Nr. 82. Braşov Luni-Marţi 15 i28> Aprilie 1914. Anul LXXVIL

ABONAMENTULPe un an . . . 24 Cor. Pe o jnm. de an 12 „ Pe trei Ioni. . . 6 „

Pentru Rorr.ftn!« fi străinătate:

Pe an an . . . 40 iei. Pe o jum. de an 20 „

R E D A C Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Târgul inului Nr. 90

INSERATM.fi se primeso la adminis- traţie. Preţul după tarif

fi Învoială.

TELEFON N”. IM Z IA R POLITIC NAŢIONAL. Mannserisele na se ta napoiaxă.

Duliskovits.Nomele din fruntea acestoi

articol cuprinde în sine cel mai nou sistem de „luptă“ , care s’a inaugurat în contra noastră.

Şedinţele de Joi şi Vineri ale camerei ungare, în cari contele Tisza, prim-ministrul ţării ungă- reşti,|a fâcnt o încercare neisbntită ca să compromită în faţa cercurilor politice ale monarhiei şi ale triplei alianţe pe unul dintre cei mai patrioţi şi devotaţi fruntaşi ai noştri, ne deschid o perspectivă Înfricoşată. Ele ne arată, de ce | arme detestabile sunt capabili să se folosească acei factori politici maghiari, cari pe faţă se landă cu bnnăvoinţa cea mai largă faţă de popoarele nemaghiare ale ţării, pentrn ca !n ascuns să uneltească ca atât mai mnlt , în contra acestora, căutând să le distrugă şi să le compromită înlănntrn şi în a- farâ de graniţele ţării.

Este aceasta o apncătnră atât de detestabilă, încât n’avem cuvinte îndeajuns pentru a protesta In contra acestui nou şi păcătos sistem de luptă, a cărui merit trist de-al fii inaugurat, revine — ce ironie! — tocmai acelui bărbat de stat al Ungariei, care ne-a f&^ut un moment să credsm In bunăvoinţa şi sinceritatea sa politică.

Ia mijlocul indignării, care ne-a cuprins sufletele, avem însă satisfacţia, că îndată după primirea ştirei despre cele întâmplate în camera ungară, deputaţii noştri aflători în Sătmar au redigiat un energic protest, care pune în adevărata ei iu mină Încercarea faimoasă de compromitere a prim- ministrului Tisza şi căpresaa cinstită a Monarhiei a ţinut deaseme- nea să protesteze în cel mai hotărât mod în contra sistemului de luptă Inaugurat în şedinţele de Joi şî Vineri ale camerei.

Pentru astăzi ne restrângem a publica la locul acesta declaraţia d-lor deputaţi Dr. Mihali şi Dr. Ştefan C. Pop, pe care am primit-o cu poşta de azi, şi unele voci de pressă, oari condamnă eşirea pătimaşe a contelui Tisza în contra deputatului Dr. A. Vaida.

Declaraţie. ,Pe timpul discuţiei parlamentare

a tratativelor dintre contele Ştefan Tisza şi comitetul executiv al partidului naţional român din Ungaria şi Transilvania, deputatul dietal Dr. Alexandru Vaida-Voevod în confe- renţa clubului a destăinuit cum a fost împrejmuit de agentul provocator Duliskovits în urma manoperei guvernului. L-am rugat sâ renunţe la desvălirea în publicitate a acestor machinaţiuni detestabile, deoarece nu voiam să se tulbure discuţiile din chestiune, mai ales că atât comisiu- nea de zece, cât şi ministrul preşedinte contele Ştefan Tisza s’au obligat la desăvârşită loialitate. Amicul şi colegul nostru d-1 Dr. Alexandru Yaida-Voevod s’a conformat dorinţei noastre, deşi era adânc indignat, că tocmai sub masca unui popor de aceleaşi suferinţe s’a făcut încercarea de a compromite sentimentele sale bine cunoscute de credinţă faţă de monarhie.

Revoltaţi şi adânc mâhniţi am aflat despre ieşirea incalificabilă a ministrului-preşedinte contele Ştefan Tisza şi consternaţi vedem, că pe baze atât de şubrede susţine o acuză atât de gravă In loc să răspundă

loialităţii noastre cu aceeaş loialitate. Ca bărbat de stat cu mare răspundere avea datorinţa să dea deplină satisfacţie celui acuzat pe nedreptul.

Atitudinea ministrului-preşedinte contele Ştefan Tisza face impresia, că ţine cu orice preţ să ne prezinte ca rusofili. Probabil ar dori, că dacă arde casa lui, să ardă şi a noastră. Dar deputatul Dr. Alexandru Vaida- Voevod a exprimat în discursul său vederile partidului nostru şi ale întregului neam românesc şi dela a- ceastă politică nici de hatârul contelui Şt. Tisza nu ne vom abate. Noi ne identificăm cu amicul şi colegul

Ş nostru Dr. Alexandru Vaida şi regretăm adânc că evenimente grele ne ţin departe şi nu am putut sări momentan în ajutorul lui.

Sătmar, 25 Aprilie.Dr. Teodor Mihali, Dr. Ştefan C. Popp,

deputaţi în camera ungară. *

„Reichspost“ din 25 April 1914.

»Ministrul preşedinte, contele Ştefan Tisza, şl-a adus astăzi dovada la declaraţia sa de ieri restită în şedinţă publică, dovada că între dep. român Dr. Vaida şi între agentul panslavlst Gerovsky, precum şi între prietinii fraţilor Gerovsky ar exista „legături intime*'. Dacă ajunge un ministru preşedinte ungar atât de departe, ca să susţină o astfel de acuză, în public, şi să o arunce în faţa unui deputat, cunoscut până acum ca un parlamentar foarte leial şi patriot, trebue să fle acuzatorul in posesia unui foarte important material documentar.

Puteam să ne aşteptăm deci ca contele Tisza să vină cu dovezi, cari să adeverească până la evidenţă, că dep. Dr. Vaida are legături intime cu fraţii Gerovsky, că schimbă Intimităţi cu dânşii, că ie scrie scrisori compromiţătoare sau alte lucruri de categoria aceasta.

Contele Tisza n-a adus jîn şedinţa de astăzi a parlamentului astfel de dovezi, ci a avut numai şi numai o — cartă de vizită, trimisă deputatului Dr. Vaida de Dr. Roman Gerovsky, jde următorul cuprins: »Dr. Roman Gerovsky recomandă pe candidatul de advocat Ernesfc Duliskovlcs, ca pe un rus ungar brav şi absolut vrednic de încredere«.

