Revistă a comunităţii locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 186 • februarie 2016

ICOANA

fereastra spre cer

Miercuri, 9 martie 2016, începând cu orele 16.30, la Şcoala cu clasele I – IV din Giarmata Vii, se va deschide cercul de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”, stagiunea a VI-a, 2016.

Proiectul este iniţiat de Parohia Ortodoxă Giarmata Vii şi se realizează printr-un parteneriat cu Liceul de Arte Plastice din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, Şcoala Gimnazială Ghiroda – structură Giarmata Vii şi Grădiniţa Giarmata Vii.

Cursurile sunt gratuite, se ţin săptămânal şi se adresează copiilor şi tinerilor din Giarmata Vii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani.

Întâlnirea de miercuri va debuta cu o slujbă de binecuvântare, urmată de luările de cuvânt ale reprezentanţilor instituţiilor partenere în proiect, prezentarea programului de lucru şi a obiectivelor.

Înscrierile se fac la dna prof. Nicoleta Spătar, dra Lăcrimioara Tomiuc şi la dna. prof. Monica Suciu.

Dragi copii, vă aşteptăm la cercul de pictură pe sticlă!

DeschiDerea cercului De pictură pe sticlă „icoana, fereastră spre cer”

stagiunea a Vi-a, 2016

Distinse doamne şi domnişoare,

La început de primăvară, vă dorim să aveţi gingăşia lăcrămioarelor, parfumul toporaşilor, prospeţimea zambilelor şi puterea ghiocelului care răzbate prin pământul îngheţat la viaţă.

Un gând frumos şi o urare din tot sufletul, care să vă aducă în suflet primăvara.

La mulţi ani!

Colegiul de redacţie

editorial Vatră nouă nr. 186 februarie 20162 EDITORIAL

Sub masca aplicării reglementărilor UE cu privire la creşterea producţiei de energie verde (eoliană, solară, hidro, bio) până la 20% în fiecare ţară membră, la orizontul anilor 2020, se încearcă ”atacarea” celor mai fru-moase şi celor mai naturale zone ale ţării. Un caz recent îl reprezintă încercarea de construire a trei micro-hidrocentrale pe râul Nera din judeţul Caraş-Severin, acesta fiind unul dintre cele mai naturale şi nealterate râuri ale României, râu care traversează Munţii Semenic prin pădurea de fag, unicat silvic în Europa, protejat de UNESCO, precum şi cele mai lungi (22 km) şi sălbatice chei din ţară – Cheile Nerei.

Am reacţionat la această tentativă de distrugere a naturii, cu următorul text trimis autorităţilor de mediu şi adunării cetăţeneşti din comuna Prigor, judeţul Caraş-Severin:

Lăsaţi Nergăniul să curgă natural!

Marile plăgi ecologice ale Româ-niei, generate din lăcomie, nepăsare şi corupţie, care atacă din ce în ce mai puternic pământul, peisajul, habita-tul şi, tot mai grav, istoria noastră, iată a ajuns, din păcate, să lovească şi în singurele şi extrem de puţinele zone sănătoase din ţara noastră, mai precis în Ţara Almăjului sau Valea Miracolelor, pentru a folosi frumoasa metaforă a poetului almăjan Iosif Băcilă.

În după amiaza zilei de ieri, 15 februarie, am aflat, cu consternare, că se încearcă, sub eticheta nevoii de energie verde, distrugerea râului Nera (Nergăniul nostru), printre ultimele râuri rămase, în mare parte, naturale

de la izvoarele din Semenic şi până la vărsarea în Dunăre.

Fiind almăjan (născut, crescut şi revenit mereu în Almăj), sunt conşti-ent de faptul că Valea Almăjului se află în pragul colapsului economic şi social, colaps generat de cei 40 de ani de comunism şi de peste 25 de ani de nepăsare şi nepricepere a autorităţilor de toate felurile.

Faptul că populaţia Almăjului s-a înjumătăţit în perioada 1945-2016, prin emigraţie internă şi externă, a cauzat deşertificarea socială gravă şi îmbătrânirea drastică a satelor. Evenimente demografice generatoare de viaţă şi vitalitate satelor almăjene, precum nunţile şi botezurile, sunt tot mai rare, luând, din păcate, locul acestora înmormântările tot mai dese.

În asemenea circumstanţe, ceea ce ar trebui să fie cheia de boltă a evoluţiei satului almăjan, ca dealtfel al tuturor satelor româneşti, dezvoltarea rurală durabilă este o himeră, o rara avis în Valea Almăjului. Dacă nu ar mai exista câţiva ţărani bătrâni în Prigor, Pătaş, Borloveni, Bănia sau în Buceaua, vârstnici, dar cu dragoste de pământ, de oaie, de vacă şi de prun, practic, în Almăj, nu am mai vedea nici un tractor,

nicio căruţă, nicio colibă, nu am mai găsi nicio felie de brânză tradiţională de oaie sau o cană de lapte sau, din când în când, câte un pahar de ţuică bună, autentică.

Iată de ce, cred cu tărie, că şansa şi viitorul Almăjului sunt legate intrinsec de potenţialul natural, de peisajul fără egal ca frumuseţe, de spaţiul ecologic nealterat (încă) şi, mai cu seamă, de capacitatea noastră, a celor de azi şi de mâine, de a pune în valoare, prin proiecte economice şi culturale, aceste potenţialităţi almăjene.

Mesajul meu, ca profesor şi cer-cetător, dar, mai presus de toate, ca almăjan, este ”nu distrugeţi cele mai de preţ daruri lăsate nouă, celor de azi, de Dumnezeu şi de generaţiile precedente: natura, biodiversitatea, peisajul, tradiţiile şi obiceiurile stră-bune. Să le valorizăm şi să le valori-ficăm, prin economie, prin agricul-tură, prin agroturism”.

Şi, în final, o rugăminte: Dragi almăjeni, lăsaţi Nergăniul să curgă, de la izvoarele din Semenic, domol prin Ţara Almăjului, năvalnic prin cheile sale lungi şi sălbatice şi să se verse lin în Dunăre, aşa cum l-a rânduit Dumnezeu şi l-au păstrat, de milenii, păcurarii noştri!

academician păun ion otiman

TENTATIVE DE AGRESIUNE ASUPRA MEDIULUI NATURAL

Vatră nouă nr. 186 februarie 2016 3AGENDA cULTURALă

Nr. Denumirea acţiunii Perioada desfăşurării

Locul desfăşurării

Total cheltuieli RON Organizator

1. Aniversarea poetului Mihai Eminescu Ianuarie GIARMATA VII500

1.0001.500

C.J. TimişC. Local

2. Schimb de experienţă folclorică „Flori din câmpie” Ianuarie-Februarie GIARMATA VII

1.5004.0005.500

C.J. TimişC. Local

3. Campionat de tenis de masă Februarie GIARMATA VII 2.000 C. Local

5. Spectacol de 8 Martie – Ansamblul „Flori din câmpie” Martie GIARMATA VII

400800

1.200

C.J. TimişC. Local

6. Festivalul „Valea lui Liman” Ansamblul „Flori din câmpie” August Valea lui Liman

5001500

2.000

C.J. TimişC. Local

7.Participarea la un eveniment cultural naţional sau internaţional al ansamblului „Flori din câmpie” (excursie)

Iunie - Octombrie 20.000 C. Local

8. Ruga satului – Hramul Bisericii Ortodoxe Septembrie GIARMATA VII 20.000 C. Local

9. Zilele satului Giarmata Vii Octombrie GIARMATA VII 1.5008.000

C.J. TimişC. Local

10. Spectacol de Crăciun – „Flori din câmpie” Decembrie GIARMATA VII 3.000 C. Local

11.Ziua nationala 1 DecembrieSpectacol dedicat zilei de 1 Decembrie – Ansamblul „Flori din câmpie”

Decembrie GIARMATA VII 1.000 C. Local

5.200 C.J. Timiş

63.000 C. Local

TOTAL GENERAL LOcALITATEA GIARMATA VII 68.700 lei

AGENDA cULTURAL SPORTIVă A LOcALITăţII GIARMATA VII PENTRU ANUL 2016

APROBATĂ PRIN HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL GHIRODA NR. 147/2015

TAXE ŞI IMPOZITE LOcALE ÎN cOMUNA GHIRODA PENTRU ANUL 2016

Hotărârea nr. 128 din 9 noiembrie 2015Privind aprobarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016

Hotărârea 128 şi anexele aferente acestei hotărâri pot fi găsite pe site-ul Primăriei Ghiroda la următoarea adresă: http://www.primariaghiroda.ro/

Paşii de urmat: LEGISLAŢIE LOCALĂ –> 2015 –> Hotărârea nr. 128 –> HCL taxe impozite 2016 .pdfFişierul conţine 27 de pagini şi cuprinde toate impozitele şi taxele locale aprobate de Consiliul Local Ghiroda

pentru comuna Ghiroda – localităţile Ghiroda şi Giarmata Vii, valabile în anul fiscal 2016.

