, Albina, Meteor, Sinteze

Literare Prahovene, Târgoviştea,

Gazeta Gorjului, Pentru Patrie,

Formula AS, Meandre, Agora literară

şi artistică, Oltul cultural, Limba şi

literatura română, Adevărul, Lumea

literară, Universul cărţii ş.a.;

Studioul de Radio Craiova şi Radio

România Actualităţi; prezentare de

cărţi la Televiziunea Naţională.

LUCRĂRI PUBLICATE: Câinele meu, cuvântul, versuri,

Bucureşti, Editura AMB, 1990;

Adâncurile ierburilor, poeme,

Bucureşti, Editura Divers Press, 1992;

Nevasta lui Socrate, anecdote, fabule,

pseudofabule, Slatina, Editura

Anotimp, 1996; Amfora cu ceaţă,

poezii, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, Colecţia ,,Akademos”,

1997; Povara lui Esop. Întâmplări şi

pilde din Esopia, Bucureşti, Editura

AMB, 1997; Poemele biblice,

Bucureşti, Editura Folio, 1999;

Noaptea salcâmilor, roman,

Bucureşti, Editura Universul Familiei,

2001; Cercul de foc, Bucureşti,

Editura Semne, 2002; La marginea

lumii de tunete, antologie lirică,

Craiova, Editura Ramuri, 2005; Bazar

sentimental, poeme, Craiova, Editura

Ramuri, 2005; Noaptea salcâmilor,

roman, Bucureşti, 2008; Vântul bătea

spre trecut, roman, Craiova, Editura

Ramuri, 2009.


în volume: Verticala curgere spre

soare, antologie de versuri, Slatina,

Centrul de Creaţie al Judeţului Dolj,

1993, p. 79; Elena Cruceru, în

postfaţa volumului Povara lui Esop,

1997; P.S. prof. Dr. Irineu Slătineanu,

Mitropolitul Olteniei, în prefaţă la

Poemele biblice, 1999; Florea Firan,



române, vol. II, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2003; în

periodice: Marin Sorescu, în Ramuri,

nr. 4, 15 aprilie 1987; Aureliu Goci,

în Dimineaţa, nr. 246, 17 decembrie

1991; George Enache, în Glasul

Adevărului, nr. 290, 26 ianuarie 1991;

Doina Sterescu-Sântimbreanu, în

117

Tribuna Învăţământului, nr. 25, 20

ianuarie 1991; Gabriel Iuga, în Glasul

Românesc, nr. 5, februarie 1993;

Ovidiu Ghidirmic, în Cuvântul

Libertăţii, 8 ianuarie 1994; Radio

Craiova, în Agora Literară, 22 august

1995; Florea Miu, în Gazeta de Sud,

nr. 576, 2 februarie 1997; Dumitran

Frunză, în Albina, ianuarie 1998; Paul

Dugneanu, în Azi Literar, nr. 96, 5

aprilie 1999; Victoria Milescu, în

Universul Cărţii, nr. 1, 2000; Mircea

Moisa, în Ramuri, nr. 11, noiembrie

2001; Corneliu Vasile, în Meandre, 2

iulie 2001; Ana Dobre, în Meandre, 2

noiembrie 2003; Mircea Moisa, în

Ramuri, nr. 3-4, 2003; Ana Dobre, în

Meandre, nr. 2, 2005; Ana Dobre, în

Luceafărul, nr. 47-48, 28 decembrie

2005; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 5-6,

mai-iunie 2006; Aurelian Titu

Dumitrescu, în Pentru Patrie, august

2007; Ana Dobre, în Meandre, nr. 1-

2, 2008; Dan Gâju, în Observatorul

Militar, nr. 2, 21-27 ianuarie 2009;

Constantin Voinescu, Vântul bătea

spre trecut - de Ion Georgescu, în

Linia Întâi, nr. 375, 2-15 aprilie 2009;

Constantin Voinescu, La o aniversare

… Pe vechea potecă cu semn de

strămoşi ..., în Linia Întâi, nr. 430, 6-

14 iunie 2010.



anul 1999.

GHEORGHE CÂRŢU,

Alexandru

n. 23 ianuarie 1935, satul

Gubaucea, comuna Vela, judeţul

Dolj.

Scriitor, jurnalist, pedagog

emerit.

Fiul lui

Florea Gheorghe

şi al Stancăi.

Clasele

primare în satul

Gubaucea;

gimnaziul în

comuna Terpeziţa; Şcoala Normală de

învăţători din Craiova (1954);

Facultatea de Litere şi Istorie din

Craiova (întreruptă în ultimul an din

motive de sănătate).

Învăţător la Şcoala Generală din

Vela; învăţător metodist şi inspector

şcolar în mai multe judeţe.


Scriitorilor Olteni din 1995.

Premii şi distincţii: Premiul I şi

Diploma de participant la Concursul

de creaţie literară „Pe drum de glorii”

organizat de Consiliul Naţional al

Pionierilor şi Ministerul

Învăţământului, cu povestirea istorică

Din cinci, unul a venit (1975);

Premiul III la Concursul literar

„Galeria cutezătorilor” organizat de

Consiliul Naţional al Pionierilor şi

Ministerul Învăţământului, cu

povestirea Au salvat călătoarele

(1976); Diploma de onoare şi

Premiul „Elena Farago”, pentru

literatura dedicată copiilor, acordate

de Societatea Scriitorilor Olteni

(1996); Titlul de „Profesor Emerit”

acordat de Ministerul Învăţământului

şi Educaţiei; Diploma şi Premiul I

acordate de Institutul Român pentru

118

Drepturile Omului, la Concursul

Naţional de Creativitate Didactică în

domeniul materialelor auxiliare,

destinate educaţiei în învăţământul

preuniversitar; Diploma de Excelenţă,

pentru merite deosebite în munca de

la catedră, acordată de Societatea

Scriitorilor Olteni (2005); Diploma

Academiei Populare „Mihai Marcu”

acordată pentru realizări deosebite în

domeniul învăţământului, atestând

calitatea de finalist al Premiului

„Arhanghelul Mihail” ediţia februarie

2006 (2005); Diploma şi Premiul I

pentru proză acordate de Uniunea

Scriitorilor din România pentru

volumul Lacrimile bucuriilor (2009);

Diplomă de Excelenţă acordată de

Societatea Scriitorilor Olteni cu

ocazia împlinirii vârstei de 75 ani,

pentru merite deosebite în munca de

catedră (2010).

Debut publicistic cu povestirea

istorică De vorbă cu moş Dinu, în

Albina, 24 octombrie 1954; debut

editorial cu volumul de povestiri

istorice Trandafirii lui Gheorghiţă

(1980).

Colaborări: Revista Colocvii,

Revista de Pedagogie, Tribuna

Învăţământului, Studioul de Radio

Craiova, la emisiunea Irinei Ionescu -

„Şcoala şi familia”.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Trandafirii lui Gheorghiţă, Craiova,


Băiatul curajos, Bucureşti, Editura

Ion Creangă, 1990 (lucrare inclusă în

programa şcolară pentru clasele I -

IV); Copacul vieţii, Editura Europa,

1992 (lucrare inclusă în programa

şcolară pentru clasele I - IV); Vino

acasă, tăticule! : povestiri

pedagogice pentru părinţi, Craiova,

Editura Gheorghe Cârţu Alexandru,

1993; Doina Românească, Craiova,


1994; Băiatul curajos : povestiri

istorice, Craiova, Editura Gheorghe

Cârţu Alexandru, 1995 (ediţia a 2-a

completată); Ce fel de copil eşti?,

roman, mic cod al manierelor

elegante, 1995; Teatru istoric pentru

copii şi tineret, 1996; Cunoaşterea

universului, 1998; Revino, Doamne,

printre noi, vol. I, II, Craiova, Editura

Gheorghe Cârţu Alexandru, 1998,

2002; Constelaţia vremii, versuri,

Craiova, Editura Mihai Duţescu,

2001; Spune-mi povestea, bunicule,

Craiova, Editura Ramuri, 2003; Din

epopeea românilor, dialog istoric,


Petala dragostei, Craiova, Editura

Ramuri, 2004; Nu omorâţi talpa

ţării!, Craiova, Editura Ramuri, 2005;

Iluzii deşarte, roman, vol.I, Craiova,

Editura Ramuri, 2005; Medalionul

literar – structură permanentă de

cultură şi educaţie (în colaborare),

vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,

2006; Lacrimile bucuriei, nuvele şi

povestiri, Craiova, Editura Ramuri,

2008.

În ianuarie 1955, îi apare în

Îndrumătorul Cultural piesa de teatru

în două acte: Muncă şi dragoste.

Colaborator la 20 lucrări de

metodică şi didactică: Îndrumător


elevi - lecturi literare clasa I, clasa a

II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a,



1992, 1993; Şcoala şi familia,

Craiova, Editura Gheorghe Cârţu

Alexandru, 1993; Să învăţăm

gramatica din clasa I, Craiova,

119


1994; Perioada preabecedară - Ghid

metodic pentru învăţători şi părinţi,

1994; Lecturi literare : îndrumător


elevi, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a

(3 volume), Craiova, Editura

Gheorghe Cârţu Alexandru, 1995;

Activitatea simultană la două şi mai

multe clase în ciclul primar, 1996;

Lecturi geografice, 1997; Predarea

elementelor de geometrie în ciclul

primar, 1998; Metodica predării

geografiei şi ştiinţelor naturii în

ciclul primar, 1999; Metodica

predării istoriei în învăţământul

preuniversitar, 1999; Metodica

predării religiei în învăţământul

preuniversitar; Didactica aplicată la

religie, 2001; Metodica predării

educaţiei fizice şi sportului în ciclul


limbii şi literaturii române în ciclul

primar, 2003; Lecturi literare, clasa

I, 2003; Metodica predării teoriei

literare în ciclul primar, 2003; Jocuri

şi ştafetă -parte fundamentală a

lecţiei de educaţie fizică, 2003;

Metodica activităţii didactice în

învăţământul primar, 2004;

Dirigenţie şi consiliere, 2004; Caietul

dirigintelui, 2004; Metodica

activităţii didactice în învăţământul


matematicii în ciclul primar, 2004;

Tehnologia didactică în învăţământul

preuniversitar, 2005; Psihopedagogie

aplicată în învăţământul

preuniversitar, Craiova, Editura

„Gheorghe Cârţu Alexandru”, 2005;

Caietul de practică pedagogică,

2005; Şcoala şi familia, ediţia a 2-a

(revăzută şi adăugită), 2007;

Metodica predării în învăţământul

preprimar (în grădiniţă), 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La început a fost

Cuvântul … Antologie a Societăţii

Scriitorilor Olteni (coordonator

Marian Barbu), Craiova, Editura


Marian Barbu, Dicţionar biografic al



Scriitorilor Olteni, 2003; Marian

Barbu, Trăind printre cărţi, 2005;



(coordonator Marian Barbu,

Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol. I,

II, Craiova, Editura Ramuri, 2006;




Emil Lăzărescu, Valori româneşti,

valori europene, vol. I, Craiova,

Editura Crăiţa Sudului, 2008; în

periodice: George Nestor, în Revista

de Pedagogie, nr. 11, 1980; Mircea

Sîntimbreanu, în Tribuna

Învăţământului, 14 mai 1990; Marian

Barbu, în Meridian, 8 iulie 1990;

Mihai Duţescu, în Tribuna

Învăţământului, 1995; Eugenia

Şincan - inspector de specialitate în

Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei,

în Tribuna Învăţământului, nr. 23, 15

iunie 1992; Janet Nică, Medalionul

literar - structură permanentă de

cultură şi educaţie, în Lamura, an. 5,

nr. 4-5-6, apr-mai-iunie 2006, p. 20;

Mircea Moisa, Ioan Cepoi, Florea

Miu şi alţii.



anul 2006.

120

GHICA, Marius

(pseudonimul lui Marius Viorel

Jan Ghiţă)

n. 26 octombrie 1954, Băileşti,

judeţul Dolj.

Critic literar,

eseist, traducător,

publicist.

Fiul lui Ion

Ghiţă şi al Teodorei.

Şcoala primară

(1962-1966) şi

gimnaziul (1966-1969) din Băileşti;

Liceul ,,Nicolae Bălcescu” din


Filologie-Istorie, secţia franceză-

română, a Universităţii din Craiova

(1974-1978). Cursuri de vară la

Universitatea din Grenoble, Franţa

(1976). Doctor în filologie al

Universităţii din Craiova cu teza Paul

Valéry şi geneza poemului (1994).

Bursier al guvernului francez : cursuri

de vară (limba, literatura şi civilizaţia

franceză) la Universitatea din

Grenoble, Franţa (1976); Bursă de

studii (“recherches libres,

philosophie”) la École des Hautes

Études en Sciences Sociales, Paris

(anul academic 1990-1991); Bursă de

traducător acordată de Ministerul

francez al Culturii (2001).

Profesor de limba franceză la

Şcoala nr. 1 Calafat şi Liceul de

Chimie Calafat (1978-1985); profesor

logoped la Liceul Pedagogic Craiova

(1985); lector (1993-1995),

conferenţiar universitar la Catedra de

Limba şi Literatura Franceză a

Facultăţii de Litere şi Istorie a

Universităţii din Craiova (din 1995);

conferenţiar la Facultatea de Litere şi

Teologie, Catedra de Limbi

Romanice, a Universităţii „Ovidius”

din Constanţa (1997-1998).

Redactor şi membru al

colectivului de redacţie al revistei

Ramuri (1985-1997). Iniţiator şi

organizator al Festivalul Internaţional

de Poezie „Poezia pentru o lume a

dialogului” (două ediţii, 1992 şi

1993); membru fondator şi director

onorific al Bibliotecii Franceze

OMNIA din Craiova (din 1990),

devenită filială a Bibliotecii Naţionale

a României; iniţiator al seriei

„Întâlnirilor OMNIA”, în colaborare

cu Facultatea de Litere a Universităţii

din Craiova şi Fundaţia Bibliotecii

Franceze OMNIA; iniţiator al

conferirii titlului de doctor honoris

causa al Universităţii din Craiova,

filosofului Jacques Derrida; director

al Editurii Scrisul Românesc (1997-

2001). A înfiinţat colecţiile Editurii

Scrisul Românesc: Poesis, Hermes -

critică, istorie şi teorie literară,

Thêta-eseu, Polis-ştiinţe politice,

Literatură universală, Proza română

contemporană.

Iniţiator al proiectului cultural

Prezenţe ale Scrisului Românesc în

alte spaţii culturale din lume, în

colaborare cu Institutul Cultural

Român, Uniunea Scriitorilor din

România, UNITER, Biblioteca

Naţională a României, Filiala

OMNIA Craiova. Membru fondator,

împreună cu Irina Mavrodin, al

revistei L‟approche poïétique /

poétique, editată în limba franceză

(din 2000). Preşedinte al Fundaţiei

Editura Noul Scris Românesc

Membru al colectivului de

cercetători al Centrului de studiu

interdisciplinar al literaturii române în

context european din cadrul Catedrei

121

de literatura română a Facultăţii de

Litere, Universitatea din Craiova.


Filologice din România; membru al

Asociaţiei de Teoria Literaturii,

Literatură Generală şi Comparată;

membru al PEN-Clubului, Centru

Român PEN.

Cofondator, împreună cu Jacques

Derrida şi Wanda Mihuleac, al Casei

de editură Signum, fondată în 1994,

concomitent la Paris şi Craiova;

director editorial al Editurii Signum,

Craiova; director editorial asociat la

Editura Paralela 45 din Piteşti;

redactor şef adjunct al revistei

l‟Approche poïétique / poétique,

editată de catedra de limbă şi

literatură franceză a Facultăţii de

Litere, Universitatea din Craiova;

preşedinte de juriu şi membru al unor

comitete de jurizare la concursuri de

literatură organizate de reviste

culturale din ţară: Orizont

(Timişoara), Familia (Oradea), Ziua

literară (Bucureşti), etc.

Membru permanent al Juriului


organizat de Uniunea Scriitorilor din

România şi autorităţile culturale din

Vişeul de Sus (din 2006).

Prezent, ca invitat, la mai multe

emisiuni culturale la televiziune şi

radio.


pentru critică literară al revistei

Ramuri (1985); Premiul naţional de

debut (critică literară, eseu) al

UASCR pentru volumul Facerea

poemului (1985); Ordinul Serviciul

credincios în grad de Cavaler pentru

„merite culturale”, conferit de

Preşedintele României, Emil

Constantinescu (2000); Premiul

pentru Eseu al revistei POESIS, Satu

Mare, revistă de cultură editată de

Uniunea Scriitorilor din România

(2009).


Ramuri cu o cronică literară (1981);

debut editorial cu volumul Facerea

poemului. Eseu de poetică în

marginea textelor lui Paul Valéry

(1985).

Colaborări: Ramuri, Tribuna,

Steaua, Transilvania, Secolul 20,

Viaţa Românească, România

Literară, Familia, Convorbiri

Literare, Ziua Literară, Gândul,

Adevărul Literar şi Artistic, România

Liberă, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Facerea poemului. Încercare de

poetică în marginea textelor lui Paul

Valéry, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1985; Omul poietic pe

tărâmul limbajului. Eseu despre

lumea lui Thot, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1989; Paşii lui

Hermes, eseuri, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1999; Derrida sau

a gândi altfel / Derrida ou penser

autrement, ediţie bilingvă, Craiova,


Cosmopolis. Noi şi viaţa în cetate,


2000; În lumea lui Thot, eseuri,


2000; Geneza operei literare. Repere

spre o poietică, Piteşti, Editura

Paralela 45, 2008; Derrida sau a

gândi altfel. Derrida ou penser

autrement, ediţie bilingvă, édition

bilingue, Piteşti, Editura Paralela 45,

2008 ; Derrida sau a gândi altfel.

Derrida ou penser autrement, ediţie

bilingvă, édition bilingue, ediţia a 2-a,

Piteşti, Editura Paralela 45, 2009.

122

Traduceri: Paul Valéry, Poezie.

Dialoguri. Poetică şi estetică

(traducere de Ştefan Augustin Doinaş,

Alina Ledeanu şi …), Bucureşti,

Editura Univers, 1989; Jacques

Derrida, Celălalt cap. Democraţia

amânată (notă biografică, cronologia

operelor şi traducere de …), Craiova,

Editura Signum, 1993; Alain Bosquet,

Meseria de ostatic (traducere de

Doina Marinescu şi …), Craiova,

1993; Jacques Derrida, Khôra (cu un

cuvînt înainte al autorului la

versiunea românească. Traducere,

cronologie şi postfaţă de …), Craiova,


Georges Sebbag, Suprarealismul,


Românească, 1999; Paul Valéry,

Eseuri aproape politice (cuvînt

înainte, notă lămuritoare, traducere şi

ediţie îngrijită de …), Craiova,


Jacques Derrida, Cosmopoliţi din

toate ţările, încă un efort!, urmat de

Despre dreptul la filosofie din punct

de vedere cosmopolitic (traducere,

prefaţă şi cronologie de …), Craiova,


Paul Valéry, Caiete, vol. I – Caietele,

Limbaj, Poezie, Poetică, Artă şi

estetică, Istorie-Politică, Craiova,


Ediţii îngrijite: Ion D. Sîrbu,

Jurnalul unui jurnalist fără jurnal,

vol.1 – Glosse; Craiova, 1983-1986

(ediţie îngrijită de …), Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1991; Ion

D. Sîrbu, Traversarea cortinei:

Corespondenţa lui I. D. Sîrbu cu Ion

Negoiţescu, Virgil Nemoianu,

Mariana Şora (ediţie îngrijită de

Virgil Nemoianu şi …), Timişoara,

Editura de Vest, 1994; ŞORA, ediţie

îngrijită de Marius Ghica, Piteşti,

Editura Paralela 45, 2006.

Colaborări în volume

colective: „La ce buni poeţi în

vremuri sărace ?...”, Antologia

Festivalului Internaţional „Poezia

pentru o lume a dialogului”, Craiova,

ediţia I, 8-12 iunie 1992 (coautor),

Biblioteca „Ramuri”, Craiova, 1992 ;

„O rezervă de bucurie”. Spaţiu.

Cuvânt. Semn, Antologie a

spiritualităţii olteneşti (coautor),

Editura Centrum şi Oltenia, Craiova,

1992; O fenomenologie a rostului

poetic, în Dialog şi libertate. Eseuri

în onoarea lui Mihai Şora (coautor),

Sorin Antohi şi Aurelian Crăiuţu

(coordonatori), Bucureşti, Editura

Nemira, 1997; Mihai Şora în dialog

cu Marius Ghica, în ŞORA, colecţia

SINTEZE (ediţie îngrijită de …),

Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

A publicat mai multe alte

articole, studii, eseuri, interviuri,

traduceri şi prezentări din şi de autori

şi gânditori francezi, apărute în

reviste culturale din ţară (România

Literară, Ramuri, Orizont, Revista 22,

Calende, Convorbiri Literare,

Manuscriptum etc.)


în volume: Stephane Lupasco,

Logica dinamică a contradictoriului,

Bucureşti, Editura Politică, 1982, p.

404; Ştefan Augustin Doinaş, Prefaţă

la Marius Ghica, Facerea poemului.

Încercare de poietică în marginea

textelor lui Paul Valéry, Craiova,


5-9; Radu G. Ţeposu, în Istoria

tragică & grotescă a întunecatului

deceniu literar nouă, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1993, pp. 187-188;

La Philosophie en Europe, sous la

123

direction de Razmond Klibanskz et

David Pears, Editions Gallimard -

UNESCO, p. 360; Ionel Ciupureanu,

Pacea poetului, Craiova, Fundaţia

Bibliotecii Franceze Omnia şi

Ramuri, 1994, p. 5; Marian Papahagi,

Răspîntiile limbajului, în Fragmente

despre critică, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 1994, pp. 260-266; Adrian

Marino, Biografia ideii de literatură,

vol. III, Cluj-Napoca, Editura Dacia,

1994, pp. 43, 293; Irina Mavrodin,

Mâna care scrie. Spre o poetică a

hazardului, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1994, pp. 11, 134, 145,

146; Adrian Marino, Pentru Europa.

Integrarea României. Aspecte

ideologice şi culturale, Iaşi, Editura

Polirom, 1995, p. 222; Mircea Zaciu,


Dicţionarul Scriitorilor Români (A-

C), Bucureşti, Editura Fundaţiei

Culturale Române, 1995, pp. 550,

774; Jacques Derrida, în Cuvânt

înainte la Khôra (traducere,

cronologie şi postfaţă de …), Craiova,


7- 11; Dicţionarul scriitorilor români



Aurel Sasu, Bucureşti, vol. II (D-L),


1998, pp. 394-396; Ion D. Sîrbu, Ion

Barbu, Tratat de rienologie, literatură

& caricatură de sertar, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1999, p. 7;

Scriitori români din anii ‟80 -„90.

Dicţionar bio-bibliografic, vol. II (G-

O), (coordonator Ion Bogdan Lefter),

Piteşti, Editura Paralela 45, 2001,

pp.25-27; Irina Petraş, Panorama

criticii literare româneşti. 1950-2000,

Cluj-Napoca, 2001, pp. 305-309; Mai

avem un viitor ? România la început

de mileniu, Mihai Şora în dialog cu

Sorin Antohi, Iaşi, Editura Polirom,

2001, p. 8; Virgil Nemoianu, Tradiţie

şi libertate, Bucureşti, Editura Curtea

Veche, 2001, p. 448; Who‟s Who în

România, Bucureşti, Editura Pegasus

Press, 2002, p. 257; Vladimir

Tismăneanu, Scrisori din

Washington, Iaşi, Editura Polirom,





2003; Monica Tilea, La lecture: de la

théorie à la pratique, Editura

Universitaria, 2004, p. 5; Luca Piţu,

în Şora, Piteşti, Editura Paralela 45;

Vladimir Tismăneanu, în Şora,

Piteşti, Editura Paralela 45;




Enciclopedic, 2005, p. 338; Cătălin

Ghiţă, Lumile lui Argus. O

morfotipolgie a poeziei vizionare,

Piteşti, Editura Paralela 45, 2005, p.

8; La Centenar (Redactorii

„Ramurilor” - fişe biobibliografice),

Craiova, Editura Ramuri, 2005, pp.

103-107; Cătălin Ghiţă, Ipostaze ale

actului critic, Editura Universitaria

Craiova, 2005, p. 9; Aurel Sasu,



Paralela 45, 2006, p. 654; Mihai









periodice: Marian Papahagi, Un eseu

124

despre Valéry, în Tribuna, nr. 40, 3

octombrie 1985, p. 7; Alexandru

Călinescu, Două cărţi despre Valéry

şi Poietica în actualitate, în Cronica,

nr. 45(1032), 8 noiembrie 1985, p. 12;

Constantin Sorescu, Un Valéry gîndit

în orizontul Fiinţei, în Scînteia

tineretului. Supliment literar - artistic

, an. VI, nr. 13(236), 30 martie 1986,

p. 4; Gheorghe Grigurcu, Facerea

poemului, de Marius Ghica, în

Familia, an. 22, nr. 5(249), mai 1986,

p. 3; Aurel Codoban, Temeritatea

proiectului, în Suplimentul literar al

,,Scânteii Tineretului”, nr. 1(224), 5

ianuarie 1986, p. 10; Ioan Groşan,

Despre poetica lui Valéry, în

Amfiteatru, anul XX, nr. 1(241),

ianuarie 1986, p. 11; Nicolae

Manolescu, Valéry şi anti - Valéry, în

România Literară, anul XIX, nr. 7, 13

februarie 1986, p. 9; Mircea Martin,

De la poietică la ontologie sau despre

un debut matur, în Ramuri, nr.

2(260), 15 februarie 1986, p. 5; Dinu

Flămând, Platforma Valéry, în

Ramuri, nr. 2(260), 15 februarie

1986, p. 5; Adrian Marino, Limbajul

în discuţie, în Tribuna, nr. 14, 1986;

Radu G. Ţeposu, Facerea operei, în

Amfiteatru, nr. 3(255), martie 1987, p.

7; Radu G. Ţeposu, La răspântiile

limbajului, în Amfiteatru, nr. 5,

februarie 1989, p. 8; M. Iorgulescu, în

Ramuri, nr. 5, 1989; Marian

Papahagi, Răspântiile limbajului, în

Ramuri, nr. 5(299), mai 1989, p. 5;

Al. Tănase, Povestea vorbei, în

România literară, an. XXII, nr. 23, 8

iunie 1989, p. 8; Liviu Papadima,

Omul poietic pe tărâmul limbajului,

în Tribuna României, an. XVIII, nr.

397, 1 octombrie 1989, p. 7; Adrian

Marino, Limbajul în discuţie, în

Tribuna, nr. 14(1685), 6 aprilie 1989,

p. 8; Irina Mavrodin, Omul poietic, în

România Literară, nr. 32, 10 august

1989, p. 5; Gr. Smeu, în Revista de

filosofie, nr. 1, 1990; Dan Silviu

Boerescu, Fiinţă şi limbaj, în Viaţa

Românească, nr. 2, 1990; Constantin

Cubleşan, Meditaţie asupra

problematicii limbajului, în

Transilvania, nr. 3, 1990; Marian

Papahagi, Fragmente despre critică,

1994; Virgil Nemoianu, în România

literară, 17 martie 1994, p. 17; Radu

Sorin Cucu, Lecţia de dialog: J.

Derrida, Kôra (traducere, cronologie

şi postfaţă de …), în Orizont, 19, seria

nouă, an. XI, nr. 4(1407), 20 aprilie

1998, p. 7; Nicolae Prelipceanu,

Khôra, de Jacques Derrida, în

România liberă, serie nouă, nr. 2687,

29 ianuarie 1999, p. 20; Gabriel

Coşoveanu, Performanţele

deconstrucţiei, în Ramuri, nr. 2(993),

februarie 1999, p. 6; Ioan Groşan, A fi

european, în Ziua, an. VI, serie nouă,

nr. 1558, 8 aprilie 1999, p. 1; M.

Chelaru, în Convorbiri literare, nr.

11, 2000; C. Rogozanu, Sub

oblăduirea lui Hermes, în România

Literară, nr. 18, 2000; Florea Miu,

Marius Ghica: "Am chiar

convingerea că un scriitor autentic se

poate afirma oriunde": [interviu], în

Ramuri, nr. 7-8, iulie-august 2000, p.

13; Constantin M. Popa, Sub semnul

lui Hermes, în Ramuri, nr. 5-6, 2000;

Aura Christi, în Contemporanul, nr.

10, 2001; Leo Butnaru, Filosofia şi

frica: adevăruri şi adecvări, în

Contrafort, nr. 9-10(131-132),

septembrie-octombrie 2005; Liviu

Antonesei, în The New York Magazin,

nr. 454, 2006, p. 2; Mircea Mihăieş,

în România Literară, nr. 45, 10

125

noiembrie 2006, p. 2; Aurelian

Crăiuţu, în Revista 22, 7-13

noiembrie 2006, p. 4; Boris Marian,

Din presa culturală, în Realitatea

evreiască, nr. 250(1050), 30 martie -

12 aprilie 2006, p. 11; Liviu

Antonesei, în Observatorul cultural,

noiembrie 2006, p. 7; Alin Cristea,

Jurnal cultural, în Supliment de

weekend, nr. 11, noiembrie 2006, p.

2; Eveniment: Mihai Şora - 90, în

Timpul, nr. 12, decembrie 2006, p.

24; România culturală, Institutul

Cultural Român, 9 februarie 2007, p.

3; Magda Bratu, Silvia Kaţz Ianăşi,

despre "Dreptul la viaţă" şi Pământul

Sfânt, în Cuvântul Libertăţii, an. 21,

nr. 6270, 11 iunie 2010, p. 11; pe

internet: Bookstores.com, p. 2;

Cafeneaua literară, “Calende”;

BiblioPhil, litera G; Monitor 2000.

Topul naţional de carte. Lista de bază

- Program iniţiat de Mircea Nedelciu.

Eseu, critică şi istorie literară; Liliana

Corobca, Personajul în romanul

românesc interbelic. Bibliografie

Institutul Cultural Român. România

culturală, 9 februarie 2007. Index de

autori; Primăvara poeţilor. Le

Printemps des poètes, 6-11martie

2006. Invitaţi, paticipanţi la dezbateri;

Muzeul de Literatură al României.

Dicţionar on-line de literatura

română contemporană. CRITICA.

ESEUL; Dicţionar online al

scriitorilor români contemporani.

enciclopedia.com, enciclopedia.net;

Lansarea volumului “Şora” la

Paralela 45. Ediţie îngrijită de Marius

Ghica. ştiri 24ro; Despre noi colecţii

la Cartea Roşâneasca. Colecţia

Siracuza. GeorgeSebbag -

Suprarealismul, traducere de Marius

Ghica; Cuvântul pe internet. Din

sumar. Mihai Şora în dialog cu

Marius Ghica; BookFinder.com

1997-207; LiterNet.ro, Daniel Cristea

Enache despre Ion D. Sîrbu; Trafic.

Eseistul Marius Ghica; Contrafort 9-

10 (131-132), septembrie-octombrie.

Leo Butnar : Filosofia şi frica …;

LiterNet. Daniel Cristea Enache, Bine

ai venit, bufonule Gary !; Cristian

Crăciun, Personaje, Cuvintefericite.

Membru al Uniunii


Craiova.

GHIDIRMIC, Ovidiu

n. 27 august 1942, satul Greceşti,

comuna Valea Stanciului, judeţul

Dolj.

Critic şi istoric literar.

Fiul lui Ion

Ghidirmic şi al

Ioanei.

Şcoala

elementară „Ion

Heliade Rădulescu”

din Craiova; Liceul


din Craiova (1956-1960); Facultatea



1965). Doctor în filologie al

Universităţii din Craiova cu teza

Moştenirea prozei eminesciene

(1993).


română la Centrul Şcolar Agricol din

Calafat (1965-1966); referent literar

la Teatrul Naţional din Craiova

(1966-1967); redactor principal la

revista Ramuri (1967-1974); redactor

la secţia literară a Editurii Scrisul

Românesc (1974-1975); bibliograf la

Biblioteca Judeţeană Dolj (1975-

126

1980); cercetător ştiinţific principal la

Institutul de Cercetări Socio-Umane

al Academiei Române, Filiala

Craiova (1980-1994); conferenţiar

universitar (1994-1998); profesor

universitar doctor (din 1998) la

Facultatea de Litere a Universităţii

din Craiova; şeful catedrei de

literatură română universală şi

comparată (din 2006); director al

revistei Lamura a Direcţiei Judeţene

pentru Cultură Dolj (din 2002).

Premii: Premiul Uniunii


Craiova pentru volumele: Poeţi

neoromantici (1986); Moştenirea

prozei eminesciene (1997); Premiul

“Şerban Cioculescu” pentru critică şi

istorie literară al Fundaţiei Scrisul

Românesc (1997); Premiul Uniunii


Craiova (2003); Premiul Naţional

“Marin Sorescu” al Academiei

Române (2004); Premiul Editurii

Scrisul Românesc, pentru critică

literară (2007).



volumul Camil Petrescu sau patosul

lucidităţii (1975).


Luceafărul, Familia, Scânteia

Tineretului, Tomis, Convorbiri

literare, Cronica, Flacăra, Arhivele

Olteniei, Înainte şi la Radiodifuziunea

Română.

LUCRĂRI PUBLICATE: Camil Petrescu sau patosul

lucidităţii, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1975; Zaharia Stancu sau

interogaţia nesfârşită, Craiova,


Poeţi neoromantici, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1985; Proza

românească şi vocaţia originalităţii,


1988; Hermeneutica literară

românească, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1994; Moştenirea prozei

eminesciene, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1996; Capodopere ale

literaturii române - compendiu

(coordonator ştiinţific), Craiova,

Editura Didactica Nova, 1997;

Prelegeri despre proza fantastică

românescă (curs), Reprografia


Opere fundamentale ale literaturii

române: compendiu pentru studiu la

clasă şi examene: capacitate,

bacalaureat, admitere în liceu şi

facultate (în colaborare cu George

Sorescu, Dumitru Gherghina, Ion

Buzaşi), Craiova, Editura Didactica

Nova, 2001 (ediţia a 2-a revăzută şi

adăugită); Studii de literatură română

modernă şi contemporană, vol. I,


2002; Studii de literatură română

modernă şi contemporană, vol. II,


2004; Proza românească şi vocaţia

fantasticului, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2005; Limba şi literatura

română: literatura pentru copii

pentru studiul la clasă, concursul de

competenţă, definitivat şi gradul II;

specializările: educatoare, învăţători,

institutori, profesori I şi II (în

colaborare Dumitru Gherghina, Ion

Buzaşi şi …), Craiova, Editura

Didactica Nova, 2005; Aproape totul

despre compunerile şcolare: ghid

metodologic: modele de texte

elaborate în toate stilurile funcţionale

(în colaborare cu Dumitru Gherghina,

Ioan Dănilă), Craiova, Editura

Didactica Nova, 2005; Confruntări

127


Românesc, 2007; Concepte critice,


2008.

Ediţii îngrijite şi prefeţe: Fănuş

Neagu, Fântâna (antologie şi studiu


Scrisul Românesc, 1974; Alexandru

Macedonski, Rondeluri. Psalmi.

Nopţile (postfaţă, notă bibliografică şi

referinţe critice de …), Craiova,


Florin Dumitrana, Întâiele viori

(ediţie îngrijită şi prefaţă de …),


1979; Zaharia Stancu, Pădurea

nebună (ediţie şi prefaţă de …),


1988; Ion D. Sîrbu, De ce plânge

mama? (ediţie şi prefaţă de …),


1994; Camil Petrescu, Patul lui

Procust (ediţie şi studiu introductiv


Românesc, 1995; Ion D. Sîrbu,

Jurnalul unui jurnalist fără jurnal

(ediţie şi prefaţă de …), Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1995; Titu

Maiorescu, Critice (ediţie îngrijită de


Românesc, 1995; Florentin

Smarandache, Sinapse (ediţie şi

prefaţă de …), Tucson, S.U.A., 1997;

Constantin Preda, Fantasme cu

mirese zburînd, antologie (prefaţă de

…), Craiova, Editura Ramuri, Târgu-

Jiu, Fundaţia Pasărea Măiastră, 2001;

Lucian Zatti, Cu dragoste, mereu

(ediţie alcătuită şi îngrijită de Ana

Zatti; prefaţă de …; postfaţă de

Gabriela Rusu-Păsărin), Craiova,


Carolina Ilinca, Din foc şi gheaţă

(selecţie şi postfaţă de …), Bucureşti,


Mariana Didu, Strigăt de stea

călătoare (selecţie şi prefaţă de …),


2004; Rodica-Magdalena Baciu,

Conştiinţă critică şi viziune tragică în

publicistica eminesciană (prefaţă de

…), Craiova, Editura Universitaria,

2005; Ion D. Sîrbu, Dansul ursului:

roman pentru copii şi bunici (ediţie

îngrijită de Toma Velici; prefaţă de

…), Craiova, Editura MJM, 2005.

A publicat peste o sută de studii

şi articole în reviste de specialitate.


în volume: Florea Firan, De la


Editura Scrisul Românesc, 1975; N.

Antonescu, în Limbă şi literatură,

vol. II, 1975; Florea Firan, Profiluri şi



Craiova, 1986; I. Cheie-Pantea, în

Limbă şi literatură, Bucureşti, vol. II,

1986; Barbu Cioculescu, Limbă şi

literatură, vol. I, 1989; Dicţionarul

scriitorilor români / coordonare şi

revizie ştiinţifică Mircea Zaciu,


Bucureşti, vol. II (D-L), Editura


Sud-Vest: O antologie a scriitorilor


Editura Aius, 1998 (coordonată de


Constantin M. Popa); Who‟s Who în


Press, 2002; Dicţionarul general al

literaturii române / Academia

Română, vol. III (E-K), Bucureşti,





128













periodice: Constantin Barbu, Camil

Petrescu sau patosul lucidităţii, în

Ramuri, nr. 8, 1975; Alexandru

George, Exclamativ şi sumar, în Viaţa

Românească, nr. 9, 1975; Serafim

Duicu, Un eseu interpretativ, în

Vatra, nr. 12, 1975; Paul Dugneanu,

Didacticism drapat, în Luceafărul, nr.


Între intenţie şi realizare, în


Mircea Iorgulescu, Comentarii despre

Camil Petrescu, în România literară,

nr. 22, 1975; Eugen Negrici, Două

cărţi de critică, în Ramuri, nr. 12,

1977; Mircea Moisa, Critica este

conştiinţa literaturii, în Înainte, nr.

13208, octombrie 1987, p. 2;

Constantin M. Popa, în Ramuri, nr. 8,

1988; Constantin Cubleşan, în

Tribuna, 23 iunie 1988; Dan Lupescu,

Lup singuratic, în Cuvântul Libertăţii,

an. 3, nr. 700, 27 august 1992, p. 2;

Constantin M. Popa, Între cercurile

hermeneutice, în Ramuri, nr. 7-8,

1995; Mircea Moisă, în Ramuri, nr.

12, 1997; Spiritul critic este, prin

definiţie, echilibrat şi constructiv, stă

sub semnul balanţei, în Ramuri, nr.

11, noiembrie 1999, p. 7; Constantin

Preda, Ovidiu Ghidirmic la ceas

aniversar, în Gazeta de Sud, 28

august 2002; Dan Lupescu, O naţiune

rămâne în eternitate prin valorile ei

spirituale, în Lamura, an. 2, ediţie

nouă, nr. 8-9-10, iunie-iulie-august

2002, pp. 32-33; Gabriel Coşoveanu,

Studii de literatură modernă şi

contemporană, de Ovidiu Ghidirmic,

în Scrisul Românesc, an. 1, nr. 1-2,

ianuarie-iunie 2003, p. 5; Valentin

Taşcu, în Luceafărul, nr. 38, 2003;

Dan Lupescu, Alexandrinism critic şi

rafinament al decadenţei, în Lamura,

an. 6, nr. 10-11-12, octombrie-

noiembrie-decembrie 2006, pp. 10-

12; Nicolae Petre-Vrânceanu, Ovidiu

- 65. Laudatio, în Lamura, an. 7, nr.

7-8-9, iulie-august-septembrie 2008,

p. 40; George Sorescu, Ovidiu

Ghidirmic, exeget şi hermeneut de

profil, în Lamura, an. 7, nr. 7-8-9,

iulie-august-septembrie 2008, p. 5.

Membru al Uniunii


Craiova din anul 1978.

GREGORA, Alex

(pseudonimul literar al lui Iancu

Bură)

n. 22 ianuarie 1958, în comuna

Vela, judeţul Dolj.

Poet.

Studii

gimnaziale şi

liceale la Liceul

de Filologie -

Istorie din

Craiova şi la

Târgu-Jiu.

Poliţist (din 1993); redactor,

redactor şef la Jurnalul Poliţiei

Gorjene, Târgu-Jiu, care din 1998 îşi

schimbă numele în Meridian; secretar

129

de redacţie la revista de cultură

Meridian, Târgu-Jiu (din 1998).

Frecventează cenaclurile Ramuri

şi Columna.

Premii: Premiul „Nicolae

Diaconu” la cea de-a XII-a ediţie a

Atelierului Naţional de poezie, Serile

la Brădiceni.

Debut publicistic cu poeme în

revista Convorbiri literare (1968);


Alergătorul de riksas (1995).

Colaborări: Convorbiri literare,

Brâncuşi, Gorjeanul, Ramuri,

Jurnalul Poliţiei Gorjene, Meridian,

România Literară, Tribuna,

Luceafărul etc.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Alergătorul de riksas, versuri, Târgu-

Jiu, Editura Fundaţiei ,,Constantin

Brâncuşi”, 1995; Sărbătoare cu

viespi, versuri, Târgu-Jiu, Editura


1997; Îngerul şi chinoviarhul, versuri,

Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei

,,Constantin Brâncuşi”, 1998; Măru -

Împărat, povestiri, Târgu-Jiu, Editura


1998; Graţia dunăreană a îngerului,

versuri, Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei

,,Pasărea Măiastră”, 1999; Crimă în

labirint, Editura Ministerului de

Interne, 2001; Doktor de iarbă,

Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei

,,Constantin Brâncuşi”, 2002.






2003; Antologia membrilor Uniunii


în Gorj (coordonată de Gelu Birău,

Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),


2006; în periodice: Florea Miu,

Rezistenţa la enclavizare, în Ramuri,

10 august 2007; Ion Pecie, Zenovie

Cârlugea, Nicolae Diaconu, Nicolae

Coande, Ion Popescu-Brădiceni,

Valentin Taşcu ş.a.



GRIGORIE, Toma

n. 5 mai 1940, satul Golenţi -

Calafat, judeţul Dolj.

Poet, prozator, eseist.

Fiul lui Nicolae

Grigorie şi al Elenei.

Şcoala primară

la Golenţi (1954);

liceul la Calafat

(bacalaureatul la

Lugoj, judeţul

Timiş, 1960);

licenţiat al Facultăţii de Filologie a

Universităţii din Bucureşti (1966).

Doctor în filologie la Universitatea

din Bucureşti cu teza Critica literară

românească de la Kogălniceanu la

Maiorescu (1983).

Profesor la Ciupercenii Vechi

(1963-1964) şi Calafat (1964-1966);

instructor la Consiliul Raional al

Organizaţiei de Pionieri, Calafat

(1966-1968); profesor la Liceul

Agricol din acelaşi oraş (1968-1973);

secretar-şef la Facultatea de

Horticultură a Universităţii din

Craiova (1973-1974); din 1974,

asistent, lector şi conferenţiar

universitar la Facultatea de Litere din

Craiova. Lector la Institutul de

Filologie Romanică, Universitatea

Adam Mickiewicz din Poznań,

Polonia (1996-1997); secretar

130

ştiinţific al Cursurilor de vară

„Constantin Brâncuşi” ale

Universităţii din Craiova (1997).

Participă la cursuri de vară în

Macedonia (1978; 1983) şi Bulgaria

(1985; 1992).



Craiova pentru volumul Eseuri

subsidiare la ,,Adio, Europa!” de I.

D. Sârbu (2000).


Ramuri din Craiova (1966); debut

editorial cu volumul de versuri Visele

cuvintelor (1981).


Luceafărul, România literară,

Orizont, Argeş, Literatorul, Limbă şi

literatură română, Familia, Vatra,

Steaua, Transilvania, Analele

Universităţii din Craiova, Delo

(Iugoslavia), Literacka Polska

(Varşovia), Almanahul Ramuri,

Almanahul Festivalului Internaţional

din Poznań etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Visele cuvintelor, versuri, Craiova,


Trăiri, versuri, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1987; Verbe româneşti

conjugate: pentru studenţii străini,


Craiova, 1987; Seva lucrurilor,


Românească, 1990; Dezlănţuind

tăcerea, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 1994 (ediţia a 2-a, 2002);

Verbe româneşti, Craiova, Editura

Universitaria, 1994; Incursiuni în

literatura română, eseuri, Craiova,

Editura Sitech, 1995; Limba română -

profil juridic, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică;

“Înstrăinarea” limbii române,

Craiova, Editura Avrămeanca, 1997;

Calea de întoarcere, versuri,


Eseuri subsidiare la “Adio, Europa!”

de Ion D. Sârbu, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1999; Catedrala

de sub stern, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 2002; Eseuri subsidiare la

,,Adio, Europa!” de I. D. Sârbu,

Bucureşti, 2002; Verbe româneşti

(ediţia a 2-a revizuită şi completată),

Craiova, Tipografia Universităţii din

Craiova, 2002; Metaforele teatrului

sorescian, Craiova, Editura Ramuri,

2005; Vârsta copacilor, Craiova,

Editura Ramuri, 2007; Andreea &

Radu, roman, Craiova, Editura Sitech,

2009.

Ediţii îngrijite: Scrisul

Românesc: indice bibliografic

adnotat (ediţie îngrijită de …),


Craiova, 1979.

A publicat în presă traduceri din

limbile: franceză, greacă, poloneză,

bulgară, macedoneană.











1998; Interferenţe spirituale oltene

(Cezar Avram, Pavel Cucu … ),







131






2006; în periodice: Ovidiu

Ghidirmic, Corespondenţă, în

Ramuri, nr. 9, 1968; Ovidiu

Ghidirmic, Cenaclul Literar din

Calafat, în Ramuri, nr. 5, 1969;

Laurenţiu Ulici, Prima Verba, în

România literară, nr. 40, 1981; Voicu

Bugariu, Două cărţi de la “Scrisul

Românesc”, în Luceafărul, nr. 10,

1982; Dan Lupescu, Limpezind zarea

unei fântâni, în Ramuri, nr. 3, 1982;

Ion Bogdan Lefter, Vitrina, în

România Literară, nr. 10, 1987; Horia

Gârbea, Cărţile săptămânii, în

Luceafărul, nr. 23, 1990; Alex.

Ştefănescu, Cartea de poezie, în


Bucur Demetrian, Personalitatea

discursului poetic, în Ramuri, nr. 6-8,

1994; Ştefan Cucu, Mierea

cuvintelor, în Tomis, nr. 5, 1999;

Mircea Moisa, în Ramuri, nr. 9, 2002;

Petre Ciobanu, Dramaturgia

soreciană ca spectacol al

modernităţii, în Ramuri, nr. 10, 2006;

Bucur Demetrian, Iarna cuvintelor:

[recenzie], în Ramuri, nr. 2, februarie

2008, p. 14; Magda Bratu, Lectură

publică a scriitorului Toma Grigorie

la Biblioteca Aman, în Cuvîntul

Libertăţii, an. 20, nr. 5910, 28-29

martie 2009, p. 8; Poesis, în

Luceafărul, nr. 19-20, 2010.



