Despre Pierderea Limbii Dacilor

8/4/2019 Despre Pierderea Limbii Dacilor

1/31

Iar Dachii prea veche a lor limb osebitavnd, cum o lsar si cum o lepdar asa de tot siluar a Romanilor,aceasta nici s poate socoti, nici

crede.(Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria trii

Romanesti, citat de Lorentz Toppeltin, Origines el occassusTranssylvanorum, Lion, 1667).

De la nceput atragem atentia c limba romn este continuareadirect i nentrerupt a limbii dace, nrudit cu limba latinpopular, nc nainte de Traian, dar fiecare avnd particularittilesale. Cu deosebirea c limba dacic era cea mai unitar, asa cum e siastzi limba romn, fat de celelalte limbi din marea familie zis latinsau roman.Se mai spune si astzi c noi de la Rm ne tragem si c dinlimba strmosilor nostri daci au rmas doar cteva cuvinte. Acesteafirmatii si-au avut timpul lor de pretuire, de fapt pe nedrept, darastzi nu pot s mai dinuiasc.De la cronicarii poloni Dlugosz, Cromer, Bielschi etc., cronicarii

moldoveni, n primul rnd Grigore Ureche, vznd c limbaromn se aseamn cu limba latin, au tras concluzia c Romnii setrag din Romani. Nu stiau c Dacii, mai vechi dect Romanii, aveauo limb apropiat sau identic cu a lor. Ca un rezultat al acceptriitezei cronicarilor moldoveni si mai cu seam al teoriilor colii Ardelene,n secolele XVIII si XIX, originea latin a Romnilor era attde nrdcinat, nct s-a ajuns s se sustin nu numai disparitia limbii,dar chiar si disparitia total a Dacilor prin exterminare n timpulrzboaielor daco-romane.Dup aceea pn astzi s-a sustinut cu drzenie plmdireaDacilor cu Romanii si disparitia limbii dace din cauza lipsei dedovezi scrise.

O problem serioas a dacismului, bazat n primul rnd pe logicsi simtul intuitiei n-a ndrznit nimeni s-o pun. De-abia lanceputul secolului nostru (1913) a aprut o carte voluminoasnumit Dacia preistoric a modestului si harnicului Nicolae Den-susianu (mort n 1913). Cartea contine ideea continuittii neamului silimbii Dacilor, n ntregime, fiind nrudit cu limba latin. Ins distinsulVasile Prvan, autorul Geticei, declar c Dacia preistorice un roman fantastic de mitologie absurd desi fusese prezentatAcademiei Romne elogios de C.I. Istrati. Odat aruncat anatemade cel mai autorizat savant n arheologie si istorie veche, nimeni n-amai ndrznit s ia n seam acest roman la care Nicolae Densusianu

lucrase peste treizeci de ani. Am putea asemna cazul lui cu al lui GalileoGalilei.Dup 1920 ideile lui Nicolae Densusianu ncep s prindrdcini si s dea viat. Pe urmele lui au clcat cu hotrre multepersonalitti,dar toate acestea au fost trecute sub tcere. Ca s fie valabil,o idee trebuia s plece de la un istoric autorizat si numai de lao catedr universitar. Ceilalti erau considerati diletanti sau chiar


2/31

obscurantisti.Trebuie subliniat c astzi opinii noi afirm continuitateanentrerupt a limbii trace, ca o component esential a unui poporstrvechi, pe care un accident l-a fcut s-si schimbe denumirea, nuns si fiinta. (Josif Constantin Drgan, Noi, Tracii. Istoria multimilenara neamului romnesc, 1976, Scrisul Romnesc, Craiova, p.

Trile Romnesti au fost veacuri de-a rndul desprtite si subjug strin, trind intre marile si hrpretele puteri: la sud Turcia, laapus Austria, la rsrit Rusia tarist. Ca state mici si nelibere, se simteauntr-o stare de inferioritate si umilint. Cronicarii nostri, cndau vzut c limba noastr se aseamn cu latina, nici mai mult nicimai putin au luat limba latin n brate, stiut fiind trecutul ei glorios sial poporului roman. Cu astfel de strmosi puteam si noi fi oarecumrespectati. Pe urmele cronicarilor, fr mcar un semn dentrebare sau de mirare asupra acestui miracol, au continuat, plinide mndrie, toti istoricii pn astzi. Doar pe la 1857 a aprut la Iasi

Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani - scris de postelnicul ManolacheDrghici. In aceast istorie st scris la nceput: Despre arheologia,sau fondatia acestei tri, cum au fost din vechime, nu pot alta

nftisa cetitorilor dect cuprinsul istoriilor cunoscute, nse vd simulte nepotriviri curioase si rmne fiestecare a le crede sau a lecriticadup ideile ce ar avea ndeosebi. Desigur c printre aceste multenepotriviri curioase Manolache Drghici s-a gndit n primul rndla pierderea limbii Dacilor. *De la cronicari ncoace faptele istorice au fost mereu cercetatesi verificate, mereu comparate, cernute si interpretate n baza noilor

stiri si materiale descoperite de un sir ntreg de crturari romni sistrini, dar toti, n ceea ce priveste limba Dacilor au mers pe aceeasilinie:limba a disprut. Teza aceasta a devenit o maxim.Dacii, popor cu viat auster, o viat de ordine, de respect, invidiatde Romani chiar n epoca de aur a lui August, popor temut nrzboaie, dur pn la ferocitate cnd era nclcat, popor de mare respectal familiei, popor de mare art, popor de mare activitate si despirit comercial, popor de mare traditie a tot ceea ce e frumos sinlttor, cum ne atest folclorul nostru n toate domeniile, Daciidau trii lor mari regi si mari preoti, dau Romei mari mprati - si toatedup cucerirea Daciei. Ce popor se poate compara cu astfel destrmosi? i cu toate acestea ei si-au pierdut limba! N-au avut litere

odat cu Grecii si Romanii, dar au avut art arhitectonic, artplastic, muzic, dans (hore) si poezie, care toate ni s-au transmis direct,fr intermediari.Cronicarii, cnd au descoperit asemnarea limbii romne cu latina,n entuziasmul lor nu si-au dat seama c latina nu-i dect o sorbun cu limba Dacilor si c noi nu de la Rm ci de la Sarmizegetusane tragem. Dacii cu urmasii lor Romnii sunt oamenii pmntului acestuia, cum spune N. lorga, din timpurile preistorice.


3/31

Nici un autor antic sau medieval care vorbeste despre Daci nuspune c limba lor a disprut. Dac s-ar fi petrecut acest fenomen,era imposibil, mcar pe calea traditiei, s nu fi ajuns la urecheavreunui scriitor. Oare aceast tcere nu-i cea mai bun dovad acontinuittiinentrerupte a limbii si totodat, binenteles, si a neamuluidacic? Se consemneaz un eveniment, un fapt ce produce o schimbare,dar ceea ce nu produce nimic din acestea e si firesc s nu fie consemnat.Apele curg de mii si milioane de ani. Nu se nregistreaz nimicdespre ele dect atunci cnd se produce un fenomen: un nghetiesit din comun, secarea, abaterea de la albie, construirea unui podmare etc. Limba e ca un fluviu care, n cursul su , primeste afluentidin stnga si din dreapta, care se contopesc cu marele fluviu, fr s-ischimbe structura. Limba unui popor primeste n decursul vremurilorcuvinte strine, din care unele sunt folosite, altele stau ca gunoiulpe marginea apei, ca apoi s le elimine din uz ca inutile si inadaptabile.Dac pn acum nu s-a gsit un act scris n limba dac, deci

o ndeplinire a unei formalitti scriptologice, nu se recunoaste persoanafizic a acestei limbi, desi ea trieste si e vorbit de mii de ani.Nu are actul scris, juridiceste nu exist. La fel se poate ntmplaoricrui om. Dac nasterea si existenta nu sunt scrise ntr-un act, elnu exist, desi el trieste, munceste, simte, gndeste etc. In bazaacestui rationament s-a procedat si cu limba Dacilor.Cuvintele se pot transmite usor de la o limb la alta, nu nsacelasi lucru se poate spune despre gramatic. Intr-un timp att de8

scurt de romanizare (165 de ani) nu se putea transmite si gramaticalatin. Faptul c gramatica romn e att de apropiat de cea latin,

e cea mai bun dovad de nrudire a limbii Dacilor cu a Romanilor.Modificrile treptate n lexic si n structura gramatical au nevoiede mai multe secole ca s dea unei limbi un aspect nou, destul dedeosebit de cel vechi, ca s se poat vorbi de o limb nou (IstoriaRomnilor, 1960, voi. I, p. 797; vezi D. Macrea, Despre originea sistructura limbii romne,n Limba romn III (1954), nr. 4.).Asadar, n 165 de ani, cnd Dacia nici nu a fost cucerit n ntregime,structura gramatical dacic nu se putea schimba. Limba romn,att de unitar si puternic, cum a fost si cea dacic, dac e vorba sse fi format din cea latin, nu se putea forma si consolida pe un teritoriucu permanente nemultumiri si rscoale n timpul Romanilor sial formelor flotante, ntr-un du-te-vino de populatii strine,ncepnd din secolul al III-lea pn n secolul al XHI-lea. In astfel deconditii nu se putea forma o limb nou. Limba exista si aceea eralimba dac. Neclintit a stat poporul romn n calea furtunilor o miede ani, pstrndu-si fiinta si limba. Pstrarea limbii noastre cu toatenuantele ei, prin toate vicisitudinile prin care a trecut, dovedeste c econtinuarea unei puternice culturi materiale si spirituale, asa cum auavut-o Dacii.Limba e haina sufletului. Dup limb se poate'vedea dac cineva


4/31

e din stnca de mijloc a poporului, sau o biat trnmrginas, frmat de picioarele tiranilor, scria Simion Mehedinti. Dacii au fost din stnca de la mijloc. Tari au fost la suflet, tari latrup, tari n pstrarea limbii, fiindc limba e haina sufletului sisufletul fr hain nu poate tri.Al. Graur n articolul Un organism viu, publicat n Romnialiterar n martie 1975 scrie: O limb a murit atunci cnd printruncataclism dispar toti cei care o vorbeau si de asemeni atunci cnd,printr-un motiv sau altul, este nlocuit cu una strin (oficial, darnu cea particular sau familial). La Daci n-a fost nici un fel de cataclismsau calamitate sau epidemie sau alt catastrof iesit din comun,care s fi dus la disparitia lor. Iar pentru folosirea limbii oficialelatine nu erau fortati. O vorbeau functionarii, armata - n cemsur nu se poate sti - si aceasta numai la orase si n castrele romane.Imensa majoritate a pturii rurale, departe de influenta orasului,si vorbea nestingherit limba autohton.Un popor ntr-o perioad scurt poate s determine asupra altui

popor schimbri politice, economice, sociale, culturale, religioaseetc., dar nu poate s-i schimbe limba, cci ncrucisarea unor limbi eun proces de lung durat si iese nvingtoare limba poporului mainumeros, n general cel autohton. In cazul nostru, Dacii au fost in-comparabil mai numerosi dect Romanii. Limba nvingtoare sipstreaz structura gramatical, si pstreaz fondul principal de cuvinte,deci caracterul ei initial, si continu s evolueze potrivit legilorinterne ale dezvoltrii sale. Cealalt limb si pierde treptat propria eicalitate si cu timpul dispare. In urma acestui proces ndelungat, fireste,limba nvingtoare cunoaste o mbogtire a vocabularului. Daraceasta nu o slbeste ci, dimpotriv, o ntreste. Asa s-a petrecut cu

limba Slavilor din sudul Dunrii si cu a Bulgarilor. Limba Slavilor,acestia fiind mai numerosi dect Bulgarii cuceritori, a iesitnvingtoare. Asemenea victorie a avut-o si limba Dacilor, limba poporuluimajoritar.Colonistii.Toti istoricii, pentru sustinerea formrii poporuluisi limbii romne, au pus un accent deosebit pe colonistii romani.Informatori sunt Cassius Dio sprijinit pe izvoare contemporaneevenimentelorsi Eutropius care afirm exagernd c Traian, dup cucerireaDaciei, a adus multime de oameni din toat lumea roman (extoto orbe Romano).Orict de mult omenire ar fi adus, admitnd exagerarea lui