Vatră nouă nr. 186 februarie 20164 ŞTIAţI că ...

1. Alcoolul - Cel mai vechi drog al omenirii -

Primul om care s-a îmbătat a fost Noe, după potop. A părăsit arca şi a plantat viţă de vie. Vechiul Testament: „ Pentru că a băut vin, s-a ameţit şi a stat culcat în cort”.

Alcoolul a fost interzis timp de câţiva ani, în Imperiul Roman (secolul al III-lea d. Cr.), în Dacia lui Burebi-sta şi în SUA din 1919 până în 1933 (prohibiţia).

Eşti în pericol de a deveni alcoolic dacă bei în fiecare zi mai mult de un litru de vin şi gândeşti că nu poţi trăi fără alcool. Semnale de alarmă: mâini tremurânde, primul gând dimineaţa: unde este sticla de băutură?

Cât de sănătos este alcoolul? Un pahar de vin reglementează circulaţia sângelui şi irigarea organelor. Efectul înregistrat după primul pahar de vin: un fior plăcut în stomac şi în cap. Cât de dăunător este alcoolul?

Alcoolul omoară celulele creieru-lui, atacă stomacul, şi poate distruge ficatul. Este dăunător pentru sistemul nervos central, încetineşte mişcările musculare şi gândirea.

2. Haşişul – Un început inocent -

Haşişul (Cannabis) a fost plantat încă cu 9000 de ani în urmă în India şi Persia. Sciţii (900 î. Cr.) aşezau seminţe de cânepă pe jar, inhalau fumul şi „se drogau”, iar germanii dăruiau haşiş zeiţei dragostei, Freyja. Dar încă din Antichitate, oamenii de ştiinţă au atras atenţia asupra faptului că haşişul este periculos pentru organism şi că poate provoca grave probleme.

Cei mai renumiţi fumători de haşiş au fost: Profetul Mohamed (570 – 632 d. Cr.), poetul francez Charles Baude-laire, Yannik Noah, Bill Clinton („Am tras doar, nu am inhalat”).

Organismul se dezobişnuişte foarte greu fără haşiş. Cine fumează zilnic măreşte concentraţia de haşiş din organism. Simptome pentru abuz: nu

mai ai chef de muncă, de şcoală, devii stresat, cel mai bine te simţi culcat pe o saltea trăgând întruna haşiş. Haşişul omoară ambiţia. Cel mai mare pericol: vânzătorul de haşiş oferă data viitoare cocaină, iar a treia oară heroină. Încă un punct periculos: fumatul haşişului este mai dăunător pentru plămâni decât fumatul ţigărilor şi distruge orice amintire legată de vise.

3. cocaina – Drogul diavolului. Ea omoară întâi

creierul, apoi omul -

Încă cu 3000 de ani î. Cr., indienii din America de Sud mestecau frunze de coca, pentru a uita de foame, dureri

şi frig. Incaşii numeau planta, cu frică, „darul zeilor”. În anul 1850, chimistul italian Angelo Mariani a combinat un cocktail din vin şi extracte de coca pe care l-au băut printre alţii, Jules Verne şi Papa Leo al XIII-lea. Pe Maradonna, cocaina l-a scos pe tuşă.

Ca şi haşişul, cocaina a fost scoasă în afara legii la începutul secolului XX. Cine fumează prima oară cocaină se simte puternic, independent, poate să facă de zece ori mai multe lucruri. Dar încă o dată şi încă o dată şi apare dependenţa psihică.

Din punct de vedere medical este folosită ca analgezic local.

Cât de nocivă este cocaina? Provoacă dereglări ale ritmului inimii, putând duce de la hipertensiune până la colaps. Este un pericol mortal, mai ales în combinaţie cu alte droguri (alcool, tablete).

4. cafeaua – Drogul cel mai comod -

Ciobanii din Etiopia, care se ţineau treji cu cafea, încă din secolul al IX-lea, pentru a-şi păzi animalele, au fost primii băutori de cafea.

Cafeaua nu a fost interzisă niciodată. Secole întregi, cafeaua a trecut drept băutura înaltei societăţi.

Devii dependent de cafea, când organismul nu este în stare să „se trezească” fără cafea. Limită: patru ceşti de cafea pe zi.

Cofeina opreşte producţia de adenoxină, un mijloc de autoliniştire al organismului, stimuleaza inima, crei-erul, dă energie.

Este nocivă pentru stomac, tensiunea creşte, inima bate mai repede. În abuz, te ameţeşte, iar mâinile încep să tremure.

5. Nicotina– Împarte omenirea în două:

fumători şi nefumători -

Primii fumători au fost oamenii din epoca de piatră, cu 2 milioane de ani în urmă. Fumatul era pentru ei un cult, în acelaşi timp se rugau pentru ploaie şi noroc la vânat.

În 1634, ţarul Mihail le tăia nasul tuturor supuşilor lui fumători. Oliver Cromwell a interzis în 1652 plantarea tutunului (interdicţia a durat în Anglia până în 1910).

Fiecare fumător este dependent. Organismul „ţipă” după nicotină, dar mai ales dependenţa psihică face atât de grea despărţirea de ţigări.

Nicotina stimulează producţia hormonilor acetilcolina şi adrenalina, sporindu-le concentraţia.

Dacă inhalaţi multă nicotină, producţia de hormoni scade, iar fumătorul este complet relaxat.

Pe de altă parte, nicotina îngustează vasele sanguine, măreşte pericolul unui infarct, atacă plămânii şi căile respira-torii (pericol de cancer). În plus degete îngălbenite, un miros neplăcut al gurii.

Sursa : Almanah AS

DROGURILE ca să ne ferim e bine să le cunoaştem

asistent medical lăcrimioara tomiuc

Vatră nouă nr. 186 februarie 2016 5SFATUL SPEcIALISTULUI

FERTILIZAREA SUPLIMENTARă A GRÂULUI DE TOAMNă

Grâul de toamnă este una din plantele agricole care reacţionează pozitiv la aplicarea îngrăşămintelor în toate condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.

Calculul cantităţilor de îngrăşă-minte se va face în funcţie de ele-mentele cartării agrochimice, planta premergătoare şi nivelul de producţie propus a fi realizat.

Astfel, pentru fiecare tonă de boabe şi producţia secundară aferentă, grâul extrage din sol următoarele cantităţi de elemente nutritive: 23-33 kg/ha azot substanţă activă, 11-18 kg/ha fosfor substanţă activă şi 19-34 kg/ha potasiu substanţă activă. Calculul dozelor optime de azot, fosfor, potasiu se va face la nivel de parcelă cadastrală, respectându-se un raport optim între elemente.

Grâul este pretenţios la îngrăşare, din cauza anumitor particularităţi , cum ar fi:

♦ sistemul radicular este slab dezvoltat ;

♦ explorează un volum redus de sol;

♦ are putere mică de solubilizare a rezervelor nutritive din sol;

♦ consumul maxim de elementele nutritive al plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtă de timp de la alungirea paiului şi până la coacere, interval în care sunt absorbite cca. 80% din azot, peste 80% din fosfor şi peste 85% din potasiu.

Cercetările efectuate în ţara noastră, au demonstrat că producţia de grâu este dependentă de îngrăşăminte, intr-un procent de 45-50%. Una din cauzele esenţiale care au dus la obţinerea unor producţii scăzute de grâu la unitatea de suprafaţă, a fost lipsa îngrăşămintelor chimice. Parafrazându-l pe unul din marii agrochimişti, care spunea că „Nu pământul e rău, ci oamenii sunt răi, pentru că sunt învăţaţi să ia fără să dea“, reprezintă un mare adevăr. În ultimul

timp, dăm prea puţin pământului, cerem prea mult de la el, ne rabdă pe toţi fie buni, fie răi şi de foarte multe ori nu poate să răspundă la cerinţele noastre. Cauzele nefertilizării raţionale sunt multiple: lipsa fondurilor băneşti, a îngrăşămintelor chimice, dotarea slabă a exploataţiilor agricole cu uti-laje, care să execute lucrarea de fer-tilizare la timp şi de bună calitate, etc.

