Dermatologie- subiecte

57
SUBIECTE 1.Straturile epidermului: enumerare Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, alcatuit, in principal din keratinocite,celule care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere si protectie.Alaturi de acestea sunt prezente dendrocitele reprezentate de melanocite, celule Langerhans, Celule Merkel si celule dedritice nedeterminate. Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi, care dinspre profunzime spre suprafata sunt: a.Stratul bazal/germinativ consta intr-un singur rand de keratinocite cilindrice, voluminoase, cu axul mare perpendicular pe membrana bazala, pe care sunt dispuse “in palisada”.La acest nivel, keratinocitele se numesc keratinoblasti si au o bogata activitate mitotica, germinativa.Citoplasma este intens bazofila, nucleul voluminos.Aderenta keratinoblastilor de membrana bazala este asigurata de hemidesmozomi si de prelungirile citoplasmatice neregulate ale fetei profunde a celulelor bazale. b.Stratul spinos:/malpighian sau corpul mucos consta in 6-20 randuri de keratinocite si reprezinta >50% din grosimea epidermului;coeziunea intercelulara este realizata de desmozomi;celulele din acest strat sunt voluminoase si pe masura ce se apropie de stratul urmator(granulos), keratinocitele se turtesc. c.Stratul granulos/Langerhans consta in 5-6 randuri de celule romboidale, cu axul mare paralel cu suprafata pielii, cu nuclei picnotici si organite celulalre care se degradeaza si dispar progresiv. d.Stratul lucidum este mai evident la nivelul palmelor si plantelor si consta in 2-3 randuri de celule turtite, cu nuclei picnotici sau absenti si fara organite celulare. e.Stratul cornos: este alcatuit din 4-10 randuri de keratinocite numite cornocite,turtite, orizontale, fara nucleu si organite celulare.Partea cea mai superficiala a stratului cornos-stratul disjunct- este formata din celule care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.Cornocite

description

dermato

Transcript of Dermatologie- subiecte

SUBIECTE

1.Straturile epidermului: enumerareEpidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, alcatuit, in principal din

keratinocite,celule care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere si protectie.Alaturi de acestea sunt prezente dendrocitele reprezentate de melanocite, celule Langerhans, Celule Merkel si celule dedritice nedeterminate.

Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi, care dinspre profunzime spre suprafata sunt:a.Stratul bazal/germinativ consta intr-un singur rand de keratinocite cilindrice, voluminoase, cu axul mare perpendicular pe membrana bazala, pe care sunt dispuse “in palisada”.La acest nivel, keratinocitele se numesc keratinoblasti si au o bogata activitate mitotica, germinativa.Citoplasma este intens bazofila, nucleul voluminos.Aderenta keratinoblastilor de membrana bazala este asigurata de hemidesmozomi si de prelungirile citoplasmatice neregulate ale fetei profunde a celulelor bazale.b.Stratul spinos:/malpighian sau corpul mucos consta in 6-20 randuri de keratinocite si reprezinta >50% din grosimea epidermului;coeziunea intercelulara este realizata de desmozomi;celulele din acest strat sunt voluminoase si pe masura ce se apropie de stratul urmator(granulos), keratinocitele se turtesc.c.Stratul granulos/Langerhans consta in 5-6 randuri de celule romboidale, cu axul mare paralel cu suprafata pielii, cu nuclei picnotici si organite celulalre care se degradeaza si dispar progresiv.d.Stratul lucidum este mai evident la nivelul palmelor si plantelor si consta in 2-3 randuri de celule turtite, cu nuclei picnotici sau absenti si fara organite celulare.e.Stratul cornos: este alcatuit din 4-10 randuri de keratinocite numite cornocite,turtite, orizontale, fara nucleu si organite celulare.Partea cea mai superficiala a stratului cornos-stratul disjunct- este formata din celule care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.Cornocite isi pastreaza rezistenta, dar forta de coeziune slabeste progrogresiv si se produce descuamarea, proces care asigura reinnoirea fiziolog a epidermului.Acest fapt se brealizeaza in 26-28 zile.

Melanocitele sunt celule dendritice localizate la nivelul stratului bazal, la nivelul bulbului firului de par si tecii sale externe, la nivelul retinei si coroidei.Melanocitele sintetizeaza melanina, care se afla in citoplasma acestora sub forma unor organite caracteristice numite melanosomi.Ei sunt transferati keratinocitelor si contribuie la determinarea culorii pielii si au rol in fotoprotectie.

Celulele Langerhans sunt celule dendritice localizate in portiunea bazala a epidermului, in derm, anexele pieliee, la nivelul mucoaselor, limbii, amigdalelor, in ggl limfatici si in timus.Au fost descrise 2 randuri de celule Langerhans: tip I localizate deasupra stratului bazal cu citoplasma clara, bogata in granule Birbeck si tipul II, localizate in stratul bazal cu citoplasma densa si rare granule Birbeck.

Celulele Langerhans au dublu rol: imunologic si de reglare a functiei mitotice si diferentiere keratinocitara.

Celulele Merkel- s-a remarcat densitatea lor crescuta in regiunile cu foliculi pilosi

Celulele dendritice nedeterminate se aseamana cu celulele Langerhans, dar sunt lipsite de granule Birbeck.2.Functiile pielii: enumerare1.Functia de protectieProtectia mecanica este asigurata de keratina din epiderm, unghii si fire de par, de derm si hipoderm;Protectia termica e asig de gl sudoripare, de sistemul vascular cutanat si hipoderm.Protectia antiinfectioasa este asig de stratul cornos disjunct, de filmul hidrolipidic si de mantaua acida a pielii.Fotoprotectia e asig de keratina si de melanina;Protectia fata de agentii chimici este asigurata de stratul cornos,de filmul hidrolipidic si de mantaua acida a pielii.Mentinerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa si electroliti de catre stratul cornos al epidermului.2.Functia imunologica este asig de cel Langerhans,de keratinocite,limfocite,monocite,macrofage.3.Functia senzoriala- este asig de terminatiile nerv din piele, libere sau cu copusculi4.Functia endocrina- prin producerea colecalciferolului sub actiunea razelor UV5.Functia respiratorie- prin respiratia percutana care asig 0,3-1,5% din schimburile gazoase, un om castigand prin piele 60-300ml Oxigen/ora si pierzand un volum asemanator de CO26.Termoreglarea-asigurata prin termoreceptori externi, sistem cutanat vascular, ap sudoral si tes. Conj. si tes. adipos7.Functia hematopoietica-prin sistemul reticuloendotelial al dermului, care in stari patologice precum unele hematodermii, poate determina formarea unor cel din seria mieloblastica si limfoblastica8.Functia excretorie-asig de gl sebacee si in special cele sudoripare9.Functia de comunicare sociosexuala- este asig de aspectul estetic al pielii, de culoarea si mirosul organului cutanat.3.Stafilococii cutanate: clasificare1.Stafilococii pilosebacee: a) foliculite superficiale: impedigo stafilococic Bockhart

b) foliculite profunde: sicozis vulgar-stafilococic foliculita genelor foliculita narinara

c)perifoliculite: furunculul2.Stafilocociile gl sudoripare: a)hidrosadenita

b)abcese multiple ale gl sudoriparec)porita si periporita supurativa a sugarului

3.Stafilocociile unghiilor:a)perioxixul b) onix stafilococic

4.Stafilocoiile pielii glabre:a)impetigo bulos b)piodermita vegetanta c)piodermita gangrenoasa d)necroliza toxica epidermica( sdr. Lyell de natura

stafilococica) e)eritrodermia Ritter von Rittersheim

f)botriomicomul(granulomul piogenic) g)piodermita sancriforma a fetei h)botriomicoza(actinofitoza) i)dermita stafilococica erizipelatoida j)omfalita

4.Furunculul: etilogie, manifestari clinice si forme cliniceEtiologie: este proidus de stafilococul auriuManifestari clinice : Debuteaza cu o mica pustula foliculara si prurit local.Apoi, infectia evol. In p[rof foliculului pilos, interesand si tes perifolicular, cu constituirea unui nodul deosebit de dureros, cu dim. De 1-2cm, care devine fluctuent si elimina o secretie purulenta.Dupa aprox 2 zile de la debutul secret purulente se elimina si burbionul=> o ulceratie crateriforma, care se vindeca in 2-3 sapt cu cicatrice.Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri celulare si sange.In cursul evol, furunculul se insoteste de durere f intensa pana in momentul elim burbionului,apoi durerea se atenueaza, dispare.Furunculul poate fi unic, sau pot fi lez multiple=> furunculoza.Forme clinice : 1.Furunculul deosebit de dureros- aderente de planurile profunde :nas, conduct auditiv ext -> poate aparea febra, frison,curbatura2.Furunculul malign al fetei- se localiz in 2/3 sup ale fetei,buza sup, sant nazogenian,obraz;de mare gravitate, datorita complicatiilor pe care le poate da: tromboflebita sinusului lateral/cavernos, septicemie;edem al reg afectate cu modificarea fizionomiei;stare generala alterata: febra si frison.3.Furunculul antracoid= forma particulara de furuncul, care intereseaza mai multi pilosebacei si a tes, mergand in prof pana la niv hipodermului.In faza de supuratie, secretia purulenta se elimina concomitent prin mai multe orificii cu aspect de « swtropitoare « .Burbionul nu se poate elim datorita dimensiunilor si consistentei crescute, astfel tes dintre orificii se rupe lasand sa se elimine burbionul=> ulceratie prof anfractuasa crateriforma-> se vindeca f lent cu cicatrice.4.Furunculoza recidivanta= multiple furuncule care apar succesiv/concomitent pe parcursul mai multor ani.Apare la purtatorii cr de stafilococi, cu imunitate scazuta.5.Furunculul: tratament1.Tratament sistemic-antibiotice active pe stafilococ :–oxacilina -cloxacilina 500mg/6h oral

-cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile -cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h

2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente. Pomezi(unguent cu antiseptic)Baneocin unguent : neomicina6.Hidrosadenite:aspect clinic si tratamentApare la nivelul axilelor mai rar la areolele mamare,zona genitala,perigenital,perianal. Apare la tineri+adolescenti.