Astn-i totul. O cartă de vizită a- dresată d-lui Dr. Vaida să dovedească o „legătură intimă«! Ca şi când Sten sau Bran (în original Greti şi Pieii), anarhişti ruşi, apaşi parizieni şi mâncători de oameni, ar putea trimite d-iui ministru preşed., contelui Tisza, recomandaţii în favorul unui »rus ungar demn de încredere«, şi din faptul acesta s-ar put«a trage concluzia, după logica ministrului-presedinte ungar — nu că d-1 conte Ştefan Tisza va arunca carta de vizită în coşul de hârtie, ci că coatele Tisza ar avea »legături intime« cu Stau şi Bran, anarhişti ruşi, apaşi parizian! şi mâncători de oameni!

Ca să dovedească, că »legăturile intime» susţinute de Dr. Vaida şi agenţii panslavlşti există de fapt, ar fl trebuit să poată adeveri ministrul preş. ungar că Dr. Vaid^j-u folosit de această carte de vizită astfel, ca să corăs- pundă acestor! »legături intime». Lucrul acesta nici nu l’a încercat 1 Nu poţi să nu-i arunci învinuirea Dlui ministru că umblă foarte usuratec cu onoarea politlcianilor ungari. Poate că e o chestie de temperament nenorocit (ttbei), dar e totodată o nesocotinţă politică bădărană (grobe politisebe Un- klugheit). şi nu-ţl poţi ascunde surprinderea că contele Şt, Tisza a fost capabil de o astfel de nesocotinţă. Când i-a fost înmanuată cartea de vizată, care dovedeşte numai atât, că a fost scrisă de un agent rus Dlui dr. Vaida, ar fl trebuit să cerceteze ministrul preşedinte, Înainte de ce ar fl tras vreo concluzie, ce fel de părere poate să evoa- ce trecutul politic al Dlui dr. Vaida, şi contele Şt. Tisza ar fl găsit atunci, că dr. Vaida a ajuns, nu-i vorbă, în opoziţie cu tendinţele duşmănoase dinastiei şi imperiului ale şovinismului maghiar, dar că n*a putut nici o singură dată să cadă vre o umbră asupra patriotismului şi credinţei sale faţă de dinastie. Dimpotrivă, istoria parlamentului un-

gar ne arată scene, în cari a fost Dr. Vaida cu credinţa sa entuziastă faţă de dinastie o victimă a celui mai brutal terorism şi totuşi nu şi’a părăsit credinţa faţă de împărat şi ţară.

Na este pentru duşmanii Ungariei şi ai monarhiei o prmVşte mai măreaţă, decât faptul, că deja chiar şi acest cel mai loial şi credincios român, care şi-a arătat de atâtea ori credinţa şi patriotismul, este bănuit şi saspicionat în faţa lumii. Contele Tisza a oferit astfel duşmanilor monarhiei, cari aşteaptă în as cunzişuri, un triumf, la care aceştia nici prin vis nu s-ar fi aşteptat. Atentatul criminal din Dobriţin, care a costat sânge şi vieţi de om, a fost ticluit evident astfel, ca să lase să apară Românii din Ungaria ca autori ai atentatului şi ca astfel să se facă şi mai a- dâncă prăpastia dintre unguri şi români. Tot astfel a plecat şi acest atentat, evident, dela nişte agenţi, cari au stat îu serviciul panslavismului şi al duşmanilor monarhiei. Ceea ce nu Je*a succes acestor elemente cu crima lor scârboasă, să le reuşească acum cu a- jutorul contelui Tisza, mulţămită unei cărţi de vizită 1

Ministrul-preşedinte ungar a dat dovadă aici despre o neîndemânare tactică (Ungeschicklichkeit), care ar putea să aibă cele mai rele urmări pentru monarhie, dacă nu s-ar ridica caracterul C-rului Vaida şl a celorlalţi prietini politici ai săi peste toate bănuielile a* cestea. Ura specială însă cu care a lucrat contele Tisza în afacerea aceasta se pare că are un motiv deosebit. Dep. Dr. Vaida şi-a câştigat în urma activităţii seie politice multă încredere şi stimă (Vertrauen und Hochschâtzung) şi afară de Ungaria. Să fi avut de scop atacul acesta al contelui Tisza s-o desrădăcineze, iipsindu-1 astfel de încrederea aceasta ?■ Ori cum ar sta lucrurile, ceeace a săvârşit contele Tisza n-a fost nici politiceşte, nici din punctul de vedere al cavalerismului corect. Dacă se pot bucura agenţii lui Gerow- sky de servicii deosebite, atunci se pot bucura de serviciile acestea, oferite lor, în urma paşilor nenorociţi, din partea ministrului-preşed. ungar«.

»Budapester T agb la tt« 25 Aprilie.

»„.Tisza ne-a desvălit eri în mod absolut inconştient: cum se lucră şi la noi, că şi la noi, ca şi în Rusia, se pun curse politice, că nu se sfiesc de nici un mijloc, pentru a nimici bărbaţi, a căror activitate serioasă pentru popoarele lor este privită numai cu ochii tulburaţi de ura de partid.

Regretăm nespus de mult, că contele Tisza a dat prin atacul său nepre- cugetaf din nou prilej Europei culte, să privească după culisele politice ale Ungariei, mulţumită cărora numai zL iele trecute Milán Hodzsa a fost osândit la pierderea drepturilor sale politice pe timp de doi ani, fiindcă alegerile sunt în ajuns, iar acum a fost a- tacat Alexandru Vaida, însă fără succes.

Poporul maghiar trebuie însă să-şi pună întrebarea: Se potrivesc aceste căi cu caracterul deschis şi drept al Maghiarului? Şi poate poporul maghiar să sufere o astfel de dej ősire a caracterului său? Noi, cari cunoaştem poporul maghiar, regretăm, că această nouă afacere i-a întunecat numai caracterul, nu Insă şi caracterul politicei sale, care şi dealtfel, ca ori-ce politică, se bucură de prea puţin caracter«.

„V ilá g “ 26 Aprilie.

»...Atacul prim-ministrulul a produs mare senzaţie în cercurile politice. După cunoscutele tratative de pace nu se obiclnueşte ca pentru un lucru atât de neînsemnat şi eventual înşelător •ă se ridice astfel de atacuri grave, şi cu deosebire nu atunei, când şi după eşuarea tratativelor s’a ameliorat contrastul acut între guvern şi partidul naţional român. Şi tocmai dep. Vaida a fost acela, care a atacat cu prilejui desbaterei eh esti unei naţionalităţilor în camera ungară opoziţia şi a apreoiat cu recunoştinţă meritele lui Tisza în ce priveşte nizuinţeie sale de-a rezolvi chestia de naţionalităţi. Este prin urmare firesc, ca să se caute cauzele şi motivele adevărate ale acestui atac, căci e mai mult ca neobicinuit în politica maghiară, ca .prim-ministrul să-şi ac vireze scrisori, cari nu-i sunt adresate lui, că violează secretul epistolar şi că se luptă cu mijloace caracteristice cabinetului »negru«.

