Despre Piata Si Produs Turistic
-
Upload
andreea-manea -
Category
Documents
-
view
13 -
download
1
description
Transcript of Despre Piata Si Produs Turistic
PIAŢA TURISTICĂ. PRODUS TURISTIC
Prestatorii de servicii turistice îsi desfasoara activitatea în cadrul unei imense piete -
piata turistica - care este divizata la nivel geografic în nationala si internationala.
În activitatea de turism, productia serviciilor pe acesta piata, are ca rezultat final ceea ce este
cunoscut sub forma produsului turistic, produs diferit fata de bunurile fizice. Daca bunurile
fizice sunt produse, stocate, apoi vândute si mai târziu consumate, în cazul serviciilor turistice
acestea sunt mai întâi vândute, apoi produse si consumate în acelasi timp si loc.
2.1. Piata turistica
Piata turistica ocupa un loc aparte, din ce în ce mai important în piata interna a fiecarei
tari, constituindu-se ca segment distinct al pietei serviciilor. Ea difera de piata marfurilor prin
faptul ca este puternic segmentata si prezinta un grad de diversificare si complexitate foarte
mare a produselor turistice, având ca principala caracteristica deplasarea potentialilor
consumatori la locul de consum (destinatie).
2.1.1. Concept, dimensiuni si structura pietei turistice
Piata reprezinta sfera economica de interferenta a cererii cu oferta si este formata din
"totalitatea cumparatorilor si vânzatorilor între care au loc tranzactii cu anumite bunuri si
servicii ".1[37] Piata cuprinde totalitatea cumparatorilor unui produs, privita prin prisma
vânzatorului, în timp ce pentru cumparator, piata este echivalenta cu totalitatea vânzatorilor
unui produs sau serviciu. Aceasta definitie este aplicabila tuturor sectoarelor din comert,
inclusiv celor din domeniul serviciilor dar prin natura si caracteristicile cererii si ofertei, piata
serviciilor detine un loc important, iar piata turistica constituie o parte semnificativa a
acesteia.
Piata turistica este definita ca fiind "sfera economica de interferenta a ofertei turistice,
materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consum".2[38]
Fizionomia pietei turistice este determinata de trasaturile specifice ale elementelor ei
1[37] Kotler Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998, pag. 578
2[38] Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 1992
componente (cererea si oferta) care sunt separate în spatiu, iar realizarea actului de vânzare -
cumparare (consum) al produsului turistic este posibil în general prin deplasarea cereri spre
zonele de interes turistic, oferta turistica efectuându-se la locul de provenienta al
consumatorului, direct sau prin intermediari specializati (agentii de turism, touroperatori).3
[39]
Dimensiunile unei piete turistice sunt date de structura, aria si capaciatatea ei.4[40]
Structura pietei turistice este determinata de structura cererii si a ofertei turistice. Structura
cererii este importanta în segmentarea pietei turistice pe baza unor criterii specifice. Astfel, în
functie de numarul si marimea segmentelor de piata, se adopta fie o strategie concentrata prin
care tuturor segmentelor de piata li se ofera acelasi produs turistic, fie o strategie diferentiata
prin care produsele turistice sunt diferentiate în functie de caracteristicile cererii. Pe baza
structurii ofertei se pot constitui o serie de piete ale produselor turistice.
Un rol important în dimensiunea pietelor îl ocupa potentialul turistic al destinatiilor,
infrastructura, serviciile complementare, calitatea si pregatirea profesionala a personalului
prestator de servicii.
Din punct de vedere al ariei, piata turistica poate fi locala, zonala, nationala sau
internationala.
Piata turistica locala cuprinde un mnmar restrâns de consumatori, iar oferta
este bazata pe servicile unei destinatii.
Piata zonala este formata din mai multe destinatii si ofera un produs turistic
complex, având dezvoltate mijloacele de transport si comunicatiile.
Piata nationala este limitata de teritoriul national al unei tari.
