www.cjtimis.roEditat de Consiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul I, nr. 4, octombrie 2006 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativã

AGENDÃ

pagina4

CCĂĂRRPPIINNIIŞŞ

UUIIVVAARR

SSĂĂCCĂĂLLAAZZ

FFiinnaannţţaarreeaa uunnoorr oobbiieeccttiivvee ddee iinnvveessttiiţţiiiiddee iinntteerreess jjuuddeeţţeeaann

ZZIILLEELLEEBBIIBBLLIIOOTTEECCIIII

CCEE DDRREEPPTTUURRII NNEECCOONNFFEERRĂĂ LLEEGGEEAA

PPEENNTTRRUU AA NNEE PPUUTTEEAA IIMMPPLLIICCAA ÎÎNN CCOONNDDUUCCEERREEAA

LLOOCCAALLIITTĂĂŢŢIIII NNOOAASSTTRREE??

C U P R I N S

pagina6

pagina8

paginile10-11

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

CCEENNEEII

7

IIEECCEEAA MMAARREE 8

pagina7

9

5

3

AAMMBBAASSAADDOORRUULLEELLVVEEŢŢIIEEII PPEENNTTRRUU

AA TTRREEIIAA OOAARRĂĂ LLAA TTIIMMIIŞŞOOAARRAA

pagina12

Plenul C.J. Timiş s-a reunit în şe-dinţă ordinară la 28 septembrie2006 în Sala Mare a Palatului Admi-nistrativ. S-au luat în discuţie o seriede proiecte şi hotărâri menite săcontribuie în viitor la dezvoltareajudeţului Timiş. Printre hotărârile a-probate se numără cele care fac re-ferire la repartizarea unor sume pen-tru bugetele locale, la rectificarea debuget propriu, la rectificarea buge-telor unor instituţii, servicii publice,

unităţi autofinanţate. S-a hotărât a-locarea de fonduri pentru elaborareaşi actualizarea planurilor urbanisticegenerale şi a regulamentelor localede urbanism în trimestrul al III-lea alanului 2006. În cadrul plenului s-auconstituit două comisii, pentru mo-dificarea şi completarea Regula-mentului propriu al C. J. Timiş, res-pectiv pentru evaluarea, negociereaşi adjudecarea serviciilor de con-sultanţă în vederea lansării de obli-

gaţiuni pentru finanţarea unor im-portante obiective de investiţii. S-adiscutat, de asemenea, oportunitateaurgentării acţiunii de evacuare a a-genţilor economici care nu vor săpărăsească Bastionul, ansamblu ar-hitectural de valoare patrimonială.Consiliul Judeţean Timiş şi PrimăriaTimişoara au obţinut o finanţare deşapte milioane de euro pentru reabi-litarea şi amenajarea întreguluicomplex Bastion. J.L.

La 28 septembrie 2006, Regiunea Vest-România, prin reprezentanţii la ni-vel înalt ai judeţelor componente, Arad (preşedinte Iosif Matula), Caraş-Severin (vicepreşedinte Horia Irimia), Hunedoara (secretar general DanaDan) şi Timiş (preşedinte Constantin Ostaficiuc), a semnat un protocol decooperare cu Regiunea franceză Alsacia, reprezentată de dl. Adrien Zeller,liderul regiunii. Domeniile principale la care face referire Protocolul sunt e-ducaţia, cercetarea ştiinţifică, protecţia mediului, cooperarea instituţională,cooperarea economică şi culturală. Adrien Zeller, preşedintele ConsiliuluiRegional Alsacia, a ţinut să sublinieze imediat după semnarea acordului căîntre Banat şi Alsacia există legături istorice vechi, acum două secole miide alsacieni fiind colonizaţi în Vestul României, având de atunci o contri-buţie comună cu băştinaşii la dezvoltarea specificului bănăţean. J.L.

MMAARRCCEELL TTOOLLCCEEAA,,VVAALLIIDDAATT CCAA

DDIIRREECCTTOORR AALLMMUUZZEEUULLUUII DDEE AARRTTĂĂ

DDIINN TTIIMMIIŞŞOOAARRAAConsilierii judeţeni au validat la 28septembrie 2006 numirea scriitoruluiMarcel Tolcea în funcţia de directoral Muzeului de Artă din Timişoara.Muzeul de Artă, aflat în Palatul Ba-roc, monument arhitectonic situat înPiaţa Unirii, găzduieşte colecţii im-presionante ale artiştilor plastici ro-mâni, dacă a fi să amintim doar “Co-lecţia Corneliu Baba”, dar şi valoroa-se pânze ale unor maeştri europeni.De la numirea în funcţia de director apoetului Marcel Tolcea şi până lavalidarea sa de către CJT, Muzeul deArtă, renovat şi cu întreg personalulimplicat în amenajarea sălilor de ex-poziţie, şi-a deschis porţile unor ma-nifestări culturale de excepţie, cum arfi serate literare sau expoziţii itineran-te, cea mai recentă fiind găzduită înultima decadă a lunii septembrie,“Colonia râsa-plânsa” a emerituluigrafician Ion Barbu din Petrila.