Prezinta leziuni+plurit+jena locala. Debut prin unul sau mai multi noduli inflamatori subcutanati duri si extrem de rurerosi. Cresc in dimensiune,abcedeaza elimina o cantitate mica de purio cremos amestecat cu sange. Fara tratament procesul inflamator se extinde la gl.apocrine si se formeaza noi leziuni,rezulta polimorfism evolutiv.Tratament   (ca la furuncul): 1-Sistemic-antibiotice active pe stfilococ –oxacilina

-cloxacilina 500mg/6h oral -cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile -cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h

2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente. Pomezi(unguent cu antiseptic)Baneocin unguent : neomicina7.Stafilocociile unghiilorPerionixisul= infectie a repliului unghial, mai frecv la F, favorizata fiind de traumatismele locale dat. manichiurii- determinata de stafilococul auriu.Clinic: tumefierea repliului unghial, care este rosu si f dureros, spontan si la palpare.La presiune se scurge o mica o mica cantitate de puroi cremos,galben.Tratament:antibioterapie dupa antibiograma; local antiseptice/topice cu ABOnixisul stafilococic: secundar unui perionixis, prin extinderea infectiei la nivelul lamei unghiale, care se ingroasa; prezenta punctelor supurative si depresiune transversala,iar unghia devine friabilaTratament: topice cu AB si AB sistemica.8.Erizipelul: manifestari clinice,etilogie, forme clinicePiodermita eritematoasa profunda cu evolutie acuta care intereseaza vasele limfatice ale dermului. Determinat de streptococul grup A si mai rar C sau G (micoze interdigitoplantare,rinita,otita,conjunctivita,plagi post traumatice,ulcer cronic de gamba)Debut brusc,febra,frison,stare generla alterata. La nivelul regiuni tegumentoase prezinta o placa eritematoedematoasa cu suprafata lucioasa,se acopera cu vezicule sau bule, uneori si hemoragice.Paca este delimitata de un burulet mai proeminent,leziunea fiind net delimitata.Leziunea este deosebit de dureroasa si se extinde rapid in suprafata, ajungang in 2-3 zile la dimensiuni de peste 15-30 cm. Se asociaza cu adenopatie inflam regionala si frecvent leziunea este unica, mai rar multipla.La gamba poate sa fie dispus in manson de la glezna la genunchi. In evolutie febra se mentine si starea alterata si frisonul. Edemul zonei afectate devine important.Localizare : -la nivelul gambei(poarta de intrare micoza interdigitoplantara)

-la nivelul fetei(poarta de intrare rinita)Forme Clinice : -erizipel in verspertilio-intereseaza nasul si obrajii, bilateral

-erizipelul paviloanelor auriculare(dureros)-erizipelul scalpului, periorbital si genital- EDEM IMPORTANT

-erizipelul bulos(bula cu continut lichidian)-erizipelul gangrenos-hemoragic ulceros

-supurat flegmonos-pustulos-alb(lipseste roseata de la edem evoluat)-negru(datorita asocierii cu flebita septica)-serpiginos-recidivant(pusee repetate de erizipel)

9.Erizipelul:tratament1.Tratament general:AB active pe streptococ:Penicilina G- AB de electie in erizipel;se adm 1-2 mil U la 6h iv/im, 7-10 zile; dupa 7-10 zile se cont tratam cu benzantin-penicilina(Moldamin) 1200000U la 3-5 zile timp de 2 luni; 1200000U la 7-10 zile la 3-4 luni; este antiedematos,antisclerosCeftriaxon:Cefort 1 flacon la 12h, 7 zile iv/imGentamicina 1 fiola 80ml im la 5-7zileEritromicina:500mg la 6h,7-10zileLa aceste AB, dozle vor fi max ;daca starea generala e alterata, tratam e prelungit.2.Tratam local: comprese umede, reci cu sol antiseptice.3.Tratam portii de intrare10.Ectima:aspect clinic si tratament-este o streptodermie profunda, ulceroasa,la copii mari, adolescenti, tineri, chiar si adulti, cu teren predispozant si cu igiena deficitara; fie primar, fie secundar, prin suprainfectia unei leziuni preexistente.Clinic: debuteaza cu bule si sau pustule aflate pe fond eritematos, care creste in dimensiuni pana la 2-4cm si se acopera de cruste aderente, brun-negricioase. La periferie halou eritemato-edematos, baza leziunii indurate.Dupa indepartarea crustei ramane o ulceratie cu fundul anfractuos, acoperit cu puroi galben-verzui, care se vindeca lent, in cateva sapt, lasand o cicatrice pigmentara.Leziunea se localizeaza cu predilectie la niv mb inf, unde se asoc cu insuf cr venoasa;pot evolua spre un ulcer de gamba.Tratament:1.Bandajari cu solutii antiseptice.2.Topice cu AB si dermatocorticoizi.3.AB sistemica 5-7zile4.Prednison in doze mici si cure scurte(30mg/zi, 5-7zile)11.Clasificarea tuberculozelor cutanate tipice si atipice1. Tuberculoze cutanate tipice:a) Tuberculoza cutanata de primoinfectie: 1.sancrul tuberculosb)Tuberculoza cutanata de reinfectie:1. Lupus vulgar

2.Goma tuberculoasa3.Tuberculoza verucoasa4.Tuberculoza vegetanta5.Ulcer tuberculos6.Tuberculoza miliara cutanata acuta

2.Tuberculoze cutanate atipice(tuberculide):1.Tuberculide micropapuloase cu aspect lichenoid2. Tuberculide dermice papulonecrotice

3. Tuberculide dermice ulceroase Pautrier4. Tuberculide nodulare hipodermice

12.Infectii micobacteriene:etiologie si manifestari morbide(enumerati)Mycobacteriile sunt bacili acido-alcoolo-rezistenti, slab Gram-pozitivi, imobili,nesporulati.Familia Mycobacteriaceeae cuprinde un singur gen, Mycobacteria, care include atat specii obligatoriu patogene pentru om(M. Tuberculosis,M. bovis, M. Africanum si M. Leprae), cat si specii facultativ patogene sau nepatogene, numite mycobacterii atipice.Manifestarile morbide determinate de mycobacterii sunt tuberculozele cutanate, lepra su mycobacteriozele atipice.13.Manifestari cutaneo-mucoase determinate de dezoxiribovirusuri-forme clinice (clasificare)Infectii virale,leziunile cutanate apar pe 3 cai,inoculare,infectie sistemica,extensie locala pe cale limfatica,uneori celula gazda ramane infestata fara manifestare. Replicarea si severitatea depinde de tipul de virus si de raspunsul imun la gazdei.1.Herpes virusurile :Herpes virus simplex 1 si 2 – herpes cutaneo-mucosHerpes virus simplex 6 – rozeola infantumHerpes virus simplex 7 – pitiriazis rozat GibetHerpes virus simplex 8 – boala KposiVirusul Ebstein-Barr- mononucleoza infectioasaCitomegalovirusurile-eruptii maculoase diverse2.Papovavirusurile :Reprezentate de Papilomavirus(HPV) cu cele> 60 tulpini care induc:- veruci plane juvenile si veruci vulgare- papilomatoza perianogenitala 16,18,31,32 incriminate in etiopatogenia neoplaziilor vulvare si cervicale;3.Poxivirusuri – virusul molluscum contagiosum

-- virusul variolei--vaccinei--paravaccinei-- ectima contagioasa-- nodulii mulgatorilor

4.Adenovirusurile :-rush-uri ;eruptii cutanate polimorfe maculopapuloase ;eriteme exudative diverse5.Parvovirusurile B19 :eruptii necaracteristice veziculoase ; sdr purpuric, megaleritemul epidemic.6. Hepatovirusurile :-virusul hepatitei A produce rush-ul preicteric-virusul hepatitei B determina sdr urticarian,purpuric, panarterita nodoasa, acrodermatita Gianotti-Crosti-virusul hepatei C care este implicat in aparitia profiriei cutanate tardive, panarterita nodoasa si mult probabil a lichenului plan.14.Herpesul: etiologie si manifestari cliniceEpidermoneurovirus contagios cu localizari distincte determinate de virus hepatic uman-genital tip2 si bucal tip 1

Debuteaza brusc,localizat la buze sau zona genitala. Pe pata eritematoasa apar vezicule grupate in buchet.Veziculele se rup lasand eroziuni care si epiteliaza in 5-7 zile. Este prezenta senzatia de arsura sau plurit poate percede aparitia lor.La nivelul mucoaselor lasa eroziuni cu contur policiclic si se cicatrizeaza in 10-15zile, iar la nivel cutanat se acopera cu cruste prin concentrarea continutului seropurulent, lasand dupa cicatrizare(in 7-10zile) o mica macula eritematoasa.15. Herpesul: forme clinice1-cutanat de prima infectie al fetei si mucoasei bucale2-genital de prima infectie(inoculare prin sex)3-recidivant4-forme cu manifestari neurologice(herpes nevralgic cu dureri si senzatie de arsuri intense)5-forme profuze(leziuni extinse pe suprafete largi la nivelul fetei, regiunii genitale si perigenitale)6-cu localizare mai rara (fesiera,crurala posterioara pe degetele mainii, palme, plante)7-proprii varstei copilariei (infectii neo-natale care se produc in timpul nasterii prin contaminarea de la un herpes vulvar activ al mamei)16. Herpesul: tratamentNu exista un tratam specific care sa sterilizeze organismul de virus herpetic, ramane in stare de latenta in ggl nv, determina aparitia recidivelor.Chimioterapie antivirala :

- Aciclovir(activarea se produce numai in cel afectate si este tratam de prima electie ptr primoinfectie si recidive-200-400mg la 5h ; in primoinfectie 8-10zile, iar in recidive 5 zile

Exemple : virolex,zovirax,euvirox,acyclor,cyclovirAlte antivirale :Foscarnet, Ganciclovir,Famciclovir,Valaciclovir(Valtrex-2-6cp/zi in zona zoster), Idoxuridina, Vidaridina, Citarabina

Tratament local : -aciclovir crema ( zovirax crema,carvoxil crema,unguent oftalmic)-penciclovir,citarabine,viterabina-coloranti : bandajari cu ciolet de gentiana.

17.Zona zoster: etiologie,manifestari clinice,complicatii, forme cliniceNeuro-ectodermo-viroza determinata de varicelo-zosterian. Afectiunea debuteaza prin arsuri/durere locala pe traseul nervilor

senzitiv(intercostali, cervico-brahiali) Dupa 36h apare o placa eritematoasa se extinde,pe suprafata ei dupa inca 24-36h apar vezicule grupate in buchet. Veziculele se rup si determina eroziuni post veziculoase,evolueaza in epitelizare sau necroza. Intercostal,dispus pe latimea unui spatiu,unilateral de la stern la coloana. Cervio-brahial- pe fata laterala a gatului,la nivelul obraz,umar. Brahiala- umar,pectoral,brat.

