Descrierea CIP a Bibliotecii,Nasionale a Romdniei

PACHIASN]AM. I

Ducesa rebeld / Sara M. Pachia. - TimiSoara : Stylished, 2079

ISBN 97 8-606-90 17 -39|5 I

821.735.1

; .., : 't

Editura STYLISHEDTlmiSoar a, Judegul TimiS

Calea Martirilor 7989, nr. 57/27TeI. : ( + 40)7 27.A7.49.48www. sty lishe db o oks. r owww.noicecitim.ro

1."

]DUIC]ESAIR]EXBiIEL.,A

,".t,i;:itll$,l:fuffi

lP'rr,o,lL,o,,g

A\rm gll iiar, llo rm rdlrar, rLb351,o,

Malcolm Ferryway, marchiz de Tottenham, stdtea lacapul tatdlui sdu, care iqi trdia ultimele clipe de viafd. Dinc6!i oameni intdlnise in doudzeci qi qapte de ani, tatdl sdu

fusese cel mai important pentru el, il admirase incd de c0nd

era doar un copil qi il ascultase intotdeauna.Plecase intr-un tur pe continent, insd cum primise scri-

soarea de la mama lui se imbarcase qi se rugase, in acele

doud sbptdmdni pe care le petrecuse pe mare, ca tatdl sdu

sd nu moar[. Nu qi-ar fi iertat-o niciodatd dacd nu ar fi fostldngd tat6l sdu in ultimele lui momente. S-ar fi dispreluittoatdviala. C0nd plecase pe continent tat61 sdu era sdndtos,

in putere. Malcolm il credea invincibil, insd se pare cd tim-pul iqi spusese cuv0ntul, cdci, degi incerca sd ascundd asta

in fala fiului sdu, bdtrdneJea qi boala il dobordserS, incetulcu incetul, pe duce.

Tat61 sdu fusese pentru el un model, persoana cea maiimportantd din via{a lui, cu care avusese o relalie strdnsl.Chiar qi in perioada in care fusese elev la Eton ii scrisese

mereu tatdlui sdu qi ii ceruse sfaturi, incercdnd, pe cdtposibil, sd fie sigur cd acesta ii aprobd decizllle.Iar acum...

Acum iqi dddea seama cd nu era pregdtit sd renunJe la el. Nu,Malcolm nu era pregdtit sd facl asta, mai ales acum. $tia cd

la moartea tatdlui sdu el ar deveni duce de Tottenham. Iarel nu voia sd fie duce. Simlise incd de mic povara asta, iaracum... Pur gi simplu nu era pregdtit.

- Dragostea mea! Oh, dragostea mea! Dacd ai putea

sd fii ldngd mine....Ducele era prins intre conqtienld qi delir. Malcolm qtia

asta. $tia cd" tatdl lui nu mai avea mult timp, chiar dacd el

iqi dorea contrariul. Privindu-I, Malcolm se gAndea cd nu iqivdzuse niciodatd tatdl atdt de slab, de pldpdnd. El, William,care fusese atdt de puternic.

sSarraL M[. ]Par,clhriiar

- Tat6! spuse Malcolm privindu-I. Acum, md duc

acurn sd o chem pe mama! O sd stea l6'ngdtine! continud el,

ddnd sd se ridice.insd tat6l sdu ii atinse uqor mdna, iar el se opri. Privin-

du-l iEi dddu seama cd tat6l sbu voia sd il opreascd, aqa cd

rdmase pe loc.Atitudinea tatllui sdu ii cauza confuzie, insd el nu

zise nimic. R[mase tdcut, aqteptdnd sd vadd de ce ducele

il oprise.

- Nu! Nu pe mama ta! Pe ea... Pe Marianne! Dragos-tea mea! Oh, dragostea mea!