132

H

HINOVEANU, Ilarie


Vînjuleţ, judeţul Mehedinţi.

Poet, eseist, publicist.

Fiul lui Constantin Hinoveanu şi

al Anicăi.

Şcoala

elementară în comuna

natală (1941-1948);

Liceul “Traian” din

Drobeta Turnu-

Severin (1948-1952);

Facultatea de

Mecanică a Institutului Politehnic din

Bucureşti (1952-1957).

Lector la Direcţia Generală a

Presei şi Tipăriturilor din Bucureşti

(1957-1959); inginer la Centrul de

Metrologie Craiova (1959-1962);

Uzina Constructoare de Maşini

Agricole din Craiova (1962-1964);

secretar general de redacţie (1964-

1968) şi redactor-şef adjunct (1968-

1972) la revista Ramuri; secretar al

Asociaţiei Scriitorilor din Craiova

(1965-1973); membru asociat al

Senatului Universităţii din Craiova

(din 1981); director al Editurii Scrisul

Românesc (1972-1990) şi redactor-

şef al Editurii Literatorul din Craiova

(1990); membru fondator al Ligii

Culturale Oltene, care editează revista

Meridian, şi al Fundaţiei Scrisul

Românesc (după 1990); fondator şi

secretar general de redacţie la revista

Mozaicul din Craiova (1998-2001);

membru în Colegiul de redacţie al

revistei Lamura din Craiova.

Organizează şi conduce

cenaclurile literare „Traian

Demetrescu”, „Tudor Arghezi”,

Oltenia literară.

Premii: Premiul Concursului

Naţional al tinerilor poeţi (1960);

Premiul Uniunii Scriitorilor -

Asociaţia din Craiova pentru volumul

de versuri Vânt de vis (1977); Premiul

Uniunii Scriitorilor - Asociaţia din


Călăreţ stingher (1984); Premiul

Inspectoratului pentru cultură Dolj

pentru literatură pentru volumul de

versuri Bolta cuvintelor (1994);

Premiul ,,Mihai Eminescu” pentru

poezie acordat de Fundaţia ,,Scrisul

Românesc” (1997); Premiul

,,Constantin Brâncuşi”, acordat de

Guvernul României - Ministerul

133

Culturii şi Cultelor - D.J.C.C.P.C.N.

Dolj, pentru volumul Memorialul

Brâncuşi. Paşi pe nisipul eternităţii

sau cazna legământului cu demiurgul

(2001); Premiul ,,V. G. Paleolog”,

acordat de Guvernul României -

Ministerul Culturii şi Cultelor -

D.J.C.C.P.C.N. Dolj - Revista

Lamura, pentru iniţierea proiectului

cultural, Memorial V. G. Paleolog -

Brâncuşi şi pentru volumul Comoara

de la Ostroveni şi ,,Brâncuşii”

Craiovei (2002); Premiul ,,Alexandru

Piru“, acordat de Guvernul României

- Ministerul Culturii şi Cultelor -


Lamura, pentru tripticul editorial

Terori sfidate, versuri (2003); Din

lumea umbrelor, publicistică literară

(2003); Ştefan Odobleja - între,

„aventura ştiinţifică” şi patimile

glorificării, memorialistică (2003);

Premiul de excelenţă ,,pentru întreaga

activitate literară”, al Uniunii


Craiova (2003); Premiul Naţional

,,Marin Sorescu”, acordat de

Academia Română, pentru editarea

"zestrei de frumuseţe a cuvintelor,

pentru trecerea pe curat a vieţii, a

operei şi a sufletului poetic sorescian”

(2003); Premiul ,,Tudor Arghezi“,


Ministerul Culturii şi Cultelor -


Lamura, pentru volumul Vămile

rostirii (2004); Premiul pentru

volumul Din lumera umbrelor acordat

de Editura şi revista Scrisul

Românesc (2007).

Diplome: Diplomă atribuită de

Inspectoratul pentru Cultură al

Judeţului Dolj, pentru eforturile

depuse la elaborarea şi editarea

revistei „Mozaicul” (1998); Diplomă

de Excelenţă atribuită de


Judeţului Dolj şi Mozaicul, pentru

eforturile depuse la elaborarea şi

editarea revistei (1999); Diplomă

Jubiliară conferită de Centrul Creaţiei

Populare Dolj, cu prilejul aniversării

a 45 de ani de activitate; Diplomă de

Onoare acordată de Societatea de

Ştiinţe Istorice din România - Filiala

Dolj -, cu prilejul împlinirii a 125 de

ani de la Proclamarea Independenţei

de Stat a României, pentru contribuţii

deosebite la cunoaşterea şi

valorificarea tradiţiilor istorice ale

poporului roman (2002); Diplomă de

Onoare acordată de Editura ,,Scrisul

Românesc”, cu ocazia aniversării a

80 de ani de la înfiinţarea Institutului

de Editură şi Arte Grafice ,,Scrisul

Românesc” şi a 30 de ani de la

reînfiinţarea Editurii ,,Scrisul

Românesc“ (2002); Diplomă de

Onoare acordată de Primăria

Municipiului Craiova, ca Membru al

grupului de iniţiativă pentru proiectul

de reconstituire a Atelierului

,,Brâncuşi” la Craiova (2002);

Diplomă de excelenţă a Municipiului

Craiova conferită de Consiliul Local

şi Primăria Municipiului Craiova,

pentru activitate culturală şi

publicistică de excepţie dedicată

Craiovei (2003); Diplomă de Onoare

acordată de Consiliul Local şi

Primăria Municipiului Craiova,

pentru întreaga activitate literară


conferită de revista Ramuri (1905-

2005), cu prilejul Centenarului


conferită de Biblioteca Judeţeană

,,Alexandru şi Aristia Aman”

134

Craiova, cu prilejul sărbătorii

Centenarului (1908-2008) (2008);

Diplomă de Excelenţă acordată de

Muzeul de Artă Craiova, cu prilejul

Centenarului (1908-2008), pentru

generoasa şi elevata colaborare de-a

lungul timpului, în realizarea unor

importante evenimente culturale de

nivel naţional, şi pentru efortul depus

în promovarea operei lui C. Brâncuşi

şi V. G. Paleolog (2008); Diplomă de

ExceIenţă conferită de Consiliul

Local şi Primăria Craiova, pentru

întreaga activitate prin care a reuşit şi

reuşeşte să fie păstrător şi creator de

cultură naţională şi craioveană

(2008).

Decoraţii: Ordinul Muncii Clasa

a III-a - Brevet Decret nr. 430/10.

VII. 1965, Consiliul de Stat; Medalia

Meritul Cultural Clasa I - Decret nr.

130/20. IV. 1971, Consiliul de Stat; 3

Medalii Aniversare - Brevet Decret

510/1964, Brevet Decret 560/1969,

Brevet Decret 480/1969, Consiliul de

Stat; Medalia ,,Meritul Cultural”

clasa a III-a A, Literatură, Decret

1094/10. XII. 2004, Brevet nr. 18,

Preşedintele României; Ordinul

Ziariştilor - clasa I (aur) acordat de

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din

România (2006).


Luceafărul, cu un ciclu de versuri

despre Oltenia (1959); debut editorial

cu volumul de versuri Cântec tânăr

(1960).

Colaborări: Steagul Roşu,

Cuvântul nostru, Înainte, Gazeta

Literară, România Literară,

Luceafărul, Cronica, Contemporanul,

Flacăra, Ramuri, Familia, Tribuna,

Argeş, Convorbiri Literare, Ateneu,

Astra, Scrisul Bănăţean, Danubius,

Arca lui Noe, Mozaicul, Mileniu 3,

Lamura, Scrisul Românesc, Caligraf,

Studioul de Radio Craiova,

televiziune.

LUCRĂRI PUBLICATE: Cântec tânăr, Craiova, Casa

Regională a Creaţiei Populare

Craiova, 1960; Cocorul din unghi,

Bucureşti, Editura pentru Literatură,

1967; Convorbiri cu ... Şt. Augustin

Doinaş, Tudor Gheorghe, Romul

Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian

Păunescu, Amza Pellea, D. R.

Popescu, Marin Sorescu, Zaharia

Stancu, interviuri, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1974; Vânt de vis,


Românesc, 1977; Călăreţ stingher,


Românească, 1984; Constelaţii de lut,


1987; Bolta cuvintelor, versuri,


1994; Vise rebele, versuri, Craiova,

Editura Literatorul, 1999; Comoara

de la Ostroveni şi ,,Brâncuşii”

Craiovei, eseuri, Craiova, Editura

Aius, 2002; Terori sfidate, versuri

(prefaţă de Constantin M. Popa),

Craiova, Editura MJM, 2003; Din

lumea umbrelor, eseuri despre mari

dispăruţi: Tudor Arghezi, V. G.

Paleolog, Ştefan Odobleja, Ion D.

Sîrbu, Amza Pellea, Nichita Stănescu,

Marin Sorescu, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2003; Ştefan

Odobleja - între ,,aventura ştiinţifică”

şi patimile glorificării, Craiova,


Marin Sorescu: Laserul vagului sau

arta care doare, Craiova, Editura

Alma, 2004; Vămile rostirii, Craiova,

Editura MJM, 2004; V. G. Paleolog:

legământul cu demiurgul, Craiova,

135

Editura Alma, 2005; Marin Sorescu:

triumfător la judecata de apoi,

Craiova, Editura Alma, 2006; Lespezi

de comori de la nemuritori, Craiova,

Editura Alma, 2008.

Ediţii îngrijite: Dolj:

monografie (coordonatori Ion

Cetăţeanu, Elisabeta Trăistaru şi …),

Bucureşti, Editura Sport-Turism,

1981; Memorialul Brâncuşi: Paşi pe

nisipul eternităţii sau cazna

legământului cu demiurgul:

[antologie], Craiova, Editura Alma,

Editura Literatorul, 2001; V. G.

Paleolog, Ostenitorul, Craiova,

Editura Alma, 2007; Nicolae A.

Andrei - 85: Gânduri desprinse din

cartea unei vieţi (ediţie omagială de

…), Craiova, Editura Alma, 2009.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Oltenia literară (editor

Ioan Rusu Şirianu), Craiova, Casa

Regională a Creaţiei Populare, 1965;

Ştefan Augustin Doinaş, Lampa lui

Diogene, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1970; Alexandru Piru,

Poezia românească contemporană

1950-1975, vol. II - Generaţia

mijlocie. Generaţia tânără, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1975; Florea Firan,

De la Macedonski la Arghezi,


1975; Florea Firan, Presa literară

craioveană: 1838-1975, Craiova,




Editura Albatros, 1977; 46 de scriitori

în dialog cu judeţul Dolj (ediţie

alcătuită şi îngrijită de Florea Firan şi

Corneliu Leu), Craiova, Uniunea

Scriitorilor din Republica Socialistă

România, 1977; Pompiliu Marcea,

Varietăţi literare, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1982; Justin








1986; Dicţionarul scriitorilor români










1998; Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,

interviuri, Craiova, 2001; Marian

Barbu, Trăind printre cărţi, vol. I

(note, glose, recenzii, cronici literare,

articole, studii, eseuri), Petroşani,

Editura Fundaţiei Culturale „I. D.

Sîrbu”, 2001; Who‟s Who în


Press, 2002; Constantin M. Popa,

Prefaţă la Terori sfidate, Craiova,

Editura MJM, 2003; Dicţionarul

Enciclopedic al judeţului Mehedinţi

(coordonatori Ileana Roman, Tudor

Răţoi), Drobeta Turnu-Severin,

Editura Prier, 2003, p. 213;

Alexandru Firescu, C. Gheorghiu,

Craiova, mon amour!, Craiova,





Enciclopedic, 2005; Ramuri. 1905-

2005. La Centenar … (coordonator

Florea Miu), Craiova, Editura

Ramuri, 2005; Medalionul literar.


136



2006; Aurel Sasu, Dicţionarul



2006; Dan Lupescu, Spiritul Olteniei.

Pod peste himere, Craiova, Editura

Alma, 2007; Nicolae Marinescu,

Revista Mozaicul. Modernitatea

tradiţiei, Craiova, Editura Aius, 2008;





(ediţie revizuită şi augmentată); Ilarie

Hinoveanu în conştiinţa

contemporanilor, prefaţă de Dumitru

Radu Popescu, ediţie de Liliana Ursu

Hinoveanu, Craiova, Editura Aius,

2009; în periodice: Vasile Nicolescu,

Cântec tânăr, în Gazeta literară, nr.

49, 1960; Mihai Negulescu, Cântec

tânăr, în Luceafărul, nr. 24, 1960; H.

Bădescu, în Steaua, nr. 8, 1967;

Andrei Apolzan, Cocorul din unghi,

în Gazeta 1iterară, nr. 32, 1967;

Horia Bădescu, Cocorul din unghi, în

Steaua, nr. 8, 1967; Petre Pascu,

Cocorul din unghi, în Viaţa

românească, nr. 11, 1967; Teodor

Crişan, Cocorul din unghi, în Astra,

nr. 9, 1967; Liviu Chiscop, Cocorul

din unghi, în Ateneu, nr. 9, 1967;

Alexandru Ruja, Cocorul din unghi,

în Orizont, nr. 11, 1967; Ar. Toma,

Cocorul din unghi, în Tomis, nr. 6,

1967; Virgil Carianopol, Cocorul din

unghi, în Albina, nr. 1019, 1967;

Victor Ion, Cocorul din unghi, în

Înainte, nr. 6920, 1967; Şerban

Cioculescu, Poeţii cântă patria, în

Gazeta literară, nr. 34, 1968; M.

Conor, Un interviu cu Ilarie

Hinoveanu, în Ramuri, nr. 9, 1974;

Ion Lazăr, O carte de interviuri, în

Scânteia tineretului, nr. 8018, 1975;

Victor Rusu, Convorbiri cu …, în

Orizont, nr. 9, 1975; Constantin

Dumitrache, Convorbiri cu ..., în

Ramuri, nr. 3, 1975; Romulus

Diaconescu, Ilarie Hinoveanu:

"Convorbiri cu ...", în Înainte, nr.

9359, aprilie 1975; Serafim Duicu,

Şansele interviului, în Tribuna, 1975,

nr. 20; Marin Sorescu, Ilarie

Hinoveanu: Vânt de vis. Emoţie şi

sinceritate, în Ramuri, nr. 2, februarie

1978; Marin Beşteliu, Ilarie

Hinoveanu: Vânt de vis. O nouă

vârstă lirică, în Ramuri, nr. 2,

februarie 1978; Serafim Duicu, Vânt

de vis, în Tribuna, nr. 11, 1978;

Vasile Luca, Vânt de vis, în

Convorbiri literare, nr. 8, 1978; Ilie

Purcaru, Limpede dar nu comun, în

Viaţa românească, nr. 6-7, 1978; Dan

Rotaru, Vânt de vis, în Argeş, nr. 1,

1978; Artur Silvestri, Poezia

sentimentelor, în Luceafărul, nr. 12,

1978; George Arion, Aprecierea

definitorie a culturii este valoarea. O

convorbire cu Ilarie Hinoveanu, în

Flacăra, nr. 30, 1979; Ştefan

Tunsoiu, 300 de titluri de carte, în

Ramuri, nr. 9, 1984; Florea Miu, La

cumpăna unei vârste, în Ramuri, nr.

9, septembrie 1984; Marian Barbu,

Ilarie Hinoveanu: Călăreţ stingher, în

Ramuri, nr. 4, aprilie 1985; Ilie

Purcaru, Constelaţii de lut, în

Flacăra, nr. 38, 1987; Ovidiu

Ghidirmic, Profiluri lirice, în

Luceafărul, nr. 8, februarie 1988;

Ovidiu Ghidirmic, Generozitatea

poetului, în Cuvântul Libertăţii, 27

septembrie 1994; Ovidiu Ghidirmic,

Retrospectivă, Ilarie Hinoveanu, în

Ramuri, nr. 12, decembrie 1994;

137

Vasile Bardan, Cartea memoriei, în

Caiete critice nr. 7, 2004; Dan

Lupescu, Călăreţ stingher, în

Lamura, nr. 33-34-35, iulie-august-

septembrie 2004; Virgil Dumitrescu,

Ilarie Hinoveanu - premiat la

"Gaudeamus", în Opinia Olteniei, 12

martie 2004; Triptic de premii ale

Academiei Române: Ilarie

Hinoveanu, membru al Uniunii

Scriitorilor din România. Repere

biobliografice, în Lamura nr. 30-31-

32, aprilie-mai-iunie 2004; Ovidiu

Ghidirmic, în Lamura, 2004; C. M.

Popa, în Lamura, 2005; Mihnea

Gheorghiu, în Lamura, 2005; Janet

Nică, în Lamura, 2005; Ovidiu

Ghidirmic, în Lamura, 2005;

Gheorghe Boaghe, în Mileniu 3,

2008.



anul 1965.

138

I

ILIESCU, Georgeta

(pseudonimul Gheorghiţei Stan)

Poet, prozator.

LUCRĂRI

PUBLICATE: Zarizanca, roman,

Craiova, Editura

Scrisul Românesc,

1981; Inelele

dragostei, poezii,

fabule, poeme în

proză, eseuri, Craiova, Editura M.

Duţescu, 1993; Visul de duminică:

roman de dragoste, Craiova, Editura

M. Duţescu, 1994; Toast pentru

iubire: roman, Craiova, Editura

Agora, 1995; Rondeluri, Craiova,

Editura MJM, 2001.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alexandru Piru, pe

coperta IV a volumului Zarizanca,

1981; Alexandru Piru, pe coperta IV a

volumului Visul de duminică, 1994;

Ovidiu Ghidirmic, pe coperta IV a

volumului Visul de duminică, 1994.



anul 2009.

IOAN, Alexandru

(pseudonimul lui Marinică

Ioan)

Poet.

Premii: Premiul la Concursul de

debut (poezie) iniţiat de Editura

Scrisul Românesc pentru volumul

Scriptura sinucigaşilor (1998).

LUCRĂRI PUBLICATE: Scriptura sinucigaşilor, Craiova,


REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Eugen Negrici, pe coperta

IV a volumului Scriptura

sinucigaşilor, 1999.



anul 2009.

139

IONESCU, Dan

(prenumele la naştere Miki-Dan)

n. 2 aprilie 1970, comuna

Bălăciţa, judeţul Mehedinţi.

Poet.

Fiul lui Dumitru

Ionescu şi al

Domnicăi.

Studii

elementare la

Cleanov (1976-1980)

şi Craiova (1980-

1984); Liceul de filologie-istorie din


Litere şi Istorie a Universităţii din

Craiova, secţia limba şi literatura

română - limba şi literatura latină

(1990-1995).


română la Liceul de Chimie (1995-

1996) şi la Liceul Teoretic ,,Tudor

Arghezi” din Craiova (1996-1999);

profesor, cadru didactic asociat la

Facultatea de Drept “Nicolae

Titulescu” din Craiova (1998-1999);

profesor de limba şi literatura română

la Colegiul Naţional ,,Nicolae

Titulescu” (din 1999).


TRADEM pentru poezie (1990);

Diploma de Onoare din partea


(2005); Diploma de Excelenţă din

partea Editurii şi Revistei Scrisul

Românesc (2007); Bursă de Creaţie

la Neptun din partea Uniunii

Scriitorilor din România (2007);

Premiul “Marin Sorescu” pentru

poezie din partea Editurii şi Revistei

Scrisul Românesc (2008); Diploma

Comenius pentru proiectul

internaţional “Culture - an

Everlasting Heritage” (2008).

Debut publicistic în Ramuri cu

poezia Amurg cu cai (1989); debut

editorial cu volumul de versuri

Biblioteca într-o alocuţiune (1995).

Colaborări: Ramuri, Meridian,

Luceafărul, Mozaicul, Pro-Saeculum,

Calende, Scrisul Românesc, etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Biblioteca într-o alocuţiune, versuri

(prefaţă de Dan Cristea), Craiova,

Editura Avrămeanca, 1995; Altceva

de cunoscut, versuri, Craiova, Editura

Aius, 1998; Departe de ocean,


Românească, 2000; Fugă în scris,


Românească, 2001; Vis visus sau

Forţa visului, versuri, Craiova,







1998; Constantin M. Popa, Subiecte

de agent în Noaptea lui Vincent,

Craiova, Editura Aius, 1998; Poezia

pădurii, Bucureşti, Editura Orion,





Românesc, 2003; Florea, Firan,

Cartea Revistei Ramuri, Craiova,





Florea, Firan, Cartea Revistei,

Craiova, Scrisul Românesc, 2007;

Ştefan Vlăduţescu, Mesaje şi texte

gânditoare, Craiova, Editura Sitech,

2008; în periodice: Dan Cristea,

140

Nasc şi la Craiova poeţi!, în

Luceafărul, nr. 14, 1996; Laura

Lazăr, Biblioteca într-o alocuţiune, în

Echinox, nr. 10-11-12, 1996; Dumitru

Augustin Doman, în Căsuţa Poştală

106, Calende, nr. 9-12, 1997; Ioan

Lascu, Un refugiu în livresc, în

Calende, nr. 3, 1998; Dumitru

Augustin Doman, Căsuţa Poştală, în

Calende, nr. 3, 1998; Constantin M.

Popa, Subiecte de agent, în Ramuri,

nr. 4, 1998; Toma Grigorie, O fugă

poetică, în Ramuri, nr. 11-12, 2002;

Dan Cristea, Cuvânt înainte la o nouă

carte, în Scrisul Românesc, nr. 6,

2008; Bucur Demetrian, Între vis şi

limbaj, în Ramuri, nr. 7, 2008; Mihai

Antonescu, Singurătatea grădinilor

lui Akademos, în Climate literare,

anul II, nr. 14, octombrie-noiembrie

2008; Ana Dobre, în Revista

Meandre, nr. 1, 2009; Dinu Mirea,

Vis visus sau forţa visului, în Revista

Pro-Saeculum, nr. 2, 2009; Gheorghe

Secheşan, cronică radiofonică la

Radio Timişoara, iulie 2009.



anul 1998.

IOVĂNEL SPINEANU, Doina

n. 9 ianuarie 1955,

Călugăreni, comuna Padeş, judeţul

Gorj.

Poet,

prozator.

Fiica lui

Vladimir Spineanu

şi a Stelei.

Şcoala

primară din Padeş

şi din Pestişani, judeţul Gorj; Liceul

"Constantin Brâncuşi" (Pestişani,

Gorj) şi Liceul nr. 3 (actual Liceul

"Gheorghe Ţiţeica") din Drobeta

Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi;

Facultatea de filologie - istorie, secţia

română-franceză, Universitatea

Timişoara.

Bibliotecar (secţia informare

bibliografică), la Biblioteca Judeţeană

din Mehedinţi; profesor, la Liceul

Industrial din Baia de Aramă; referent

cultural, la Centrul Creaţiei Populare

din Mehedinţi; redactor al revistei

"Cultură şi Credinţă" a Direcţiei

Judeţene de Cultură, Culte şi

Patrimoniu Naţional; redactor literar

(1998-2007), contribuind la apariţia

revistelor Răstimp, Cultură şi

Credinţă, Didahia (revista Episcopia

Severinului şi Strehaiei).

În timpul liceului a înfiinţat

revista Muguri din Drobeta Turnu-

Severin; a participat în aceeaşi

perioada, la un Festival Internaţional

de creaţie literară şi plastică - "Mladj

Maj", în Iugoslavia.

A înfiinţat Fundaţia "Vladimir N.

Spineanu", fundaţie culturală, creştină

şi umanitară (în cadrul ei funcţionând

Editura "Germinal") (2000).

Premii: Premiul I şi Premiul

Special al juriului, pentru talent

scriitoricesc, la olimpiada de limba şi

literatura română „Mihai Eminescu”,

faza naţională, Iaşi (1973-1974);

Premiul I la Concursul Naţional

"Tinere condeie".


revista Columna din Târgu-Jiu


poezie Variaţiuni pe tema plângerii

(1999).

Colaborări: Columna, Viaţa

Românească, Orizont, Mlady Maj,

141

Mehedinţiul Literar, Ramuri,

Amphitrion, Universul cărţii etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Variaţiuni pe tema plângerii,


Monografie sentimentală, Drobeta

Turnu-Severin, Editura Alter Ego,

1999; Învăţarea iubirii, Drobeta


1999; Răzbunare târzie, Drobeta


1999; Ana, cea fără de păcat, Drobeta


1999; Eternitatea dorului; Răzbunare

târzie, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 1999; Pentru cei

mai mici pitici, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Alter Ego, 1999;

Tărâmul cerului pierdut, Drobeta


2000; Povestea pădurii fermecate,

Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter

Ego, 2000; Zece poveşti cu tâlc,


Ego, 2000; Graffiti, Drobeta Turnu-


Excursia, Editura Alter Ego, 2001;

Ciclul romanesc la D. R. Popescu,

Editura Germinal, 2001; Hotarul

amintirilor, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2001;

Anotimpurile adolescenţei, vol. I,


Ego, 2001, vol. II, Editura Alter Ego,

2003, vol. III, Editura Alter Ego,

2006; Inocenţe târzii, Drobeta Turnu-


Călătorie în Ţara Minunilor, Drobeta


2002; Flacăra frigului, Drobeta


2002; Maria, surioara vrăbiuţelor,

Drobeta Turnu Severin, Editura Alter

Ego, 2002; Cartea serbărilor, vol. I-

II, Drobeta Turnu-Severin, Editura

Alter Ego, 2002-2003; Animăluţele,

drăguţele!, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2003; Voinicei

sunt puii mei, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2003; Marc şi

lumea viselor, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Alter Ego, 2003; Să

ne iubim Pământul!, Drobeta Turnu-


Nostalgia ochilor cuminţi: teatru,


Ego, 2003; Cel mai cuminte copil din

lume, Drobeta Turnu-Severin, Editura

Alter Ego, 2004; Grădina veşnic

înflorită, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2005; Copiii

teribili, vol. I, Drobeta Turnu-


Primii paşi printre gângănii, Drobeta


2005; Prietenii copilăriei, Drobeta


2005; Strigătul din tăcere, Drobeta


2006; Dacă ai plecat, nu te întoarce!,


Ego, 2006; Întâmplări adevărate şi ...

proverbe explicate, Drobeta Turnu-


Poveştile de la bunica, Drobeta


2006; Dacă ai plecat, nu te întoarce!,


Ego, 2007; Strigătul din tăcere,

versuri, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2007; Eternitatea

dorului, versuri, Drobeta Turnu-


Aventurile unor năzdrăvani, povestire

în capitole, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2009; Bibone,

fetiţa cea norocoasă, poveste în

capitole, Drobeta Turnu-Severin,

142

Editura Alter Ego, 2009; Palatul

doamnelor pisici, povestire în

capitole, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2009; Frăţiorii Pic

şi Strop, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2009; Cărticica de

poveşti, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2009; Tom

Îndrăzneţul, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Alter Ego, 2009; Teofan,


Editura Alter Ego, 2009.


în volume: Dicţionarul enciclopedic

al judeţului Mehedinţi (coordonatori



228; Personalităţi mehedinţene;

Dicţionarul personalităţilor

mehedinţene; Dicţionarul

personalităţilor gorjene; în

periodice: Universul cărţii, Victor

Rusu, Cărticica de poveşti, în

Informaţia de Severin, 7 iulie 2009;

prezentări ale operei în Gazeta de

Sud, Datina, Datina literară,

Răstimp, Radical, Obiectiv

mehedinţean, Adevărul de seară.



anul 2000.

143

J

JINGA, Nicolae

n. 15 februarie 1950, satul Izvoru

Dulce, comuna Beceni, judeţul

Buzău.

Poet, publicist.

Fiul lui Nicolae

Jinga şi al Saftei.

Clasele primare

din comuna

Cărpiniştea;

Seminarul Teologic

din Buzău (1964-1969); Institutul

Teologic din Bucureşti (1969-1973);

Liceul „Traian Lalescu” din Orşova

(1977-1982).

Hirotonit preot la Parohia

Macrina; Preot în Parohia Poroina –

Ergheviţa, judeţul Mehedinţi (1975);

Preot la Parohia Schela Cladovei

(1980); secretar al Protopopiatului

Drobeta Turnu-Severin (1977); preot

paroh la Biserica Jupalnic din Orşova

(din 1982). I.P.S. Mitropolit Nestor al

Olteniei îi acordă rangul de iconom-

stavrofor (1987); redactor şef la

revista Terra Griphonis (1999);

redactor şef la revista Apollodor

(2004); redactor la revista Caligraf.

Membru al Cenaclului Literar

“Viaţa Buzăului”; preşedinte al

Filialei ASTRA din Orşova pentru

relaţiile cu românii din afara

graniţelor ţării.



volumul de poezie Glorie

maidanezului (2001).

Debut publicistic în ziarul Viaţa

Buzăului cu poezia Ferment de

toamnă (1967); debut editorial în

volumul colectiv Nouă poeţi (1984).

Colaborări: Cetatea creştină,

Viaţa Buzăului, Scânteia Tineretului,

Orizont, Familia, Caligraf.

LUCRĂRI PUBLICATE: Viziunea unei mirişti albe, versuri (în

volumul colectiv de debut Nouă

poeţi), Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1984; Lupta din zori,


Românească, 1988; Vertij, versuri,

Piteşti, Editura Calende, 1995; Vis cu

gardieni: confesiuni, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 1996;

Imbroglio, versuri, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 1997; Glorie

maidanezului, Bucureşti, Editura

144

Cartea Românească, 2000;

Dicţionarul lui Dumnezeu, Craiova,

Editura Mitropolia Olteniei, 2008;

Copacul cu îngeri, Timişoara, Editura

Brumar, 2009.






1998; Dicţionarul enciclopedic al

judeţului Mehedinţi (coordonatori



252; Adânc pe adânc: sacerdoţiu

liric (antologie realizată de Ioan

Petraş), Timişoara, Editura Brumar,




versiune revizuită şi augmentată,


periodice: Constanţa Buzea, în

Amfiteatru, 1985; Alexandru

Condeescu, în Luceafărul, 1985;

Laurenţiu Ulici, în România literară,

1985; Laurenţiu Ulici, în

Contemporanul, 1988; Valentin F.

Mihăescu, în Luceafărul, 1988;

Constantin M. Popa, în Ramuri, 1988;

Viorel Gheorghiţă, în Vatra, 1988;

Viorica Marioara Cîlţaru, Nicolae

Jinga - un sacerdot al sensului

transfigurat al lumii, în Informaţia de

Severin, 15 februarie 2010; Romul

Munteanu, Nicolae Prelipceanu.



anul 1997.

145

L

LASCU, Ioan


Slătioara, comuna Iscroni-Livezeni,

judeţul Hunedoara.

Critic literar, poet, eseist,

traducător.

Fiul lui Ioan

Lascu şi al Ilinei.

Şcoala

generală nr. 1 din

Petroşani (1958-

1966); Liceul

Teoretic (1966-

1970) din Petroşani; Facultatea de

Limba şi Literatura Română,

specialitatea română - franceză, a


1974). Bursă de documentare la

Biblioteca Naţională din Paris (1998).

Doctor în filologie al Universităţii din

Craiova cu teza Actuelles - une grille

de lecture pour 1„oeuvre littéraire

d„Albert Camus (2001).


română - franceză la Şcoala Generală

nr. 2, Petrila, judeţul Hunedoara

(1974-1979); şef al catedrei de

filologie-istorie la Şcoala Generală

nr. 2, Petrila (1977-1979); bibliotecar

şcolar la Şcoala Generală nr. 2,

Petrila (1976-1979); instructor la

Comitetul pentru Cultură şi Educaţie

Socialistă al judeţului Hunedoara

(1979-1982); redactor de rubrică

(Cultură) la ziarul Steagul roşu din

Petroşani (1982-1983); director la

Casa de Cultură a Tineretului din

Craiova (1983-1986); metodist

principal (1986-1988; 1989-1990) şi

director (1988-1989) la Casa de

Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru

Tineret, Craiova; redactor şi redactor

principal la revista Ramuri (1990-

1991); redactor principal, publicist

comentator şi adjunct de şef de

department (politică internă) la ziarul

Tineretul liber, cu Suplimentul

Literar - Artistic al Tineretului Liber,

SLATL, Bucureşti (1991-1993);

asistent universitar în cadrul catedrei

de franceză, Facultatea de Litere şi

Istorie, Universitatea din Craiova

(1993-1999); lector universitar la

Departamentul de limba şi literatura

franceză Facultatea de Litere a


2005); redactor la revista “Autograf”

MJM, Craiova (din 2005);

146

conferenţiar universitar la

Departamentul de limba şi literatura

franceză Facultatea de Litere a

Universităţii din Craiova (din 2005).

A editat, în colaborare cu Ion Ilie

Iosif, revista Star Trafic SF, Craiova

(1990).

Membru în: Societatea de

Ştiinţe Filologice (din 1975);

Societatea Ziariştilor Români (1990);

Asociaţia de Literatură Generală şi

Comparată (membru fondator, 1997);

Comitetul de conducere al Filialei

Craiova a Uniunii Scriitorilor din

România (din 2001); Centrul de

Cercetări asupra Imaginarului şi a

Raţionalităţii „Mircea Eliade”,

Universitatea din Craiova

(responsabil cu coordonarea activităţii

de traducere, din 2002). Société des

Etudes Camusiennes, Paris, France

(din 2003); Redacţia publicaţiei

Ortacul Petroşani (membru de onoare

din 2005); Asociaţia Artizanilor fără

Frontiere din Oltenia (membru

fondator, director de imagine, din

2005); Amitiés Camusiennes,

Poitiers-Limoges, France (din 2005);

Societatea Română de Filozofie,

Filiala Craiova (din 2009).

Premii şi distincţii: Diplomă şi

Premiul II pentru poezie la Festivalul

Interjudeţean Eroii neamului, Alba-

Iulia (1983); Premiul ziarului Înainte

pentru poezie, Calafat (1983);

Premiul revistei Ramuri la Festivalul

Naţional de Poezie de la Sighetul-

Marmaţiei (1985); Premiul ziarului

Scânteia tineretului pentru poezie

(1986); Premiul II şi titlul de laureat

pentru publicistică, Bucureşti (1987);

Premiul Ramuri pentru critică literară

(1988); Diplomă de onoare şi

Premiul III pentru creaţie literară -

eseu la Zilele „Antarg”, Piteşti

(1988); Premiul Filialei Craiova a


pentru traducerea volumului Declinul

Occidentului, vol. I-II, de Oswald

Spengler (1997); Premiul Filialei

Craiova a Uniunii Scriitorilor din

România pentru volumul de poezie O

groapă în timp (1999); Premiul

Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor

din România pentru volumul de proză

scurtă, Sublima persiflare. Represalii

1984 (2002); Premiul pentru

sobrietatea abordării

existenţialismului francez, Iaşi

(2004); Premiul Scrisul Românesc

pentru eseu (2004); Diplomă de

excelenţă acordată cu prilejul

Centenarului revistei Ramuri,

Craiova (2005); Premiul şi diploma

de excelenţă a Cenaclului Boema,

Petroşani (2005); Premiul revistei

Ramuri pentru eseu şi critică literară

(2006); Premiul special al Bibliotecii

Judeţene „I. G. Bibicescu” Mehedinţi

pentru poezie, Drobeta Turnu-Severin

(2006); Premiul Scrisul Românesc

pentru eseu (2007); Diplomă de

excelenţă acordată de Editura şi

revista Scrisul Românesc pentru

activitatea literară şi de traducător

(2009).


Mărturisiri literare, a Liceului

Teoretic din Petroşani, cu o recenzie

la romanul Patul lui Procust, de

Camil Petrescu (1970); debut editorial

cu ciclulul de poeme Norul povăţuind

steaua, în volumul colectiv Zboruri

lirice, Craiova, Editura Scrisul

Românesc (1988).

Colaborări: reviste: Ramuri,

Familia, Steaua, Apostrof, Vatra,

Luceafărul, România literară,

147

Calende, Astra, ARC, Zburătorul,

Mozaicul, Suplimentul literar-artistic

al Tineretului liber (SLATL), Week-

end magazine (Tineretul liber),

Scrisul Românesc, Autograf MJM,

Caligraf Asylum (Prespa, Grecia) etc.;

ziare: Tineretul liber, Ziua;

colaborează la posturi de radio din

Bucureşti şi Craiova, la Televiziunea

Naţională şi la posturi de televiziune

locale.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Lucrări literare: Contrar

aşteptărilor, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 1993; Marea întârziere,

versuri, Craiova, Editura Ramuri,

1994; O groapă în timp, versuri,

Craiova, Editura Pasărea Măiastră,

1998; Sublima persiflare. Represalii

1984, proză scurtă, Craiova, Editura

Ramuri, 2001; Incantaţii metalice,

poeme, Craiova, Editura MJM, 2004.

Lucrări în limba franceză: Panorama de la poésie française au

XX-e siècle: cours de civilisation et

de littérature, Craiova, Editura


Lucrări în limbile franceză şi

română: Existenţialismul francez :

gândire şi literatură /

L‟existentialisme français: pensèe et

literatture, studiu, Craiova, Editura


Lucrări în limba română: Un

aisberg deasupra mării. Eseu despre

opera postumă a lui Ion D. Sîrbu,

eseu, Craiova, Editura Ramuri, 1999;

ediţia a 2-a revăzută şi adăugită,


Albert Camus şi exigenţa unităţii:

“Actuelles”: o grilă de lectură pentru

opera literară a lui Albert Camus,

eseu, Craiova, Editura Universitaria,

2002; Stil şi expresivitate în presa de

astăzi, studiu critic, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2004; Tradiţii care

dispar: comunitatea momârlanilor

din zona Petroşani, Craiova, Editura

MJM, 2004; Despărţire de cultură,

eseuri, Craiova, Editura Ramuri,

2005; Actualitatea capodoperei şi

trecutul recent al literaturii, Craiova,

Fundaţia Scrisul Românesc, 2007

(ediţia a 2-a revăzută şi adăugită,

Craiova, Editura Universitaria, 2008).

Lucrări publicate în

colaborare: Sud-vest. O antologie a


(coordonare şi realizare împreună cu

Bucur Demetrian şi Constantin M.

Popa), Craiova, Editura Aius, 1998;

Dicţionarul scriitorilor din Vale

(coordonare şi realizare împreună cu

Mihai Barbu, Marian Boboc, Ioan

Velica), Petroşani, Editura Matinal /

Cameleonul, 1999; Caietele

Colocviului Naţional Ion D. Sîrbu,

Craiova, 27 iunie 2009 (în colaborare

cu Nicolae Coande), Craiova, Editura


Traduceri în limba română:

Oswald Spengler, Declinul

Occidentului, vol. I-II (traducere de

…. din limba franceză - prima

versiune integrală în limba română),

Craiova, Editura Beladi, 1996;

Francis Claudon, Karen Haddad-

Wotling, Compendiu de literatură

comparată (traducere din limba

franceză de …), Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1997; Pierre

Brunel, Daniel Madelénat, Jean-

Michel Gliksohn, Daniel Couty,

Critica literară (traducere din limba

franceză şi note de ….), Bucureşti,


Auguste Comte, Curs de filozofie

pozitivă (vol. IV- 2002, vol. V - 2003,

148

vol. VI - 2005) (traducere de …),

Craiova, Editura Beladi; Jean-Pierre

Sironneau, Milenarisme şi religii

moderne, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 2006; C. Brâncuşi (traducere

în franceză de …..), Craiova, Editura


Articole, studii publicate în

volum în limba română (selectiv): Spiritul polemic la Ramuri până în

1947, în Cartea Ramuri - „O sută de

ani de nesingurătate”, vol. I (1905-

1947), Craiova, Editura Ramuri,

2005, pp. 125-130; Miron Radu

Paraschivescu; Ion Caraion; Ştefan

Bănulescu, în La centenar (Redactorii

Ramurilor - fişe biobibliografice),


45-48; 61-64; 65-66.

Articole, studii publicate în

volum în limba franceză (selectiv):

Une direction recente dans le

discours journalistique: la nouvelle

objectivite în Analele Universităţii din

Craiova, numero special: langue et

litterature francaises: nouvelles

methodes de recherche. Seria Ştiinţe

filologice, Langues et litteratures

romanes, an. IX, nr. 2, 2005, Craiova,

Editura Universitaria, p. 176; Le

journaliste d‟Actuelles et la mesure

morale, în Camus solitaire et/ou

solidiare (Actes du V-e Colloque

international sur Albert Camus),

Editions des Amitiés Camusiennes,

Poitiers, 2005, pp. 227-237; Le

totalitarisme mou (table ronde), în

Camus solitaire et / ou solidaire,

Editions des Amitiés Camusiennes,

Poitiers, 2005, pp. 217-227.


în volume: Sud-Vest: O antologie a





1998; Dan Cristea, prezentare pe

coperta IV a volumului O groapă în

timp, versuri, Craiova, Editura

Pasărea Măiastră, 1998; Un sfert de

veac de poezie (antologie de Vasile

Muste), Fundaţia Luceafărul, 1998;

Constantin M. Popa, Noaptea lui

Vincent, Craiova, Editura Aius, 1998;




Craiova, Editura Sitech, 1999; Florea




Editura Scrisul Românesc, 2003; Paul

Aretzu, Viziuni critice, Craiova,

Editura Ramuri, 2005; Medalionul


cultură şi educaţie, Craiova, Editura

Ramuri, 2006 (vol. II - Marian Barbu,

Alexandru Gheorghe, Florin

Logreşteanu, Florea Miu); Aurel




Valea scrierii (antologia cenaclului

Boema din Valea Jiului), Deva,

Editura Corvin, 2006; în periodice:

Bucur Demetrian, în Ramuri, nr. 10-

12, 1993; Ioana Dinulescu, în Ramuri,

nr. 10-12, 1993; Mircea Bârsilă, în

Calende, nr. 2, 1994; Nicolae

Coande, în Cronica, nr. 6, 1998;

Gheorghe Vulturescu, în Poesis, nr.

7-8, 1998; Constantin M. Popa,

Noaptea lui Vincent, 1998; Dan

Cristea, în Ramuri, nr. 9, 1999; Doina

Curticăpeanu, în Familia, nr. 3, 2000;

Irina Mavrodin, în Ramuri, nr. 10,

2001; Nicolae Coande, în Ramuri, nr.

10, 2001; Decenium - Ioan Lascu -

149

Oglinzi, în Ramuri, nr. 10, octombrie

2001, p. 13; Al. Stănescu, în

Luceafărul, nr. 41, 2002; Mircea

Morariu, în Familia, nr. 7-8, 2003;

Paul Aretzu, Poezia carteziană, în

Ramuri, nr. 1, ianuarie 2004, p. 6;

Magda Bratu, Contribuţii la o istorie

a literaturii şi a presei, în Cuvântul


octombrie 2004, p. 3; Luminiţa

Ristea, Reîntâlnirea cu poezia, în


21 ianuarie 2004, p. 4; Gabriel

Coşoveanu, Stil şi expresivitate în

presa de astăzi: [recenzie], în Scrisul

Românesc, an. 2, nr. 11-12,

noiembrie-decembrie 2004, p. 2;

Ioana Dinulescu, Stil şi expresivitate

în presa de astăzi, în Ramuri, nr. 2-3,

februarie-martie 2005, p. 14; Mihai

Ene, Revizitarea existenţialismului, în


ianuarie-februarie 2006, p. 17; S.

Preda, Dan Stanca, T. Ştef, Bucur

Demetrian, Horia Dulvac.



anul 1994.

LĂZĂRESCU, Emil

(pseudonim Cezar Milescu)

n. 28 martie 1946, comuna

Roşiile, judeţul Vâlcea.

Poet, publicist.

Fiul lui Ion

Lăzărescu şi al

Ioanei.

Facultatea de

Ziaristică Bucureşti

(1979).

Redactor la

cotidianul Înainte, Craiova (1979-

1990); fondator al publicaţiei Tribuna

Olteniei; redactor şef şi fondator al

săptămânalului naţional Pădurea

noastră publicaţie a întregii

silviculturi româneşti (1990-1997);

director general şi fondator al

periodicului naţional Raţiunea, pentru

integrare europeană, apărarea

drepturilor omului, promovarea

valorilor umane şi ocrotirea mediului

înconjurător (din 1998).


Profesionişti din România; membru al



Luceafărul, cu poezia Rugăminte

(1976); debut editorial cu volumul

Ecuaţia de probă, la Editura Scrisul

Românesc (1986).

Colaborări: Înainte, Scânteia

Tineretului, Munca, Amfiteatru,

Orizont, Ramuri, Opinia, Luceafărul,

Tribuna ş.a.

A colaborat cu poeme şi eseuri la

Almanahurile Ramuri (1984-1987) şi

Luceafărul (1985).

LUCRĂRI PUBLICATE: Voievozii pădurii, reportaje literare,


1995; Cancelaria din ierburi, poeme,


1997; Sensuri şi coduri, poeme,


2002; Demnitatea greierului,


2006; Valori româneşti, valori

europene, eseuri, vol. I-II, Craiova,

Editura Crăiţa Sudului, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La început a fost

Cuvântul … Antologie a Societăţii

Scriitorilor Olteni (coordonator

Marian Barbu), Craiova, Editura


Marian Barbu, Emil Lăzărescu -

150

Secvenţe şi motivaţii ideatice (Sensuri

şi coduri), în Trăind printre cărţi:


articole, studii, eseuri), vol. IV,

Craiova, Editura Sitech, 2004, pp. 44-








periodice: Nicolae Dan Fruntelată,

Rădăcini şi simboluri, în Pădurea

noastră, nr. 98, aprilie 1993; Romulus

Diaconescu, Voievozii pădurii, în

Gazeta de Sud, nr. 670, martie 1996;

Fănuş Neagu, Cancelaria din ierburi;

Marian Barbu, Voievozii pădurii,

1996; Teofil Moreta, Restitutio in

integrum, în Raţiunea, nr. 1,

septembrie 1999; Fănuş Neagu, O

poezie a sincerităţii, în Raţiunea, nr.

1, septembrie 1999; Ilarie Hinoveanu,

Sensuri şi coduri, 2002; Andrei

Potcoavă, Născut sub semnul zodiei

"luminii tiparului": Mărturii de suflet

la o zi aniversară, în Raţiunea, an.

113-115, 25 martie - 25 aprilie 2006,

p. 16; Ovidiu Ghidirmic, Ioan

Anastasia, Aurelian Chivu, Iulia

David, Grigore Vieru, Gabriela

Hurezean, Constantin Ştefriac, Vasile

Moldovan, Alexandru Firescu,

Constantin Sorescu, Lidia Hlib

(Republica Moldova).



anul 2007.

LOGREŞTEANU, Florin

(pseudonimul lui Radu

Scorojitu)

n. 14 mai 1948, la Sibiu.

Prozator. Fiul lui Florea

Scorojitu şi al

Vioricăi.