Nevoia de îngrăşăminte este determinată în primul rând de cerinţele biologice ale plantelor. Elementele nutritive, joacă un rol hotărâtor în obţinerea unor producţii ridicate şi constante la unitatea de suprafaţă, după cum urmează:

Azotul în cantităţi corespunzătoare asigură o bună înfrăţire şi înrădăcinare a plantelor, măreşte rezistenţa la tem-peraturi scăzute, măreşte numărul de flori fertile în spic şi îmbunătăţeşte conţinutul boabelor în substanţe pro-teice. Insuficienţa azotului se manifestă prin reducerea numărului de fraţi, reducerea suprafeţei de asimilaţie, prin debilitarea pronunţată a plante-lor şi reducerea rezistenţei la iernare. Scade numărul de flori fertile în spic şi conţinutul în substanţe proteice.

Fosforul influenţează pozitiv înrădăcinarea, înfrăţirea, rezistenţa plantelor la iernare, rezistenţa la cădere şi precocitate. Carenţa de fos-for încentineşte creşterea plantelor de grâu, reduce capacitatea de înfrăţire,

reduce masa de rădăcini şi întârzie maturitatea.

Potasiul favorizează sinteza hidraţilor de carbon şi contribuie la creşterea rezistenţei plantelor de grâu la ger, iernare, cădere şi boli. Pentru obţinerea unei producţii de 5000 kg/ha grâu, planta are nevoie de aproxi-mativ 130-150 kg/ha azot, 50-60 kg/ha fosfor şi 50-60 kg/ha potasiu, raportul dintre elemente fiind de 2:1:1.

Ingrăşămintele pe bază de fosfor şi potasiu se încorporează sub arătura de bază. Ingrăşămintele pe bază de azot se vor fracţiona în două sau trei reprize. O parte toamna la pregătirea patului germinativ, diferenţa în perioada

de iarnă sau primăvara timpuriu.

Suprafeţele însămân-ţate cu grâu pe raza comunei Ghiroda, au crescut în anul 2016 faţă de anii anteriori. Cele înfiinţate în toamna anu-lui trecut au nevoie de îngrăşăminte chimice, mai ales că solurile din această zonă nu au o fer-tilitate ridicată, iar pen-tru a obţine randamente ridicate la unitatea de suprafaţă este absolut necesar asigurarea cu

elementele nutritive necesare. În cazul în care în toamna anului

trecut nu s-au aplicat îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor, potasiu, ele pot fi aplicate sub formă de îngrăşăminte complexe în luna februarie şi prima decadă a lunii martie.

Dacă totuşi au fost aplicate îngrăşăminte minerale în toamnă acum în ferestrele iernii putem aplica îngrăşăminte suplimentar pe bază de azot (azotat de amoniu sau uree).

Pentru obţinerea unor randamente ridicate la unitatea de suprafaţă recomand respectarea în totaliate a cerinţelor biologice ale grâului de toamnă.

Giarmata Vii la 29.02.2016

prof.univ. emerit dr.ing. aurel lăZureanu

Vatră nouă nr. 186 februarie 20166 PROIEcT RURAL

Antreprenorii vor putea obţine, în anul 2016, finanţări neramburs-abile de la stat de până la 125.000 de lei (circa 27.700 de euro), pen-tru mici afaceri deschise la sate, în cadrul noului  Program pentru firmele mici şi mijlocii din mediul rural, potrivit proiectului procedurii de implementare a acestuia, scoase marţi în dezbatere publică.

Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în mediul rural, gestionat de Direcţia Politici Antreprenoriale din subordinea Ministerului Economiei, debutează cu un buget total de 25.900.000 lei, pe anul 2016.

Cu aceşti bani asiguraţi inte-gral din bugetul de stat, Guvernul vrea sa ajute cel putin 207 afaceri de la sate, se arată în proiectul provizoriu de procedură de implementare.

O firmă beneficiară poate primi un ajutor de stat neram-bursabil de până la 125.000 de lei (circa 27.700 de euro, la cursul actual), reprezentând maximum 90% din investiţia pe care trebuie să o realizeze societatea în cadrul program-ului de sprijin. Restul de minimum 10% din investiţie trebuie asigurat de antre-prenor, ca aport propriu.

Astfel, cu un ajutor financiar neram-bursabil maxim, la cea mai mare inten-sitate, omul de afaceri beneficiar tre-buie să facă o investiţie totală de circa 138.800 de lei (peste 30.000 de euro), din care 13.800 de lei (circa 3.000 de euro) trebuie să fie contribuţia sa în investiţie.

Ca în toate programele de sprijin pentru IMM finanţate integral din bugetul de stat, antreprenorul care reuşeşte să fie acceptat în programul pentru afaceri rurale va trebui să facă toată investiţia mai întâi din banii săi, pentru ca apoi statul să-i deconteze cheltuielile în limita ajutorului neram-bursabil câştigat.

Şi în acest nou program, antrepreno-rii vor cere banii în baza unor planuri de afaceri detaliate, online, pe site-ul Direcţiei Politici Antreprenoriale,

printr-o alicatie electronica ce se va deschide in ziua demararii competitiei.

In planul de afaceri online tre-buie justificata fiecare cheltuiala in vederea demonstrarii necesitatii acesteia in desfasurarea activitatilor pentru care se acceseaza finantarea - atrage atentia Directia Politici Antreprenoriale, www.aippimm.ro.

cine poate lua banii de la statProgramul de sprijin este destinat

microintreprinderilor si IMM-urilor, adica firme care au maximum 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de cel mult 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei.

Pot primi ajutorul de minim şi următoarele categorii de agenţi eco-nomici privaţi:

1. societăţile comerciale, 2. societăţile cooperative,

inclusiv societăţile cooperative meşteşugăreşti mixte,

3. persoanele fizice autorizate (PFA) care desfăşoară activităţi eco-nomice în mod independent,

4. întreprinderile individuale, 5. întreprinderile familiale.

Acestea trebuie, însă, să înde-plinească cumulativ o serie întreagă de condiţii, între care menţionăm:

- au sediul social şi punctul (punc-tele) de lucru în mediul rural;

- au cel mult cinci ani de la înreg-istrare la Registrul Comertului la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de afaceri;

- nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru. Solicitanţii care au

datorii eşalonate, nu sunt eligibili pen-tru a accesa Programul;

- reinvestesc anual minimm 30% din profit pe o perioadă de 3 ani începând cu anul următor după primirea alocaţiei financiare nerambursabile;

- angajează până la depunerea decontului cel puţin 1 salariat;

- nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, exe-cutare silită,  închidere operaţională, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii;

ce îşi pot cumpăra antrepreno-rii câştigători din banii de la stat

Antreprenorii care vor fi selectaţi, în urma competiţiei, pentru a primi

ajutorul nerabursabil vor putea investi banii în mai multe cate-gorii de echipamente şi servicii, printre care:

- Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice,

meselor de biliard, instrumentelor şi automatelor muzicale;

- Aparate şi instalaţii de măsură, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale;

- Autoutilitare.- Investiţiile în active necorporale

referitoare la brevete de invenţie, mărci de produse şi servicii (francize, etichetare ecologica, licenţe), software pentru comerţul online, software  necesar activităţii pentru care se solicită finanţare;

- computere, servere, monitoare, imprimante, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video etc.

- Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pen-tru prestări servicii şi comerţ (clădiri, hale de producţie, spaţii amenajate pentru activităţi de prestări servi-cii, producţie şi comerţ, inclusiv din elemente prefabricate). Activele din

27.700 DE EURO DE LA STAT PENTRU SRL, PFA ŞI ALTE MIcI AFAcERI LA SATE

continuare în pagina 7>>

Vatră nouă nr. 186 februarie 2016 7PROIEcT RURAL

HOTăRÂRILE cONSILIULUI LOcAL GHIRODA DIN 27 IANUARIE 2016

" Hotărârea nr. 01 privind aprobarea deficitului aferent secţiunii “De Dez-voltare” pentru anul 2015

" Hotărârea nr. 02 privind acordarea unui ajutor de urgenţă pentru achita-rea contravalorii serviciilor funerare

" Hotărârea nr. 03 privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea şi editarea periodicului ,,Vatră nouă“ a comunităţii locale Giarmata Vii, pen-tru anul 2016

" Hotărârea nr. 04 privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea şi editarea Revistei ,,Lumina” a Comunei Ghiroda, pentru anul 2016

" Hotărârea nr. 05 privind aprobarea Planului de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru prestarea orelor de muncă a benficiarilor de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat

" Hotărârea nr. 06 privind apro-barea înfiinţării Serviciului public de salubrizare pentru activităţile de

colectare-transport deşeuri munici-pale la nivelul judeţului Timiş, care va deservi unităţile administrativ teritori-ale din aria de operare a judeţului Timiş - membre ale ADID Timiş, în scopul delegării de gestiune, prin concesion-area acestuia.