»V ilâg « e de părere, că motivul, care I-a îndemnat pe Tisza să atace pe Vaida, este că acesta a contracarat nizuinţa lui T isza. de-a reduce impor*

Vorbirea de deschiderea Inaltpreasfinţitului Domn Arhiepiscop şi Mitropolit IOAN MEŢIANU.

Cristos a înviat!Domnilor deputaţi!

Simţesc mare bucurie Domnilor, că provedinţa divină, şi la vârsta mea înaintată, mi-a rezervat fericirea, de a Vă vedea şi astădată, întruniţi în jurul meu, în acest sinod arhidiecezan, pentru continuarea lucrărilor la desvol- tarea şi întărirea aşezămintelor noastre bisericeşti, spre mărirea Iui Dumnezeu şi spre folosul sufletesc şi trupesc al clerului şi poporului nostru, biserica cea vie a Domnului; deci salutând a-Vâ cordial, Vă implor dela ceriu, îucă mulţi ani da conlucrare rodnică in via Domnului.

Precum se ştie, Domniler, biserica noastră naţională are marea şi sublima misiune de a ne conduce pre noi credincioşii ei, la ajungerea posibilului bine temporal şi a fericirii cei vecintce, scopul suprem al oamenilor, iar aceasta prin legea, limba şi datinile strămoşeşti.

La apropierea cât mat mult de acel scop suprem, se cere însă tot mai mare întărire a credincioşilor noştri în sfânta credinţă în Dumnezeu, în timpul de acum greu ameninţată de felurite porniri contrare; Iar de altă parte cât mai multă lumină şi cultură religioasă- morală, pentru a ne apropia tot mai mult de perfecţiune sau desăvârşire, după zisa sfintei evanghelii: »F iţi desăvârşiţi precum este şi tatăl vostru cel din eerluric.

Pentru întărirea credincioşilor noştri, tot mai mult Iu acea sfântă credinţă, şi pentru alipirea lor, tot mai tare de biserica străbună, eu, pe lângă repeţite sfaturi arhiereşti, adresate clerului şi poporului nostru, la anumite ocaziuni am mai organizat şi am mai angajat şi conferinţele preoţeşti, la acele lucrări salutare.

îngrijirea aceasta a mea, nu s’a mărginit numai la hotarăle arhidiecezei noastre, ci ea s,a estins şi peste Ocean în America, la cei peste o sută de mii poporeni ai noştri, înstreinaţi acolo, pentru ameliorarea subsistenţii lor.

Pentru ca şi acei poporeni ai noştri, şi acolo în străinătate, să se bucure de scutul şi binecuvântările bi- sericei noastre, şi să nu rătăcească îu noianul cel mare al popoarelor de acolo, îu conţelegere cu consistorul nostru, succesive şi pe rând, am trimis acolo până acuma opt preoţi, pentru păstorirea lor, dar după ce, mai ales din nea- rondarea parohiilor de acolo, se Ivise serioase neînţelegeri, nu numai între unii preoţi, dar şi între unii poporeni ai noştri de acoio: în toamna trecută am trimis şi uu comisar consistorial, în persoana parohului nostru Constantin Proca din Râşnov, cu însărcinarea de a regula toate diverginţele, de a aronda toate parohiile, şi a le organiza după Statutul nostru organic.

Pe lângă acestea, eu, atât prin esmisul consistorial, cât şi printr’o pastorală arhierească, am sfătuit, părinteşte, pe ai noştri de acolo, a ţinea cu tărie la biserica strbună ; a ţinea strânsă legătură şi cu bisericile şi şcoalele lor de acasă ; a ţinea strânsă legătură cu rudeniile şi prietinii de acasă; a nu se stabili acolo pe toată vieaţă lor, pentru a nu se perde In noianul streinilor ; ci după ce îşi vor aduna ceva capital, să se re’ntoarcă iarăşi între ai

tanţa acţiunei rusofile a partidului in- depentist, căci, după cum a zis Vaida, această acţiune ar putea infiuinţa şi sufletul poporului român.

lor, la vatra părintească. Iar celor căsătoriţi şi cu copii le-am recomandat a-şi creşte copii in legea şi limba străbună, prin preoţii lor.

Deşi toate acestea au făcut mare bucurie celor de acolo, ier comisarul a îndeplinit, conştienţios, toate însărcinările, se prevede totuşi că ele numai aşa vor da roadele dorite, dacă vom mai avea acolo şi uu organ mai superior de controlă, cu a cărui instituire se ocupă şi consistorul, mai ales dupăce şi înaltul nostru guvern a cerut aceasta, printfm rescript, mai nou, al său.

După acestea, având în vedere in* fluinţa cea mare a şcoalel confesionale la creşterea si întărirea tineretului nostru de astăzi ‘ şi a poporului nostru de mâne, în sfânta credinţă şi în conservarea limbii şi a datinilor străbune, dimpreună cu consistorul am stăruit din toate puterile şi în anul trecut, la înfiinţarea, completarea şi susţinerea institutelor noastre de învăţământ, de sus până jos, spre a corespunde scopului.

Astfel în anul trecut s-a iniţiat zidirea seminarului arhidiecezan, acum aproape terminat. Mai lipsindu-ne însă o parte din banii trebuincioşi, am apelat şi de astădată la binevoitorul sprijin ai clerului şi poporului nostru, în urma cărui apel, mal ales onorata noastră preoţime s-a distins cu însemnate oferte, afară numai de câţiva nepăsători din protopopiatul Agnltei.

Paralel cu aceasta, s-a stăruit şi la înmulţirea şcoaielor noastre poporale la completarea şi asigurarea salariilor învăţătoreşti conform legii; s-au procurat şi s-au pregătit documentele necesare la obţinerea întregirii dela stat, pentru parohiile, cari nu pot completa acelea dela sine.

Rezultatul acestor stăruinţe a fost, precum veţi binevoi a vedea şi din raportul consistorului, că din 807 învăţători confesionali, câţi avem de pre- sinte, până acuma la 545 dintre aceia s-au întregit salariile dela stat: mai stăm însă, ca înaltul Minister, în pertractare de întregire încă pentru alţi 143 învăţători.

Ca un asemenea rezultat îmbucurător, mai amintesc şi aceea, că fiind vechiul nostru edificiu al gimnaziului inferior din Brad, tare deteriorat şi necorăspunzător, în luna trecută s’a iniţiat zidirea unui nou edificiu gimnazial corăspunzător şi pentru completarea acelui gimnaz la opt clase.

In faţa acestor rezultate îmbucurătoare avem şi stări întristătoare, pen- trucă în 161 parohii mai mici, nu avem şcoli confesionale, ci numai de stat ori comunale, iar în alte 83 asemenea parohii, nu avem nici un fel de şcoale\ va trebui deci să facem tot posibilul, pentru a înfiinţa şi îu acele parohii şcoli confesionale după putinţă.