De parcd ar fi primit un pumn infa[6", Malcolm rbmase

pe loc privindu-;i tatdl. Marianne? Cine era Marianne?Rdmase tdcut ins6. iqi ddduse seama, incb de cdnd

crescuse, cd intre pdrinJii lui nu existase iubire, cdci aqa se

intdmpla de obicei in inalta societate, nu te cdsdtoreai dindragoste ci alegeai pe cineva cdtmai potrivit rangului. Aqa

fbcuse Ei tatdl sdu; .alesese o fiicd de marchiz, Qare venise

cu o zestre bund, iar s6ngele nu fusese intinat, aqa cum spu-

sese mereu bunica lui cOt timp fusese in via!6. Aceasta era

o reguld a familiei Tottenham: sdngele albastru trebuia sd

rdmdnd albastru.Cu toate acestea, Malcolm nu s-ar fi aqteptat niciodatd

catatdl sdu sd fi iubit pe cineva. Pdruse mereu alit de stdpAn

pe el; o persoand calculatd care punea mult accent pe res-

pectarea regulilor qi de mic ilinvdlase pe Malcolm sd facd

acelaqi lucru. Nu putea crede cdtatdl sdu fusese cu adevdrat

indrdgostit de cineva.Marianne... Incercd sd iqi aminteascd dacd tatdl sdu

mai pomenise numele acesta pAn[ acum, dar iqi dddu seama

cd era pentru prima datd cAnd il auzea; nici mdcar printrecunoscufi sau nobilime nu il auzise. Cine era aceastd femeie

care ii pusese tatdlui sdu inima pe jar? $i cum se face cd

acesta nu luptase pentru ea? Insd nu fu nevoit sd caute

rdspunsul Ia aceastd intrebare, deoarece il qtia deja: fusese

nevoit sd respecte regulile impuse de familie.

lDutrc,esar rr,eh,ell )i

- Nu am pufut, flule! Nu am putut sd o lin l6ngd mine!Am... Am fost, spuse tatdl sdu, ins6 se inecd.

- Tatd, te rog! ii zise el, incercdnd sd il facb s5 se

opreascd, cdci ?gi dddea seama c0t de chinuitor era pentru el.Insd, in mod surprinzdtor, ducele incercb sd continue.

Malcolm realizd cdtatdl sdu chiar voia sd ii spund cevaimportant, pentru cd altfel nu s-ar fi chinuit sd vorbeasc5,acestea put0nd sb fie ultimele sale cuvinte.

-Am fost un laq! Marianne era fiica unui baronet. Nuaveabani,iar mama... mama mi-a spus cd dragostea e pen-tru progti qi cd... cd rangul este cel care conteazd,.Iar eu... Euca... un prost am ascultat-o qi m-am cis[torit cu mama ta.Am... am urmat regulile qi... Si am fost nefericit toati via\a!

CAnd vru sb mai spund ceva, tat5l sdu se inecd din nouincepdnd sd tuqeascd. Malcolm se uitd la el simfindu-seneputincios. William fusese mereu un sprijin pentru fiulsdu, ii fusese mereu aldturi gi il ajutase in cele mai grelemomente, iar faptul c[ acum trebuia sd asiste neputincios lasuferinfa lui ii provoca o mare durere, era ca un spin infiptin inima lui.

-Tatd! Te rog!

- Nu! Nu, flule! Trebuie sd ifi spun. Marianne s-acdsdtorit cu un conte gi i-a ndscut o fetifd. Siebel, o fru-musefe! insd, cdnd ,olol ,ar', neisprdvit a pierdut totul lacd\i, ea... ea s-a imboln6vit gi a murit. Fiule, inainte sd mor,vreau... vreau sd imi promili ceva! spuse el, uit0ndu-se inochii fiului sdu.

- Orice, tat[! Orice! spuse Malcolm, simlind cumlacrimile ii infeapd ochii.

Nu mai pldnsese niciodat[ pdn[ acum. Considerasemereu cd pl0nsul era pentru oamenii slabi. insd acum, pri-vindu-qi tatdl, iqi dddu seama cd dacd plAnge nu inseamndcd este un om slab, nu. inseamn[ cd este un om empatic!Simfea durerea prin care trecea tatdl sbu qi o simJea inpropria inim6. Pdnd acum nu mai trbise nimic asemdndtorqi spera sd nu mai trdiascb aqa ceva nici de acum ?nainte.Durerea pierderii unui pdrinte era devastatoare!