Şcoala primară

la Galaţi şi Craiova

(1955-1963);

Colegiul Naţional

„Nicolae Titulescu” din Craiova

(1963-1967); Facultatea de Filologie

a Universităţii din Craiova (1969-

1972). Doctor în filologie, cu teza

Terminologia populară din Oltenia:

polisemantism şi expresivitate

susţinută la Institutul de Cercetări

Etnologice şi Dialectologice din

Bucureşti (1984).

Profesor de literatură la Colegiul

Naţional „Nicolae Titulescu” şi

Colegiul Naţional „Elena Cuza”;

periodic, la Facultatea de Filologie a

Universităţii din Craiova; inspector

şcolar pentru specialitatea limba

română.

Preşedintele Cenaclului Literar

„Traian Demetrescu” (1968-1972);

preşedintele Societăţii Literar

Artistice “Polymnia” (din 2005);

Preşedintele Cenaclului Literar

“Elena Farago” (2006); profesor

coordonator al revistei de literatură

“Polymnia”.

Nominalizat pentru Premiul


Filiala Craiova pentru romanul

Labirinturi (2004).

Debut publicistic în Luceafărul,

cu schiţa Balans, semnând cu numele

Radu Scorojitu (1974); debut editorial

151

cu volumul de nuvele şi povestiri,

Răspântia păsărilor (1977).


România Literară, Ramuri,

Contribuţii Filologice, Dialog, Ziua

Literară, Contemporanul, Mileniu,

Scrisul Românesc, Mozaicul etc.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Lucrări literare: Răspântia

păsărilor, nuvele şi povestiri,


Aripi de lumină: Culegere literară

(alcătuită de … şi Camil Poenaru),

Craiova, 1980; Trepte, roman,


Românească, 1989; Inseparabili,

roman, Craiova, Editura Gheorghe

Cârţu Alexandru, 1995; Labirinturi,

roman, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 2003; Medalionul


cultură şi educaţie (în colaborare cu

Marian Barbu, Alexandru Gheorghe,

Florea Miu), vol. II, Craiova, Editura

Ramuri, 2006; Balkanik projects.

Casa cu iederă, Bucureşti, Editura

Contemporanul. Ideea Europeană,

2010.

Lucrări didactice (semnate

Radu Scorojitu): Să învăţăm

gramatica din clasa I: ghid metodic

pentru învăţători, părinţi şi elevi (în

colaborare Gheorghe Alexandru,

Ioana Cârţu), Craiova, Editura

Gheorghe Cârţu Alexandru, 1994;

Analize şi sinteze de literatură

română: bacalaureat, olimpiade

şcolare, admitere în învăţământul

superior: selecţie critică şi montaj

analitic, Craiova, Editura Gheorghe

Cârţu Alexandru, 1994; Terminologia

medicală populară în Oltenia,

Craiova, Didactica Nova, 1996;

Literatura română: Sinteze şi

comentarii pentru clasele IX-XII (în

colaborare cu Nicolae I. Nicolae, Ioan

Dumitriu, ...), Craiova, Editura

Sarmis, 1996; Limba şi literatura

română la Examenul de bacalaureat

2002 (în colaborare cu Aurica Sandu,

Dorina Stroia, Costinel Popescu),

Craiova, Editura Gheorghe Cârţu

Alexandru, 2002; Literatura română

pentru examenul de bacalaureat:

Bacalaureat 2005 - 2006: Subiectele

pentru proba orală integral rezolvate

(în colaborare cu Costinel Popescu),


Literatura română pentru examenul

de bacalaureat: Bacalaureat 2006 -

2007: Subiectele pentru proba orală

integral rezolvate (în colaborare cu

Costinel Popescu), Craiova, Editura

MJM, 2006; Literatura română


Bacalaureat 2007 - 2008: Subiectele




Literatura română pentru examenul

de bacalaureat: Bacalaureat 2008-

2009: Subiectele pentru proba orală

integral rezolvate (în colaborare cu

Costinel Popescu), Craiova, Editura

MJM, 2008; Literatura română


Bacalaureat 2009-2010: Subiectele




Componenţe lingvistice de

comunicare orală în limba română


MJM, 2010.

Studii publicate în volume de

profil: Structuri lingvistico-stilistice

în romanele lui Liviu Rebreanu, în

Contribuţii filologice, Craiova, 1973;

152

Termeni care denumesc noţiunea de

PELTIC în graiurile din Oltenia (pe

baza NALR) în Dialectologica,

Bucureşti, 1989; Cuprinderi ale

metaforei la Eminescu, în Colocvium,

Craiova, 2007; Dicţionar de concepte

operaţionale de literatura română,

Craiova, Editura MJM, 2007.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Arborii timpului, culegere

literară a cenaclului „Alexandru

Macedonski” (redactor de carte

Marian Barbu), Craiova, Casa

Corpului Didactic Dolj, 1979; Florea

Firan, Profiluri şi structuri litarare.



Scrisul Românesc, 1986; Laurenţiu

Ulici, Literatura română

contemporană, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1995; Sud-Vest: O


din Oltenia (antologie coordonată de



Editura Aius, 1998; Petre Ciobanu,

Inseparabili, în volumul Marginalii

de critică şi istorie literară, Craiova,

Editura MJM, 2004, pp. 122-123;

Gabriel Coşoveanu, Literatura şi

pretenţia de adevăr. Pornind de la

Gadamer, Craiova, Editura Ramuri,

2005; Constantin M. Popa, Lectica lui

Cicero, Craiova, Editura Aius, 2005;




Craiova, Editura Ramuri, 2006; Petre

Ciobanu, Minotarul şi Floarea de

crin, Craiova, Editura Ramuri, 2007;

Paul Aretzu, Un roman pe mai multe

voci în volumul Scara din bibliotecă,

Ideea Europeană, 2007; Marian Popa,



decembrie 1989) (versiune revizuită

şi augmentată), Bucureşti, Editura

Semne, 2009; în periodice: Nicolae

Ciobanu, Tentaţia povestirii, în


Ulici, Epic şi poetic, în România

literară, nr. 7, 1978; Mircea Moisa,

Răspântia păsărilor, în Înainte, nr.

10230, 1978; Eugen Negrici,

Debuturi în proza scurtă, în Ramuri,

nr. 1, 1978; Constantin M. Popa, O

temă literară actuală: Şantierul, în


M. Popa, La răspântie de destin, în

Cuvântul libertăţii, 1995; Gabriel

Coşoveanu, Profesorul şi muntele, în

Ziua literară, octombrie 2004; Irina

Cucu, Arheologie interioară cu Dedal

şi Sisif, în Scrisul Românesc, nr. 9-10,

2004; Constantin M. Popa,

Reversibilitatea mitului, în


M. Popa, în Mozaicul, 2004; Petre

Ciobanu, Proiectarea în “labirinturi”

psihologice, în Ramuri, nr. 10-11,

2004; Paul Aretzu, Un roman pe mai

multe voci, în Luceafărul, nr. 7, 2007.



anul 1993.

153

M

MANAFU, Gheorghe

(pseudonim G. M. Bucovicior)

n. 25 iulie 1950, satul

Bucovicior, comuna Vela, judeţul

Dolj.

Poet, prozator.

Fiul lui Matei

Manafu şi al Ştefanei.

Absolvent al

Facultăţii de

Filologie,

Universitatea din

Timişoara, secţia română-franceză

(1973).

Profesor la Şcoala Generală nr.

12 ,,Decebal” din Craiova.


revista Luceafărul (1976); cu grafică

în Ramuri (1979); cu proză în

Luceafărul (1980). Debut editorial: cu

poezie, Moara de nea (1981); cu

proză, Arinii (1983); cu grafică,

Metafore (1997).

Colaborări în ziare şi reviste: Luceafărul, Ramuri, Tomis, Înainte,

Cuvântul libertăţii, Excelsior, Foaie

volantă, Arca lui Noe ş.a.; în reviste

şcolare: Orizonturi noi, Craiova,

1980; Sclipiri, Craiova, 1996; Spirite

tinere, Craiova, 1997; Domino,

Craiova, 2002.

LUCRĂRI PUBLICATE: Moara de nea, versuri, Bucureşti,

Editura Litera, 1981; Arinii, proză

scurtă, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1983; Toamna

răchiţenilor, proză scurtă, Craiova,


Strigăte spre larg, 2005; Nebănuitele

drumuri ale întoarcerii, 2005; Zidire

de Ana, Craiova, Editura MJM, 2005;

Arderea pe rug; Ruperea din somn.

Traduceri: Saki, Oul pătrat: O

privire necruţătoare asupra lumii,

Bucureşti, Editura Pandora, 1991

(traducere de …).

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Arborii timpului, culegere

literară a cenaclului „Alexandru

Macedonski” (redactor de carte

Marian Barbu), Craiova, Casa

Corpului Didactic Dolj, 1979;

Flacăra iubirii, Craiova, 1982; Florea





154




Scriitorilor Olteni, 2003; Medalionul







Socrate, [2007]; în periodice: Marin

Sorescu, În dialog cu …, în Ramuri,

15 decembrie 1977; Nicolae Ciobanu,

în Luceafărul, 1977; Nicolae Motroc,

Atelier literar, în Tomis, iunie 1978;

Voicu Bugariu, Moara de nea, în

Luceafărul, 29 august 1981, p. 2;

Florea Miu, Moara de nea, în Înainte,

20 august 1981; Ovidiu Ghidirmic,

Moara de nea, în Ramuri, decembrie

1981, p. 7; Constantin Dumitrache,

Cenaclul, în Ramuri, octombrie 1981;

Florea Miu, Arinii, în Ramuri, 15

decembrie 1984, p. 7; Ovidiu

Ghidirmic, Arinii, în Înainte, 22

decembrie 1984; Mariana Ciolan,

Cronica de librărie: Gheorghe

Manafu: Toamna Răchiţenilor, în

Săptămâna, 14 aprilie 1989; George

Niţă, Panoramic Gheorghe Manafu:

Toamna Răchiţenilor, în Ramuri,

martie 1989; Ştefan Tunsoiu, Debut

expoziţional tonifiant, în Cuvântul

Libertăţii, 20 iunie 1997, p. 4; Petre

Ciobanu, O incursiune în trecutul

frământat: [recenzie], în Autograf

MJM, nr. 4-5-6, aprilie-mai-iunie

2007, p. 12.



anul 2009.

MARIA, Ion


Greceşti, judeţul Dolj.

Poet.

Facultatea de

Litere şi Istorie din

Craiova cu

specialitatea

Istorie - Limba şi

Literatura Latină

(1991-1996).

Profesor de istorie la Liceul

Teoretic ,,Tudor Arghezi” şi la

Colegiul ,,Elena Cuza” din Craiova.

Premii: Premiul de debut al



Patmos, Craiova (2002); Marele

premiu, la Concursul ,,Ad Visum”,

Vişeul de Sus, Maramureş, pentru

volumul Dincolo de zid (2006);

Premiul pentru volumul de poezie,

Povestiri din cartierul de est, la

Festivalul Internaţional de Poezie,

Sighetul Marmaţiei (2008); Premiul I,

la Festivalul ,,George Coşbuc”,

Bistriţa Năsăud (2008); Premiul

pentru volumul de poezie, Poziţia

Lotus la Festivalul ,,Armonii de

primăvară”, Vişeul de Sus (2009);

Premiul pentru volumul de poezie al

Asociaţiei Culturale MJM, Craiova


Fundaţiei ,,Serile de la Brădiceni”

(2009); Premiul Revistei

Contemporanul - Ideea Europeană,

pentru grupaj de versuri la Festivalul

Interanţional „Lucian Blaga”,

Lancrăm-Sebeş, Alba Iulia, 2010.


Haiku - număr antologic (1996);


Patmos (2002).

155

Colaborări: Ramuri, Mozaicul,

Vatra, România Literară, Familia,

Steaua, Viaţa Românească,

Convorbiri Literare, Adevărul Literar

şi Artistic, Luceafărul, Timpul, Argeş,

Bucovina Literară, Acolada, Dacia

Literară, Poezia, Cafeneaua Literară,

Ziua Literară, etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Patmos, versuri, Craiova, Editura

Ramuri, 2002; Balene zburând,


2003; Dincolo de zid, versuri,


Povestiri din cartierul de est,

Craiova, Editura Brumar, 2007;

Poziţia Lotus, versuri, Editura Vinea,

2008.


în volume: Al. Cistelecan, prezentare

pe coperta a IV-a, a volumului Balene

zburând, Craiova, Editura Ramuri,

2003; Liviu Antonesei,

prezentare pe coperta a III-a, a

volumului Dincolo de zid, Editura

Ramuri, 2005; Gheorghe Grigurcu,

prefaţă la volumul Povestiri din

cartierul de est, Editura Brumar,

2007; în periodice: Marian Draghici,

în Ziua literară, nr. 103, 8 mai 2004;

Tudor Negoescu, Devorat de propriul

ideal - Ion Maria: Balene zburând, în

Lamura, an. 5, nr. 10-11-12,

octombrie-noiembrie-decembrie

2005, p. 22; Adrian Jicu, Gravitatea

şi ludicul poeziei: [recenzie], în

Ateneu, an. 43, octombrie 2006, p. 5;

Paul Aretzu, în Poesis, nr. 6-7-8,

iunie-iulie-august 2008; Ion Zubaşcu,

în Acolada, nr. 9-10, iunie-iulie 2008;

Grete Tartler, în România literară, nr.

26, 3 iulie 2009; Ioan Moldovan, în

Familia, nr. 6, iunie 2009; Petruţ

Pârvescu, Scriitorul - destin şi

opţiune. Ion Maria - „A fi scriitor

este un destin, dar şi o opţiune”, în

Evenimentul de Botoşani.



anul 2004.

MIHAIL, Gheorghe

n. 17 aprilie 195l, Slatina, judeţul

Olt.

Poet, prozator.

Fiul lui Vasile

Mihail şi al

Filofteiei.

Clasele primare,

gimnaziale şi liceul

în oraşul Slatina,

judeţul Olt (1959-1971); Facultatea

de Ştiinţe Economice, Universitatea

din Craiova (1980-1985); studii

postuniversitare în Dreptul

Comerţului Internaţional (1993);

doctor în ştiinţe economice (1998).

Informatician - programator;

expert guvernamental în Corpul de

Control al Ministerului Administraţiei

şi Internelor; cercetător ştiinţific

gradul I (2007); profesor universitar

doctor (în prezent).


ziarul Scânteia tineretului (1987);

debut editorial cu volumul de poezii

Viaţa mea, cursă de cai (1991).

Colaborări: Semne, Gândirea,

Meandre, Meridianul, Oltpress,

Magazin Anotimp, Agora Literară şi

Artistică, Bucovina Literară, Radix şi

Inedit (Belgia), Trilles (Franţa) ş.a.

LUCRĂRI LITERARE: Viaţa

mea, cursă de cai, Galaţi, Editura

Porto-Franco, 1991; Peregrin pe un

fulg de ninsoare, Craiova, Editura

Curierul Doljean, 1993; Despre

156

mirifica trecere, Bucureşti, Editura

Luceafărul, 1995; Diagonale

existenţiale, Galaţi, Editura Porto-

Franco, 1997; Printre şoapte şi stele,

Piteşti, Editura Europroduct, 2001;

Ruga florilor, Piteşti, Editura

Europroduct, 2001; Fărâme lirice,


2004; Lacrima uitată-n brume,


2004; Trei magi, proză, Craiova,


poeme, volum de versuri bilingv

(română-franceză), Bucureşti, Editura

Muzeul Literaturii Române, 2006.


Comunicare şi negociere în afaceri:

curs universitar, Craiova, Editura

Universitaria, 2005; Piaţa muncii în

România: management economic

extins: curs universitar, Craiova,

Editura Universitaria, 2005; România

esenţială: Fenomene şi procese din

tranziţie, Craiova, Editura

Universitaria, 2006; Modelare şi

simulare în sisteme decizionale, 2006;

Sistemul, de la zero la infinit, 2006.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alexandru Piru, cuvânt

înainte la volumul Viaţa mea, cursă

de cai, Galaţi, Editura Porto-Franco,

1991; Dan Grigorescu, cuvânt înainte

la volumul Despre mirifica trecere,

Bucureşti, Editura Luceafărul, 1995;

Anghel Dumbrăveanu, cuvânt înainte

la volumul Printre şoapte şi stele,

Piteşti, Editura Europroduct, 2001;





2003.



MILITARU, Ion

n. 1 ianuarie 1960, comuna

Goieşti, judeţul Dolj.

Eseist, filosof, publicist.

Fiul lui Gheorghe Militaru şi al

Mariei.

Şcoala primară şi gimnazială în

comuna Goieşti (1968-1974); Liceul

Industrial nr. 1 din Craiova (1974-

1978); Facultatea de Filosofie,


1984). Bursier al Guvernului Francez

la Universitatea Paris I (1990-1991).

Doctor în filosofie al Universităţii din

Bucureşti, cu teza Filosofia istoriei la

Constantin Noica (1998), publicată în

2001 la Editura Cartea Românească,

sub titlul Constantin Noica şi critica

Occidentului.

Profesor în comuna Chirpăr,

judeţul Sibiu (1984-1990); cercetător

ştiinţific principal la Institutul de

Cercetări Socio-Umane din Craiova,

filiala Academiei Române.

Premii: Premiul pentru debut al

revistei Ramuri şi Uniunii Scriitorilor,


Meditaţii asupra istoriei româneşti

(1999).

Debut publicistic în Revista de

filosofie din Bucureşti, cu eseul

Gânduri despre om într-o filosofie a

basmului românesc (nr. 9/1984);

debut editorial cu volumul de

filosofie şi critica istoriei Meditaţii

asupra istoriei româneşti (1999).

Colaborări: Revista de filosofie,

Transilvania, Ramuri, Mozaicul,

Scrisul Românesc, Euphorion,

Steaua, Saeculum ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Meditaţii asupra istoriei româneşti,

Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999;

Constantin Noica şi critica

157

Occidentului: o filosofie a istoriei la

Constantin Noica, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 2001; Europa

Faustică?, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Meditaţii asupra

filosofiei româneşti: Prolegomene la

o istorie a filosofiei româneşti,


Meditaţii despre Occident, Bucureşti,


Filosofia vieţii cotidiene, Cluj-

Napoca, Editura Grinta, 2005;

Filosofia românească în zece

episoade narative şi un epilog

dramatic, Bucureşti, Editura

Academiei Române, 2007;

Înfrângerea lui Robinson, Bucureşti,


Abstracţia iubirii. Încercare de

erodicee, Bucureşti, Editura

Academiei Române, 2010.






Românesc, 2003; Mihai Marcu,



Socrate, [2007]; în periodice: Dorica

Boltaşu, Filozofie. Ion Militaru,

Constantin Noica şi critica

Occidentului, în Observator cultural,

octombrie 2002; Janet Nică, Europa

faustică?, în Lamura, an. 4, nr. 36-37-

38, octombrie-noiembrie-decembrie

2004, p. 23; Constantin M. Popa,

Meditaţii asupra cotidianului, în

Ramuri, nr. 5-6, mai-iunie 2005, p. 8.



anul 1999.

MIRCESCU, Alexandru

(pseudonime literare: Celarian

Drumescu şi Mitu Andreescu-

Buică)

n. 15 mai 1925, Târgovişte.

Poet, prozator, folclorist,

epigramist.

Fiu al Ioanei

Mirică.

Şcoala

primară în satul

Butoiu de Sus;

Gimnaziul

seminarial al Sf.

Mitropolii a Târgoviştei (1935-1939);

Liceul ,,Sf. Haralambie” din Turnu-

Măgurele; Liceul ,,Alexandru

Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea

(1939-1943); Academia de Muzică

din Bucureşti (1943-1946);

Conservatorul de Muzică ,,Ciprian

Porumbescu” (1956-1957); Facultatea

de Chimie Alimentară a Institutului

Politehnic din Galaţi (1964).

Din 1947 lucrează ca agent de

control, director la ,,Vinalcool”

Râmnicu-Vâlcea, până în 1987.

Redactor la revistele Ortodoxia

şi Fântâna darurilor (1943-1946);

membru fondator al Cenaclului literar

,,I. L. Caragiale” din Râmnicu-

Vâlcea (1957); membru al Societăţii

literare ,,Anton Pann” (din 1960).


revista Izvoraşul (1940), condusă de

Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa; debut

editorial cu volumul de poeme Calea

Învierii (1944).

Colaborări: Albina, Adevărul

literar, Cuvânt bun, Fântâna

darurilor, Gândirea, IzvoraşuI,

Povestea vorbei, Ramuri, Universul

literar, Vâlcea literară, Ţânţarul,

Hohote ş.a.

158

LUCRĂRI PUBLICATE: Calea Învierii, versuri, Bucureşti,

Editura Memnon, 1944; Noul Adam,

proză, Bucureşti, Editura Fântâna

darurilor, 1946; Ciulini, epigrame

(prefaţă de Ion Calboreanu),

Târgovişte, Tipografia Dâmboviţa,

1947; Culoarea zâmbeştului,

epigrame, catrene, fabule, Râmnicu-

Vâlcea, Casa Sindicatelor, 1986;

Lângă sunetul liniştii, versuri,

Bucureşti, Editura Litera, 1987;

Săptămâna oarbă, versuri şi proze

umoristice, Casa de Cultură Râmnicu-

Vâlcea, 1989; Ochii dimineţii târzii,

versuri, Bucureşti, Editura Litera,

1990; Întoarcerea lui Dumnezeu,

Râmnicu-Vâlcea, Editura Alter Ego,

1993; Amurgul dăruit. Versuri, cu o

scrisoare (pe coperta a IV-a) de

George Anca, Râmnicu-Vâlcea,

Editura Alter Ego, 1994; Chemările

luminii. Poezii religioase (cu o

prefaţă de Părintele Emilian Dumitru

Delacernica), Râmnicu-Vâlcea,

Editura Buna Vestire, 1995; Dansul

insomniilor, versuri (prefaţă de

Arhim, Teofil Barbu), Râmnicu-

Vâlcea, Editura Comphys, 1997; Am

auzit cum cântă îngerii, poeme,

Râmnicu-Vâlcea, Editura Horion,

2000; Abia atunci … poeme, Craiova,


Antologii colective: Bună

dimineaţa, Bucureşti, 1947; Spune

Argeş, spune tu!..., Piteşti, 1962;

Voioasă mi-e inima!, Piteşti, 1964;

Trepte, Râmnicu-Vâlcea, 1972; Oltul,

Cozia şi Mircea, Râmnicu-Vâlcea,

1994; Poezii din vii, Râmnicu-Vâlcea,

1998; Dăltuind lumina (miniantologie

întocmită de Mircea Monu),

Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom,

2000; Moşia mea de vise. Poezii de-o

viaţă (antologie întocmită de Mircea

Monu), Râmnicu-Vâlcea, Editura

Conphys, 2000.

REFERINŢE CRITICE: în

volume: Dicţionarul oamenilor de

ştiinţă, cultură şi artă din Vâlcea,

Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,

1996, pp. 247-248; Sud-Vest. O


din Oltenia, Craiova, Editura Aius,

1998, pp. 207-211; Dicţionar de

literatură al judeţului Dâmboviţa,

Târgovişte, 1999; Râmnicu-Vâlcea -

Mică enciclopedie, Râmnicu-Vâlcea,

2002; în periodice: Aurel Tita, Mihai

Gafiţa, Teofil Barbu, George Ţărnea,

Traian Lungu, Ion Lazăr, Gheorghe

Tomozei, Doru Moţoc, Mihai

Oprescu, Mircea Moisa, ş.a.



1992.

MIREA, Viorel

n. 9 iulie 1958, comuna

Salaşoma, judeţul Mehedinţi.

Poet.

Fiul lui Bebe Mirea şi al

Paraschivei.

Şcoala generală nr. 6 din Drobeta

Turnu-Severin (1964-1972); Liceul

de Exploatări, Construcţii şi

Transporturi Forestiere din Drobeta

Turnu-Severin (1972-1977);

Facultatea de Istorie - Filosofie,


1982).

Istructor cultural-sportiv

organizatoric (1986-1990); vameş la

Vama Drobeta Turnu-Severin (1990-

1998); şef de unitate la Centrul

European de Literatură (1998).

Preşedinte al Fundaţiei Culturale

159

Terra Grifonis; redactor şef al revistei

Terra Grifonis.

Premii: Locul II la Festivalului

de carte satirică „Vasile Militaru”,

ediţia a 2-a, pentru volumul Clanul

Mangosiţilor (2006).


Viitorul (1973); debut editorial în

volumul colectiv Prier, Editura

Cartea Românească, cu grupajul de

versuri Scrisoare fraţilor noştri

copaci (1981).


Contemporanul, Orizont, Caligraf,

Terra Grifonis, Viitorul, Ramuri, la

radio şi TV.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Scrisoare fraţilor noştri copaci în

volumul colectiv Prier, Bucureşti,

Editura Cartea Românească, 1981; Şi

marea se va prăbuşi, versuri, Drobeta


Evangheliar, versuri, Drobeta Turnu-


Dezlipeşte femeia, ah, de pe trup, că

murim, versuri, Drobeta Turnu-


Ceasornicul Domnului, versuri,


1998; Solstiţiul câinelui, Bucureşti,


Metaforar, Bucureşti, Editura

Eminescu, 2001; Tăietorul din lemn,


Decebal, 2002; Teodor Costescu şi

apostolii săi (coordonator Viorel

Mirea), Craiova, Editura MJM, 2004;

Domnişoara di, Editura Terra

Grifonis, 2005; Clanul Mangosiţilor,

Terra Grifonis, 2006.











enciclopedic al judeţului Mehedinţi


Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, 2003,

p. 284; în periodice: Radu

Cernătescu, Geo Vasile, Eugen

Simion, Mihai Şora, Nicolae Coande,

Bucur Demetrian, în Luceafărul de

dimineaţă, nr. 27-28, 2008.



MIU, Florea


Vedea, judeţul Teleorman.


Fiul Elenei

Miu.

Şcoala

generală în

comuna Vedea;

Liceul la Roşiorii

de Vede (1966-

1970); Facultatea


Universităţii din Bucureşti,

specialitatea română-latină (1971-

1975).

Profesor în comuna Păuneşti,

judeţul Vrancea (1975-1976);

profesor în Craiova (1977-1980);

redactor la publicaţia militară La

datorie (1980-1982); redactor la

Editura Scrisul Românesc (1982-

1991); redactor la cotidianul Cuvântul

libertăţii (1991-1995); secretar

general de redacţie şi şef de

160

department la ziarul Gazeta de Sud

(1995-1997); şef Serviciu Imagine,

Protocol, Relaţii internaţionale al

Primăriei municipiului Craiova;

redactor-şef la Curierul Primăriei

Craiova (1997-2002); redactor la

revista Ramuri (din 2002).

Membru în Comitetul de

conducere al Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Craiova; membru în

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din

România (1992).




Semne, eseuri (1983); Premiul



Pasărea de sidef (1991); Diplomă de

Onoare a municipiului Craiova

(1999); Premiul Uniunii Scriitorilor,

Filiala Craiova (1999; 2001);

Premiul revistei Ramuri (1999);

Premiul Festivalului Naţional de

Literatură “Sensul iubirii”, Drobeta

Turnu-Severin (2004).


Teleormanul literar (1969); debut

editorial cu volumul Jocuri în piatră

(1972).

Colaborări: România Literară,

Luceafărul, Ramuri, Orizont,

Transilvania, Argeş, SLAST, Viaţa

Literară, Contemporanul, Caligraf,

Scrisul Românesc, Teleormanul,

Cuvântul Libertăţii, Meandre, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Jocuri în piatră, versuri, Bucureşti,

1972; Rostire în gând, versuri,


Românească, 1974; Numele oglinzii,


Românească, 1978; Semne, eseuri,


1983; Lanul de grâu, versuri,


Românească, 1987; Memorie, versuri,


Pasărea de sidef, versuri, Cluj-

Napoca, Editura Dacia, 1990; Urme

de fluturi, versuri, Craiova, 1993;

Grădina soarelui, versuri pentru

copii, Craiova, Editura Cadran, 1995;

Vieţile apocrife: 47 poeme, Craiova,

Editura Pasărea Măiastră, 1999;

Cuvinte şi spaţiu, interviuri, Craiova,

2001; Negru de fum, versuri, Craiova,


Partea cealaltă; Nesomnul şi

cuvintele, Craiova, Editura Ramuri,

2004; La centenar: Redactorii

“Ramurilor” fişe bibliografice,


Muzeul cu nemărginiri, versuri,


Partea cealaltă; Somnul şi cuvintele

(ediţia a 2-a), Craiova, Editura

Ramuri, 2007.

Prefeţe: Lux de jăratic, Craiova,

Editura Ramuri, 1998 (prefaţă de …);

Valori româneşti, valori europene,

(vol. I) (prefaţă de …), Craiova,

Editura Crăiţa Sudului, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Marian Popa, Dicţionar

de literatură română contemporană

(ediţia a 2-a revizuită şi adăugită),


Constantin M. Popa, Clasici şi



International Who‟s Who in Poetry

and Poets Encyclopaedia, ediţia a 7-a

(1994) şi a 8-a (1996), editată de

International Biographical Centre,

Cambridge - Anglia; Stan V. Cristea,

Judeţul Teleorman. Dicţionar

biobibliografic, Alexandria, 1996;

161

Sud-Vest: O antologie a scriitorilor

contemporani din Oltenia (antologie

coordonată de Bucur Demetrian, Ioan

Lascu, Constantin M. Popa), Craiova,

Editura Aius, 1998; Constantin M.

Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova,

Editura Aius, 1998; Marian Barbu,

Trăind printre cărţi, vol. I - note,

glose, recenzii, cronici literare,

articole, studii, eseuri, Petroşani,

Editura Fundaţiei Culturale „Ion D.

Sîrbu”, 2001; Mircea Scarlat,

Dicţionarul scriitorilor români, vol.

III, 2001; Dicţionarul scriitorilor

români / coordonare şi revizie

ştiinţifică Mircea Zaciu, Marian

Papahagi, Aurel Sasu, vol. III (M-Q),


Who‟s Who în România, Bucureşti,

Editura Pegasus Press, 2002; Florea





Petre Ciobanu, Totul se înalţă prin

suflet: „Vieţile apocrife” de Florin

Miu, în volumul Marginalii de critică

şi istorie literară, Craiova, Editura

MJM, 2004, pp. 157-161; Dicţionarul


Academia Română, vol. IV (L-O),


Enciclopedic, 2005; Medalionul




Editura Ramuri, 2006; Aurel Sasu,


române, vol. II (M-Z), Piteşti, Editura

Paralela 45, 2006; Mihai Marcu,





vol. II (23 august 1944 - 22


Semne, 2009 (ediţie revizuită şi

augmentată); în periodice: Aureliu

Goci, în România literară, nr. 33,

1972; A. Silvestri, în România

literară, nr. 13, 1975; Constantin

Sorescu, în Amfiteatru, nr. 5, 1975;

Mircea Scarlat, în Amfiteatru, nr. 6,

1975; Dorin Tudoran, în Luceafărul,

nr. 3, 1975; Dan Ciachir, în

Săptămâna, nr. 404, 1978; O.

Popescu, în Ramuri, nr. 12, 1981; A.

Silvestri, în Luceafărul, nr. 18, 1984;

Aureliu Goci, Semne, în Ramuri, nr.

10, 1984; Fănuş Băileşteanu, în

Ramuri, nr. 7, 1986; Valentin F.

Mihăiescu, în Luceafărul, nr. 48,

1987; Constantin M. Popa, Oglinzile

adevărului [Poetul Florea Miu], în

Luceafărul, an. 30, nr. 32, 8 august

1987, pp. 1,7; Constantin M. Popa, în

Ramuri, nr. 11, 1987; Marin Beşteliu,

Reflexivitate discretă, în Ramuri, nr.

11, 1987; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri

literare, în Luceafăru1, nr. 8, 1988;

Constantin M. Popa, în Ramuri, nr.

10-11, 1991; Bucur Demetrian, în

Ramuri, nr. 1, 2000; Dan Cristea,

Florea Miu: Negru de fum, în

Ramuri, nr. 2-3, 2004, p. 7; Ana

Dobre, în Saeculum, nr. 9, 2004; Petre

Ciobanu, Neodihna cuvintelor:

[recenzie], în Mozaicul, an. 8, nr. 1-2,

ianuarie- februarie 2005, p. 20; Ioana

Dinulescu, O remarcabilă apariţie

editorială: Cartea Ramuri, în

Mozaicul, an. 8, nr. 11-12, 2005, p.

22; Dan Lupescu, Colegi de

generaţie: Florea Miu, în Cuvîntul


noiembrie 2005, p. 2; Tudor

Negoescu, Un poet al spleen-ului

cotidian: Florea Miu: [recenzie], în

162

Lamura, an. 4, nr. 1-2-3 (39-40-41),

ianuarie-februarie-martie 2005, p. 20;

Paul Aretzu, Un trăitor al poeziei, în

Ramuri, nr. 12, decembrie 2006, pp.

6-7; Paul Aretzu, Existenţa reloaded,

în Ramuri, nr. 3(1125), martie 2010,

p. 12; Bucur Demetrian, Căderea în

cer, în Ramuri, nr. 3(1125), martie

2010, pp. 12, 13; Ioan Lascu, Omul

de lângă Alexandria, în Autograf

MJM, nr. 1-3, serie nouă, 2010, pp.

15, 16.



anul 1979.

MOISA, Camil

n. 27 martie 1969, Filiaşi, judeţul

Dolj.

Prozator, eseist.

Fiul lui Mircea Moisa şi al

Mariei.

Şcoala

elementară în oraşul

Craiova; Liceul de

Artă “Marin

Sorescu” din

Craiova (vioara,

pian, canto) (1988);

Facultatea de Litere din Craiova,

profilul română-franceză (1990-

1996); Studii aprofundate (literatura

română interbelică) în cadrul

Facultăţii de Litere din Craiova

(1997-1998); cursuri de filozofie în

cadrul Facultăţilor de Filozofie din

Cluj şi Bucureşti (1992-1995). Studii

de limba şi literatura franceză,

precum şi de muzică la Universitatea

Laval (octombrie 2004 - mai 2006).


preuniversitar (până în 2004) când s-a

instalat în oraşul Québec; profesor

suplinitor de limba franceză

secundară în Montréal (din 2006).

Prima manifestare literară s-a

produs în publicaţia săptămânală

Suplimentul literar şi artistic,

numărul 5(169), din 16 decembrie

1984, la rubrica Cenaclu prin

Corespondenţă.

Premii şi distincţii: Premiu

pentru proză scurtă, în limba

franceză, acordat de Radiodifuziunea

Română (1998); nominalizat cu

romanul Povestea micului Dumnezeu

pentru Premiul de debut al Editurii

Univers, secţiunea proză, alături de

Florina Ilis (câştigatoarea

concursului) şi Mitos Micleusanu

(2000); Premiul de debut, al Uniunii


Craiova (2001); Cu prilejul Zilelor

Municipiului Craiova, editia a V-a,

Consiliul Local şi Municipal i-a

acordat Diploma de Onoare a

Municipiului Craiova pentru

activitatea profesională şi de creaţie

(octombrie 2001).

Debut publicistic cu o cronică

literară în numărul dublu, 5-6 (mai-

iunie), al revistei Ramuri (1991);

debut editorial cu romanul Povestea

micului Dumnezeu (2001).


Steaua, Mozaicul, Luceafărul, Vatra,

Colocvium, revista on-line Terra

Nova (Montreal) (din 2007).

LUCRĂRI PUBLICATE:

Povestea micului Dumnezeu, roman,


Încercări critice răzleţe, Craiova,

Editura Ramuri, 2006; Lungi

coridoare interioare …, proze,

Craiova, Editura Cellina, 2007;

Timpul Sejdei, roman, Craiova,

Editura Ramuri, 2007; Irealul regăsit,

163

roman, Craiova, Editura Ramuri,

2010.


în volume: Petre Ciobanu, Camil

Moisa - Povestea micului Dumnezeu,



Ramuri, 2004, pp. 119-121; Petre

Ciobanu, Obsesia timpului, în

volumul Flash-uri critice, Craiova,


în periodice: Gili Pârvu, O proză

psihologică, în ziarul Cuvântul

libertăţii, decembrie 2001; Constantin

M. Popa, Şansele salvarii, revista

Luceafărul, nr. 44, 2001, p. 7; Ioan

Lascu, Amintirile care nu mor, revista

Ramuri, nr. 12, 2001, p. 6; Cosmin

Dragoste, Golgota eului,

revista Mozaicul, nr. 1-2, 2002, p. 27;

Petre Ciobanu, Repere critice, în

Milenium, nr. 41, 2006.



2008.

MOISA, Mircea


Andrid, Satu-Mare.

Critic şi istoric literar, poet.

Studii primare şi

gimnaziale în

localitatea natală;

liceul la Carei şi Satu-

Mare (1950-1954);

licenţiat în filologie al

Universităţii “Babeş-

Bolyai”, Cluj.

Profesor în zona natală şi în

municipiul Satu-Mare (1962-1969);

profesor titular de limba română la

Şcolile generale Secu şi Argetoaia din

Dolj (1969-1975); profesor în

învăţământul liceal din Craiova (din

1975).

Premii: Diploma de Onoare a

Municipiului Craiova, pentru merite

deosebite şi activitatea susţinută în

spijinul comunităţii, acordată cu

prilejul “Zilelor Municipiului

Craiova”, Ediţia a III-a (octombrie

1999); Diplomă de Onoare cu prilejul

numărului 1000 al revistei Ramuri,

pentru contribuţia adusă la editarea

revistei Ramuri; Premiul de istorie

literară pentru volumul Dosar parţial

cu Petre Pandrea, a Uniunii



întreaga activitate literară acordat de

Uniunea Scriitorilor din Craiova,

Filiala Craiova (2007).


Tribuna (Cluj), februarie 1961; debut

editorial cu volumul de versuri Podul

urmelor (1994).

Colaborări: Cronica

sătmăreană, Informaţia zilei,

Tribuna, Ramuri, Mozaicul, Scrisul

Românesc, Colocvium, Sfârşit de

mileniu, Mileniu 3, Lamura, Înainte,

Cuvântul libertăţii, Gazeta de Sud,

Raţiunea, Luceafărul, Poesis, Nord

Literar, Tribuna învăţământului.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Podul urmelor, Craiova, Editura

Ramuri, 1994; Casa din câmp,

[Craiova], Editura Ramuri, 1995; Eu

trec domestic, Craiova, Editura

Ramuri, 2001; Dosar parţial cu Petre

Pandrea, [s.l.], Editura Cugetarea

Tigero, 2004; Jurnal cultural-literar

craiovean, Craiova, Editura Ramuri,

2005; Memoria culturală şi dinamica

ei, vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,

2006, 2007; Craiova lui Petre

Pandrea, Craiova, Editura Ramuri,

164

2008; Individualităţi şi comunităţi:

mărturii şi mărturisiri, Craiova,

Editura Cellina, 2009.

Studii în volume: Cartea

Ramurilor, 2005; La Centenar …,


Craiova - Oraşul întâlnirilor,


2008; Convergenţe culturale şi

naţionale în istoria Universităţii din

Craiova, Craiova, Editura Aius, 2008;

Românitate şi Latinitate în Uniunea

Europeană, Craiova, Academia

Română - Fundaţia Scrisul

Românesc, 2009; Filiaşi - istorie şi

cultură pe Valea Jiului, Craiova,

Editura Beladi, Editura Universitaria,

2010.


în volume: Petre Ciobanu, Calmul

creaţiei, în volumul Marginalii de


Editura MJM, 2004, pp. 174-176; în

periodice: Claudiu Moldovan,

Solilocvii, în Cuvântul Libertăţii, 5

septembrie 1993; Constantin M.

Popa, în Ramuri, nr. 6-7-8, iunie-

iulie-august, 1994, p. 19; Ioan Lascu,

în Ramuri, nr. 11, noiembrie 1998, p.

3; Petre Ciobanu, Calmul creaţiei, în

Ramuri, nr. 1, 2002, p. 15; Cezar

Avramescu, în Gazeta de Sud, 15

septembrie 2005, p. 3; Florea Miu,

Mircea Moisa, Dosar parţial cu Petre

Pandrea, în Ramuri, nr. 1, ianuarie

2005, p. 18; Petre Ciobanu, Caruselul

memoriei culturale, în Ramuri, nr. 5-

6, mai-iunie 2006, p. 29; Ştefan

Vlăduţescu, Mircea Moisa: Oameni

în vâltoarea istoriei, în Ramuri, nr. 5-

6, 2009; Ştefan Vlăduţescu, O lectură

de geografie spirituală, în Scrisul

Românesc, an. 8, serie nouă, nr.

7(83), iulie 2010, p. 5

Membru al Uniunii


Craiova din 2002.

MUNTEANU, Ion

n. 5 august 1961, satul Mălăieşti,

comuna Goieşti, judeţul Dolj.

Poet, prozator, critic. Facultatea de

Istorie-Filosofie,

secţia Filosofie-

Istorie, din cadrul

Universităţii

Bucureşti; cursuri

post-universitare, în

cadrul Facultăţii de

Drept "Nicolae Titulescu" din

Craiova (2004). Doctor în filosofie,

cu distincţia CUM LAUDE, în cadrul

Institutului de Filosofie şi Psihologie

"Constantin Rădulescu-Motru" al

Academiei Române, cu tema Mit şi

filosofie în cosmologia lui Lucian

Blaga (2005).

Profesor la mai multe licee şi la

o şcoală generală din oraşele Târgu-

Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe, judeţul

Covasna (1985-1988); corector,

redactor la ziarul Cuvântul nou din

municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul

Covasna (1989-1990); redactor la

cotidianul Cuvântul libertăţii şi la

Ziua de Dolj din Craiova (1990-

1994); sociolog la Inspectoratul de

Poliţie Sanitară şi Medicină

Preventivă, Craiova (1994-1995). În

perioada 1991-1994 a ţinut cursul şi

seminarul de retorică juridică la

Facultatea de Drept "Mihai Viteazul"

din Craiova; lector universitar doctor

la Facultatea de Istorie-Filosofie-

Geografie, catedra Filosofie-

Sociologie, Universitatea din Craiova.

http://cis01.central.ucv.ro/filosofie-sociologie/catedra.php

http://www.ub-filosofie.ro/

http://www.ub-filosofie.ro/

http://www.unibuc.ro/

http://www.unibuc.ro/

http://ifilosofie.uv.ro/

http://ifilosofie.uv.ro/





165

Premii: Premii la Festivalul de

poezie "Lucian Blaga", Sebeş-Alba

(ediţiile din 1986 şi 1987) şi la

Festivalul Concurs de creaţie literară

"Tudor Arghezi", ediţia a VII-a,

Târgu-Jiu (1987); Premiul pentru

poezie al Uniunii Scriitorilor din


volumul La taină cu îngerul mut



Filiala Craiova pentru volumul În

această junglă prietenoasă (2008).

Debut publicistic cu poezia Eu

sunt de-acolo în revista Ramuri din

15 septembrie 1984, iar cu proză în

revista Luceafărul din 30 august 1986

(Târgul curţilor interioare); debut

editorial, în volumul colectiv "Alpha

'87", cu un grupaj de poezie intitulat

Poemul casei (1987).

Colaborări: Săptămâna,

Luceafărul, România Literară,

Ramuri, Cuvântul nou, Cuvântul

libertăţii, Ramuri, Mozaicul, Scrisul

Românesc, Literatorul, Autograf,

Brâncuşi, Argeş, Mileniu, Luceafărul,

Revista de Studii Socio-Umane, Studii

de Istorie a Filosofiei Universale,

Viaţa Basarabiei, Revista

Universitară de Ştiinţe Sociale,

Revista de Filosofie, Le Journal des

poètes (Belgia) ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Fluvii în flăcări, poeme, Craiova,

Editura Amicul Casei, 1994; Moartea

plănuită a lui Leonard Antschel,

proză scurtă, Craiova, Editura

Sburătorul, 1995; Mit şi filosofie în

cosmologia lui Lucian Blaga,


2006; Cu dragoste, vă dau veşti

despre mine, poeme, Craiova, Editura

Ramuri, 2006; La taină cu îngerul

mut, poeme, Craiova, Editura Aius

PrintEd, 2007; Supuşii regelui de

ceară, roman, Craiova, Editura

Autograf MJM, 2008; În această

junglă prietenoasă, poeme, Craiova,

Editura Ramuri, 2008; La pupitrul

vieţii ... OCTAV CALLEYA: Ghid de

sociologia muzicii, Craiova, Editura

SimArt, 2009.

Ediţii îngrijite: Constantin

Rădulescu-Motru, Cultura română şi

politicianismul (nota asupra ediţiei de


Românesc, 1995; Gabriel Tarde,

Legile sociale. Schiţa unei sociologii

(repere bio-bibliografice şi notă

asupra ediţiei de …), Craiova, Editura

Beladi, 2005; G. Palante, Tratat de

sociologie (repere bio-bibliografice şi

notă asupra ediţiei de …), Craiova,

Editura Beladi, 2006; A. D. Xenopol,

Concepţia sociologică (notă asupra

ediţiei de …), Craiova, Editura

Beladi, 2006; Charles Darwin,

Originea speciilor (ediţie reeditată şi

repere bio-bibliografice de …),

Craiova, Editura Beladi, 2007.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: SORESCU'S CHOICE,

Young Romanian poets (edited by

John Fairleigh), Bloodaxe Books,

Highgreen, Tarset, 2001; în

periodice: Bucur Demetrian, Fluvii

în flăcări, în Cuvântul libertăţii,

Craiova, 20 februarie 1994; Ion

Dobrescu, Fluvii în flăcări, în

Cuvântul libertăţii, Craiova, 18

martie 1994; Ion Popescu, Ion

Munteanu, între poezie şi proză, în

Brâncuşi, Târgu-Jiu, nr. 4, 1995;

Oana-Mălina Negrea, Reîntâlnirea cu

Ion Munteanu, în Cuvântul Nou, 18

iulie 1995; Ioan Lascu, O tensiune a

relaţiilor ..., în Ramuri, Craiova, nr.

http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=974&editie=42&autor=






http://www.ionmunteanu.eu/eu_sunt_de_acolo.html

http://www.ionmunteanu.eu/eu_sunt_de_acolo.html

http://www.ionmunteanu.eu/targul_curtilor_interioare.html

http://www.ionmunteanu.eu/alpha_87.html

http://www.ionmunteanu.eu/alpha_87.html

http://www.ionmunteanu.eu/poemul_casei.html

http://revistaramuri.ro/index.php?id=340&editie=18

http://www.ionmunteanu.eu/scr_rom.html

http://www.ionmunteanu.eu/scr_rom.html

http://www.ionmunteanu.eu/literatorul.html

http://www.ionmunteanu.eu/autograf.html

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=499&Itemid=112

http://www.mipah.be/fr/basic100138.html

http://www.mipah.be/fr/basic100138.html

http://www.ionmunteanu.eu/motru.html

http://www.ionmunteanu.eu/motru.html

http://www.ionmunteanu.eu/tarde.html

http://www.ionmunteanu.eu/palante.html

http://www.ionmunteanu.eu/palante.html

http://www.ionmunteanu.eu/xenopol.html

http://www.ionmunteanu.eu/darwin.html

http://www.ionmunteanu.eu/fairleigh.html




http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/12-fluvii.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/13-cuv-lib-18031994.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/13-cuv-lib-18031994.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/14-brancusi-4.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/negrea_180795.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/21-ramuri-9-10.jpg

166

9-10, septembrie-octombrie 1995;

Ioan Drăgan, "Duc Ardealul cu mine,

în suflet", în Cuvântul Nou, 1

decembrie 1995; Doina Pologea,

Poeţi olteni traduşi în Irlanda, în

Mozaicul, Craiova, nr. 4, 2004;

George Popescu, Un elegiac

netemperat, în Mozaicul, Craiova, nr.