Complicatii : cel mai frecvent oftalmice(atingerea corneei) cu producerea de ulceratii(keratita interstitiara), irita si iridociclita.Cea mai de temut complicatie este nevrita optica cu atrofie optica secundara.Complicatii tardive : paralizia pupilei si keratita neuroparalitica ;Complicatie severa Sdr Ramsey-Hunt(zona zoster cu localizare pe traiectul nervului auriculo-geniculat)

Forme clinice :1.Zona zoster intercostala-cea mai frecventa forma cu cele mai putine compicatii ;2.zona zoster oftalmica

3.zona zoster cervico-brahiala4.zona zoster a memb sup5.zona zoster a memb inf6.zona zoster generalizata la persoanele imunodeprimate7.zona zoster ulcero-necrotica.18.Zona zoster: tratament1.Antivirale: Acyclovir 800mg de 3-4ori/zi, timp de 5-7zileVoltrex 2-6cp/zi2.Antialgice:Algocalmin, Aspirina, Paracetamol3.Antiinflamatorii-nesteroidiene: Ketoprofen,Indometacin,Fenilbutazona 2-3cp/zi, diclofenac-steroidiene:Prednison 30-40mg/zi sub protectie obligatoriu de antivirale in zona zoster hiperalgica.4.Antibiotice:in caz de suprainfectie:rifampicina-proprietati antivirale si imunomedulatoare 1-2cp/zi la 6h, 5-7zile; nu are voie sa stea la soare.5.Medicatie adjuvanta: Vit B1,B6(antinevritic) si vit B12(antinevrotic)6.Tratament local: Aciclovir crema.19.Verucile vulgare:etiologie, manifestari clinice si tratam.Sunt excrescente keratozice circumscrise,neinflamatoare cu dimensiuni de la 2-3 mm la 1-2 cm,rotund ovalare,cu suprafata neregulata, brazdata de santuri, fiind produse de un « papilloma virus » uman HPV, care se multiplica in cel stratului malpighian superior.Exista peste 60 de tulpini. Localizare oricunde,dar cu precadere la maini,degete,palme, suprafata palmara a degetelor/ la genunchi(copii) si periunghial,unde sunt inoculate de la un deget la altul, prin forfecuta de taiat unghii.Boala este atat autoinoculabila, cat si heteroinoculabila.Tratament : Cauterizare (electro-cauter)

Fotovolatilizare laser Crioterapie (azot lichid)

Chiuretare si atingere cu fenol numai la plan juvenil.20.Vegetaii veneriene: etiologie, manifestari clinice si tratam.Sunt excrescente papilomatoase, fie sesile, fie acuminate, mai mici sau mai voluminoase, putand atinge uneori dim mari(tumori conopidiforme).Sunt de culoare roz sau albicioasa, acoperite cu secretii urat mirositoare.Condiloamele acuminate sunt produse de un papilloma virus de tip serologic diferit de acela al verucilor(11,16,18,42,44,51-55).Afectiunea este autoinoculabila si heteroinoculabila, transmitandu-se pe cale sexuala.>100 serotipuri HPV, unele fiind implcate in patologia neoplazica a colului uterin;Se localizeaza la niv. Reg. Genitale, perigenitale, perianale.Durata de incubatie f mare :6-8-11luni.Tratam:cauterizare, fotovolatilizae laser, crioterapie; se mai utilizeaza si chimioterapice antimicotice: Efudix(5-fluorouracil5%) in pomada, Condilyline(podofilotoxina 0,5%) si Podofilina 15-25%.Rp podofilina 2g Lanolina 1g Vaselina ad10g

Ds externSe aplica o singura data pe zi; se lasa 3h dupa care se spala.4zile/sapt, consecutiv 2-3 sapt21.Infectii cu papovavirusuri: tratamMolluscum contagiosum- tratam: in cazurile cu leziuni multiple se poate incerca administrarea orala a retinoizilor aromatici(Tigason 1mg/kg/zi).In general tratam local este suficient si consta in indepartarea tumoretelor prin chiuretaj si atingere cu alcool iodat 1% sau fenol 5-10%.Electrocauterizarea directa sau dupa chiuretaj necesita anestezie locala si comporta riscul unor cicatrici vizibile.Ectima contagiosum(Orf) si noduluii mulgatorului nu au tratament specific.Leziunile mari pot fi extirpate sau electrocoagulate.22.Clasificarea topografica a dermatomicozelorI:Tinea capitis( pilomicoze): a)Uscate ->microsporia ->tricofitia ->favus b)Inflamatorii ->tricofitia supurataII:Tinea faciei et barbae a)foliculare ->sicozis parazitar b)nefoliculare(tip herpes circinat)III:Tinea corporis(tip herpes circinat)IV:Tinea cruris V:Tinea manumVI:Tinea pedumVII:Tinea unghiumVIII:OtomicozeIX:Pitiriazis versicolorX:EritrasmaXI:Candidoze cutaneo:mucoase: a)infectioase b)alergiceXII:Micozele profunde23.Micoza superficiale: clasificareMicozele superficiale sunt micoze in care parazitul fungic ataca pielea,mucoasele si anexele pielii( in particular parul).Dupa preferinta localizarii ele se subimpart in: epidermofitii(pielea glabra),onicomicoze(unghii),pilomicoze(foliculul pilosebaceu si par),candidoze( pliuri cutanate mari,mucoasa bucala si genitala).EpidermifitiileSunt cele mai raspandite afectand toate varstele in special adolescentii si adultii tineri.Multi bolnavi le ignora ,prezentandu-se la medic atunci cand acestea se agraveaza sau se complica:eczematizare, suprainfectare cu piococi,erizipel sau eruptii veziculoase dishidroziforme.Onicomicozele pot fi cauzate de numerosi dermatofiti pe primul loc aflandu-se Tr.Rubrum(81%) urmat de Tr. Mentagrophytes interdigitale,Tr violaceum.Pilomicozele sunt afectiuni fungice ale pielii paroase a capului si barbii.Localizarea de electie la copii este in pielea paroasa a capului(Tinea capitis) iar la adulti,la barba(Tinea barbae). In functie de aspectul morfoclinic si de agentul patogen se subimpart in pilomicoze uscate si pilomicoze

supurate.Candidozele sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul Candida,pe primul loc situandu-se Candida Albicans.24.Tinea corporis et facine: manifestari clinice si tratam. Herpesul circinat poate fi cauzat de dermatofiti antropofili,zoofili sau geofili.Afectiunea este frecventa atingand in aceeasi masura ambele sexe,aparand la orice varsta.Se transmite de la animal(pisica,vite,caini) la om sau de la om la om(direct sai prin obiecte contaminate)Clinic debuteaza printr-o pata eritematoasa,pruriginoasa care in zilele urmatoare devine scuamoasa la centru si cu margine veziculoasa avand tendinta la extindere centrifuga.Confluarea mai multor leziuni da nastere la placarde policiclice. In cursul evolutiei,centrul leziunii are tendinta la vindecare spontana in timp ce marginile raman permanent active.Tratament:1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica. -Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp -Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.2:Local:- crème sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate. -Pinafucort:crema -Pinafucin:crema toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt -Biazol :crema -Canespor:crema -Taficen:crema25.Tinea cruris: manifestari clinice si tratam. Este o micoza cu localizare in plicile inghinale,ocupand ca frecventa locul 3 dupa Tinea pedis si Tinea unghium.Cel mai frecvent e cauzata de Tr.rubrum,Ep. Floccosum si Tr.interdigitale.Afecteaza de regula barbatii si in masura mai mica femeile si copii. Contaminarea se face de obice indirect prin lenjeria intima sau echipamentul sportiv folosit in comun dar poate fi si directa prin contact sexual. Clinic: leziunile debuteaza unilateral sau bilateral adesea simetric,pe fata interna a coapselor,prin una sau mai multe placi eritemato-scuamoase cu margini veziculoase ce conflueaza intr-un placard policiclic care cuprinde prin evolutie excentrica plica inghinala si interfesiera. Tratament:1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica. -Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp -Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.

2:Local:- crème sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate. -Pinafucort:crema -Pinafucin:crema toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt -Biazol :crema -Canespor:crema -Taficen:crema26.Tinea pedis si tinea manum: manifestari clinice si tratam. Tinea pedis este cea mai raspandita dermatomicoza atingand mai ales abrbatii si sportivii fiind favorizata de tulburari circulatorii,hiperhidroza plantar,incaltaminte impermeabila.Contaminarea

se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat si prin folosirea comuna a ciorapilor si incaltamintei.Manifestari: 3 forme clinice: -intertrigo interdigito-plantar- cu descuamatie,maceratie,prurit si fisuri interdigitale cu predilectie in spatial IV.Foarte frecvent,datorita inf bacteriene supraadaugate,bolnavul acuza jena la mers. -forma veziculoasa,dishidroziforma-coexista adesea cu forma interdigitala.Veziculele pot cuprinde toata suprafata plantara.Aceasta forma se complica frecvent prin suprainfectie si limfangita acuta. - forma hiperkeratozica plantara-e mai rar intalnita si mai putin suparatoare pentru pacient,motiv pentru care se descopera adesea intamplator.Tinea manum(Epidermofitia mainilor) este mai putin frecventa decta cea a picioarelor,infestarea facandu-se fie dintr-o sursa exogena fie prin autoinoculare de la un focar preexistent.Leziunile se localizeaza pe palme uneori pe marginile laterale si foarte rar pe dosul mainilor cu aspect morfoclinic foarte asemanator leziunilor plantare cu sublinierea ca intertrigoul interdigital este mult mai rar.Clinic,intalnim uneori o forma eritemato-descuamativa sic el mai adesea forma veziculo-dishidroziforma simuland o eczema. Tratament:1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica. -Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp -Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.2:Local:- crème sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate. -Pinafucort:crema -Pinafucin:crema toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt -Biazol :crema -Canespor:crema -Taficen:crema27.Pilomicoze uscate: manifestari clinice

a)Microsporia Este cea mai frecventa micoza a copilului intre 5 si 15 ani,determinand,uneori microepidemii in coloectivitati. Transmiterea se face direct sau prin intermediul obiectelor contaminate:caciulite,fata de perna,instrumente de frizerie.Este cea mai contagioasa pilomicoza uscata. Bolnavul prezinta pe pielea capului placi scuamoase,rotunde,cu firele de par rupte de la aceiasi inaltime(la cativa mm de la emergent),realizand aspectul de “tondanta”De cele mai multe ori,nr placilor e mic,iar diametrul nu depaseste 6cm.Microsporia nu da alopecie definitive si se vindeca spontan la pubertate.b)Tricofitia uscata Este produsa indeosebi de fungi antropofili:Tr. Violaceum,Tr.Tonsurans.Boala e mai putin contagioasa decat microsporia. Clinic se observa placi eritemato-scuamoase,de obicei in nr mare de dimensiuni reduse(0,5-2cm) rotunde,cu firele de par rupte de la diferite inaltimi.In locul firelor de par rupte de la suprafata pielii raman “puncte negre” care sunt fragmente de peri parazitati. Tricofitia nu lasa alopecie definitive si are tendinta de vindecare spontana la pubertate.Exceptional se intalneste tricofitia cronica a adultului cu importanta deosebita din pdv epidemiologic.c)Favusul

Este produs in special de Tr.schoenleinii(antropofil) si de Tr.quinckeanum(gazda fiind soarecele).Contaminarea se produce cel mia frecvent in copilarie in conditii de igiena precara.Contagiozitatea este mai scazuta.Bolnavii prezinta godeuri favice(depresiuni cupuliforme,perifoliculare,galbuie) si par fara luciu,cenusiu,asemanator parului de porc.Leziunile au miros neplacut,comparat cu cel al urinii de soarece.