SaraL M[. ]Pa,chriia

- Fiule, vreau... vreau sd imi promiti cd..' cd o sd ai

grijd de Siebel. Te rog, fiule, promite-mi cd o sd te cds6to-

reqti cu Siebel Farrot, fiica contelui de Sprint!Malcolm iqi privi tatdl. Nu ii venea s5 creadd cdaceasta

era ultima lui dorin!6. il qtia pe contele de Sprint. Toatd

societatea il qtia pe contele de Sprint; un cartofor inrdit care

iqi pierduse toatd averea lajocurile de noroc qi care se afla

mereu in mijlocul a nenumdrate scandaluri, fiind provocat

la cel pulin o dtzind. de dueluri, din care, in mod surprinz[-tor, scdpase cu viaf6.

Malcolm iqi imagina ce fel de persoand putea sl fieLady Siebel, dacd tatdl ei era a;a cum era. Iar el, el avea

o singurl calitate in minte de fiecare dat[ cdnd se gAndea

la viitoarea lui qotie: sd fie cuviincioas[; sd facd ceea ce

spune eI, fdrd a-i ieqi din cuvdnt. Mai mult ca sigur Lady

Siebel era exact contrariul; eta cdztrtdin drzgralie. Peste tot,

la toate balurile, se vorbea de fata bdttand de doudzeci 9i

patru de ani. Numele ei era pe buzele tuturor birfitoarelor,deqi nu venise niciodati la Londra. Ins6 toli se ghidau dupd

proverbul: a;chia nu sare departe de trunchi. Da, mai multca sigur, Siebel nu era diferiti de tatdl ei.

- Malcolm, fiule...D6ndu-qi seama cd acelea erau ultimele clipe ale tatdlui

siu, iqi inchise ochii, strdnse din dinli, apoi ?i prinse tatdlui

sdu palma. iqi deschise ochii qi igi privi tatdl.Ydzu speran!6

in oitrii lui, iar atunci iqi didu seama cl, orice s-ar intdmpla,

trebuia sd iqi respecte promisiunea.

- iti promit, tata! i1i promit cb o sd md cdsdtoresc cu

Lady Siebel Farrot.Imediat cum auzi aceastd promisiune, tatdl sdu iqi

inchise ochii pentru totdeauna. Pe chipul lui Malcolm apdru

o lacrimd. Acum el era ducele de Tottenham. Din acest

moment trebuia sd preia indatoririle tatdlui sdu qi s5 res-

pecte regulile pe care qi acesta le respectase, cu exceplia

uneia: pentru prima datd in atdtea generaJii, din catzapto-misiunii fbcute tatdlui sdu, ducele nu avea sd iqi ia o sofie

cuviincioasd ci una cdzutdin dizgrfiielrt(o

tCarpriirr,olhurll I

A\rm g[ tar, tC ro, rrrnr\varlllt, ]tb35;,o,

Siebel trase la loc draperiile, apoi se bdgi inapoi in pat.

$tia foarte bine de ce camerista ei le trdsese; trebuia sd se

trezeascd, dar ea,una, voia sE doarmd in continuare pentru

cd nu reugise sd adoarmd, cu o seard inainte, gi cutreierase

plajaintreaga noapte. Unul dintre lucrurile pe care le iubea

la Cornwall era sunetul valurilor. De fiecare datd cind era

nelinigtitd, cdnd nu reu$ea sd adoarmd sau c6nd se gdndea

cum putea rezolva problemele cauzate de tat[l ei se ducea

pe plajd. Acolo iqi g6sea liniqtea. $i cu toate cd plaja eralao distan!6 destul de mare de conacul in care locuia, asta nu

o deranja. P0nd acum cdteva sdptdmdni, ajungea in c0teva

minute la plaj6, cdldrind-o pe Snow, iapa ei. insd fusese

nevoitd s5 o vdndd, pentru amai face rost de niqte bani, iaracum era nevoitl sd meargd pe jos. insd mereu era atdt de

pierdutd in propriile gdnduri ?ncdt nici nu igi dddea seama

cdnd ajungea.