7-8, 2006; George Popescu, O

provocare a lui Blaga şi o re-lectură

bifrons, în Mozaicul, Craiova, nr. 3,

2006; Emilian Mirea, Poezia

înţelegerii lucrurilor şi faptelor care-

L compun de Dumnezeu, în Scrisul

Românesc, Craiova, nr. 9-10,

septembrie-octombrie 2006; Petre

Ciobanu, Cordialitatea itinerariului

mental, în Ramuri, Craiova, nr. 12,

decembrie 2006; Gheorghe Dănişor,

Metafizica lui Lucian Blaga, în

Ramuri, Craiova, nr. 5-6, mai-iunie

2006; Ionel Buşe, Actualitatea

filosofiei lui Lucian Blaga, în

Mileniu, Craiova, nr. 39-40, 2006;

Florea Miu, Blaga, între mit şi

realitate, în Scrisul Românesc,

Craiova, nr. 3-4, martie-aprilie 2006;

Bucur Demetrian, Poetul şi îngerul

său mut, în Ramuri, Craiova, nr. 6,

iunie 2007; Ştefan Ungureanu, Ion

Munteanu: La taină cu îngerul mut -

un volum notabil, în Argeş, Piteşti,

iulie 2007; Mircea Moisa, Vocaţie

poetică şi fiinţă creatoare, în Ramuri,

Craiova, nr. 7-8, iulie-august 2007;

Dan Lupescu, Ion Munteanu: La

taină cu îngerul mut, în Caligraf,

Drobeta Turnu-Severin, nr. 72, august

2007; Valentin Dascălu, Jurnal de

lectură: Ion Munteanu, La taină cu

îngerul mut, în Mileniu, Craiova, nr.

46-47, 2007; Mircea Moisa, Fişe de

istorie literară contemporană (II).

Starea poetică şi producerea textului,

în Mileniu, Craiova, nr. 48-49, 2007;

Adrian Dinu Rachieru, Alţi poeţi din

Craiova (I), în Convorbiri literare,

Iaşi, nr. 6(150), iunie 2008; Viorel

Dinescu, Mărturisiri de taină, în

Lamura, Craiova, nr. 4-5-6, 2008;

Mircea Moisa, Addenda

(documentar), în Mileniu, Craiova, nr.

51, 2008; Ştefan Ungureanu, Timpul

întâlnirilor esenţiale, în Literatorul,

nr. 6, Bucureşti, 2008 (integral), în

Ramuri, nr. 3, Craiova, 2008

(fragment); Dan Ionescu,

Destrămarea apusului de ceară, în

Scrisul Românesc, nr.4, Craiova,

2008; George Popescu, Ion

Munteanu: magicul bine temperat, în

Argeş, nr. 443, Centrul Cultural

Piteşti, mai 2008; Aurel Pantea,

Lucian Blaga - un hermeneut

instaurativ, în Mileniu 3, Craiova, nr.

51, 2008; Constantin Preda, Ion

Munteanu şi „Jungla prietenoasă” a

Craiovei, în Expresul de Sud,

Craiova, nr. 408, 12 februarie 2009;

Constantin Preda, Aurel Antonie

Solomon: Maestrul Octav Calleya

este un adevărat ambasador al

culturii craiovene, în Expresul de

Sud, Craiova, 10 decembrie 2009;

Opt poeţi români publicaţi în Belgia,

în Observatorul Cultural, nr. 511, 4

februarie 2010.



anul 2008.

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/dragan_01121995.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/10-mozaic-66.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/15-elegiac.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/23-mozaic-89.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/16-scr-rom-9-10.jpg




http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/i_buse_2006.JPG

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/22-scr-rom-3-4.jpg

http://www.ionmunteanu.eu/critica_literara.html


http://www.ionmunteanu.eu/critica_literara.html

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/18-caligraf-72.jpg

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/19-mileniu-46-47.JPG

http://www.ionmunteanu.eu.googlepages.com/20-mileniu-48-49.JPG

http://www.ionmunteanu.eu/alti_poeti_din_craiova.html

http://www.ionmunteanu.eu/marturisiri_de_taina.html

http://www.ionmunteanu.eu/marturisiri_de_taina.html

http://www.ionmunteanu.eu/addenda.html

http://literatorul.wordpress.com/►critica-literara/stefan-ungureanu-ion-munteanu-timpul-intalnirilor-esentiale/

http://literatorul.wordpress.com/►critica-literara/stefan-ungureanu-ion-munteanu-timpul-intalnirilor-esentiale/

http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=428&editie=22

http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=428&editie=22

http://www.ionmunteanu.eu/destramarea_apusului_de_ceara.html


http://www.ionmunteanu.eu/pantea-blaga.html

http://www.ionmunteanu.eu/recenzii_in_aceasta_jungla_prietenoasa.html

167

N

NEDELCEA, Tudor

(pseudonime: N. Theodor,

Teofil Mehedinţeanu)

n. 23 martie 1945, satul Valea

Ursului, comuna Tâmna, judeţul

Mehedinţi.

Critic şi istoric literar, eseist,

prozator, editor.

Fiul lui Iancu

Nedelcea şi al

Elenei.

Şcoala

generală în

comuna natală

(1952-1959);

Liceul “Traian” din Turnu Severin


a Universităţii din Bucureşti (1964-

1969). Doctor în filologie al


Geneza ideilor social-politice şi

filosofice în literatura română până

la Dimitrie Cantemir (1983).

Bibliotecar la Biblioteca

Regională Oltenia (1969-1970);

arhivist la Arhivele Statului din

Craiova (1970-1972); lector al

Direcţiei Generale a Presei şi

Tipăriturilor pentru judeţul Dolj

(1972-1974); director al Bibliotecii

Judeţene Dolj (1974-1985);

bibliotecar al Bibliotecii Judeţene

Dolj (1985-1988); redactor (1988-

1992) şi redactor şef (1992-1997) al

Editurii Scrisul Românesc; membru

fondator şi preşedinte al Fundaţiei

“Scrisul Românesc” (din 1996); lector

universitar doctor la Facultatea de

Litere a Universităţii din Craiova

(1993-2000); consilier al Patriarhiei

Ortodoxe Române, Consiliul Naţional

bisericesc (1996 - ); cercetător

ştiinţific principal I la Institutul de

Cercetări Socio-Umane “C. S.

Nicolăescu-Plopşor”, Craiova al

Academiei Române (din 1999).

Membru al Consiliului Eparhial

al Arhiepiscopiei Craiova, al Adunării

Naţionale Bisericeşti şi al Consiliului

Naţional Bisericesc din cadrul

Bisericii Ortodoxe Române;

vicepreşedinte al Ligii Culturale

pentru Unitatea Românilor de

Pretutindeni; membru al Uniunii

Scriitorilor din România şi din

Chişinău; membru în Comitetul de

conducere al Congresului

168

Spiritualităţii Româneşti; membru al

Centrului Academic Internaţional “M.

Eminescu” Chişinău; preşedinte al

Centrului de Studii şi Cercetări pentru

comunităţile de Români din Balcani;

membru în redacţia revistelor

Lamura, Spirit Românesc, Viaţa

Basarabiei etc.


revistei Literatura şi Arta din

Chişinău “pentru că visează ţara

întregită cu ajutorul cărţilor mai întâi”

(1999, 2000, 2001, 2004, 2005, 2006,

2008, 2009); Premiul ,,Al. Rosetti”


Ministerul Culturii şi Cultelor ,,pentru

publicarea unei suite de cărţi semnate

de Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, de

alte personalităţi de excepţie din

comunităţile româneşti dimprejurul

fruntariilor ţării noastre” (2001);

Premiul ,,Eminescu” şi Medalia

Jubiliară pentru istorie literară

acordat de Societatea Culturală

,,Lumina” (2001); Premiul Uniunii

Scriitorilor din Republica Moldova

(2002); Premiul ,,Eminescu” pentru

istorie literară obţinut la Festivalul

Internaţional ,,Mihai Eminescu”

(ediţiile din 2002, 2003, 2005, 2008);

Premiul Naţional “Marin Sorescu”

acordat de Academia Română ,,pentru

studiile dedicate scriitorului şi pentru

devotamentul exemplar faţă de

memoria lui Marin Sorescu” (2002);

Premiul de excelenţă al Asociaţiei

Române pentru Patrimoniu ,,pentru

valoarea de ansamblu a operei

culturale şi pentru colecţia editorială

“români uitaţi” (2005); Premiul

pentru volumul “Cartea şi circulaţia

ei”, acordat de Centrul Cultural

Mehedinţi (2005); Ordinul Ziariştilor,

clasa I (aur) pentru ,,realizări

deosebite în presa şi cultura din

România”, acordat de Uniunea

Ziariştilor Profesionişti (2006);

Premiul “D. D. Cârcioabă” ,,pentru

promovarea romanităţii şi

românismului în Euroregiunea

Dunărea 21”, acordat de Ministerul

Culturii şi Cultelor - Revista

,,Lamura” (2007); Premiul special

pentru volumul “Carte despre carte”

al Salonului Internaţional de Carte

Românească, Iaşi (2009); Diplomă -

certificat acordată de International

Book Development Limited şi British

Governement Know Fund (Anglia,

1994); Diploma Uniunii Scriitorilor

din Moldova - Anul literar 1997;

Diploma de onoare ,,Mihai

Eminescu” pentru ,,excepţionala

contribuţie adusă la propăşirea

idealului eminescian de unitate a

spiritualităţii românilor de

pretutindeni” acordată de Liga

Culturală pentru Unitatea Românilor

de Pretutindeni (preşedinte spiritual:

P. F. Teoctist, preşedinte de onoare:

acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga,

preşedinte executiv: Victor Crăciun)

(2000); Diploma şi ,,Crucea

Patriarhală” acordată de Patriarhia

Ortodoxă Română ,,în semn de

preţuire şi recunoaştere a lucrului

bineplăcut lui Dumnezeu săvârşit spre

propăşirea Bisericii şi a credinţei

noastre” (2004); Diploma de onoare a

revistei Ramuri cu prilejul

centenarului publicaţiei (2005);

Diploma jubiliară a Congresului

Spiritualităţii Româneşti (ediţia a X-

a) ,,pentru excepţionala contribuţie

adusă la păstrarea valorilor naţionale

şi înfăptuirea idealului de unitate

spirituală a românilor de pretutindeni”

(2006); Diploma Honoris Causa a

169

Ligii Culturale pentru Unitatea

Românilor de Pretutindeni pentru

,,susţinerea idealului de românitate”

(2006); Diploma de fidelitate a

Societăţii Literare şi Artistice

,,Tibiscus” (Uzdin, Serbia) pentru

,,faptul că este strategul neamului şi

promovează patrimoniul şi cultura

naţională” (2007); Diploma de

recunoştinţă pentru ,,contribuţia

definitorie la impunerea valorilor

româneşti în lume”, cu prilejul

integrării României în Europa” (1

ianuarie 2007); Diploma de

recunoştinţa naţională pentru

,,implicare în susţinerea unităţii

spirituale a românilor de

pretutindeni”, acordată de Congresul

Spiritualităţii Româneşti (2008);

Distincţie specială pentru ,,bogata

activitate culturală”, acordată de

Societatea Literar-Artistică

,,Tibiscus” (Uzdin, Serbia) (2009);

Diplomă pentru ,,întreaga activitate în

vederea menţinerii şi dezvoltării

relaţiilor de prietenie între popoarele

român şi bulgar”, acordată de

Fundaţia pentru Apărarea Drepturilor

Omului (2009); Diplomă de merit

pentru ,,meritele deosebite în

păstrarea şi promovarea identităţii

neamului românesc din sudul

Dunării”, acordată de Uniunea

Etnicilor Români din Bulgaria (2009);

Diplomă de fidelitate a Societăţii

Literar-Artistice ,,Tibiscus” (Uzdin,

Serbia) (2010); Diplomă pentru

,,contribuţie substanţială în

valorificarea şi promovarea

patrimoniului eminescian”, acordată

de Centrul Academic Internaţional

,,Eminescu” din Chişinău (2010);

Brevet nr. 04679 acordat prin

Decretul Preşedintelui Republicii

Moldova nr. 166-V/15 ianuarie 2010

de conferire a Medaliei ,,Mihai

Eminescu” (însemnul nr. 00200);

Cetăţean de onoare al municipiului

Craiova (25 martie 2005); Cetăţean al

Europei pentru ,,contribuţia adusă la

promovarea europenismului,

integrarea României şi Bulgariei în

UE”, acordat de Liga Culturală pentru

Unitatea Românilor de Pretutindeni (1

ianuarie 2007), etc.



Publicaţii periodice din Oltenia.

Catalog (vol. I, 1976; vol. II, 1979).


Luceafărul, România Literară, Caiete

Critice, Revista Arhivelor, Flacăra,

Cronica, Contemporanul, Literatorul,

Meridian, Biblioteca, Noua Revistă

Română, Adevărul Literar şi Artistic,

Literatură şi Artă (Chişinău), Glasul

Naţiunii (Chişinău), Lumina (Serbia),

Floare de Latinitate (Serbia),

Deşteptarea (revista aromânilor),

ZUM (SUA), Viaţa Basarabiei

(Chişinău), Lamura, Limba Română

(Chişinău), Arhivele Olteniei,

Academica, Bucovina Literară, Acasă

etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Publicaţii periodice din Oltenia.

Catalog, vol. I, II, 1976, 1979;

Manuscrise şi cărţi vechi. Catalog,

Craiova, 1977; 70 de trepte.

Monografia Bibliotecii ,,Aman”,

Craiova, 1978; Arhivele Olteniei

(1922-1943), bibliografie (în

colaborare), Bucureşti, Editura


Geneza ideilor social-politice şi

filosofice în literatura română veche,


1987; Povestiri despre Mihai

170

Viteazul, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1991; Eminescu împotriva

socialismului, eseuri, Craiova, Editura

Pantheon, 1991; Pasărea măiastră,

proză, Craiova, Editura Lotus Co,

1993 (ediţia a 2-a, Fundaţia Scrisul

Românesc, 1999); Eminescu şi

cugetarea sacră, eseuri, Craiova,

Editura Aius, 1994 (ediţia a 2-a,

Fundaţia Scrisul Românesc, 2000);

Vlad Tepeş Dracula, proză, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1994

(ediţia a 2-a, Deva, Editura Emia,

1999; ediţia a 3-a, Craiova, Editura

MJM, 2005); Vocaţia spiritualităţii,

eseuri, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1995; Eminescu -

apărătorul românilor de pretutindeni,

eseuri, Craiova, Editura Aius, 1995;

Civilizaţia cărţii, eseuri, Craiova,


de ani de la Revoluţia Română din

1848 (în colaborare), Craiova, Editura

Helios, 1998; Bisericile Craiovei,

studii (în colaborare), Craiova,

Editura Helios, 1998; Eminescu,

istoricul, Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 1998; Mihai Viteazul -

400, album (în colaborare), Bucureşti,

Liga Culturală pentru Unitatea

Românilor de Pretutindeni, 2001;

Interferenţe spirituale, eseuri,


2002; Doljul în războiul pentru

independenţă. 1877-1878, album

istoric (în colaborare), Craiova,

Editura Helios, 2002; Familia Aman


Aius, 2003; Dicţionarul General al

Literaturii Române (în colaborare),

vol. I, 2004, vol. II, 2004, vol. III,

2005, vol. IV, 2005, vol. VII, 2009,


Enciclopedic; Repere spirituale

româneşti. Un dicţionar al

personalităţilor din Dolj (în

colaborare), Craiova, Editura Aius,

2005; La Centenar. Redactorii

Ramurilor. Fişe bibliografice (în

colaborare), Craiova, Editura Ramuri,

2005; Pentru mine, Eminescu,


2005; Cartea şi circulaţia ei, Craiova,

Editura Fundaţia Scrisul Românesc,

2005; 60 de ani, Craiova, Fundaţia

Scrisul Românesc, 2005; Moldovean,

vlah sau român?, ediţie trilingvă:

română, sârbă, bulgară, Craiova,


Centenar Biblioteca Aman, Craiova,

Editura SimArt, 2008; “Doina” lui

Eminescu. 125 de ani, Bucureşti,

Editura Semne, 2008; Carte despre

carte, Craiova, Editura Alma, 2008;

Eminescu şi realsemitismul, Craiova,

2010.

Ediţii îngrijite şi prefeţe: Mircea Eliade, Isabel şi apele

diavolului (ediţie îngrijită de …),


1990; Carmen Sylva, Poveştile

Peleşului (ediţie îngrijită şi prefaţată

de …), Craiova, Editura NOB, 1991;

B. P. Haşdeu, Sic Cogito (ediţie

îngrijită, studiu introductiv, note şi

tabel cronologic de …), Craiova,


Hans Christian Andersen, Poveşti


Craiova, Editura Carpaţi, 1991; Petre

Bellu, Apărarea are cuvântul (ediţie

îngrijită şi prefaţă de …), Craiova,

Editura Carpaţi, 1991; Gardony Geza,

Contract de căsătorie (ediţie îngrijită

şi prefaţă de …), Craiova, Editura

Crisadi, 1992; Ion Creangă, Popa

Duhu şi alte povestiri (ediţie îngrijită

de …), Craiova, Editura Română,

171

1991; Petre Ispirescu, Basmele

românilor (selecţia textelor şi tabelul

bibliografic de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1992; M.

Eminescu - Veronica Micle,

Corespondenţă (ediţie îngrijită, studiu

introductiv, note şi bibliografie de


Românesc, 1992; Traian Demetrescu,

Iubita. Cum iubim, roman (ediţie



Tudor Vladimirescu, Scrieri (ediţie

îngrijită, note şi bibliografie de …),


1992; Mihai Viteazul, Scrieri (ediţie

îngrijită, note şi bibliografie de …),


1993; Cezar Petrescu, Greta Garbo


Craiova, Editura Crisadi, 1992; Ştefan

Zweig, Inimi neliniştite (ediţie


Editura Crisadi, 1992; Ilarie

Hinoveanu, Bolta cuvintelor, poezii

(notă bibliografică de …), Craiova,


Grigore Vieru, Rugăciune pentru

mama, poezii (notă bibliografică de


Românesc, 1994; Stendhal, Napoleon

(ediţie îngrijită şi postfaţă de …),


1994; Antoine de Saint Exupèry, Zbor

de noapte, roman (ediţie îngrijită şi


Scrisul Românesc, 1994; Vasile

Militaru, Poemele nemuririi (ediţie

îngrijită şi postfaţă de …), Craiova,


Predosloviile cărţilor româneşti

(ediţie îngrijită şi studiu introductiv


Românesc, 1994; Stihuri la stema

ţării (ediţie îngrijită, studiu


Scrisul Românesc, 1995; N. Batzaria,

Spovedanie de cadâne (ediţie îngrijită

şi prefaţă de …), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1996; Nicolae

Dabija, Libertatea are chipul lui

Dumnezeu (ediţie îngrijită şi prefaţă


Românesc, 1996; Mihai Eminescu,

Texte esenţiale (selecţia textelor şi

studiu introductiv de …), Craiova,


Vasile Militaru, Jean Băileşteanu,

Tache Papahagi, Ioan Caragiani,

Vasile Tărâţeanu, Ioan Neniţescu,

Selma Lagerlof, etc.

Studii şi articole: peste 600 de

studii şi articole publicate în ţară şi

străinătate.


în volume: Ilie Purcaru, Carte cu

olteni, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1988; Ion Dur, Exerciţii

de recunoaştere, Craiova, Editura


Bellu, Eminescu şi Oltenia, Craiova,


Eminescu şi cocoşii de vânt (despre

Eminescu împotriva socialismului), în

Mihai Ungheanu, Scriitorii de la

miezul nopţii, Galaţi, Editura Porto-

Franco, 1996, pp. 192-195;

Personalităţi publice. Dicţionar,

ediţia a 3-a, Holding Reporter, 1996,

p. 115; Constantin Cubleşan,

Eminescu în perspectiva critică,

Oradea, Editura Cugita, 1997, pp. 9-

12, 95-101; Mihai Prepeliţă, Ucenic

la Eminescu (despre volumul

Eminescu şi cugetarea sacră),

Bucureşti, Editura Vasile Cârlova,

1997, pp. 367-371; Constantin

Cubleşan, Eminescu în orizontul

172

criticii (despre volumele Texte

esenţiale de M. Eminescu şi

Eminescu, istoricul), Piteşti, Editura

Paralela 45, 2000, pp. 190-194;

Theodor Codreanu, Controverse

eminesciene, Bucureşti, Editura

Viitorul Românesc, [2000], pp. 224-

227; La început a fost Cuvântul …




Olteni, 2001; Gheorghe Bulgăr,

Momentul Eminescu în cultura

română (cuvânt înainte de Nichifor

Crainic), Bucureşti, Editura

Saeculum, 2001, pp. 166-167;

Constantin Cubleşan, Cugetarea

sacră, Istoricul, în volumul Eminescu

în oglinda critică, Cluj, Editura

Dacia, 2001, pp. 202-206;

Permanenţa lui Eminescu în viziunea

unui cercetător craiovean, în Marian

Barbu, Trăind printre cărţi, vol. I


articole, studii, eseuri), Petroşani,

Fundaţia Culturală ,,I. D. Sîrbu”,

2001, pp. 235-238; Povestiri despre

Mihai Viteazul; Geneza ideilor

social-politice şi filosofice în

literatura română veche; Predoslovii,

în Marian Barbu, Trăind printre cărţi,

vol II, Fundaţia Culturală ,,I. D.

Sârbu”, 2002, pp. 147, 394-397;



Fundaţia Luceafărul, 2001, p. 1158;

Who‟s who în România, Bucureşti,

Pegasus Press, 2002, p. 444; Fănuş

Băileşteanu, Feţele rostirii. Eseuri

despre clasici, Craiova, Fundaţia


Marian Barbu, Trăind printre cărţi,

vol. II, Petroşani, Fundaţia culturala

,,I. D. Sîrbu”, 2002, pp. 394-395;




Scriitorilor Olteni, 2003, pp. 202-212;




Craiova, Scrisul Românesc, 2003, pp.

110-111; Ileana Roman, Tudor Răţoi

(coordonatori), Dicţionarul

enciclopedic al judeţului Mehedinţi,

Turnu-Severin, Editura Prier, 2003,

pp. 293-294; Lucian Chişu, 99 de

cărţi, Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2004, pp. 161-170; Mihai

Cimpoi, Critice, vol. IV, Demonul

recitirii, Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2004, pp. 219-223;

Nicolae Dabija, Bezna vine de la

răsărit, Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2005, pp. 239-240; Petre

Gigea-Gorun, Antonie Solomon,

Cetăţeni de onoare ai municipiului

Craiova, Editura SimArt, 2005, pp.

103-105; ediţia a 2-a, 2009, pp. 130-

132; Dicţionarul General al

Literaturii Române, vol. IV (L-O),


Enciclopedic, 2005, p. 573; Tudor

Nedelcea, 60 de ani, Craiova,


Prof. dr. Nedelcea, Tudor - preşedinte

executiv al Fundaţiei "Scrisul

Românesc", în Fundaţia "Scrisul

Românesc" Craiova, pp. 219-223;



Piteşti, Editura Paralela 45, 2006, pp.

193-194; Marian Barbu

(coordonator), Alexandru Gheorghe,

Florea Miu, Radu Scorojitu,

Medalionul literar - Structură



173

2006, pp. 133-143; Vasile Tărăţeanu,

Stâlpul de foc, Craiova, Fundaţia


Radu Voinea, Crâmpeie de viaţă, vol.

III, Craiova, Editura Alma, 2007, pp.

104-105; Grigore Vieru, Limba

română este patria mea, ediţia a 2-a,

Chişinău, Casa Limbii Române, 2008,

p. 347; Constantin Cubleşan,

Pasiunea lecturii, Cluj-Napoca,

Editura Napoca-Star, 2008, pp. 131-

134; Fănuş Băileşteanu, Interludii,

Craiova, Editura MJM, 2008, pp. 32l-

323; Marian Popa, Istoria Literaturii

Române de Azi pe Mâine, vol. II (23

august 1944 - 22 decembrie 1989)

(versiune revizuită şi augmentată),


periodice (selectiv): Al. Zub,

Arhivele Olteniei, în Anuarul

Institutului de istorie şi arheologie A.

D. Xenopol, Iaşi, XXI, 1984, p. 615;

Ovidiu Ghidirmic, Varietatea

stilistică (Geneza ideilor), în

Luceafărul, nr. 51, 19 decembrie

1987, p. 7; Grigore Traian Pop,

Entuziasm şi rigoare (Geneza ideilor

...), în Supliment literar şi artistic al

Scânteii tineretului, Bucureşti, nr. 16,

23 aprilie 1988, p. 8; Gheorghe

Buluţă, Dominante culturale

româneşti (Geneza ideilor ...), în

Luceafărul, Bucureşti, nr. 25, 10

ianuarie 1988, p. 2; Artur Silvestri, O

sinteză de istorie literară, (Geneza

ideilor ...), în Luceafărul, Bucureşti,

nr. 39, 24 septembrie 1988, pp. 1, 7;

Ion Dur, Recitând literatura română

veche (Geneza ideilor ...), în

Transilvania, Sibiu, nr. 2, 1989, pp.

31-32; Dan Simonescu, Construirea

structurilor fundamentale (Geneza

ideilor ...), în Luceafărul, Bucureşti,

nr. 22, 3 iunie 1989, pp. 1, 7; I. C.

Chiţimia, Geneza gândirii social-

politice în cultura română, în Argeş,

Piteşti, nr. 8, 1989, pp. 11, 15;

Valentin F. Mihăescu, Eminescu

despre Eminescu, în Naţiunea,

Bucureşti, nr. 26, 26 iulie 1991, p. 2;

Andrei Grigor, Investigaţie şi

conjunctură, în Literatorul, Bucureşti,

nr. 10, 8 noiembrie 1991, p. 2; Lucian

Chişu, Sic cogito, în Literatorul,

Bucureşti, nr. 19, 8 mai 1992, p. 11;

Mihai Ungheanu, Mihai Viteazul.

Scrieri, în Cuvântul Libertăţii,

Craiova, 2 noiembrie 1993, p. 3;

Gheorghe Tomozei, Bătrânii

,,Dimineţii poeţilor“, în Literatorul,

Bucureşti, nr. 17-18, 28 aprilie - 12

mai 1995, p. 7; Lucian Chişu, O

instituţie eminesciană, în Literatorul,

Bucureşti, nr. 12, 1995, p. 4; Marian

Barbu, Permanenţa lui Eminescu, în

Luceafărul, Bucureşti, nr. 23, 12 iulie

1995, p. 11; Hristu Cândroveanu,

Eminescu, apărătorul românilor de

pretutindeni în ,,Deşteptarea” Revista

aromânilor, Bucureşti, nr. 9,

septembrie 1995, p. 2; Mihai Cimpoi,

M Eminescu, apărătorul românilor de

pretutindeni, în Mesagerul, Chişinău,

nr. 25, 14 iunie 1996, p. 9; Constantin

Cubleşan, Eminescu împotriva

socialismului, în Steaua, XLVII, nr.

6, iunie 1996, p. 12; Mihai Cimpoi,

Eminescu şi cugetarea sacră, în Viaţa

Românească, nr. 1-2, 1997, pp. 21-

22; Constantin Cubleşan, Civilizaţia

cărţii, în Steaua, XLVIII, nr. 10-11,

septembrie-octombrie 1997, pp. 58-

59; Constantin Zărnescu, Civilizaţia

cărţii, în Cuvântul Libertăţii, VIII, nr.

2226/2227, 25-26 octombrie 1997, p.

3; P. F. Teoctist, Eminescu a avut în

toate o concepţie europeană (despre

Eminescu şi cugetarea sacră), în

174

Literatură şi Artă, nr. 44, 30

octombrie 1997, p. 3; Gheorghe

Bulgăr, Cărţi noi despre Eminescu, în

Luceafărul, nr. 24, 24 ianuarie 1998,

p. 10; Theodor Codreanu, Noi ediţii

eminesciene, în Bârladul, IV, nr. 1,

ianuarie 1999, p. 7; Ion Buzaşi, Doina

lui Eminescu într-o ediţie de lux, în

Cetatea Culturală, Cluj, II, nr. 5,

ianuarie 1999, pp. 1, 11; Florea Miu,

Spirit polemic şi vocaţie

documentaristă, în Ramuri, nr. 10,

octombrie 2002, p. 7; Alexandru

Burlacu, Strategia admiraţiei în

critica lui Tudor Nedelcea, în Viaţa

Basarabiei, III, nr. 1, 2004, pp. 143-

145; Marian Barbu, Fără Eminescu

nu avem amintiri, în Lamura, an. 4,

nr. 10-11-12, decembrie 2005, p. 10;

Victor Crăciun, Piatra de

recunoaştere, în Viaţa Basarabiei, pp.

146-147; Petre Ciobanu, Contribuţii

eminescologice, în Ramuri, nr. 7-8,

august 2005, pp. 14, 31; Petre Gigea

Gorun, Tudor Nedelcea, la 60 de ani,


4691, 24 martie 2005; C. Georgescu,

V. Anastasiu, Cum îl simţim astăzi pe

Mihai Eminescu ?, în Flacăra lui

Adrian Păunescu, an. 6, nr. 1-2, 13-

19 ianuarie 2006, p. 11; Emil

Vasilescu, Trăiri imanente, în

Biblioteca, an. 19, nr. 11-12, 2008, p.

349; Acad. Radu P. Voinea,

,,Interferenţe spirituale” de Tudor

Nedelcea, în Viaţa Basarabiei, pp.

148-149; Acad. Mihai Cimpoi, Voinţa

hermeneutică, în Viaţa Basarabiei,

pp. 150-152; Acad. Eugen Simion, De

la Nistru pân‟ la Tisa, în Acasă, II, nr.

1-2, ianuarie-iunie 2009, p. 24; Acad.

Mihai Cimpoi, Pledoarie pentru

integritatea personalităţii lui

Eminescu, în Viaţa Basarabiei, pp.

145-146.



anul 1996.

NEGOESCU, Tudor

n. 24 martie 1958, Craiova.

Poet, publicist.

Fiul lui Mihai Negoescu şi al

Constanţei.

Liceul „Fraţii

Buzeşti” din Craiova;

Facultatea de Ştiinţe

Economice din

Craiova (1986).

Economist.

Membru al



Ramuri (1998); debut editorial cu un

grupaj de versuri în volumul

antologic La început a fost Cuvântul

…, al Societăţii Scriitorilor Olteni

(2001).

Colaborări: Ramuri, Cuvântul

Libertăţii, Mozaicul, Flacăra, Ediţie

Specială, Raţiunea, Gazeta de Sud,

Convorbiri Literare, Arca lui Noe,

Mileniu, Logos, Femeia Ortodoxă,

Paradoxism Journal (SUA), Clipa

(SUA), Respiro (SUA), Poezia,

Observator (Germania), Ziua literară,

Lamura, Datina, Columna, Vatra,

Poesis, Terra Nova (Canada),

Tribuna, Scrisul Românesc,

Supliment Galateea (Germania),

Autograf MJM, AGERO (Germania),

Cetatea culturală, Oglinda literară,

Literatorul etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Arheologie în necunoscut, versuri,


175

Premianţii ratării, versuri, Craiova,

Editura MJM, 2003.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în

volume: La început a fost Cuvântul

… Antologie a Societăţii Scriitorilor



Olteni, 2001; Marian Barbu,




2003; Zugravul de cuvinte (volum

selectiv din creaţia membrilor

Cenaclului Literar “Marin Sorescu”),

Craiova, 2004; Petre Ciobanu,

Premianţii ratării, în volumul


literară, Craiova, Editura MJM, 2004,

pp. 155-156; Marian Barbu, Tudor

Negoescu - Piaţa valorică a poemului

(Premianţii ratării), în Trăind printre

cărţi: (note, glose, recenzii, cronici

literare, articole, studii, eseuri), vol.

III, Craiova, Editura Sitech, 2004, pp.

50-53; Ultima generaţie, primul val,

Editura Muzeul Literaturii Române,

2005; Medalionul literar - structură



Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol.

II, Craiova, Editura Ramuri, 2006; în

periodice: Bucur Demetrian, în

Ramuri, nr. 12, 2001; Nicolae

Coande, în Cuvântul Libertăţii, 29-30

decembrie 2001; Dan Bogdan Hanu,

în Convorbiri Literare, nr. 3, martie

2002; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 6-7,

2003; Marian Barbu, în Lamura, nr.

21-22-23, 2003; Anton Jurebie, Petre

Ciobanu, Miron Ţic, Valeria Manta

Tăicuţu, Virgil Dumitrescu,

Constantin M. Popa, Marian Drăghici

ş.a.



anul 2004.

NEGRESCU, Sever


Husnicioara, judeţul Mehedinţi.

Poet, eseist.

Fiul lui Ion

Negrescu şi al

Ilincăi.

Cursurile

primare la Şcoala de

Băieţi nr. 3 din

Turnu-Severin

(1967-1971); clasele V-X la Liceul

“Traian”, Turnu-Severin (1971-

1977); Seminarul Teologic din

Craiova (1977-1982); Institutul

Teologic Universitar din Bucureşti

(1983-1987). Absolvă cursurile

pastoral misionare din cadrul

Facultăţii de Teologie Craiova

(1995); cursurile pastoral misionare

din cadrul Facultăţii de Teologie

Craiova, obţinând gradul I în preoţie

(1998); cursurile Departamentului

pentru pregătirea personalului

didactic din cadrul Facultăţii de

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,

Bucureşti (1999).

Preot paroh la Biserica Ortodoxă

din Eşelniţa (Cazanele Dunării),

judeţul Mehedinţi (1987); suplineşte

postul de paroh al Parohiei Dubova-

Plavişeviţa (1988-1990); profesor de

religie la Şcoala din Eşelniţa (1990-

2001); consilier cultural al

Arhiepiscopiei Craiovei (2001-2008).

Redactor-şef al revistelor

Mitropolia Olteniei şi Cetatea

Creştină, este fondatorul emisiunii La

umbra Cuvântului, Radio Oltenia

176

Craiova şi colaborează la realizarea

unor emisiuni radio-tv: TVR, TV

Oltenia, 3TV, Radio Logos ş.a.

Coordonează activitatea Editurii

Mitropolia Olteniei (redactor de carte

la peste 200 de titluri); coordonează

activităţile Clubului cultural din

cadrul Institutului Teologic, club

iniţiat de preotul Constantin Coman;

iniţiază o Şcoală Parohială de Vară

(1997) cu desfăşurare anual (20 iulie -

15 august); începe construcţia

Muzeului Parohial Episcop Iosif Tr.

Bădescu, muzeu ce va fi sfinţit de

către Mitropolitul Nestor, la 14

septembrie 1996; începe editarea

revistei parohiale Candela din

Dunăre, periodic cu o apariţie

trimestrială (1994).


„Vodiţa” (1990); membru fondator al

revistei Sfânta Maria (Turnu Severin,

1997), Candela din Dunăre (Eşelniţa,

1998) şi Cetatea creştină (Craiova,

2002).

Premii: Premiul Filocalia al

Patriarhiei Române pentru volumul de

versuri Clopotul de rouă (1995);

Premiul „Nicolae Steinhardt” al

revistei Astra pentru volumul de

versuri Smerenia cuvintelor (1997).

Debut publicistic cu poezie, în

revista Familia din Oradea (1987);


Clopotul de rouă, Piteşti, Editura

Calende (1995).


România Literară, Familia, Ramuri,

Al Cincilea Anotimp, Cetatea

Creştină, Mitropolia Olteniei, Altarul

Banatului, Vestitorul Ortodoxiei,

Ziarul Lumina, Obiectiv Mehedinţean

ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Clopotul de rouă, versuri, Piteşti,

Editura Calende, 1995; Smerenia

cuvintelor, versuri, Bucureşti, Editura

Tradiţie, 1997; Ecouri bizantine în

literatura română veche: cărturari şi

scrieri din epoca lui Matei Basarab şi

Vasile Lupu (coordonator E.

Popescu), Bucureşti, Editura Tradiţie,

1998; Biserică şi societate, Bucureşti,

1999; Respiraţia ploilor, versuri,


Decebal, 2001; Strigături în şoaptă,


2003; Nespusele tăceri, Craiova,


Fărămituri de cuvinte: lecturi

evanghelice pentru duminici, Craiova,


Prolog din Proloage, lecturi

patristice dintr-un calendar uitat,

Craiova, Editura Mitropolia Olteniei,

2008.

Vlădica Nestor - păstorul

oltenilor, Craiova, Editura Mitropolia

Olteniei, 2007 (redactor).

Editează, împreună cu artistul

Emil Bănuţi, albumul Oltenia de

lângă cer, Craiova, Editura

Mitropolia Olteniei (2006); scrie

împreună cu Emil Boroghină,

scenariul spectacolului omagial

Sfântul Nicodim de la Tismana,

spectacol jucat pe scena Teatrului

Naţional din Craiova (2006).

Împreună cu soţia, publică volumul

Biserică şi societate, Bucureşti,

Editura Tradiţie (cercetări

istoriografice pe baza Arhivei

parohiale Eşelniţa 1750-1889),

(1999).

Autor al scenariilor de film TV

Dunărea sacră (2000) şi Mănăstirea

de sub ape (2000).

177


în volume: Dicţionarul enciclopedic



Turnu-Severin, 2003, pp. 295-296;





2003; Constantin Cubleşan, Jocul de-

a cuvintele, în De la tradiţie la

postmodernism, 2005; Aurel Sasu,







2006; în periodice: Alexandru

Ştefănescu, în România literară, nr.

31, 1995; D. Ploscaru, în Credinţa

neamului, nr. 9, 1995; Alexandru

Ştefănescu, Austeritate, în România

literară, nr. 31, 1996; E. Horvath, în

Steaua, nr. 1-2, 1996; Alexandru

Spânu, în Luceafărul, nr. 3, 1996;

Alexandru Cistelecan, Umilitate şi

ardenţă, în Luceafărul, nr. 43, 1996;

Alexandru Sfârlea, Al cincelea

anotimp, nr. 1, 1998; Ion Pătraşcu,

Sever Negrescu - "Strigături în

şoaptă”, în Curierul Primăriei

Municipiului Craiova, an. 7, nr. 252,

23 aprilie 2003, p. 3; Paul Aretzu în

Viaţa Românească şi Luceafărul;

Constantin Cubleşan în Orizont; Al.

Cistelecan, în Luceafărul; Edith

Horvath, în Steaua; Florea Miu, în

Ramuri; Cornel Ungureanu, în

Orizont ş.a.



anul 2001.

178

O

OLARU, Victor

n. 9 februarie 1953, Craiova.

Eseist, traducător.

Fiul lui Alexandu Olaru şi al

Luciei.

Clasele

gimnaziale şi liceale le

urmează la Liceul


din Craiova (1964-


Limbi germanice,

Universitatea din Bucureşti, secţia

engleză-hindi (1974-1978).

Doctoratul în Ştiinţe Filologice la

Universitatea din Craiova, cu teza

Modele toponimice structurale în

engleză şi română (1997).

Beneficiază de burse pentru

perfecţionare la Birmingham (Anglia,

1976), Warwick (Anglia, 1990 şi

1991), Berlin (Germania, 1992 şi

1994), Edinburgh (Scoţia, 1993),

Norwich (Anglia, 1995), Dublin

(Irlanda, 1996), Seneffe (Belgia,

1998), Boston (SUA, 2000-2001).

Lector la Catedra de Limba

Engleză, Facultatea de Litere,


1999); conferenţiar la Catedra de

studii anglo-americane, Facultatea de

Litere, Universitatea din Craiova;

profesor asociat Fulbright de studii

româneşti la Universitatea Boston

College (2000-2001).

Membru: European Society for

The Study of English, Filiala

Craiova; Romanian Association for

American Studies - preşedinte Filiala

Craiova; Asociaţia Bursierilor

Fulbright din România; Asociaţia de


România; Societatea Română de

Studii Filologice; English Speaking

Union, Romanian Branch - Filiala

Craiova; Societatea de Onomastică a

Universităţii din Craiova; Fundaţia

Culturală Ramuri - membru fondator;

Omnia - Fundaţia Culturală a

Bibliotecii Franceze din Craiova;

Societatea Română de Studii Anglo-

Americane; Societatea Europeană de

Studii Britanice; membru în

Comitetul Ştiinţific al revistei Analele

Universităţii din Craiova,

Departamentul de Limbi Străine

Aplicate (din 2007); Analele

179

Universităţii din Craiova, Seria

Literatură Română şi Universală

(1997-2007); redactor asociat la

revista Ramuri (din 1992).

Debut editorial cu volumul

Toponimie engleză şi română, studiu

contrastiv (1998).


Ramuri, România literară, Analele


Ştiinţe Filologice, Scrisul

Românesc,ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Toponimie engleză şi română, studiu

contrastiv, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1998; Short Dictionary of

English Place - Names, Craiova,


English Criticism in Historical

Perspective (Critica engleză în

perspectivă istorică), Craiova,

Reprografia Universitară, 1999;

Dicţionar de toponime englezeşti (în

limba engleză), Craiova,

Universitaria, 1999; Victorian

Literature, Craiova, Reprografia


Elements of English Civilization,


Craiova, 2001; The Foundations of

English Criticism, Craiova, Editura

Universitaria, 2004; Victorian

Writers, vol. I, Craiova, Editura

Universitaria, 2005; vol. II, III,


Literary essays: Close reading and

comprehensions, Craiova, Editura

Universitaria, 2007; Civilization

Landmarks of Britain, Craioava,

Editura Universitaria, 2008.

Traduceri din engleză în

română: Hall Caine, Fiul risipitor,

Craiova, Editura Universalia, 1990;

A. J. Cronin, Cheile împărăţiei,

Craiova, Editura Oltenia, 1992; La ce

bun poeţi în vremuri sărace (volum

colectiv de traduceri literare,

antologia Festivalului “Poezia pentru

o lume a dialogului” 8-12 iunie

1992), Craiova, 1992; Poetry for a

World of Dialogue (volum colectiv,

translations by: Ana Carstens, Petru

Cardu, Ştefan Augustin Doinaş, Oana

Firescu, Marius Ghica, Virgil

Mazilescu, Victor Olaru, George

Popescu, D. Ţepeneag), Craiova,

1992; Rudyard Kipling, Lumina care

s-a stins, Bucureşti, Editura Olimp,

1993; Frederick Forsyth, Câinii

războiului, Bucureşti, Editura Olimp,

1994; Clive Cussler, Dragonul, vol. I,

II, Bucureşti, Editura Olimp, 1995;

Adam Sorkin, Richard Jackson,

Dennis O’Driscoll, Agatha Cristie,

Saul Below, Peter Reafing, ş.a.

Traduceri din română în

engleză: Gabriel Chifu, Angels and

gods, U.S.A., Chattanooaga, 1992;

Day after night. Twenty Romanian

Poets for the Twenty-First Century,

S.U.A, Editura Criterion Publishing,

1998; Limba şarpelui călător. The

tongue of the wandering serpent

(Poems by Mihai Firică), Craiova,

Editura Ramuri, 2006; Lettres entre

deux femmes = Letters between two

women = Scrisori între două femei.

Lola Rodriguez, Cecilia Burtica,


2007.

Ediţii îngrijite şi prefaţate: De-

ale lui Nastratin. O colecţie de Zoe

Verbiceanu (îngrijită şi prefaţată de

...), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1995; Aannals of the

University of Craiova. Series:

Philology-Enlish, year VII, 1-2, 2006.

180

Studii publicate în volume

colective: The Double Life of Robert

Louis Stevenson, în Dimensiuni

culturale (editor Emil Sîrbulescu),

EUC, 2006; Discussion-A Major

Means of Stimulating Teaching

Activities, în Omagiu lui Gheorghe

Bolocan (coordonatori: Doina

Negomireanu, Elena Pârvu, Cristiana

Teodorescu), Craiova, Editura

Universitaria, 2006; Real Identity in

Fiction. William Deacon Brodie -

Source of Inspiration for Dr. Jekyl

and Mr. Hyde, în Dimensiuni

culturale (editor Aloisia Sorop),

EUC, 2007; Categoria nume de grup

în toponimia românească şi engleză,

în Omagiu lui Marius Sala, EUC,

2007; Economics and Literature in

Victorian England: Jeremy

Bentham‟s Utilitarianism Proceedings

of 3rd International Scientific

Conference ECO-TREND, 2006

„Economics and Globalization”,

Session 6 - HUMANITIES,

November 24-25, 2006, Târgu-Jiu,

România / Lucia Popa-Paliu, Craiova,


Economic Aspects in Dickens‟ Great

Expectations, în Proceedings of 3rd

International Scientific Conference

ECO-TREND, 2006 „Economics and

Globalization”, Session 6-

HUMANITIES, November 24-25,

2006, Târgu-Jiu, România / Lucia

Popa-Paliu, Craiova, Editura

Universitaria, 2007; Art and

Literature-Some Gothic Motifs,

sesiunea de comunicări ştiinţifice cu

participare internaţională Eco-Gorj

2007/ Lucia Popa-Paliu, Craiova,


Dimensiuni culturale (editor Emil

Sîrbulescu), EUC, 2008; Studii de

limba română în memoria

profesorului Radu Popescu, EUC,

2009.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La ce bun poeţi în vremuri

sărace. Antologia Festivalului

Internaţional Poezia pentru o lume a

dialogului, Craiova, 8-12 iunie 1992,

pp. 77-87; Sud - Vest. O antologie a



Demetrian, Ioan Lascu, Constantin M.

Popa), Craiova, Editura Aius, 1998, p.

237; Personalităţi din Oltenia:






istorie a literaturii române, vol. II (M-

Z), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Florea Firan,

Destinul unei reviste - RAMURI, 1964-

2005, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Virgil Stanciu,

Dicţionar de anglişti şi americanişti

români, Cluj, Editura Tribuna, 2008;

Enciclopedia personalităţilor din

România. Hubner‟s Who‟s Who, 2008;

în periodice: Ovidiu Ghidirmic,

Interesant studiu de toponimie

comparată, în Ramuri, ianuarie-

februarie 1999; Oana Ilie, O lecţie de

literatură engleză victoriană, recenzie

la volumul Victorian Writers, vol. III,

în Scrisul Românesc, nr. 3-4, 2007, p.

9; Sorin Cazacu, Un pod peste timp,

recenzie la volumul Victorian Writers,

vol. I, în Autograf MJM, nr. 4-5-6,

2007, p. 10; Sorin Cazacu, Victorian

Writers, vol. II, în Ex Ponto, nr. 2,

aprilie-iunie 2007, p. 165; Sorin

Cazacu, Victorian Writers, vol. III, în

Ramuri, nr. 3, 2007; Oana Ilie,

181

Captivante eseuri de literatură anglo-

americană, în Autograf MJM, nr. 1-2-

3, 2008, p. 10; Ioan Lascu, Despre

literatura victoriană şi nu numai, în

Scrisul Românesc, nr. 3, 2008, p. 19.