Eutropius, si asa, fat de populatia autohton, acesti colonisti auconstituit o infim minoritate. Dac aceste grupuri de colonisti ar fivenit lent si ncontinuu, alta, probabil, ar fi fost situatia, dar colonizareaDaciei cu elemente din afar s-a fcut ntr-un timp scurt, oficialsi organizat, a doua form de colonizare a fost distribuirea depmnt unor grupuri de cetteni romani sau chiar grupuri de peregrinidin diferite localitti ale provinciei, fr ntemeierea de colonii sauorase noi (Istoria Romniei, voi. I, 1960 si D. Tudor, Problema colonistului


5/31

n Dacia roman, n Studii si articole de istorie, II,1957). ntlnim colonisti veniti din diferite provincii ndeprtate aleimperiului. Unii sunt din Asia Mic si anume Tavianii din orasul Tavia,provincia Galatia. Altii sunt din Bitinia, altii din Caria, altii dinPaflagonia, unii tocmai din Coelisiria, aducnd cu dnsii si zeii respectivi.Au venit colonisti pn si din Siria si Africa, sustine C.C.Giurescu n Istoria Romnilor, voi. I, 1942, p. 124. Curati Romani!,ca s folosim expresia lui Caragiale. i pe acestia i-amluat dreptstrmosii nostri. Trist si crud ironie!Oare aceste grupuri de cetteni romani, care nu se stie n cemsur cunosteau limba oficial roman, rzletite pe ntinsul Daciei,erau capabile s romanizeze un popor numeros si viguros, cu oputerniccultur material si spiritual, nct s-si piard limba? E dela sine nteles c aceste grupuri de la nceput au fost sortite unei grabniceasimilri n marea mas a Dacilor. S-a petrecut procesul de dacizaresi nu de romanizare. Colonistii romani de origini diferite pe alo-

10curi poate c au ntemeiat orase, au construit edificii publice, vile, aufcut lucrri edilitare, drumuri etc., dar toate acestea n-au contribuitcu nimic la nlocuirea sau transformarea limbii dace. S-a mers pnacolo nct colonistii romani au nlocuit si cuvintele legate de pstorit,albinrit, viticultur, pomicultur etc. Dac e vorba de colonistiagricoli, acestia au fost colonizati acolo unde erau terenuri arabile,nu la munte. Asadar schimbarea terminologiei pastorale geto-dace nterminologia roman nu s-a putut nfptui. Pstoritul n Carpati s-apstrat de mii de ani, nentrerupt pn astzi, unde nici Romanii sinici alte neamuri n-au ptruns. Pstorii de pe culmile Carpatilor nu

aveau nici un contact cu orasul sau tabra roman. Pstoritul dinmunti, deosebit de bine organizat, condus de legea muntilor care agenerat un impresionant de bogat si variat folclor, n frunte cu genialaMiorita, numrul nedeilor si trgurilor pstoresti cu obiceiurilelor ne dovedesc multimea locuitorilor, nentrerupt la munte n timpulDacilor. Aceasta o recunoaste si istoricul roman Annaeus Floruscare afirm c Daci inhaerent montibus adic: Dacii se tin lipiti demunti. Chemarea bar oit a pstorilor e milenar, cu originipreistorice, scrie Nicolae lorga n Istoria Romnilor, 1938, voi. I,p.34.In regiunea muntilor pe Romani i-a interesat aurul si argintul.Att. Acelasi pstorit 1-au pstrat si Aromnii n muntii din peninsula

Balcanic, asezati pe arie tracic. Dar Romanii, cum s-a afirmat,au introdus si n apicultur terminologia lor. Cum puteau Dacii s-sischimbe cuvintele si n acest domeniu, cnd albinritul n Dacia eravestit nc de pe timpul lui Herodot si al lui Alexandru cel Mare?Cnd tnrul rege a trecut Dunrea n urmrirea Dacilor, soldatii siau trebuit s-si acopere fata din cauza albinelor. Din aceast exagerarese deduce totusi scara ntins a albinritului, nentlnit n aceleasiproportii la alte popoare. Aceast nobil preocupare a Dacilor au


6/31

mostenit-o urmasii lor, Romnii, pn n zilele noastre. In Evul Mediuceara romneasc era cutat n diferite tri europene.Pn la desvrsirea procesului de asimilare a Romanilor s-acreat o clas exploatatoare, de pe urma creia se introduc doar ctevacuvinte romane n limba poporului dac, termeni de ordin militar,administrativ,edilitar, comercial etc.tinnd seama c cei mai multi colonisti au venit n Dacia dinprovinciile vecine, acestia erau n mare parte chiar Daci sau nruditicu ei si ca atare se ntelegeau n aceeasi limb. Astfele erau cei din celedou Moesii, din Illiria, Tracia, Pannonia, Dalmatia etc. Acestia repedese acomodau, repede formau acelasi popor. In timp ce Romaniitriau mai ales la orase, Dacii populau masiv tinuturile rurale (IstoriaRomnilor, voi. I, p. 393).

11Cu toate ncercrile probabile ntreprinse de oficialitatea roman

de a atrage populatia dacic, rezultatele au fost negative. Dovadsunt seriile nentrerupte de nemultumiri si valurile miscrilor,rscoalelor si luptelor care au nceput dup Traian si au continuatpn la Aurelian. Dac s-ar fi petrecut fenomenul de transformare aDacilor n alt popor, cu alt limb, nimic nu s-ar fi ntmplat din celementionate.Despre acei Romani din Dacia iat ce spune istoricul CamilleJullian: Se repet necontenit numele de Romani si de limb latindesi n-a fost niciodat un amestec de oameni mai deosebiti de fire simai deprtati de originea artat prin numele lor si prin idiomul lordect acei care purtau numele Romei si-i vorbeu limba. (Nicolaelorga, Istoria Romnilor, I, 2, p. 192).

A sustine desnationalizarea Dacilor cu ajutorul colonistilor,functionarilor, militarilor, veteranilor, negustorilor e denaturarea realittii.Admitem c, prin absurd, s-ar fi adus n Dacia attia Romani(toti brbati) ca fiecare femeie geto-dac s se cstoreasc cu un Roman(brbatii daci fiind toti exterminati, iarsi prin absurd). Copilulnscut dintr-o astfel de cstorie nvat limba mamei si nu a tatlui.Pretutindeni, de cnd e lumea asa va fi, e limba matern si nupatern.Cohortele aflate pe pmntul Daciei, n afar de Pannoni, dela Dunrea de mijloc, unde e azi Ungaria, Bessi si Traci din Balcani,cuprindeau soldati din diferite prti ale imperiului roman, uneori

foarte ndeprtate. Gsim Britani din Anglia de azi, Asturi si Lusitanienidin peninsula Iberic, Bosporeni din nordul Mrii Negre, Antiohienidin regiunile Antiohiei, Ubi de la Rin, din prtile Coloniei,Batavi, Gali din Galia, Reti din prtile Austriei si Germaniei sudice,Comageni din Siria, pn si Numizi, si Mauri din nordul Africii(C.C. Giurescu, Istoria Romnilor, I, 1942, p. 130). Acesti militarindeprtati, diferiti prin origine, limb si chiar culoare, aveau chemareas romanizeze pe Daci? Fireste, bunul simt refuz s conceap


7/31

acest lucru. Colonistii adusi din Orientul apropiat, apoi militarii sisclavii, veneau cu zeii lor locali ca: Mithras, Cibele, Isis, Serapis sialtii. Multe din aceste divinitti posedau un cult mitic cu liturghiispectaculoase si ceremonii misterioase. Cultul acestor divinitti sepractic n limba respectiv si nicidecum n cea latin pe care colonistiin-o cunosteau, sau att ct o cunosteau nu puteau oficia un cult.Dacii din jurul lor auzeau limbi care au disprut odat cu cei care levorbeau.Pentru desnationalizarea Dacilor s-a adus ca argument sitranshumanta roman venit din sudul Dunrii, nc nainte de

L12Traian. Elemente romane agricole, pstoresti si mestesugresti, fugare, singuratice sau mai multe nu puteau s desnationalizeze unpopor numeros ca Dacii cu o viat agricol si pstoreasc milenarsuperioar Romanilor. Dacii n-au cunoscut sclavagismul roman, undemunca se fcea fr interes si n sil. Pstorii romani care au ajunscu turmele lor n Ucraina, pn la Caucaz, n-au desnationalizat penimeni. Dimpotriv, cei care s-au stabilit acolo au fost supusidesnationalizrii.Pendulri de la sud la nord si de la nord la sud de Dunre, pn

la Traian, n cea mai mare parte erau fcute de Traco-Daci carecontribuiau la ntrirea si unitatea neamului si a limbii lor. Acelasifenomen nentrerupt din timpul Dacilor pn astzi s-a petrecut si cupendulrile carpatice.Romnii din peninsula Balcanic sau Aromnii, desprtiti defratii lor din nordul Dunrii, din cauza Slavilor, au trit de veacurintre popoare strine: Greci, Albanezi, Bulgari, Srbi etc., frindependentpolitic si fr organizare statal, supusi tuturor sistemelorde desnationalizare, nu si-au pierdut limba, iar strmosii lor Geto-Dacii, cu o minoritate pestrit mprstiat printre ei, s-au romanizat

ntr-o sut saizeci de ani.Oricte emigrri ar fi fost din imperiul roman n Dacia, orictesubtiri asezri romane, adesea n tinuturi unde nu erau trupe (N.lorga, Istoria Romnilor, I, 2, p. 12) s-ar fi fcut, acestea nu erau nstare s-si impun bstinasilor limba. Ca s fie o desnationalizare,trebuie ca cei care impun limba lor s fie n numr mai mare si saib aceeasi ocupatie cu acei care i sufr influenta. (N. lorga, IstoriaRomnilor, I, 2, p. 12).Procesul romanizrii s-a sustinut c-a fost alimentat si de


8/31

recrutii geto-daci trimisi n alte regiuni ale imperiului pn n Britania,Capadocia etc., de unde se ntorceau - zice-se - romanizati.Acestia ct timp erau militari, ntre ei nu vorbeau dect limba lor matern,ntorsi acas, reintrau cu nerbdare n viata lor dacic, unde-sivorbeau limba lor de veacuri n plin libertate, respirnd din plin.Limba oficial, orict ar fi stiut-o, din lips de conversatie, treptat seuita. Oricnd si pretutindeni s-a petrecut si se petrece la fel.Romanii din Dacia n-au avut asezri compacte ca Ungurii siSasii din Transilvania care, de sute de ani, nu s-au desnationalizat,trind alturi de Romnii cu cultura, obiceiurile si limba lor proprie.Dac Romanii ar fi fost att de multi si cu o limb deosebit de a Dacilor,procesul s-ar fi petrecut ca si cu Ungurii si Sasii. i-ar fi pstratsi unii si altii limba si fiinta national, fr nici o desnationalizaredin partea uneia dintre nationalitti. Penetratia Romanilor, fie si caplugari, pe care o admite si V. Prvan, fcut timp de secole pn la13cucerirea Daciei, nu putea contribui la romanizarea Dacilor, ci din

contr, acestia, ptrunznd treptat, toti s-au fcut o ap si-unpmnt cu Dacii. De ce pe urm, dup prsirea Daciei de ctre Romani,ca s fim n nota lui Brnutiu, nu ne-am gotit, nu ne-am hunit,nu ne-am slavizat, nu ne-am ungarizat, nu ne-am cumenizat? Slaviiau fost n mase compacte, ntinse n toat tara si totusi, cu toatinfluenta care ne-au lsat-o n limb, n obiceiuri, toponimie etc., aufost asimilati. De ce asimilarea Romanilor de ctre Daci nu poate fiadmis? Se drm vreun... edificiu? Pentru clarificarea unui adevristoric e necesar orice drmare.Dacii si-au continuat firul vietii nentrerupt, cu tot ce le era caracteristic,limb, obiceiuri, traditii si port, nainte si dup Traian.