Iar cdnd ajungea, se aqeza pe nisip, iqi ridica ochii spre

lund gi incepea sd pldnga. Acelagi lucru se intimplase qi cu

o seard in urmS; pldnsese p6nd la ep;vizare. Era disperatS.

Nu Etia ce sd mai facd pentru a face rost de bani. Oameniidin comitat mureau pe capete din cauza foametei, nici inoonac nu era suficientd mdncare, iar in tot acest timp tatdl eisc dezm6{a la Londra cu mdncdruri alese qi pierdea chiar qi

banii pe care nu ii avea.

Ridicdndu-qi ochii spre tavan, gdndul ii fugi la conaculin care locuia, aflat in ruine. Nu aveau mulli angajafi, doar

un majordom, o cameristd, o bucdtdreasd qi un lacheu, care

mai frcea din cdnd in cdnd gi pe majordomul. in rest, tatdl

sdu pierduse totul la cdfii qi, probabil, ar fi pierdut gi conacul

rlacd l-ar fi putut ipoteca dar, pentru cd frcea parte din moq-

SaLrar M[. ]ParalhLta

tenirea directd a lui Siebel, nu avea niciun drept asupra lui.

Dacd ar fi pariat qi conacul, mai mult ca sigur Siebel ar firSmas pe strlzi. Iar in aceast[ situalie nu avea pe nimeni

pe care sd sebazeze, poate doar localnicii 9i nici aceia prea

mul1i, avdnd in vedere greutdlile pe care tatdl ei le pusese pe

umerii lor doar pentru ca el sb arbd cdtmai mulli bani pentru

a-gi intreline viciile. ins6, in afatd de localnici nimeni nu

ar fi ajutat-o, nici mdcar aqa-ziqii prieteni ai contelui din

inaltasocietate. $tia foarte bine ce p[rere aveau cei suspuqi,

nobilii qi, mai ales, b6rfitoarele cu rang inalt despre ea qi

despre familia ei. Pe tatdl ei il considerau un nemernic, ceea

ce qi era, cu siguranfS. insd, cu toate cd aveau aceastd pdrere

despre el, tot ei erau cei care ii alimentau viciile. Iar ea...

Ea era cdzutd in dizgra\ie. Avea doudzeci qi patru de ani

gi deja era consideratd fatdbilrlnd. Mai mult decdt atdt,

era convinsd cd, dacdpdndlavdrsta aceasta nu avusese nici

mdcar o cerere in cdsdtorie, nu avea sd mai primeascd una

nici de acum incolo. Nimeni din inalta societate nu i-ar fiacordat atenlie. Aqa cd iqi petrecea zllele stind in fa{a focu-

lui, gdndindu-se cum ar putea sd facd rost de bani qi avind o

grijd continud: agtepta, in fiecare clipd, sd afle vestea cdtatdl

ei a fost implicat intr-un nou duel.

$tia cd nu iEi putea schimba pdrinfii, dar eta oare greqit

dacd iqi dorea sd se fi ndscut intr-o familie cdreia sd ii pese

de ea? Mamei ei ii pdsase, insd se imbolndvise cAnd ea avea

doaropt ani, dupd ce aaflatcdtatdl ei pierduse aproape tot

ce aveau, mai pu{in conacul.

Atunci fusese punctul de cotiturl pentru tofi, iar con-

tesa nu reuqise sd reziste cu stoicism; de supdrare qi ingri-joratdpentru viitorul familiei se imbolndvise' fbcdnd febr[

mare. Mary cea care era pe atunci guvernanta lui Siebel,

stdtuse zi qi noapte ldng[ contesd, ingrijind-o 9i-pundndu-icomprese incercdnd astfel sd ii scadd febra. insd Mary

fusese singura care stdtuse hngdea' Contelui de Sprint nu iin2

nj,

lDrurrc,esa rr,eh,ell,ir

pisase de starea soliei lui, nici mdcar nu chemase un doctor,ci se intorsese in club, continudnd sd parieze degi nu maiavea pe ce.