28.Pilomicoze supurate: manif. clinicea)Kerion Celsi Este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale scalpului si barbii. Denumirea provine din lb greaca:kerion=fagure. Aspectul clinic este de placard rotund sau ovalar cu infiltratie profunda, proeminent fata de zonele din jur cu suprafata acoperita de puroi si cruste ce aglutineaza firele de par.Acestea sunt parazitate ecto-endotrix si se smulg cu usurinta,lasand orificii prin care se elimina puroi. La copii,leziunile sunt localizate in pielea capului,in timp ce la adultii barbati,se intalnesc mai frecvent in barba si mustata. Tabloul clinic asociaza o adenopatie inflamatorie regional.Vindecarea se face cu alopecie definitiva.b)Sicozis micotic Afecteaza barbatul adult,iar speciile de dermatofiti implicate sunt Tr.verrucosum,Tr.violaceum etc. Se manifesta prin nodule inflamatori,acoperiti sau nu de leziuni exudative.Perii se smulg cu usurinta iar manifestarile subiective sunt discrete si discordante cu severitatea semnelor clinice,elemente ce ajuta la diferentierea de sicozisul stafilococic.

29.Onicomicoze:manifestari clinice si tratam. Onicomicozele pot fi cauzate de numerosi dermatofiti pe primul loc situandu-se Tr.rubrum(81%) urmat de Tr. Mentagrophytes interdigitale, Tr. Violaceum.La unghiile mainii inocularea se face fie prin gratajul unui focar preexistent la acelasi individ fie de la copii bolnavi la personalul de ingrijire. L unghiile picioarelor inocularea se face fie de la micozele interdigito-plantare sau direct de pe sol in cazul mersului descult. Boala debuteaza de la marginea libera sau de la marginile laterale ale unghiilor,printr-o pata albicioasa ce se intinde preogresiv.Lama unghiala isi pierde transparenta si luciul,se ingroasa,se deformeaza si devine friabila.Subunghial se constitue un depozit alb-sfaramicios. Tratament:extrem de dificil prin durata acestuia care trebuie prelungita,uneori pana la 6 luni-1 an. Avand in vedere hepatotoxicitatea multor antimicotice moderne se impune uneori un tratament mixt,medical si chirurgical. -Itraconazol(Orungal,Itraconazol) 4 cp/zi( 2 dimineata,2 seara dupa masa) 7 zile pe luna,4 luni consecutiv. -Schemele clasice de tratament cu Ketoconazol 1 cp /zi timp de 11-12 luni NU sunt folosite datorita hepatotoxicitatii ridicate. -Tratament local: -Kitonail sol:1 data/zi seara dupa baie. -Loceryl( Amorolfina):lac pentru unghii,se aplica pe unghii 1 data la 3 zile dupa pilirea in prealabil.Nu se indeparteaza prin spalare->ramane activ. -Canespor Onicoset:crema,se aplica 1 data/zi dupa baie,se acopera unghia cu un plasture.

30.Pitiriazis versicolor: manifestari clinice si tratam.

Este o afectiune foarte frecventa atingand in egala masura ,ambele sexe cu incidenta maxima intre 20-45 ani. Agentul etiologic este Malassezia furfur care in cultura a fost identificat Pityrosporum orbiculare,parazit saprofit al pielii mai ales in zonele seboreice. Contagiozitatea este scazuta in aparitia afectiunii intervenind o anume predispozitie constitutionala si factori favorizanti(afectiuni cronice debilitante,transpiratia,pH-ul cutanat). Leziunile cutanate se caracterizeaza prin mici macule perifoliculare acoperite de scuame fine ce se extind prin periferie confluand intre ele si formand placarde intinse.Gratajul unghial al petelor detaseaza scuame fine,furfuracee,realizand asa zisul “semn al talasului”.Culoarea variaza de la galben la brun(café ou lait)cu un eritem inconstant si discret.Pe pielea bronzata petele pot aparea albe realizand pitiriazisul versicolor acromiant.Acest aspect este explicat de diferiti autori,fie prin efectul fotoprotector al scuamelor care apoi indepartate evidentiaza o pata acromica,fie prin actiunea de inhibare a melanogenezei de catre acidul azelaic produs de germen. Localizarea leziunilor este pe trunchi si radacina membrelor superioare,ocazional putand cuprinde pielea paroasa a capului,fata,ceafa,gatul,abdomenul si coapsele. Tratamentul Este dificil si de lunga durata,vindecarea obtinandu-se de regula cu un tratament mixt,local si general.In tratamentul local,preparatele clasice(alcool iodo-salicilic,lotiunile eliberatoare de sulf nascand) isi pastreaza utilitatea. Se folosesc pe scara larga topice sub forma de spray,crème,spumante cu antimicotice diverse,sulfura de seleniu(Selsun),clotrimazol,ketoconazol,naftifin,terbinafina. Tratamentul general consta in adm de Ketoconazol(Nizoral)200 mg/zi timp de 14-21 zile,Fluconazol(Diflucan)400 mg doza unica sau Itraconazol(Orungal)200 mg/zi timp de 7-14 zile.31.Candidozele: factori favorizanti Sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul Candida,pe primul loc situandu-se Candida albicans. Factori favorizanti:

a) Factori fiziologici:sarcina si varstele extreme(nou-nascutii si batranii) datorita unor modificari ale mucoaselor care devin susceptibile infectiei cu Candida.

b) Factori patalogici: -tulburari metabolice:diabet,sdr de malabsorbtie,hipovitaminoze avansate,obezitate,etc. -tulburari digestive:hepatite cronice,gastrite,colite. -tulburari endocrine:boala Addison,hipotiroidii,insuficiente gonadice etc. -deficite imunitare:hemopatii maligne,neoplazii,SIDA,boli cronice debilitante,pemfigusuri

c) Factori iatrogeni:tratamente indelungate cu citostatice,hormoni,cortizonice,antibiotice,imunosupresoare,anticonceptionale etc

d) Factori de mediu si ocupationali:caldura excesiva,umiditate, maceratie la lucratori din industria alimentara(cofetari,bucatari,menajere)

32.Candidoze cutaneo-mucoase: forme clinice(enumerare) 1:Candidoze buco-digestive-pot atinge toate seg tubului digestiv -Perlesul(zabaluta sau cheilita angulara) este localizat la comisurile labiale. -Cheilita candidozica -Stomatita candidozica cu 2 forme clinice:-Forma acuta(margaritarelul) -Forma cronica -Limba neagra viloasa :caracterizata prin papile alungite,keratinizate,filiforme cu aspect de lan de grau. 2:Candidozele mucoaselor genitale -Vulvo-vaginita candidozica -Balano-prostita candidozica

3:Intertrigourile candidozice -inghinal -submamar -interdigital -interfesier si perianal

33.Urticaria: factori etiologici sau declansatori ai urticarie I.Factori exogeni:-alimentele:ouale(mai ales albusul),laptele si produsele lactate, ciocolata,capsunele,rosiile,condimentele,pestele,fructe de mare,mezelurile si carnea de porc,aditivii alimentari(tartrazina),nucile.Aditivi alimentari:tartrazina sia lti coloranti azotici(unii se gasesc si in medicamente),iar conservantii sunt:benzoatii,hidroxibenzoatii,sulfitii,salicilatii.Mecanismul poate fi direct prin eliberare de histamina fie prin rk alergice. -pneumalergenii(polenuri,mucegaiuri,praf de casa,scuame si par de animale) sau substantele chimice volatile,uneori chiar fumul de tigara dar acestia sunt implicati intr-un procent mic de cazuri. -medicamentele(eliberatoare de histamina):antibiotice(penicilinele),dextran,AINS(aspirina,indometacin),codeina,morfina,IEC -agenti fizici:soarele,caldura,frigul -venin de insecte -susbstante iritante:cosmetice,vopsea de par, textile,metale din protezele dentare.-factori psihici,stress(1/3 din cazurile de urticarie cronica)