ONCESCU, Florin

n. 1960, Constanţa.

Facultatea de

Politehnică din

Bucureşti (1985);

bursier Tempus la

Lyon (obţine un

DEA en mecanique)

(1992 - 1993).

Asistent

universitar al Facultăţii de Politehnică

din Bucureşti; colaborator al Editurii

Humanitas.

Premii: Premiul la Concursul de

debut iniţiat de Fundaţia Bibliotecii

Franceze Omnia şi de Fundaţia

Ramuri.

Colaborări: Ramuri, Luceafărul

(serie nouă), Contrapunct, Cotidianul

– LAI, ş.a.

Debut publicistic cu o povestire

în revista Ramuri (1987).

LUCRĂRI PUBLICATE: Dispoziţie depresivă: schiţe şi

povestiri, Craiova, Editura Ramuri,

1994; Întoarcerea, Craiova, Editura

Ramuri, 2003.


în volume: Petre Ciobanu, Florin

Oncescu - Destine furate, în volumul



pp. 101-103; în periodice: Dan C.

Mihăilescu, pe coperta IV a

volumului Dispoziţie depresivă, 1994.



OPRICĂ, Constantin

n. 7 mai 1950, Craiova

Fiul lui Ion Oprică şi al Antoniei.

Liceul Nicolae Bălcescu,

Craiova; studii în

telecomunicaţii -

specialist în CTA -

Pentacota şi staţiile

de televiziune şi

ultrascurte, de

altitudine.

Redactor la

cotidianul Independentul (după 1989).

Premii: 15 premii naţionale la

diferite festivaluri de literatură, dintre

care cele mai importante sunt cele ale

revistelor Ramuri, Convorbiri

Literare, Orizont, Astra (1980-1987).


Liceului Nicolae Bălcescu (1967);

debut editorial cu secţiunea Amiaza

rostirii în volumul colectiv de debut

Zboruri lirice. Debutează cu versuri

în revista Luceafărul (1980).

În 1970 reînfiinţează, împreună

cu un grup de prieteni, Cenaclul

literar “Traian Demetrescu”.


Astra, Orizont, Tomis, Convorbiri

Literare, Columna, Semenicul,

Măiastra, Înainte.

LUCRĂRI PUBLICATE: Făt-

Frumos, fiul vremilor, Craiova,

Editura Spirit Românesc, 1995;

Surâsul durerii, versuri, Craiova,

Editura Anteu, 1998; Rege peste golul

materiei, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 2000; Călătorii în

realitatea interioară, Craiova, Editura

Spirit Românesc, 2002.

182


în volume: Dan Lupescu, pe coperta

IV a volumului Făt-Frumos, fiul

vremilor, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 1995; Florea Miu, pe

coperta IV a volumului Făt-Frumos,

fiul vremilor, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 1995; George Geafir, pe

coperta IV a volumului Făt-Frumos,

fiul vremilor, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 1995; Patrel Berceanu, pe

coperta IV a volumului Surâsul

durerii, Craiova, Editura Anteu,

1998; Ionel Ciupureanu, pe coperta

IV a volumului Rege peste golul

materiei, Craiova, Editura Spirit

Românesc, 2000; în periodice: Marin

Sorescu, în Ramuri, nr. 9(219), 15

septembrie 1982; Florea Miu,

Constantin Dumitrache, Patrel

Berceanu, Ana Blandiana, Eugen

Negrici, George Popescu, Ion

Zubaşcu.



anul 2004.

183

P

PANDURU, Riri Margareta


Budeşti, judeţul Lăpuşna (astăzi

Republica Moldova).

Prozator, dramaturg.

Fiica lui Paul

Danielescu şi a

Valentinei.

Clasele

gimnaziale şi

liceale la Şcoala

Centrală de Fete

din Craiova

(actual Colegiu Naţional ,,Elena

Cuza”) (1944-1954); Facultatea de

Geologie - Geografie, Universitatea

,,Victor Babeş” din Cluj (1954-1959).

Hidro-geolog principal la

Institutul Judeţean de Proiectare

Construcţii Civile din Craiova (1959-

1994).

Membră a Societăţii Scriitorilor

Olteni (1998).

Premii: Premiul de proză scurtă

a Uniunii Scriitorilor din România -

Filiala Craiova, pentru volumul De

veghe (2004).



cu volumul de proză scurtă Noapte cu

lună (1983).

Colaborări: Ramuri, Cuvântul

libertăţii, Arca lui Noe, Scrisul

Românesc, Lamura, Almanahul

Fundaţiei Scrisul Românesc, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Noapte cu lună, proză scurtă,


1983; Bucură-te, Irina!, roman,


1997; Timorare, roman, Craiova,

Editura Ramuri, 1999; De veghe,


Românească, 2003; Vezi ? Păi vezi ?

Asta-i!, teatru, Craiova, Editura

Ramuri, 2003; Ore, în afara zilelor,


Închipuire, Craiova, Editura Aius,

2009.


în volume: Alexandru Firescu, Un

roman de investigaţie psihologică

(prefaţă la volumul Noapte cu luna),


1983, pp. 5-7; Ovidiu, Ghidirmic, Un

roman social şi analitic (prefaţă la

184

volumul Timorare), Craiova, Editura

Ramuri, 1999, pp. 5-6; La început a

fost Cuvântul … Antologie a

Societăţii Scriitorilor Olteni

(coordonator Marian Barbu), Craiova,


2001; Mircea Moisa, Memoria

culturală şi dinamica ei, Craiova,

Editura Ramuri, 2003; Profiluri şi









cărţi, vol. IV, Craiova, Editura

Fundaţiei Culturale, 2005;






Petre Ciobanu, Flash-uri critice,

Craiova, Editura Ramuri, 2008; în

periodice: Colecţia Ramuri, Craiova,

1965; Almanah 1998, Fundaţia

Scrisul Românesc, Craiova; Jeana

Morărescu, în Caiete critice 11-12

(216-217 ), pp. 60-62; Ovidiu

Ghidirmic, Analiză şi lirism, în

Ramuri, mai-iunie 1998; Alexandru

Firescu, în Ramuri, nr. 11, 1999;

Romulus Diaconescu, în Luceafărul,

nr. 2(494), 2001; Marian Barbu, în

Dorul (Danemarca), noiembrie 2003;

Mircea Moisa, în Ramuri, 2004;

Ioana Dinulescu, Farsa managerială,

în Lamura, nr. 36-37-38, 2004, p. 22;

Ioana Dinulescu, în Revista Radio

România nr. 383, 2004; Ovidiu

Ghidirmic, în Luceafărul, nr. 6(683),

2005; Marian Barbu, în Dorul, nr.

185, 2005; Petre Ciobanu, Amprenta

timpului, în Autograf MJM, nr. 4-5-6,

2008, p. 25; Dan Ion Vlad, Dan

Cristea.



anul 2000.

PANEA, Nicolae

n. 22 februarie 1961, Craiova.

Folclorist, istoric literar, eseist.

Fiul lui

Gheorghe Panea şi

al Paraschivei.

Clasele

primare şi

gimnaziale la

Colegiul Naţional

,,Carol I” din

Craiova (1968-1976); Liceul de

Filologie-Istorie (astăzi Colegiul

Naţional ,,Elena Cuza”) din Craiova

(1976-1980); Facultatea de Litere,

Universitatea din Craiova,

specializarea franceză-română (1982-

1986). Cursuri de specializare în

antropologie a tradiţiilor la

Universitatea din Bordeaux şi la

Muzeul de Arte şi Tradiţii Populare

din Paris (1991-1992); Diploma de

master în antropologie culturală şi

socială a Universităţii Bordeaux III,

cu teza Le rituel funéraire chez les

Roumains (1992). Doctoratul în

filologie cu teza Folclorul ca formă

de arheologie spirituală (1995).

Profesor de limba română la

şcoala generală din comuna

Vladimiri, judeţul Gorj (până în

1989); asistent la Facultatea de

Filologie a Universităţii din Craiova

(1989-2002); prodecan al Facultăţii

de Litere din Craiova (1994-1999);

185

decan al aceleiaşi facultăţi (din 1999);

profesor la Catedra de Literatura

Română, Universală şi Comparată,

titular al cursurilor de Literatură

română premodernă, Antropologie

culturală şi Folcloristică generală (din

2002); prorector al Universităţii din

Craiova (din 2004). Redactor şef al

Revistei de folclor ,,Suflet oltenesc” -

serie nouă, Craiova (1991-2000);

membru în comitetul ştiinţific al

Revistei ,,Quaderni di studi italiani e

romeni”, Torino.

Membru al Societăţii de

Etnologie din România; membru al

Societăţii Internaţionale de Etnologie

şi Folclor, Comisia de Baladă.

Colaborări: Ramuri, Mozaicul,

Paradigma, Revista de Etnografie şi

Folclor, Arhivele Olteniei, Folclor

literar, Revista de etnologie, Analele

Universităţii din Craiova - Seria de

Filologie, Datina, Suflet oltenesc,

Studii şi Comunicări de Etnologie,

Quaderni di studi italiani e romeni

(Torino), Scrisul Românesc,

Colocvium, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Folclor literar, Craiova, Reprografia

Universităţii, 1994; Antropologia

tradiţiilor. Tradiţia populară şi

mecanismele de reglare a

mentalităţii, Craiova, Editura

Omniscop, 1995; Folclorul românilor

din Timocul bulgăresc (în

colaborare), Craiova, Editura

Omniscop, 1996; Şăgalnic, Zulnia

zâmbea - literatură şi antropologie

culturală, Craiova, Editura Aius,

1997; Folclorul ca formă de

arheologie spirituală, Craiova,

Editura Universitaria, 1998; Cartea

românească a morţii, Centrul de

îndrumare a creaţiei populare,

Drobeta Turnu-Severin, 1998;

Antropologia culturală şi socială,

Craiova, Editura Omniscop, 2000;

Monografia sociologică a oraşului

Novaci (în colaborare), Craiova,

Editura Beladi, 2000; Zeii de asfalt.

Antropologie a urbanului, Bucureşti,


Gramatica funerarului, Craiova,


Folclor literar românesc: pâinea,

vinul şi sarea, ospitalitatea şi

moartea, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2005.

Postfeţe şi ediţii îngrijite: Poezia în cătuşe (postfaţă de …),

Craiova, Editura Omniscop, 1995;

Calendar popular românesc (postfaţă

de …), Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2006; Capodopere ale

literaturii populare româneşti ( ediţie

îngrijită, prezentare, selecţie de texte

de …), vol. 1 - 2005, vol. 2 - 2007,

Craiova, [s.n.]

Publică studii de folclor în

volume colective precum: Structurile

şi semnficaţiile ceremonialului

funerar (2000); Oaspete. Ospăţ.

Ospitalitate. Eseu de antropologie

istorică (2002) etc.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Iordan Datcu, Dicţionarul

etnologilor români, Bucureşti,

Editura Saeculum I.O., 2001, pp. 119-

121; Dumitru Otovescu, Sociologia

românească în secolul al XX-lea

(1901-2000). Bibliografie tematică.

Autori, Craiova, Editura Beladi, 2001;





2003; în periodice: Sabina Ispas,

Jumătate de veac de la înfiinţarea

186

Institutului de Etnografie şi Folclor

Constantin Brăiloiu, în Studii de

Cercetări Etnologice, Sibiu, t. XIII,

1999, p. 225; Ovidiu Ghidirmic, Eseu

despre ospitalitate şi moarte, în

Gazeta de Sud, 4 iulie 2006, p. 1;

Ovidiu Ghidirmic, Nicolae Panea -

Ontologia ritualului, în Lamura, nr.

4-5-6, 2006, p. 4; Clara Stănescu,

Despre ospitalitate, ca act de

socializare, în Cuvântul Libertăţii, nr.

5002, 15 martie 2006, p. 6.



PĂDUREANU, Constantin

(pseudonimul lui Pădureanu

Costică)

n. 6 august 1953, comuna Podari,

judeţul Dolj.

Prozator, publicist.

Fiul lui Ion Pădureanu şi al

Floarei.

Şcoala generală

în localitatea natală

(1960-1968); Şcoala

Profesională

“Electroputere”

Craiova (1968-1971);

Liceul Industrial

Construcţii de Maşini nr. 1, Craiova

(1971-1976); Facultatea de

Jurnalistică din cadrul Academiei

„Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti (1980-

1984); Institutul European de

Administrare a Întreprinderilor din

cadrul Universităţii Craiova (masterat

2000).

Redactor la ziarul Înainte din

Craiova (1984-1990); redactor

principal la săptămânalul naţional

Pădurea noastră (1990-1992);

corespondent la Tineretul liber (1992-

1994); corespondent la Curierul

Naţional (1994-1997); referent de

specialitate la Societatea de Investiţii

Financiare Oltenia SA (din 1997).

Membru al Asociaţiei Culturale

de Prietenie România - Israel;

membru al Asociaţiei Ziariştilor şi

Editorilor Creştini; membru fondator

al Societăţii Scriitorilor Olteni.


„Romulus Cojocaru” pentru spiritul

de observaţie, inspiraţia şi

expresivitatea cu care, în pagini de

proză autentică, ilustrează dramele

satului oltenesc de la cumpăna

mileniilor al doilea şi al treilea,

acordat de Direcţia pentru Cultură,

Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Dolj şi revista Lamura (2009);

Premiul Special pentru întreaga

activitate literară în care evidenţiază

valorile morale şi etice majore ale

umanismului, într-un stil expresiv,

întrutotul adecvat conţinutului,

acordat de Colegiul de Redacţie al

revistei Mileniu 3 (2009); Diplomă de

excelenţă pentru ansamblul creaţiei

sale literare, conferită de Fundaţia

Scrisul Românesc (2008); Diplomă de

excelenţă pentru prezentarea, într-o

stilistică particulară, a unor probleme

complexe, centrate îndeosebi pe

toposul obârşiei, cu accent pe

topologia rurală, văzută dintr-un

unghi modern, conferită de Asociaţia

Culturală Autograf MJM (2009);

Diplomă de excelenţă pentru valorile

fundamentale ale satului românesc în

creaţia sa literară, conferită de

redacţia periodicului naţional

Raţiunea (2009).



editorial cu povestirea Fântâna, în

187

culegerea de Proză scurtă a tinerilor

scriitori. Debut „86 (1986).

Colaborări: Argeş, Agero

(Stuttgart, Germania), Cronica,

Excelsior, Lamura, Luceafărul,

Lumea Credinţei, Lumina, Magazin,

Mozaic, Observatorul (Toronto,

Canada), Pentru Patrie, Ramuri,

Mesagerul Olteniei, Cuvântul

Libertăţii, Scrisul Românesc; Radio

Horion, Radio Oltenia Craiova, Radio

România Actualităţi, Radio Logos,

Radio Trinitas, TVR, TVS, TELE U,

OLTENIA TV şi TVR CRAIOVA.

LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Fântâna,

povestire, în culegerea de Proză

scurtă a tinerilor scriitori. Debut „86,


Românească, 1986; Minutul de la

miezul nopţii, povestiri şi nuvele,


1989; Destine, povestiri şi nuvele,

Craiova, Editura Agora, 1996;

Speranţa, roman, Craiova, Editura

Agora, 1997; Gustul amar al exilului,

povestiri şi nuvele, Craiova, Editura

Agora, 1999; Interviuri pentru

mileniul trei, Craiova, Editura MJM,

2002; Judecata lui Dumnezeu,

Craiova, Editura MJM, 2004; Pelerini

olteni în Ţara Sfântă, Craiova,

Editura Autograf MJM, 2008;

Ierusalimul împăcării: roman,


2009; Grecia - pământ sfânt şi

apostolic, însemnări de călătorie,


2010.

Lucrări de specialitate: Analiza

economico-financiară a Societăţii de

Investiţii Financiare Oltenia S.A.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Costin Tuchilă,

Constantin Pădureanu, în Proză

scurtă a tinerilor scriitori. Debut „86,


Româneascä, 1986, p. 456; Marin

Sorescu, Cenaclul Ramuri, iunie,

1986; Mircea Ciobanu, postfaţă la

volumul Destine, Craiova, Editura

Agora, 1996; Ioan Lascu, Rafturi de

bibliotecă, în Ramuri, nr. 5-6, 1997,

p. 2; Florea Miu, Patrel Berceanu,

postfaţă la volumul Gustul amar al

exilului, Craiova, Editura Agora,

1999; Adrian Păunescu, Starea de

taină, prefaţă la volumul Interviuri

pentru mileniul trei, Craiova, Editura

MJM, 2002; Radu Tudoran,

Declaraţie, în 1982, în perioada

realizării interviului pentru volumul

Interviuri pentru mileniul trei, 2002;

Henriette Yvone Stahl, Declaraţie, în

1983, în perioada realizării interviului

pentru volumul Interviuri pentru

mileniul trei, 2002; Florea, Firan,















Gabriel Coşoveanu, postfaţă la

romanul Ierusalimul împăcării, 2009;

Florin Caragiu, postfaţă la volumul

Grecia - pământ sfânt şi apostolic,

2010; Paul Aretzu, Grecia de la

sacralitate la sfinţenie, prefaţă la

volumul Grecia -pământ sfânt şi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petre_Ciobanu&action=edit&redlink=1

188

apostolic, 2010; în periodice: Dan

Lupescu, Holograme din Ţara Sfântă,

în Lamura, an. 7, nr. 7-8-9, iulie-

august-septembrie 2008, p. 40;

Nicolae Maroga Enceanu, Pelerinaj şi

multă credinţă în Dumnezeu, în

Mesagerul Olteniei, an. 13, nr. 185,

2008. p. 5; Paul Aretzu, Cartea

pelerinului, în Viaţa Românească, nr.

3-4, 2009; Ştefan Vlăduţescu,

Experienţa împăcării, în Ramuri, nr.

6, 2010; Petre Anghel, în Reţeaua

literară, 17 august 2010; Dumitru

Augustin Doman, în Argeş, nr. 8,

2010; Dan Lupescu, Ioan Lascu, Paul

Anghel, Ioana Dinulescu, Nicolae

Coande, Jean Băileşteanu.



anul 2009.

PÂRVULESCU, Nicolae

n. 10 iulie 1942, comuna Sălcuţa,

judeţul Dolj.

Prozator.

Şcoala Elementară de 7 ani din

comuna Sălcuţa (1949-1956); Liceul

“Fraţii Buzeşti” din Craiova (1956-

1960); Facultatea de Limba şi

Literatura Română a Universităţii din

Craiova (1960-1965).


română la Liceul Teoretic “Tudor

Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti,

judeţul Gorj (1965-1971); profesor de

limba şi literatura română la Şcoala

Generală din comuna Işalniţa, judeţul

Dolj (1971-1974); profesor de limba

şi literatura română la Liceul

Industrial nr. 1 din Craiova (1974-

1990); inspector şcolar de limba şi

literatura română în cadrul

Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj

(1990-1994); profesor de limba şi

literatura română la Grupul Şcolar

“Traian Vuia” din Craiova (1994-

1999); director al Grupului Şcolar

“Traian Vuia” din Craiova (1999-

2005).

Debut editorial cu volumul

Aniversare (1982).

LUCRĂRI PUBLICATE:

Lucrări literare: Aniversare,


1982; Fotoliul vacant, vol. I, roman,


1986; Fotoliul vacant, vol. II, roman,


1990; Instanţe, vol. I, roman, Craiova,

Editura Aius PrintEd, 2006; Instanţe,

vol. II, roman, Craiova, Editura Aius

PrintEd, 2007; Bravo lui!, Craiova,

Editura MJM, 2008.

Lucrări de specialitate: Exerciţii gramaticale pentru

examenele de admitere: Programa

claselor V-VIII, Craiova, Editura

Sibila, 1995; Exerciţii gramaticale

pentru examenele de admitere:

Programa claselor V-VIII, Craiova,

Editura Sibila, 1996 (ediţia a 2-a).

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Constantin M. Popa,

Clasici şi contemporani, eseuri



Trăind printre cărţi, vol. I - note,

glose, recenzii, cronici literare,

articole, studii, eseuri, Petroşani,

Editura Fundaţiei Culturale „Ion D.

Sîrbu”, 2001; Marian Popa, Istoria


vol. II, 23 august 1944 - 22 decembrie

1989, Bucureşti, Editura Semne, 2009


periodice: Mircea Moisa, în Înainte,

21 aprilie 1982; Ovidiu Ghidirmic, în

189

Ramuri, 19 mai 1982; Ovidiu

Ghidirmic, în Înainte, 10 decembrie

1986; Iuliu Pârvu, în Tribuna, 19

aprilie 1987; Tudor Cristea, Condiţia

personajului: Nicolae Pârvulescu -

"Fotoliul vacant", în Scânteia

tineretului, nr. 27, 4 iulie 1987, p. 2;

Laurenţiu Ulici, în România Literară,

august 1987; Constantin M. Popa, în

Luceafărul, 1 august 1987; Fănuş

Băileşteanu, în Luceafărul, 12 martie

1988; Petre Ciobanu, Moralitatea în

instanţă, în Autograf MJM, nr. 5-6-7,

iulie 2006, p. 10; Mircea Moisa, Un

veritabil şi original ciclu romanesc,

în Mozaicul, nr. 6-7, iulie 2007; Dan

Ionescu, Nevoia de amintire, în


august 2007, p. 6; Mircea Moisa, Un

veritabil şi original ciclu romanesc,

în Mozaicul, an. 10, nr. 6-7, iunie-

iulie 2007, p. 17; Petre Ciobanu,

Nevoia de adevăr, în Ramuri, nr. 2,

2008, p. 14.



anul 2007.

PETRE, Vrânceanu Nicolae

(pseudonimul lui Nicolae Petre)

n. 3 august 1943, Slobozia,

judeţul Ialomiţa.


Fiul lui Marin Petre şi al Mariei.

Şcoala elementară în oraşul

Slobozia; Liceul „Mircea cel Bătrân”

din Slobozia (1961); Facultatea de

Limba şi Literatura Română a

Universităţii Bucureşti (1961-1966);

Facultatea de Filologie, secţia limba

şi literatura franceză a Universităţii

din Craiova (1983).

Profesor (1966), director (1967-

1968) în Balş, judeţul Olt;

vicepreşedinte al Comitetului pentru

Cultură şi Artă al judeţului Olt (1968-

1970); director la Centrul Creaţiei

Populare Olt (1970-1971); director al

Şcolii generale nr. 1 din Balş; director

al Centrului Judeţean de Îndrumare a

Creaţiei Populare Dolj (1976-1990);

profesor în învăţământul

preuniversitar din Craiova: Liceul

Energetic, Liceul Economic

„Gheorghe Chiţu”, Grupul Şcolar

Construcţii Civile, Liceul Teoretic

„Henri Coandă”.

Membru fondator al Ligii

Culturale Oltenia; redactor la Editura

Literatorul şi revista Meridian;

redactor la ziarul Demnitatea;

membru al Uniunii Ziariştilor

Profesionişti din România (din 1993).




Biblioteca de lut (1999).


Păsări, în ziarul Oltul (Slatina)


versuri În ochiul fântânii (1980).

Colaborări: România Literară,

Luceafărul, Flacăra, Suplimentul

Literar-Artistic al Scînteii Tineretului,

Îndrumătorul Cultural, Ramuri,

Meridian, Excelsior, Orizont

Cultural, Confluenţe, Oltul, Înainte,

Almanahul ,,Ramuri”, Arca lui Noe,

ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Mic

îndreptar turistic: Slatina (coautor M.

Butoi), Bucureşti, Editura Meridiane,

1968; În ochiul fântânii, versuri,


1980; Sub semnul soarelui, Craiova,


190

Ţărmul de aur, versuri, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1984; Înlănţuiţi de

libertate, versuri, Craiova, Editura

Meridian, 1992; Cetatea zbuciumată,

versuri, Craiova, Editura Meridian,

1993; Cărticica de început, carte

pentru grupele pregătitoare şi elevii

clasei I, Craiova, Editura Ateneu,

1995; Când eram, versuri, Craiova,

Editura Ateneu, 1996; Biblioteca de

lut, Craiova, Editura Ramuri, 1998;

Simfonia muzelor, eseu, Craiova,

Editura Ramuri, 2003; Magia

teatrului pe scena Naţionalului

craiovean, Craiova, Editura Ramuri,

2005; Metafizica formelor, Craiova,

Editura Ramuri, 2006; Caleaşca

zburătoare, Craiova, 2007;

Sărbătoarea darurilor (musical) =

Pretens Celebrations (musical),

ediţie bilingvă, Craiova, Editura

Ramuri, 2007; Copiii oceanului =

The Children of the Ocean, ediţie

bilingvă (traducere în engleză de Irina

Iancu) Craiova, Editura Ramuri,

2008; Viaţă de cronicar, Craiova,


Ediţii îngrijite, antologii: Păcală, literatură umoristică

(antologie de …), 1980; Teatru,


1988; I. L. Caragiale, Păcat, proză

(cuvânt înainte de …), Craiova,

Editura Meridian, 1993; George

Topârceanu, Bivolul şi coţofana,

versuri, Craiova, Editura Meridian,

1993; Dunărind cu Dunărea, culegere

de folclor, Craiova, Editura Anteu,

1995.










1999; Călător în Arcadia (antologie

de Şerban Codrin), Craiova, Editura

Anteu, 2000; Florea Miu, Cuvinte şi

spaţiu. Interviuri cu scriitori







vol. II (23 august 1944 - 22



augmentată); în periodice: Craiova,

străveche şi nouă cetate, în România

Literară, nr. 21, 21 martie 1981;

Ovidiu Ghidirmic, în Ramuri, 1994;

Marian Beşteliu, în Ramuri, 1999;

Florea Miu, Nicolae Petre

Vrânceanu, în Ramuri, nr. 4, aprilie

2001, p. 14; Ioan Lascu, O "muză"

recuperatoare, în Ramuri, nr. 11-12,

2003, p. 22; Florea Miu, în Raţiunea,

2003; Petre Ciobanu, Naţionalul

craiovean din bucăţele, în Mileniu,

nr. 39-40, 2006; Clara Stănescu, 15

ani într-un volum: Actualitate, în

Cuvântul Libertăţii, nr. 5372, 5 iunie

2007, p. 6; Nicolae Petre-Vrânceanu:

Moment aniversar `65: Constelaţia

Lirei, în Lamura, nr. 7-8-9,

septembrie 2008, p. 39; Laurenţiu

Ulici, Voicu Bugariu, Radu Cârneci,

Dan Rotaru, Constantin Dumitrache,

Artur Silvestri, Simion Bărbulescu,

Constantin Sorescu, Constantin M.

Popa, Vlad Andrei Orheianu, Mircea

Filip, Virgil Dumitrescu.

191



anul 1994.

POLOGEA, Doina

n. 19 decembrie 1958, Târgu-

Mureş.

Poet, prozatoar.

Fiica lui Moise-

Ionel Pologea şi a

Irmei-Margareta.

Clasele primare

şi gimnaziale la

Liceul ,,Unirea” din

Târgu-Mureş (1965-

1973); Liceul ,,Al.

Papiu-Ilarian” (1974-1977);

Facultatea de Planificare şi

Cibernetică Economică din cadrul

A.S.E. Bucureşti (1976-1981).

Economist la Direcţia Judeţeană

de Statistică Dolj (1981-1985);

economist la Direcţia Apelor din


Cuvântul libertăţii din Craiova (1990-

1993); redactor la periodicul Pădurea

noastră (1994-1997); sufleur la

Teatrul Naţional din Craiova (1997-

2006); manager al Teatrului pentru

Copii şi Tineret Colibri, Craiova (din

2006).

Membră a Societăţii Ortodoxe a

Femeilor Române, Filiala Craiova.

Premii: Premiul pentru

publicistică al revistelor Amfiteatru şi

Viaţa studenţească (1981); Premiul

Suplimentului Literar al ,,Scânteii

tineretului” pentru povestirile

publicate (1985); Premiul revistei

Ramuri pentru volumul în manuscris

Muntele şi oglinda (1985), care va

apărea abia în 1991; Premiul I la

Concursul de poezie religioasă

“Daniil Sandu Tudor”, Vatra Dornei



volumul de versuri Părtaşii Taborului

(2008); Premiul revistei “Carolina”

(2009).


Cutezătorii (1971), iar în perioada

liceală colaborează cu versuri la

Vatra şi Luceafărul; debut editorial

cu volumul de povestiri Pescăruşii nu

se tem de furtună (1988).

Colaborări: Cutezătorii, Viaţa

studenţească, Amfiteatru, Ramuri,

Suplimentul Literar-Artistic al

Scânteii Tineretului, Vatra,

Literatorul, Mozaicul, Cetatea

Creştină, Femeia Ortodoxă, SLAST,

Luceafărul, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Pescăruşii nu se tem de furtună,

Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1988;

Muntele şi oglinda, proză scurtă (în

colaborare cu Patrel Berceanu),


1991; Noi povestiri după piesele lui

Shakespeare, Craiova, Editura

Dyonissos, 1992; Hansel şi Gretel,

dramatizare după Fraţii Grimm,

jucată de Teatrul ,,Colibri” din

Craiova în stagiunea 1997-1998;

Prinţul de piper, piesă pentru copii,

2000; Fantastica făclie, versuri,

Craiova, Editura MJM, 2002; Părtaşii

Taborului, Târgu-Mureş, Editura

Nico, 2007.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Reliefuri. Antologie,


1988; Iulian Boldea, Metamorfozele

textului, Editura Ardealul, 1996; Sud-

Vest. O antologie a scriitorilor


Editura Aius, 1998, pp. 245-251;

192





Sorescu„s choice, Young Romanian

Poets (antologie John Fairleigh),

Editura Bloodaxe Books, 2003;




Editura Scrisul Românesc, 2003; în

periodice: Magda Bratu, Poeta

Doina Pologea, premiată la Vatra

Dornei, în Cuvântul Libertăţii, nr.

4802, 2 august 2005, p. 4; Marian

Drăghici, Eugenia Tudor-Anton,

Gheorghe Truţă, Florea Miu, Ioana

Dinulescu.

Membră a Uniunii Scriitorilor


anul 1992.

POPA, Constantin M.

n. 1 septembrie 1943, Braşov.

Critic şi istoric literar, poet,

publicist.

Fiul lui Mihai

Popa şi al Mariei.

Şcoala nr. 10

“Tudor

Vladimirescu” din

Craiova (1950-

1957); Liceul

,,Nicolae Bălcescu” (actual Colegiul

Naţional “Carol I”) din Craiova


a Universităţii “Babeş-Bolyai” din

Cluj-Napoca (1961-1966). Doctor în

filologie al Universităţii din Craiova

cu o teză despre Morfologia

ceremonialului în opera lui Mihail

Sadoveanu (1997).


română la Filiaşi (1967-1971);

profesor la Şiminicul de Sus, judeţul

Dolj (1971-1976); profesor la

Craiova: Liceul de Arte şi Meserii

“Constantin Brâncuşi”, Şcoala

“Alexandru Macedonski” (1976-

1982); inspector şco1ar (1982-1990);

profesor la Colegiul “Fraţii Buzeşti”

din Craiova (din 1990).

Autorul cronicii literare la revista

Ramuri (1976-1977); redactor şef al

revistei Mozaicul (din 1998).

Premii: Premiul “Şerban

Cioculescu” pentru critică şi istorie

literară al Fundaţiei Scrisul Românesc

(1997); Premiul Filialei din Craiova

a Uniunii Scriitorilor din România

(1997); Premiul “Petre Pandrea”

pentru literatură al revistei Mozaicul

(2000).


Tribuna (1965); debut editorial cu

volumul de eseuri critice Replay

(1980).

A publicat ediţii din M. Blecher

şi H. Bonciu.

Colaborări: Steaua,

Contemporanul, Luceafărul, Arhivele

Olteniei, Limbă şi Literatură, Ramuri,

Tribuna, Vatra, Scrisul Românesc,

Literatorul, Observator Cultural,

Meridian, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Lucrări literare: Replay, eseuri,

Bucureşti, Editura Litera, 1980;



Românesc, 1987; Şcoala de îngeri:

poeme, Iaşi, Editura Junimea, 1991;

Mişcarea literară paradoxistă / The

Paradoxist Literary Movement, eseu,

Chicago, Phoenix, 1992;

Hermeneutica lui Adrian Marino,

193

eseu, Craiova, Editura Aius, 1993;

Mihail Sadoveanu: morfologia

ceremonialului, eseu, Craiova, 1996;

Ceremonialul sadovenian, Craiova,

Editura Aius şi Editura Scrisul

Românesc, 1997; Noaptea lui

Vincent, pagini de jurnal, Craiova,

Editura Aius, 1998; Adrian Marino,

studiu monografic, Braşov, Editura

Aula, 2001; Mişcarea literară

paradoxistă, în limba franceză, 2001;

Braţul de la Lepanto, Craiova,


Lectica lui Cicero, Craiova, Editura

Aius, 2005; Mircea Dinescu: poezia

insurgenţei, Craiova, Fundaţia Scrisul

Românesc, 2006; Coşbuc, Goga:

antologie comentată, Craiova,


Adrian Marino: ideocriticul

impenitent, Craiova, Editura SimArt,

2008; Alecsandri şi literatura

paşoptistă: Antologie comentată,

Craiova, Editura Fundaţiei “Scrisul

Românesc”, 2008; Îngeri provizorii,


Lucrări didactice: Limba şi

literatura română în liceu, 1988;

Limba şi literatura română. Manual

pentru clasa a XI-a (coautor) (ediţiile

1989 - 1993); Cui i-e frică de

comentariul literar?, Craiova, Editura

Aius, 1991; Lecturi literare cu noţiuni

de teorie literară. Învăţare logică şi

eficienţă: fişe, Craiova, Editura Aius,

1999.

Antologii (în colaborare): Eminescu, Craiova, Editura

Macedonski, 1992 (ediţia a 2-a,

1994); Blaga: (antologie comentată),


Caragiale: Antologie comentată,


Creangă: (antologie comentată),


Macedonski; Bacovia: (antologie

comentata), Craiova, Editura

Macedonski, 1993; Coşbuc; Goga:

(antologie comentată), Craiova,

Editura Macedonski, 1993; Arghezi:


Editura Macedonski, 1993; Eminescu:

antologie comentată, Craiova, Editura

Poesis, 1994; Literatura diasporei:

Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil

Cioran, …: antologie comentată,


Rebreanu. Slavici: Antologie

comentată, Craiova, Editura Poesis,

1994; Sadoveanu: (Antologie

comentată), Craiova, Editura Poesis,

1994; Sadoveanu: Antologie

comentată, Craiova, Editura

Macedonski, 1994; Călinescu:



Alecsandri. Literatura paşoptistă,


Literatura diasporei (antologie

comentată), Craiova, Editura Poesis,

1996; Ramuri: studiu monografic,

corespondentă, manuscrise,

antologie, bibliografie, Craiova,


Modernism, tradiţionalism: valori ale

literaturii româneşti interbelice,


1997; Poezia contemporană, Craiova,

Editura Macedonski, 1997; Proza

contemporană, Craiova, Editura

Macedonski, 1997; Sud-Vest: O


din Oltenia (antologie coordonată de

Bucur Demetrian, Ioan Lascu şi …),

Craiova, Editura Aius, 1998; Spirite

enciclopedice în cultura română:

antologie comentată, vol. I-III,

194


2005.

Ediţii îngrijite şi prefaţate: Florentin Smarandache, America,

paradisul diavolului, Craiova, Editura

Aius, 1992; Octave Aubry, Viaţa

intimă a lui Napoleon (în colaborare

cu Florea Firan), Craiova, Editura

Macedonski, 1992; Ioan Slavici, Zâna

Zorilor, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1994; George Vâlsan,

Românii din Bulgaria şi Serbia,


1996; Florea Firan, Ramuri 1905-

1995, Craiova, Editura Macedonski,

1996; Ilarie Hinoveanu, Vise rebele


Literatorul, 1999; Max Blecher,

Întâmplări în irealitatea imediată.

Inimi cicatrizate. Vizuina luminată.

Corp transparent. Corespondenţă

(ediţie îngrijită, tabel cronologic şi

referinţe critice de …), Bucureşti,

Editura Vinea, 1999; H. Bonciu,

Bagaj. Pensiunea Doamnei

Pipersperg, Craiova, Editura Aius,

2000; Ilarie Hinoveanu, Terori sfidate


MJM, 2003; Florea Firan, Profiluri şi


istorie a literaturii române, vol. I, II

(M-Z) (prefaţă de …), Craiova,


Eminescu & Caragiale – 150 (volum

îngrijit de …), Craiova, Editura Aius,

2004; Fizionomia spaţiului public

românesc: perspective europene

(volum îngrijit de …), Craiova,

Editura Aius, 2004; Destinul unei

reviste: “Ramuri”, 1964-2005



Marinescu, Europa de acasă:

dialoguri despre teatru (postfaţă de

…), Craiova, Editura Aius, 2005;

Nicolae Marinescu, Mozaikul (1838-

1839): Primul periodic de cultură din

Oltenia: Un proiect European


Aius, 2005; Tudorică Mihalache,

Gavvata (prefaţă de …), Craiova,

Editura M. Duţescu, 2005; Adrian

Marino, Descoperirea Europei


Aius, 2006; Xenia Karo, Aventuri

verticale: studiu monografic: Tiberiu

Iliescu (postfaţă de …), Craiova,

Editura Aius PrintEd, 2006; Nicolae

Marinescu, Clipa captivă: dialoguri

despre arta plastic (postfaţă de …),

Craiova, Editura Aius PrintEd, 2008;

Max Blecher, Întâmplări în

irealitatea imediată; Inimi

cicatrizate; Vizuina luminată (ediţie

îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de

…), Craiova, Editura Aius, 2009.


în volume: Titu Popescu, Estetica

paradoxismului, Bucureşti, Editura

Tempus, 1995; Sud-Vest: O antologie

a scriitorilor contemporani din

Oltenia (antologie coordonată de

Bucur Demetrian, Ioan Lascu şi …),





Craiova, Editura Sitech, 1999; Florin

Vasiliu, Universul paradoxurilor,

Bucureşti, Editura Eficient, 1999; Ion

Soare, Paradoxism şi postmodernism,

Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso,

2000; Petru Ponta, în Dicţionarul

scriitorilor români (M-Q), Bucureşti,

Editura Albatros, 2001, pp. 800-801;

Irina Petraş, Panorama criticii

literare româneşti 1950-2000, Cluj-

Napoca, Editura Casa Cărţii de

195

Ştiinţă, 2001, pp. 533-536; Florea

Miu, Cuvinte şi spaţiu, Craiova,


Marian Barbu, Trăind printre cărţi,

vol. I - note, glose, recenzii, cronici

literare, articole, studii, eseuri,

Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale

„Ion D. Sîrbu”, 2001, pp. 263-265;




Aurel Sasu, vol. III (M-Q), Bucureşti,

Editura Albatros, 2001; Tudor

Nedelcea, Interferenţe spirituale,







Marian Barbu, în Trăind printre cărţi,

vol. III, Craiova, Editura Sitech,

2004; Petre Ciobanu, Marginalii de












române / Academia Română, vol. V

(P-R), Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2006; în periodice:

Mihaela Andreescu, în Ramuri, nr.

15, 1980; Voicu Bugariu, Cartea de

debut. Critica respectuoasă, în


Ulici, Lectura analitică, în România

Literară, nr. 9, 1982; Ovidiu

Ghidirmic, în Luceafărul, nr. 51,

1987; Marin Beşteliu, Jaloane pentru

o viitoare exegeză, în Ramuri, nr. 12,

1987, p. 10; Alexandru Ruja, în

Orizont, nr. 21, 1988; C. Crişan, în

Steaua, nr. 5, 1988; Dan C.

Mihăilescu, în Litere, Arte, Idei, nr.

48, 1993; Titu Popescu, în

Observator (München), nr. 4,

1993/1994; Constantin Cubleşan, în

Steaua, nr. 6, 1994; M. M. Pop, în


Bucur Demetrian, Noaptea lui

Vincent sau Jurnalul, eterna

întoarcere, în Convorbiri Literare, nr.

11, 1998; Ioan Lascu, Un triplu

jurnal, în Familia, nr. 6, 1999; Adrian

Marino, în Mozaicul, nr. 2-3, 1999;

Adrian Marino, în Ramuri, nr. 7-8,

2001; Decenium: C. M. Popa -

Oglinzi, în Ramuri, nr. 7-8, iulie-

august 2001, pp. 22-25; Irina Petraş,

în Apostrof nr. 4, 2002; Nicolae

Coande, "Trecerea în presupusul

teritoriu al serenităţii nu-mi trezeşte

fiori escatologici ...", în Cuvântul

Libertăţii, an. 14, nr. 4213, 30-31

august 2003, p. 5; Petre Ciobanu,

Între hermeneutică şi situarea

axiologică, în Universul Cărţii, nr. 1-

2, 2004; Janet Nică, Braţul de

sacrificiu, în Lamura, an. 3, nr. 33-

34-35, septembrie 2004, p. 25.



196

POPESCU, George


Bratovoieşti, judeţul Dolj.

Poet, critic literar, traducător,

publicist.

Fiul lui Marin

Popescu şi al

Mariei.

Şoala primară

şi gimnaziul în

localitatea natală;

Liceul Teoretic

,,Nicolae Bălcescu” din Craiova

(1962-1966); Facultatea de Filologie,

secţia română - italiană, Universitatea

din Craiova (1966-1971). Doctor în

filologie cu teza Metaforă şi revelaţie

în opera lui Lucian Blaga, la

Universitatea „Ovidius” din

Constanţa (1998).

Profesor la şcoli din judeţele Olt

şi Dolj; redactor la ziarul Înainte şi

bibliotecar la Biblioteca Judeţeană

,,Alexandru şi Aristia Aman” din


revista Ramuri (1983-1992); lector

(1993-1999); conferenţiar la


Craiova, unde predă cursul de

Literatură italiană modernă (din

2000); redactor şef la revistele

Paradigma (din 1992) şi Autograf.


Filologice, filiala Craiova; membru

fondator al Fundaţiei “Paradigma”;

membru al Colegiului Editorial al

Societăţii Italo-portughezo-braziliene

cu sediul în Sao Paolo (Brazilia);

membru al Consiliului artistic al

Teatrului Naţional „Marin Sorescu”

din Craiova; membru fondator al

Societăţii literare „Marin Sorescu”, cu

sediul în Craiova.

Premii: Premiul pentru

traducere al Uniunii Scriitorilor din


Premiul pentru întreaga activitate de

traducător al Uniunii Scriitorilor din


Premiul pentru eseistică cu volumul

Proba indicibilului al Uniunii


Craiova (2008).



volumul de versuri Desprinderea de

brumă (1984).


Ramuri, Steaua, Viaţa Românească,

Vatra, Sinteze, Transilvania,

Paradigma, Mozaic, Convorbiri

Literare, Analele Universităţii din

Craiova, Sinteze, Scrisul Românesc,

ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Poezie: Desprinderea de brumă,


1984; Ştiinţa veselă, Constanţa,

Editura Pontica, 1993; Magna

Impuritas, Constanţa, Editura Pontica,

1997; Scrisori către lady Di, Craiova,

Editura Aius, 2003; Sine nomine.

Fluturi orbi / Farfalle cieche, poeme

(ediţie bilingvă), Craiova, Editura

Aius, 2004; Caligrafia silenziosa,

Curitiba Berlim, Editore Leonardo,

2007.

Eseistică şi critică literară: Tensiunea esenţială. Metaforă şi

revelaţie în opera lui Lucian Blaga,


Mecanica formei, eseuri, Constanţa,

Editura Pontica, 1999; Pier Paolo

Pasolini. Ereticul corsar, studiu

monografic, Constanţa, Editura

Pontica, 2000; Marin Mincu. Eseu

despre autenticitatea scriiturii,

197


Povara orfanităţii. Eseu despre

poezia lui Mario Luzi, Constanţa,

Editura Pontica, 2005; Povara

orfanităţii. Eseu despre poezia lui

Mario Luzi (ediţie revăzută), Craiova,

Editura Aius, 2007; Poesis vs Krisis:

le aporie dell‟indicibile. Cesare

Pavese, Pier Paolo Pasolini, Claudio

Magris, Vincenzo Consolo, Gunther

Grass. Con una addenda su quattro

artisti abruzzesi, Craiova, Editura

Sitech, 2006; Provocarea

indicibilului, Craiova, Editura Aius,

2007.

Cursuri universitare: Poesia

italiana del Novecento. Lineamenti,

analisi stilistiche, note e commenti,

Craiova, 1998; Da Giovanni Verga ai

nostri giorni. Percorsi didattici di

letteratura italiana, Craiova, Editura

Sitech, 2007.

Traduceri: Loredana Bogliun,

Vorbind despre noi (traducere din

limba italiană), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1989; Alberto

Moravia, Cum să trăieşti cu o soţie

necredincioasă, Craiova, Editura

Dionysos, 1991; Mimmo Morina,

Kuma. Oracol despre cuvântul

revelat, Craiova, Editura Europa,

1991; Antonino Contiliano, Exilul

utopiei, Craiova, Editura Europa,

1991; Cartea tibetană a morţilor

(traducere din limba italiană),

Craiova, Editura Dionysos, 1992;

Giovanni Verga, O păcătoasă,


Leonardo Sciascia, Cu orice risc,

Craiova, Editura Aius, 1995; Sören

Kierkegaard, Maladia mortală

(traducere din limba italiană şi studiu

introductiv), Craiova, Editura

Omniscop, 1997; Umberto Eco, Cinci

scrieri morale, Constanţa, Editura

Pontica, 1997; Umberto Eco, Cum se

face o teză de licenţă, Constanţa,

Editura Pontica, 2000; Maria Corti,

Pentru o enciclopedie a comunicării

literare, Constanţa, Editura Pontica,

2000; Gian Paolo Caprettini,

Semiologia povestirii, Constanţa,

Editura Pontica, 2000; Leonardo

Sole, Cuvânt ce tremură, Craiova,

Editura Aius, 2000; Lorenzo Renzi,

Cum se citeşte poezia, Constanţa,

Editura Pontica, 2001; Eugenia

Serafini, Oglinda sufletului, Craiova,

Editura Tigero, 2001; Antonio

Procacci, Lacrimi româneşti, Craiova,

Editura MJM, 2002; Umberto Eco,

Supraomul de masă, Constanţa,

Editura Pontica, 2003; Marco

Lucchesi, Grădina sufletului (ediţie

bilingvă), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2003; Aldo Onorati,

Sincopele iubirii, Craiova, Editura

Aius, 2003; Aldo Onorati, Iubire

blestemată, Craiova, Editura Aius,

2004; Anna Maria Giancarli,

Trucurile realului, I trucchi del reale

(ediţie bilingvă), Craiova, Editura

Autograf, 2004; Igino Creati, Un

tunnel lungo il cuore. Un tunel de-a

lungul inimii (ediţie bilingvă),

prefazione, Pescara, Editura Tracce,

2005; Vittorio Sereni. Poezii (cu un

studiu introductiv de Alfredo Luzi,

ediţie bilingvă, în colaborare cu

Daniela Moise şi Giuseppe

Mosciatti), Craiova, Editura Aius,

2005; Marco Lucchesi, Hyades (ediţie

bilingvă), Craiova, Editura Autograf

MJM, 2005; George Popescu, Marco

Lucchesi, L‟amicizia a quattro mani /

Prietenie la patru mâini (ediţie

bilingvă), Craiova, Editura Autograf

MJM, 2005; Umberto Eco, Cum se

198

face o teză de licenţă (ediţie

revăzută), Iaşi, Editura Polirom, 2006.