" Hotărârea nr. 07 privind aprobarea reţelei şcolare de stat care va funcţiona în comuna Ghiroda, pentru anul şcolar 2016-2017

" Hotărârea nr. 08 privind intabu-larea drumului DS 535, reprezentând str. Bisericii, localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 09 privind intabu-larea drumului DS 776, intravilan locali-tatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 10 privind intabu-larea drumului DS 24, reprezentând str. Albatrosului, localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 11 privind intabu-larea drumului DS 105 , DS 24/2,

reprezentând str. Albatrosului, locali-tatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 12 privind intabu-larea drumului DS 423, reprezentând str. Albatrosului, localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 13 privind intabu-larea drumului drumului DS 730/1, Cn 166/1, reprezentând str. Jiului, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 17 privind intabu-larea drumului drumului DS 728, reprezentând str. Romaniţei, comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 15 privind atribuirea de nume unor străzi fără nume în comuna Ghiroda

" Hotărârea nr. 16 privind modifi-carea contractului de concesionare a spaţiului cu destinaţia de cabinet med-ical din comuna Ghiroda, doamnei dr. Koussini Alina-Isabela

cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă.

- Mobilier, birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale.

- Realizarea unui site pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrate dome-niu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin alt site şi care trebuie să fie funcţional la data depunerii cererii de eliberare a ajutor-ului financiar nerambursabil, în limita maximă a 10.000 lei.

- Achiziţionarea de instalaţii sau echi-pamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse  regenerabile de energie pentru eficientizarea activitătilor pentru care a solicitat finanţare;

- Achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de comerţ, producţie sau servicii;

- cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, în limita a 4.500 lei.

- consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului (nu mai mult de 4% din valoarea eligibilă la decont a proiectului, mai puţin consultanţă - această activitate poate fi efectuată înainte de semnarea Contractului de finanţare).

câteva menţiuni importate:NU se acordă ajutor financiar pen-

tru activele achiziţionate în sistem de leasing, second-hand şi care au constituit obiectul unei subvenţionări/ finanţări nerambursabile din alte surse.

NU sunt eligibile nici cheltuielile privind taxa pe valoare adaugata (TVA), taxe, avize, comisioane, ambalajul, transportul, punerea în functiune, instruirea personalului pentru utilizarea celor achiziţionate.

Beneficiarul este obligat să efectueze cheltuielile şi să depună documentaţia de decont la sediul Ofici-ului Teritorial pentru IMM (OTIMMC) de care aparţine, în maximum 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului.

Cheltuielile vor fi certificate prin vizita la faţa locului a reprezentanţilor OTIMMC în termen de 20 zile lucrătoare de la depunerea decontului.

În situaţia neefectuării cheltuielilor, sau în cazul în care cheltuielile nu core-spund cu elementele de cost aprobate prin notificarea iniţială, sau nu sunt noi şi puse în funcţiune, beneficiarul NU primeşte finanţare pentru acestea.

sursa: http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20722267-nou-program-imm-27-700-euro-stat-

pentru-micile-afaceri-sate-descarca-proiectul-procedura.htm

>> urmare din pagina 6

8 Vatră Nouă nr. 186 februarie 2016POLITIA cOMUNALA - 0256.205118

În perioada 01-29.02.2016 la nive-lul Poliţiei Ghiroda au fost înregistrate următoarele evenimente antisociale:

• O infracţiune de furt calificat comisă de persoane necunoscute, pe timp de noapte din incinta unei societăţi comerciale;

• O infracţiune de „lovire sau alte violenţe” comisă de către persoane cunoscute, conflict intrafamilial;

ALcOOLISMUL – fenomen cu consecinţe dramatice

Alcoolismul cunoaşte în prezent o progresie îngrijorătoare care nu mai respectă tradiţionalele frontiere geo-grafice, sociologice sau cele legate de vârstă şi sex. În condiţiile în care individul duce o luptă continuă pen-tru adaptarea şi integrarea socială, alcoolul devine prin calitatea sa de dezinhibator selectiv o soluţie pen-tru o clipă de fericire.

Condiţiile diferite de trai din această perioadă care se reflectă în diminuarea generală a nivelului socio-economic a populaţiei, creşterea stre-sului ocupaţional şi familial, şomajul şi sentimentele de insecuritate socială şi de nerealizare pe care le antrenează pot constitui factori favorizanţi ai alcoolismului.

Alcoolismul este o tulburare cronică a comportamentului manifestat prin preocuparea continuă pentru alcool şi pentru uzul sau în detrimentul sănătăţii fizice şi morale.

Alcoolismul intervine în viaţa de familie perturbând legăturile şi relaţiile prin căsătorie, afectând coabitarea şi comunicarea în relaţiile interperso-nale. Cei mai importanţi factori psiho-familiali care sunt incriminaţi în moti-varea consumului abuziv de băuturi alcoolice ar fi:

•neînţelegerile între partenerii conjugali, alungări din domiciliul con-jugal, neînţelegeri cu rude apropiate, pierderi de bunuri, lipsuri materiale, decese, divorţuri, despărţiri frecvente,

EFEcTELE NOcIVE ALE cONSUMULUI DE ALcOOL ŞI DROGURI

situaţii psihotraumatizante. Copiii proveniţi din mediul familial alcoolic pot prezenta tulburări de com-portament, iniţial la nivel familial, extinzându-se apoi şi în sfera socială.

Familia alcoolică nu face faţă decât parţial şi deficitar funcţiilor ei de bază, fiind o familie patologică.

Alcoolismul poate fi definit ca ingestia intermitentă sau permanentă de alcool ce conduce la dependenţă şi antrenează efecte nefaste.

DROGURILE – ce sunt şi ce trebuie să ştim despre droguri.

Drogul este o substanţă psiho-tropă, analgezică sau narcotică, de origine naturală sau sintetică, întrebuinţată abuziv şi dependent, cu scop nemedical, pentru efectele sale euforizante sau halucinogene.

Ce riscuri îşi asumă consumatorii de droguri faţă de viaţa zilnică?

Timpul în care nu sunt sub influenţa drogului, toxicomanii şi-l consumă în

căutarea drogului, a banilor necesari pentru a şi-l putea cumpăra.

Consumatorii dependenţi îşi pierd libertatea. Apare izolarea şi depersonalizarea, iar dificultatea de a trăi în societate este tot mai mare. Problemele se adună şi de cele mai multe ori, duc la marginalizare, la excludere. Starea generală a sănătăţii se degradează.

Raportul dintre consumator şi drog este asemănător celui dintre stăpân şi sclav.

Injectarea intravenoasă poate expune subiecţii unor infecţii grave, cum ar fi SIDA şi altele.

Drogul apare ca un salvator, ca o licoare fermecată, care le ia toate greutăţile... până în ziua în care realizează că problemele lor sunt departe de a fi rezolvate, s-au agra-vat: relaţiile cu familia şi cu ceilalţi s-au deteriorat. Când îşi încheie con-turile îşi dau seama că au fost prinşi într-o capcană.

Şeful poliţiei Ghirodaagent şef principal de poliţie matei ionel

9 Iconostas nr. 186 februarie 2016 RAPORT DE AcTIVITATE

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVii nr. 186 FEBruariE 2016

În ziua de 24 februarie 2016, în Sala de conferinţe a Centrului Naţional pentru formarea continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, organismul central delibe-rativ al Bisericii Ortodoxe Române pen-tru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale.

Cu acest prilej, a fost adoptat raportul de activitate al Bisericii Orto-doxe Române pe anul 2015. Din docu-ment reies câteva date foarte impor-tante pentru dezbaterea privind rolul BOR în societate. Deşi rostul Bisericii este cu precădere unul spiritual, BOR s-a implicat tot mai mult în ajutorarea semenilor aflaţi în nevoie. De la an la an sumele alocate unor proiecte sociale sunt mai mari, iar cei care beneficiază de ele, tot mai mulţi.