II.Factori endogeni -genetici(angioedemul ereditar,urticaria familiala) -infectiosi:viral(hepatita B ,mononucleoza infectioasa,inf cu vir Coxsackie) -bacteriene:infectii de focar(dentare,sinusale,amigdaliene,biliare,urinare) -fungice(dermatofiti,candida) -parazitare:giardia,oxiuri. -autoimune:colagenoze(lupus eritematos,dermatomiozita),hemoglobinurie paroxistica la frig,tiroidita autoimuna) -neoplazii:hemopatii maligne,limfoame,leucemii,neoplasme viscerale -mastocitoza -boli endocrine:hipertiroidism-boli metabolice:Dibet zaharat,protoporfiria eritropoietica -hormonali:urticaria din cursul sarcinii sau exacerbarile urticariene premenstruale -urticaria idiopatica cronica34.Clasificarea etiopatogenica a urticariilorI:Urticarii imunologice a)prin mecanisme IgE dependente declansate de factori externi:medicamente,vaccinuri,alergeni inhalati, alergeni de contact,frig,stimuli mecanici. b) prin mecanisme IgE dependente declansate de factori interni:infectii parazitare,infectii micotice,infectii bacteriene,hormoni,implante c) prin mecanism de activare a complementului:boala serului,vasculita urticariana,urticaria la caldura(unele forme)II:Urticarii produse de substante eliberatoare de histamina a)medicamente:alcaloizi(morfina,codeina,atropina,papaverina,chinina) b)alimente:capsune.citrice,crustacee,albumina,vin rosu c)alti agenti:toxine bacteriene,polipepetide artificiale,veninuri de insecteIII:Urticarii fizice

a)la factori mecanici:dermografismul,urticaria facticiala,urticaria la presiune,urticaria la vibratii b)la factori termici:urticaria la frig,la caldura,urticaria colinergica c)la radiatii electromagnetice:urticaria solara IV:Reactii anafilactoide:medicamente,substante radioopace de contrast,aditivi alimentari-coloranti,conservanti.V:Mastocitoze a)mastocitom solitar sau mastocitoame multiple b)mastocitoza generalizata cutanata si/sau sistemica35.Urticaria manif. clinice Eruptia din urticarie este constituita din papule sau placi eritematoase,reliefate,elastice,bine delimitate, cu contur rotund sau circinat.Pruritul este constant.Fiecare element apare brutal,persista cateva minute sau ore si dispare fara a lasa semne.La buze, pleoape,organele genitale externe,placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important.In functie de culoarea leaziunilor se disting:urticaria rosie(rubra),liliachie,portelanie.Dupa dimensiunea leziunilor:urticarie micropapuloasa(urticaria colinergica,urticaria cronica idiopatica),urticarie giganta.Dupa forma leziunilor:urticarie este inelara sau figurata(contur policiclic,geografic)Dupa morfologia leziunilor: urticaria buloasa,urticaria hemoragica.Dupa evolutie:urticarie acuta(durata de evolutie sub 6 sapt) si urticarie cronica(manifestarile clinice dureaza peste 6 sapt)Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna.Totusi formele generalizate instalate brusc,se pot asocia cu febra,cefalee,hipotensiune arteriala,tahicardie,artralgii,dureri abdominale.36.Urticaria: principii de tratament1.Indepartarea agentului cauzal medicamentos sau alimentar daca acesta se cunoaste2.Anithistaminice: se administreaza in toate formele clinico-eruptive de urticarieAnitihistaminice de generatia I -au efecte sedative f. importante-nu se recomanda in timpul activitatii : soferi, mecanici de locomotiva, pers. care lucreaza la inaltime -cu efecte asupra glaucomului ( nu se da ini glaucom)Ex: Clorfenilamida, Romergan 2-3 cp/zi sau 2-3 fiole/ziPeritol 2-3 cp/zi sau sirop 5 ml de 2x/zi – stimuleaza pofta de mancareKetotifen 1cp/ziAntihistaminice de generatia II-nu au efect sedativEx:Aerius, Claritine 1cp/zi la adulti, 5ml/zi la copiiXyzal 1cp/ziZyrtec 1cp/zi3.Corticoterapia-in formele severe de urticarie acuta si edem Quinke: corticosteroizi i.v., Hemisuccinat de hidrocortizol i.v; in perfuzie 200-400mg/zi-in formele subacute care nu au si edem Quinke: HHC 100-200mg/zi i.m, Diprofos 1 fiola la 2-3 zile, Dexometazona 1 fiola/zi-in formele usoare sau medii: medicamente cu admin. orala, daca nu exista contraindicatii la administrarea acestora (gastrita, DZ, UGD,HTA, tulb. Psihice): Prednison 5-8cp/zi in 2 prize (1cp=5mg)4.Tratamentul local-tamponari cu mixturi calmante

-CalamineRp. Talc oxid de zinc……..17g Glicerina………………….5g Alcool……………………..10g Apa distilata …..ad…..100g37.Eczema: swtadiile eczemei si clasificarea clinico-evolutiva a eczemelorStadiile eczemei-eritematos : eritem pruriginos si edem discret- veziculos: vezicule cu continut seros care dupa mai multe puseuri acopera placardul eritematos=> bule-de zemuire (exudatie): veziculele se rup si iau nastere „puturile Devergie“, perforatii ale epidermului-de crustificare: uscarea exudatului-de descuamare: scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile-de lichenificare: tegumente ingrosate, infiltrateClasificarea clinico-evolutiva-eczema acuta : debuteaza brusc prin placarde eritematoase cu limite imprecise, pe suprafata carora apar vezicule, care prin rupere lasa o suprafata zemuita-eczema subacuta: placardele eritematoase se acopera de cruste si scuame-eczema cronica: placarde ritematoase, imprecis delimitate, acoperite de scuame furfuracee sau groase (eczema uscata).In eczeme lichenificate se intalnesc placarde de lichenificare38.Clasificarea etiopatogenica a eczemelor-eczeme exogene: - eczema de contact prin iritatie - eczema de contact alergica - eczema de contact pe cale sistemica- eczeme mixte (exo-/endogene) : - eczema numulara - eczema dishidrozica - eczema microbiana - eczema fisurara - eczema de staza - dermatita seboreica- eczema consitutionala ( dermatita atopica)39.Tratamentul eczemelor: principii1.Corticoterapia : preferata cea orala cu Prednison 5-6 cp/zi, in functie de kg si de severitatea bolii; preparatele injectabile sunt folosite mai rar2.Antihistaminice3.Tratamentul local-in formele acute unde exista vezicule si zemuire: compresii umede cu solutii slab antiseptice ( ac. Boric 3%, rivanol, ceai de musetel, apa fiarta si racita),pansament in strat gros si se uda f des- in formele acute dupa remisiunea veziculelor : CS crème-in formele subacute: dermatocorticoizi crème (usuca), fara sol.antiseptice-in formele cr: dermatocorticoizi unguent Clasificarea dermatocorticoizilorClasa I (potenta mica):hidrocortizon acetat 1% unguent

Clasa II (potenta medie) : Ultralan crema si unguentClasa III (potenta mare) : Fluocinolon acetonid, Budesonid, Halometazon, Betametazon dipropionat:(Diprosalic unguent si lotiune, Dipsogenta crema si unguent, Fucicos crema, Betametazona), Hidrocortizon butirat (Locoid crema, unguent, lotiune), Metilprednisolon aceponat (Advantan crema , unguent, milk?)Clasa IV (superpotenati):Clobetasol propionat (Dermovate crema, unguent, lotiune, Clobatasol unguent)40.Scabia:etilogie si forme cliniceEtiologie : Sarcoptes scabiae-configuratie ovalara, 4 perechi de picioare-la cap prezinta un rostru cu ajutorul caruia sapa tunele in stratul cornos-masculii traiesc numai 1-2 zile dupa acuplare si au dimensiuni mai mici -femelele sapa tunele la niv carora depun 10-25 oua-datorita spinilor dorsali cu concavitatea inapoi numai pot iesi si sfarsesc in tunele-din oua, dupa 3-4 zile apar larvele care ies pe suprafata pieli si se tranf in nimfe ce vor deveni adultiParazitul traieste departe de gazda 3-4 zile.Forme clinice-scabia clasica: eruptie pruriginoasa, excoriatii dat. Gratajului (maini, interdigital, zona artic. pumnului, fata ant axilelor, zona periombilicala, fese, reg perimamelonara la femei, teaca penisului, plante sa sugari)-scabia oamenilor curati: pruritul este prezent, leziunile cutanate sunt minime-scabia incognito: apare la pers care au folosit dermatocorticoizi pt a calma pruritul-scabia norvegiana: apare la casectici-scabia nodulara: noduli rosii, bruni, infiltrati, pruriginosi41.Scabia: tratament1.Sulful-sulf precipitat 10%, ungunet sau mixturi: se aplica pe tot corpul ( mai putin pe fata) 3 seri la rand, dupa care se face baie in fiecare dimineata si se schimba lenjeria de pat si corp.Apoi se face dezinfectia tuturor lucrurilor de pat si de corp cu insecticid pulbere sau prin spalare, fierbere si calcare cu fierul incins.La nevoie se poate repeta aplicarea peste o saptamana-hidrocarburi sulfonate (Mitigal)2.Permetrina crema, lotiune, spray-se plica pt 12h pe tot corpul, de la gat pana la talpi, dupa care se indeparteaza-Scobex3.Hexoclorciclohexanul – izomerul gamma (HCH)-Lindan crema, pulbere,lotiune: se aplica pe tot capul ( cu exceptia fetei) si se lasa 12h, dupa care se indeparteaza prin spalare.De obicei se fac 2 astfel de aplicatii.4.Benzoatul de benzil (Ascabiol,Benzocid): lotiune alcoolica,emulsieRp. Benzoat de benzil……….25g Sapun moale Alcool 70 grade..............50g-3-5 aplicatii zilnice seara5.Crotamiton (Geigy) crema, lotiune, pulbere timp de 2-3 seri la rand42.Pediculozele: etiologie si forme clinice

Etiologie: Pediculus humanus cuprinde : P. Capitis si P. Corporis Pediculus pubisForme clinice1.Pediculozele capului-produse de p.capitis, prezinta 3 perechi de picioare care il ajuta sa se fixeze pe firele de par-femelele sunt mai mari decat masculii, durata de viata de 2 luni, depune 100-300 ouaParaziteaza in mod- direct prin contact cu parul parazitat

- Indirect prin intermediul pieptenului, perii, caciuliLocalizare electiva:occipital.Bolnavul prezinta papule-vezicule, excoriatii, cruste si prurit.2.Pediculoza capului-produsa de p.corporis-traieste in cutele hainelor si vine pe piele pt a se hrani-bolnavul prezinta papule-vezicule pruriginoase a locul intepaturii-“piele de vagabond” datorita hiperpigmentarii, excoriatiilor, cicatricilor-eruptia are topografie “in pelerina”-reg. cervicala, umeri, torace posterior3.Ftiriaza pubiana-produsa de phtirus pubis (paduche lat/latei)-1,5 mm, 3 perechi de picioare, ultima pereche prevazuta cu gheare, care se fixeaza pe firele de par-din oua, la 7-8 zile apar nimfele=>adultiBolnavul prez in reg genitala papulo-vezicule pruriginoase, excoriatii, maculee ceruleae – pete albastrui secundare alterarii Hb, de catre enzimele din saliva parazitului.In afara de pilozitatea genitala, parazitul poate coloniza si alte zone: axilele, barba, gene, sprancene, parul de pe trunchi si membre.43.Pediculozele: tratamentPediculoza capului-parul este tuns scurt si spalat cu apa si sapun, apoi se aplica una din urmatoarele substante:HLC (lindan) 1% sub forma de pudra, lotiune sau sampon, dupa care se acopera capul cu o boneta si se lasa 24h.Se repeta dupa 8 zile.DDT:se utilizeaza la fel cu LindanulMalathion (Specifthir) crema sau samponCarborylBenzoatul de benzil 25%Crotamiton (Eurax)Pediculoza corpului:Se trateaza prin aplicatie pe tegumente de DDT sau HCH (Lindan) 5-10% pulbere.Crotamiton (Eurax) lotiuneMalathion lotiuneHainele vor fi fierte si calcate cu fierul incins, iar cele ce nu permit fierberea vor fi pudrate cu DDT, inchise ermetic 10-12 zile, dupa care operatia se repeta.Ftiriaza pubiana-raderea perilor, se aplica 3 seri la rand unguent