Deşi în urma cunoscutelor concesiuni îmbucurătoare, făcute de înaltul guvern, sperăm a deiătura, Sn mare parte, şi scăderile arătate, totuşi pentru a putea face aceasta, avem neapărata lipsă şi de binevoitoriul sprijin al D* Voastră.

Chiar şi numai din acestea văzând Domniior, că mai este încă foarte mult de lucrat, până să ne apropiem măcar de ajungerea scopului suprem, şi că la continuarea acelor lucrări trebue să apelăm ia concursul tuturor alor noştri, şi cu deosebire la acel» al D-Voastră, ca reprezentanţi ai clerului şi poporului nostru, Vă rugăm a ne oferi

Deschiderea sinodului arhidiecezan.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 82— 1914.

acel concurs, în măsură tot mai mare, şi afară de acest sinod, mai întreve- nind şi stăruind şi D-Voastră la clerul şi poporul nostru din jurul D-Voastră, să ţină cu toată tăria, nu numai la biserica străbună, dar şi la fica ei şcoala confesiona'ă, şi să aducă toate jertfele posibile la sprijirea acestor sfinte aşezăminte.

Spuneţi şi D-Voastră Domnilor, tuturor alor noştri, că cele două aşezăminte sfinte ne sunt cea mai scumpă moştenire, lăsată nouă de fericiţii noştri străbuni, moştenire prin care ni* am păstrat, în tot trecutul nostru viforos, precum ne vom păstra, şi in viitor, cele mai preţioase tezaure, legea, limba şi datinile strămoşeşti, apoi mai angajaţi şi mai luaţi într’aiutor la aceste lucrări salutare şi pe fruntaşii din jurul D-Voastră, ba chiar şi pe soţiile D-Voastră, cum fac aceasta cu frumos succes, şi soţiile fruntaşilor altor confesiuni. Căci numai aşa vă veţi putea împlini, mai cu mult succes, marea da* torinţă câtră Dumnezeu, popor şi pa- tria-matnă, şi veţi avea şi binecuvântarea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

La cari toate mai implorând şi din acest loc, darul şi ajutorul .cel puternic al lui Dumnezeu, declar sesiunea sinodului nostru arh! diecezan ordinar pe anul 1914 de deschisă.

*

Şedinţa primă.S ib iiu , îu 26 Aprilie n. 1914.

Astăzi, Duminecă. în 13/26 Aprilie s’â deschis în Sibiiu sesiunea ordinară a sinodului arhidiecezan. S’a celebrat Întâi sfânta liturgie, ia orele 9 dimineaţa, în catedrală, prin Exelenţa Sa, Înalt preasfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu, azistatde Prea- cuvioşla Sa Protosincelui Dr. E. R. Roşea, director seminarial, de proto- presbiterii : R. Furdui, D. Moldovanu, Dr. V. Saftu, Lazar Triteanu, diaconii D. Câmpianu şi Dr. Oct. Costea. A cântat în cursul sfintei liturgii corul seminarial din loc, sub conducerea profesorului seminarial T. Popoviciu.

După terminarea sfintei liturgii s’a oficiat chemarea Duhului Sfânt şi s’a făcut stropirea cu apă sfinţită. Inalt- preasfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit I o g î i Meţianu a fost condus apoi la reşedinţă, iar deputaţii sinodali s’au Întrunit în catedrală şi au trimis o deputaţiune, care să învite pe Exelenţa Sa la deschiderea sesiunii sinodale. Din deputaţiune au făcut parte următorii domni: Dr. V. Saftu, Dr. I. Po- pescu Dr. V. Preda şi Iosif Popescu.

Urmând Invitării, Inaitpreasfintia Sa, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Ioati Meţianu vine din nou în catedrală şi ocupând loc la masa presidială, aşezată în faţa sfântului altar, deschide sesiunea anului acestuia a sinodului arhi- diecezan prin discursul publicat îu fruntea acestui raport.

Vorbirea a fost ascultată cu mare atenţiune de deputaţii sinodali şi de celălalt public, care a azistat la deschiderea sinodului, iar după încheiere a fost acoperită cu însufleţite aclamări de >Să trăiască«.

Exelenţa Sa, Inaltpreasfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu numeşte notari interimali ai sinodului pe d-nii :Mateiu Voileanu şi Lazar Tri- teauu, din cier, iar dintre m iren i: Dr. George Proca, Dr. P. Roşea, Dr. O. Ghibu şi E. Todoranu.

Pentru a se putea face constituirea, şedinţa se suspendă pe cinci minute, iar după redeschidere la propunerea deputatului Dr. George Proca se alege biroul şi diferitele comisiuni precum urmează :

In Birou. Lazar Triteanu, Mateiu Voileanu din cler. Dr. Onisifor Ghibu, Dr. George Proca, Dr. Pa vel Roşea, Eugen Todoran mireni.

Comisiunea verificatoare: VasiJe Duma, Romul Furduiu, lovian Murăşan din cler; Dr. Ga vrii Buzura, Dr. Vaier Moldovan, Dr. Enea Papiu, Dr. Ioan Pop, Dr. ioan Şenchea, Victor Tordă* şiaiu mireni.

Comisiunea organizatoare: Dr. llarlon Puşcariu, Nicoiae ivan, Dr. Eusebiu Roşea din ebr; Vasile Almă- şan, Parfceniu Cosma, Dr. Nicoiae Comşa, Nicoiae Garoiu, Ioan de Preda Dr. Aurel Vlad mireni.

Comisia bisericească'. Sergiu M9 dean, Dr. Vasile Saftu, Ga), Şagău din cler; Dr. Nicoiae bâ'an, Dr. Augustin Bodea, Dr. George Mâcelariu, Dr. Eugen Meţianu, Dr. losif Popescu, los«f Puşcariu mireni.

Comisia şcolari. Dr. Ioan Lupaş, Zevedeiu Murăşian, Dr. Ioan Stroia din oier; Nicoiae Bogdan, Dr. Zosim Chir- top, Victor Păcală, Gctavian Goga, Virgil Oniţiu, Dr. Nicoiae Veeerdea mireni.

Comisia financiară: Nicola Borzea, Vasile Damian, Dumitru Moldovan, d n I

cler; Ioachîm Fulea, Dr. Iancu Meţianu, Dr. Vasile Preda, Dr. Ioan Popescu, Dr. Octavian Vas, Arseniu Vlaicu, mireni.

Comisia petiţionară: Constantin Demian, Vasile Domşa, Ioan Hamsea din cler; Dr. Ştefan Chiriloviciu, Dr. Petru Groza, Nicoiae Macrea, Dr. Ioan Marghitta, Dr. Nerva Oncu, Dr. Ioan Papp, mireni,

Terminată fiind constituirea sinodului, se prezentă actele, menite să fie cenzurate din partea acestui înalt for bisericesc, şl se împart diferitelor comisiuni.

Inaltpreasfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu închide apoi şedinţa la orele 12 din zi, anunţând şedinţa proximă pe Marţi la orele 10 a. m., care se va ţineâ in sala cea mare a casei comitatenze.

*Ca totdeauna, aşa şi de astă-dată

după şedinţă domnii deputaţi sinodal s’au prezentat în corpore la Exelenţa Sa, Inaltpreasfinţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu, pentru a-i exprima prin graiul protopresb'terului Câmpenilor R. Furdui, sentimentele de veneraţiune şi recunoştinţă ale membrilor sinodului arhidiecezan.

După aceea deputaţii externi au făcut apoi vizite I. P. C. S. arhimandrit şi vicar arhiepiscopesc Dr. Ilarion Puş cariu şi P. C. S. Protosiuceluiui, director sem. Dr. E. R. Roşea.

Corespondent.

Reformele ministrului de Interne. In şedinţa de Vineri a camerei ungare a luat cuvântul la des* baterea budgetului ministerului de interne şi ministrul Sándor, care a vorbit pe larg despre cunoscutele reforme puse în ved are pe terenul administraţiei interne şi îndeosebi despre statifi- carea administraţiei.

Ministrul Sándor a spus între altele că va statifica serviciul salubrităţii pu- blice, pentru ca în modul acesta să fie constrânşi medicii tineri ca să-şi înceapă activitatea la ţară, unde se resimte o mare lipsă de medici. Va prezenta o lege, care să desvoalte băile statului şi cele particulare. O deosebită atenţiune ya da chestiunei emigrărilor prin luarea de măsuri corespunzătoare.

Cel mai apropiat proiect, pe care-1 va prezenta camerei, va fi cel privitor la statiflearea administraţiei şi a poliţiei din ţară. E o necesitate - zice ministrul — ca funcţionarii administraţiei să cunoască limba naţionalităţilor respectivei fiind de convingere că cea mai bună politică de naţionalităţi este o administraţie bună şi înţelegătoare.

In ce priveşte reforma comitatelor ministrul a făcut următoarele destăinuiri: Fişpanul şi funcţionarii aleşi până acum vor fi numiţi de ministru şi astfel vor deveni funcţionari de stat cu toate atribuţiunile acestora. Paralei cu această statifleare ministrul doreşte să lărgească autonomia comitatelor. De-a- cum înainte statui va administra, iar comitetul va supraveghea prin adunarea comitatelor, a cărei membrii vor fi aleşi după dispoziţiile nouei legi electorale. Virilizmut va f i menţinut. Preşedintele adunării comitatului va ii fişpanul iar In locul vfceşpanului comitatul va fi reprezentat printr’un membru ales din sânul adunării. Numărul actual al membrilor congregaţionali uni va schimba. Funcţionarilor comitatului le va da prilej, ca să ajungă în ministeriu, unde vor fi aplicaţi numai astfel de funcţionari, cari şi-au început cariera în serviciul extern etc. etc.

Corpurile legiuitoare ro - mâne se vor redeschide, azi, Luni, continuâadu-se discuţia propunerei de revizuire, Cei dintâi oratori ai opozi ţiei, cari vor lua cuvântul, vor fi — după cum sunt informate ziarele din Ţară — dnii P. P. Carp şl M. Canta- cuzino la Cameră, iar la Bénát dnti M. Marghiloman şi N. Filipescu.

Semne de împăcare? DinBistriţa ni se scrie: Murind vice corniţele comitatului Bistriţa-Nâsăud, Lani Godofred, se aştepta cu toată dreptatea ca locui vacant să*) ocupe zelosul protonotar român Dr. Leon Scridon. Ne-am înşelat însă rău în aşteptările noastre, căci cu toate cererile şi ostenelile, trudele .noastre sunt zădărnicite; postul îl va ocupa un maghiar iar locul său îl va primi un sas. Vor fi încă vre-o patru avansări pentru saşi, iar

Pentru limba şi lege.Procesul monstru al Românilor Sătmăreni.

— Dela trimisul nostru. —

Sătmar. 23 Aprilie.— Continuarea interogatoriilor. —

După preotul Murăşanu urmează interogatorul celorlalţi acuzaţi.

Ioan Ceghi sen. e întrebat, dacă ştie cu ce este acuzat? — Ştiu, răspunde el — dar nu mă simt vinovat

Prez. E adevărat, că preotul a a- gitat poporul?

Ceghi. Nu-i adevărat; nu ştiu nimic despre aceasta. Eu lucram In grădină, şi auzind strigăte, am plecat la biserică. Am mers ia laczkovich, şi i’am spus, că nouă nu ne trebue doi preoţi, când abia putem susţinea pe unul.

Frez. Nu Vai tras de reverendă şi n’ai văzut nici pe altul să’l înbaţe?

&ghi. Nu, n’am văzu t!lacob Moldovan. Dta — întreabă

prezidentul — ai umbUt prin sat, din casă în casă cu o hârtie. Ce era scris în această hârtie?

Moldovan. Eu am compus un text contra episcopiei deHajdudorog şi l’am subscris cu oamenii. Voiam să’i trimit la Papa.

Atunci când a venit vicarul la noi, mi’au spus nişte copii că în biserică e mare zarvă Am plecat şi eu şi când am întrat în biserică, am auzit pe Gre- goriu Barota întrebând pe primpreto- rele Madarassy: ce caută în biserică? Aceasta e o afacere bisericească — i-a zis Barota — aici n’ai nici o treabă. Eu m’am apropiat apoi de vicar şi i’am spus, că poate să stea în sat, Intre noi, fără să i’se întâmple vre-un rău, dar că să ne lase şcoala în pace.

Prez. A i cunoscut pe vicarul?Moldovan. Nu, dar am aflat mai

târziu, cine este.Prez. Ai pus mâna pe vicar?Moldovan Nu, dar am auzit cum

striga pop< ru l: Nu ne trebue alt popă 1Prez. L’a lovit cineva pe vicarul?

N’ai văzut?Moldovan. N’am văzu t!Prez. E adevărat, că preotul Mu

răşan a îndemnat poporul la răzvrătire ?Moldovan. Nu-i adevărat.Prez. A i fost după ameazi la

şcoală ?Moldovan. Am fost, ca privitor.

Oamenii nu Vau lăsat să facă Inspecţie, căci în acest caz subscria un protocol, în urma căruia noi nu mai aveam drept di protest •

Anăreiu Botiş spune, că poate să fie vinovat, intru atâta că a întins o furcă de fer cătră jandarmii călări, când ar^ctia voiau să 1 calce cu caii.