Astfel, în 2015 Biserica a cheltuit pentru acţiuni filantropice cu peste 36 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent şi cu 42 de milioane de lei mai mult decît în 2013 . Adică: 123 de milioane de lei, aproximativ 27,5 milioane de euro. Aproape 90.000 de români aflaţi în dificultate au găsit un sprijin în Biserică.

Despre multe alte fapte de milos-tenie ale clerului, parohiilor şi mănăs-tirilor nu se face vorbire şi nu există nici statistici. Poate şi pentru că aşa sântem învăţaţi noi ortodocşii, să nu ţinem minte binele pe care îl facem, să-l lăsăm pe seama lui Dumnezeu dacă-l va socoti sau nu.

Cităm mai jos din comunicatul publicat de agenţia de presă Basilica.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au apreciat opera social-filantropică desfăşurată de eparhiile Patriarhiei Române în anul 2015. În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 766 de insti-tuţii şi servicii sociale, dintre care: 150 cantine sociale şi brutării, 52 instituţii medicale şi farmacii, 97 centre de zi pentru copii, 54 centre educaţionale, 16 centre de zi pen-tru vârstnici, 50 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 25 centre comu-nitare, 37 centre de tip familial, 40 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 78 centre de informare, consiliere şi resurse, 2 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 16 centre de urgenţă (pen-tru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 9 campusuri de tabără şi alte 126 de instituţii sociale cu spe-cific diferit.

La nivelul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 489 de pro-iecte şi programe sociale, dintre care 326 finanţate din fonduri proprii, 41 cu finanţare publică, 35 cu finanţare externă şi 87 cu finanţare mixtă.

În anul 2015 au beneficiat de asistenţă socială de specialitate 31.498 copii din aşezămintele sociale ale Bise-ricii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de între-ţinere sau cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate, 3.707 persoane cu diza-bilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi

auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infec-tate cu HIV/SIDA etc.), peste 21.010 persoane vârstnice din aşezămin-tele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasa-bili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate, 23.934 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficu-lui de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale şi aproximativ 8.387   persoane din alte categorii sociale defavorizate.

Anul trecut eparhiile Patriarhiei Române, prin birourile social-filantro-pice, au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11.605.048 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 22.912.063 lei.

În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2015, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproape 123 milioane lei.

Situaţia statistică prezentată şi sumele cheltuite nu includ activităţile social-filantropice şi educaţional-culturale desfăşurate permanent de parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate.

sursa: http://basilica.ro/adunarea-nationala-bisericeasca-a-evaluat-a c t i v i t a t e a - b i s e r i c i i - o r t o d oxe -romane-din-anul-2015-si-a-aprobat-proiectele-pentru-anul-2016-112029.html

ADUNAREA NAţIONALă BISERIcEAScă A EVALUAT AcTIVITATEA

BISERIcII ORTODOXE ROMÂNE DIN ANUL 2015

10 Iconostas nr. 186 februarie 2016EDUcAţIE

Orice părinte doreşte binele copilul său, însă de multe ori se întâmplă ca metodele alese să nu fie cele mai potri-vite situaţiei problematice ivite. De foarte multe ori, corijarea comportamentelor nedorite ale copiilor se realizează prin ameninţări, admonestări şi comparaţii, iar, peste ani, când copiii devin adulţi timizi şi incapabili să reuşească în viaţă, încep să se întrebe care ar fi cauza. Nu ne putem închipui ce impact psihic/mintal poate avea o simplă frază spusă la întâm-plare sau într-un mod jignitor! De aceea atunci când comunicăm cu copilul, tre-buie alese cu atenţie cuvintele, iar unele fraze ar trebui uitate pentru totdeauna de mame şi taţi.

Iată câteva din cele mai uzuale fraze utilizate de părinţi în scopul mobilizării / motivării propriului copil în atingerea perfecţiunii, care însă nu fac decât să transforme copilul într-un viitor adult complexat / frustrat.

A. „La vârsta ta eram eminent prin-tre colegi!”

De la naştere şi până aproape de şase ani, mama şi tata sunt modelele ideale ale copilului. Prin atitudinea lor, părinţii contribuie la crearea unei relaţii a copilu-lui cu sinele şi cu lumea înconjurătoare. Ca urmare, utilizând această frază, se naşte concurenţa dintre părinte şi copil şi i se dă de înţeles copilului că el nicio-dată nu va ajunge la nivelul părintelui, oricât de mult ar munci.

Copiii care aud repetat asemenea fraze, toată viaţa vor demonstra fami-liei că ei sunt buni şi capabili, respectiv vor realiza obiective/scopuri pentru ca mama şi tata să vadă de ce sunt ei în stare (nu ţinte pentru sine). Crescând, aseme-nea copii niciodată nu se vor bucura de succesul lor, fericirea îi va cuprinde doar atunci când părinţii le vor recunoaşte capacităţile.

B. „Tu eşti puişorul / floricica mea” sau „eşti prost / laş”…

Şi lista cuvintelor de alint sau de ponegrire poate continua … Cât sunt mici, copiii vor accepta orice cuvânt pe care-l spunem fără să critice, pentru că au încredere în părinte. Pentru a nu-l ponegri pentru teme, spre exemplu, am

putea folosi expresia „Dacă ai nevoie de ajutor, spune-mi” şi îl vom motiva pozitiv în activitatea de învăţare, respectiv ni-l vom apropia.

Pe de altă parte, prenumele copilului reprezintă prezentarea lui în societate. Unele familii dau copiilor foarte multe prenume sau înlocuiesc prenumele cu forme diverse de alint, astfel contribuind la distrugerea şi/sau neutilizarea nume-lui dat la naştere. Ar fi bine să ne gândim la influenţa exercitată, în acest sens, de părinte, asupra propriului copil!

c. „Uite, X are 10 la lucrarea de con-trol, dar tu ai 8!”

Cei mai mulţi dintre părinţi rostesc adesea această frază având intenţii bune. Totuşi, momentele sunt experienţe „dur-eroase” pentru copil – momente de reproş, de comparare cu un altul din jur („Y e mai bun decât tine”), prieten sau coleg. Ajungând mari devin frustraţi şi cu o personalitate slab definită - ei continuă să se compare cu cei de vârsta lor, şi, de fiecare dată, acel cineva este mai bun. E o luptă ce nu are sfârşit, în mintea şi personalitatea acelei persoane …

D. „Dacă te mai comporţi aşa, nu te mai iubesc!”

Este un fel de-a spune, că doar nu putem iubi la comandă (doar atunci când vrem). După această frază, copilul va încerca din toate puterile să fie aşa

cum vor părinţii – se va conforma. El va respecta / îndeplini cerinţele părinţilor, făcând tot posibilul să fie pe placul lor, dar îşi va ignora propriile dorinţe şi vise. În viaţa adultă, el va încerca tot timpul să fie pe placul celor din jur, cu riscul reprimării propriilor idei şi bucurii.

E. Nu mă fă de ruşine!Copii care aud deseori această frază

îşi doresc ca toţi să-i vadă cum sunt ei de fapt şi, ca urmare, fac orice pentru a obţine atenţia celor din jur. Dacă primesc prea multă atenţie, nu ştiu ce să facă cu

ea… Aceşti copii se simt lipsiţi de curaj şi îşi induc ideea că ei pot fi doar ruşi-nea cuiva. În timp, se simt traumatizaţi, se ascund, se închid în sine şi … se pierd.

F. „Eşti fix ca mama / tatăl tău!”Cu siguranţă această frază ilustrează

relaţia negativă dintre părinţi (nu sunt mulţumiţi de viaţa lor comună). Se deduce de aici că părinţii nu vorbesc despre problemele pe care le au în relaţia lor, dar îşi transmit mesaje „prin intermediul” copilului. Toate aceste cuvinte jignitoare rămân însă în interi-orul copilul, iar identificarea acestuia cu mama / tatăl său nu va fi de dorit pentru el – părinţii nu vor fi un model pentru copil. Crescând va deveni un indecis şi va căuta modele, poate nu tocmai pozitive, în societate.

SITUAţII cU IMPAcT NEGATIV ÎN FORMAREA PROPRIILOR cOPII

prof. Zlatinca neamŢ

continuare în pagina 14>>

11 Iconostas nr. 186 februarie 2016 PRESă RURALă

Sâmbătă, 27 Făurar cu începere de la orele 10:00, a avut loc în incinta Muzeu-lui Satului Bănăţean prima întâlnire pe anul 2016 a membrilor Asociaţiei Publiciştilor din Presa Rurală din Banat.