Lenjeria se pulverizeaza cu DDT, Lindan si se pastreaza intr-un sac de plastic 5 zile.Toti partenerii sexuali vor fi tratati concomitent44.Pruritul generalizat: factori etiopatogenici1.Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, lichenul plan, dermatita herpetiforma2.Pruritul geenralizat din diverse maladii nedermatologice-endocrinopatii: dz, hipertiroidie, pruritul din al 3lea trim de sarcina, menopauza-hepatopatii:hep cr, ciroze, neo sar si obstr biliara extrahep-IRC-afect hemato: b. Hodkin, leucemia limfatica, limfoame, mielom multiplu, policitemia vera-neo viscerale (paraneoplazic)-afect neuro (infarcte ale SNC)-b. psihice : psihoze, nevroze3.Pruritul senil : apare la b. cu varste peste 60 ani (frecvent barbati) fara alte lez cutanate, cu exceptia celor produse prin scarpinat si la care nu se depisteaza nicio alta cauza de prurit (idiopatic).Pielea la batrani e uscata.45.Vasculite:etiopatogenieVasculitele sunt declansate de infectii (virale, bact), medicamente, pneumalergeni.Pot surveni de asemenea in cursul unor afect precum sd. Disimunitare:PR, LES, Sjogren, Waldenstrom ,deficit genetic de fractiuni de complement (C2,C3,C4).Se pot intalni si in sdr. Limfoproliferative sau cancere cu diverse localizari.In etiopatogenie intervin si predispozitia genetica, staza, frigul.46.Eritem polimorf:etiologie-infectii virale : v.herpes simplex,gripale,urlian,hepatitice, Epstein-Barr,poxvirusuri,adenovirusuri-infect cu mycoplasme: M. Pneumoniae poate fi responsabila de unele zazuri de sd.Stevens-Johnson-infect strepto-infect micotice: histoplasmoza,dermafitoze-med: AINS, sulfamide,barbiturice,fenotiazine-b.generale:LES,PN,b.Crohn,limfoame, cancere-Frigul, soarele si Rx ionizante au rol fav si predispozitia genetica47.Eritem polimorf:manifestari clinmice si forme cliniceCoexistenta lez de varste, dimensiuni si forme diferite=eritem polimorfBoala debuteaza prin maculo-papule rosii inchise,de cativa mm in diametru care cresc pana la 1-2 cm si imbraca aspect caracteristic in cocarda.Cand in centru se formeaza o bula,iar la periferie o coroana de vezicule, intre ele exista o zona rosie sau purpurie, aspect de “herpes iris”Eruptia se asociaza uneori cu placi urticariene, bule.Localizarea de electie este acrala(maini,picioare,antebrate,coate,genunchi)Forme clinice-eritem polimorf minor-forma papuloasa:lez papuloase care palesc in 1-2 sapt, lasand hiperpigmentatie reziduala.-eritem polimorf minor, forma veziculo-buloasa: lez. Cutanate de tip “herpes iris”

-eritem polimorf major (sdr Stevens-Johnson):semne prodromale care sugereaza infect ac CRS.Bolnav febril si stare generala grava.Interesarea mucoasei bucale, lez oculare,genitale,cutanate.Atingeri pulmonare,digestive,miocardice,neuro,renale48.Reactii cutanate post-medicamentoase:manifestari clinice(enumerare)1.Exanteme2.Urticarii post-medicamentoase3.Eritrodermii4.Eritemul fix – apare la 48h de la admin medicam5.Vasculite6.Eritem polimorf (sdr,Lyelle)7.Eruptii buloase8.Pustule amicrobiene nonpsoriazice9.Eruptii lichenoide10.Eruptii acneiforme11.Eritemul nodos iatrogen12.Tulb de pigmentare13.Necroze cutanate-necroza cutanata la cumarinice-dermatita livedoida si gangrenoasa Nialan?-ulceratii cutanate cauzate de Hidroxiuree14.Acrosindroame medicamentoase: sdr Raynaud,gangrene extremitati,eritromelalgie,eritem acral15.Modif la niv fanerelor-unghii:pigmentatii,benzi-parul:alopecii hirsutism secundar admin de hormoni16.prurigo pigmentosa17.hipodermia sclerodermiforma18.prurit generalizat si persistent19.eritem pelagroid20.dermatoza neutrofilica acuta21.lipodistrofii insulinice22.Eruptii de tip pseudolimfoame23.Eczeme de contact pe cale sistemica24.Xeroza cutanata

49.Forme clinico-evolutive de lupus eritematos: enumerare si caracteristici principale

Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce afecteaza atat pielea cat si organele interne.Manifestarile cutanate sunt grupate in 3 forme clinico-evolutive:

1. LE cronic: Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de medicamente).Sediul leziunilor se

afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane auriculare, pielea capului)Triada clinica este reprezentata de : Eritem, Scuama, Atrofie cicatricialaAceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.

2. LE subacutEste o forma relativ benigna de LE. Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului. Stare subfebrila, artralgii si artrite. Modificarile viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite frecvent, mai ales Ac antinucleari (anti-RO)

3. LES sau diseminatSe caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale. Mecanismul patogenic este autoimun.Tablou clinic LES debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila.Manifestarile cutanate apar la 80% dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)Leziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in LES sunt frecvente, severe si determina prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:Renale: GN care influenteaza prognosticul bolii, CV, Pleuropulmonare, Digestive, Osteoarticulare, Neuropsihice

50.Lupus eritematos cronic ; manifestari cliniceCea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane auriculare, pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :Eritem, ScuamaAtrofie cicatricialaAceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.Exista mai multe forme clinice de LE cronic:

- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obraju, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture (vespertilio). Evoluita leziunilor este lenta

- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obrajilor. Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio, dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila. Exista cateva forme clinice: tumidus, cuperozicIn LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente. Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele.

51Lupus eritematos cronic : tratament

Interzicerea expunerii la soareProdusee dermatocosmetice cu SFP 50 sau 50+ aplicate pe toate zonele fotoexpuseTratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza

Clorochina (Nivachin, Resochin), Hidroxiclorochin (Plachenil) 1-2 cpr/zi in functie de evolutie,40-60zile

52Sclerodermia generalizata : manifestari cliniceSclerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom Raynaud.

- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini. Initial cu usoara atrofie sau chiar cu edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata, aderenta la straturile subiacente. In final se constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici eroziuni ulcero-necrotice.

- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda, stralucitoare, cu stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara.

- Mimica este inexpresiva realizand aspectul de „icoana bizantina”. - Miscarile buzelor sunt limitate si dificile. Perioral pot sa apara riduri radiale care

dau aspectul incretit al buzelor. Rareori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului.

53Dermatomiozita acuta : manifestari cliniceBoala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip polimiozitic,Mecanism patogenic : autoimunSdr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata, caracteristic fiind eritemul violaceu periorbitar „in ochelari „.Sdr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii. Simptomele acestea se instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta functionala.

54.Sindromul Gougerot – Sjogren : manifestari cliniceAfectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare, lacrimale – scaderea secretiei lor endocrine. Tablou clinic. Se caracterizeaza in principal prin :*xerostomie (uscaciunea gurii) , cu mucoasa bucala si limba uscata , buze deasemenea uscate si fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum. Saliva este initial de perceptie a gustului alimentelor ;*xeroftalmie (uscacuine conjunctivala si corneeana), cu senzatie de usturime si corps strain in ochi, bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara lacrimi. Glandele lacrimake sunt marite de volum ;*xerorinie(uuscacuinea mucoasei nazale), uscacuinea mucoasei vulvare, anale, respiratorii – mai rar ;*xerodermie(piele uscata), cu scaderea secretiei sudorale ;

*alte manufestari : sindrom raynaud, alopecie, manifestari articulare, tegumentele sunt iritabile, pe alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii latero-cervicale, hepatosplenomegalie etc.

55.Pemfigusul vulgar: manifestari cliniceEste o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus. Boala debuteaza insidios, de obicei cu leziuni localizate.In peste 50% din cazuri apar leziuni bucale dureroase si drenante localizate pe fata interna a obrajilor, pe palat si pe gingii.Alteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la nivelul mucoasei genitale, conjunctivale, periombilicale sau periunghiale.Dupa mai multe saptamani sau luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea aparent normala. Bulele sunt foarte fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze evolutive diferite. Coexistenta unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf (coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare diferita).Diagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase.

56Pemfigusul vulgar: tratamentTratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functyie de extensia, gravitatea si activitatea bolii. In formele active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la 3 mg/kg/zi sau metilprednison in perfuzie. Se adauga imunosupresor oral: ciclofosfamida 100-200 mg/zi, metotrexat 50mg/kg/zi timp de 3 zile. In formele mai putin active se incepe cu prednison 40 mg la 2 zile asociat sau nu cu azatioprina 100-150 mg.zi. tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune. Tratam se admin pana la remisune clinico-metab completa .

57. Clasificarea pemfigusurilorI. imunologice

1. Profunde (clivajul se produce imediat suprabazal)a) Pemfigus vulgarb) Pemfigus vegetant:

2. Superficiale (clivajul se produce in stratul granulos)a) Pemfigus foliaceu (veziculo-bule ce se erodeaza si =>scuame+cruste)b) Pemfigus eritematosc) Pemfigus endemic (vezicule pe fond eritematos care se rup => scuom+cruste)

3. Forme particularea) Pemfigus postmedicamentosb) Pemfigus paraneoplazic (eruptie cutanata polimorfa)c) Pemfigus herpetiform (vezicule in buchet)d) Spongioza cu eozinofilie

II. neimunologice1. Pemfigus cronic familial1. Dermatoza acantolitica tranzitorie

58. Porfiria cutanata tardiva: manif cliniceDebut:

Forma familiala: la orice varsta, inclusiv in copilarie Forma sporadica: tardiv, dupa 30-35 ani Prin hipertricoza faciala, in special la femei

Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse (fata dorsala a mainilor, antebrate, fata). Evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care se vindeca lent cu formare de cicatrici atrofice si milia. Se mai pot obs hiper- si, mai rar, hipopigmentari si placi pseudesclerodermiforme.Epidermofragilitate: fragilitate epidermala crescuta manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore.Hipertricoza faciala, predominent malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei, la care poate reprezenta manifestare de debut.