AAggrriiccuullttuurraa -- îînnttrreeeexxppllooaattaarreeaa ţţăărrăănneeaassccăă

şşii vviiiittoorruull aassiigguurraatt îînn UUEE şşii pprriinn pprreessttăărriillee

ddee sseerrvviicciiii

PPRROOTTOOCCOOLL DDEE CCOOLLAABBOORRAARREEÎÎNNTTRREE RREEGGIIUUNNEEAA FFRRAANNCCEEZZĂĂAALLSSAACCIIAA ŞŞII RREEGGIIUUNNEEAA VVEESSTT

DDEECCIIZZIIII IIMMPPOORRTTAANNTTEE LLUUAATTEE ÎÎNN PPLLEENNUULL

CC..JJ.. TTIIMMIIŞŞ

AGENDÃ

2„Doamne ! dă-mi

CURAJUL să schimb lucrurile pe care le pot schimba,RĂBDAREA să pot accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,ÎNŢELEPCIUNEA să sesizez deosebirile dintre ele”.

Francisco de Assissi

MMEETTRROOPPOOLLAA TTIIMMIIŞŞOOAARRAA –– iimmppaacctt eeccoonnoommiicc şşii uurrbbaanniissttiicc ((IIVV))I. ZONA METROPOLITANĂ

TIMIŞOARA ÎN CONTEXTULADERĂRII NOASTRE LAUNIUNEA EUROPEANĂ

Înainte de a continua expunerea vi-ziunii asupra Zonei Metropolitane Timi-şoara, despre cum pot fi anihilate criti-cile apărute în dezvoltarea spaţială urba-nă în suburbii extravilane din UniuneaEuropeană şi SUA, conceţinţe fie alemecanismului de maximizare a profitu-lui proprietarilor de teren şi de încărcarea cheltuielilor publice pentru infrastruc-tură, fie a folosirii iraţionale a terenuluiregional având, ca o consecinţă directă ,creşterea deplasărilor, a injustiţiei soci-ale şi a dezechilibrului ecologic, vompublica cîteva date despre imensa şansăcare trebuie fructificată datorită faptuluică Zona Metropolitană Timişoara a pă-truns în elita motoarelor de dezvoltareeuropene.

În urma deciziei ca România să in-tre de la 01.01.2007 în Uniunea Euro-peană putem vorbi, fără teamă de a gre-şi, că întreaga dezvoltare economică, so-cială, teritorială şi locală se va desfăşurasub auspiciile politicii generale euro-pene definite de întregul din care facemparte. Este imposibil să ne mai imagi-năm ceva care să se petreacă pe teritori-ul României, aşadar şi pe teritoriul jude-ţului nostru, ca fiind rupt de restul Uni-unii. Aceasta înseamnă că orice creşterespaţială semnificativă locală este supusărigorilor politicilor europene generale.

Aşadar, în domeniul nostru de com-petenţă al planificării spaţiale este foarteimportant să cunoaştem principiile debază de dezvoltare spaţială după care seconduce Uniunea Europeană, pentru aafla unde ne aflăm noi poziţionaţi încompetiţia acerbă între oraşele şi zonelelor adiacente care domină UE cu ZonaMetropolitană Timişoara.

În „Raportul Interimar privind Co-eziunea Teritorială” al Direcţiei Gene-rale pentru Politici Regionale a Comi-siei Europene, făcut public în 2004, sesusţine că pe teritoriul Uniunii (în careera inclusă şi România) sunt enorme de-zechilibre teritoriale. Coeziunea teritori-ală face parte, alături de coeziunea eco-nomică şi de cea socială, din triada dupăcare se fac politicile de dezvoltareeuropene, în urma cărora apar pro-gramele de dezvoltare aferente finanţatede UE. Dezechilibrele privesc atît bogă-ţia locuitorilor, dar şi accesul lor latransport, la energie, la telecomunicaţii,capacitatea de inovare a locuitorilor etc.Deasemenea, pe întreg teritoriu al Uniu-nii Europene este remarcat, de autoriiacestui raport, existenţa unui mare de-zechilibru între centru şi periferie.