Piata internationala cprinde teritoriile nationale ale statelor ce au stabilite
relatii în domeniul turismului.
3[39] Olteanu V., op. cit., pag. 86
4[40] Stancioiu Aurelia-Felicia, Strategii de marketing în turis, Editura Economica, Bucuresti, pag. 54-56
Capacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea sau dorinta exprimata sau
nu pe o anumita piata pentru un produs turistic, neluând în considerare nivelul veniturilor
consumatorilor sau al preturilor produsului turistic si permite determinarea de catre
specialistii de marketing a raportului în care se afla cererea si oferta, precum si locul ce îl
detine pe piata globala.5[41] Capacitatea turistica se calculeaza ca produs între capacitatea
medie de consum si numarul comsumatorilor potentiali, fiind exprimata de obicei prin
intermediul volumului ofertei, cererii si volumul încasarilor din activitatea turistica.
În functie de capacitate, piata turistica se clasifica în piata turistica teoretica, piata
turistica potentiala si piata turistica efectiva6[42].
Piata turistica teoretica reflecta limitele de absorbtie a unui produs turistic pe
o piata determinata, fara a lua în considerare preturile si tarifele practicate.
Piata turistica potentiala reprezinta cererea solvabila, respectiv dimensiunile
teoretice ale cererii care ar putea fi satisfacuta tinând cont de conditiile
materiale si financiare ale populatiei din zona respectiva si a turistilor ce se
estimeaza ca se vor deplasa în zona. Potentialul pietei turistice este mai mic
decât capacitatea ei (piata turistica teoretica) datorita aparitiei unor conditii
materiale, financiare etc., care limiteaza consumul de produse turistice.
Piata turistica reala (efectiva) reprezinta ansamblul cererilor efective sau,
numarul actelor de vânzare-cumparare finalizate pentru un anumit produs
turistic într-o anumita perioada de timp si într-o anumita zona.
Raportul dintre piata turistica potentiala si piata turistica reala reflecta gradul de
saturatie al pietei, respectiv: piata saurata - cererea efectiv realizata este egala cu cererea
potentiala - sau piata nesaturata - cererea efectiv realizata este mai mica sau egala cu cererea
potentiala.
Pentru analiza capacitatii pietei turistice se opereaza cu o serie de indicatori
caracteristici printre care: numarul mediu de vizitatori, durata medie a sejurului, gradul de
utilizare a capacittii de cazare etc. În analiza pietelor turistice este necesar sa se tina seama si
5[41] Idem, pag. 55
6[42] Stancioiu Aurelia-Felicia, op. cit., pag. 55
de ciclu de viata al acestora. Ciclul de viata al pietei rezulta din însumarea ciclurilor de viata
ale produselor si sunt cunoscute patru etape7[43]:
1. etapa de aparitie - presupune identificarea necesitatilor si dorintelor de consum
ale unuia sau mai multor produse turistice;
2. etapa de crestere - produsul turistic cunoaste o dezvoltare, fiind oferit de una sau
mai multe firme si are ca element caracteristic aparitia concurentei. Extinderea
pietei se poate realiza pe cale intensiva sau extensiva;
3. etapa de maturitate - caracterizata de o concurenta acerba, fiecare firma de turism
încercând sa-si gaseasca segmente de piata noi si cât mai atractive, recurgând chiar
la reducerea profitului, ceea ce va conduce la fragmenatrea pietei în segmente tot
mai mici.
4. etapa de declin - corespunde unei cereri tot mei scazute pentru produsele turistice
existente, fiind determinata fie de caracteristicile si particularitatile produsului
turistic, fie de conditiile sociale, economice, culturale si politice.
2.1.2. Elementele constitutive ale pietei turistice
Piata turistica este constituita din urmatoarele elemente8[44]:
a) Ofertantii turistici - întreprinderi de o mare diversitate care opereaza pe piata turistica si
care pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
Astfel, în functie de ceea ce vând ei se împart în :
Ofertantii sau producatorii propriu-zisi de servicii turistice - vând turistilor unul
sau mai multe servicii: structuri de primire turistica (unitati de cazare si de
alimentatie), firme de transport, unitati de agrement, de tratament, etc.