Gsim n C.C. Giurescu, Istoria Romnilor, voi. I, 1942, p. 88urmtoarele: Un popor de vechimea si mrimea Dacilor, cu civilizatiasi cultura lor, nu putea fi nici distrus, nici mutat. (Poporul dac)a rmas pe loc si si-a continuat munca de toate zilele, pltind numaiimpozitele functionarilor romani, fcnd de la o vreme armata subcomanda roman (de la Caracalla 212) si deprinznd ncetul cuncetul, din necesitate sau interes nti, din mod apoi, limbaroman. Se pune ntrebarea cti functionari romani erau n administratiade atunci extrem de simpl si cti Daci fceau armata?Functionarul roman era silit, prin forta mprejurrilor, s nvete ellimba bstinasilor, ca s poat ridica mai usor impozitul si s-si exerciteorice eventuale atributii administrative. Functionarii germani din

Transilvania, n timpul stpnirii austriace, vrnd-nevrnd, aunvtat limba Romnilor, spre a se ntelege cu ei, si nu Romnii pe alor.Popor asezat din timpuri imemoriale pe pmntul unde-1constat mrturiile istorice, legat de el prin agricultur n toate formeleei, prin cresterea vitelor, prin scoaterea metalelor si a celorlaltebogtii miniere, stiind s-1 apere cu eroism si cu pricepere, ntemeindcel mai puternic stat din nordul Dunrii, cu regi care pot sta cu cinste


9/31

alturi de cele mai frumoase figuri politice ale antichittii, avnd nsfrsit o religie superioar, de un nalt idealism, Dacii sau Getii aufost, sub toate raporturile, unul din popoarele nsemnate ale lumiivechi...Dar aprecierea lui Dio Chrysostomul, Getii sunt maintelepti dect aproape toti barbarii si mai asemenea Grecilor formeazcea mai bun ncheiere a acestor rnduri. Ea vine din parteaunui scriitor apartinnd neamului cu spirit critic si cu simtul nuantelor,care dduse pe marele Pericle, pe Tucidide, pe Socrate siSofocle. (C.C. Giurescu, Istoria Romnilor, p. 110). Un popor cuun astfel de certificat, demn de toat admiratia, e de neconceput sajung la o asa degenerare brusc, dup un apogeu de dezvoltare po-14litic sub Burebista si Decebal, s-si piard tocmai limba, organul viuprin care se exprim gndirea, bucuria, durerea, tristetea si tot cesimte omul. E tocmai bunul cel mai de pret pe care-1 posed un popor,indiferent pe ce treapt de civilizatie si cultur s-ar afla.Herodot spune despre Geti c sunt cei mai viteji si cei mai

cinstiti dintre Traci. Tot el spune c neamul Tracilor este dup Indienicel mai mare dintre neamurile lumii. Dup diversitatea regiunilorn care locuiesc, ei poart nume deosebite, ns cu totii au aceleasimoravuri si aceleasi institutii. Romnii n-au fost si sunt la fel? Oltenii,muntenii, dobrogenii, moldovenii, bucovinenii, transilvneniietc., nu sunt cu totii Romni cu aceeasi limb, moravuri si institutii?Clasa stpnitoare din Dacia cucerit de Romani este compusdintr-o serie de functionari, ofiteri, mari proprietari de pmnt si mine,negustori. Parte din vechea clas stpnitoare din Dacia s-aalturat Romanilor ca s nu-si piard beneficiile si drepturile. E posibilca n parte sau total aceast clas s se fi romanizat. Cu timpul

ns, procesul s-a petrecut invers: clasa stpnitoare roman s-a dacizat,asa cum toate celelalte clase sociale au fost dacizate de mainainte.Ptura conductoare slav, cu toti Slavii, a terminat prin a firomanizat. Am avut si o epoc fanariot, cu Greci n mare parte superiorin cultur fat de o ptur boieresc de la noi. La curtea domneasc,la casele mari boieresti, n scoli, se vorbea greceste. Cu toateacestea, ptura conductoare fanariot, cu timpul, s-a romnizatprin asimilare, pierzndu-si - evident - si limba. Acestia au influentat,e drept, moravurile societtii romnesti, mpestritnd si limba cucteva cuvinte, care apoi, n majoritate, au fost eliminate nc dinprima jumtate a secolului al XlX-lea.

Dacia a fost o tar de trani ca si Romnii de mai trziu. Pecnd ptura conductoare si nobilimea si schimb - pe alocuri - silimba si portul si chiar religia, dup cum le bate vntul din afar,tranul a fost n tot timpul singurul element conservator. Romnul,n decursul veacurilor, ca o stnc de granit a biruit ca substrat organical statului, tot astfel graiul su a biruit cu vremea toate limbileale strinilor si nstrinatilor. i Dacii, rdcina Romnilor, sfi fost att de putrezi s-si piard limba? Din putregai, putregai ar fi


10/31

rsrit.Oricine e rob cnd iese. din sfera graiului strmosesc, singurulcare ngduie cea mai nalt dezvoltare sufleteasc a individuluiscria Simion Mehedinti n Poporul, Bucuresti, 1938, ed. III, p.238;s se tin seama c nici o robie nu-i mai groaznic dect a sufletului. Nici Dacii, nici urmasii lor n-au cunoscut o astfel de robie.Romnii si-au pstrat acest grai frumos, unitar si viguros n ciuda vi-15cisitudinilor milenare. Cu att mai mult Dacii, nchintorii lui Zamolxis,nu puteau s-si schimbe limba n scurta si crunta stpnireroman. Dacii erau mai sobri, mai tenaci dect Grecii si mai idealistidect Romanii.Erau si cel mai sntos popor din vecintatea civilizatieimediteraneene. Sub Burebista si Decebal Dacii formau nEuropa singura putere care s-a dovedit capabil de a opune rezistentimperiului roman, silindu-1, pentru prima oar, s plteasc chiar sitribut, pe timpul lui Domitian. Regii daci erau ascultati n sud-estul sicentrul Europei. A venit cucerirea vremelnic roman, urmat de

lunga perioad barbar a popoarelor migratoare si apoi iar dinneamul nostru au iesit oamenii de fier ca Mircea cel Btrn, loande Hunedoara, tefan cel Mare si Mihai Viteazul, renviind vremeade glorie a strbunilor lor: Dromichete, Burebista si Decebal.Fr s ne pierdem sufletul dacic, care strbate asa de clar poeziapopular, n-am rmas surzi si reci nici la manifestrile altorsuflete. Fr s pierdem portul si casa dacic, noi n-am dispretuit ceni s-a prut frumos la altii, asimilnd unele elemente spre a da o variantfrumusetii noastre si a o nlta, mai scria Simion Mehedinti.Cula, asa de trist n peninsula Balcanic - aproape ca o nchisoare-mprumutnd acoperisul cu stlpi de la casa carpatic, a devenit o

podoab care nveseleste colinele Olteniei. Asadar n limb, n art sin viata de toate zilele, ct si n organizarea statului, am dovedit csuntem capabili de,a asimila ceea ce este un real aport sufletesc, culturalsi politic. Romanii ns au dat peste Daci si le-au nlocuit limba.Cum se explic atunci c poporul romn a fost att de tare n pstrarealimbii, luat fugitiv de la Romani ca si cum ai mbrca o hain dela altul? Francii, Longobarzii, Normanzii s-au topit n masa cuceritilor,desi cu limbi deosebite; Slavii n Romnia, Bulgarii n Bulgaria.In Spania Vizigotii si Herulii se deznationalizeaz, lsnd pentructeva generatii numele Vizigote, iar o parte din toponimie este deorigine german. In Lombardia (Valea Fadului) e acelasi lucru. Longobarziisi-au impus numele ntregii provincii stpnite de ei.

Cuceritorii fiind mai putini si trind n mijlocul bstinasilor,cu vremea se deznationalzeaz, adoptnd limba supusilor. Desigur cnnoirea clasei proprietarilor prin elemente ce se ridicau prin claselede jos, grbeste procesul de deznationalizare a cuceritorilor. Totusi,de la cuceritorii strini au rmas numele unor tri ca Franta, Rusia,Bulgaria, Romnia (singura care aminteste de Romani), apoi onomasticafamiliilor domnitoare, a nobilimii si prin imitatie a unei prtidin clasele populare, precum si o puternic influent n numele de locuri


11/31

(P.P. Panaitescu, Interpretri romnesti, Bucuresti, 1943, p.48). Fenomen care s-a petrecut pretutindeni, si ntotdeauna. De ceatunci Dacii s fac exceptie? De ce nu se admite o deznationalizare a16Romanilor, cum n realitate s-a ntmplat, ci se sustine contrariul, odeznationalizare a Dacilor? Adevrul e unul singur, si anume c Romaniidin Dacia au fost asimilati, pierzndu-si limba, si de la Daciam mostenit limba ntreag care s-a vorbit pn astzi, evoluat cusecolele, supus, ca orice limb influentelor si legilor ei de dezvoltare.Populatia Dacilor, n majoritate tria la sate, nu mult mai mulfnraport cu tranii din zilele noastre. Limba Dacilor este o limb popular,fiind singura limb de circulatie pentru toate clasele sociale, lafel cu limba romn de mai trziu. Limba aceasta popular seasemna ndeosebi cu latina popular din Italia si mai putin cu ceadin Spania si Galia. Intre o astfel de latin popular si geto-daca popularnu s-au ivit dificultti de comunicare. La Roma, devenitcentru de cultur si civilizatie, datorit n cea mai mare parte

influentei, imitatiei si mprumutului grecesc, s-a creat o limb cult,o limb literar, care a ajuns la apogeu n secolul lui August, deosebitde a tranilor. Deosebit, desigur, si de limba tranilor daci, pecare rsftatul Romei, Ovidiu, n exil la Tomis, o considerabarbar, dar totusi a scris versuri n aceast limb. Dac nu i-ar fifost apropiat, de ce n-a scris n limba Grecilor sau a Sarmatilor?Civilizatia si cultura roman, fr a minimaliza pe cele dace,erau poate admirate ctva timp n trile cucerite, dar apoi se nsteaura contra cuceritorilor, din moment ce cutau s devin stpni si,evident, ura se rsfrngea asupra culturii lor. Dm ca exemple Engleziin India sau Africa, Francezii din Indochina sau Africa etc. In cele

dou Americi s-a dus o politic de exterminare n mas din parteacuceritorilor. Cu toate acestea, putinii indigeni care au mai rmas nusi-au pierdut limba, obiceiurile si portul. Or, n Dacia n-a fost nici oexterminare.Ion Andriesescu, acest spirit puternic si clar - cum l caracterizeazN. lorga - scria n Contributie la Dacia nainte de Romani, p.7-8: Se dovedeste cu fapte de recunoscut autenticitate c culturaDaciei nainte de Romani nftiseaz, nu trecerea brusc de la o starede slbticie la alta de lumin puternic si limpede, ci mai sigur,dezvoltarealinistit si continu dup mprejurri si locuri,pe un adncfond de cultur popular mai adnc dect ele - o succedare de epoci

cu un caracter de tenacitate exceptional. Ce poate fi mai descoperitorde orizonturi noi dect faptul c, n timp ce pentru vremearoman cultura de la Dunrea de Jos se concentreaz n coltul sudvestical Daciei, nainte cu mult de aceast vreme, o cultur densemntate neobisnuit se desfsura n regiunile ei estice, Moldovamare pn ctre Nipru, identic cu cultura regiunilor transilvane,pn ctre Dunrea de mijloc si sud dunrene, pn la Marea Egee?Un popor cu o cultur de tenacitate exceptional, Seit+i


12/31

17

nsisi tenaci n firea lor si tenaci n toate manifestrile spirituale simateriale, cum ni-i descrie istoria, cum puteau s nu fie tenaci tocmain pstrarea limbii lor, bunul cel mai de pret? Adevrul e contrariu.Tenacitatea exceptional au pstrat-o, n primul rnd, n limb,fapt dovedit cu prisosint de urmasii lor directi, Romnii din statulromn, ct si de peste hotare, care au trit n mijlocul altor popoarecu limbi si culturi deosebite. E legea naturii: fiii seamn printilor siprintii fiilor.Au pstrat obiceiuri milenare de la Daci la nastere, botez,nunt, moarte, ospete, nedei, horele, doinele din fluier strigt deplngere cu fluierul Tracilor - cum spune lexicograful bizantinHesychius (N. lorga, Istoria Romnilor, I, l, p.87). Multe din credintelepopulare, din descntecele si leacurile bbesti s-au pstrat curiturile si cuvintele lor. Dac pierea limba dacic, piereau si acesteobiceiuri si descntece, cci nu puteau fi transmise si ndeplinite ntrolimb strin sau nou format.