În deschiderea întrunirii prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei, a ros-tit un cuvânt de întâmpinare, apoi lucrările întâlnirii au debutat cu rostirea de către participanţi a rugăciunii ,,Tatăl nostru”. A fost expus programul zilei: prezentarea ultimelor cărţi şi reviste, urmând ca în partea a doua să fie dis-cutate mai multe probleme organiza-torice: primirea de noi membri, achita-rea cotizaţiei anuale, decernarea unor premii şi distincţii publiciştilor.

Un cuvânt de bun venit a fost ros-tit de domnul Dan Radosav, directorul Muzeului Satului Bănăţenean, care a arătat disponibilitate în găzduirea pe mai departe a tuturor lucrărilor Asociaţiei. Muzeul Satului ,,fiind locul cel mai potrivit în păstrarea valorilor existente în hotarul satului de astăzi”.

În prima secţiune destinată lansărilor editoriale au fost lansate opt cărţi şi două reviste.

Cel dintâi vorbitor a fost seniorul Ion Murariu, profesor, publicist de referinţă din cultura bănăţeană, autor a 10 vol-ume şi redactor al revistei ,,Lumina satului” din Giroc. Autorul a prezen-tat auditoriului volumul Consemnări critice, Editura David Press Print, Timişoara, 2015, 160 p. Cartea tipărită sub imboldul profesorilor Eugen Dorcescu şi Ioan David, pe întinsul a 5 capitole prezintă: medalioane literare, recenzii, studii monografice, precum şi articole ale autorului publicate în presa locală. Majoritatea materialelor sunt destinate spaţiului girocean: poetului Petru Chira, note care fac referire la Monografia comunei, a Bisericii, rev-istei parohiale ,,Iconostas”.

Părintele Valentin Bugariu a prezen-tat cartea Biserică şi Presă în Banat, Edi-tura Sitech, Craiova, 2015, 201 p. Studiul îşi propune să ilustreze contribuţiile Bisericii în dezvoltarea presei din Banat. Pe parcursul a şase capitole se încearcă ilustrarea sentimentului religios aşa cum apare în presă. În istoria presei din provincia dintre Dunăre şi Mureş am avut preoţi proprietari de ziare,

redactori ai acestora, membri în cole-giile de redacţie, dar şi pioneri ai unor publicaţii bisericeşti din Ardeal: ,,Tele-graful român” de la Sibiu a fost condus între 1853 – 1856 de Dr. Pavel Vasici.

Desigur, presa religioasă din Banat s-a dezvoltat începând cu imprimarea de preotul David Voniga a ,,Revistei Preoţilor”. Acest debut a fost urmat de alte valoroase iniţiative de astă dată a tinerei Episcopii, apoi Arhiepiscopii a Timişoarei. Un loc deosebit în tratarea subiectului l-a avut apariţia şi dez-voltarea presei parohiale şi săteşti. În cazul celei din urmă, preotul are un rol deosebit, uneori membru în redacţie, alteori colaborator al fiecărui număr. Cercetarea întreprinsă s-a bazat pe experienţa unui ziarist american care afirma că satul, comunitatea fără publicaţie, e ca biserica fără de amvon.

Economistul Petru Opruţ a introdus pe cei prezenţi în pitorescul satului natal, aşa cum reiese din lucrarea Calea ferată forestieră şi industrială ‹‹Trenul mic›› Vois-lova – Rusca Montană – Ruschiţa, Editura David Press Print, Timişoara, 2015, 333 p.

Profesorul Gheorghe Lungu prin volu-mul Poezii târzii, Editura Eurobit, Timişoara, 2015, 116 p. a adus pe cei prezenţi în lumea satului de odinioară şi de totdeauna: ,,Nu vreau să uit de satul meu, / Nici de bunul Dumnezeu. / / Nu vreau să uit de casa mea, / Căci greu m-am despărţit de ea. / / Nu vreau să uit de neamul meu, / Nici de ce am drag pe lume eu”. Cartea are la origine sentimentul dragostei de folclor

al autorului pe parcursul a şase secţiuni: Versurile mele, Dor de sat, Poezii în grai, Ode, Parodii, Adio.

Ioan David de la Biblioteca Acade-miei Române, filiala Timişoara a oferit publicului titlul a două noi volume tipărite la David Press Print, o mono-grafie închinată revistei timişorene Banatul şi monumentala lucrare Enciclopedia Banatului. Literatura, Timişoara, 2015, 886 p cu 914 scriitori cercetaţi de 41 de autori.

Etnologul Ioan Viorel Boldureanu a înfăţişat cuprinsul a două noi volume, primul închinat unui fenomen unic din cultura tradiţională a locului: Antologia literaturii dialectale bănăţene. ‹‹Gura satului›› la Radio Timişoara, 20 de ani. Contemporanii, Editura Marineasa, Timişoara, 2015, de Ioan Viorel Bodureanu, Simion Dănilă şi Cornel Ungureanu şi Atlasul Etnografic al judeţului Timiş, Făget, vol. III, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015 sub coordonarea prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu.

Duşan Baiski şi Vasile Barbu au vorbit de revistele: ,,Morisena”, aflată la debut şi ,,Tibiscus” ajunsă la numărul 288.

În final au fost audiate fragmente din lucrarea de arhivare a graiului bănăţean, cu exemplificări făcute de pro-fesorii: Gheorghe Lungu şi Ion Murariu: ,,pancovă”, ,,păcăni”, ,,leat”, ,,abţiguit” ş. a..

Întâlnirea s-a încheiat cu tradiţionala agapă.

a consemnat,preot dr. Valentin BuGariu

ÎNTÂLNIREA PUBLIcIŞTILOR BăNăţENI

12 Iconostas nr. 186 februarie 2016cATEHISM

cUGETăRI ALE SFINţILOR PăRINţI

,,În virtute începutul e anevoios, dar continuarea e plăcută” Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Mântuirea nu stă numai în faptul să nu faci răul, ci şi în faptul ca singur să rabzi bărbăteşte răul” Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Virtutea este întotdeauna înconjurată de nevoi, aşa cum trandafirul e înconjurat de ţepi ghimpoşi” Sfântul Grigorie Teologul

,,E greu, spun unii, să te mântuieşti; dar e şi ruşinos şi de neiertat de nu te vei mântui când ţi se pun la îndemână toate ajutoarele” Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Cei ce râvnesc cu adevărat la dobândirea virtuţii, dacă li se va întâmpla să cadă nu trebuie să se împuţineze cu sufletul, ci trebuie să se scoale şi să se nevoiască din nou” Avva Isaia

,,Fericit nu este acela care începe bine , ci acela care îşi încheie bine nevoinţa sa” Sfântul Tihon Zadonschi

,,Prăjina propteşte craca încărcată de roade, iar frica de Dumnezeu sufletul virtuos” Sfântul Nil SinaitulSfântul Tihon Zadonschi

Doamne,Dumnezeul nostru,Cel bogat în îndurări, Luminează-mi totdeauna,,Pământeştile cărări”!

Mila Ta cea părinteascăÎndulceşte viaţa mea,Dar cutremur mă cuprinde Că nevrednic sunt de ea.

Prisoseste, Doamne Sfinte,Darul Tău dumnezeiescCa să te cunosc mai bineŞi mai mult sa te slăvesc!

RUGăcIUNEde sfântul ioan iacob hozevitul

A jurat să nu mai beaÎn părţile Moldovei, în special, există obiceiul, printre cei care

au darul excesului de alcool şi nu reuşesc să îşi stăpânească patima, să se ducă la preot şi să jure , pe o anumită perioadă, că nu vor mai pune picătură de alcool în gură. Practica dă roade, pentru că există o teamă straşnică, ancestrală, de consecinţele pe care le-ar putea avea călcarea jurământului atât asupra împricinatului, cât şi a familiei acestuia.

La un preot din Suceava , se prezintă un astfel de ,, client,, insistând la părintele- în urma insistenţelor ameninţătoare ale nevestei, fie vorba între noi- să jure că nu va mai bea... de la Sfântul Dumitru până la Sfântul Gheorghe.

Are loc ceremonia legării fără dezleganie pentru această perioadă, iar apoi alcoolicul nostru anonim se preumbla, în sfârşit treaz spre casă...

Peste doar câteva zile, omul nostru e găsit iar pe culmile extazului etilic şi metilic! E luat imediat la interpelare de concitadinii într-ale fluidelor:

-Ce faci, omule?! Ai înnebunit? Eşti jurat! Chiar nu îţi dai seama ce înseamnă asta?!

-Păi, fraţilor...Am jurat că nu mai beau de la Sfântul Dumitru până la Sfântul Gheorghe.