Studii în volume colective: De

ce scriu ..., Constanţa, Editura

Pontica, 1996; lucrările Colocviului

Interdisciplinar „Lucian Blaga”,

Analele ştiinţifice ale Universităţii

„Ovidius” din Constanţa, cu eseul

Blaga şi mitul modern al poeziei,

Constanţa, 1996, pp. 129-158; Canon

şi canonizare, Constanţa, Editura

Pontica, 2003, pp. 106-114; Între

Hestia şi Hermes, în pp. 120-132; în

lucrările Colocviului revistei

Mozaicul cu tema Fizionomia

spaţiului public românesc, Craiova,

Editura Aius, 2004; Alice dietro il

muro delle meraviglie, în catalogul

Ierofanie-archetipi / Hierofanii -

arhetipuri, L’Aquila, Editura Forum

Artis, 2004, pp. 28-29; Lo sguardo

bifronte di Giano, în catalogul

Ierofanie - archetipi / Hierofanii -


Artis, 2004, pp. 32-33; Tras -

testualizzazione la material, în

catalogul Ierofanie - archetipi /

Hierofanii - arhetipuri, L’Aquila,

Editura Forum Artis, 2004, pp. 36-37;

Reinventando Icaro, în catalogul

Ierofanie - archetipi / Hierofanii -


Artis, 2004, pp. 40-41; La scrittura

navigante per un mare stretto di

parole pietre; comunicare la Covegno

Internazionale su Vincenzo Consolo

cu tema: La verticalita‟della

scrittura, desfăşurat la Penne (Italia),

în 24-25 noiembrie 2005.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest. O antologie a



276; Marin Mincu, Poezia română

actuală, vol. I, Constanţa, 1998;




Craiova, Editura Sitech, 1999; Florea





Ştefania Mincu, Despre starea

poeziei, Constanţa, 2003; Medalionul



Marian Barbu, Alexandru Gheorghe

Cârţu…), vol. II, Craiova, Editura

Ramuri, 2006; Dicţionarul General al

Literaturii Române / Academia

Română, vol. V (P-R), Bucureşti,





periodice: Mona Momescu, Poeţi

promovaţi de Pontica, în Tomis, nr.

12, 1993; Mircea A. Diaconu, Două

experienţe poetice, în Convorbiri

Literare, nr. 4, 2000; Petrer Quince,

Marin Mincu în miezul realului, în

Euphorion, nr. 1-3, 2002; Mircea A.

Diaconu, George Popescu şi fragilul

echilibru, în Cuvântul Libertăţii, an.

14, nr. 4201, 16-17 august 2003, p. 5;

Magda Bratu, Volumul "Scrisori către

lady Di" - vârsta maturităţii poetului

George Popescu, în Cuvântul

Libertăţii, an. 14, nr. 4169, 10 iulie

2003, p. 4.



anul 1991.

199

POPESCU, Lazăr


Slivileşti, judeţul Gorj.

Eseist.

Facultatea de Filologie,

Universitatea de Vest, Timişoara.

Doctor în ştiinţe umane,

specialitatea filologie, la

Universitatea de Vest, din Timişoara.

Profesor la Colegiul Naţional

“Spiru Haret”, Târgu-Jiu; conferenţiar

universitar la Universitatea „Titu

Maiorescu”, Filiala Târgu-Jiu.

Premii şi distincţii: 3 premii

literare pentru poezie, un premiu

pentru proză şi 6 premii pentru critică

literară, la concursuri şi festivaluri

naţionale: Târgu-Jiu, Râmnicu-

Vâlcea, Călăraşi, Braşov, Bistriţa;

Diplomă din partea Asociaţiei

Culturale Autograf „MJM” şi Uniunii

Scriitorilor din România Filiala

Craiova pentru volumul Cinci voci

ale optzecismului (2009).

Debut publicistic cu poezie, în

revista Forum studenţesc, Timişoara


poezii Alte secunde, alte ipoteze

(1996).

Colaborări: Ramuri, Astra,

Orizont, Rostirea Românească,

Calende, Viaţa Românească,

Columna, Caietele Columna,

Brâncuşi, Antemeridian

Postmeridian, Vitralii, Unu, Portal

Măiastra, Scrisul Românesc,

Caligraf, Gorjul Literar, Mozaicul,

Serile la Brădiceni, Aurora.

LUCRĂRI PUBLICATE: Alte

secunde, alte ipoteze, poezii, Târgu-

Jiu, Editura Alexandru Ştefulescu,

1996; Amurgul traversat: poezii

1983-1986, Târgu-Jiu, Editura


1999; Lecturi rimbaldiene, eseuri

critice, Târgu-Jiu, Editura Studii

Europene, 2002; Concretizări în

irealitatea imediată, eseuri critice,

Târgu-Jiu, Editura Studii Europene,

2002; Banalul în cinci disertaţii,

studii literare, Târgu-Jiu, Editura

Academica Brâncuşi, 2003; Două

lecturi arheologice: Arghezi şi

Montale, eseuri critice, Cluj-Napoca,

Editura Clusium, 2004; Aureola

umbrei, poezii, Târgu-Jiu, Editura

Gorjeanul, 2005; Interogaţii şi

revizuiri: monografia evoluţiei unei

paradigme culturale, eseuri critice,


Alexianu şi alte prezentări, proză

scurtă, Târgu-Jiu, Editura Gorjeanul,

2005; Omul care trece podul, poezii,

Bucureşti, Editura Vinea, 2006; Trei

exerciţii critice, studii literare,


Cinci voci ale optzecismului, eseuri

critice, Craiova, Editura Universitaria,

2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alex. Doru Şerban,

Scriitori gorjeni. Panarama

deceniului 1990 - 2000, Târgu-Jiu,

Editura Ager, 2001; Antologia


România care trăiesc în Gorj

(antologie îngrijită de Gelu Birău,

Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),


2006; în periodice: Ion Popescu-

Brădiceni, Alte secunde, alte ipoteze,

în Revista învăţătorimii gorjene, nr.

3-4, decembrie 1996; Mircea Bârsilă,

Alte secunde, alte ipoteze, în Calende,

nr. 7, 1997; Ion Arieşanu, Amurgul

traversat, în Orizont, nr. 5(1424), 20

mai 2001; Paul Aretzu, Aureola

umbrei, în Lucefărul, nr. 43(719), 30

200

noiembrie 2005; Ion Trancău, în

Caietele Columna, nr. 2-3, 2005;

Premiile U.S.R. pentru anul 2008

Filiala Craiova, în Ramuri, nr. 1,

2010; Laurenţiu Ulici, Paul Aretzu,

Ivan Evseev, Gheorghe Grigurcu,

Valentin Taşcu, Valeria Manta

Tăicuţu, Adrian Dinu Rachieru,

Florea Miu.



anul 2006.

POPESCU, Spiridon

(pseudonime: Arina Velovan şi

S. Bălănescu)


Ohaba, comuna Bălăneşti, judeţul

Gorj.

Poet, publicist.

Fiul lui Dumitru Popescu şi al

Ilenei.

Şcoala

generală în comuna

Bălăneşti; Şcoala

profesională din

Lupeni, judeţul

Hunedoara; Liceul

Pedagogic din

Târgu-Jiu.

A lucrat la Termocentrala

Rovinari; deţinător de rubrici

permanente la ziarele: Opinia,

Gorjanul, Ora, Actualitatea Gorjului;

redactor-şef al ziarului Cuvântul

dreptăţii (1990-1992).

A participat la diverse emisiuni

de radio şi televiziune, atât pe plan

local cât şi pe plan naţional.

Unele poeme ale sale au intrat în

repertoriul unor actori renumiţi,

precum Florin Piersic, Horaţiu

Mălăele, Adriana Trandafir.

Poemul Doamne, dacă-mi eşti

prieten (publicat în Ramuri, din

decembrie 1982) a fost pus pe muzică

de Tudor Gheorghe.


revistei Astra la Festivalul Naţional

“Tudor Arghezi”, Târgu-Jiu (1983);

Premiul I şi Premiul Revistei Ramuri

la Festivalul Naţional “Tudor

Arghezi”, Târgu-Jiu (1984); Premiul

al II-lea la Concursul de poezie ”Cel

mai frumos poem al meu”, Bucureşti

(1984); Premiul de Excelenţă pentru

“Cel mai redutabil polemist”, Târgu-

Jiu (1999); Premiul spiritualităţii

gorjene pentru literatură, Târgu-Jiu

(2000); Premiul Festivalului Naţional

“Sensul iubirii” pentru volumul de

versuri “Diavol cu coarne de melc”,

Drobeta Turnu-Severin (2004);

Diploma de excelenţă „pentru

deosebite servicii culturale aduse

Gorjului” acordată, cu ocazia

împlinirii vârstei de 55 de ani, de

Consiliul Judeţean Gorj şi Centrul

judeţean pentru conservarea şi

promovarea culturii tradiţionale

(2007).


Ramuri, rubrica Cenaclu (iunie

1974); debut editorial cu volumul de

versuri Oglinda dintre noi (1991).


Luceafărul, România Literară,

Convorbiri Literare, Poezia, Vatra,

Tribuna, Astra, Brâncuşi, Rostirea

Românească, Oglinda Literară,

Vitralii, Semne, Columna, Caietele

Columna, Portal Măiastra, Revista V,

Cugetarea, Caligraf, Zig-Zag,

Flacăra, Tomis, Scrisul Românesc,

Universul Cărţii, Serile la Brădiceni,

Gazeta Gorjului, Gorjeanul, Opinia,

Ora, Actualitatea Gorjului, Timpul,

201

Provincia Corvină, Cuvântul

Dreptăţii, etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Oglinda dintre noi, versuri, Târgu-

Jiu, Editura Spicon, 1991; 21 de

grame de suflet, versuri, Piteşti,

Editura Zodia Fecioarei, 1996;

Supliment de existenţă, versuri,

Târgu-Jiu, Editura Punct, 1997; Eseu

despre glorie = Essai sur la gloire

(ediţie bilingvă româno-franceză,

traducere de Paula Romanescu),

versuri, Bucureşti, Editura Alcor

Edimpex, 1998; Diavol cu coarne de

melc, versuri, Cluj-Napoca, Editura

Dacia, 2003; Înger între scaieţi

(poeme negre în vers gri), versuri,

Târgu-Jiu, Editura Ager, 2004;

Antologia membrilor Uniunii


în Gorj (antologie îngrijită de Gelu

Birău, Adrian Frăţilă şi de … ),


2006.

Prezent în volume colective: Gorjul literar, Târgu-Jiu, 1975, 1977,

1978, 2010; Izvoare de cântec,

Tulcea, 1978; Eminescu - erou literar

(realizator: Maria Toma Domşa),

Deva, Editura Emia, 2000; La masa

tăcerii / Dinner at the Table of

Silence (traducerea în limba engleză:

Liliana Ursu şi Sean Cotter), Cluj-

Napoca, Editura Clusium, 2002;

Poezia cetăţii (realizator: Mihail I.

Vlad), Târgovişte, Editura Macarie,

2003; Cupolă de veac - antologie de

versuri dedicate poetului Mihai

Eminescu (realizator: Mihail I. Vlad),

Târgovişte, Editura Macarie, 2003; Pe

o coajă de vocală - antologie de

versuri dedicate poetului Nichita

Stănescu (realizator: Mihail I. Vlad),

Târgovişte, Editura Macarie, 2003;

Antologia bibliotecii „Convorbiri

literare”, Iaşi, Editura Convorbiri

literare, 2004; Râsu‟ - plânsu‟ lui

Nichita Stănescu (realizator: Laurian

Stănchescu), Bucureşti, Editura Ideea

europeană, 2005; Antologia


România care trăiesc în Gorj,


2006; Scriitori în ţara lui Brâncuşi,


Oglinda literară, 2000-2007, Focşani,

Editura Do-MinoR, 2008 (realizator:

Laurian Stănchescu); Îmbrăţişarea

poeţilor (îngrijitorul ediţiei:

Alexandra Andrei), Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 2009; Amanahul

Gorjului - microenciclopedie, Târgu-

Jiu, 2000; Almanahul „Eminescu la

Floreşti”, Târgu-Jiu, 2000;

Almanahul „Ramuri”, Craiova, 1984,

1985; Almanahul „Flacăra - rebus”,

Bucureşti, 2004, 2009.


în volume: Izvoare de cântec, Tulcea,

1978; Gheorghe Grigurcu, Haiducul

bacovian, prefaţă în volumul

Supliment de existenţă, Târgu-Jiu,

1997; Al. Doru Şerban, Istoricul

epigramei gorjene, Târgu-Jiu, ediţia I,

Editura Ager, 1997, pp. 126-128;

ediţia a 2-a, Editura Scrisul Gorjean,

2002, pp. 140-141; Al. Doru Şerban

ş.a., Scriitori gorjeni (File de

dicţionar), Târgu-Jiu, Editura Ager,

1998, pp. 128-129; Paula Romanescu,

Luaţi, acesta este… / Prenez, ça

c‟est… (cuvânt înainte), în volumul

Eseu despre glorie / Essai sur la

gloire, Bucureşti, 1998; Eminescu -

erou literar, Deva, 2000; Alex. Doru

Şerban, Scriitori gorjeni. Panarama

deceniului literar 1990-2000 în Gorj,

Târgu-Jiu, Editura Ager, 2001; Geo

202

Vasile, Poezia română între milenii:


Editura Dacia, 2002, pp. 222-224; Ion

Popescu-Brădiceni, Metodologia

focului viu, Craiova, Editura Studii

europene, 2002, p. 159; La masa

tăcerii, Cluj-Napoca, Editura

Clusium, 2002; Florea Firan, în





197-198; Poezia cetăţii, Târgovişte,

2003; Pe o coajă de vocală,

Târgovişte, 2003, Antologia

bibliotecii Convorbiri literare, Iaşi,

2003; Paul Aretzu, Viziuni critice,


Al. Doru Şerban, Gorjul cultural

1990-2005, Târgu-Jiu, Editura Ager,

2005, pp. 291-293; Aurel Sasu,



Paralela 45, 2006, p. 412; Dicţionarul

general al Literaturii Române /

Academia Română, vol. V (P-R),


Enciclopedic, 2006, pp. 370-371;

Gheorghe Grigurcu, Întrebări,

răspunsuri, întrebări, Bistriţa, Editura

Pergamon, 2007, pp. 353-363; pp.

379-391; Al. Doru Şerban, Nelu

Vasile, Autori gorjeni şi cărţile lor -

dicţionar, Târgu-Jiu, Editura

Măiastra, 2007, pp. 302-304; Marin

Arcuş, Diavol cu coarne de melc, în

volumul Ipostaze, Craiova, Editura


Ion Popescu-Brădiceni, Cristalizarea

hazardului, Cluj-Napoca, Editura

Napoca Star, 2008, pp. 154-155; Petre

Gigea Gorun, Printre epigramiştii

olteni, Craiova, Editura Fundaţia

Scrisul Românesc, 2008, p. 297;






periodice: Gorjul literar (1975;

1977; 1978); George Manoniu,

Pasiune pentru muncă şi poezie, în

Gazeta Gorjului, nr. 1324, 22 iulie

1978; Almanahul Ramuri (1984;

1985); Darie Novăceanu, Atelierul

literar, în Flacăra, nr. 8(1705), în

cadrul rubricii Atelierului literar, 26

februarie 1988; Darie Novăceanu, în

Flacăra, nr. 44(1793), 3 noiembrie

1989; Ion Cepoi, Oglinda dintre noi

sau Despre poezie, în Gorjeanul, nr.

673(1793), 27 februarie 1992; N.

Brânzan, Oglinda dintre noi, în

Gorjeanul, nr. 639-640(1759-1760),

19 ianuarie 1992; Alex Ştefănescu,

Un manuscris în aşteptarea

editorului, în Zig-Zag, nr. 49(190),

decembrie 1993; Nicolae Brânzan,

Polenizarea îngerilor, în Gorjeanul,

nr. 1088-1089(2208-2209), 4 iulie

1993; N. Gâtan, Cu Romulus

Vulpescu despre ... Spiridon Popescu,

în Gorjeanul, nr. 1070-1071(2190-

2191), 12-13 iunie 1993; Alex

Ştefănescu, Un manuscris în

aşteptarea editorului, în Zig-Zag, nr.

49, 23-31 decembrie 1993; Ion

Popescu, Poeţi gorjeni, în Gorjeanul,

16 februarie 1994; Ion Tarbac, Poeţi

gorjeni: Spiridon Popescu, un poet de

... milioane, în Ager, nr. 19, ianuarie

1994; Ion Popescu-Brădiceni, Poeţi

gorjeni: Spiridon Popescu, în

Gorjeanul, nr. 1282(2402), 16

februarie 1994; Constantin

Dumitrache, în Brâncuşi, nr. 3,

septembrie 1995; Ion Popescu,

Lansare de carte: 21 de grame de

203

suflet, de Spiridon Popescu, în

Gorjeanul, nr. 1875, 31 mai 1996;

Tudor Voinea, Note de lector: 21 de

grame de suflet, în Ager, nr. 28, iunie

1996; Ion Popescu, Jurnal de lectură:

Ironia şi inocenţa, în Gorjeanul, nr.

1903, 10 iulie 1996; Tudor Voinea,

Note de lector: Un poet pur sânge -

Spiridon Popescu, în Ager, nr. 52,

octombrie 1996; Ion Popescu, Profil

liric: Spiridon Popescu şi ... cele mai

valoroase versuri ale sale, Dora şi

Irina, în Gorjeanul, nr. 2010, 16

decembrie 1996; Gheorghe Grigurcu,

Haiducul bacovian, în

Contemporanul, nr. 32, 7 august

1997; Mircea Moisa, Supliment de

existenţă, în Ramuri, nr. 10,

octombrie 1997; Geo Vasile, Lauri pe

eşafod, în Luceafărul, nr. 32, 16

septembrie 1998; Veronica Tribus,

Eseu despre glorie, în Caietele

Columna, nr. 2(26), aprilie-iunie

1998; Cristina Cârstea, Haiducul

bacovian, în artPanorama, nr. 8,

iunie 1998; Toma Grigorie,

Fascinaţia gloriei, în Ramuri, nr. 7-8,

iulie-august 1998; Ion Hirghiduş,

Interogaţii asupra existenţei în exces,

în Luceafărul, nr. 22, 9 iunie 1999;

Nicolae Dragoş, Încă un Popescu

celebru?, în Caietele Columna,

ianuarie-martie 1999; Eugen Evu,

Spiridon Popescu sau diamantul care

cântă, în Semne, iunie 1999; Emilia

Dabu, Eseu despre glorie, în Şansa

culturii, 13 octombrie 1999; Ion

Hirghiduş, Interogaţii asupra

existenţei în exces, în Luceafărul, nr.

22, 9 iunie 1999; Alexandru Florin

Ţene, în Curierul, 1 ianuarie 2000;

Almanahul Gorjului -

microenciclopedie, 2000; Almanahul

“Eminescu la Floreşti”, 2000;

Victoria Milescu, Eseu despre glorie /

Essai sur la gloire, în Universul

cărţii, nr. 8-9 (116-117), august-

septembrie 2000; Ion Popescu-

Brădiceni, Poetul care se scrie pe

sine, în Serile la Brădiceni, nr. 4,

octombrie 2000; Alexandru Florin

Ţene, Supliment de existenţă, în

Convorbiri literare, nr. 2(62),

februarie 2001; Ion Popescu-

Brădiceni, Vieţuind în starea de

spirit, în Serile la Brădiceni, nr. 6,

octombrie 2002; Valentin Taşcu, În

spaţiul poetic al Republicii Gorj, în

Luceafărul, 21 ianuarie 2004; Paul

Aretzu, Un diavol bine dispus, în

Ramuri, februarie-martie 2004; Ion

Pachia Tatomirescu, Spiridono

ludens, în Rostirea Românească, nr.

1-2-3, 2004; Almanahul “Flacara -

rebus”, 2004; Alex Ştefănescu, Cărţi

noi, răsfoite de Alex Ştefănescu, în

România literară, nr. 37, 22-28

septembrie 2004; Adrian Dinu

Rachieru, Masca ludismului, în

Convorbiri Literare, nr. 10(106),

octombrie 2004; Gheorghe Neagu,

Bibliopolis, în Oglinda Literară, nr.

42, iunie 2005; Gheorghe Neagu, nr.

43, iulie 2005; Andrei Petruş,

Spiridon Popescu - înger între scaieţi,

în Oglinda literară, nr. 45, septembrie

2005; Valeria Manta-Tăicuţu, Din

nou de-a râsu‟-plânsu‟, în

Luceafărul, nr. 10, 15 martie 2006;

Lazăr Popescu, Haiducul arghezian,

în Rostirea Românească, nr. 1-2-3,

2006; Emilian Marcu, Vitrina

cărţilor, în Convorbiri Literare, nr. 5

(125), mai 2006; Florea Firan,

Antologia Scriitorilor din Gorj, în

Scrisul Românesc, nr. 3-4(43-44),

martie-aprilie 2007; Ion Arieşanu, O

filă lângă altă filă …, în Paralela 45,

204

7 august 2007; Adrian Dinu Rachieru,

Anotimpul antologiilor (IV), în

Convorbiri Literare, nr. 7(139), iulie

2007; Ion Arieşanu, O filă lângă altă

filă, în Paralela 45, 7 august 2007;

Ion Trancău, Un poet haiduc, în

Polemika, nr. 70, 6-12 septembrie

2007; Ion Trancău, Un poet

haiduc?…, în Caietele Columna, nr.

4, 2008; Gabriel Nedelea, Întâlnirea

poeţilor, în Scrisul Românesc, nr. 8,

august 2009; Alensis De Nobilis,

Spiridon Popescu, haiducul care

„scrie” cu şişul, în Timpul, nr.

9(519), 2-8 aprilie 2010.

Alte referinţe au mai fost

formulate de: Aurel Antonie, Mihail

I. Vlad, Ion Şoldea, P. Maxim, Sabin

Velican, Vasile Ponea etc.

Membru al Uniunii


Craiova din anul 1999.

PREDA, Constantin


Damian, comuna Sadova, judeţul

Dolj.

Poet, publicist.

Fiul lui Petre Preda şi al

Gheorghiţei.

Şcoala

generală din

Damian; Liceul

“Fraţii Buzeşti” din

Craiova (1974-

1978); Facultatea

de Jurnalism şi

Ştiinţele Comunicării, Universitatea

Bucureşti (1994).

Metodist la Casa de Cultură a

Tineretului din Craiova (1982-1990);

redactor la periodicele Cuvântul

Libertăţii, Gazeta de Sud, Naţional, 7

Plus, Meridian; director literar-artistic

al ziarului Ediţie Specială de Oltenia;

redactor-şef al revistei Balcania.


Profesionişti din România.

Premii: Premiul revistei SLAST,

pentru poezie (1983); Premiul

Uniunii Tineretului Comunist pentru

volumul Sora mea, înserarea (1984);

Premiul revistei Ţara, pentru poezie

şi publicistică (1990); Premiul

“Alexandru Macedonski”, acordat de


judeţului Dolj, pentru volumul,

Plânsul, floarea secretă a Morţii

(1996); Premiul Filialei Craiova a


pentru volumul, Simbria mea, sărutul

(1998); Ordinul “Sfântul Nicodim”,

acordat de ierarhul luminat Nestor

Vornicescu, Mitropolitul Olteniei,

preşedintele Comisiei de Sanctificare

a Sfinţilor Români (1998); Premiul

“Mihai Eminescu”, acordat de

Fundaţia “Scrisul Românesc” (2000);

Premiul Filialei Craiova a Uniunii

Scriitorilor din România (2001).

Debut publicistic în Flacăra (nr.

41, 8 octombrie 1981, p. 19); debut

editorial cu volumul de versuri, Sora

mea, înserarea (1984).

Colaborări: Viaţa Românească,

Flacăra, Ramuri, România Literară,

Luceafărul, Amfiteatru, Astra,

Cronica, Suplimentul Literar-Artistic

al “Scânteii tineretului” (SLAST),

Steaua, Contemporul, Convorbiri

Literare, Tomis, Facla Literară,

Teatrul, Literatorul, Literatura şi

Arta (Chişinău), Lumina (Novi Sad),

Mihai Eminescu (Sidney-Australia),

Tibiscus (Uzdin).

LUCRĂRI PUBLICATE: Sora

mea, înserarea, Craiova, Editura

205

Scrisul Românesc, 1984; Fiecare cu

steaua lui, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1985; Fire de poet,


Românească, 1988; Oare acesta să fie

sufletul?, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1990; Plânsul, floarea

secretă a Morţii, Craiova, Editura

Crisadi, 1995; Teama de a te pierde,

Bucureşti, Editura Vinea, 1997;

Simbria mea, sărutul, Timişoara,

Editura Helicon, 1998; Te-am iubit

soldăţeşte, cu dragostea unui întreg

regiment, Bucureşti, Editura Vinea,

1999; Tablou cu îngeri păzitori,

Craiova, Editura Agora, 2000;

Fantasme cu mirese zburând,

Craiova, Editura Ramuri, 2001; Ştiu

pe de rost moartea, Craiova, Editura

MJM, 2002; Poezii, Drobeta Turnu-

Severin, 2002; Melopee pentru Aniţa,

Editura Europa, 2003; Flacăra din

inima cenuşei, Craiova, Editura MJM,

2005; Lăcrimariu, Craiova, Editura

MJM, 2005; Craiova, dulcea mea

„groapă cu lei”, Craiova, Editura

MJM, 2005; Cântece despre

frumoasa inimii trecere, Craiova,

Editura MJM, 2006; Mama, cel mai

frumos surâs al lui Dumnezeu,


Miracole, Craiova, Editura Fundaţia

“Scrisul Românesc”, 2010.


în volume: Ion Rotaru, O istorie a

literaturii române, vol. 3 (1944-

1984), Bucureşti, Editura Minerva, p.




285; Traian T. Coşovei, Pornind de la

un vers, „Zăpada-i aer respirat de

fată”, Bucureşti, Editura Eminescu,

1990, pp. 53-56; Nicolae Ţone,

Teama de a te pierde, Editura Vinea,

1997, pp. 5-24; Valeriu Bârgău,

Generaţia ‟80, Precursori şi urmaşi,

„Constantin Preda”, Deva, Editura

Călăuza, 1999, pp. 109-111;


(coordonator Paul Cucu), Craiova,

Editura Sitech, 1999, p. 207;

“Interferenţe spirituale oltene”,

Craiova, Editura Sitech, 1999, p. 228;

“Cartea, a câta putere în stat?”,

Craiova, Fundaţia “Scrisul

Românesc”, 1999, pp. 122-125;

Dumitru Micu, Istoria Literaturii

Române (De la creaţia populară la

postmodernism), Bucureşti, Editura

Saeculum I.O., 2000, p. 398; Ion

Rotaru, O istorie a literaturii române,

vol. V (Poezia românească de la al

doilea război mondial până în anul

2000), „Alte orientări

neotradiţionaliste”, Bucureşti,

Editura Niculescu, 2000, pp. 394-396;

Ion Deaconescu, Arheologia lecturii,

Editura Europa, 2001, pp. 60-62;

Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,


247-252; Ovidiu Ghidirmic,

Fantasme cu mirese zburând,

Craiova, Editura Ramuri, 2001, pp. 5-


române de azi pe mâine, vol. II,

Fundaţia Luceafărul, 2001, pp. 470-

471; Who‟s Who în România,

Bucureşti, Editura Pegasus Press,

2002; Geo Vasile, Poezia română

între milenii: Dicţionar de autori,

Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002,

pp. 224-225; Marian Barbu, Trăind

printre cărţi, Petroşani, Fundaţia „I.

D. Sârbu”, 2002, pp. 78-80, 81-85;



literaturii române, vol. II, Craiova,

206


204-205; Aurelian Titu Dumitrescu,

Viaţa la zi, Editura Semne, 2003, pp.

52-53; Lucian Chişu, Nouăzeci şi

nouă de cărţi, Editura Scrisul

Românesc, 2004, pp. 157-158, 16-19;

Selecţia lui Sorescu, Belfast, Editura

Bloodaxe Books, 2004, pp. 85-95;

Petre Ciobanu, Ataşamentul faţă de

valorile perene, în volumul



pp. 131-133; Paul Aretzu, Viziuni

critice, Craiova, Editura Ramuri,

2005, p. 154; Gabriel Chifu,

Lăcrimariu, Craiova, Editura MJM,

2005, p. 5; Constantin Cubleşan, De

la tradiţie la postmodernism, Editura

Decebal, 2005, pp. 126-127; Aurel




Dicţionarul general al Literaturii

Române /Academia Română, vol. V

(P-R), Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2006; Petre Ciobanu,

Minotaurul şi floarea de crin,


71-73; Mircea Moisa, Memoria

culturală şi dinamica ei, Craiova,




31-33; Marian Popa, Istoria literaturii


august 1944 - 22 decembrie 1989)

(ediţie revizuită şi augmentată),


periodice: Fănuş Neagu, Fănuş

Neagu vă propune un poet nou, în

Flacăra, 1981, p. 19; Alex

Ştefănescu, Floarea de stâncă, în

SLAST, an. 2, nr. 57, 24 octombrie

1982, p. 6; Gabriela Negreanu,

Ceremonia, în SLAST, an. 2, nr. 57,

24 octombrie 1982, p. 7; Tudor

Cristea, Pasărea şi norul, în SLAST,

an. 2, nr. 57, 24 octombrie 1982, p. 7;

Laurenţiu Ulici, Prima verba, în

România Literară, an. XIX, nr. 6, 6

februarie, p. 11; Fănuş Neagu, Am

trăit-o împreună, în SLAST, 24 iulie

1983, p. 6; Constantin Sorescu,

Cronică la 13 poeme, în SLAST, anul

III, nr. 39(105), 25 septembrie 1983,

p. 2; Constantin Sorescu, în SLAST,

octombrie 1983, p. 5; Aurelian Titu

Dumitrescu, Constantin Preda, în

SLAST, nr. 1(119), 1 ianuarie 1984, p.

9; Victor Atanasiu, Universuri şi

planete lirice, în SLAST, 1 decembrie

1984, p. 4; Victor Atanasiu, Debuturi

colective - valori individuale, în

Scânteia Tineretului, an. XLI, nr.

11112, 21 februarie 1985, p. 2;

Constantin Sorescu, Sora mea,

înserarea, în SLAST, nr. 13(184), 31

martie 1985, p. 2; Radu G. Ţeposu,

Debuturi colective, în Flacăra, 1985;

Constanţa Buzea, Cîntece despre

frumoasa inimii trecere, în

Amfiteatru, an. XXIII, nr. 1(277),

septembrie 1985, p. 11; Constanţa

Buzea, Sesizând asemănări şi

diferenţe, în Amfiteatru, anul XIX, nr.

10(238), octombrie 1985, p. 11;

Constanţa Buzea, Stoluri poetice, în

Amfiteatru, anul XIX, nr. 9(237),

septembrie 1985, p. 11; Nicolae

Diaconu, Sora mea, înserarea, în

Ramuri, nr. 11(257), 15 noiembrie

1985, p. 11; Adrian Păunescu,

Obiectivităţi sentimentale, în SLAST,

anul V, nr. 49(220), 8 decembrie

1985, p. 7; Mircea Dinescu,


anul V, nr. 49(220), 8 decembrie

1985, p. 7; Gheorghe Tomozei,

207


anul VI, nr. 49(220), 8 decembrie

1985, p. 7; Constanţa Buzea, O

creangă cu albine cu tot, în

Amfiteatru, anul XX, nr. 1(241),

ianuarie 1986, p. 11; Constantin

Sorescu, Un caz de metamorfoză

lirică, în SLAST, anul VI, nr. 1(224),

5 ianuarie 1986, p. 5; Ovidiu

Ghidirmic, Fiecare cu steaua lui, în

Înainte, anul XLII, nr. 12703,

februarie 1986, p. 2; Adrian

Păunescu, Tânărul poet şi satul său,

în Contemporanul, nr. 7(2048), 14

februarie 1986; Vladimir Bălănică,

Vinovat de lumină, în Tomis, nr. 3,

martie 1986, p. 6; Al. Călinescu,

Lirism şi reflexivitate, în Cronica, nr.

18(1057), anul XXI, 30 aprilie 1986,

p. 4; Adrian Păunescu, Odă poeţilor

români, în Contemporanul, iulie

1986, p. 11; Victor Atanasiu, Steaua

graţiei, în Ramuri, nr. 8, 15 august

1986, p. 7; Traian T. Coşovei,

Constantin Preda - Fiecare cu steaua

lui, în SLAST, anul VI, nr. 35 (258),

30 august 1986, p. 4; Buia Simion,

Csillagszamlalas, în Ifjumunkas, 18

octombrie 1986, p. 5; Ioan Alexandru,

Drum la Craiova, în Flacăra, anul

XXXVI, nr. 24, 16 octombrie 1987,

p. 11; Ioan Alexandru, Craiova, în

Luceafărul, 24 octombrie 1987, pp. 1-

6; A. I. Brumaru, Fiecare cu steaua

lui, în Astra, nr. 4, 1987, p. 10;

Gabriel Rusu, Exuberanţa

melancolie, în SLAST, 1988, p. 4;

Ioan Alexandru, Drum la Craiova, în

Luceafărul, 25 iunie 1988, p. 7; Tania

Radu, Semnal, în Flacăra, anul

XXXVIII, nr. 5(1754), 3 februarie

1989; Ovidiu Ghidirmic, Fire de poet,

în Înainte, anul XLV, nr. 13694, 19

februarie 1989, p. 2; Bucur Demtrian,

Univers sărbătoresc, în Ramuri, nr. 3,

martie 1989; Valeriu Cristea,

Valenţele talentului, în România

Literară, anul XXII, nr. 10, 9 martie

1989, p. 10; Laurenţiu Ulici, Poeţi

tineri (I), în Contemporanul, nr.

11(2208), 10 martie 1989, p. 11;

Lucian Chişu, Fire de poet, în

Luceafărul, anul XXXII, nr.

10(1400), 11 martie 1989, p. 2;

Constantin Pricop, În faţa

miracolelor, în Convorbiri literare,

anul XCVI, nr. 1231, martie 1989, p.

7; Gheorghe Tomozei, Cu o floare-n

colţul gurii, în Flacăra, anul

XXXVIII, nr. 14, aprilie 1989, p. 11;

Radu Sorescu, În universul memoriei,

în Luceafărul, anul XXXII, nr. 18

(1048), 6 mai 1989, pp. 1-7;

Alexandru Ţion, Onestitatea rostirii,

în Astra, nr. 6, iunie 1989, p. 15;

Tudor Cristea, Maniera tânără, în

Argeş, nr. 4, 1989, p. 10; Ioan Lascu,

Oare acesta să fie sufletul?, în

Ramuri, 1990; Gabriel Rusu, Puţin

mai altfel, tot despre sentimente, în

SLAST, 17 noiembrie 1990, p. 5; Dan

Lupescu, Colegi de generaţie -

Constantin Preda, în Cuvântul

Libertăţii, 12 ianuarie 1992, p. 2;

George Stanca, în VIP, anul V, nr. 13,

26 martie - 1 aprilie 1996, p. 15; C.

Stănescu, 37 pentru unul, în

Adevărul, nr. 1842, 12 aprilie 1996, p.

4; Virgil Dumitrescu, Poezia cu

petale de rouă, în Cuvântul Libertăţii,

12 ianuarie 1996, p. 3; Ion Dobrescu,

O reîntoarcere în eternitate, în

Vremea, 13 februarie 1996, p. 3;

Lucian Chişu, Forţa ascunsă a

lirismului, în Literatorul, anul VI, nr.

34(255), 25-30 august 1996, p. 4;

Ciprian Chirvasiu, Constantin Preda -

un poet al sfârşitului de mileniu, în

208

Student Parti, anul II, nr. 28(65), 9-15

octombrie 1996, p. 6; Virgil

Dumitrescu, Bucuria de a te re(găsi),

în Cuvântul Libertăţii, 22-23 martie

1997, p. 3; Constantin Ilie, Amantia

Verba din poezia de dragoste, în

Gazeta de Sud, anul III, nr. 704, 3

iulie 1997, p. 11; Adrian Păunescu, O

excepţională carte de poezii de

dragoste, în Gazeta de Sud, nr. 708, 8

iulie 1997, p. 11; S. Badea, Omul

zilei, în Jurnalul Naţional, anul V, nr.

1253, 11 iulie 1997, p. 5; Ciprian

Chirvasiu, În zăgazurile metaforei

pure, în Viaţa Românească, anul

XCII, nr. 7-8, iulie-august 1997, pp.

154-156; Andrei Păunescu, în

Vremea, nr. 1279, 10 august 1997, p.

2; Gabriela Hurezean, Constantin

Preda nu pierde poezia, în Naţional,

nr. 25, 14 august 1997, p. 6; C.

Stănescu, Un extraterestru, în

Adevărul, nr. 2260, 27 august 1997,

p. 4; Ion Popescu, Constantin Preda,

un poet între efemer şi vecie, în Serile

de la Brădiceni, anul I, nr. 1,

septembrie 1997, p. 2; Emanuel Albu,

Venind spre Craiova, în Cuvântul

Libertăţii, anul VIII, nr. 2256, 24

noiembrie 1997; Dan Lupescu,

Teama de a te pierde, între Suferinţă

şi Iubire, în Obiectiv Magazin, nr. 33,

1997, anul III(100), pp. 8-9; Adrian

Păunescu, Teama de a te pierde, între

Suferinţă şi Iubire, în Obiectiv

Magazin, anul III(100), nr. 33, 1997,

pp. 8-9; Marian Barbu, Teama de a te

pierde, între Suferinţă şi Iubire, în

Obiectiv Magazin, anul III(100), nr.

33, 1997, pp. 8-9; Mihaela Barbu,

Constantin Preda - un îndrăgostit

fără leac, în Naţional, anul II, nr. 217,

2 martie 1998, pp. 1-2; Vasile Morar,

Scrisoare, în Glasul Maramureşului,

anul II, nr. 37, 21 mai 1998, p. 4;

Adrian Alui Gheorghe, Constantin

Preda - Teama de a te pierde, în

Convorbiri literare, iulie 1998, p. 8;

Petre Tănăsoaica, Ieri, un poet m-a

învăţat să mă apăr, în Viaţa Vâlcii,

anul II, nr. 288, 27 august 1998, p. 1;

Irina Ţolea, Constantin Preda şi-a

ales singur “răsplata” pentru

pasiune: Simbria mea, sărutul, în

Jurnalul Naţional, anul VI, nr. 1647,

22 octombrie 1998, p. 3; Ioan Tecşa,

Simbria mea, sărutul, în Gazeta de

Sud, nr. 1107, 26 octombrie 1998, p.

1; Marian Barbu, Impunerea unui

poet, în Luceafărul, nr. 47(390), 30

decembrie 1998, p. 4; Andrei

Păunescu, Teama, în ediţie revăzută,

în Vremea, anul VI, nr. 1326, 17

octombrie, p. 2; Valeriu Bârgău, De

la bibelou poetic la poezie, în

Ardealul literar şi artistic, anul II, nr.

5, 1998, p. 3; Ion Roşioru, Fiestă

lirică, în Tomis, nr. 1(342), anul IV

(XXXIV), ianuarie 1999, p. 8;

Nicolae Tone, în Naţional, anul III,

nr. 481, 11 ianuarie 1999, p. 2; Eugen

Arnăutu, în Gazeta de Sud, nr. 1168,

11 ianuarie 1999, p. 2; Tudor

Nedelcea, Simbria unui poet aflat la

vreme de fericire, în Literatura şi

Arta, nr. 8(2792), 25 februarie 1999;

Florea Miu, Expresivitate lirică, în

Ramuri, nr. 3(994), martie 1999, p. 9;

Eugen Evu, Cu scuturi sau fără

scuturi, Constantin Preda confirmă

boemiada, în Semne, anul I, martie

1999, p. 4; Dinu Săraru, Eveniment

editorial, în Gazeta de Sud, anul V,

nr. 1276, 19 mai 1999, p. 1; Fănuş

Neagu, Constantin Preda urmează

destinul marilor poeţi, în Naţional, 20

mai 1999, p. 2; Grigore Vieru,

Calităţi caracteristice numai

209

distinşilor visători şi luptători, în

Naţional, 21 mai 1999, p. 2; Dinu

Săraru, Recrut perpetuu al iubirii, în

Naţional, 21 mai 1999, p. 2; Ionuţ

Udrea, Te-am iubit soldăţeşte, cu

dragostea unui întreg regiment, în

“Mihai Eminescu” (Sidney-

Australia), anul 9, mai-iunie 1999, pp.

20-24; Tudor Nedelcea, Manual de

visătorie, în Literatorul, anul IX, nr.

6-7(339-340), 12-26 octombrie 1999,

p. 4; Daniel Mariş, Constantin Preda

sau fascinaţia naufragiului, în

Ardealul literar şi artistic, anul III,

nr. 2-3(7-8), 1999, p. 15; Mircea

Moisa, Poezia ca stare existenţială, în

Ramuri, nr. 1(1003), ianuarie 2000, p.

13; Ion Deaconescu, în Cotidianul,

anul X, nr. 2557, 10 ianuarie 2000, p.

6; Roxana Ichim, Flash-uri

ispititoare, în Ultima oră, 28

februarie 2000, p. 7; Ion Deaconescu,

Te-am iubit soldăţeşte, cu dragostea

unui întreg regiment, în Steaua, anul

LI, nr. 2-3, februarie-martie 2000, p.

64; Ion Roşioru, Tratat de voluptate,

în Tomis, anul V (XXXV), nr. 3(356),

martie 2000, p. 7; Tudor Nedelcea,

Un poet care poate iubi cu dragostea

unui întreg regiment, în Zum (New

York), 23 iunie 2000, p. 38; Fănuş

Neagu, Vin bun şi petrecere de taină,

în Naţional, anul IV, nr. 974, 15

august 2000, p. 2; Ion Floricel,

Constantin Preda şi al său Tablou cu

îngeri păzitori, în Ramuri, nr.

11(1013), noiembrie 2000, p. 13;

Lucian Chişu, Constantin Preda,

Tablou cu îngeri păzitori, în

Literatorul, nr. 3-6(345-348), 2000, p.

4; Ştefan Mitroi, Constantin Preda,

un oltean care haiduceşte prin

cuvinte, în Dimineaţa, anul X, nr.

16(2944), 16 noiembrie 2000, p. 8;

Cartea lui Constantin Preda - o

demonstraţie de virtuozitate lirică, în

Cotidianul, anul X, nr. 2612, 14

martie 2000, p. 7; Ion Deaconescu,

Tablou cu îngeri păzitori, în Cronica

Română, anul VIII, nr. 2499, 2 aprilie

2001, p. 7; Grigore Grigorescu,

Bunătate întru eternitate, în

Literatura şi Arta, nr. 5(2893), 1

februarie 2001, p. 8; Virgil

Dumitrescu, în Cuvântul Libertăţii,

anul XII, nr. 3364, 2001, p. 4;

Constantin Codiţă, în Meridian, nr. 8,

2001; Carletta Elena Brebu, Tablou

cu îngeri păzitori, în Ateneu, anul 38,

nr. 5(380), mai 2001; Carletta Elena

Brebu, Teama de a te pierde, în

Ateneu, anul 38, nr. 7(382), iulie

2001; Virgil Dumitrescu, Cartea

cărţilor lui Constantin Preda, în

Ediţie Specială de Oltenia, 29

octombrie 2001; Mircea Moisa,

Constante imanente ale poeziei, în

Ramuri, nr. 11-12, noiembrie-

decembrie, 2002; Mircea Micu,

Mirese zburând printre noi, în

Cronica Română, anul IX, nr. 2752,

31 ianuarie 2002, pp. 1-2; Ion

Deaconescu, Constantin Preda -

cântăreţul sânilor mici, în Naţional,

anul VI, nr. 1418, 12 ianuarie 2002;

Nicolae Silade, Constantin Preda sau

efectul elogiilor timpurilor asupra

unei firi de poet, în Cuvinte

româneşti, Lugoj, anul I, nr. 3, 2002;

Paul Aretzu, Infinitele metafore ale

iubirii, în Ramuri, nr. 11-12,

noiembrie-decembrie 2003, p. 9;

Adriana Creţu, Constantin Preda, în

Argeş, anul III, nr. 37, decembrie

2003; Nicolae Toma, Plânsul, floarea

secretă a Morţii, în Cuvinte

româneşti, Lugoj, anul 2, nr. 4, 2003;

Constantin Buiciuc, Fantasme cu

210

mirese zburând, în Cuvinte româneşti,

Lugoj, anul 2, nr. 4, 2003; Mircea

Moisa, Fiecare cu steaua lui …

poetică, în Ramuri, nr. 5-6, mai-iunie

2005, p. 21; Vlad Ştefănescu, Un

optzecist de unul singur şi un

excepţional poet al înserării:

Constantin Preda, în Argeş, anul

VI(XLII), nr. 6(300), iunie 2007, p.

13; Vlad Ştefănescu, Candoare şi

evocare, în Luceafărul, nr. 42, 21

noiembrie 2007, p. 4; Irina Budeanu,

Cântec despre frumoasa inimii

trecere, în Azi, Seria 4, nr. 4422, 15

august 2007, p. 14; Ionel Groza,

Constantin Preda; Mama, cel mai

frumos surâs al lui Dumnezeu, în 7

plus, 22 octombrie 2007, p. 10;

Mariana Criş, Un poet care pătrunde

dincolo de nespus, în Azi, Seria 4, nr.

4500, 14 noiembrie 2007, p. 3.; Tudor

Negoescu, Constantin Preda sau

voluptatea compunerii, în Literatorul,

nr. 27-28(111-112), iunie 2008, p. 9;

Victoria Milescu, Constantin Preda;

Mama, cel mai frumos surâs al lui

Dumnezeu, în Sud, anul II, nr. 3(104),

martie 2008, p. 6.



211

R

ROMAN, Ileana

n. 7 ianuarie 1940, satul Roşia,

comuna Căzăneşti, judeţul Mehedinţi.

Poet, prozator, publicist,

editor.

Fiica lui Istrate

Roman şi a Eugeniei.

Clasele primare

în satul Roşia;

clasele gimnaziale în

satul Severineşti,

judeţul Mehedinţi;

Liceul de fete şi Şcoala postliceală de

asistenţi medicali din Drobeta Turnu-

Severin; Facultatea de Filologie a

Universităţii din Bucureşti, secţia

biblioteconomie (1966).

Inspector metodist la Biblioteca

Regională Oltenia (1967-1968);

corector la ziarul Viitorul din Drobeta

Turnu-Severin (1969); metodist la

Casa Creaţiei Populare Mehedinţi

(1969); redactor-şef la ziarul Porţile

de fier (1971-1972); inspector

metodist la Casa de Cultură Orşova

(1973-1974); bibliograf (1974-1992),

director (1993-1998) al Bibliotecii

Judeţene ,,I. G. Bibicescu” Drobeta

Turnu-Severin. A înfiinţat şi condus

cenacluri literare, cel mai longeviv,

Danubius la Drobeta Turnu-Severin

(1974-1989); preşedinte al Fundaţiei

Culturale ,,Alice Voinescu” (1995);

director al Editurii Prier; redactor-şef

al revistei Amfitrion (din 2001);

derulează anual două proiecte

culturale de valoare naţională:

Festivalul de Literatură “Sensul

iubirii” şi Târgul de toamnă al cărţii.