Aceste decalaje le putem obseva şinoi cu ochiul liber, fără nici un studiu.Dar ce este important în acest raportsunt criteriile de descriere a sistemuluiurban european pentru a putea afla în ceape “se scaldă” posibila Zonă Metropo-litană Timişoara. Noţiunea după care sefac clasificări este „zona urbană funcţio-nală” (FUA- Functional Urban Areas).După aceste criterii sunt în UniuneaEuropeană 1595 de astfel de zone. Con-form definiţiei date în Comunitatea Eu-ropeană, FUA este o aglomerare de pes-

te 50.000 locuitori care are un nucleuurban de peste 15.000 locuitori. Dinpunct de vedere al importanţei acestorzone urbane funcţionale pentru politici-le de planificare strategice, spaţiale şi fi-nanciare s-au stabilit trei categorii ierar-hice. Această ierarhie este stabilită înconformitate cu criterii ce analizeazăpopulaţia, transportul, turismul, indus-tria, cunoaşterea, administraţia etc. Celetrei categorii sunt „Zonele metropolita-ne de importanţă europeană (MEGA)”,„Zonele funcţionale urbane (FUA) deimportanţă naţională sau transnaţional㔺i „Zone funcţionale urbane (FUA) deimportanţă regională sau locală” Dacăprivim harta Uniunii Europene propusăde acest raport cu privire la tipologia zo-nelor urbane funcţionale putem constatao aglomerare a zonelor metropolitane deimportanţă europeană într-un pentagoncare are vîrfurile la Londra, Paris, Mi-lano, Frankfurt şi Hamburg şi în zonanoastră doar Budapesta, Bucureştiul şiSofia îndeplinesc aceste criterii. În Ro-mânia mai există zone funcţionale urba-ne de de importanţă naţională sau trans-naţională precum Iaşi, Cluj - Napoca,Braşov, Timişoara şi Constanţa şi o seriede alte zone funcţionale urbane de im-portanţă regională sau locală.

Zonele metropolitane de impor-tanţă europeană, cele din prima catego-rie, sunt considerate motoarele de dez-voltare europene. Ele sunt polii de dez-voltare urbană la scara europeană.Aceşti poli sunt împărţiţi după forţa lorpe trei nivele şi anume zone metropoli-tane puternice, zone metrolitane poten-ţiale şi zone metropolitane slabe. Con-form rapoartelor Uniunii Europene şiconcentrarea zonelor metropolitane pu-ternice este în pentagonul de care ampomenit. Din categoria a doua, cea a zo-nelor metropolitane potenţiale, fac partePraga, Budapesta şi Varşovia.

Ce însă este cu adevărat importantpentru noi, locuitorii acestei zone, estecă pe harta cu motoarele din afara pen-tagonului mai sus amintit la categoriazone metropolitane slabe în România a-par două astfel de zone şi anume Bucu-reşti şi TIMIŞOARA. În zona noastră re-gională balcanică în această categorie maisunt Sofia şi Atena. Această companie nune face decît onoare. Dar ne şi obligă.

Dacă analizăm punctajul acordatdupă criterii precum numărul de locuitori,competivitatea, gradul de instruire allocuitorilor şi disparităţile dintre locuitori,din prima categorie a zonelor metropoli-tane puternice, Londra are 403 puncte,Paris 387 puncte, iar pe locul trei se aflăMunchenul cu abia 183 de puncte. Dinultima categorie a zonelor metropolitaneslabe Bratislava este cotată cu 66 puncte,Genova cu 58 puncte, Bucureştiul cu 56puncte, Sofia cu 55 puncte, Cracovia cu44 de puncte, Ljubliana cu 43 de puncte,Riga cu 42 de puncte, Gdansk cu 40 depuncte şi, atenţie, pe ultimul loc în aceastăierarhie a zonelor metropolitane de im-portanţă europeană este cotată Timişoaracu 30 de puncte!

Poziţionarea Zonei Timişoara îndoar una din hărţile „Raportului Interi-mar privind Coeziunea Teritorială” pe ul-timul loc al Zonelor Metropolitane ne dă

o imensă satisfacţie dar şi frisoane, pen-tru că este în fapt o poziţie retrogradabilăîn cazul că nu ne vom dezvolta coerentrespectînd criteriile mai sus menţionate.

II - PERICOLELE UNEI DEZVOLTĂRI SPAŢIALE URBANE

FĂRĂ REGULI EUROPENE ÎNSUBURBII EXTRAVILANE

Am demonstrat în articolul dinediţia trecută a “Agendei CJT” că deşisuburbiile au devenit motoare ale noiicreşteri economice prin aplicarea doar aregulilor economii de piaţă simplificate,ele au produs în acelaşi timp şi efectenegative. Din experienţa ţărilor din Uni-unea Europeană amintim dintre acesteefecte negative segregarea spaţială întrebogaţi şi săraci, distanţa prea mare întrelocul de muncă şi locul de locuire,inechitatea serviciilor publice, lipsa in-vestiţiilor în interiorul centurilor autoexistente şi a suburbiilor vechi ale ora-şului, pentru că acolo fie terenul estemai scump decît la cîţiva kilometri înafara centurii auto, fie sunt prea multereglementări urbanistice care impiedicăaducerii unui profit substanţial. Acestecauze au provocat părăsirea oraşuluitradiţional, congestia traficului, datoriimunicipale incapabil de plătit de gene-raţiile viitoare pentru noile infrastruc-turi, inechitate socială şi, mai ales, dis-trugerea ecosistemelor naturale.