$i astfel, incd de la vdrsta de opt ani, Siebel invdlasesd se descurce singurd. Servitorii plecaserd qi ei unul cdte

unul, chiar qi Mary plecase, deqi jurase c6 nu avea sd o pdr6-

seascd niciodatd. Dar cum contele nu mai avusese bani sd o

plSteasc5, femeia iqi frcuse bagajele qi plecase pe furiq, cdcinu ar fi suportat sd vadd ochii mari gi inldcrima{i ai eleveisale.

Ea iqi trase pbtura peste cap, sperdnd sd nu o deran-jeze nimeni in urmdtoarele ore. Dupi lumina care intrasein camerd cdnd camerista trase draperiile, era aproape oraprdnzului, iar ea avea multe ore de somn de recuperat.

insd, chiar cdnd era pe punctul de a cddea din nou inbrafele somnului, scdrlditul uqii qi glasul pi{igdiat al came-

ristei sale ii demonstrard cd nu putea avea nici mdcar o

Eansb la liniqte.

- Milady, trebuie sd vd trezili! spuse camerista, trd-gdnd inc[ o datd draperiile.

Siebel mormdi cdteva cuvinte numai de ea injelese,ins6 nu se ridicd din pat. Spera c6, dacd avea sd stea in patpretinzdnd cd doarme, camerista avea sd plece lds6nd-o inpace. Bineinfeles cd nu se intdmpld aqa.

- Milady, nu in{elegefi! Trebuie sd vd trezi[I! Avelio... o vizit[!

Imediat cum auzi aceste cuvinte, Siebel se ridicd incapul oasel or. O vizitd? G6ndul ii zburd imediat la tatdl ei.Oare ce mai ftcuse neisprdvitul ei tat[ de aceastd datd? Eramereu cu frica in s6n, de fiecare datd cdnd venea cineva,deoarece se temea ci aduce veqti rele. Oricdnd se aqtepta s[audd cd tat[l ei fusese omordt intr-un duel. Chiar dacd nuaveau o relafie tatd-fiicd solid6, ei ii pbsa de el. Era totugitatdl ei. Se ridicd din pat qi fugi spre uq6.

sSarar M[" ]Pa,clhLiia

- Milady, rochia...Uitdndu-se in jos, iqi d6du searna cd era imbrdcat[ ?n

cdmaqd de noapte. Rostind nigte cuvinte nedemne de o lady,

trase pe ea halatul de noapte qi ieqi din camerd. Ei bine, cel

care ii dddea veqtile despre tatdl sdu avea s[ f,e, cu sigu-

ran[d, inspdimdntat dar nu era timp de pierdut' Oricum, cu

tofii o considerau nedemnd de titlul de lady, aqa cd acum

avea sd le dea un motiv adecvat qi adevdrat pentru a o bdrfi.

Fugi pe sc6ri pdnd cdnd ajunse in camera de zi. Acolozdriun domn inalt, cu o staturd impozantd, stdnd pe cana-

pea. Privindu-l iqi dddu seama cd nu il mai vdzuse pdn[

acum qi clar nu era de prin pdr,tile acelea. Era incredibil

de inalt, iar cdteva fire de pdr blond ii iegeau de sub joben,

cu toate cd avea, incd, jobenul pe cap. Purta o hain[ 1ung6,

dintr-un material destul de scump, iar in mdnd avea un bas-

ton, cu capdtul de fildeq. Era intors cu spatele la ea, aqa cd

avu timp sd se uite la el, sd il examineze - poate un pic

exagerat - pind cdnd acesta iEi intoarse, dintr-odatd, capul

qi o surprinse holbAndu-se la el.

- Bdnuiesc cd dumneavoastrd sunte{i Lady Siebel,

spuse el, dupd un moment de liniEte.

Ea nu zise nimic pentru cAteva secunde, doar il priviin continuare. Bdrbatul avea ochi incredibil de albaqtri qi

o voce pdtrunzdtoare, ceea ce o ftcu pe Siebel sd nu igi

gdseascd cuvintele. insd, cdnd iqi dddu seama cd se com-

portd ciudat, incuviinfd.