Totodat ni s-a transmis portul. Portul Dacilor a influentat sipe vecinii de atunci, gsindu-se astzi la Ruteni, Unguri, Boen>si Slovaci.Portul Dacilor se recunoaste astzi n cmasa strns la bru,itarii pe picior, opincile cu nojite. Tot strvechi sunt cojocul, sumanul,gluga, ghebe, itarii, fotele, navelcele, opregile (catrintele) (N.lorga, Istoria Romnilor, I, l, p. 89). Cmasa alb a Dacilor, mostenitde Romni, ca orice culoare alb ncnt ochiul si deschide sufletul.E culoarea optimismului, culoarea nobletei sufletesti. Aceeasiculoare e si la case, prin vruitul n alb. Firea deschis a Romnului efirea Dacului puternic, rbdtor, drz dar voios la petreceri, doritorde vin, de cntec, de dans, gustnd viata, desi cu o pornire de a o

ntrece, spune mai departe acelasi N. lorga la p. 116. Romnul nu etot la fel?Portul e suprastructur supus influentei modei venite dinafar. Fiecare secol si chiar decad si are portul su. i cu toate acesteaportul Dacilor s-a pstrat pn astzi la tranii nostri de la munte.Tot de la Daci am mostenit legile vechi, legea btrneasccunoscute n general sub numele de obiceiul pmntului. Aceste leginescrise au tinut piept tuturor codurilor medievale si moderne.Dacii ne-au dat limba, portul, credintele, obiceiurile si religialui Zamolxis cu credinta n nemurirea sufletului, care a fost altoit cureligia crestin, fr nici o zguduire ca la alte popoare. Religia Dacilora impresionat pe toti scriitorii lumii vechi care au cunoscut-o prin

frumusetea si superioritatea ei, ncepnd cu Herodot din secolul alV-lea .e.n., si terminnd cu Iulian Apostatul din secolul al IV-leae.n. Chiar n timpul de fat religia Dacilor impresioneaz prinfrumusetea ei si sunt o seam de puncte asemntoare, unele chiar18identice ntre cele dou religii.Legea cea nou (religia crestin) stpnii cei noi ai Dacilor orespinseser la sate si cutaser s-o nimiceasc. Astfel semnul crucii l


13/31

fcur tot mai des degetele aspre ale ciobanilor si vntorilor, aleplugarilor si pribegilor rtcitori din neamurile surghiunite prin satesi ctune (N. lorga, Istoria bisericii romnesti si a vietii religioase aRomnilor, ed. a Il-a, voi. I, Bucuresti, 1928, p. 13).Dacii cu o astfel de religie superioar era posibil s se nchineDumnezeului crestin n alt limb?Dac prin civilizatie se ntelege: constructii mrete, statui frviat, adoratiunea animalelor si poporul n sclavie perpetu ca nEgipt, sau legiuni de o ferocitate absurd, ca n Babilonia, cu ridicolastatuie a zeului lor Marduk sau cruzimile nenchipuite ale Asirienilorctre cei nvinsi, apoi desigur c Getii erau departe de aceast civilizatie.Dac prin civilizatie se ntelege ns tranul liber pe pmntul'trii sale, de o nalt moralitate, recunoscut de altii ca cei mai dreptioameni, cei mai ospitalieri, cu o clas preoteasc de adevrati asceti,ce renuntau la toate plcerile lumesti, respectati si ascultati de popor;desigur nu putem spune dect c Getii au avut o real civilizatiebinefctoare poporului (Nicolae Portocal, Din preistoria Daciei

si a vechilor civilizatiuni, p. 247).Misionarii crestini n Dacia predicau n latineste. Niceta din Remesianade origine daco-roman, deci daco-romn, a predicat nDacia n latineste n secolul al IV-lea. Auxentius, elevul lui Ulfilas,a predicat pentru aeteiasi Daci n limba latin pe care o ntelegeauDacii, pentru c limba lor nu se deosebea cu mult de cea roman,legturile dintre Dacia si Italia fiind directe. Scrie Ovid Densusianu:Italia septentrional comunic cu Panonia, Moesia etc., prin intermediulDalmatiei, astfel c trebuie s fi avut loc natural, numeroaseschimburi ntre vorbirile acestor regiuni. Ulfilas, episcop n Dacia,cu sediul la Durostor (Silistra) a predicat crestinismul n limbile

greac, gotic si latin (C.C. Giurescu, Istoria Romnilor, I, 1942, p.223). Greci erau destui n Dobrogea, Gotii erau cuceritorii Daciei, deciavea pentru cine predica n greac si gotic. Ct priveste latina, ceLatini mai erau n timpul Gotilor? Din acesti Romani de obrsii foartedeosebite, dup retragerea lui Aurelian, cti au mai rmas au fosttoti asimilati de Daci. i acestia, ca toti Geto-Dacii, prin limba lorntelegeau limba predicatorilor.Grecii au avut o cultur si civilizatie puternice si vechi naintede Romani. Intre Daci si Greci au fost legturi permanente sute deani, si att de strnse, nct regii traci ajung a fi arhonti n Atena (N.lorga). Cum de nu si-au pierdut limba Grecii - si ne referim la cei dinDobrogea, Grecii au ntemeiat orase si colonii -, si s-a schimbat limba

19tuturor Geto-Dacilor, ca prin farmec, sub stpnirea Romanilor,mprtiti ici si colo?Spaniolii, dup o stpnire german de 300 de ani, Vandaliinti si apoi Vizigotii, au suportat aproape 800 de ani (nceputul secoluluial VlII-lea pn la sfrsitul secolului al XV-lea) stpnirea Arabilor.De la acestia au primit o mare influent n stiint, art, n specialarhitectur si sculptur, pe care o pstreaz si astzi, n folclor,


14/31

n limb, n agricultur etc., dar nu poate fi vorba de vreo arabizare,n sens de desnationalizare, mcar partial, unde ar fi pierit limba spaniol.La noi elementul decisiv a fost unitatea organic a limbajuluirural degajat de influenta centrelor urbane, care retin particularismelesi separ dialectele. Aceast stare de regresiune a culturii a pstratastfel unitatea limbii (Sextil Puscariu). Aceeasi situatie a fost la Daci.Limba nssi d un argument contra unei romanizri oficiale.Dac n-ar fi existat o baz de substrat unitar, s-ar fi ajuns la un jargonca lingua franca din porturile Orientului, ca asa numita limbmaltez sau ca limba negrilor din Martinica (N. lorga, IstoriaRomnilor, I, 2, p. 15).De altfel, s nu se uite c cuvintele strine ptrund nti la orassi apoi cu greutate, n timp ndelungat, dac ajunge vreunul la sate.Pe timpul Dacilor cte orase si cti fii de trani erau cu serviciile laoras, ca s se ntoarc n satele lor cu cuvinte strine? Ptolomeu noteazn harta sa 44 de orase n Dacia, scrie C.C. Giurescu n IstoriaRomnilor, I, 1942, p. 138. De la orice ploaie venit de aiurea ne-au

rmas ctiva stropi de ap, iar marele fluviu al limbii Dacilor, n cares-au contopit acesti stropi, a curs puternic de mii de ani nentrerupt sineschimbat si va curge ct va fi si neamul romnesc.Vitejia DacilorStolnicul Constantin Cantacuzino, n cartea sa Istoria triiRomnesti, p. 13, editia N. Cartojan si Dan Simonescu, editura ScrisulRomnesc, Craiova, scrie: Stpniia dar si lcuia acest pmntacele neamuri ce le zicea Dachi si Gheti (...). Ostasi mari si tari labtaia rzboaielor, nepoftitori a s supune altora, nici a s birui dealtii ngduia. Avea craii si oblduitorii lor si nimnui supusi nu erasi multi nc de dnsii s ngroziia si vecinii lor foarte de dnsii s

spriia, cci de putine ori biruiti de unde mergea a s bate, sntorcea. Iulian Apostatul atribuia lui Traian urmtoarele cuvinte,care chiar dac n-ar fi fost vorbite, exprim totusi un adevr: Amsubjugat chiar pe acesti Geti, cei mai rzboinici dintre toate neamurilecare au existat vreodat, nu numai din cauza puterii corpului lor,20Har -j din aceea a nvtturilor lui Zamolxis, care este ntre ei asa dei i a v i i . /\cesta le-a ntiprit n inim c ei nu mor, ci numai ct sischimb locuinta si de aceea merg la moarte mai veseli dect la oricealt cltorie. Flavius Vegetius (sec. IV) spune c Dacii au fost attde rzboinici n toate vremurile, c istoria legendar a fcut s seafirme c nsusi zeul Marte s-a nscut n tara lor. Pirus si Alexandru

Macedon aveau groaz de ei. luliu Cesar s-a ferit de ei tot timpul. Pevremea lui Burebista, cnd Geto-Dacii se uniser ntr-un singur statmare si puternic, teama ce le-a inspirat Romanilor se reflect si n poeziilelui Horatiu. Teama de Daci fcea pe Romani s se ntrebe cndse ntlneau: Ce-ai mai auzit despre Daci? (Gh. Popa-Liseanu, Dacian autorii latini clasici si postclasici, p. 10). Aceeasi team s-a repetatsi pe timpul lui Mihai Viteazul, cnd Turcii din Constantinopolvoiau s fug peste Bosfor n Anatolia, iar femeile i speriau c vine


15/31

Mihai si-i taie.Ovidiu, de asemenea, despre Getii tari pe armele lor, pe iutealacalului care mnnc spatiul, pe rbdarea lor nesfrsit, scria:Attia dintr-nsii de tine, frumoasa mea Rom si rd, i arme(le)romane nu sunt pentru dnsii o team:/ Sunt siguri pe arcul cepoart, pe tolbele pline/ Pe calul ce poate cuprinde, ntinderiimense/ i stiu c acei ce-i gonesc nu au ap. (N. lorga, IstoriaRomnilor, I, 2, p. 73).Oare urmasii acestor Geti nu sunt urmasii lui Basarab,nvingtorii trufasului Carol Robert la Posada (1330) pe care ni-1arat Cronica Pictat? Nu sunt acestia arcasii si lupttorii lui Mirceacel Btrn de la Rovine (1394) si tefan cel Mare la Podul nalt(1475) si Mihai Viteazul la Clugreni (1595)? Aceeasi vitejie n-audovedit-o dorobantii romni la Plevna n 1877? La Mrsesti si laMrsti n 1917, soldatul romn, prin vitejia sa epopeic, prin agerimeasi iuteala miscrilor sale, cnd ajungea la baionet, lovind cu patularmei n jos, n sus, n stnga, n dreapta, cu trei, cu patru, cu cinci,

sase si chiar mai multi inamici deodat, nu nspimntase si uluisepe Germani?Geto-Dacii, popor cu astfel de calitti, puteau s fie desnationalizatide Romanii pestriti adunati din tot imperiul? Un popordesnationalizat nu putea s transmit urmasilor firea sa.. NegustoriiIstoricii, ncepnd cu Vasile Prvan, relateaz c pe cale comercial,nc nainte de cucerire, Dacii au nceput s nvete latineste.Cu alte cuvinte romanizare si pe cale comercial. S nu se exagereze.Comert vast pe cale extern ntelegeau s fac Grecii, care erau un21

popor de negustori, prin forta factorilor geografici, dar nu Dacii siRomanii, popoare de agricultori si pstori. Misunau negustori romaniprin toate trgurile si satele Daciei? Admitem ns si aceastipotez. In cazul acesta, si e n genere cunoscut, Romanii ar fi nvtatlimba dacic, si nu Dacii pe cea roman, cci, dup cum am maimentionat, negustorul strin e nevoit si se strduieste s nvete limbabstinasilor, mcar ct de ct, ca s-si vnd marfa. In Dacia, ncdin secolul al III-lea .e.n. se lrgeste si se intensific comertul peplan intern si extern cu orasele pontice, sudul tracic si grecesc, apoichiar cu Italia (Din istoria Transilvaniei, I, Bucuresti, 1960, p. 24).In partea sudic, comertul Daciei este n mna negustorilor grecivreme de dou-trei sute de ani, dac nu chiar mai mult, pn la cucerirea

roman. Olbienii si histrienii, nc din secolul al Vl-lea .e.n.ajung pn la Carpati cu produsele lor metalurgice, apoi thasienii cuvase, vin si ulei n secolele IV si III .e.n.; apoi rhodienii. Monedelelui Filip al II-lea se gsesc pn n Maramures si Slovacia. Burebista,el nsusi, este un sprijinitor hotrt al culturii grecesti (Vasile Prvan,nceputurile vietii romane la gurile Dunrii, Bucuresti, 1923, p. 60-63). Grecii au trit n mase compacte n coloniile lor, din Dobrogea,sudul Rusiei, Asia Mic si mai ales n Sicilia, care era numit chiar