In îdiul acesta s’a făcut interogatorul tuturor acuzaţilor, din fasiunile cărora rezultă ca, nici unui n’are cu noştinţă, că preotul Mureşanu să fi instigat; cei mai muMi s’au plâns contra jandarmilor, cari năvălind cu caii în mulţime, au făcut ca poporul să se apere cu nişte laţuri, ce se aflau din întâmplare în curtea şcoalei. Acrentu- iază însă cu toţii, că ei nu sunt părtaşi ai crimei, ce li se atribuie pe baza unor fasiuni falşe. N’a fost bătut vicarul şi n’au fost atacaţi nici jandarmii.

Caracteristic pentru modul cum s-a ticiu>t acuza este faptul că doi dintre cei acuzaţi erau plecaţi dia Moftin Sn ziua turburărilor şi nu s-au reîntors decât abia pe ia sfârşitul conflictului de ia şcoală, unde apoi au mers şi ei.

Un alt caz condamnabil s-a întâmplat cu George Dănilă înv. în Sa nislău. Dânsul venise cu o zi înainte în Moftin, la unchiul său. Cineva l-a denunţat, că a venit ca instigator în sat.

La întrebarea prezidentului, acuzatul Dănilă desminte acest danuţ.

In acel moment se ridică de pe banca acuzaţilor lacob Moldovau şi spune:

— Eu am făcut această mărturisire, dar e falşă, e o minciună i Am fost silit însă să o fac, căci voiam să scap din prevenţie, având acasă femeia greu bolnavă. Jandarmii mi-»u spus de mai multe oii; că să descoper cei puţin pe unul, care a pus la cale această mişcare. Aşa am spus pe d-i Dănilă, care venise tocmai atunci între noi.

In general la interogator toţi a- cuzaţii au avut o atitudine corectă, e- nergică şi bună românească.

Sătmar, 24/IV c.Şedinţa de azi a tribunalului a

fost mai interesantă şi mai cercetată ca cea de eri. In opioia publică s’a deşteptat interesul şi un mare număr de pubiic inteligent a fost prezent ia desbateri. Am observat mai mulţi preoţi •om^ni, apoi pe galerie dame române. Ţăranii au fost reprezentaţi de un număr oarecare de ţărani români din Moftin.

de datorinţâ a marca zelul, desterita- t*a şi atenţiunea deosebită a bravilor noştri advocaţi apărători, cari au urmărit cu cel mai viu interes depunerile acuzaţilor şi martorilor şi au redus la valoarea lor adevărată mărturisirile exagerate şi divergente la unui şi ace- iaş martor. Îndeosebi s’a observat a- ceasta la martorul principal, pe care l-au adus de câteva ori în corn de capră. Şi-au făcut datoria 1

Martorii.

Cel dintâiu a fost ascultat irarto rul principal, primpretorele Madarassy, care a jucat şi el un rol trist în Moftin. Ei enarează, cum a însoţit pe laczkovich, cum s’au dus la biserică şl vicarul a întrat în altar. De odată au răsunat clopotele, s’a adunat mulţime de popor şi el a văzut cum îl împing spre uşă pe vicarul şi a văzut cum i-au dat trei pumni în spate. Atunci a văzut Madarassy gestul de îmbărbătare al preotului care a fost un semn de binecuvântare.

D-l Dr. Pordea constată, că Madaras sy e reformat şi-i întreabă cum poate cunoaşte gestul de binecuvântare în biserica orienta ă?

Madarassy. Nu ştiu, dar am gândit că.... şi tace.

Tot d-l Dr. Pordea îl întreabă, că de unde a ştiut că se fac mişcări în Moftin? Oficios sau din vorbe?

Primpretorele ezitează cu răspunsul, dar strîmtorat cu uşa zice:

— De la primărie verbal, poate chiar şi în scris.

Dta cum ai fost însărcinat de cătră corniţele suprem să mergi la Moftin ? — îi întreabă din nou Dr. Pordea. Cu ordin sau cu aviz? Madarassy citează nu mărul actului, dar nu-i spune cuprinsul.

Pentru ce nu-1 spui cuprinsul actului ?

Primpretorele tace, iar îu urmă îndrugă cuvintele:

— E act oficios, e secret!— Nu-i adevărat — reflectează dl

Dr. Pordea. Un act cu număr oficios nu poate fi secret!

Asemenea li combat fasiunile şi reduc la nul pe unele din ele d-nii ad votaţi Dr. Ciordaş, Dr. Poruţ, Dr Lazar. Acesta din urmă constată, că primpretorele a făcut cercetare în Moftin din proprie putere şi a ascultat pe Români ungureşte, fără tăimaciu. A - ceasta constitue o incorecţi ta te.

Madarassy devine puţin perplex şi păstrează tăcere.

S’a vorbit şi despre demonstraţia de la şcoală. Primpretorele n’a spus nimic nou. A repeţit că i-au oprit să între în şcoală, că i-au împroşcat cu tină, că poporul a ameninţat şi înjurat pe jandarmi etc.

Prez. Ce înjurături ai auzit?Madarassy. Nu ştiu. Au v. rbit ro

mâneşte şi eu nu ştiu o boabă în a- cea&tă limbă.

Sireacul 1An mai fost ascultaţi înainte de

amiazi Încă trei jandarmi, dar fasiunile lor sunt de puţină valoare pentru mersul procesului.

*

Evenimentul zilei este, că a sosit aici primprocurorul din Debreţin, Igyártó Sándor şi ia parte la desbateri

Vineri după prânz s’a continuat interogatorul martorilor. A fost ascultat învăţătorul Nich'tă Cirs care depune că ivărul de la uşa şcoalei i’au dus Ioan Ceghi şi lacob Moldovan, îropede- când prin aceasta vizitarea şcoalei, iar copii de şcoală au fost trimişi acasă de cătră Vasile Pintea. Cieanţa a fost a- dusă la şcoală de Vasile Şuta şi Vasite Toth. Se face confrontarea lui Cirs cu cei învinovăţiţi şl aceştia îi declară în faţă, că nu a spus adevărul. Vrea să-şi răzbune asupra lor, deoarece ia o alegere de învăţător nu şi-au dat votul pentru un cumnat al său.

Cirs mai spune că a auzit pe Gri- goriu Cadar exprimându-se în faţa unor oameni, că Ungurii sunt stupizi fiindcă nu ştiu decât o limbă şi Românii plătesc mai multă contribuţie şi dau mai mulţi soldaţi, decât Ungurii.

Atunci cer cuvântul acuzaţii păr. Murăşan, Ceghi şi Torsán şi ii spun în faţă că ei stăruia înainte de venirea lui laczkovich, ca acesta să nu fie admis în şcoală.