-Păi aşa ne-ai şi spus! Până la Sfântul Gheorghe mai ai câteva luni bune, omule!

-Nu, zău! De la biserica Sfântul Dumitru până la Biserica Sfântul Gheorghe nu sunt decât vreo doi kilometri. Jur că nu am pus picătură de băutură în gură până ce am ajuns de la prima biserică la cealalta...

ÎNTÂMPLăRI NOSTIME DIN VIAţA PăRINţILOR

prof. VALENTINA POPA

13 Iconostas nr. 186 februarie 2016 EXPRESII ŞI PROVERBE RELIGIOASE

Bibliografie: Dicţionar de teologie ortodoxă – preot prof. Ion Bria; Dicţionar al Noului Testament- preot Ioan Mircea; Sfânta Scriptură

Iubirea este una dintre cele trei virtuţi de căpetenie ale creştinismului alături de credinţă şi nădejde. Este izvorul faptelor bune, dar şi condiţia mântuirii, fiind principalul criteriu al judecăţii de apoi. Spre deosebire de Vechiul Tes-tament, a cărui învăţătură se înte-meiază pe dreptate, Noul Testament este axat pe ideile de iubire şi libertate. Importanţa iubirii stă în faptul că ea este sursa tuturor celor-lalte virtuţi: simbolul iubirii este inima. Adevărata iubire nu-i judecă pe alţii, nu-i osândeşte, nu e nepăsă-toare, nu aşteaptă răsplată, iubirea iartă întotdeauna. “Toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, întocmai faceţi-le şi voi lor.” (Matei 7, 12) sau “ Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.” (Luca 6, 37).

Când spunem că adevărata iubire a lui Dumnezeu nu osândeşte ne ducem cu gândul la “femeia păcătoasă” pe care cărturarii şi fariseii au adus-o în faţa lui Iisus fiind prinsă în adulter. Aceştia i-au cerut să fie ucisă cu pietre aşa cum cerea legea Vechiului Testament. Dar Iisus a iertat-o şi nu a osândit-o. O altă

pildă a Noului Testament în care ni se arată că iubirea nu e nepăsătoare este “ Pilda Samarineanului milos-tiv” , unde un învăţător de lege l-a întrebat pe Mântuitorul ce trebuie să facă ca să dobândească viaţa veşnică. Acela a răspuns: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tau, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Luca 10,27). Apoi dorind să-l ispitească pe Iisus îl întreabă: “Cine este aproapele meu?” Atunci Iisus relatează frumoasa pildă în care un om a căzut între tâlhari care l-au jefuit şi l-au bătut lăsându-l aproape mort. Din întâmplare au trecut pe acolo doi călători care au fost indiferenţi la necazul celui căzut între tâlhari din diferite motive. Şi doar al treilea care era samarinean fiind consideraţi de iudei ca spurcaţi şi ostili creştinilor, deşi mai târziu au fost totuşi cei dintâi care au crezut în Iisus, şi-a făcut milă de cel căzut între tâlhari şi l-a ajutat.

Sfântul Apostol Pavel consideră iubirea superioară credinţei şi nădejdii, deoarece acestea se sting o dată cu viaţa pământească, în timp ce iubirea supravieţuieşte şi după moarte. În accepţia creştină iubirea este un atribut dumnezeiesc, care se revarsă prin Duhul Sfânt asupra

ADEVăRATA IUBIRE ESTE IUBIREA DE DUMNEZEU

prof. aurica ruen

credincioşilor, având două ipos-taze: Iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de aproapele. Însuşi Sfântul Ioan Evanghelistul spune că “Dumnezeu este iubire” (1 Ioan 4,8) şi că din iubire faţă de El se naşte şi iubirea faţă de aproapele; ba mai mult, că prin iubirea faţă de toţi oamenii, dovedim că suntem născuţi din Dumnezeu. Această expresie o auzim rostindu-se de către preoţi în fiecare slujbă a Sfintei Liturghii: “ Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gând să mărturisim: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh ... “

Să nu uităm să-L iubim pe Dum-nezeu fiindcă El ne-a iubit cel dintâi, deoarece l-a trimis pe Fiul Său cel Unul Născut în lume ca prin El viaţă să avem. “Cine mărturiseşte că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne întru el şi el întru Dumne-zeu.” (1 Ioan 4, 15)

14 Iconostas nr. 186 februarie 2016DIN VIAţA PAROHIEI • 1 - 31 ianuarie

Donaţii comemorări

Decese

Botezuri

Anonim 100 leiSinatovici Călina 100 lei

RăcHITAN IOSIF-TIMOTEI

Fiul lui Răchitan Claudia-Ioana

Data naşterii: 07 iunie 2015

Data botezului: 27 decembrie 2015

Naşi: Gligan Marius şi SimonaLa mulţi ani!

DEMETER LUIGI ALEXANDRU

S-a născut în data de 10 iulie 1964 în loca-litatea Giarmata Vii,

judeţul Timiş. A decedat în data de 26 ianuarie 2016. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Amintirea lui va rămâne veşnică pentru toţi cei care l-am iubit şi l-am preţuit şi-l vom purta de-a pururi în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu aceeiaşi nemăr-ginită durere, familia reaminteşte tuturor celor care l-au cunos-cut şi preţuit că s-au scurs 6 luni de când a

trecut în veşnicie dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic cUHA IOSIF. Amintirea lui este veşnică pentru noi. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Lacrimi, rugăciuni şi gânduri pioase în amin-tirea celei care a fost scumpa noastră mamă, soacră, soră, mătuşă şi bunică PLEŞEScU

VALERIA la împlinirea a şase săptămâni de la plecarea ei prematură din această lume. Amintirea ei va rămâne de-a pururi în sufletele noas-tre. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească cu sfinţii şi cu drepţii!

La data de 01 ianuarie s-a împlinit un an de când a plecat de lângă noi draga noastră mamă, bunică şi

străbunică STOIADIN EcATERINA. Ne vom aminti cu drag mereu de ea. Dumnezeu să-i facă parte de odihnă. Să-ţi fie tărâna uşoara!

Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea celor 7 ani de când ne-a părăsit pentru tot-deauna cel care a fost scumpul nos-tru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic BOSTAN IOAN. Te vom plânge

mereu şi te vom purta de-a pururi în sufle-tele noastre. Familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Pe 24 februarie se împli-nesc 20 de ani de când a plecat dintre noi cel ce a fost scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic FIţIU GHEORGHE. O rugăciune

şi un pios omagiu din partea familiei care nu îl va uita niciodată. Dumnezeu să îl odihnească în pace în Împărăţia Cerurilor!

G. „Dacă nu mănânci tot, vei fi slab şi fără putere!”

Oricât de haios ar suna asta, părinţii primesc un efect invers: asemenea frază – la prima vedere, o simplă manipulare, poate stârni copilului sentimente de frică/teamă, coşmaruri şi probleme în ceea ce priveşte mâncarea, alimenta-ţia sănătoasă şi diversificată. Fraza este folosită des de bunicii care au suferit de foame în copilărie (frustrări legate de alimentaţie).

H. „Dacă te vei comporta urât, te vom da la Bau-bau!”

Este o frază ce răspândeşte în rândul copiilor teama faţă de anumite per-sonaje imaginare („Bau-bau”) şi/sau reale („ţiganii”). Totodată, părintele îi

transmite, indirect, copilului faptul că este apreciat doar dacă este pe placul lor. Ba mai mult, oare părintele a avut o discuţie cu propriul copil asupra com-portamentelor „frumoase” sau „urâte”? Crescând, aceşti copii nu ştiu ce îşi doresc şi încearcă să le fie pe plac tuturor.

I. „Acasă te aşteaptă cureaua!”Fraza denotă faptul că părinţii pot

face orice cu copilul lor, indiferent de sentimentele acestuia. În percepţia celor mici, în orice secundă, mama sau tata se transformă în părintele-tiran care pedepseşte şi iartă, în acelaşi timp. Copiii care aud deseori asemenea fraze, vor avea probleme de comunicare cu şefii, deoarece figura părintelui se iden-tifică/se compară cu cea a şefului. Fie

vor încerca să-i facă pe plac de teamă să nu fie pedepsiţi, fie îl vor înfrunta, adoptând o poziţie de partizani, demonstrând astfel aversiunea faţă de atitudinea autoritară.