16/31

Grecia Mare. Acesti Greci, care au dat cultura si religia lor Romanilor,popor de pstori si plugari, n-au schimbat limba bstinasilor italici,ci din contra, au terminat printr-o asimilare a lor de ctre Italici.Romanii, din secolul al II-lea .e.n., au intrat n legtur cuGrecii. Se rspndise mult limba greac. Aceast limb era necesarpentru comercianti si oameni de afaceri romani, care aveau raporturicu Orientul. Cunoasterea limbii grecesti devine obligatorie pentrufiecare Roman cu vaz, care doreste s se arate c e un om cult.Bogtasii si trimiteau copiii s studieze n Grecia si n casele romane- cele bogate - apar nvttori greci, deseori sclavi, crora li sencredinta educatia copiilor. Mai mare a fost influenta Grecilorasupra Romanilor, chiar dup ce Grecia a fost cucerit, dect a Romanilorasupra Dacilor. In Dacia nu s-a petrecut acelasi proces cantre Romani si Greci. Forme politice, economice, sociale, juridice,culturale pot fi transformate brusc sau ncet, pe cale evolutiv. Limbans nu. Trebuie sute de ani, prin asimilarea unui popor. Dacii,care fceau comert cu orasele pontice, sudul tracic, grecesc, cu Italia,

au contribuit la dacizarea populatiilor bstinase? La fel Grecii augrecizat populatia geto-dacic? De ce oare aceast minune a romanizrii, a desnationalizrii Dacilor, e rezervat n exclusivitate Romanilor?In Transilvania, comertul si meseriile erau n mna22Austriecilor pn la jumtatea secolului al XlX-lea si urme austriecese gsesc n toate satele si orasele romnesti. Cu toate acestea nu sepoate vorbi de o germanizare a Romnilor din aceast provincie.Sunt n pmntul Daciei adevruri care nu pot fi contestate sipe care se cuvine s le cunoastem si s le punem n valoare. Staungropate n acest pmnt mrturii care nu pot fi desmintite si care

pot afirma c viata de astzi curge pe albia vremii n continuare cucea de acum dou si trei mii de ani, fr ca vreodat s-o ntrerup ceiveniti de aiurea si oplositi pe pmntul Daciei, scrie A. Nour, n Credinte,rituri si superstitii geto-dace Bucuresti, 1941).Mrturii despre asemnarea celor dou limbi, latina si daca,sunt multe, ns noi amintim, mai nti, solia trimis de Decebal n 88e.n. la Domitian exilat n Panonia, dup lupta de la Tapae cu Tettiuslulianus. Solii acestia i-au vorbit lui Domitian fr interpreti (Gh.Popa Lisseanu, Dacia n autorii latini clasici si postclasici, p. 70).In cel de-al doilea rzboi cu Romanii (105), nainte de a sosiTraian, Decebal a prins pe generalul roman Longinus, pe care, nfata ostirii, 1-a ntrebat ce planuri are Traian, dar el a refuzat s-i

destinuie cele cerute. N. lorga afirm c marele rege si multi dintreai si stiau latineste.Suntem de prere c toat ostirea din fata lui Longinus intelegea limba. Altfel, Decebal si cu multi dintre ai si ar fi stat devorb cu Longinus aparte. Dac ostirea dacic nu i-ar fi nteles limba,nu avea nici un rost s fie interogat n fata ei, mai ales c era vorbasi de lucruri secrete. In nici o conversatie dintre Daci si Romani niciun autor nu vorbeste de interpreti si nici pe columna lui Traian nu


17/31

se vede acest fapt. Dac ar fi fost interpreti, genialul constructor alacestei coloane nu se putea s nu fi dat si acest amnunt important.Privirile cpeteniilor romane, n primul rnd ale lui Traian, suntndreptate direct asupra vorbitorului dac, care li se adreseaz, desigur,n limba sa, pe care o ntelegeau Romanii. Deosebite erau, evident,particularismele celor dou limbi.Dio Cassius, n Istoria roman (Cartea 67, cap. 8) spune c nprimul rzboi dat ntre Traian si Decebal (101) i s-a adus lui Traian,cnd a ajuns n tabra Dacilor, o ciuperc mare, pe care era scris culitere latine sfatul ca Traian s se ntoarc napoi si s fac pace (N.lorga, Istoria Romnilor, I, 1960, p. 302). Fr ndoial c peciuperc i s-a scris n limba dacic. Dac i s-ar fi scris n limba latin,autorul ar fi specificat. In dialogurile daco-romane, Dacii si foloseaulimba lor, fapt obisnuit care nu mai atrgea atentia nimnui.Aici ns, fiind vorba numai de literele latine ca fapt deosebit, autoruluii s-a prut interesant si 1-a consemnat.Ostatecii daci adusi de Traian la Roma au vorbit cu senatorii

23

romani fr interpreti, cum sunt artati pe columna lui Traian.Asadar dialogul dintre reprezentantii celor dou popoare se fceantr-o limb comun. La lupta dintre generalul roman Cresus cu regeleGotilor Dapyx (28 .e.n.) un trdtor chem pe Cresus de pe zidurisi intr n ntelegere cu el, n vederea predrii cettii. Dapyx, anticipndgestul lui Decebal, se sinucide. Vasile Prvan n Getica, p.87-88, e de prere c acest trdtor get s-a nteles cu Cresus n limbagreac. E o simpl presupunere, scrie N. Portocal, n Din preistoriaDaciei si a vechi/or civilizatii. De ce s fi vorbit Getul cu Latinul ngreceste, limb pe care, poate, nici unul n-o cunostea, cnd ei se puteau

ntelege, fr greutate, n latina vulgar sau n getic, dou limbifr deosebiri esentiale ntre ele.Generalul roman Drusus, n rzboiul contra Germanilor (9e.n.) a fost cel dinti comandant roman care a navigat n Marea Norduluisi a fcut fortificatii peste Rin. A mcelrit pe dusmani si i-ampins pn n adncul pustiurilor si n-ar fi ncetat s-i urmreasc,dac nu i-ar fi aprut n fat fantoma unei femei barbare, cu o taliemult mai mare ca a unui om si care i-ar f i spus n limba latin... (s.n.)s nu mearg mai departe cu rzboiul (Suetonius, Doisprezece cesari,trad. rom., Bucuresti, 1958, p. 199). Mai nti o precizare: aici nue vorba de o fantom, cci n-avem de a face cu tragediileshakespeariene.

Generalului Drusus, clit n rzboiae, i-a aprut n fat o femeien carne si oase. Istoricul Suetonius scrie fantom ca s aratec era o namil de femeie, de altfel cum el nsusi relev mai departe,care avea o talie mult mai mare ca a unui om. Aceast femeiebarbar, pe unde nici un picior de Roman nu mai ptrunsese, carei-a vorbit n limba latin nu putea s fie dect o femeie dac, si i-avorbit lui Drusus n limba ei dacic, singura limb pe care o cunostea,si generalul o ntelegea, spre uimirea lui, fiind aproape la fel cu


18/31

latina lui rustic. Se stie c Dacii se ntindeau cu mult n afara hotareleRomniei de astzi. Acest izvor despre asemnarea limbii Dacilorcu a Romanilor e att de puternic si revelatoriu, nct faptul nu maipoate fi pus la ndoial si discutat.InscriptiileS-a fcut mult caz de romanizare si de miile de inscriptii, referitoarela Romani, gsite pe teritoriul nostru, scrise n limba latin.Dacii care intraser n ptura conductoare roman, nvtnd scrisul,scriau tot n limba oficial, limba Romei. In epoca romanputini erau cei n stare s ridice monumente sau pietre mortuare cuinscriptii. Numai Grecii si Romanii de la orase si cei bogati aveauacest obicei. In schimb, populatia, mai cu seam din lumea satelor, a24rmas anonim, fiind prea putin documentat de inscriptii si altescrieri.Dacii care voiau s aib o situatie mai bun, ca s intre n viatapublic, erau dezavantajati de numele dac. Adoptnd nume romane,

erau favorizati. De aceea, Dacii cu numele romane nu pot fi identificatin inscriptii. Astfel, inscriptiile nu trebuie atribuite numai Romanilor.In rndurile populatiei din mediul rural - imensa majoritate -prea putin si rareori a ptruns cultura si civilizatia roman n formesuperioare. Sunt regiuni ntregi unde niciodat n-a ptruns mcar olicrire a culturii romane, dup cum nici picior de Roman n-aptruns. O singur rspndire mai larg a culturii romane n mediulrural o constituie ceramica, fr a se pierde pecetea traditiei getodacen formele, culoarea si ornamentarea vaselor. Ceramica erspndit, fiind pentru uzul casnic de strict necesitate. Monedele,de asemenea, au o larg rspndire ca factori de schimb comercial.

Or, aceste urme materiale nu trebuie s ne duc la grava eroare n asustine romanizarea sau deznationalizarea Dacilor.Vasile Prvan afirm c noi Romnii de azi suntem nu numaiurmasii Romanilor din Dacia, ci, n aceeasi vreme, urmasi si ca sngesi ca suflet, ai ntregii mprtii romane de rsrit (Vasile Prvan,nceputurile vietii romane la gurile Dunrii).Socotim, dimpotriv, c noi suntem urmasi ai Dacilor si casnge si ca suflet si ca limb. Ne dovedesc toate acestea firea sinftisarea Romnului, aidoma Dacilor de pe columna lui Traian side pe mormntul de la Adamclisi, folclorul, arta popular, uneltelecasnice, ceramica, arhitectura, tehnica popular, etnografiantreag, toponimia mare si mai cu seam cea mrunt, onomastica,

constiinta dacic pstrat n popor, instinctul national si simtul intuitiei.In sprijinul romanizrii, Prvan invoc printre altele si cazulasa-ziselor valuri din vechea Romnie, atribuite Romanilor si nspecial lui Aelius Cotus si Plautius Aelianus, pe la jumtatea secoluluinti e.n. Mai nti s se tin seama c soldatii din oricegarnizoan aveau o zon a lor limitat. Asupra valurilor sunt ncipoteze. Dar s admitem si acest lucru, c toate valurile erau romane.Cu ce au influentat acestea romanizarea Dacilor, chiar dac de-a lungul


19/31

lor vor fi stat ca straj soldatii romani, cot la cot, asa cum au statFrancezii n al doilea rzboi mondial la linia Maginot si Germanii lalinia Siegfried, si attea alte linii inexpugnabile. Acesti soldati aufost supusi unei dacizri inevitabile, mai mult sau mai putin.Stolnicul Constantin Cantacuzino, n cartea sa, d cteva citatedin cartea lui Lorenz Toppeltin din Medias, Origines et occasus25Transsylvanorum, tiprit la Lyon n 1667, n care scria c limba Galilor,a Spaniolilor si Italienilor s-au amestecat si cu cuvinte romane sistricndu-si limba au rmas asa cum sunt sunt acum. Iar Dachiiprea veche a lor limb osebit avnd, cum o lsar si cum o lepdarasa de tot, si luar a Romanilor, aceasta nici s poate socoti nici crede (Stolnicul Constantin Cantacuzino, op. cit., p. 51).L. Toppeltin, obiectiv fiind si dezinteresat, a vzut clar si aspus adevrul, reprodus si de nvtatul istoric Constantin Cantacuzino.Tot dup Toppeltin, Cantacuzino scrie, n privinta numelui etnic,c a te numi Romn (rumn), adic roman, nu nsemneaz c te

tragi din Romani, pentru c si Grecii s-au numit Romei (Romeos lasingular, adic Roman) si mare osebire iaste ntre Grec si ntre Roman.Ci numai si ei fiind supusi mai pe urm (146 .e.n.) Romanilor,Romani vrea si ei s se chiiame. Ins ntre Daci si Romani nu eramare osebire, fiind nruditi prin limb.ntinsa si puternica semintie tracic vietuia pe locurile de maitrziu ale lui Burebista si Decebal, poate nc din vremurile cu multnainte de cunoasterea si lucrarea metalelor. Astfel, tragediasculptat de maestru pe coloana trimis de la Roma, a rzboaielordintre Romani si Daci, este nu nceputul, ci numai sfrsitul simbolical acestei ndelungi vietuiri, care ea este adevratul nceput al vietii si

istoriei noastre, ca popor legat de acest pmnt, cu tot ce se odihnestesi s-a topit n brazda lui, cu tot ce curge si svcneste n sngele nostruntr-o msur poate nc din vremea pietrei cioplite si a pesterilor sipn n zilele noastre. (Ion Andriesescu, Intre Traian si romanitate,n rev. Arhivele Olteniei, nr. 34, p. 409).Camille Jullien, cunoscutul istoric francez, spune: Iatrefcut pentru noi, de la Carpati la Dunre, aceast Romniedacic, care a fost unul dintre statele cele mai glorioase si mai sntoaseale fostei Europe, un ntreg trecut de unitate pe care ochii nostri1-au vzut renscnd n lumina prezentului.Intr-o convorbire personal, iat ce spune Camille Jullien luiIon Andriesescu: Quel beau champ de decouvertes vous avez dans

l'antique Dacie, et quel merveilleux peuple que celui de Burebista.Car j e suis pour Burebista, et non pour Trajan (s.n.).Burebista a cucerit attea orase pontice si Histria. De altfel, activitateapolitic si militar dus de Burebista n Balcani erandreptat contra Romanilor. El urmrea si o expansiune teritorialde lrgire a bazei economice, mpiedicnd naintarea roman laDunrea de jos. i dup moartea lui (44 .e.n.) Dacii au dus aceeasipolitic de dusmnie si ur contra Romanilor, accentundu-se pe


20/31

timpul lui Decebal. Dup cucerirea si alipirea Daciei la imperiul roman,n mod firesc ura si lupta pentru independent au crescut n to-26ate clasele sociale ale Daciei pn la prsirea ei de ctre Romani nfrunte cu mpratul Aurelian.