Apărătorul d-l adv. Dr. Andreiu Doboşi arată, că atunci când a sosit la Moftin ştirea despre atentatul din Do- briţin, el, Cirs a spus oamenilor cu mare plăcere, că laczkovich a fost omorât. Cere să fie ascultat în această chestie, ca martor redactorul Dénes Sándor. Tribunalul însă respinge cererea.

noi Românii vom rămânea cu răbdările I In şedinţa de azi s’a început inşi roadele împăcării mult trâmbiţate. I terogatorui martorilor. Şi aci îmi ţin

Martorul Ioan Bontea la întrebarea prezidentului răspunde că n’a văzut

ca cineva să fi lovit pe vicarul. Se plânge apoi, că jandarmii l-au maltratat şi ziceu, că Românii sunt «mocani bastarzi».

Au mai fost ascultaţi Égi István fost jandarm, Barna László jandarm, Durucz, sergent, Dávid Péter etc. Depunerile acestora sunt identice cu ale lui Egi şi soţii şi de puţină valoare.

Intre martori a fost citat şi un băiat de 12 ani. L’a acviiat ca martor procuratura. Băiatul se cheamă Ioan Balta şi e foarte inteligent. La întrebările prezidentului nu răspunde decât româneşte.

Prez. De câţi ani eşti ?Băiatul. De 12 ani. M’am născut

în 30 Oct. 1902.Prez. Cine v’a spus, că vin domnii

să viziteze şcoala,?Băiatul Ol. părinte. A zis, să ve

nim la şcoală în haine curate, că soseşte inspectorul. Iar învăţătorul Nichita Cirs ne-a trimis acasă.

Prez. Ştiai tu, că cine i inspectorul ?

Băiatul. Da, acela care ne pune întrebări în şcoală.

Prez. Ştiai, că sunteţi incoporaţi la Hajdudorog?

Băiatul. Nu!Prez N ’ai văzut ce făceau jan

darmii ?|Băiatul. Băteau oamenii cu teaca

săbiilor... in acest moment băiatul cu* tropit de scenele văzute a isbucnit în plâns şi prezidentul, cu învoiala procurorului şi a apărătorilor, l-a dimis.

Term inarea ascultării martorilor.

Sâmbătă înainte de prânz s’a terminat procedura uniformă de inte* rogare a martorilor. Au fost ascultaţi 13 inşi, d*r afară de unul-doi, n’au spus nimic nou. iDtre martori a fost iarăş un băiat de 8 ani, Ioan Donca, eare însă n’a ştiut să spună ceva deo-ebit. Mai remarcăm pe Penyigei, conducător de cărţi funduare, care a spus lucruri agravaufe pentru unii din acuzaţi. El era in sat când au sosit jandarmii.

L » primărie a auzit cum acuzatul Grigorie Cadar spunea oamenilor, că »Ungurii vreau să ne ia limba, dar noi suntem mai mulţi.«

După unele formalităţi urmează la cuvânt procurorul.

Rechizitorul.Procurorul declară ia încep u, că

retrage acuza faţă de pafr*u din cei acuzaaţi, anume: Romul Ronte; * Vas. Tot, înv. G. Dănilă şi Torsán.

îşi rosteşte apoi rechizitorii1, în sensul actului de acuză. E uo discurs sec, fără putere de convingere, ici colea aduce si argumente, cele mai multe insă sunt esagerate şi uşurele.

El aceentuiază. că procesul nu e proces naţionalist. Acuzaţii nici nu sunt románig ei aca?ă vorbesc ungureşte. Sunt aromâni luaţi în împrumut.“ (kölcsön románok,) La tribunal au vorbit româneşte, îndemnaţi de o putere mai înaltă (înţelege comitetul de 50, ales ia A. lulia), care foloseşte toate momentele de-a lupta contra Haidudorogului. Face apoi istoricul nouei episcopii şi spune că mişcarea s’a pornit din aversiunea ce o au preoţii români faţă de această episcopie. Înşiră apoi cazurile spuse în actul de acuză şi ceteşte — acum a doua oară — motivarea din actul de acuză.

Adaugă apoi că s’au comis violenţe spunând cam următoarele: Violentă se face atunci, când cineva e împede- cat în acţiunea sa liberă. Aici s’a făcut mai mult. \icarul a fost bătut cu pumnii. Apoi au fost cu toţii de aceeaşi intenţie, de-a împedeca inspecţia. Faţă de preotul Murăşan zice, că acesta neagă că ar fi fost instigatorul. Dovezi directe nu sunt contra lui, dar dovadă constitue cuprinsul combinat al fisiunilor I Ia în ordine pe acuzaţi şi arată că flecare a mărturisit la instrucţie (!) câte o faptă şi toţi recunosc că au fost de faţă la demonstraţie. Cere pedepsirea acuzaţilor. Ca motiv atenuant remarcă laptul, că acuzaţii au fost u° neitele altor persoane, cari acum se simt în siguranţă, iar moment agravant este împrejurarea, că s’au opus autorităţilor şi le-au împedecat în acţiunea lor.

*Apărătorii.

Sâmbătă după ameazi s’au începui pledoariile. Au vorbit dnii Dr. Pordea şi Dr. Boila, combătând cu argument« puternice cele susţinute de procuror.

Sentinţa se va pronunţa Lunid. a.

Rap.

R ă z b o iu l m e x lc o - a m e r i -e a n este în plină desfăşurare. Paralei cu debarcarea trupelor americane pe coastele Mexico-ului se concentrează armata americană, care a trecut dela Laredop îu Statele Unite devastând şi incendiind oraşele şi satele.

Nr. 82— 1914 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

Un grav moment tn războiul început constitue faptul, că pressa japoneză'invită’guvernul să se folosească de încurcătura tn care se află Statele-Unite spre a cere o grabnică deslegare a chestiunilor,T cari sunt incă pendinte între Japonia^ şi Statele• Unite.

înarm ările voluntarilor din Ulster. După o telegramă din Londra, uuioniştii din Belfast au de* barcat alaltaseară 70.000 puşti, pe seama voluntarilor din Ulster. întreg transportul de puşti a fost încărcat pe 200 automobile şi împărţit prin diferitele puncte ale provinciei. Şeful unionist, Garson, a mobilizat Vineri pe toţi voluntarii, în număr de peste 200 de mii, cari au închis cu cordon locul unde au fost descărcate puştile, oprind poliţia să se apropie de acel loc. Deşi se spune, că ar fi numai o mobilizare de probă, primul ministru Asquit, care plecase ca să petreacă Dumineca la ţară, s-a reîntors imediat Ia Londra, unde timp de peste o oră a avut o consfătuire cu Birrel secretarul de stat al Irlandei, cu ministrul coloniilor, cu comandantul militar al Belfastiul, cu generalul Mac Ready şl alţi ofiţeri a! armatei de uscat.

Din discursul dep. Dr Yaidarostit la desbaterea budgetului în

şedinţa din 24 Aprilie a. c. *)Emigrările.