J. „Pleacă, să nu te mai văd şi să nu te mai aud!”

Fraza scoate în evidenţă saturaţia părintelui, iar în consecinţă, aceşti copii cresc cu un puternic sentiment de vino-văţie faţă de părinţi, ca şi cum prezenţa copilului le-ar încurca viaţa şi nu-i lasă să-şi trăiască viaţa fericiţi. Sentimentul de vinovăţie se va păstra şi la vârsta adultă, când grija faţă de părinţi va fi exagerată şi deplasată, în multe situa-ţii. Aceste persoane îşi vor întemeia cu greu o familie a lor.

SITUAţII cU IMPAcT NEGATIV ÎN FORMAREA PROPRIILOR cOPII

>> urmare din pagina 10

Vatră nouă nr. 186 februarie 2016 15INFO ŞAH

PREcEPTELE ŞAHULUI DUPă BENJAMIN FRANkLIN

Trebuie să apreciem orice prilej prin care plăcerea de a juca şah este mărită; şi trebuie evitate orice acte, cuvinte care nesocotesc această plăcere.

Prin urmare:1. Dacă s-a hotărât să se joace în con-

formitate cu reguli stricte, atunci aceste reguli trebuie respectate de ambele părţi; aşa este echitabil.

2. Dacă s-a hotărât să nu se respecte regulile întocmai şi una din părţi a pretins concesii, atunci acestea să fie oferite şi celeilalte.

3. Nu este admis să se joace incorect pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă sau pentru a câştiga un avantaj. Un partener cu asemenea practici va fi ocolit.

4. Dacă partenerul joacă lent nu trebuie să-l grăbeşti.Nu tre-buie să cânţi sau să fluieri, sau să te uiţi la ceas, nici să citeşti o carte, nici să baţi cu picioarele în podea sau cu degetele pe masă, să nu faci nimic din ce i-ar dis-trage atenţia. Pentru că toate aceste lucruri nu plac. Şi ele nu-ţi arată iscusinţa ci impoliteţea.

5. Nu trebuie să-ţi înşeli adver-sarul prefăcându-te că ai jucat prost pentru a-i distrage atenţia; aceasta este fraudă şi nu talent.

6. Nu trebuie atunci când ai câştigat să te manifeşti zgomotos ci încearcă să-ţi consolezi adversarul şi să-i ridici moralul prin expresii cum ar fi: înţelegi mai bine jocul decât mine dar eşti neatent; joci prea repede, ai stăpânit jocul dar ceva ţi-a distras atenţia.

7. Dacă eşti spectator priveşte jocul celorlalţi într-o perfectă linişte. Fiindcă dacă dai sfaturi, jigneşti ambele părţi; pe cea împotriva căreia dai sfatul deoarece poate să facă să piardă partida; pe cea căreia îi dai sfatul căci deşi acesta e bun şi îl urmează, jucătorul pierde însă

plăcerea care ar fi avut-o dacă ideea sugerată de tine i-ar fi venit lui ceva mai târziu. După o mutare sau mai multe nu trebuie ca schimbând ordinea pieselor să arăţi cum s-ar fi jucat mai bine; fiindcă aceasta supără şi crează îndoieli asupra situaţiei reale. A nu se vorbi cu jucătorii deoarece li se distrage atenţia; a nu sugera, prin vreun zgomot sau vreun gest, mişcarea corectă – dacă procedezi astfel nu eşti bun de spectator.

8. Foloseşte-ţi talentul în propriile partide şi nu interveni când joacă alţii.

În sfârşit – dacă partida nu se joacă respectând regulile de mai sus, atunci domoleşte-ţi dorinţa victoriei asupra adversarului şi obţine o victorie asupra

ta însuţi. Nu te repezi să profiţi de pe urma fiecărui avantaj creat de neprice-perea celuilalt ci, mai degrabă, încearcă să-i arăţi că prin respectiva mişcare se expune unei situaţii nefavorabile.

Printr-un asemenea comportament (atât de opus incorectitudinii prezentate în primul caz) se poate să pierzi partida dar vei câştiga ce e mai important, stima, respectul şi admiraţia parteneru-lui tău; odată cu acordul tăcut şi plin de consideraţie al spectatorilor imparţiali.

sursa: literatura şi jocurile minţii – planeta şah; almanah 1989, pag. 156

Umbra joculuiÎntr-una din istoriile ce alcătuiesc

seria Mabinogion-ilor, doi regi potrivnici joacă împreună şah, în vreme ce, într-o vale apropiată, oştile lor se înfruntă vrând să se nimicească. Sosesc vestitori ce aduc ştiri despre mersul bătăliei; regii nu par să-i ia în seamă şi, înclinaţi asupra tablei de argint, mută piese de aur.

Treptat se desluşeşte că soarta bătăliei urmează soarta jocu-lui. Către seară, unul din cei regi răstoarnă tabla de şah, pentru că a fost înfrânt şi, puţin după aceea,

un călăreţ aduce vestea: Oştirea ta se risipeşte, ai pierdut regatul.

Sursa: După Edwin Morgan, The Week-End Companion to Wales and Cornwall, Chester, 1929. publicat in Planeta şah-Almanah 1989, pag.200

(partea a doua)antrenori c.s. mediator,

eleonora şi partenie mihai

Vatră nouă nr. 186 februarie 201616

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare şi tipar S.c. Partoş S.R.L. , Timişoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunităţii din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrăţirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouacolegiul de redacţie: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redac-tor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Anunţ importantparohia ortodoxă Giarmata Vii anunţă că, prin intermediul epitropiei, se

comercializează calendare creştin ortodoxe de perete pentru anul 2016 (preţ – 5 lei) şi materiale de colportaj: cărbuni, tămâie, vin liturgic, cărţi de rugăciuni, cD-uri, acatistiere etc.

totodată, vă rugăm să achitaţi la început de an contribuţia de cult a Bisericii pentru 2016, respectiv pentru anii precedenţi, cei care nu au plătit-o la timp.

rugăm familiile mutate anii trecuţi în localitatea Giarmata Vii să se înscrie la Biserică şi să achite contribuţia de cult aferentă numărului de persoane din cadrul familiei.

Contribuţia de cult este de 35 lei de persoană pe an. Preot paroh Vasile D. Suciu

Ingrediente 6 ouă 500 ml lapte 1 baton de vanilie 300 g zahăr 1 lingura coajă de lămâie

Preparare1. Se pune laptele

pe foc şi se aromează cu vanilie. Albuşurile se bat cu 100 g zahăr, până când spuma devine foarte densă şi se topeşte tot zahărul. Când laptele dă în fiert se lasă focul mic şi se adaugă găluşte de albuş bătut spumă. După 2-3 minute, se întorc şi se mai lasă să fiarbă doar 2 minute. Se scot apoi cu o strecurătoare şi se pun într-un castron mare. Laptele se păstrează.

2. Separat se bat gălbenuşurile cu 200 g zahăr şi 6-7 linguri de lapte, până se dizolvă tot zahărul

şi compoziţia devine ca o cremă. Se adaugă coaja de lămâie şi treptat restul de lapte călduţ. Se fierbe la bain-marie până se îngroaşă puţin, se ia de pe foc şi se lasă deoparte să se răcească.

3. Se toarnă în cas-tronul cu găluşte şi se ornează cu sirop de zahăr ars. Pentru siropul de zahăr ars, se caramelizează puţin zahărul, se stinge cu zeama de lămâie şi se fierbe până se dizolvă toţi grunjii de zahăr caramel.

LAPTE DE PASăREMUSAcA cU BRÂNZăIngrediente

600 g carne tocată din pieptde pui

2-3 linguri ulei 1 legatura ceapă verde 1 legatura leurdă 2 linguri pesmet 1 ceasca smântână 4 ouă 100 g şuncă presată 100 g telemea 100 g caşcaval sare piper

1. Carnea tocată se pune într-o tigaie cu puţin ulei şi se căleşte uşor. Se condimentează cu sare şi piper şi se amestecă, astfel încât să se pătrundă toată car-nea. Se adaugă ceapa şi leurda tocate mărunt şi se mai lasă la foc mic doar 2 minute.

2. Se răstoarnă compoziţia de carne într-o tavă unsă cu puţin ulei şi tapetată cu pesmet, pe fundul

căreia s-au aşezat 2-3 felii de şuncă. Se toarnă apoi două ouă bătute cu jumătate din smântână, se presară tele-meaua tăiată cubuleţe, se acoperă cu restul de şuncă presată şi se toarnă cele-lalte ouă bătute cu restul de smântână.

3. Se pune în cuptorul încins şi se coace la foc potrivit 30-35 de minute. Cu 10 minute înainte de a fi gata se presară caşcavalul ras. Se serveşte cu salate de sezon.