Savantul romn de renume mondial, Emil Racovit, pornindde la importanta studiului etnografiei romnesti comparate, ajungela aceste ncheieri: Gloata poporului nostru s-a nchegat de milenare,cam pe toat suprafata astzi romneasc. Nu exista nc nici Latin,nici Roman, pe cnd acest popor si avea alctuit firea luiproprie si gospodria lui particular, adic acele nsusiri si industriicare si azi l disting de celelalte neamuri. Obstea poporului nostru nue format din colonistii recenti bimilenari, ci din vechi bstinasi acror origine trebuie cutat poate printre oamenii pietrei slefuite sidesigur printre cei ai bronzului. Ce este adevrat pentru civilizatiapopular specific concret, este adevrat si pentru datini. S-ar putea

ca noi Romnii s fi mprumutat unele obiceiuri de la Romani, dardemonstratia sigur a acestei ipoteze nu cred s fie nc fcut pentruvreunul, cele mai multe datini ns le-am dobndit fr ndoial dinvremi cnd nu erau nc Romanii (Valeriu Bologa, Emil Racovit,un mare explorator si biolog romn, Bucuresti, 1954, p.67). Toateaceste adevruri le-a spus savantul biolog Emil Racovit nespecialist sau diletant n istorie, cum s-ar fi exprimat unii arheologi sifilologi, cu noi orizonturi si viziuni, despicnd mileniile n luminaclar a adevrului.Dacii n era noastrDup retragerea mpratului Aurelian din Dacia (271-275), numele

de Get, Dac, Trac s-a ntlnit si n secolele urmtoare. In anul492, n oastea mpratului Anastasie gsim: Sciti, Goti si Bessi (Daci); la anul 502, n lupta contra Persilor de asemenea sunt: Goti siBessi si alte popoare ale Tracilor, scrie lorga n Istoria Romnilor,voi. II, 1936, p. 221. In secolul al Vl-lea e cunoscut mnstireaBessilorla Ierusalim. Din mrturiile aduse ei apar ca existnd n aceamnstire a lor, n care ntrebuinteaz limba Bessilor. N. lorga sentreab: Putem admite la o dat asa de trzie Traci pstrndcaracterulsi vorbind limba lor? Evident, nu poate fi nici o ndoial c erau

Traci care si vorbeau limba lor, asa cum o vorbeau nentrerupt ntoat aria tracic din nordul si sudul Dunrii. La cronicarii bizantinii ntlnim de aici ncolo cu nume de Vlahi, despre care Kekaumenosspune c acestia sunt cei zisi Daci si Bessi.Justinian n Novele (XXVI) laud si vorbeste cu mndrie despreTraci , din rndul crora el nsusi fcea parte. Dac Tracii ar fipierit si odat cu ei limba, acest mare mprat n-ar fi avut nici unmotiv s-i laude. Un popor care si-a pierdut limba nu poate s atrag


21/31

27

dect dispretul asupra sa.Einhardt, n Viata lui Carol cel Mare, arat c vestitul rege,dup o campanie victorioas, s-a ntors n Francia triumftortrecnd pe la Daci (s.n.), lazigi si Moravi (Al. Brccil, Dacia nistoriografia medieval,n Studii si materiale de istorie medie III,1959, p. 356). Asadar, Carol cel Mare, la sfrsitul secolului al VIIIlea(796), n lupta cu Avarii, asezati n Polonia, a cunoscut pe Daci, acror invazie i-au amrt zilele, spune Al. Brccil. Nu poate fivorba, deci, nici de Romani, nici de alt popor nscut din amesteculaltor popoare, ci de vechii bstinasi ai acestui pmnt, care nu cunosteaualt limb dect pe cea dacic. Cronicarul bizantin LaonikosChalkokondyles (sec. XV) n opera sa De rebus turcicis II, p. 83,vorbind despre lupta dintre Baiazid si Mircea, scrie c Romnii suntneam al Dacilor si sunt foarte priceputi n rzboi. Asa cum scriau siistoricii contemporani Dacilor.Mai departe afirm c Dacii - adic Romnii - ntrebuinteaz

un grai asemntor cu al Italienilor, dar asa de stricat si de diferit cei numai cu greu pot s nteleag ce le spune. Folosindu-se de olimb si de obiceiuri romane, de unde vor fi venit n aceast regiune,n care si-au stabilit locuintele, n-am aflat de la nimenea si nici n-amauzit pe cineva s o spun (s.n.).Cronicarul bizantin n-a putut afla - si poate nici nu-1 interesa nchip deosebit - c Romnii triesc aici din timpurile preistorice si climba Dacilor era mai apropiat de latina vulgar, dect limbaromn fat de limba italian, pentru c ntre Italia si Romnia s-auasezat Slavii de sud (sec. VI- VIII), rupndu-le legturile directepentru totdeauna.

Cronicarul bizantin Kinamos, vorbind despre expeditiampratului Manuel Comnenul din 1166 contra Ungurilor, vorbestesi de o mare multime de Vlahi care se zice c sunt colonistii Italilorde odinioar (C.C. Giurescu, Istoria Romnilor, I, 1942, p. 333).Pe aceast informatie a lui Kinamos despre originea Vlahilor,n care el nsusi spune c se zice c sunt colonistii Italilor, deci cevanesigur, nu se poate pune nici un temei. Mai nti c colonistii, inferiorinumeric poporului gazd, nu pot da nastere unui alt popor. Eise asimileaz cu poporul n mijlocul cruia triesc. Se asimileaz cumult mai usor dac ntre ei si bstinasi exist afinitti rasiale, nrudiride limb etc. Exemplul l avem, cum am mai mentionat, cu Ungurii siSasii din Transilvania. In acest sens, ca exemplu, pot fi luati si tiganii

ce triau la noi de peste sapte sute de ani, mprstiati n toat tara ngrupuri mai mici sau mai mari. Cu toate acestea ei si-au pstratlimba, obiceiurile si portul. Dacii ne-au transmis plugritul si pstoritul,portul, obiceiurile, arhitectura etc. etc. numai limba ns nu.28Fenomenal miracol!Schlozer n Russische Annalen, dup cronica medievalruseasc zis a lui Nestor, despre Romni scrie: Acesti Valahi nu


22/31

sunt nici Romani, nici Bulgari, nici Wlsche (pe care i identific cuItalienii), ci urmasi ai marii si strvechii semintii de popoare a.Tracilor,Dacilor si Getilor, care si acum si au limba lor proprie si, cutoate asupririle, locuiesc n Vlahia, Moldova, Transilvania si Ungarian numr de milioane (Gh. Popa-Lisseanu, Izvoarele istorieiRomnilor, voi. III, Cronica lui Nestor, p. 25). Schlozer relateazevenimentele obiectiv, cu clarviziune. Filologii nostri n-au bnuitmcar influenta limbii Dacilor asupra formrii graiului nostrucum se exprim Gh. Popa-Lisseanu. Dac nici mcar influenta n-aubnuit-o, cum puteau s admit maternitatea ei!Cuceririle romane peste hotarele etnice n-au fcut altceva dects grbeasc prbusirea elementului latin, asimilarea si nlocuirea luiprin noi formatiuni etnice. La noi acest element roman a fost asimilatde poporul dac ntr-un foarte scurt timp. Dacia, n urma rzboaielorcu Romanii, n-a fost nici distrus si nici deznationalizat. Pierdereaunei lupte si sinuciderea unui rege nu nseamn distrugerea neamului.Slbirea, da, si aceasta numai pentru moment. Din cauza unei slbiri

efemere, s nu rmn nici mcar o insul de Daci n interior sau nafar de hotarele Daciei romane (si erau multi de tot) care stransmit mai departe limba neamului lor? S se tin seama c Iliriierau un pumn de oameni fat de marele neam al Tracilor. Adevrul esimplu: nu se poate s se piard rdcina si mdularele s triasc. Apierit rdcina, au pierit si mdularele. E legea naturii implacabile.Persistenta limbilor este de o tenacitate de necrezut. In occident,numai, putem cita, de exemplu, limba basc n Pirineii occidentali,limba provensal din sudul Frantei, limba breton n nord-vestulFrantei. Dacia a fost ea nssi un vast ocean furtunos. Limba latinrustic atribuit Romanilor si transmis Dacilor, nu era alta

dect limba proprie a Dacilor. In trile cucerite Romanii foloseaulimba oficial, care se deosebea de latina rustic.S-a recunoscut n istorie c Dacii au dovedit o remarcabil culturmaterial si spiritual, mai ales n muzic, medicina popular, nproduse de art mestesugreasc (LI. Russu, Limba Traco-Dacilor,Bucuresti, 1959, p. 19).Popor vesel, cruia i plcea s cnte, a folosit fluierul si naiul,asa cum folosesc si Romnii. Dup Clement din Alexandria, Traciiinventeaz si harpa. Pe un vas, Orfeu, care era trac, cnt din harpaTracilor. De asemenea, Clement din Alexandria spune c Sofocle,marele tragedian al Grecilor si al lumii, a fost tot trac. Tot el spune cPlaton de la Traci a luat Epodele sntoase si vede n unii Traci

29predicatori ai nemuririi. Mama lui Demostene si a lui Ificrate au fosttrace. Tracii au dat zeitti ca Dionisos, Semele, Sabazios, zeul medicAesculap si o serie de mari figuri ale civilizatiei grecesti, de exemplucel mai mare istoric al Grecilor Tucidide, artisti, gramatici eruditi caDionysios Thrax etc.Suntem coplesiti de o legitim mndrie national de tot ce afost n stare s dea neamul Tracilor, dar dac se sustine romanizarea


23/31

lor prin pierderea limbii att n nordul ct si n sudul Dunrii,atunci e o flagrant contradictie fat de cele scrise mai sus. Un poporcare-si pierde limba, nu poate fi capabil de mari resurse intelectuale cu o remarcabil cultur material si spiritual si s deacteva valori de talie universal. S-ar putea admite numai dac Traciierau pe o scar de slbticie ca a omului din pesteri, dar si atunci egreu de admis, fiindc graiul articulat generalizat ntr-o comunitateimens de oameni nu poate fi pierdut sau schimbat att de repede sicu atta usurint, de un popor cuceritor.S-a recunoscut c si n lumea elenistic si roman Tracii aujucat un rol important militar si politic, si mai trziu, din secolul alIII-lea n ierarhia armatei si conducerea politic si militar a imperiuluiroman. Din rndul lor s-au ridicat multi sefi militari celebri simprati romani (cei mai de seam Maximinus Thrax, Aurelianus,Claudius al II-lea, Galerius, Constantin cel Mare, Licinius, lulianusApostata, Aetius, Marcianus, Leon I, Vitalienus, lustinus, lustinianus,Belisarius), afirm LI. Russu, n Limba Traco-Dacilor, 1959,

p. 19.Dac Tracii au fost desnationalizati, formndu-se un noupopor, nu mai poate fi vorba de elemente trace, ci de elementeromane. Aceste mari personalitti trace apar tocmai ntr-o perioadde asa-zis plmdire a poporului romn, dup cum s-a sustinut.Tocmai multimea acestor mari personalitti n viata politic similitar a Romanilor, dovedesc vigoarea si rezistenta poporului trac,care nu si-a pierdut nimic din firea, limba si datinile sale din cauzaunei stpniri cu forta militar timp de 165 de ani. mpratul Galerius(293-311) cruia i se zicea Dacul, ntr-o lupt cu Persii a fcutapel la conationalii si Daci, care 1-au ajutat si a nvins. La Salonic

senatul roman i-a ridicat un arc de triumf. Arcul acesta e arcul Dacilornvingtori, si nu al nvinsilor, ca pe columna lui Traian.Dat fiind c aceste personalitti din ptura aristocratic nu s-audesnationalizat, cum puteau s se deznationalizeze ciobanii si plugarii?Traco-Dacii au dat elemente de valoare popoarelor vecine (grecsi roman) pe plan politico-militar, economic, cultural, dup cum siurmasii lor, Romnii, au dat astfel de valori Ungariei, Jugoslaviei,30