Ofertantii de produse turistice - agentiile de turism touroperatoare si detailiste
care vând voiaje forfetare (pachete de servicii turistice).
7[43] Kotler Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997
8[44] Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., op.cit., pag. 41-43
În functie de modul de comercializare a ofertei regasim:
Ofertanti turistici - îsi vând singuri produsele turistice pe care le realizeaza;
Ofertanti distribuitori - ofera turistilor serviciile prestate de alte firme.
b) Cererea de servicii si produse turistice - reprezentata de numarul persoanelor care doresc
sa calatoreasca periodic si temporar, în afara resedintei proprii pentru alte motive decât
prestarea unor servicii. Consumatorii de produse turistice pot fi clasificati în functie de mai
multe criterii astfel, pot fi grupati în consumatori potentiali sau efectivi (reali), interni sau
internationali, etc.
c) Intermediarii din industria ospitalitatii, reprezentati de:
Agentii tour-operatoare, care concep produsele turistice; au dimensiuni mari si
actioneaza pe piata turistica în calitate de angrosisti.
Agentii de turism detailiste care comercializeaza produse si servicii turistice si
furnizeaza turistilor potentiali informatii referitoare la voiaj, transport, cazare, tarife
practicate etc;
Institutii financiar - bancare, agentii de marketing.
d) Concurentii de pe piata turistica sunt categoria care reunese totalitatea ofertantilor de
produse si servicii, atât turistice cât si de alta natura, care pot determina o deviere a cererii de
la oferta proprie a operatorului din turism;
e) Prescriptorii ofera gratuit sau contra unor comisioane informatii despre produsele
turistice. Exemplu: medicii care recomanda pacientilor anumite statiuni de tratament,
profesorii carerecomanda elevilor sau studentilor sa viziteze anumite obiective turistice.
f) Legislatia legata de activitatea turistica cuprinde diferite acte normative, sub forma
reglementarilor privind regimul de corculatie turistica, acordarea vizelor de intrare - iesire,
regimul pasapoarelor, regimul vamal, etc.
g) Canalele de distributie a produselor turistice alcatuite din totalitatea mijloacelor prin
care acestea sunt trasmise de la ofertantii turistici la consumatori, de obicei distributia
realizându-se direct, de catre producatorii propriu-zisi , sau indirect, prin intermediul
agentiilor de turism touroperatoare si detailiste.
h) Mijloace de comunicare - instrumente de informare, stimulare si convingere utilizate
pentru a influenta consumul;
i) Mijloacele de transport constituie elementul indispensabil activitatii turistice, facând
posibil consumul turistic la locul ofertei prin intermediul deplasarii pe cai ferate, rutiere,
aeriene si maritime;
Penru fundamentarea judicioasa a politicilor fiemelor de turism este necesara
realizarea unei cercetari a pietei de referinta, prin analizarea minutioasa a tuturor
componentelor precum si a caracteristicilor acestora.