59. Psoriazis: etiopatogenieCauza- necunoscutaLa pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator/ agravant al bolii:

Traumatisme Infectii Fact endocrini Lumina solara Medicamente: sarurile de Li, β-blocante, antimalarice, corticoterapia sistemica, etc Fact psihogeni (cei mai importanti factori care determina severitatea formelor clinice) Alcool Fumat SIDA

In patogenia psoriazisului sunt implicate urmatoarele: Tulburari de keratinizare (exista 2 keratine particulare- K6 si K16 ce lipsesc in epidermul normal Metabolismul ac arahidonic (conc crescute de ac arahidonic si metaboliti ai acestuia in teg psoriazice) Nucleotizii ciclici (GMPc crescut si AMPc scazut. Echilibrul dintre ele previne aparitia leziunilor. Se agraveaza sub β-blocante, care au un efect de reducere a AMPc) Poliaminele: leziunile psoriazice au un continut ↑ de putresceina, spermidina si spermina. Au rol in proliferarea celulara Proteinazele si antiproteinazele: rol in reglarea proliferarii celulare

Calmodulina: conc ↑in lez psoriazice. Se normalizeaza dupa tratament (cignolinul si ciclosporina- puternici antagonisti ai calmodulinei) Ciclul fosfatidil-inozitol al carui rezultat final este stimularea proliferarii celulare Mecanismele inflamatorii si imunologicecu urmatoarea succesiune:

a. Activarea keratinocitului. Diferiti stimuli ext (traumatisme, UV, infectii, medicamente) determina eliberare de interleukine (IL-1 si IL-8) din keratinocite

b. Acumularea de celule inflamatorii (neutrofile, limfocite)c. Activarea limfocitara, producerea si eliberarea de mediatori care stimuleaza proliferarea

keratinocitara.

60. Clasificarea formelor clinice de psoriazis1. Psoriazis vulgar2. Psoriazis eritrodermic3. Psoriazis pustulos

a. Forme localizate Cronic palmoplantar (Barber) Acut palmoplantar Acrodermatitis continua (Hallopeau)

b. Forme generalizate Acut (von Zumbusch) De sarcina (Hebra) Circinat si inelar (Bloch- Lapiere)

4. Psoriazis artropatic

61. Psoriazis vulgar: manif cliniceLeziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.Psoriazisul pielii glabreSe manifesta clinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, supradenivelate, acoperite cu scuame alb-sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor.Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:

- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru

- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede

- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm

- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid

- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic

Psoriazisul scalpuluiPoate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire de dermatita seboreica). Parul este indemn macroscopic, dar microscopic s-au constatat anomalii ale tijei. Psoriazisul eritrodermic este asociat cu alopecie difuza.Psoriazisul unghiilorModificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic diferential cu onicomicoza. Sunt aproape intotdeauna prezente la cei cu psoriazis artropatic. Cosntau din:

Hiperkeratoza subunghiala Depresiuni punctiforme ale lamei unghiale Onicoliza „pata in ulei” este o coloratie galbuie a lamei unghiale Alte modificari: striuri longitudinale, sant transversal (linia Beau)

Psoriazisul mucoaselorLeziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis (mai rar in cel vulgar decat in cel pustulos) si sunt localizate de obicei atunci cand exista leziuni circinate si inelare la nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)Evolutie si prognosticEste o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.

62. Psoriazisul vulgar: forme clinice-functie de dimensiunea, forma si localizarea leziunilor

Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele.Psoriazisul pielii glabreSe manifesta clinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, supradenivelate, acoperite cu scuame alb-sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor.Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:

- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru

- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede

- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm

- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este palid

- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic

Psoriazisul scalpuluiPoate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau poate sa fie difuz cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire de dermatita seboreica). Parul este indemn macroscopic, dar microscopic s-au constatat anomalii ale tijei. Psoriazisul eritrodermic este asociat cu alopecie difuza.Psoriazisul unghiilorModificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de diagnostic diferential cu onicomicoza. Sunt aproape intotdeauna prezente la cei cu psoriazis artropatic. Cosntau din:

Hiperkeratoza subunghiala

Depresiuni punctiforme ale lamei unghiale

Onicoliza

„pata in ulei” este o coloratie galbuie a lamei unghiale

Alte modificari: striuri longitudinale, sant transversal (linia Beau)

Psoriazisul mucoaselorLeziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis (mai rar in cel vulgar decat in cel pustulos) si sunt localizate de obicei atunci cand exista leziuni circinate si inelare la nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)Evolutie si prognosticEste o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament.

63. Manifestari clinice in psoriazisul eritrodermicEste o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. Bolnavul este febril, are stare generala variabil alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai subtiri, usor detasabile. Tegumentele sunt infiltrate si esor exudative. Apar modif unghiale severe si alopecie difuza . Poate exista limf-adenopatie dermopatica si pruprit intens. Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi. Eritrodermia are consedintele :

datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie, fluxul sangvin solicita cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, pierdere crescuta de lichide ce conduce la dezechilibre hidro-electrolitice

descuamarea masiva determina pierderi importante de proteine absorbtia topicelor e mult crescuta

Prognosticul este rezervat. Este considerat o urgenta medicala.

64. Manifestari clinice in psoriazisul pustulosSe manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene. Dpdv clinic, putem spune ca este o pustula, dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate localiza pe intreaga suprafata a corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare.Clinic apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 2-5 mm, galbui (recente) si maronii (vechi). Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului. Respecta degetele

65. Manifestari clinice in psoriazisul artropaticLa majoritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare. Uneori, debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. Primele manifestari cunstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in PR. Uneori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. Concomitent, bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii, se constata exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare. Bolnavii cu psoriazis artropatic prezinta frecvent si afectare unghiala (3/4 dintre bolnavi).

66. Tratmentul topic in psoriazisul stabilLa cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar, tratamentul topic este suficient pentru a opri evolutia bolii, fara sa fie necesara o terapie sistemica. Principalele medicament care pot fi folosite in terapia topica sunt:1. KERATOLITICE- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si

favorizarea patrunderii medicatiei active antipsoriazice.

Acid salicilic, conc 3-10%

Uree, 3-5%, ambele incorporate intr-o baza grasa

2. CIGNOLIN (ANTRALIN SAU DINTRANOL) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia keratolitica. Se incepe cu o conc mica, (0.15-0.25%) care se creste progresiv pana la 3-5%

Rp./ Acid salicilic 5g, Cignolin 0,25g, Lanolina 10 g, Vaselina ad 100 g 3. GUDROANELE NATURALE- cele mai folosite sunt : COALTAR, IHTIOL,

TUMENOL, PIXLIGVIDA, OLEUM CADINI (au un miros greu si pateaza lenjeria)

4. DERMATOCORTICOIZI- au actiune AI, citostatica. (ca forma farmaceutica se foloseste unguentul). Dermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor, folosind pomezi keratolitice pe perioade limitate de timp:

Dermatocorticoizii de clasa 4 (Dermovate unvuent, Clobetazol unguent )-10-14 zile, apoi se opresc si se continua cu:

Dermatocorticoizi de clasa 2 sau 3 inca 2 saptamani

5. RETINOIZI

6. ANALOGII VITAMINEI D3: Daivonex, Daivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, Xamiol gel- pe scalp; o singura aplicare pe zi

7. FOTOTERAPIE NATURALA SAU ARTIFICIALA (lampi UV)

8. FOTCHIMIOTERAPIA –metoda PUVA

- faza I-> decaparea şi acoperirea cu vaselină salicilată 5% timp de o săptămână

- faza II-> tratament care duce la palizirea plăcilor psoriazice:

o reductoare:

Cignolina (Dithranol), concentraţii de 0,25%-0,5%-1%-2%, max 3%;efecte-> blocarea diviziunii celulare, blocarea calmodulinei; 4-6 săptămâni; efecte adverse: arsură chimică, nu se aplică pe faţă, marile pliuri, scalp

Gudroane: coal-tar-> baie, şampon

o Dermatocorticoizi: Diprosalic, Elacom, Advantan, Dermovate (contraindicaţii relative deoarece este cel mai potent şi dă efect de rebound la întreruperea tratamentului)

o Derivaţi de vit.D3-> inhibă calmodulina: Calcipotriol, Tacalcitol; nu au efecte adverse sau contraindicaţii

67. Tratamentul sistemic in psoriazisTratamentul sistemic.La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia

sistemica:Metotrexat, Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia biologica (Adalimumab-Humira, Etanercet-Embrel, Infliximab-Remikate, Ustekinumab-Stelara)

- Metotrexat (10-25 mg/săpt.)-> reacţii adverse:

-se folosesc doze mici; se recomandă monitorizarea leucocitelor (sub 3000 se întrerupe tratamentul) şi a ASAT, ALAT

- Retinoizi:

o Etretinat (Tigason)

o Acitretin (Neotigason)

-sunt derivaţi de vit. A-reglementează epidermopoeza-efecte adverse: teratogen, hiperlipemiant, uscarea mucoaselor

- Ciclosporină:

o Nefrotoxică

o Imunomodulator

o Inhibă Ly Th1 şi Th2

68. Lichenul plan : manifestari clinice1. Cutanate

– debut acut sau insiduos cu papule de 1-3 mm, culoare rosie-violacee, poligonale, intens pruriginoase, uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata papulelor se observa o retea albicioasa fina- afecteaza orice regiune topografica. Zonele cel mai frecvent interesate sunt

articulatia pumnului, regiunea maleolara si lombara.

- la nivelul gambelor eruptia are caractere particulare (papule de dimensiuni mai mari, hipertrofice)

- ocazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule.

2. Afectiuni mucoase (50%) si se poate asocia cu leziuni cutanate. Sunt afectate mucoasa bucala, limba, mucoasa perianala, genitala, laringiana. Au aspect clinic de reticul albicios. La nivelul mucoasei orale reticulul albicios poate avea aspect de dantela sau de feriga. Uneori aceste leziuni se pot eroda sau se pot asocia cu o candidoza.

3. Afectare unghiala (10%) – subtierea proximala a lamei unghiale, hiperkeratoza subunghiala, pierdera partiala sau totala.

4. Afectarea parului – constituirea unor placi atrofice cicatriceale la nivelul carora firele de par sunt cazute.

Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand aparitia unor zone de alopecie.