...Este absolută imposibilitate o bună politică externă fără o bună politică internă. Guvernele ungare însă, dela transacţiunea din 68 şi până astăzi, dela restaurarea vieţii constituţionale n’au făcut o bună politică internă, căci naţionalităţile, timp îndelungat, n’au avut aici nici uu singur deputat. Au adus legi de nobls s ne nobls, au votat de nobls sine nobis a- celea dări, pe cari le plăteşte şi poporul nostru şl s’au votat recruţii, cari au datoria să-şi verse, in momentul suprem săngele pentru ţară. Şi totuş acest stat n’a avut cetăţeni mai credincioşi, decât oet&ţenli nemaghiari îndeosebi cetăţenii români.

Dar experienţa de toate zilele dovedeşte cum, cu toate acestea, se face selecţlunea şi sortarea după ce* tăteni de clasa primă, de clasa a doua, chiar şi de clasa a treia, căci de fapt po oru) nostru este guvernat din partea puterii de stat ca cetăţeni de clasa a treia. Să aruncăm numai o privire asupra datelor statistice, — căci acestea sunt oglinda fidelă a stărilor politice şi sociale din ţară. — şi ne vom convinge despre adevărul ce am exprimat. Nu voiu să vă plictisesc, am să vă atrag preţioasa atenţiune numâi asupra unor date statistice din domeniul emigrării şi al igienei publice. in anul 1912 cele mal multe paşapoarte s’au eliberat dincolo de jL>ealu!-Craiu

Rafina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Kr. 82—1914

Deschidere de MagazinAvem onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public, că am deschis

Depositul Fabricei noastre:Strada Porţii Nr. 6.

In Magazinul nostru vom vinde produsele noastre, fabricate după principiile cele mai solide, din un material şi de o executare recunoscută de bunăi M ai'departe un asortiment bogat de gulere, manjete, cravate cu preţur.

convenabile fixe.Ne rugăm de sprijinul întreprinderei noastre, şi

semnăm cu toată stima:

Fabrica de Împletituri şi tricotaj,J . Teutstil & C ie-

7— 3

Manca Naţională a României.

Cel m ai boga t

Deposit de monumente din ArdealIO SE F R U B ISC H E K , sculptor şi pietrar.

S I B I U L Borgergasse Nr. 36,recomanda marele deposit ce«l are de toate speciale de

piatră în torme.Toate lucrările de pietrar, precum şi de sculptură la

zidiri, pietri artistice, betonare în tot felul se execută frumos şi cu preţuri solide.

Specialităţi: Coloane de îngrădit în diferite forme, Ve-rigi de fântâni, Crep (troacă) de vite, precum şi Pietri na turale de ascuţit prima.

Podele de Asbest şi Terazzo neîneopciate.

• o e o « o e 0 o @ ® o « o *

A T I S.în fabrica de tricotaj.

Gfeorg Foith & Cie fete mai mari atlă aplicare permanentă cn plată bnnă ca cusătoare sau în servi- eiul maşinelor. 3~ 10

• o e o e o e c ® o e o « o @

1 3 1 3

6 Aprilie

S i t u a t i u n e s u m a r ă

- Â . c t i T T :

1 3 1 - i

206.607,368

1.606,*62 143,064,300

29,401,656

12,895,740 11.999,891 17.270 977 4.124,781 6.416,188

884,726 967,773

112.6U5.712 109,674.514 41,064 769

7.490,499 4,800.347

710554.521

148.858,758istOC,laUT . 156.818.7K 66.648,600(met.|tratl C. a i 56.642.00(

Argint şi diverse monede Portofoliu Român şi străin .16,524,000 mur, pe ef. pul. 25,001.700

32,156,700 Iipr.peef.il.în ct.crt: 43,606,380

18.889,745 din rare nn s’anrifl. lei: 22,442,487

(13,960,955 21.163,813iprumutul Statului (fără dobândă

Efectele capital social . .Efectele fondului de rezervă Efect. fond. de amort, imob.m.şi maşImobile ....................................Mobilier şi maşini de Imprimerie Cheltueli de Admini «traţiune . Efecte şi alte valori în păstrare

Conturi curente Conturi de valori Conturi diverse

I P e t s i T r :

12.000,00034 321,430

5.047,66u 403,002.400

2,692.986 10,590.969

222,180,226 20,718,860

710,664.521

Capital ....................................Fond de r e z e r v ă ....................Fond. amort. imob. mob. şimaşi Biiete de bancă în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse

Efecte şi alte valori de Conturi diverse . -

restituit

Taxa : Scont 6f/o» Dobânda 6*/#

212.638,828 212.460.710

631,929 661, «7 0198.775,588 198.776,588

, 49.308.440 49,308,440

) 11.924,059 11.924,05911 999.674 11 999,67416.933,877 16.933,8774.070.281 4.070,2816.605.974 6.606.9741.045.093 1,046,093

955.314 956 214149.443 987 149,443.98733.352.527 134,Oö6,22712 174.277 11,316,40720.039.20J 21,024.80126.138.690 6,604 470

856,937.739 832.795,978

12.000,000 12.000,00036,847.988 66,894,158

5.309,358 5,362,828433.930.380 423.813.090

2.910,791 3,148.44726.287.176 10,835.767

282.796,514 283.976,41456.855.632 66 766.274

866 937.739 832,796.878

A v is .Intr’un oraş mare de pe va^

lea Someşului (com. Solnoc-Dobâca) este d e văneare un Hotelcu o circulaţie mare. Se vinde de urgenţă.

Afacerea este rentabilă, fiind eschis orice rizic.

Cei ce vor informaţii să se adreseze la farmacistul Aurel Foltinek. Nagysoicekut. (Szat- mdrmegye).

Femei şi fetecari te pricep la cusut şi la îm - pletitul de ciorapi (la maelnăj se primesc îndată yi pe lângă nn bun

câştig tn: Fabrica de tricota]I. Teutsch et. Comp.

Strada Lungă Nr. 20. s-e

! Desfacere totală ä *Din cauza desface- rei magazinului B R A Ş O V , Strada Hirscher T. T 1*—15«. Telefon 487

de autorităţiNumai timp scurt

urmează vânzarea totală j cu p r e ţ u r i s c ă zu t e .

Oarele de vânzare dela 8-12 si 2-6.

**m*J«r _•»«>**■>.«r », • ... , • A * vr *

SAMUEL LIPOT

! 3

Braşov, Târgul Inului 31-33 (Palatul Czell).

Mare ocasiune cumpăraToată marfa din prăvălie se vinde cu preţurile de fabrică, cât va ţinea depositul, fără

obligam ent de a cumpăra.Reuniunile au favorul de preţuri scăzute. 3,_M Ori şi ce concurenţă eschisâ.

T IP A R U L ÏIPO ajSA fULL A U V U R Ş IA N V BKAUISQB A COMP BR AŞO V .