2.2. Conceptul de produs turistic. Elemente constitutive
Notiunea de produs a facut de-a lungul timpului obiectul unor multiple abordari, care,
cu toate ca s-au sprijinit în buna masura pe o întelegere subiectiva a termenului de valoare, au
reprezentat pasi notabili în evolutia conceptului analizat.9[45]
Astfel, Philip Kotler afirma ca "produsul este orice lucru care poate fi oferit pe o piata
în scopul captarii interesului, al achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface
o dorinta sau o nevoie."10[46]
În ultimii ani a patruns tot mai mult ideea ca produsul este de fapt o combinatie de
bunuri tangibile si servicii, în diferite combinatii. Palmer Adrian11[47] le numeste pachete de
bunuri si servicii si distinge cinci grupe de marfuri care ar putea structura nomenclatorul
schimburilor comerciale si anume:
Bunuri materiale pure
Bunuri materiale intensive în servicii
Bunuri hibride
Servicii intensive în bunuri materiale
Servicii relativ pure
9[45] Florescu C., Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992, pag. 286
10[46] Kotler Ph, Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997, pag. 543
11[47] Palmer A., Principles of Services Marketing, McGraw Hill International, London, 1994, pag.6
O alta definitie a produsului care merge pe ideea ca produsul este o combinatie de
produse si servicii au enuntat-o Dibb, Simkin, Pride si Ferrell12[48] astfel produsul este "orice,
atât favorabil cât si nefavorabil, pe care un consumator îl primeste. Este o complexitate de
atribute tangibile si intangibile, incluzând utilitatile si avantajele functionale, sociale si
psihologice. Poate fi o idee, un serviciu, un bun sau o combinatie a acestor trei elemente".
Plecând de la aceste definitii, si având în vedere elementele componente ale
produsului turistic, se poate afirma ca aceste definitii sunt valabile si în domeniul turismului,
datorita gamei largi de elemente tangibile si intangibile, rolul primordial avându-l cea de-a
doua categorie, fiind reprezentata de serviciile sau prestatile turistice prin intermediul carora
sunt valorificate componentele de tip tangibil, adica patrimoniul si infrastructura turistica a
unei anumite zone.13[49]
Produsul turistic reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre
o întreprindere de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpara turistii (transport, cazare,
masa, agrement etc.). Din punct de vedere al turistului, produsul turistic acopera existenta
completa de la plecarea de acasa si pâna la întoarcere.14[50]Produsele turistice au un continut
complex fiind formate din mai multe elemente.
Bunurile materiale ale produsului turistic sunt urmatoarele15[51]:
patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice,
medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru
turisti;
12[48] Dibb S., Simkin L., Pride W.M. si Ferrrell O. C., Marketing: Concepts and Strategies, a doua editie europeana, Houghton-Mifflin, Londra, 1994 (citat în Stancioiu Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, pag. 119)
13[49] Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., op.cit., pag. 59
14[50] Stancioiu Aurelia Felicia, Dictionar de terminoogie turistica, Editura Economica, Bucuresti, 1999
15[51] T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti, 1999, p. 25-40
anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia
sau cererea de turism, contribuie în mod hotarâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.)
unele facilitati de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule si cai de
comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
Produsul turistic nu este defini prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau
prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul ci serviciul de transport, nu hotelul ci
cazarea, nu plaja ci agrementul pe care-l ofera).
Serviciile care dau continut produsului turistic se constituie într-un ansamblu de cel
putin patru tipuri de baza , total diferite ca natura, cu ar fi: servicii de transport, cazare, de
alimentatie si de agrement.
Elementele constitutive16[52] de baza se refera la patrimonial turistic national sau
local, în care se includ factori naturali - asezarile geografice, clima, peisajul etc. si factorul
uman - limba ospitalitate, mentalitate, obiceiuri si traditii, folclor, religie, istorie, arta, cultura
etc. Elementele naturale stau la originea produsului turistic, constituind miezul acestuia.
Turismul favorizeaza un schimb social între populatia care se deplaseza în afara domiciliului
si populatia autohtona, fiecare cu propriul mod de viata si culturi diferite, iar în urma întâlnirii
dintre acestea pot rezulta o serie de conflicte. Perceptia pe care vizitatorul o va avea asupra
produsului turistic va fi puternic influentata de atitudinea populatiei locale. De aceea, ea
reprezinta o dimensiune esentiala a produsului turistic si nu poate fi neglijata.