Craiova, pentru volumul de poezii

Nopţile belletriste (1997); Premiul

Ministerului Culturii pentru

monografia „I. G. Bibicescu” sau

viaţa ca operă (1998); Premiul


Filiala Craiova, pentru romanul

Feminariu (2003); Premiul de


România (2005); Premiul Uniunii


Craiova, Cartea anului, Figuri de stil,

poezii (2007).

Debut publicistic cu poezia Aş

vrea în ziarul Înainte din Craiova

212


versuri Naşterea zeiţei (1968).


Tribuna, Luceafărul, Orizont,

Ramuri, Înainte, Steaua, Tomis,

Argeş, Scânteia, Amfiteatru, Familia,

etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Naşterea zeiţei, versuri, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1968;

Vărsătorul de piatră, versuri,


Aproape, versuri, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1981; Râul pentru

Heraclit, versuri, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1989; Nopţile

belletriste, versuri (antologie de

autor), Drobeta Turnu-Severin,

Editura Prier, 1996 (altă ediţie, 1997);

I. G. Bibicescu sau viaţa ca operă,

monografie, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Prier, 1997; Feminariu,

roman, Bucureşti, 2002; Dicţionarul


(coordonator, coautor, editor …),


2003; Viaţa şi opera insulei Ada-

Kaleh, monografie, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 2005; Figuri

de stil, Timişoara, Editura Brumar,

2006; Biserici de lemn din judeţil

Mehedinţi, Drobeta Turnu-Severin,

Editura Prier, 2006; Prinţul aurului.

D(r)ama de pică, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 2008.

Redactor al culegerilor literare:

Anotimpuri lirice: Culegere de

versuri, Drobeta Turnu-Severin, Casa

Creaţiei Populare Mehedinţi, 1969;

Mehedinţul lirerar (1970); Ard înalt

apele Dunării (1972).




389-390; Gheorghe Pituţ, Poeta

ziditoare, în Locuri şi oameni,

scriitori şi parabole, Editura

Eminescu, 1982, pp. 198-200; Justin




1982; Dumitru Micu, Istoria

Literaturii Române. De la creaţia

populară la postmodernism,

Bucureşti, Editura Saeculum I.O.,

2000, p. 424; Florea Miu, Cuvinte şi

spaţiu, Craiova, Editura Ramuri,

2001; Geo Vasile, Noaptea poetului,

lumina poemului, în Poezia română

între milenii: Dicţionar de autori,

Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002,

pp. 230-236; Viorel I. Ionel, Ileana

Roman - Poezia din crucea nopţii, în

Hemografia, Craiova, Editura Scrisul





pp. 365-366 Dicţionarul enciclopedic



Turnu-Severin, 2003, p. 284; Florea

Firan, Profiluri literare. Dicţionar,



biografic al scriitorilor români,

Editura Dacia, 2006; Marian Popa,





augmentată), p. 444, pp. 508-509, p.

607; în periodice: Dumitru Micu, în

Amfiteatru, 15 martie 1965; Dumitru

Micu, în Orizont, nr. 5, 1969; Tudor

Vîlceanu, în Orizont, nr. 4, 1969;

Dumitru Micu, Ileana Roman -

213

Naşterea zeiţei, în România literară,

nr. 13, 1969; Tudor Olteanu, Ileana

Roman - Naşterea zeiţei, în Orizont,

nr. 5, 1969; Mircea Vaida, Ileana

Roman - Vărsătorul de piatră, în

Tribuna, nr. 21, 1981; Ovidiu

Ghidirmic, Ileana Roman - Aproape,

în Ramuri, nr. 3, 1983; Cornel

Ungureanu, Poeţi damnaţi. Ileana

Roman - Râul pentru Heraclit, în

Orizont, nr. 6, 1990; Adrian Dinu

Rachieru, Îngerul de cerneală, în

Luceafărul, nr. 40, 1996; Mircea

Bârsilă, Ileana Roman sau bucuria

scrierii, în Calende, nr. 5, 1998;

Mariana Criş, Ne priveşte Statuia

Libertăţii, în Luceafărul, nr. 36, 2002;

Gheorghe Grigurcu, Sclavă şi regină,

în România literară, nr. 27, 2003;

Marian Popa, Un roman surpriză, în

Luceafărul, nr. 6, 2004; Nicolae

Coande, Un scriitor puternic, în


3 februarie 2006, p. 4; Valentin

Taşcu, “Fracturi” din “joacă”dublă

(în doi), în Luceafărul, nr. 30-31,

2006; Valeria Manta-Tăicuţu, Figuri

de stil de Ileana Roman, în

Luceafărul, mai 2007; Barbu

Cioculescu, Aventurile stilului, în

România Literară, nr. 21, 2007; Ion

Pachia Tatomirescu, Foxy - poezia,

sau sub masca stilului, în Lumina

(Pancevo, Serbia), iunie 2008.



anul din anul 1984.

RUSU, Victor

n. 3 iulie 1942, Drobeta Turnu-

Severin.

Poet, istoric literar, publicist.

Fiul lui Emil

Rusu şi al Ioanei.

Cursurile

elementare în satul

Balta Verde,

comuna Gogoşu,

judeţul Mehedinţi,

Pietroiu Nou,

judeţul Ialomiţa şi în Drobeta Turnu-

Severin; Liceul ,,Traian”, din Drobeta

Turnu-Severin (1960); Institutul

Pedagogic pentru învăţători, din


Limba şi Literatura Română,

Universitatea din Bucureşti.

Învăţător; profesor; bibliotecar;

activist cultural (1963-1968); ziarist

în Drobeta Turnu-Severin; director al

Bibliotecii Judeţene ,,I. G. Bibicescu”

din Drobeta Turnu-Severin (1999-

2010). Redactor-şef al

săptămânalului, Gazeta de Severin.


ziarul Înainte, Craiova (1958); debut

editorial cu volumul de poezii Aer de

tulnice (1977).


Orizont, Tribuna, Familia, Ramuri,

Cronica, Ateneu, România Literară,

Iaşul Literar, Vitraliu, Caligraf, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Aer

de tulnice, poezii, Bucureşti, Editura

Ion Creangă, 1977; De dragoste, Iaşi,

Editura Junimea, 1984; Mărgăritarele

ierbii, poezii, Bucureşti, Editura Ion

Creangă, 1984; Însemnări

mehedinţene (publicistică literară),


1986; Lada de zestre, poezii,

Timişoara, Editura Facla, 1987; Solie,

214

poezii, Bucureşti, Editura Eminescu,

1988; Poeţi mehedinţeni (medalioane

critice), Drobeta Turnu-Severin,

Editura Tipoimpex, 1996; Aripi şi

frunze, poezii, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Lumina, 1996; Iţic şi

lumea lui, Bucureşti, Editura Hasefer,

2000; Vedere din Bat-Yam, Cluj

Napoca, Editura Clusium, 2001; Turle

împărăteşti, poezii, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Lumina, 2002;

Preacurat întru păcat, poezii,


Lumina, 2002; Atitudini, opinii,

controverse, Craiova, Editura MJM,

2003; Savantul Ştefan Odobleja, în

amintiri şi eternitate: gest omagial,

Craiova, Editura MJM, 2004; Ultimii

evrei, Cluj-Napoca, Editura Clusium,

2004; Biblioteca I. G. Bibicescu şi

spiritul modernităţii (în colaborare),

Craiova, 2006.

Antologii, ediţii îngrijite şi

prefaţate: Imnurile neatârnării

(antologie, prefaţă şi note de ...),


1976; Nicolae Vulovici, Vitejeşti,


1978; Gheorghe Ionescu-Siseşti,

Probitate, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1982; Nicolae Bocşe,

Fântâna dorului, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Argus, 1996; Ştefan

Ştefan, Domn cel Mare (antologie şi

prefaţă de …), Craiova, Editura MJM,

2004; Domnul Tudor: 225 de ani de

la naştere (antologie de folclor şi

poezie alcătuită şi prefaţată de….),


Voievodul stelar (antologie de…),

Drobeta Turnu-Severin, 2005; Mihai

Viteazul (antologie realizată de …),

Bucureşti, Editura Geneze, 2006;

Sfântul Nicodim: 600 de ani de la

plecarea în ceata celor drepţi (1406-

2006) (antologie alcătuită de …. ),

Drobeta Turnu-Severin, [s.n.], 2006.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Imnurile neatârnării,


1976; Poemele Oltului, Craiova,


Argheziana, 1999; Florea Firan,




Editura Scrisul Românesc, 2003; în

periodice: Radu Miron

Paraschivescu, în Ramuri, nr. 1, 1965,

p. 6; Patru poeţi olteni, în Ramuri, nr.

7, 15 iunie - 15 iulie 1966, p. 10;

Alexandru Andriţoiu, în Îndrumătorul

cultural, nr. 1, 1976, p. 28; Gheorghe

Suciu, în Tribuna, 1977, nr. 12, p. 3;

Emil Manu, în Tribuna, 2 februarie

1978; Ion Iacob, în Luceafăru1, nr.

11, 1986; Ion Arieanu, în Orizont, nr.

51, 1986; Ovidiu Ghidirmic.



anul 2007.

215

S

SAIOC, Florian


Seaca, judeţul Teleorman.

Poet.

Fiul lui Ionel Saioc şi al Catrinei.

Şcoala primară în comuna Seaca,

judeţul Teleorman (1938-1945);

Liceul Comercial din Turnu-

Măgurele şi Bucureşti (1945-1948);

Şcoala de Literatură şi Critică

Literară „Mihai Eminescu”, Bucureşti

(1948-1950).

Redactor la revista Viaţa

Românească (1950-1952); redactor la

Editura Cartea Rusă (1956-1957);

redactor la revista Albina (1957);

muncitor - din motive politice, la

Uzinele Semănătoarea (1958-1975);

tehnician la Uzinele Semănătoarea

din Bucureşti; secretar de redacţie,

redactor şef la ziarul Semănătoarea.


din România (1950 - exclus politic în

1965).

Premii şi distincţii: Premiul al

III-lea pentru poezie la Concursul

Naţional de Literatură, organizat de

Editura Tineretului (1950); Cetăţean

de onoare al comunei natale Seaca

pentru “frumuseţea Teleormanului

oglindită în opera sa” (17 septembrie

2010).


Flacăra (1950); debut editorial cu

plachetele de versuri Baladă pe rug

(1972).

Colaborări: Albina, Revista

Poporului, Săteanca, Femeia,

Scînteia Tineretului, România Liberă,

Agricultura Socialistă, Iaşul Literar,

Ramuri, Viaţa Românească,

Luceafărul Bulgar, Măiastra,

Columna, Placebo, Ecouri Dunărene,

ziarul Semănătoarea ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Baladă pe rug, versuri, Editura Litera,

1972; Motive istorice, Editura Litera,

1973; Cercul perfect, versuri,


Ştefăniţă - Luminiţă, carte pentru

copii, Bucureşti, Editura Ion Creangă,

1979; Arborele de sânge, Bucureşti,


Cartea cu ferestrele deschise,


Coşmarurile din carcera comună,

Editura Omnia, 1993; În ogradă la

216

bunici, Editura Diogene, 1997;

Dragoste la vârsta întâi, dragoste la

vârsta a treia, Editura Semne, 2001;

Revelaţii sacre (poeseuri), vol. I,

Bucureşti, 2001, vol. II, Bacău,

Editura Corgal Press, 2003;

Imaginara paranghelie, Editura

C.J.C.C. Gorj, 2002; Psalmul cenuşii

(Holocaustul perpetuu), Editura

Rhabon, 2003; Divina creaţie

(poeseuri), Editura Semne, 2003; Cu

diktatul şi ucazul ne-au înlăcrimat

obrazul, Cluj, Editura Clusium, 2004;

Fericirea infinitei mirări, Cluj,

Editura Clusium, 2004; Anotimpurile

cuvântului, Cluj, Editura Clusium,

2004; Nocturnele (alfabetul iubirii),

Editura Măiastra, 2007; Cu diktatul şi

ucazul ne-au înlăcrimat obrazul

(ediţia a 2-a), Târgu-Jiu, Editura

Măiastra, 2007; Slugă la zădărnicie,


Cartea de identitate: douăsprezece

poeme manifest pentru reîntregire,


101 poeme, Editura Biodova, 2010.


în volume: Ioan Al. Stănescu,

Dicţionar al oamenilor de cultură,

artă şi ştiinţă din judeţul Teleorman,

Piteşti, 1993; Stan V. Cristea, Judeţul

Teleorman. Dicţionar biobibliografic,

Alexandria, 1996; Antologia


România care trăiesc în Gorj /

antologie îngrijită de Gelu Birău,

Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu,


2006, pp. 327-371; Dicţionarul

General al Literaturii Române /

Academia Română, vol. VI (S-T),







augmentată); în periodice: Gheorghe

Grigurcu, Un poet religios, în

Ramuri, nr. 11-12, 2003; Aureliu

Goci, Trubadur şi pandur, în

Economistul. Ecart, nr. 257, 2003;

Poetul iubirilor năvalnice - Florea

(Florian) Saioc, în Timpul, nr. 3, 30

ianuarie - 5 februarie 2009;

Alexandru Balaci, G. Zarafu, Mircea

Ciobanu, Pan M. Vizirescu, Zenovie

Cârlugea, etc.



anul 1991.

SIMA, Felix

(pseudonimul lui Sima

Gheorghe)

n. 6 iunie 1949, comuna

Mihăeşti - Măgura, judeţul Vâlcea.

Poet.

Şcoala elementară din satul

natal; Liceul

“Nicolae Bălcescu”,

Râmnicu-Vâlcea;

Şcoala Postliceală de

Biblioteconomie din

Bucureşti (1971).

Lucrează pe un

şantier de

construcţii, la hidrocentralele Lotru,

Olteţul, Voineasa; bibliotecar la

Biblioteca Judeţeană ,,Antim

Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea.

Premii: Premiul de debut pentru

volumul Cineva mai tânăr acordat de

Editura Albatros (1978).


revista Luceafărul (1969); debut

217

editorial cu volumul Cineva mai

tânăr (1978).

Colaborări: Amfiteatru, Argeş,

Astra, Ateneu, Casa Cărţii Vâlcene,

Curierul de Vâlcea, City, Dokiana,

Experiment, Flacăra, Gheozdan-

Magazin, Glasul Naţiunii (Chişinău),

Infopuls, Îndrumătorul Cultural,

Luceafărul, Lumina Lumii,

Mitropolia Olteniei, Monitorul de

Vâlcea, Mozaic, Ochean, Orizont,

Papagalul, Plai Românesc (Cernăuţi),

Povestea Vorbei, Ramuri, Renaşterea

(Publicaţie de Spiritualitate Creştină a

Sfintei Episcopii a Râmnicului),

Revista de apicultură, România

literară, Săptămâna, S.L.A.S.T.,

Spinul, 7 zile, Tribuna, Ţânţarul,

Vâlcea Literară, Vatra, Viaţa

Românească, emisiuni Radio şi TV.

LUCRĂRI PUBLICATE: Cineva mai tânăr. Poezii, Bucureşti,

Editura Albatros, 1978; Înfriguratul

fierbinte: [versuri], Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1980; Carte de

pământ, Editura Scribul, 1992; Tu să-

mi spui de unde vii şi ce poezii mai

ştii, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Conphys, 1993; Ridică-te, negură.

Fereastra 1, Fereastra 2, Râmnicu-

Vâlcea, Editura Conphys, 1994; Cu

un fir de ghiocel aş putea să scriu la

fel, Râmnicu- Vâlcea, Editura

Conphys, 1995; Din ţara lui Anton

Pann (coautor Dragoş Serafim),


1996; Case de piatră, Râmnicu-

Vâlcea, Ediotura Conphys, 1997;

Poarta raiului / The Heaven‟s gate

(versiune în limba engleză de Tudor

Iosifaru, un Cuvânt bun de Gherasim,

Episcopul Râmnicului, şi o postfaţă

de Constantin Zărnescu), Cluj-

Napoca, Editura Napoca-Star, 2000;

Amintiri din Casa Arsă, Craiova,

Editura Ramuri, 2005; Poezie

volatilă, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Antim Ivireanul, 2008.

Ediţii alcătuite şi îngrijite: Oltul, Cozia şi Mircea în creaţia

poeţilor noştri. Antologie alcătuită de

Arhimandritul Gamaliil Vaida (ediţie

îngrijită de ...), Râmnicu-Vâlcea,

Editura Conphys, 1995; Carmen

Sindile, Pasiuni asimetrice, Râmnicu-

Vâlcea, Editura Conphys, 1996; Gelu

Duimovici, Acolo unde îngerul şi

demonul joacă şah, Râmnicu-Vâlcea,

Editura Conphys, 1994; Poezii din vii.

Antologii, Piteşti, Editura Tiparg,

1998; Fagurele de aur, Râmnicu-

Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2002;

Dragoş P. Petroşanu, Sfântul Grigorie

Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa

Vâlcea şi alte studii de istorie

(antologie alcătuită şi îngrijită de ...),

Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor,

2006 (ediţia a 2-a revăzută şi

adăugită, 2007); Marian Creangă,

Biblioteca, scriitorul şi cartea,


2007; Dragoş Vrânceanu, Casa de

sub pădure, vol. II (în colaborare),


2007; George Ţărnea, La ziarul

"Orizont", Râmnicu-Vâlcea, Editura

Offsetcolor, 2008.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Caraion, Pălărierul

silabelor, Bucureşti, Edtura Cartea

Românească, 1976; George Alboiu,

Un poet printre critici, Bucureşti,

Editura Cartea Românească, 1979, p.

72; Gheorghe Cârstea, Dorel

Constantinescu, Vâlcea. Monografie,

Bucureşti, Editura Sport-Turism,

1980, p. 258; Cornel Regman, Noi

explorări critice, Bucureşti, Editura

218

Eminescu, 1982, pp. 42-47; Costea

Marinoiu, Inscripţii în cărbune,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1985,

pp. 59-63; Constantin M. Popa,



Românesc, 1987, pp. 150-153; Ilie

Purcaru, Carte cu olteni, Craiova,


130-133; Marinoiu Costea, Oameni şi

locuri, Bucureşti, Editura Eminescu,

1989; Laurenţiu Ulici, Prima verba,

vol. I, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1991; Laurenţiu Ulici,

Prima verba, vol. III, Timişoara,

Editura de Vest, 1992; Dan Ceachir,

Constantin Zărnescu, postfaţă la

Ridică-te, negură, Râmnicu-Vâlcea,

Editura Conphys, 1994, pp. 93-94;

Vasile I. Bunea, Arhitectura erorii,

Bucureşti, Editura Fiat lux, 1995;

Sud-Vest. O antologie a scriitorilor

contemporani din Oltenia



Craiova, Editura Aius, 1998; Viorel

Savin, Despre starea autografului,

Bacău, Editura Studion, 2001, p. 213;

Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,

Craiova, Editura Ramuri, 2001; Ion

Soare, Aneta Bardşu, Lumina cărţii la

Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Conphys, 2001, pp. 155-158; Florea





235-236; Artur Silvestri,

Mărturturisirea de credinţă literară,

vol. I, Bucureşti, Editura Carpathya

Press, 2006, pp. 52-53; Dicţionarul

General al Literaturii Române /

Academia Română vol. VI (S-T),




Mâine vol. II (23 august 1944 - 22

decembrie 1989), versiune revizuită şi

augmentată, Bucureşti, Editura

Semne, 2009, p. 599; în antologii:

Cumpăna: [antologie literară

vâlceană], [s.l.], Casa Judeţeană a

Creaţiei Populare, 1969; Echinocţiu

rotund, 1970; Trepte, 1972; Cetatea

Luminilor, 1976; Casa de sub pădure,

1976; Bălcescu în memoria poetică,

1977; Arc peste timp, 1977; Odă

patriei, 1979; Vorbiri şi convorbiri,

1979, pp. 63-66; Arcade X, 1984;

Almanah “Ramuri 1984”, Craiova,

1984, p. 60; Costea Marinoiu,

Inscripţii în cărbune, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1985, pp. 59-63;

Porţile luminii, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1985; Cântecul

patriei, Bucureşti, Editura Albatros,

1986; ASTRA - 130 de ani de la

înfiinţare, Sibiu, Biblioteca Astra,

1992, pp. 183-184; Arhimandrit

Gamaliil Vaida, Oltul, Cozia şi

Mircea în versurile poeţilor noştri,


1994, p. 62; Constantin Mohanu,

Bicentenar „Anton Pann”, Râmnicu-

Vâlcea, Editura Horion, 1996, pp.

262-263; Petre Petria, Vâlcea.

Oameni de ştiinţă, cultură şi artă,

Râmnicu-Vâlcea, 1996; Poezii din vii.

Antologie, Piteşti, Editura Tiparg,



Craiova, Editura Aius, 1998; Iisus.

Antologie de versuri dedicate lui

Iisus, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Almarom, 2000; Fagurele de aur,


2002; Gheorghe Pârja, Echim

Vancea, Ioana Petraş, Portret de grup

219

cu Laurenţiu Ulici, Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 2002, pp. 88-90;

Traian D. Lungu, Furie blândă,


2002, pp. 123-127; Mitropolia

Olteniei, anul LV, nr. 9-12, 2003, p.

197; Albumul “Zorlescu”, Râmnicu-

Vâlcea, Editura Almarom, 2005;

Dumitru Lazăr, George Voica - Poet

al metaforei, Râmnicu-Vâlcea,

Editura Almarom, 2005, pp. 42-43;

Constantin Mohanu, Anton Pann.

Între spiritul balcanic şi mirajul

Europei, Bucureşti, Editura Ager,

2006, pp. 317-318; Artur Silvestri,

Mărturisirea de credinţă literară,

Bucureşti, Editura Carpathya Press,

2006, pp. 52-53; Dragoş P. Petroşanu,

Sfântul Grigorie Decapolitul din

Mânăstirea Bistriţa-Vâlcea şi alte

studii din istorie, Râmnicu-Vâlcea,

Editura Offsetcolor, 2006, pp. 114-

115; Dârţu, Constantin Toni,

Personalităţi române şi faptele lor,

vol. XVII, Iaşi, Casa de Editură

Venus, 2006, p. 363; în periodice:

Laurenţiu Ulici, Starea poeziei, în


Constantin Poenaru, Un tânăr poet, în

Ramuri, nr. 8, 1978; Mihai Mustăţea,

Cineva mai tânăr, în Argeş, nr. 2,

1979; Constantin M. Popa, Semn de

carte, în Ramuri, nr. 1-2, 1995; Florea

Miu, Profil Felix Sima, în Ramuri, nr.

5-6(1019-1020), 2001, pp. 14,15.



anul 1990.

SORESCU, George


Bulzeşti, judeţu1 Dolj.

Poet, prozator, critic şi istoric

literar.

Fiul lui Ştefan I.

Sorescu şi al

Nicolinei.

Şcoala primară

în comuna natală;

începe liceul la

Bucureşti, iar după un

an se transferă, din cauza războiului,

la Liceul ,,Fraţii Buzeşti” din Craiova

(1949); Facultatea de Litere a


1953); doctor în filologie la

Universitatea din Bucureşti cu teza

“Gheorghe Asachi - viaţa şi opera”

(1970).


română la Liceul ,,Traian” din


asistent şi lector la Facultatea de

Filologie a Institutului Pedagogic,

Craiova (1961-1963); lector doctor la

Facultatea de Filologie a Universităţii

din Craiova (1964-1966); conferenţiar

doctor (1972); profesor universitar

doctor (1990); din 1992 i se

încredinţează conducerea de

doctorate.


Scriitorilor, pentru volumele Structuri

erotice în poezia română (1982) şi

Neliniştea esenţelor (1996); Premiul

Marin Sorescu al Academiei Române

“pentru ecoul de durată al numelui,

pentru păstrarea şi folosirea de la

catedră a întregului instrumentar al

poeziei, prozei şi criticii soresciene”

(2003).

Laureat al Academiei Române (5

martie 2004).

220


stil clasic în Oltenia Literară (1957);

debut editorial cu volumul Gheorghe

Asachi. Viaţa şi opera (1970).

Colaborări: Oltenia Literară,

Limbă şi Literatură Română, Ramuri,

România Literară, Convorbiri

Literare, Tribuna, Înainte, Vatra,

Scrisul Românesc etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Gheorghe Asachi. Viaţa şi opera,


Întoarcerea Euridicei, versuri,


Giorgio Asachi, La Leucaide d‟Alviro

Corintio-Dacico, poezii inedite

(traducere, prefaţă, note şi studiu de

…), Bucureşti, Editura Minerva,

1974; ediţia a 2-a (revăzută şi

completată), 1991; Desen sonor,


Românesc, 1978; Structuri erotice în

poezia română, Bucureşti, Editura

Cartea Românească, 1982; Gheorghe

Asachi. Leucaida …, ediţia a 2-a

(traducere, prefaţă, note şi studiu de

…), (ediţie revăzută şi completată),


Scriitori români (1830-1870). Sinteze

literare, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1991; Neodihna vămilor

(nuvele şi povestiri), Craiova, Editura

Universalia; Aripi în timp, versuri,

Târgu-Jiu, Editura Spicon, 1994

(ediţia a 2-a, Craiova, 1996);

Neliniştea esenţelor, studiu critic,

Târgu-Jiu, Editura Spicon, 1996;

Marin Sorescu în scrisori de familie

(text, note, anexe de …), Târgu-Jiu,

Editura Spicon, 1999; Aripi în timp,

versuri, ediţie nouă - cele trei volume,

plus capitolul Cutremur în Arcadia,

Craiova, Editura Didactica Nova,

2000; Marin Sorescu în scrisori de

familie - Altar cu parabole (cuvânt

introductiv, note şi comentarii de …),

ediţie revăzută şi adăugită, Slatina,

Editura Alutus, 2001; Colocvii în

Grădina Hesperidelor, studiu critic,


2002; Exegeze (Colocvii în Grădina

Hesperidelor II), Craiova, Editura

Autograf, 2008.

Cursuri: Istoria literaturii

române moderne. Curs litografiat, p.

I, Craiova, 1974.

Ediţii îngrijite, studii şi

prefeţe: Mihai Eminescu, Făt-

Frumos din Lacrimă (ediţie îngrijită,

tabel cronologic şi referinţe critice de

...), Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1995; Marin Sorescu.

Versuri inedite (cuvânt introductiv,

note, anexe şi bibliografie de ...),


2001; Marin Sorescu. Versuri inedite

(ediţie îngrijită, revăzută şi adăugită.

Postfaţă, note, anexe şi bio-

bibliografie de ...), Craiova, Editura

Alma, 2002; Marin Sorescu. Săgeţi

postume (epigrame inedite) (ediţie

îngrijită, cuvânt introductiv, note,

anexe şi bio-bibliografie de …),

Bucureşti, Editura Muzeului

Literaturii Române, 2002; Marin

Sorescu, Parodii. Fabule. Epigrame

(cuvânt înainte, note şi cronologie de



Proză scurtă, Craiova, Editura Scrisul


Cronici dramatice (ediţie cuvânt


Scrisul Românesc, 2005; Marin

Sorescu, Sonete inedite (ediţie



Marin Sorescu, Poezii inedite (cuvânt

221

introductiv de …). Marin Sorescu şi

Scrisul Românesc de Florea Firan,


2006; Marin Sorescu în patru

continente. Jurnal inedit (ediţie

îngrijită, cuvânt introductiv, note şi

anexe cu o schiţă a călătoriilor de …),


2006; Marin Sorescu, Romanul

călătoriilor, III (ediţie, prefaţă de …),


2008; Marin Sorescu, Romanul

călătoriilor. Jurnal inedit IV (ediţie,

prefaţă, note şi anexe de …), Craiova,



în volume: Paul Cornea, Originile

romantismului românesc, Editura

Minerva, 1972, pp. 324, 658;

Alexandru Piru, Varia, vol. I-II,

Bucureşti, 1972-1973; Ursu, N. A.

Notă asupra ediţiei, Gh. Asachi,

Opere I, Editura Minerva, 1973, pp.

XLIV-XLV; Florea Firan, De la



407-408; Presa literară craioveană,


1976, p. 276; 46 de scriitori în dialog

cu judeţul Dolj, Uniunea Scriitorilor

din Republica Socialistă România,

Craiova, 1977 (ediţie alcătuită şi

îngrijită de Florea Firan şi Corneliu

Leu); Marian Popa, Dicţionar de

literatură română contemporană,

ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura

Albatros, 1977, p. 513; Scriitori

români, Bucureşti, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, 1978, p. 44; Arborii

timpului, culegere literară a

cenaclului „Alexandru Macedonski”

(redactor de carte Marian Barbu),

Craiova, Casa Corpului Didactic Dolj,

1979; Dicţionarul literaturii române

de la origini până în 1900, Bucureşti,

Editura Academiei Române, 1979,

pp. 59-60; pp. 101, 116, 534, 577,

891; Ion Rotaru, Forme ale

clasicismului în literatura

românească până la Vasile

Alecsandri, Bucureşti, Editura

Minerva, 1979, p. 204; Iordan Datcu,

Sabina Cornelia Stroescu, Dicţionarul

folcloriştilor, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979, pp.

63-64; D. Caracostea, Arta cuvântului

la Eminescu, Iaşi, Editura Junimea,

1980; Justin Constantinescu, Ion

Deaconescu, Poeţi olteni (1944-

1980). Antologie, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1982; Gabriela

Rusu-Păsărin, Portrete în oglinzi

paralele, Râmnicu-Vâlcea, Editura

Horion, 1997; Sud-Vest. O antologie

a scriitorilor contemporani din

Oltenia (coordonată de Bucur







1999; Dumitru Micu, Între Minerva şi

Pan, prefaţă la volumul Aripi în timp,

Craiova, Editura Didactica Nova,





Românesc, 2003; Medalionul literar -

structură permanentă de cultură şi

educaţie (coordonator Marian Barbu;

Alexandru Gheorghe, Florin

Logreşteanu, Florea Miu), vol. I, II,


Dicţionarul General al Literaturii

Române, vol. VI (S-T) / Academia

Română, Bucureşti, Editura Univers

222




decembrie 1989), versiune revizuită şi

augmentată, Bucureşti, Editura

Semne, 2009; în periodice: Dumitru

Micu, Seducătorul Asachi, în

Tribuna, nr. 28, 9 iunie 1970; Ovidiu

S. Crohmălniceanu, George Sorescu -

,,Gh. Asachi”, în România Literară,

30 iulie 1970; Alexandru Piru,

Asachiana, în România Literară, nr.

44, 1970; D. Florea-Rarişte, George

Sorescu - ,,Gheorghe Asachi”, în

Convorbiri Literare, nr. 6, 1970, pp.

90-91; Ieronim Precup, “George

Sorescu - ,,Întoarcerea Euridicei”, în

Tribuna, nr. 35, 1970, p. 2; Ion

Pătraşcu, George Sorescu

,,Întoarcerea Euridicei”, în Înainte,

nr. 191, 1970; Marin Sorescu, Scrisul

rămâne şi te judecă, în Cronica, Iaşi,

an. X, nr. 48, 28 noiembrie 1975, p.

513; Transilvania, în Cronica

Literară, an. V (LXXXIII), nr. 9,

septembrie 1977, p. 53; Mihai

Duţescu, Desen sonor, în Ramuri, nr.

12, 1978; Mihaela Andreescu, Peste

un secol de poezie preeminesciană, în

Ramuri, nr. 1(223), 15 ianuarie 1983,

p. 11; Mihaela Andreescu, Profil

George Sorescu, în Ramuri, nr.

10(268), 15 octombrie 1986, p. 13;

Teodor Vârgolici, George Sorescu:

Leucaida, în Literatorul, an. I, nr. 10,

8 noiembrie 1991; Ovidiu Ghidirmic,

Recuperarea universului arhaic, în

Cuvântul libertăţi, 14 septembrie

1993, p. 3; Florea Miu, Profil George

Sorescu, în Ramuri, nr. 1, ianuarie

2000, p. 11; Georgeta Drăghici,

Pentru o biografie a operei, în

România Literară, nr. 2, 2001; Eugen

Simion, Marin Sorescu, epistolier, I-

II, în Curentul, nr. 10, 17 august 2001

(volumul George Sorescu, Marin

Sorescu în scrisorii de familie,

Editura Alutus, 2001); Ovidiu

Ghidirmic, George Sorescu, Colocvii

în Grădina Hesperidelor, în Scrisul

Românesc, an. I, nr. 1-2, 2003, p. 4;

George Sorescu, în Lamura, an. 3, nr.

30-31-32, iunie 2004, p. 12; Mirela

Marinescu, George Sorescu, în lumea

literelor, în Gazeta de Sud, nr. 3937,

28 ianuarie 2008, p.9.



anul 1980.

SORESCU, Ion

(pseudonimul lui Ioan Sorescu)


Bulzeşti, judeţul Dolj.

Poet.

Fiul lui Ştefan

Sorescu şi al

Nicolinei.

Şcoala primară

din comuna Bulzeşti;

gimnaziul din

comuna Murgaşi,

judeţul Dolj; Colegiul Naţional

,,Traian” din Drobeta Turnu-Severin

(1954-1957); Facultatea de Filologie,

specializarea română-germană,

Timişoara (1960-1965).

Profesor de limba română şi

limba germană la Şcoala generală

Bulzeşti, Dolj (1965-1979); Şcoala

generală nr. 18 „Sf. Dumitru”,

Craiova (1980-2002).

Premii: Premiul CJCPMAM

pentru poezie (1986); Diplomă pentru

creativitate şi eficienţă în învăţământ,

ediţia a 4-a (1989); Premiul I şi titlul

de laureat al Cenaclului ,,Alexandru

223

Macedonski”; Premiul I pentru

poezie al Cenaclului ,,Ramuri”;

Premiul Editurii ,,Scrisul Românesc”,

martie 1990; Premiul

,,Radioteleviziunii române” pentru

poezie; Diplomă de onoare ,,Marin

Sorescu” (2002); Diplomă de

fidelitate, Sindicatul Învăţământului

Dolj; Diplomă de excelenţă din parte

Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

Diplomă de excelenţă acordată cu

ocazia Centenarului Bibliotecii

Judeţene „Alexandru şi Aristia

Aman” (2008).

Debut publicistic în Viaţa

Studenţească (1962); debut editorial

cu volumul Copacul (1990).

Colaborări: Ramuri, România

Literară, Transilvania, Orizont, Viaţa

Studenţească, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE: Copacul-Cerb, Craiova, Editura

Scrisul Românesc, 1990; Cuprindere

în umbră, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1994; Umbrele tăcerii,

Craiova, Editura Autograf MJM,

2008; Versuri (În fiecare din noi),

Craiova, Editura MJM, 2008.


în volume: Constantin M. Popa, pe

coperta volumului Versuri (În fiecare

din noi), Craiova, Editura MJM,

2008; în periodice: George Popescu,

Didactica Nuova, în Ramuri, nr.

8(314), august 1990, p. 10; Bucur

Demetrian, În căutarea lui Ulysse, în

Ramuri, nr. 10-11-12, octombrie-

noiembrie-decembrie 1996; Marin

Budică, Ion Sorescu -Umbrele tăcerii,

în Mileniu 3, an. XI, nr. 52-53, 2008;

Petre Ciobanu, Remember in

memoria, în Autograf, nr. 7-8-9,

2008; Cornel Ungureanu, în Orizont,

an. 21, nr. 4(1519), aprilie 2009, p. 2;

Ovidiu Ghidirmic, Marin Beşteliu.



anul 2009.

224

T

TĂNĂSESCU, Gabriel

n. 10 martie 1975, Slatina,

judeţul Olt.

Poet.

Fiul lui Iancu

Tănăsescu.

Studii

gimnaziale la Şcoala

generală nr. 8 din

Slatina (1985-1989);

Liceul Teoretic „Ion

Minulescu” Slatina, judeţul Olt

(1989-1993); Facultatea de Drept

„Nicolae Titulescu”, Universitatea din

Craiova, profilul Ştiinţe juridice,

specializarea Drept (1993-1997);

Facultatea de Istorie- Filosofie-

Geografie, Universitatea din Craiova,

profilul Filosofie, specializarea

Filosofie-Sociologie (1997-2001).

Doctor în Drept, cu teza

Fundamentele filosofico-juridice ale

conceptului de vinovăţie în dreptul

public şi privat (2003).

Preparator, disciplina Drept

administrativ, Drept penal, partea

generală, Facultatea de Drept

"Nicolae Titulescu", Universitatea din

Craiova (1997-2001); asistent,

disciplinele Drept penal, partea

generală; Drept penal, partea specială,

Facultatea de Drept "Nicolae

Titulescu", Universitatea din Craiova

(2001-2003); asistent cu delegaţie de

lector, disciplinele Criminologie şi

Ştiinţa Penitenciară, Drept penal,

partea generală, Facultatea de Drept

“Nicolae Titulescu”, Universitatea din

Craiova (2003-2004); lector

universitar doctor, disciplina

Criminologie şi Ştiinţa penitenciară,

Facultatea de Drept "Nicolae

Titulescu", Universitatea din Craiova

(din 2004). Vicepreşedinte al

Fundaţiei “Constantin Tănăsescu”.

Membru al Societé

Internationale de Criminologie;

membru al Association Internationale

de Droit Penal; membru al Asociaţiei

Române de Ştiinţe Penale; membru al

Uniunii Ziariştilor Profesionişti din

România; membru al Societăţii

Scriitorilor Olteni.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Lucrări literare: Reinfern,

poeme, Craiova, Editura Europa,

1995; Esenianul, roman, Bucureşti,

225

Editura INS, 1997; Acedia, Craiova,

Editura Sitech, 2001; Lectisternium,


Vânătoarea de zibeline, Bucureşti,

Editura Eminescu.


cursuri, monografii, tratate: Studii

victimologice (coautor), Bucureşti,

Editura INS, 1995; Tratat de drept

penal general (coautor), Bucureşti,

Editura INS, 1999; Recidiva şi

infracţiunile generale (coautor),

Craiova, Editura Sitech, 2000; Tratat

de drept penal (coautor), Craiova,

Editura Sitech, 2000; Tratat

elementar de drept penal şi

criminologie (coautor), Craiova,

Editura Sitech, 2000; Drept penal

general (coautor), Craiova, Editura

Sitech, 2001; Drept penal general

(coautor), Craiova, Editura Themis,

2001; Compendiu de criminologie

(coautor), Craiova, Editura Sitech,

2002; Drept penal general (coautor),

Bucureşti, Editura ALL Beck, 2002;

Studiu privind vinovăţia (coautor),

Editura Universitaria, 2002; Instituţii

de drept penal (coautor), Craiova,

Editura Universitaria, 2003; Studii de

agresologie (coautor), Craiova,


Criminologie (coautor), Bucureşti,

Editura ALL Beck, 2003; Drept penal

general (coautor), ediţia a 2-a

(revizuită şi adăugită), Bucureşti,

Editura ALL Beck, 2003;

Fundamentele vinovăţiei (în

colaborare), Bucureşti, Editura

Semne, 2003; Fundamentele

vinovăţiei (în colaborare), Craiova,

Editura Universitaria, 2003; Drept

penal, culegere de speţe (coautor),


Vinovăţia (coautor), Craiova, Editura

Universitaria, 2004; Criminologie

analitică, Craiova, Editura

Universitaria, 2004; Tipologii

criminogene (coautor), Craiova,


Criminologie (în colaborare),


Prelevarea şi transplantul (coautor),


Metacriminologie (coautor), Craiova,

Editura Universitaria, 2005; Tipologii

criminogene (coautor), Bucureşti,

Editura C. H. Beck, 2007;

Criminologie analitică, ediţia a 2-a

(revizuită şi adăugită), Craiova,


Transplantul şi prelevarea (coautor),

Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2007;

Metacriminologie (coautor),

Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2008.

Traduceri: Tom Reisen,

Pătratul umbrei şi azurului,

Bucureşti, Editura INS, 1995

(traducere din limba franceză);



anul 2007.

TĂNĂSESCU, Iancu

n. 14 noiembrie 1948, satul

Brâncoveni, comuna Brâncoveni,

judeţul Olt.

Prozator, eseist.

Fiul lui Dumitru Tănăsescu şi al

Mariei.

Studii

elementare în

comuna

Brâncoveni (1954-

1962); Liceul

,,Radu Greceanu”

din Slatina (1962-

1966); Facultatea

226

de Drept a Universităţii din Bucureşti

(1966-1971). Doctor în drept civil al

Universităţii din Craiova cu teza

Studiul comparativ privind licitul şi

ilicitul în dreptul public şi privat

(1995).

Judecător (1971-1980) şi

preşedinte (1980-1992) la Judecătoria

Slatina; judecător (1980-1989) şi

preşedinte de secţie (1989-1990) la

Tribunalul Judeţean Olt; lector

universitar (1992-1995); conferenţiar

universitar (1995-1999); profesor

universitar (1999); prodecan la

Facultatea de Drept “Nicolae

Titulescu” din Craiova.

Director fondator al Editurii INS;

redactor al Revistei de Ştiinţe

Juridice; consilier editorial, preşedinte

al Fundaţiei “Constantin Tănăsescu”.

Membru al Societe

Internationale de Criminologie;

Association Internationale de Droit

Penal; membru al Asociaţiei Române

de Ştiinţe Penale; membru al Uniunii

Ziariştilor Profesionişti din România;

membru al Societăţii Scriitorilor

Olteni (1997).



proză După amurg (1987).

Colaborări: Ramuri, Steaua,

Agora literară, etc.

LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: După amurg,

proză scurtă, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1987; Mitologia fiinţei,

eseuri, Bucureşti, Editura INS, 1994;

Umilul, roman, Bucureşti, Editura

INS, 1997; Interminabile, Craiova,


Lucrări de specialitate: Studii

criminologice, Craiova, Editura

Piramida, 1993; Drept penal: Partea

generală, Craiova, Editura Oltenia,

1994; Victima şi agresorul (coautor),

Bucureşti, Editura INS, 1994; Licit şi

ilicit, Bucureşti, Editura INS, 1994;

Criminologie, Bucureşti, Editura INS,

1994; Tratat de drept penal, patrea

generală, Bucureşti, Editura INS,

1995, (ediţia a 2-a, 1997); Drept

penal: Partea generală (coautor),

Bucureşti, Editura INS 1995;

Omuciderea, Bucureşti, Editura INS,

1995; Manual de criminologie,

Bucureşti, Editura INS, 1995 (ediţia a

2-a, 1997); Studii victimologice

(coautor), Bucureşti, Editura INS,

1997; Tratat de drept penal. Parte

generală (în colaborare), Bucureşti,

Editura INS, 1999; Tratat de drept

penal (în colaborare), Craiova,

Editura Sitech, 2000; Tratat

elementar de drept penal şi

criminologie (în colaborare), Craiova,

Editura Sitech, 2000; Drept penal

general (în colaborare), Craiova,

Editura Themis, 2001; Drept penal

general (în colaborare), Craiova,

Editura Themis, 2001; Drept penal

general (în colaborare), Bucureşti,

Editura All Beck, 2002; Compendiu

de criminologie, agresologie,

victimologie, detentologie (în

colaborare), Craiova, Editura Sitech,

2002; Studiu privind vinovăţia (în


Universitaria, 2002; Drept penal

general, ediţia a 2-a, revăzută şi

adăugită (în colaborare), Bucureşti,

Editura All Beck, 2003; Criminologie

(în colaborare), Bucureşti, Editura All

Beck, 2003; Instituţii de drept penal


Universitaria, 2003; Studii de

agresologie (în colaborare), Craiova,


227

Fundamentele vinovăţiei (în


Universitaria, 2003; Drept penal.

Culegere de speţe (în colaborare),


Vinovăţia (în colaborare), Craiova,

Editura Universitaria, 2004; Tipologii

criminogene (în colaborare), Craiova,


Prelevarea şi transplantul (în


Universitaria, 2005;

Metacriminologie (în colaborare),


Tipologii criminogene (în colaborare),

Bucureşti, Editura CH Beck, 2007;

Transplantul şi prelevarea (în

colaborare), Bucureşti, Editura CH

Beck, 2007; Metacriminologie (în

colaborare), Bucuresti, Editura CH

Beck, 2007.

Lucrări coordonate: Studii de

agresologie, Craiova, Editura

Universitaria, 2003; Instituţii de drept

penal, Craiova, Editura Universitaria,

2003.


în volume: Personalităţi din Oltenia:





biografic al literaturii române, vol. II

(M-Z), Piteşti, Editura Paralela 45,

2006.



anul 1998.

TROCAN, Lelia

n. 26 februarie 1948, Drobeta

Turnu-Severin.

Prozator,

istoric şi critic

literar, eseist.

Fiica lui Mihail

Trocan şi a Polinei.

Şcoala generală

nr. 2 Drobeta

Turnu-Severin (1954-1959); studii

gimnaziale Şcoala generală nr. 2


Liceul nr. 3 Drobeta Turnu-Severin

(1962-1966); Facultatea de Limbi

Romanice şi Clasice, Universitatea

Bucureşti, secţia franceză-română

(1967-1972). Doctoratul la

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-

Napoca cu teza George Sand à

travers sa Correspondance (1985).

Stagii: Lausanne, Suisse (iulie-

august 1970); Grenoble, France

(august 1990); Thessalonique, Grèce

(aprilie 2000); Visiting Professor,

UnB, Brasilia, Brasil (2002-2004);

Montréal, Canada (iunie-iulie 2010).

Asistent stagiar (1972); asistent

titular (1976), lector (1978);

conferenţiar (1990); profesor (1995).

Conducător doctorat 2005 (literatură

franceză) - cotutelă cu universităţi

franceze (Bordeaux 3, Rennes 2, Paris

4 (Sorbonne), Limoges etc.

Membră în colectivele

redacţionale ale publicaţiilor:

Frankofoni, Turquie, INTER -

TEXTES, Grèce, Limbaj şi context

(Bălţi, Republica Moldova),

Colocvium (Craiova), Receptarea

antichităţii greco-latine în culturile

europene (Craiova), redactor şef al

publicaţiei Analele Universităţii din

228

Craiova, Seria Ştiinţe Filologice,

Langues et Littératures Romanes.

Membră: Societatea de Ştiinţe

Filologice din România; Asociaţia de


România (ALGCR); Societatea

Internaţională CISL, Suceava

România; Societatea Literară “Les

Amis de George Sand”, Franţa.

Membră a CIÉF (Conseil

International d’Etudes

Francophones), USA; Afilieri: Capes

- Brasilia, Brasil; SNPq, Brasilia,

Brasil; BCLA (Association

Britannique de Littérature

Comparée), Anglia.