69. Ulcerele membrelor inferioare: factori determinanti

1. Afectiuni vasculare : venoase, arteriale, vasculite, limfatice

2. Neuropatii: DZ, siringomielie, tabes dorsalis

3. Afectiuni metabolice: DZ, guta

4. Afectiuni hematologice: eritrocitare (talasemie, policitemia verra), leucocitare (leucemii), disproteinemii (srioglobulinemie, macroglobulinemie)

5. Traumatisme

6. Neoplazii

7. Infectii : bacteriene (ectima), fungice, protozoare, intepaturi de insecte

8. Paniculite

9. Pioderma gangrenosum

70. Insuficienta venoasa cronica: manifestari cliniceManifestari cutanate:

- totaliatea modificarilor cutanate situate la nivelul membrelor inferioare determinate de insuficienta venoasa cronica:

- flebedem - dermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea distala ocupand 2/3 distale ale gambelor) - dermatita eczematiforma (placi sau placarde eritemato-veziculoase) - dermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)

- tromboflebbita varicoasa superficiala

- ulcer varicos (complicatia majora a IVC)Primele manifestari sunt flebedemul si placardele pigmentare neomogene care caracterizeaza dermatita pigmentara si purpurica. Celelalte manifestari apar in cursul insuficientei venoase netratate.Aceste manifestari sunt rareori unice, de obicei fiind asociate 2 sau mai multe tipuri de leziuni in functie de vechimea bolii si de tratamentele aplicate anterior.In general ulcerul de natura venoasa are suprafata curata uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai multe ori este nedureros. Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de suprainfectie. Tratament : Detralex. Ulcerul arterial este un ulcer extrem de dureros, este acoperit de cruste brun-negricioase aderente. Tratament : Pentoxifilina.

71. Ulcerul varicos : manifestari clinice, complicatii.Ulcerul varicos este o pierdere de substanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta in jumatatea inferioara a gambei,cu evolutie indelungata si fara tendinta la vindecare spontana.

Ulcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile clinice ale IVC.Din punct de vedere clinic, ulcerele varicoase pot fi mici, mijlocii sau gigante, superficiale sau profunde. Localizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special la gamba stanga datorita perticularitatilor anatomice ale venei iliace stangi. Ulcerul varicos are forma neregulata, uneori rotunda,ovalara, policiclica, cu margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi eczematizate, infiltrate sau scleroatrofice. Fundul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detrisuri celulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva este scleros, dur cu vascularizatie saraca ( in ulcerele vechi).Complicatii:

- Suprainfectare manifestata prin limfangita, erizipel, tromboflebie

- eczematizarea tegumentelor din jurul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de obicei o complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea ulcerului.

- afectare osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice.

- transformarea marginilor ulceratiei intr-un carcinom spino-celular, aspect care trebuie avut in vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros, prezinta hemoragii locale, nu raspunde la tratament corect efectuat, pe suprafata sa aparand burjonari excesive.

-

72. Ulcerul varicos : tratamentTratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se

adreseze atat factorilor determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate existenta.

a.Combaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor. Se realizeaza prin 3 mijloace imp:

-tratamentul chirurgical –pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat si/sau incontinentei unei perforante. Se practica cu rezultate foarte bune si de durata, ligatura vaselor perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia paratibiala.

-scleroterapia- consta in injectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie inflamatorie endoteliala urmata de tromboza, realizandu se astfelobliterarea definitiva a acesteia

-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei venoase contribuind la reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet.

Alte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia, mersul pe jos sau pe bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele.

b. tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare, anticoagulante si antiplachetare

c. tratament local:

-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp Debrisanului, alfa-chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau devitalizate

-combaterea infectiei -stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 % sau pomezi de Ag, sulfat de

Cu0,5-1%, solutie de glucoza, solutie de hialuronat de zinc-stimularea epitelializarii-grefarea este rezervata ulcerelor mari

- local-> obiective:

o aseptizare:

BETADINE sol/unguent

DERMAZINE= sulfamidă + AgNO3

DEBRISAN (pudră)=polimer sintetic cu capacitate de absorbţie crescută=> aseptizare + debridare

CRUPODEX

Sol. rivanol

Sol. AgNO3 1/1000

o Debridare= înlăturarea fondului necrotic:

se poate produce şi spontan

conservator: IRUXOL (conţine o colagenază)

chirurgical +/- plastie

o epitelizare: SOLCOSERYL (ung)= precipitat de proteine din ser de viţel

- general:

o DETRALEX (venotrop specific, scump)

o PENTOXIFILIN (cel mai ieftin)

o ENDOTELON (venotrop/limfotrop)

73. Acneea: etiopatogenieDermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentiale si inflamatorii ale glandelor sebacee. Etiopatogenie – multifactoriala:

- cresterea secretiei sebacee sub control androgenic

- keratinizarea anormala a canalului excretor al glandei sebacee

- inflamarea foliculului pilosebaceu prin ruptura leziunilor comedoniene datorita acumularii de sebum si keratina.

Factori particulari:- predispozitia genetica

- factorul hormonal (androgenii cresc secretia glandelor sebacee, estrogenii scad)

- factor microbian (proprioni bacterium acnes)

- factor imunologic

- stresul

- medicamente (corticozi, iod, brom, antitiroidiene, sedative, B12, rifampicina, anticonvulsivante etc.)

- produse cosmetice neadecvate

- substante chimice clorinate: acneea la clor

- factori fizici (radiatii ionizante)

- profesia (acneea profesionala la uleiuri minerale, clor)

- alimentatia (exces de dulciuri, cola, ness, alimente picante, grasimile).

- Perioada menstruala.

74. Manifestari clinice in acneeAcneea se caracterizeaza prin polimorfism lezional. Se intalnesc urmatoarele

tipuri de leziuni :1. Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane

inchise (puncte albe)

2. Leziuni secundare inflamatorii :

- Superficiale (papule si pustule)

- Profunde (noduli si chiste)

3. Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.

La cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional rezultat din intricarea diferitelor tipuri de leziuni, cu aspect clinic diferit si de varsta diferita. Aceste leziuni sunt localizate de cele mai multe ori : la nivelul fetei (90%), torace posterior (5%) , torace anterior (15%).

75. Clasificarea formelor clinice de acnee.I. in functie de tipul leziunilor care predomina:

- acneea comedoniana, - acneea papulo-pustuloasa, - acneea nodulo-chistica

II. in functie de varsta: - acneea neonatala, - acneea infantila, - acneea copilariei, - acneea polimorfa juvenila, - acneea adultului

III. in functie de gravitate: exista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau in considerare tipul si numarul leziunilor si suprafata cutanata afectata

IV forme severe de acnee: - pyoderma faciale, - acneea conglobata, - acneea fulminans, - foliculita cu germeni gram negativi

V. in functie de factorii externi: - acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane, - acneea la clor, - acneea la detergent, - acneea cosmetica,- acneea de pomada, - acneea mecanica, - acneea tropicala (acneea de hidratare), - acne naevus, - nevul comedonian, - comedoane familiale, - comedoane solare

VI. alte forme de acnee: - acneea endocrina, - acneea excoriata, - acneea medicamentoasa

76. Rozaceea : manifestari clinice si factori etiopatogeniciRozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii variabile bufeuri vasomotorii, eritem , teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor sebaceeManifestari clnice: se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, obrajii, fruntea, barbia.Boala evolueaza dupa uratoarele secventiale: eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie conjunctivala si lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau pustule si papulo-pustule presarate pe placi eritemato-telangiectazice.Atingerea conjunctivala este frecvent intalnita, uneori se constata si blefarita, keratita, ulcere sclerocorneene.La femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensibila la intemperii, iar la barbat este ingrosata, seboreica. Daca barbatii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula acnee in antecedenteNu există comedoame.Etiopatogenie:

- anomalii functionale ale vascularizatiei cutanate

- tulburari digestive: gastrita cronica, tulburari de tranzit cu dezechilibru florei microbiene intestinale, atrofia mucoasei jejunale, mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa

- demodex folicularum: are rol agravant

- factorul imunologic

- deficit de vitamina B2

- Aplicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata

- Disfunctii endocrine

- Factorul psihic

77. Tumorile cutanate benigne : caracteristici generale si clasificareSunt formatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura

tesutului de origine.Caracteristici:

- crestere lenta

- delimitare neta

- persista in zona in care a aparut fara metastaze

- sustinerea caracteristicilor benigne necesita confirmarea benignitatii prin biopsie si examen histopatologic.

Tumorile cutanate benigne se clasifica dupa tesutul de origine:

- tumori epiteliale : se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epiderma anexelor.

- Tumori conjunctive – se dezvolta din tesutul conjunctiv propri-zis sau din tesuturile derivate din mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi)

- Tumori ale sistemului melano – formator (nevii pigmentari)

78. Precancere cutanate : clasificare dupa etiologieI.Precancere cutanate provocate de agentii fizici:

1. keratoze solare ( actinice sau senile)2. cheilita keratozica actinica3. papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat4. xeroderma pigmentosum5. radiodermitele cronice

II. Precancerele provocate prin agenti chimici (arsenic, gudroane, petrolul): keratoze arseniacaleIII. Precancerele provocate prin iritatii cronice: leucoplaziaIV. Precancerele de origine congenitala:

1. nervi nevocelulari

2. xeroderma pigmentosum

3. epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz

4. cheilita glandulara

V. Precancere de cauza neaprecizata:1.boala Paget2. boala Bowen3. eritroplazia Queyrat4. kraurozisul 5. epiteliomul intraepidemic Borst-Jadassohn

VI. Precancere de origine virala: epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz, herpes simplex recidivantVII. Dermatoze caracterizate prin leziuni ulcero-cicatriciale cu evolutie indelungata:

1.Lupus tuberculos2. lupus eritematos3 cicatricele postcombustionale4.lichen scleroatrofic, plan sau bucal eroziv5. ulceratii cornice de gamba

79. Tumori cutanate maligne: clasificareTumorile cutanate maligne pot fi impartite in:

- tumori de origine epiteliala: carcinoame sau epitelioame bazo-celulare sau spinocelulare (nu dau metastaze, malignitatea lor este in situ)

- tumori de origine neuroblastica ale sistemului melanic (melanomul – cel mai malign, prognostic foarte rezervat. Se dezvolta pe leziuni melanice anterioare, mai ales pe nevii pigmentari prin expunere la soare)

- tumori de origine mezenchimala (sarcoame)

- tumori maligne mixte

- metastaze cutanate secundare (metastatice) ale unor neoplasme viscerale.