O alta componenta a produsului turistice este infrastructura specific turistica ce
include transporturile turistice de toate categoriile (aerian, rutier, feroviar, naval, fluvial
etc.). Prin definitie, turismul implica deplasarea vizitatorului de la domiciliu sau catre o
destinatie turistica. Aceasta trebuie realizata în cele mai bune conditii (minimum de oboseala
si timp) si cu cel mai mic cost, iar accesibilitatea destinatiei trebuie sa fie facilitata de o buna
infrastructura rutiera, prezenta unui aeroport etc. Un alt element important al infrastructurii
turistice îl reprezinta mijloacele de cazare de toate categoriile (hoteluri, moteluri, campinguri,
cabane, tabere, ferme turistice, resedinte secundare etc.). Fiecare tip de unitate de cazare
raspunde unor nevoi specifice, dar în cadrul unui produs turistic complex el poate fi
16[52] Minciu, Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001, pag. 260 - 284
diversificat astfel încât sa raspunda unor nevoi diferite. Structura de cazare determina
pozitionarea produsului în ceea ce priveste nivelul sau: de lux, mediu sau de masa.
Infrastructura turistica mai include si mijloace de alimentatie (restaurante cu circuit deschis,
restaurante turistice, restaurante cu autoservire etc, baruri, bufete, oferirea meselor în sistem
pensiune la particulari, aprovizionarea cu alimente si pregatirea mesei direct de catre turisti
etc).
Alimentatia publica, în calitatea sa de componenta a produsului turistic, trebuie sa
întruneasca o serie de trasaturi specifice17[53]:
sa fie prezenta în toate momentele importante ale consumului turistic, îndeplinind
astfel functia primordiala - aceea de a asigura hrana turistilor aflati temporar în afara
resedintei permanente, alimentatia fiind principala cale de satisfacere a nevoilor
fiziologice de hrana ale turistului, indiferent de locul de petrecere al vacantei, forma de
turism, sau modalitatea de angajare a prestatiei;
sa asigure o diversitate structurala a produselor si serviciilor, o tipologie larga de
unitati de alimentatie publica, astfel încât sa satisfaca deopotriva nevoile de hrana si
divertisment, sa raspunda în egala masura turistilor autohtoni si straini;
sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta sau chiar motivatia
principala a calatoriei. Produsele turistice având drept caracteristica dominanta
gastronomia sunt tot mai prezente în structura ofertelor de vacanta, urmare a diversitatii si
originalitatii artei culinare, adresându-se unor segmente mari de consumatori, de la
cunoscatori si experti la amatori sau de la gurmanzi la oameni obisnuiti. Totodata s-a
afirmat si tendinta de diversificare a vacantelor gastronomice, de exemplu: vacanta
gastronomica pescareasca, vânatoreasca, de degustari de vinuri etc.
Din categoria infrastructurii turistice mai fac parte, reteaua de agrement (echipamente
colective de loisir), animatia si ambianta si, de asemenea, reteaua unitatilor de tratament
(sanatorii de tratament, spitale si policlinici turistice specializate, puncte de prim ajutor,
salvamont, salvamar etc.)
17[53]Idem, p. 237.
Infrastructura generala a tarii sau zonei include dezvoltarea economica generala,
dezvoltarea geografica si alti factori ai infrastructurii generale (aprovizionarea cu energie si
apa, canalizare, salubritate, aprovizionare comerciala, alte servicii publice).
Cadrul general privind pregatirea personalului din turism este o componenta
importanta a produsului turistic si cuprinde: masuri organizatorice si juridice ale politicii de
recrutare, pregatire, perfectionare si stimulare a personalului din turism, rezolvarea
problemelor sociale ale acestora, controlul calitatii serviciilor.
O alta componenta o reprezinta cadrul institutional legat direct sau indirect de turism
si se refera la sistemul de acorduri internationale care încurajeaza sau promoveaza circulatia
turistica internationala, reglementarile si facilitatile privind dezvoltarea turismului intern,
cadrul juridic si masurile de protectie si valorificare a mediului si patrimoniului turistic,
regimul juridic si protectia turistului (regimul de acordare a vizelor, de pasaport, vamal,
valutar, asistenta valutara etc.)