Premii: Diploma de Excelenţă a

Universităţii din Brasilia, UnB

(Universidade de Brasilia, Il (Instituto

de Letras), Voto de Louvor e

Reconhecimento, 2004 ”por sua

relevante contribuição a Universidade

de Brasilia, como Professora de

Lingua Romena, Filologia Romanica

e Literatura Francesa”, pentru

iniţierea primului curs de limba

română din America Latină, primului

curs de teorie şi critică literară

franceză modernă din UnB, Brasilia,

Brasil, pentru masterat şi doctorat în

franceză, pentru elaborarea, alături de

profesori şi studenţi brazilieni (toţi

studenţi la cursul de Limba, Literatura

şi Civilizaţia română) a unui volum

de romanistică referitor la limbile

marginale (româna, portugheza,

spaniola), dar şi pentru coordonarea

unor lucrări studenţeşti privitoare la

limba română şi susţinute în cadrul

simpozioanelor naţionale studenţeşti,

Brasilia, Brasil.

Debut publicistic

Correspondance inédite - George

Sand - M.Dorval de Simone Andre

Maurois în Mesaj …., Craiova, nr.

1(25), an. VII, ianuarie 1975, p. 9;

debut editorial cu volumul Manuel de

langue francaise pour les Facultés

d‟Agronomie et d Horticulture.

Colaborări: Frankofoni

(Turquie), INTER-TEXTES (Gréce),

Limbaj şi context (Bălţi, Republica

Moldova), Colocvium, Receptarea

antichităţii greco-latine în culturile

europene, Analele Universităţii din

Craiova, Seria Ştiinţe Filologice,

Langues et Littératures Romanes,

Revista do Programa de Pos-

Graduação em Literatura, UnB,

(Brasilia, Brasil), Revue du CIÉF

(Conseil International d’Etudes

Francophones) (USA), Díalogo

Brasil-Romenia (Brasilia, Brasil), Les

Lettres Romanes (Louvain, Belgique),

R.R.L., Scrisul Românesc, Ramuri,

Mozaic, România Liberă, Analele

Universităţii din Bucureşti.

LUCRĂRI PUBLICATE: Manuel de langue francaise pour les

Facultés d‟Agronomie et

d‟Horticulture, Craiova, Reprografia


Littérature, stylistique et vocabulaire,


Craiova, 1977; La poésie du XII-e au

XX-e siècle, Craiova, Reprografia


Mathématiques et informatique (în

colaborare, Gabriela Scurtu), Craiova,


1989; George Sand epistolieră,

Editura Certi, 1994; Recherches en

littérature. Poésie. Roman, Craiova,

Editura Cugetarea Tigero, 1994;

Repere şi perspective. Poezie,

Craiova, Editura Cugetarea Tigero,

1994; Repere şi perspective. Proză,


229

1994; Recherches en littérature.

Prose, Craiova, Editura Cugetarea

Tigero, 1994; Repere şi perspective.

Tradiţie şi cultură, Craiova, Editura

Cugetarea Tigero, 1995; Arta

supravieţuirii, Craiova, Editura

Omniscop, 1998; Enciclopedie de

muzică universală (în colaborare cu

Emil Cârţu), Bucureşti, Editura

Enciclopedică, 2000; Du Roman

Modèle … au Modèle du Roman

Baroque, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 2001; La dialectique de

l‟être et du réel à travers la poésie

française, Craiova, Editura Scrisul

Romanesc, 2002; Dialética do ser e

do réal na poésia francesa, Brasilia,

Brasil, Editora UnB, 2005;

Indeterminação, multiplicidade e

movímento, Craiova, Editura Sitech,

2006; Les Années de Plomb,

L’Harmattan, Paris, France, 2007;

Leitura, Escritura, Prazer, Craiova,

Editura Sitech, 2009; Une poétique de

l‟arbitraire et de la surprise, Craiova,



în volume: Adalberto Müller,

Dialética do ser e do réal na poésia

francesa, UnB, Brasilia, Brasil, 2004;

Sanda Maria Ardelean, în Limbaje şi

comunicare IX (partea I), Suceava,

România, 2007, pp. 405-406;

Gheorghe Gorun, Rezistenţa

anticomunistă în judeţul Gorj

reflectată în mentalul colectiv,

Craiova, EUC, 2008, pp. 208, 235;

Mihai Constantin, Gilbert Durand.

Les Métamorphoses de l‟antropologie

de l‟imaginaire, Craiova, Editura

Sitech, 2008, pp. 353, 358; Alina

Ionicescu, Lectures de sable. Les

récits de Tahar Ben Jelloun, 2009,

pp. 28, 29, 43, 94; Enciclopedie de

muzică universală, în Publikation

Titel Lexika Rumanien, Publikation

Art Buch Sprache, în Romanian

Global News, agenţia de presă a

românilor de pretutindeni, în Adela

Burlui, Concepte interpretative în

muzica vocală a secolului XX,

Universitatea de Arte “George

Enescu”, Iaşi, Facultatea de

Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie

muzicală şi Teatru, în K&Musik; în

periodice: Aurelia Sârbu, în Cuvântul

Libertăţii, Craiova, 21 iunie 1994, p.

4; Eugen Măicăneanu, în Datina,

Drobeta Turnu-Severin, an. VI, nr.

1819, 1994, pp. 1-2; Petre Ciobanu,

Tensiunea mărturiei, în Ramuri,

Craiova, nr. 1, 1999, p. 15; Ion

Buzera, O carte - document, în

Paradigma, an. 7, nr. 2-3-4, 1999, p.

16; Mihai Creangă, Fără cruce, în

România liberă, Bucureşti, nr. 2694,

6 februarie 1999, Aldine, an. III, nr.

149, p. 1; Constantin Mihai, Arta

supravieţuirii de Lelia Trocan, în

Permanenţe, an. II, nr. 1-2, ianuarie-

februarie 1999, p. 10; Alexandru

Olaru, Arta supravieţuirii, în Analele

Universităţii din Craiova, Seria

Ştiinţe Filologice, Literatura Română

şi Universală, an. XX, nr. 1-2,

Craiova, Editura Universitaria, pp.

375-377; Florea Miu, Arta

supravieţuirii - Istoria privită de

aproape, în Sfârşit de Mileniu, an. II,

nr. 5-6, 1999, Craiova, Editura

Cugetarea Tigero; Robert Massart, Le

Messager, no. 2, 2000, p. 2;

Constantin Ciopraga, în Convorbiri

Literare, octombrie 2001, p. 32;

Ovidiu Ghidirmic, Un roman despre

absurdul istoriei şi speranţă, în


Seria Ştiinţe Filologice, Literatura

230

Română şi Universală, an. XX, nr. 1-

2, Craiova, Editura Universitaria, pp.

373-374; Ovidiu Ghidirmic, Du

roman modèle … au modèle du

roman baroque, în Ramuri, nr.

2(1028), februarie 2002, Craiova, p.

13; Gheorghe Gorun, Arta

Supravieţuirii, în Actualitatea (Târgu

Jiu), an. III, nr. 584, 23 iulie 2002, p.

1; Georges Fréris, in Δia - Keimena,

Thessalonique, Grèce, 2003, pp. 293-

295; Yiannis Ioannou, in NEF

(Nouvelles Études Francophones),

USA, volume 23, no. 1, Printemps

2008, pp. 331- 333; René Strehler,


Seria Ştiinţe Filologice, Langues et

Littératures Romanes, an. XIII, nr. 1,

2009, p. 261; René Bourgeois, în


Seria Ştiinţe Filologice, Langues et

Littératures Romanes, an. XIII, nr. 1,

2009, pp. 259-260.



anul 2006.

TRUŢĂ, Gheorghe

n. 1 iunie 1958, comuna Călui,

judeţul Olt.

Prozator, dramaturg.

Şcoala

generală în

comuna natală

(1966-1974);

Liceul ,,Fraţii

Buzeşti” din

Craiova (1977);

Facultatea de

Matematică, Universitatea din

Craiova (1978-1982).

Profesor de matematică la

Uricani în Lupeni, judeţul Hunedoara.


Matematice din Romania; membru al

International Association of

Paradoxism - a vanguard movement

in arts and science.

Premii: Premiul Columna

pentru povestire al revistei

Cutezătorii (1976); Premiul de debut

al Editurii Albatros pentru romanul

Oraşul (1980) ; Premiul Fundaţiei

„Ion D. Sîrbu “, pentru debut în

dramaturgie, cu piesa Recviem pentru

secolul douăzeci (1991); Premiul


Filiala Craiova, secţiunea Proză,

pentru volumul Pagoda (1992); Piesa

Marea Brambureală a fost

nominalizată pentru Marele Premiu la

Concursul Naţional de Dramaturgie

“Camil Petrescu” (ediţia I, 1994);

Marele premiu pentru Short-short-

story al ziarului Curierul Naţional


din România, Filiala Craiova,

secţiunea Dramaturgie, pentru piesele

jucate: Marea Brambureală şi

Crângul Albastru (1995); Premiul


Filiala Craiova, secţiunea roman,

pentru romanul Raiul Şobolanilor

(1999); Piesa Catedrala a fost

nominalizată de către UNITER

pentru “Cea mai bună piesa

românească a anului 1999”; Bursier

al Fondului Literar (ianuarie-iunie

2000); Premiul Uniunii Scriitorilor

din România, Filiala Craiova,

secţiunea Dramaturgie, pentru

volumul Teatru - piese jucate,

premiate sau interzise (2003);

Premiul special al Fundaţiei “Alice

Voinescu” pentru piesa Alice nu ştie

să moară (Drobeta Turnu-Severin,

iulie 2005).

231

Debut publicistic cu nuvela A

doua povestire a Pădurii, în

Luceafărul (1977); debut editorial cu

romanul Oraşul (1982).


România Literară, Ramuri, Vatra,

Echinox, Contemporanul, Dorul

(Danemarca), Adevărul Literar şi

Artistic, Mozaicul, Orizont, Vatra,

Argeş, Plumb, Lamura, Scrisul

Românesc, Cariatide, Anabasis,

Orizont Lupenean, Echinox, Contexte,

Curierul Naţional, Matinal, Zori Noi,

ziarul Văii Jiului.

LUCRĂRI PUBLICATE: Oraşul, roman, Bucureşti, Editura

Albatros, 1982; Pagoda, proză,

Timişoara, Editura de Vest (Facla),

1992; Raiul şobolanilor, roman,

Bucureşti / Petroşani, Editura

Panorama / Matinal, 1999; Teatru -

piese jucate, premiate sau interzise,

Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003;

Alice nu ştie să moară, teatru,

Craiova, Editura Aius, 2010; Îngere

vii ?, roman, Craiova, Editura Aius,

2010.

Postfeţe: Patrel Berceanu,

Puricele cosmonaut (postfaţă de …),

Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei,

2006; Patrel Berceanu, Teatrul în

dialog cu veacul (postfaţă de …),


I se joacă piesele: Marea

brambureală (premiera: 1 octombrie

1995 la Teatrul „Bacovia” din Bacău,

regia Mihai Manolescu; premiera la

20 octombrie 2005, la Teatrul de

Artă Dramatică Deva, regia Boris

Melinti); Crângul albastru (premiera:

5 mai 1996 la Teatrul Naţional

„Vasile Alecsandri” din Bălţi,

Republica Moldova, regia Ion

Cibotaru); Alice nu ştie să moară

(premiera: 1 octombrie 2005 la

Teatrul Naţional „Marin Sorescu “

Craiova, regia Mircea Cornişteanu).


în volume: Sud-Vest: o antologie a



Dicţionarul Scriitorilor din Vale,

Petroşani, Editura Matinal, 1999; The

International Directory of

Distiguished Leadership, North

Carolina, 1999; Dan-Silviu Boerescu,

prefaţă la romanul Raiul şobolanilor,

1999; American Biographical

Institute, Truţă Gheorghe, in The

International Directory of

Distinguished Leadership, North

Carolina, USA, Ninth edition, 2000;

Mircea Ghiţulescu, O istorie a

dramaturgiei româneşti

contemporane, Editura Albatros,

2000; Maria Razba, Personalităţi

hunedorene, Biblioteca Judeţeană

“Ovid. Densuşianu” Deva, 2000;

Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu:

interviuri cu scriitori contemporani

din Oltenia, Craiova, Editura Ramuri,


cărţi, vol. II, Craiova, 2002; Florea





Petre Ciobanu, Valenţe ale

discursului dramaturgic, în volumul



pp. 165-167; Florentin Smarandache,

O antologie paradoxistă, vol. IV,

Editura Almarom, 2004; Aurel Sasu

şi colab., Dicţionarul cronologic a

romanului românesc - de la origini

până în 1989, Bucureşti, Academia

Română, 2004; Marian Barbu,

232

Ocheanul timpului - 65, Craiova,

Editura Sitech, 2004; Medalionul

literar (Marian Barbu şi colab.),


Corneliu Rădulescu, Enigmele insulei

Bwu-Kyphy, Cluj, Editura Grinta,

2006; Valea scrierii - antologia

cenaclului Boema din Valea Jiului,

Deva, Editura Corvin, 2006; în

periodice: Geo Dumitrescu, Prima

povestire a pădurii, în Luceafărul, 9

iulie 1977; Mirela Roznoveanu, pe

coperta romanului Oraşul, 1982;

Mirela Roznoveanu, Noua geografie

a literaturii române contemporane -

evoluţia valorilor, în Luceafărul, 2

februarie 1985; Mircea Martin, referat

la volumul Pagoda, Editura Cartea

Românească, 10 noiembrie 1989;

Carmen Varfalvi-Berinde, Gâlceava

autorului cu opera, în Echinox, nr. 7-

8, 1993; George Pruteanu, despre

volumul Pagoda, în Expres, 1993;

Radu Ciobanu, Pagoda de Gheorghe

Truţă, în Cuvântul liber, Deva, martie

1993; Radu Voinescu, Ultima

respirare a posmodernismului, în

România Literară, nr. 23, 1993; Radu

Voinescu, cronică la Pagoda, în

România Literară, 1993; Corneliu

Rădulescu, Pagoda, în Zori noi,

Petroşani, 11 martie 1993; Radu

Ciobanu, cronică la Pagoda, 1994;

Marian Victor Buciu, cronică la

Pagoda, în Ramuri, 1994; Geo Balint,

Aşa-i românul ... uită totul ... şi e

fericit, în Ultima oră, Bacău, 4

octombrie 1995; Ionela Liţă, Comedii,

în Adevărul Literar şi Artistic, nr. 4,

1995; Vlad Sorianu, Marea

brambureală asumată, în

Deşteptarea, Bacău, 5 octombrie

1995; Ludovic Peter, O pagodă în

căutarea prozatorului, în Matinal,

Petroşani, 20 octombrie 1999; Mircea

Moisa, Periodica reactualizare /

valorizare prin antologii, în Ramuri,

nr. 5-6, 1999; Ion Hirghiduş,

Arhitectura unei idei, în suplimentul

Cultural al ziarului Matinal,

Petroşani, 9 februarie 2000; Marian

Barbu, cronică la Raiul şobolanilor,

în Contemporanul şi Dorul

(Danemarca), 2000; Ioan Lascu,

cronică la Raiul şobolanilor, în

Ramuri, 2000; Ioan Lascu, O ciumă

autobiografică, în Ramuri, nr. 4,

2000; Marian Barbu, Dincolo de

puşcărie, libertatea şi-arată colţii, în

Contemporanul - ideea europeană,

nr. 48, 2000; Florea Miu, interviu în

Ramuri, nr. 3, 2000, p. 7; Corneliu

Rădulescu, Noi şi-ai noştri, în Orizont

Lupenean, nr. 1, decembrie 2001;

Marian Barbu, Pagoda, în Cuvântul

libertăţii, Craiova, 4 ianuarie 2003;

Gilbert Danco, cronică la Teatru ... ,

în Contexte, Petroşani, mai 2004;

Petre Ciobanu, Valenţe ale

discursului dramaturgic, în Ramuri,

nr. 1, 2004; Mihai Manolescu, în

Caietul - program la spectacolul

“Marea brambureală”, Teatrul

Bacovia, Bacău, 2004; Marian Victor

Buciu, Noi semne ale căii către sine,

în Ramuri, nr. 1-2, 2004; Dumitru-

Augustin Doman, cronică la volumul

Teatru - piese jucate, premiate sau

interzise, în Argeş, 2005; Mihai

Manolescu, în Caietul - program al

spectacolului Marea brambureală,

Bacău, 2005; Calistrat Costin, în

Caietul - program la spectacolul

“Marea brambureală”; Carmen

Mihalache Popa, Stăm în banal şi

privim în sublim, interviu, în

Deşteptarea, 6 octombrie 2005; Alice

Georgescu, Nevoia de succes, în

233

Ziarul financiar (Ziarul de

Duminică), 23 decembrie 2005;

Nicolae Petre Vrânceanu,

Dramatismul unei confesiuni, în

Ramuri, nr. 10-11, 2005; Ioana

Dinulescu, Elogiul unei copleşitoare

personalităţi a culturii europene:

Alice Voinescu, în Mozaicul, nr. 9-10,

2005; Nicolae Coande, în

Obsevatorul Cultural, nr. 32,

octombrie 2005; Georgeta Luchian-

Tudor, în Mozaicul, nr. 9-10, 2005

(interviu acordat Ioanei Dinulescu);

Mircea Cornişteanu, în Mozaicul, nr.

9-10, 2005 (interviu acordat Ioanei

Dinulescu); Gheorghe Truţă, în

Mozaicul, nr. 9-10, 2005 (interviu

acordat Ioanei Dinulescu); Viorel

Popa, Agenţia de Ştiri AMOS News;

Dumitru Augustin Doman,

Dramoterapia salvează România, în

Argeş, nr. 4, 2006; Dumitru Augustin

Doman, Piese jucate, premiate sau

interzise, în Argeş, nr. 10, 2008;

Horia Dulvac, Apocalipsa cu care

începem, în Mozaicul, nr. 3, 2010;

Florin Gheţău, Un roman exemplar,

în suplimentul Şcoală & cultură,

Ziarul Văii Jiului, 14 mai 2010.



anul 1993.

TUDORICĂ, Mihalache

n. 1 iunie 1950, Bâlta, oraşul

Filiaşi, judeţul Dolj.

Poet, prozator, eseist.

Cursurile primare în localitatea

Bâlta, Dolj; Seminarul Teologic

Craiova - Mofleni (1966-1970);

Facultatea de Teologie din Bucureşti

(1974-1978).

Preot, sat Mihăiţa, comuna

Coţofenii din Dos, judeţul Dolj

(1970-1974); preot comuna Scaeşti,

judeţul Dolj (1974-1993); profesor la

Seminarul Teologic Craiova (1993-

1996); preot Biserica ,,Sf. Nicolae

Ungureni”, Craiova (1995 - prezent).


pentru literatură a Ministerului

Culturii pentru volumul Melancolia

îngerului (1995); Înaltul rang de

Iconom Stavrofor (1998); Premiul

pentru literatură a Ministerului

Culturii pentru volumul Ultimul orb

(2002); Ordinul Bisericesc ,,Sfântul

Nicodim” clasa I pentru Cultură

(2005); Premiul Omnia al Uniunii


Craiova pentru întreaga creaţie

literară (2010).


Profesionişti din România.


versuri Zboruri lirice (1986).

LUCRĂRI PUBLICATE: Zboruri lirice, poezie, Craiova,


Melancolia îngerului, poezie,


1995; Catedrala lacrimilor, poezie,

Craiova, Editura Anteu, 1996;

Moartea îngerului, poezie, Craiova,

Editura Antet, 1997; Mireasa

desculţă, proză scurtă, Craiova,

Editura Anteu, 1998; Ultimul orb,

poezie, Craiova, Editura M. Duţescu,

1998; Bâlciul şi zarafii, pamflete,

eseuri, Craiova, Editura Anteu, 2000;

Poeme blestemate, poezie, Craiova,

Editura Anteu, 2000; Blestemele,

proză scurtă, 2002; Întoarcerea

numelui, poezie, Craiova, Editura M.

Duţescu, 2003; Pâcla, proză scurtă,

2009; Ochiul din ape, poezie, 2009.

234

Antologii: Mireasa desculţă

(antologie de proză), 2003; Gavvata

(antologie de proză), Craiova, Editura

Mihai Duţescu, 2005; Melancolia

îngerului (antologie de poezie),


2005.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Petre Ciobanu,

„Blestemele” poetice ale unui preot,



MJM, 2004, pp. 138-139; Petre

Ciobanu, Dintre „Păcatele”

Părintelui Mihalache, în volumul



pp. 140-142; Marian Barbu,

Mihalache Tudorică - Limbajul

narativ al unui slujitor al Bisericii

(Mireasa desculţă), în Trăind printre

cărţi: (note, glose, recenzii, cronici

literare, articole, studii, eseuri), vol.

IV, Craiova, Editura Fundaţiei

Culturale, 2005, pp. 115-119; Adânc

pe adânc: sacerdoţiu liric (antologie

realizată de Ioan Petraş), Timişoara,

Editura Brumar, 2006; în periodice:

Constantin M. Popa, în Cuvântul

Libertăţii, august 1996; Magda Bratu,

În căutarea Divinităţii, în Cuvântul

Libertăţii, an. 13, nr. 3830, 30 mai

2002, p. 4; Dan Lupescu, în Lamura,

nr. 24-26, 2003; Marian Barbu,

Limbajul narativ al unui slujitor al

Bisericii, în Lamura, an. 3, nr. 33-34-

35, iulie-august-septembrie 2004, p.

14; Mihalache Tudorică: Constelaţia

lirei, în Lamura, serie nouă, an. 4, nr.

36-37-38, octombrie-noiembrie-

decembrie 2004, p. 31; Ovidiu

Ghidirmic, Poezia de inspiraţie

religioasă, în Lamura, serie nouă, an.

3, nr. 27-28-29, ianuarie-februarie-

martie 2004, p. 18; Mihaela Calciu,

Eu m-am rugat mai ales pentru alţii.

Nimic mai mult, în Cuvântul

Libertăţii, an. 16, nr. 4752, 4-5 iunie

2005, p. 4; Sorina Stăiculescu,

Lansare la Filarmonică, în Gazeta de

Sud, an. 14, nr. 4469, 22 octombrie

2009, p. 6; Mihail Filişanu, în

Observatorul, 9 ianuarie 2009; J. B.,

Mihalache Tudorică la 60 de ani, în

Autograf MJM, nr. 1-3, serie nouă,

2010; Magda Bratu, Preotul

Mihalache Tudorică invitat al

Galeriilor Radio-Arts, în Cuvântul

Libertăţii, an. 21, nr. 6189, 4 martie

2010, p. 8; Mircea Moisa, Gabriel

Chifu, Mihai Duţescu.



235

U

UNGUREANU, Cornel Mihai

n. 6 decembrie 1965, Alexandria,

judeţul Teleorman.

Prozator.

Redactor şef al

revistei electronice

Prăvălia culturală;

redactor al revistei

Respiro, publicaţie

electronică (din

2001); deţine o rubrică săptămânală,

intitulată Editorialul de luni

dimineaţa, în Atelier LiterNet (din

2002); redactor Radio Logos .

Premii: Premiul „Petre

Pandrea” pentru literatură al revistei

Mozaicul (2003).

Debut publicistic cu scrisori în

revista Dilema (1999); debut editorial

cu volumul Treptele din faţa casei

(din 2002).

Colaborări: Dilema, 22, Asalt,

Mozaicul, Vatra, Ramuri, Norii,

Respiro, Familia, Timpul, Viaţa

Româneacă, Liternet, Tomis, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Treptele din faţa casei (pe suport

electronic), Editura LiterNet, 2002;

Paşii Şarpelui, proză contemporană,

Iaşi, Editura Tehnică, 2003; Un

fluture albastru, Craiova, Editura

Ramuri, 2003; Respiro. Antologie de

proză scurtă 2000-2002; Noi, doi-trei

la zece mii, Craiova, Editura Ramuri,

2005.


în volume: Mona Mamulea, prefaţă

la volumul Respiro - antologie de

proză scurtă 2000-2002; Noesis, vol.

IV, 2001; LiterNet, vol. II, 2002;

Bogdan Suceavă, pe coperta IV a

volumului Un fluture albastru, 2003;

Liviu Antonesei, pe coperta IV a

volumului Paşii Şarpelui, Iaşi,

Editura Tehnică, 2003; în periodice:

Radu Cosaşu, în Dilema, nr. 549, 10-

16 octombrie 2003; Constantin M.

Popa, Fiinţe care au văzut îngeri,

prezentare la decernarea Premiului

"Petre Pandrea" pentru literatură al

revistei Mozaicul, 2003; Nicolae

Coande, în Lama, 20-21 septembrie

2003; Tiberiu Neacşu, în Mozaicul,

nr. 5-6, 2003; Ioan Lascu, în Ramuri,

nr. 6-7, 2003; Bianca Burţa, în

Observator cultural, nr. 171, 2003;

Gabriel Coşoveanu, în Ziua literară,

26 iunie 2004; Ramona Şendrescu, în

236

Mozaicul, nr. 2-3-4, 2004; Constantin

Dram, în Convorbiri literare, nr. 8,

2004; Simona Sora, în Dilema Veche,

nr. 2, 23-29 ianuarie 2004; Xenia

Karo, în Vatra, nr. 5, 2006; Nicolae

Coande, în Cuvântul Libertăţii, 3

februarie 2006; Constantin Dram, în

Convorbiri Literare, nr. 2, 2006;

Mădălin Roşioru, în Tomis, februarie

2006; Constantin M. Popa, în Ramuri,

nr. 4, 2006.



anul 2004.

URUCU, Constantin

n. 18 ianuarie 1958, la Craiova.

Poet, eseist.

Liceul “Fraţii

Buzeşti” din Craiova;

Facultatea de

medicină (1979-

1984). Stabilit în

Germania (din 1988).

Premii de poezie

şi publicistică în perioada studenţiei

(1979-1984).


Ramuri; debut editorial cu volumul

Teorie despre iubit amintirile (1988).

LUCRĂRI PUBLICATE:

Teorie despre iubit amintirile, 1988;

Umilinţa de lux (Die Luxuriöse

Demütigung), versuri (ediţie

bilingvă), Craiova, Editura Novus,

1991; Cerul văzut prin fereastra de

sub pământ, proză scurtă (ediţie

bilingvă), Craiova, Editura Aius,

1993; Ultima noapte a măscăriciului,


Românească, 1998.


în volume: Sud-Vest: O antologie a








Craiova, Editura Ramuri, 2006; în

periodice: G. C. [Gabriel

Coşoveanu], Un poet - Constantin

Urucu, în Ramuri, nr. 1-2, ianuarie-

februarie 1992, p. 15; Marian Barbu,

1992; Gabriel Chifu, 1998.



237

V

VIDAN, Sorin

(pseudonim Sorin Delaskela)

n. 24 septembrie 1968, Drobeta

Turnu-Severin.

Eseist.

Studii liceale

la Drobeta Turnu-

Severin; studii de

ziaristică întrerupte

la Facultatea de Vest

din Timişoara;

Facultatea de Sociologie şi Filosofie,

Universitatea din Craiova.

A fost, succesiv, muncitor

necalificat, bibliotecar, ziarist,

consilier de imagine şi strategie

electorală, şef de cabinet parlamentar.

Redactor la ziarele Datina, Reflex,

Jurnalul de Mehedinţi, Concret.

Membru fondator al fundaţiilor

culturale “Alice Voinescu” (Drobeta

Turnu-Severin), Orient Latin

(Timişoara); Memoria şi “Punctul pe

I” (Bucureşti).

Premii: Premiul de proză al

Festivalului Naţional de Literatură,

Sensul iubirii, Ediţia a XII-a, Drobeta

Turnu-Severin.


fragmente filosofice, Animalul

confesiv (1995).

Colaborări: Convorbiri

Literare, Dilema, Calende, Ramuri,

Amfitrion, Caligraf.

LUCRĂRI PUBLICATE: Animalul confesiv, Drobeta Turnu-

Severin, Editura Prier, 1995; Despre

tăcerile lui Dumnezeu, 1997; Somnul

literei, 1999; Mic jurnal împotriva

maturităţii, 2002; Abisex, roman,

Timişoara, Editura Brumar, 2007;

Discursul diurn, publicistică, 2009;

Noaptea pisicilor lungi, roman,

Editura Brumar, 2010.


în volume: Alex. Ştefănescu, pe

coperta IV a volumului Animalul

confesiv, 1995; Dicţionarul




p. 467; în periodice: Alex.

Ştefănescu, Un autor cinic, în

România Literară, nr. 13, 2007; Gelu

Negrea, în Luceafărul, nr. 34, 15

octombrie 2008; Magda Bratu,

“Scriitori la TRADEM”: Sorin

238

Delaskela şi “Noaptea pisicilor

lungi”, în Cuvântul Libertăţii, an. 21,

nr. 6400, 11 noiembrie 2010, p. 9;

Dan C. Mihăilescu, Saviana Stănescu,

Radu Voinescu, Livius Ciocârlie,

Horia Dulvac, Nicolae Coande, Radu

Cernătescu, Cristian Livescu.



VLĂDUŢESCU, Ştefan

n. 7 decembrie 1958.

Eseist.

Facultatea de Filologie,


1983); Facultatea de Drept,


1995). Doctor în filozofie al


Comunicare şi mesaj în filozofie.

Lector asociat, conferenţiar

universitar la Faculatea de Litere,

Catedra de Limba şi Literatura

franceză, Universitatea din Craiova.

Membru în echipa de cercetare a

Institutului de Filosofie şi Psihologie

"Constantin Rădulescu-Motru" al

Academiei Române (tema "Pagini ale

filosofiei universale "); membru în

echipa de cercetare a Institutului

social „Oltenia” al Universităţii din

Craiova pentru dezvoltarea

proiectului de recuperare a sociologiei

europene de la începutul secolului

XX; membru în echipa de cercetare a

grupului din partea Institutului social

„Oltenia” al Universităţii din Craiova.

Colaborări: Argeş, Ramuri,

Scrisul Românesc, Luceafărul,

Mileniu, Autograf MJM, ş.a.

LUCRĂRI PUBLICATE:

Informaţia de la teorie către ştiinţă:

propedeutică la o ştiinţă a

informaţiei, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 2002;

Argumentaţia şi demonstraţia, ca

moduri de impunere, Craiova, Editura

Sitech, 2004; Comunicologie şi

Mesagologie, Craiova, Editura Sitech,

2004; Studii de psihologie socială şi

psihologie generală, Craiova, Editura

Sitech, 2004; Mesajul în comunicarea

filosofică, Craiova, Editura Sitech,

2005; Comunicare jurnalistică

negativă: (Convicţiune şi persuasiune

- eseu de hermeneutică mediatică),

Bucureşti, Editura Academiei

Române, 2006; Comunicare şi mesaj

în filosofie (eseu de comunicare

filosofică), Craiova, Editura Sitech,

2006; Eseuri de retorică şi poetică,

Craiova, Editura Sitech, 2007; Mesaje

şi texte gânditoare (Eseuri şi analize),

Craiova, Editura Sitech, 2008.

Traduceri şi prefeţe: Gabriel

Tarde, Legile sociale: schiţa unei

sociologii (traducere de ...), Craiova,

Editura Beladi, 2005; Georges

Palante, Tratat de sociologie

(traducere şi prefaţă de ... ), Craiova,

Editura Beladi, 2006; A. D. Xenopol,

Concepţia sociologică: selecţie de

texte (selecţie de texte de ... şi Ion

Munteanu), Craiova, Editura Beladi,

2006; Charles Darwin, Originea

speciilor (traducere şi prefaţă de … ),

Craiova, Editura Beladi, 2007.

Studii in volume colective: Hermeneutica la Heidegger, Gonseth

şi Gadamer, în Studii de Istorie a

Filosofiei Universale, Bucureşti,

Editura Academiei Române, 2006,

pp. 545-587.


în periodice: Aurora Liiceanu,

Informaţia de la teorie către ştiinţă,

în Revista de psihologie a Academiei

239

Române, nr. 3-4, 2002, p. 290; Mihai

Golu, Percepţia şi audiopercepţia, în

Revista de Psihologie a Academiei

Române, Bucureşti, nr. 3-4, 2004, pp.

385, 386; Mihai Popa, Comunicare

jurnalistică, în Revista de Psihologie

a Academiei Române, nr. 3-4, 2006,

pp. 285, 286, 287, 288, 289; Dan

Ionescu, Persuasio melior, în Scrisul

Românesc, nr. 9-10(37-38),

septembrie-octombrie 2006, p. 6;

Mircea Moisa, O „sistemică”

relevantă şi clarificatoare, în Ramuri,

nr. 11, noiembrie 2006, p. 9; Dan

Delamunte, Ştefan Vlăduţescu -

menirea spiritului interpretativ, în

revista Argeş, nr. 11(305), noiembrie

2007, p. 2; Dan Ionescu, Discursuri

noi, în Scrisul Românesc, nr. 3-4(43-

44), martie-aprilie 2007, p. 6;

Constantin Preda, Încercare de

portret, în Expresul de Sud, 28

ianuarie 2008, p. 6.



240

Z

ZISU, Aurelian


Almăj, judeţul Dolj.

Poet, critic literar, eseist.

Fiul lui Dumitru Zisu şi al

Elenei.

Şcoala Generală Almăj, judeţul

Dolj (1967-1971); Liceul Teoretic nr.

3, Craiova (actual Colegiul Naţional

„Elena Cuza ”), secţia cu predare în

limba franceză (1971-1975);

Facultatea de Filologie, Universitatea

din Craiova, specializarea Limba şi

literatura română - Limba şi literatura

franceză (1978-1982). Doctor în

Filologie, distincţia MAGNA CUM

LAUDE (2008).


română la Liceul Industrial nr. 3,

Oneşti, Bacău (1982-1990); profesor

la Şcoala cu clasele I-VIII, comuna

Almăj, Dolj (1990-1995); Colegiul

Naţional „Carol I”, Craiova (din

1995). Redactor la reviste de

cultură şi didactice Jurnalul literar

(Oneşti) (1986-1990); Mozaicul

(Craiova) (2000-2007); Colocvium,

Societatea de Ştiinţe Filologice

(Craiova) (2000-2007).

Membru al Fundaţiei ,,G.

Călinescu”, Oneşti (1984-1990);

membru în Comisia Naţională de

Limba şi Literatura Română (2001-

2003).

Premii: Premiul de literatură

“Petre Pandrea” al revistei

Mozaicul (2009).


Cântec oltenesc, în revista Limba şi

literatura română pentru elevi

(1975); debut editorial

Corespondenţa lui Eminescu.

Exerciţii de lectură intertextuală

(1996).

Colaborări: Ramuri, Ateneu,

Jurnalul literar, Mozaicul,

Colocvium, 13 Plus, Sfârşit de

Mileniu ş.a.

LUCRARI PUBLICATE: Corespondenţa lui Eminescu.

Exerciţii de lectură intertextuală, Iaşi,

Editura Junimea, 1996; Scrisorile

către Neant, versuri, Iaşi, Editura

Junimea, 1999; Cămaşa de forţă,

versuri, Craiova, Editura Aius, 2001;

Sonetele rănite, versuri, Craiova,

Editura Aius, 2009; Ion Caraion -

241

Sfârşitul continuu, vol. I, Poezia,


Studii în volum: Comunicări la

„Zilele Culturii Călinesciene “,

Oneşti: Intertextualitatea în Principii

de estetică; Nichita Stănescu -

structura receptării, în volumul

Nichita Stănescu, Frumos ca umbra

unei idei, Bucureşti, Editura Albatros,

1985.

REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Eugen Negrici, prefaţă la

volumul Ion Caraion - Sfârşitul

continuu, I Poezia; Constantin

Cubleşan, Eminescu în orizontul

criticii, Piteşti, Editura Paralela 45,

2000; Eugen Budău, Bacăul Literar,

Editura Universitas XXI, 2004; Petre

Ciobanu, Era o oglindă rotundă ..., în

Marginalii de critică literară,

Craiova, Editura MJM, 2004, pp.

146-149; în periodice: Mihai

Cimpoi, Corespondenţa lui Eminescu,

în Dacia Literară, 1997; Mircea A.

Diaconu, Scrisorile către Neant, în

Convorbiri Literare, 1999; Constantin

M. Popa, Corespondenţa lui

Eminescu, în Mozaicul, 1999; Cassian

Maria Spiridon, în Convorbiri

Literare, 2000; Petre Ciobanu,

Scrisorile către Neant, în Ramuri,

2000; Adrian Costache, O poezie

apocaliptică despre Cămaşa de forţă,

în Tribuna Învăţământului 2001;

Adrian Costache, Sonetele rănite, în

Tribuna Învăţământului; Nicolae

Coande, Cămaşa de forţă, în Ramuri,

2001; Nicolae Coande, Gnoza

diavolului, în Ramuri, nr. 5-6(119-

120), p. 6; Bucur Demetrian,

Scrisorile către Neant, în Ramuri;

Adina Handolescu, Cămaşa de forţă,

în Hyperion, 2002; Ştefan

Vlăduţescu, Sonetele rănite, în

Ramuri, 2009; Dan Ionescu, Sonetele

rănite, 2009; Marin Beşteliu, Sonetele

rănite, în Mozaicul, 2009; Ion Buzera,

Sonetele rănite, în Mozaicul, 2009;

Constantin M. Popa, Sonetele rănite,

în Mozaicul, 2009.



anul 2007.

242

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Adânc pe adânc: sacerdoţiu liric (antologie realizată de Ioan Petraş),

Timişoara, Editura Brumar, 2006.

Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în

Gorj (Antologie îngrijită de Gelu Birău, Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),

Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2006.

Arborii timpului, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski”

(redactor de carte Marian Barbu), Craiova, Casa Corpului Didactic Dolj, 1979.

Marian Barbu, Dicţionar biografic al membrilor Societăţii Scriitorilor

Olteni, Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor Olteni, 2003.

Marian Barbu, Ocheanul timpului - 65: carte aniversară, Craiova,


Marian Barbu, Trăind printre cărţi, 5 vol.: I, II, IV - Petroşani, Editura

Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2001, 2002, 2005; III, V -Craiova, Editura

Sitech, 2004, 2008.

Petre Ciobanu, Marginalii de critică şi istorie literară, Craiova, Editura

MJM, 2004.

Justin Constantinescu, Ion Deaconescu, Poeţi olteni (1944-1980).

Antologie, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1982.

Dicţionar biografic al membrilor Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,

Editura Societăţii Scriitorilor Olteni, 2003.

*** Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi (coordonatori Ileana

Roman, Tudor Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier, 2003.

Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (coordonatori Mircea Zaciu,

Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Albatros, 2000.

243

Dicţionarul general al literaturii române / Academia Română, Bucureşti,

Editura Univers Enciclopedic, vol. I (A-B), 2004; vol. II (C-D), 2004; vol. III

(E-K), 2004; vol. IV (L-O), 2005; vol. V (P-R), 2006; vol. VI (S-T), 2007; vol.

VII (Ţ-Z), 2009.

Dicţionarul Scriitorilor Români (coordonare şi revizie ştiinţifică Mircea

Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, vol. I (A-C) (Editura Fundaţiei

Culturale Române, 1995); vol. II (D-L) (Editura Fundaţiei Culturale Române,

1998); vol. III (M-Q) (Editura Albatros, 2001); vol. IV (R-Z) (Editura Albatros,

2002).

Florea Firan, De la Macedonski la Arghezi, Craiova, Editura Scrisul

Românesc, 1975.

Florea Firan, Profiluri şi structuri literare. Contribuţii la o istorie a

literaturii române, vol. I (A-L), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1986; vol.

II (M-Z), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003.

Enciclopedia personalităţilor din România, Editura HUBNERS WHO IS

WHO, 2008.

La început a fost Cuvântul … Antologie a Societăţii Scriitorilor Olteni

(coordonator Marian Barbu), Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,

2001.

Emil Lăzărescu, Valori româneşti. Valori europene, vol. I, Craiova,

Editura „Crăiţa Sudului”, 2008.

Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80 - '90: dicţionar bio-

bibliografic, vol. 1 (A-F), vol. 2 (G-O), vol. 3 (P-Z), Piteşti, Editura Paralela 45,

2000.

Mihai Marcu, Istoria controversată a literaturii române. 1945-2005,

Craiova, Editura Socrate, [2007].

Medalionul literar - structură permanentă de cultură şi educaţie (Marian

Barbu, Alexandru Gheorghe, Florin Logreşteanu, Florea Miu), vol. I, II,

Craiova, Editura Ramuri, 2006.

Florea Miu, Semne, eseuri, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1983.

46 de scriitori în dialog cu judeţul Dolj, Uniunea Scriitorilor din

Republica Socialistă România, Craiova, 1977.

244

Personalităţi din Oltenia: dicţionar (coordonator Paul Cucu, Alexandru

Stuparu, Alina Laura Enache), Craiova, Editura Sitech, 1999.

Constantin M. Popa, Clasici şi contemporani, eseuri critice, Craiova,


Constantin M. Popa, Replay, Bucureşti, Editura Litera, 1980.

Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române (DBLR), vol. 1

(A-L), vol. 2 (M-Z), Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană (ediţia a 2-a

revizuită şi adăugită), Bucureşti, Editura Albatros, 1977.

Marian Popa, Istoria Literaturii Române de Azi pe Mâine, versiune

revizuită şi augmentată, vol. I (23 august 1944 - 22 decembrie 1989), vol. II (23

august 1944 - 22 decembrie 1989), Bucureşti, Editura Semne, 2009.

Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia

(coordonată de Bucur Demetrian, Ioan Lascu, Constantin M. Popa), Craiova,

Editura Aius, 1998.

Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană. I - Promoţia 70,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1995.

Laurenţiu Ulici, Prima verba, vol. I, II, Bucureşti, Editura Albatros,

1975.

Geo Vasile, Poezia română între milenii: Dicţionar de autori, Cluj-

Napoca, Editura Dacia, 2002.

Geo Vasile, Proza românească între milenii: Dicţionar de autori,

Bucureşti, Casa Editorială Odeon, 2001.

Verticala curgere spre soare (antologie de versuri), Centrul de Creaţie al

Judeţului Olt, Slatina, 1993.

Who‟s Who în România, Bucureşti, Editura Pegasus Press, 2002.

245

CUPRINS

Prefaţă: O nouă lucrare de referinţă ……...………………… 5

Lista membrilor Uniunii Scriitorilor

din România, Filiala Craiova - 2010 ……………..………… 9

Albu Mihaela ……………………………………………… 11

Andreca Dumitru . ………………………………...……… 15

Antonie Aurel ………………………………………...…… 15

Aretzu Paul …………………………………………...…… 18

Armeanu Valeriu ……………………………..…………… 21

Barbu Costantin …………………………………………… 23

Barbu Marian ……………………………………………… 24

Băbălău Nicolae …………………………..………………. 31

Băileşteanu Jan ……………………………….…………… 32

Beşteliu Marian ……………………………...……………. 34

Birău Gelu …………………………………...……………. 36

Bîrlan Valeriu …………………………..…………………. 39

Boboc Marian ……………………………..………………. 40

Buciu Marian Victor ………………………………………. 42

Budică Marin ……………………………...………………. 49

Burada Cristian Liviu ………………………..……………. 50

Buşe Ionel …………………………………………………. 51

Buzera Ion ……………………...…………………………. 55

Cârlugea Zenovie …………………………………………. 59

Cepoi Ion …………………….……………………………. 62

Chicet Isidor ………………………………………………. 64

Chifu Gabriel ……………...………………………………. 66

246

Ciobanu Petre ……………..………………………………. 70

Ciupureanu Ionel ……………….…………………………. 71

Coande Nicolae ………………………...…………………. 72

Copcea Florian ……………………………………………. 73

Coşoveanu Gabriel …………………...…………………… 75

Cuciureanu Sonia …………………………………………. 76

Dănciulescu Sina …………………….……………………. 80

Dănişor Gheorghe …………………………………………. 82

Deaconescu Ion …………………...………………………. 84

Demetrian Bucur ………………….………………………. 87

Diaconu Ion Şt. ……………………………………………. 89

Dinulescu Ioana …………………...………………………. 90

Dinuţ Titu …………………………………………………. 92

Drincea Ion Şerban ……………………...………………… 96

Dulvac Horia …………………...…………………………. 97

Duţescu Mihai ………….…………………………………. 99

Firan Florea …………...…………………………………. 102

Firică Mihai …………...…………………………………. 108

Firuleasa Nicolae ……...…………………………………. 109

Floricel Ion ………………………………………………. 109

Frăţilă Adrian ……………………………………………. 112

Geafir Gheorghe …………………………………………. 114

Georgescu Ion ……………………………………………. 115

Gheorghe-Cîrţu Alexandru ……………….……………… 117

Ghica Marius ………………………….…………………. 120

Ghidirmic Ovidiu …………...……...……………………. 125

Gregora Alex …………………….………………………. 128

Grigorie Toma ………...…………………………………. 129

Hinoveanu Ilarie …………………………………………. 132

Iliescu Georgeta ……….…………………………………. 138

Ioan Alexandru …...………………………...……………. 138

Ionescu Dan …………………………...…………………. 139

247

Iovănel Spineanu Doina …………….…………………… 140

Jinga Nicolae ……………………….……………………. 143

Lascu Ioan ……………………….………………………. 145

Lăzărescu Emil …………………..………………………. 149

Logreşteanu Florin ………………….…………………… 150

Manafu Gheorghe …………...………...…………………. 153

Maria Ion ………...………………………………………. 154

Mihail Gheorghe …………………………………………. 155

Militaru Ion ………………………………………………. 156

Mircescu Alexandru ………...…………………………… 157

Mirea Viorel ………………..……………………………. 158

Miu Florea ……….………………………………………. 159

Moisa Camil …………..…………………………………. 162

Moisa Mircea ………….…………………………………. 163

Munteanu Ion ……………………………………………. 164

Nedelcea Tudor ………..………………………………… 167

Negoescu Tudor ………………….……………………… 174

Negrescu Sever I. ……………...………………………… 175

Olaru Victor ……………………………………………… 178

Oncescu Florin …………………...……………………… 181

Oprică Constantin ……………...………………………… 181

Panduru Riri - Margareta ………....……………………… 183

Panea Nicu ……………………...…...…………………… 184

Pădureanu Constantin ……………….…………………… 186

Pârvulescu Nicolae …………………….………………… 188

Petre Vrânceanu Nicolae ………………………………… 189

Pologea Doina …………………………………………… 191

Popa Constantin M. ……………………………………… 192

Popescu George …………………...……...……………… 196

Popescu Lazăr ……………….…………………………… 199

Popescu Spiridon ………………………………………… 200

Preda Constantin ……………………….………………… 204

248

Roman Ileana ………………...…...……………………… 211

Rusu Victor ……………………….……………………… 213

Saioc Florian ……………………………...……………… 215

Sima Felix ………………………...……………………… 216

Sorescu George ………………...………………………… 219

Sorescu Ion ……………………………………………… 222

Tănăsescu Gabriel ………..……………………………… 224

Tănăsescu Iancu ……………….………………………… 225

Trocan Lelia ………………...…………………………… 227

Truţă Gheorghe ………………...………………………… 230

Tudorică Mihalache ……………………………………… 233

Ungureanu Cornel Mihai ………………………………… 235

Urucu Constantin ………………………………………… 236

Vidan Sorin ……………………….……………………… 237

Vlăduţescu Ştefan ……………...………………………… 238

Zisu Aurelian ……...…………...………………………… 240

Bibliografie selectivă …......……………………………… 242

DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC AL MEMBRILOR UNIUNII...

Documents

Transcript of DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC AL MEMBRILOR UNIUNII...