Bulgariei, Greciei, Rusiei etc.S-a mai relatat c populatia autohton din Dacia, ntre anii106-275 a fost supus unui voit proces de desnationalizare...violentsi rapid, care a avut ca prim urmare nlocuirea treptat a limbiinationale si adoptarea limbii latine. A sustine un proces voit dedesnationalizare, violent si rapid si nlocuirea treptat a limbiinationale, nseamn iarsi a intra n contradictie cu afirmarea civilizatieisi culturii Dacilor, cu nsusirile lor fizice si spirituale. Mainsemneaz, asadar, a nu tine seama de intuitia faptelor reale. Cefactori au contribuit la desnationalizarea violent si rapid? De cemijloace dispuneau Romanii, veniti din toate prtile imperiului, ca simpun un astfel de proces? Nici astzi, cu toate mijloacele moderne


24/31

ca scoala, unde obligatoriu se nvat limba oficial, presa,radioteleviziunea,teatrul, cinematograful etc., nu se poate realiza un asemeneaproces, chiar lent si ndelungat, mai ales cnd e vorba de unpopor numeros si cu o cultur a sa proprie.Dup unele preri Romnismul a biruit n Dacia fiindc elreprezenta o civilizatie superioar, o creatie material si de culturcare sintetiza o ntreag evolutie multisecular si ca atare a cstigatpe autohtoni. Acestia, treptat convinsi si atrasi de avantajele vietiiromane, au nvtat limba cuceritorilor, si-au nsusit numele si s-auromanizat. (Constantin C. Giurescu, Dinu Giurescu, IstoriaRomnilor, Bucuresti, editura Albatros, p. 191).A aduce ca argumente pentru o pretins romanizare civilizatiasuperioar si cultura roman, nsemneaz o desconsiderare siignorare total a tot ce s-a scris despre Daci cu toat remarcabila lorcultur material si spiritual, cu tot aportul lor adus culturii europene,cu tot ce ne-au transmis.

i-apoi s se stie c orice civilizatie superioar si cultur desintez ar avea un popor cuceritor, pe autohtoni nu-i poate cstiga.Fat de poporul cuceritor care exploateaz fr mil - si Romaniise stie c au exploatat - autohtonii nu puteau s aib dect nemultumiri,ur clocotitoare si rzvrtire.Pretutindeni si n tot locul acestea au fost fenomenele. Nici unpopor cuceritor n-a avut purtri angelice fat de cuceriti. Pentru cse vorbeste de civilizatia si cultura cuceritorilor, amintim, ca exemplu,cuceririle lui Napoleon Bonaparte. Nimeni n-a contestat valoareaculturii franceze pe plan mondial, dar ce reactii, ce ur, ce miscris-au produs contra Francezilor n Spania, n trile germane, etc.!

Nimeni n-a contestat valoarea culturii si civilizatiei germane, darpeste tot pe unde au clcat armatele invadatoare germane n primul sial doilea rzboi mondial, n-au produs dect scrsnirea dintilor.Popoarele cucerite n-asteptau dect clipa izbucnirii vulcanice pentru31alungarea invadatorilor, spre a-si recpta independenta si suveranitateanational. Aceeasi asteptare o au attea nationalitti aflatenc si astzi, integral sau partial, sub dominatie strin. Butoiul depulbere, gata de explozie, a fost si este n fiecare natiune cucerit.In sprijinul romanizrii s-a adus ca argument n istorie problemaveteranilor. Dup 25 de ani petrecuti sub arme, la eliberare, legionarul,numit acum veteranus, cpta dreptul la cettenie, dac

n-o avusese de mai nainte, precum si o bucat de pmnt spre a ocultiva. Copiii veteranilor si ai dacelor erau asadar cetteni romanisi vorbeau latineste, cei mai multi vor fi stiut si limba mamei. Copiiicopiilor ns, asadar nepotii veteranilor, erau de obicei romanizati.In dou cel mult trei generatii, urmasii acestor cstorii mixte, ntreveteranii romani si femeile dace, uitau limba bstinasilor(C.C.Giurescu, Dinu Giurescu, op. cit., p. 133).Prezentarea unei astfel de romanizri ni se pare cu totul


25/31

rupt de realitate, pentru c adevrul, unul singur, e contrariu.Pentru veteranii de origine dac numai ncape nici o discutie. Revenitintre Dacii lor si vedeau de munca lor si limba latin nvtatn armat nu mai aveau cu cine s-o vorbeasc. Copiii si nepotii acestoranu aveau nici un prilej de romanizare. Copiii celorlalti veteraniromani, de origini diferite si ai Dacelornvtau limba matern. Dela tatl lor prindeau prea putin sau nimic. Nepotii, deci a treia generatie,evident, nu vorbeau dect limba dac. Asadar, veteranii nu puteaufi elemente active de romanizare. Cei care triau n centre romanesi mai continuau latinitatea, dar pn la urm cu totii au fostdacizati prin asimilare.O pereche sot-sotie s zicem din Franta, ambii de origine francez,vin si se stabilesc ntr-o localitate din Romnia. Ei vor vorbilimba lor national si se vor strdui fiind constrnsi de mprejurri snvete, ct va fi posibil, si limba romn. Copiii lor vor sti franceza siromna, iar nepotii numai romneste. lat-i, deci, romnizati si asimilati.Acelasi proces s-a petrecut si cu Romanii si cu orice strin venit

n Dacia.S-a spus c despre Traci exist stiri scrise n documentele grecestisi romane din secolul al Vl-lea .e.n. pn n secolul al Vll-leae.n., deci 12 veacuri. (Am relatat anterior c n luptele cu Avarii nPanonia (796), Carol cel Mare a dat peste Daci). Din acest rstimpavem si informatii asupra limbii lor vorbit nentrerupt de o numeroasgrup de triburi (s.n.) si materiale fragmentare n transcrieregreac si latin. Deci limba Traco-Dacilor, atestat documentar, afost vorbit de o numeroas grup de triburi (s.n.) n realitate, detoate triburile pn n secolul al VUI-lea e.n.). Cum e posibil, ca nicimcar unul din aceast numeroas grup de triburi s nu-si fi

32pstrat limba mai departe? Din secolul al III-lea pn n secolul alVH-lea pe pmntul Daciei au fost Gotii, Hunii, Gepizii, Avarii, Slaviisi apoi Bulgarii. Despre Traco-Daci si limba lor, de aici ncoaceizvoarele lipsesc. In Dacia valul popoarelor nvlitoare continu cuUngurii, Pecenegii si Cumanii. In aceast perioad, Traco-Dacii aparla cronicarii bizantini, slavi si occidentali, n genere, cu numele deVlahi. Iat prin urmare pe Romni n casa, n sura si stna Dacilor,cu fluierul si naiul Dacilor, cu firea, credintele si obiceiurile Dacilor,cu albinele, cu vitele si caii vestiti ai Dacilor, cu legile nescrise aleDacilor, cu toponimia (n parte schimbat de cuceritori, n genereprin traducere), n sfrsit cu tot ce misc-n tara asta, rul, ramul

-dar -cumplit tragedie! - cu limba...latin; Le-a disprut limba!Asa au vrut istoricii! Asa au vrut filologii. ~Din timpul stpnirii romane si pn la invazia Ttarilor(1241), populatia bstinas din Dacia, fiind mereu asuprit, a devenitmai drz, mai unitar si mai conservatoare n limb si n toate bunurilespirituale si materiale,pstrndu-si nentrerupt individualitatealimbii si a fiintei sale nationale. La Daci si la Romni acesta a fostsingurul proces.


26/31

S-a mai afirmat c limba dac s-a conservat nc mult vremen puncte izolate (numai?) prin regiuni deluroase si de munte n sec.III si mai trziu, cu deosebire la asa-numitii Daci si Traci liberi de lanord si est de hotarele provinciei Dacia (Costoboci, Carpo-Daci etc.din Moldova, Moravia, Slovacia etc. (LI. Russu, Disparitia limbii sia populatiilor traco-dace, Studii si cercetri de istorie veche, III,nr. 1-4, p. 212).Dac erau puncte izolate n regiuni de deal si munte si apoiDaci liberi, cum e cu putint ca si acestia cu timpul s-sinlocuiasc limba, si limba romneasc s devin cea mai unitar?Romnii din Oltenia se nteleg cu Romnii din Moldova si Maramurescare n-au fost niciodat sub stpnire roman, ca apoi s fie omie de ani n vltoarea stpnirilor barbare. Cum se explic faptul ctocmai acele puncte izolate de deal si de munte au cea mai curat simai frumoas limb romneasc? Firesc ar fi fost ca, dac s-au maipstrat Daci n secolele III-VI cu limba lor, din secolul al III-leancepnd migratiunea diverselor popoare, s-si fi format o alt limb

strin de cea romneasc sau cel putin un dialect care s fi rmas,prin forta mprejurrilor, tot puncte izolate n neamul si limbatrii, mcar prin regiuni deluroase si de munte si mcar n Moldovasi n partea de nord, Maramures si Crisana. Dac s-ar fi formato alt limb n Dacia traian, prin disparitia limbii bstinasilor,n-ar mai fi fost legturile permanente cu Moldova, Maramuresul si33celelalte prti locuite de Dacii liberi. Lipsea unitatea de limb, factorulcel mai puternic de unitate national, lipseau instinctul si sentimentulde fraternitate, lipseau constiinta si spiritul de solidaritatenational. O unitate politic cu Dacia necucerit de Romani, ntr-un

singur stat, nu s-ar fi putut ndeplini niciodat. Ca atare n-ar mai fiRomnia de astzi.RscoaleleAnume am lsat rscoalele la urm, ca s se vad care erasituatia politic, economic si starea de spirit sub stpnirea roman.Dup cucerirea Daciei (106) Romanii au introdus sistemul sclavagistde crunt exploatare, specific pturii conductoare romane.Jugul politico-fiscal a dus implicit la intensificarea luptei de clas,care s-a mpletit cu lupta de eliberare national (D. Tudor, Rscoalesi atacuri barbare n Dacia roman, Bucuresti, 1957, p. 6). Fiecarepopor si are vitalitatea lui proprie, care-1 face s reziste cu

nversunaren totalitatea lui, oricrei ncercri de desnationalizare. Exploatarearoman, aspr si crud n interior, producea o continu fierbere.Numeroasele fortificatii militare n Dacia sunt o dovad de infidelitateasi nesupunerea general a Dacilor. Fiscalitatea si exploatarearoman pretutindeni exaspereaz popoarele.Care-i poporul sub jug strin, guvernat prin forta armat siexploatat pn la snge s se desnationalizeze? O armonie social, o


27/31

supunere si o colaborare ntre Daci si Romani niciodat n-a existat [lIntre clasa conductoare si cea supus a fost o permanentcontradictie.Dacia, n timpul stpnirii romane, era ca un vulcan n plin eruptie.Lupta contra stpnirii romane era n oras, unde se adun banul

si toat bogtia, pe cnd satul, n cea mai mare parte trieste nmizerie,neorganizat si lipsit de viata cultural a orasului (D. Tudor,op.cit.) Populatia aceasta a Dacilor, mereu nemultumit si n fierberedin cauza asupririi romane, si ndrepta atentia asupra Dacilorliberi, cu care aveaupermanente legturi, si pe barbarii de lahotare i astepta ca pe niste salvatori, scrie D. Tudor. Exploatarearoman a trezit n Daci, ca si n orice popor, o drz rezistent si unspirit de solidaritate national. Multi Daci au fugit la Dacii liberi. In1940, cnd o parte a Transilvaniei a fost dat Ungariei, prin odiosuldictat de la Viena, nu s-a petrecut acelasi fenomen?