- Da, eu sunt! zise ea, ddndu-qi seama cd probabil

rdspunsese cu o voce pi\igdiat6, nu una pldcutd qi liniqtitd,

aqa cum ii stdtea bine unei lady s[ vorbeascd.

El ii aruncd o privire cercetdtoare; iqi fixd privirea inochii ei. Siebel iqi dddu seama c[ bdrbatul era amuzat de

ceva, insd nu dddu prea mare importanld acestui lucru, mai

ales cd era destul de ingrijoratd de motivul pentru care acest

blrbat venise.tt4l

lDruaesar relb,,elld

- Nu aq fi zis... dupd imbr5cdminte, vreau sd spun,

zise el, zdmbindu-i.Realitatea o lovi din plin, cdci ea uitase cd era imbr[-

catdinhalat. igi drese glasul, apoi se dbdu un pas in spate,

obrajii luAndu-i foc. Bdrbatul din fafa ei era destul de direct,iar din zdmbetul sdu Siebel infelese cd, de fapt, ea era cea

care il am\rza, ceea ce o fbcu sd icneascE.

- Ei bine, domnule, avdnd in vedere cd dumneavoas-

trd qtifi cine sunt, poate ar trebui sd aflu qi eu identitateadumneavoastrb, pe care, evident, o lineli secretd.

El lud o posturd irnpozantd, qi, deosebit de m6ndru, se

prezentd.

- Sunt Malcolm Ferryway, duce de Tottenham.De cum auzi aceste cuvinte, ea fbcu ochii mari qi, din

instinct, se dddu incd un pas in spate. Nu se aqtepta la asta.

Un duce? in casa ei? Inilial, ea crezu cd este o glumd, insdapoi iqi dddu seama cd nimeni nu ar glumi vreodatd cu a$a

ceva. Realizdndcdnu se comportase cum ar fi trebuit infa[alui, se gribi sd remedieze situalia.

- inbllimea voastrd! spuse ea, incercAnd sd facd oplecdciune.

ins6, avdnd in vedere cd nu fbcuse in viala ei o reve-renfd, nu numai cd nu ii ieqi cum trebuie, insd se qi impiedicdin halatul de noapte, care era prea mare, qi cdzu. Minunat!Se frcuse de ris infa[aunui duce. Nici cI se putea mai bine.

Malcolm o privi qi se simfi ca qi cum ar fi primit unpumn in fafd. Aceasta era femeia cu care uima el sd se cbs6-

toreascd? Era frumuqic6 - nimic de zis. Avea ochii verzi qi

pdrul brunet, drept, cu toate cd la mod[ erau buclele.Da, eral'rumugicd, insl nimeni nu vorbea frumos despre ea, nu avea

habar s5 facd o reverenfd qi, pe deasupra, era qi impiedicatd.Acum regreta, mai mult ca oricdnd, promisiunea pe

care i-o frcuse tatdlui sdu pe patul de moarte. El nu voia oastfel de femeie, nu voia sd se trezeascd ldngd eatoatdvia[a

It5

sSaurar M[" ]P'aL,clln [aL

de acum inainte; cu toate cd se obiqnuia ca solii si trdiascb

in dormitoare separate, in inalta societate. Dar totuqi, avea

sd trdiascd in aceeagi cas6 cu ea. Cum avea sd facd asta?

iqi inchise ochii, pentru un moment, incercind sd se

gdndeascd la un motiv, unul cdt de mic, de care se putea

folosi pentru a pleca cdt mai repede din acea cas[ qi din

fa\a acelei femei. insd iqi dbdu seama, destul de repede, cd

nu putea sd igi incalce promisiunea frcutd tatdlui sdu. Nuil putea tr[da in felul ista, nu ii putea tr[da amintirea. Cu

toate cd perspectiva unei vieli aldturi de o asemenea femeie

nu il incdnta, avea sd facd tot ceea ce era nevoie pentru a

merge inainte. Ducele de Tottenham iEi ddduse cuv6ntul, iar

un duce igi respecta mereu promisiunile'insd sunetul vocii ei, o voce mai lind qi mai cald[ acum,

ii atrase aten[ia.