Ce romanizare se mai putea face, cnd stpnii nu stiau cum sfac fat atacurilor Dacilor liberi si popoarelor barbare. Astfel, n117, imediat dup moartea lui Traian, se produce nvlirea lazigilormetanasti, dinspre apus si a Rotolanilor dinspre rsrit, mpratfiind Hadrian. Sub Antoninus Pius nvlesc Dacii liberi, de la34

miaz-noapte, n anii 143 si 156-157, fiind respinsi de legiunileromane. Din cauza rscoalelor si atacurilor Dacilor, Antoninus Piusa fost nevoit s mpart Dacia n trei prti: Dacia Malvensis, Apulensissi Porolissensis.Domnia lui Marcu Aureliu e plin de rscoale ale Dacilor si de

atacuri ale Dacilor liberi si barbarilor. Intre 167-172 Dacia e atacatde Marcomani si alti Germani, neamuri sarmatice si dacice care produco mare criz economic si o mare nemultumire a populatiei, maiales a satelor, contra stpnirii romane. Din cauza rzboaielor,impozitele cresteau din ce n ce, nct populatia ajuns la sap delemn, reactiona prin rscoale. In timpul rzboiului marcomanic,Costobocii, neamul dac care locuia n nordul Moldovei si n Galitia,fac o nval prin Dobrogea si Peninsula Balcanic. Trecerea lor prinDobrogea a fost la sfrsitul anului 170.Pe timpul lui Comodus (180-192) s-au produs la fel de marimiscri de populatie, paralele cu presiunea si invazia unor neamuribarbare la granit. Populatia exploatat, ajutat si de srcimea de

la orase, tindea ncontinuu la rsturnarea stpnirii romane.In perioada lui Septimius Severus (193-211) sunt cunoscute oserie de plngeri adresate mpotriva abuzurilor comise de functionariiinferiori si de politia militar. In timpul lui Caracalla (211-217) siAlexandru Severus se accentueaz mizeria, nemultumirile si miscrilede populatie. Exasperati de srcie, s-a nmultit numrul fugarilor sial hotilor (latrones, de aci lotru la noi, ntlnit att de des n vechilecntece populare).


28/31

De asemenea, n timpul lui Caracalla, are loc o nval a Gotilorn Dacia, care vor da Romanilor, de acum nainte, mereu delucru, terminnd cu ocuparea ntregii provincii ntre 271-275. Odatcu Gotii nvlesc si Dacii liberi din miaz-noapte. Ei constituiau,prin asezarea lor, un fel de avangard a tuturor nvlitorilor spresud.Chiar Vasile Prvan, adeptul romanizrii, considera peDacii liberi cuib de tulburri continue care mpiedic orice nflorireserioas a romnismului, mentinnd formele primitive ale vietiiindigene (Getica, p. 657). Dacii liberi erau cei mai mari dusmani aistpnirii romane din Dacia si au contribuit n mare msur la eliberareaei, sprijinind substantial rscoalele trnesti.Liniste si pace n-au fost nici n timpul domniei lui MaximinTracul (Thrax) (235-238), desi era trac. Grele lupte a purtat cu Daciiliberi, uniti cu Sarmatii, pe care i-a btut, lundu-si titlul de DacicusMaximinus. De aici se vede importanta luptelor grele pe care le-apurtat cu acesti Daci. In anul 238 au fost atacuri mpotriva regimului

lui Maximin Tracul, si mari miscri sociale. In acelasi an Carpii,35mpreun cu Gotii, atac Dobrogea.mpratul Gordianus al III-lea (238-244) a avut de suportatmari tulburri si atacuri pornite din Muntenia. O nou rscoal aDacilor a izbucnit pe timpul domniei lui Filip Arabul (244-240), carea avut mai multe lupte cu Carpii att de primejdiosi si gata de luptoricnd mpotriva Romanilor. In urma grelelor lupte cu Carpii, FilipArabul si ia titlul de Carpicus. Pe o moned din anul 247 e scrisVictoria carpica.In anul 248 Gotii nvlesc din nou n Dobrogea, unde atac

Istria si alte localitti. Nvlirile lor se repet n anul 250 sub mpratulDecius.Sub Decius Dacia a fost plin de tulburri, nsotite de luptelepurtate cu Dacii liberi. Cea mai grea lupt a Romanilor mpotrivaDacilor liberi, n unire cu Gotii, a fost n anul 251, cnd Decius pieren lupta de la Abrittus, n Dobrogea.Intre anii 252-248 rscoalele Dacilor si nvlirile Gotilor se tinlant. Prin 260-261 se produce n Moesia o rscoal a lui Regalianus,considerat un urmas al lui Decebal. Vremea anarhiei militare dinsecolul al III-lea s-a abtut cu toate nenorocirile ei si asupra Daciei,provincie ce intra ca un pinten n lumea barbar, mereu n fierbere.Ea a putut fi lesne jefuit de barbari si adesea frmntat de rscoalele

interne, fiindc paza militar n-a fost ntotdeauna bine asigurat.Forta maselor din interior si din afar se punea n miscare mpotrivadominatiei romane din Dacia, mai devreme dect n alte prti aleimperiului. Lupta se ducea mpotriva armatei, administratiei sioraselor romane.Romanii, nc de pe timpul lui Traian, au dus o politic deurbanizare. Dac a existat o romanizare politic, social si cultural,ntr-adevr ea n-a fost dect la orase si n aceasta nu trebuie s


29/31

vedeme o desnationalizare a bstinasilor orseni, ci numai oinfluent. Satele triau complet strine de orice influent roman sauinfluent - n genere - orseneasc, privit mai ales sub raportul civilizatieisi culturii progresiste, fiind ostile si refractare acestei vieti. Peatunci nu era nici scoal - n sensul modern al cuvntului -nici pres,nici cinematograf, nici radio etc., prin care s se propage viata oraselor.Un contrast izbitor ntre oras si sat a fost pn n zilele noastre.Orisict viat confortabil orseneasc, cu attea elemente destrlucire, de lux, de distractie ar fi avut Romanii, si o romanizare cudisparitia limbii, chiar la orase nu se putea realiza. Astfel de viatn-ar fi atras pe nimeni, ci dimpotriv, fiind o sfidare la adresa unuipopor subjugat si exploatat, care tria n mizerie, nu nstea dect ursi revolt, n primul rnd n srcimea oraselor, martor la aceaststrlucire roman. Dacii cei bogati - orict de impresionati ar fi36fost - poate i ludau, se influentau si ei mai mult sau mai putin siatta tot. Nimic mai mult.

In secolul al III-lea, cnd are loc anarhia militar, oraselencep s decad, ducnd la o decdere a mestesugurilor si comertului.Dac trnimea apsat de fiscul mpovrtor al Romanilor si demizerie se rscula, apoi si srcimea oraselor, care e mai dinamic simai usor aplecat spre rzvrtiri, nu se putea s nu fi produs miscrisociale mpotriva functionarilor care le ncasau birurile.Cum se stie, mpratul Aurelian, ne mai putnd face fat atacurilorDacilor liberi si n special ale Gotilor, se retrage ntre 271-275peste Dunre, cu armata, aparatul administrativ si bogatii, n generedin mediul urban, deci tocmai aceia care aveau rolul s romanizezepe Daci. Imperiul roman trece printr-o mare criz economic, social

si politic.Dup retragerea Romanilor populatia satelor a rmas pe loc,eliberat de sub apsarea multipl, economic, fiscal si militar aimperiului roman. In mijlocul migratiei popoarelor care se dezlntuietimp de o mie de ani, populatia autohton caut s se acomodeze cumari greutti noilor conditii de viat.In mare parte populatia din centrele urbane s-a rspndit nmediul rural. Aici se pstra nc o form de organizare a obstii stesticare si dovedise vitalitatea n timpul stpnirii romane. DupRomani si n epoca feudal, obstea si asociatiile de obsti au alctuitsingura form a vietii sociale a poporului nostru (P.P. Panaitescu,Obstea trneasc n tara Romneasc si Moldova, Bucuresti, 1964,

p. 15). 'Aceasta a fost situatia politic, economic si social si starea despirit n epoca roman. Judece orice om de bunvoint si cu sinceritate,n astfel de conditii, se poate ntrezri mcar o romanizare nDacia? Dac Geto-Dacii din Dacia ar fi fost romanizati, ce rost maiavea s se rscoale si s lupte contra Romanilor, fie singuri, fiealturi de Dacii liberi?Normal, dac s-ar fi petrecut acest fenomen, ar fi fost alturi


30/31

de Romani, fiind acum unul si acelasi popor si ar fi luptat contraDacilor liberi si contra barbarilor de la hotare. O romanizare cu disparitia limbii dup retragerea Romanilor, n vltoarea migratiilorpopoarelor se mai poate imagina? Se mai poate discuta? Hotrt,nu] l i dup retragerea lui Aurelian, pe timpul domniei lui Diocletiansi Galerius (sec. IV), Dacii liberi, singuri sau ajutati de Goti,treceau Dunrea si atacau armatele romane. Romanii n-au avut pacesi liniste nici n SU dul Dunrii, unde, de asemenea, s-a emis prereaunei romanizri a Tracilor.Viata urban care ncepuse sub Romani e redus substantial sirmne iarsi viata rural, cu aceleasi ocupatii de cpetenie: agriculturasi pstoritul.tranii romni din regiunea deluroas si muntoas, unde elementulromnesc s-a pstrat mai bine, fiind mai ferit de nvlirilebarbare, n constiinta lor, care vine din strfunduri ndeprtate, nuvorbesc de alti strmosi dect de Daci. Orice e vechi si orice traditiemostenit e atribuit Dacilor. Pentru ei Romanii nu exist, cu toat

coala latinist din Ardeal. De asemenea, catolicismul att de ru afost privit de ctre Romni, nct pentru ei latinul letinul e egal cupgnul, termen nsotit de dispret nc din primele secole ale ptrunderiicrestinismului n Dacia. Orice fapt nelegiuit e ntmpinat deexpresia: parc-ai fi letin, numai letinii fac de astea etc. In constiintaromnului letinul e un pgn, e o fiint spurcat. S-armai fi transmis oare aceast constiint dac Dacii ar fi fost romanizati?Cntndu-se pe vechea strun a romanizrii si a disparitieilimbii Dacilor, s-a nceput s se pescuiasc cte un cuvnt din limbalor, ajungndu-se pn astzi, la vreo 160 (]1) de cuvinte din toatlimba marelui si viteazului popor dac. Trebuie s se stie c o limb nu

se poate reconstitui cu undita, pescuind cte un cuvnt anemic.Limba noastr e un fluviu care curge viguros, nentrerupt si neschimbatde milenii, pornind de la preistorie, si n apa acestuia trebuie pescuitecuvintele mprumutate de la alte limbi. Cele 160 de cuvinte suntparticularisme ale limbii geto-dace si ca acestea sunt nc alte multecare trebuie cutate.Inscriptiile si tot materialul arheologic roman, descoperit pepmntul trii noastre, explic ntinderea stpnirii romane, dar nudesnationalizarea si disaraitia limbii Dacilor. Nimeni n-a doveditaceast minune (cutremurtoare), ci a fost o simpl si eronat deductiedin cauza asemnrii celor dou limbi.Din cele relevate rezult c Romanii, o minoritate pestrit

mprstiat n mijlocul marelui popor al Geto-Dacilor, au fostdesnationalizatisi asimilati ntr-un timp scurt, dat fiind tocmai nrudireacelor dou limbi: daca si latina rustic. Asadar limba dac e mamalimbii romne care s-a vorbit ncontinuu pn astzi, supunndu-selegilor ei de dezvoltare pe cale evolutiv. Limba Dacilor eraasemntoare cu limba latin rustic si nrudit cu limba Gallilor dinGallia (Franta), cu a Iberilor din peninsula Iberic (Spania si Portugalia),


31/31

asa cum limba romn e nrudit astzi cu limba popoarelorneolatine din Italia si celelalte tri mentionate mai sus. Nu cucerireasi stpnirea vremelnic a Romanilor a dus la nrudirea acestorpopoare latine si neolatine, ci mprejurrile istorice au creat aceastmare familie de popoare. Popoarele din marea familie german suntnrudite prin limb nu din cauza cuceririi vreunui stat din rndul lor.Aceeasi situatie e si la popoarele slave.In concluzie din acest pmnt al Daciei lui Burebista si Decebalam rsrit de mii de ani, aici suntem astzi si vom fi de-a pururi, pentruc noi de la Sarmisegetuza ne tragem.

Despre Pierderea Limbii Dacilor

Documents

Transcript of Despre Pierderea Limbii Dacilor