- Aam... indllimea voastrd, nu qtiu dacd se cade sau

nu sd vorbesc eu prima, insd imi puteli spune ce s-a intdm-

plat cu tatdl meu? intrebd ea, fdcdndu-l pe el s[ o priveasc[

ridicdnd din sprdnceand.

- Cu tatdl dumneavoastrd? intrebd el, nedumerit. Nu

vreau sd vd spun nimic despre tat6l dumneavoastrd.

Acum era r0ndul ei sd fie nedumerit[. Fugise din

camerd, imbrdcatd doar intr-o cdm6qu!6 de noapte qi un

halat peste, ddduse peste un duce, in fa[a cdruia se frcuse de

rAs, stdtuse tot timpul cu inima strdnsd ca un purice, incer-

cdnd s[ nu se g6ndeascd la cele mai rele lucruri, la belelele

in care tat6l sdu ar fi putut intta, ca acum strdinul din fa{a sa,

care- din nou- era un duce, sd ii spund cd, de fapt, nu avea

nimic sd ii spun6. Nu in{elegea nimic, dar absolut nimic. Nuqtia cum s[ ii spund asta, cdci avea o relinere fa[d de el, insd

curiozitatea o fbcu sd ceard explicaJii.

- indl{imea voastr6, nu in!eleg... incercd ea sd spun[,

insd el o intrerupse imediat.

- Pofi s5 imi spui Malcolm. Avdnd in vedere cd vom fiso! qi solie, nu este nevoie de atdta politele. Presupun cd ifi

16,

lDur,c,essa rr,eh,el[,]i

pot spune Siebel? ?ntrebd el, insd intrebarea lui nu ajunse laea. Rdmdsese stand de piatrd dupd ce el ii spusese cd aveau

s[ devind so! qi sofie. Ea, sofia lui? Ea, duces6?

Inifial fu indignatd, insd apoi furia ?si frcuse loc; inghi{iin sec qi iqi strdnse pumnii incerc0nd s5 se calmezeinaintede a-i rdspunde; insd nu reuqi ceea ce iqi propuse.

-Asta e un fel de glumd? intrebd ea, simfind cd ia foc.

Cum pofi tu, un duce, sd vii sd md ceri in cdsdtorie? intrebdea, privindu-l cu dispre!.

Malcolm nu s-ar fi aqteptat ca o frpturd atdt de micd ca

Lady Siebel sd izbucneascd cu atdta furie. Nu se aqteptase

ca ea sd reac{ioneze aqa; oricare altd femeie ar fi fost inlocul ei ar fl sdrit in sus de bucurie sau ar fi leqinat de emoliedacd el i-ar fi propus sd se cdsdtoreascd. insd nu se aqteptase

caLady Siebel sd reacJioneze cv furie. Se pdrea cd",pe ldngdtoate celelalte ,,calitdfi" pe care le poseda, Lady Siebel era

qi nonconformistb.

- Te asigur, Lady Siebel, cd nu glumesc. Acesta este

rnotivul pentru care am venit aici. Doresc sd md cdsdtoresccu tine, spuse el, fbcdnd un pas in fafd.

insd, ea fbcu un pas in spate, qi incd unul, qi incd unul.incd credea, cu tdrie, cd el glume a, cd" nuvoia altceva decdtsd se joace cu ea. Altfel cum sd fi apdrut la uqa ei, dintr-odatd,un duce foarte mdndru qi rigid pe deasuprU care s5 o ceard

in cdsdtorie.

Nu! Aqa ceva era imposibil! Era sigurd cd cei din inaltasocietate voiau sd rddd de ea. Cu siguranlE,tatdl ei frcuseccva, iar apropialii lui il convinserd pe acest duce si vind

Ei sd rddd de ea, s[ o umileascd. Nu era de ajuns cd tolio vorbeau de riu din pricina acliunilor tatdlui sdu, acumincepuserb qi glumele qi bdtaia de joc.

Simfi cum lacrimile o ineac6, insd incercd sd qi lest[pdneascd. Nu avea voie sd pldngd infaira lui. iqi muqcdbuzele incercdnd sd se abfind qi sd nu inceapd sd pl6ng[.

\7