Dacă analizăm cercetările specialiş-tilor occidentali putem constata că prinacest tip de creştere urbană s-a pierdutangajamentul social şi simţul civic, ceeace a condus la apariţia crimelor, la onouă generaţie de tineri cu comporta-ment antisocial. Un alt efect negativ alacestui fenomun este creşterea costuri-lor pentru sănătatea publică datorită po-luării, a obezităţii, a accidentelor de tra-fic. Deasemenea, s-a creat o mare ine-chitate în ceea ce priveşte infrastructuraşcolară, pentru că şcolile bune au rămasdoar în centru.

Atacurile împotriva acestui mod dedezvoltare spaţială au apărut de mai multtimp, dar ele s-au intensificat în ultimii 15ani în lumea civilizată a Statelor Unite şia Uniunii Europene. Aceste critici le pu-tem grupa în cinci direcţii diferite pe carele vom analiza şi în relaţie cu ce s-a petre-cut în zonele de locuit nou construite du-pă 1990 în jurul municipiului Timişoara.

Prima direcţie în aceste atacuri cri-tice ţine de criteriul estetic, de urîţeniaacestor dezvoltări. Este criteriul cel maila îndemînă. Erorile anilor ‘90, cu dez-voltări urbane cu străzi de 5 m lăţime, cudrumuri de pămînt, fără apă şi canal, aufost depăşite în ultimii ani. Dar ce ve-dem astăzi pare a fi o “expoziţie de caseurîte”, ar spune arhitecţii cu renume. Înfapt, este vorba de atacul elitelor inte-lectuale care încearcă să-şi impună nor-mele lor de valoare unei clase superi-oare sau mijlocii în devenire, carevisează la cu totul alte valori estetice(case cît mai colorate, cu coloane, pitici,şarpante cu toate tipurile de materiale şiculori, pridvoare, case cum le-au văzutei în reviste sau pe unde au umblat saulucrat, aşadar case de sorginte italienă,lîngă case germane, lîngă case olandeze,lîngă case de lemn, de cărămidă, demetal, etc.). Cei care au strîns banii cumi-au strîns au năzuit de mult la constru-irea casei lor de vis cît mai mare, deşi nuvor avea bani pentru întreţinere, deşi nule-au mai tencuit, deşi... Dacă participila o discuţie cu arhitecţii de pretutin-deni, aşadar şi cu cei din Timişoara, aflică aceştia se dezic de cca 95% din aces-te produse construite în noile suburbiiale oraşului, cu toate că acestea, înmarea lor majoritate, în conformitate culegea, au semnătură de arhitect, aşadarsunt proiectate de colegii celor care lecritică. Deşi această critică este cea maievidentă şi stîrneşte cele mai mari pasi-

uni, ea este şi cea mai puţin importantăpentru demersul nostru.

Cea de a doua direcţie de atacîmpotriva acestui tip de dezvoltare spa-ţială, la fel de vizibilă ca şi prima, darmult mai importantă este cea environ-mentalistă, care se ocupă de analiza dis-trugerii mediului înconjurător. Creştereaconsumului de teren pe cap de locuitorprin ocuparea lăbărţată a unor imensesuprafeţe indiferent unde, construirea atot mai multe suprafeţe impermeabile deasfalt, toate acestea au condus la schim-barea climei, la scăderea calităţii aeru-lui, a calităţii apei, la inundaţii, la furtu-ni, într-un cuvînt, la poluare. Constru-irea miilor de case în zone inundabilesau în zone cu alunecări de teren, cusperanţa în Dumnezeu, a fost una din e-rorile cele mai grave care s-au petrecutşi la noi în ţară, aşadar în jurul muni-cipiului Timişoara. Emisile poluanteauto au crescut, s-au pierdut specii deplante şi de animale din habitat, rîurilecolectează numai toxine, deoarece aces-te noi dezvoltări nu au staţii de epurare.Pericolul de a se ataca cu construcţii al-biile majore ale Timişului sau de a seastupa canalele de desecări, care au fostopera a zecilor de generaţii care aulocuit pe aceste meleaguri, nu a dis-părut. Apele terane şi subterane au fostpoluate din cauză că este folosită încăfosa septică, deşi este interzisă prin legela o grupare mai mare de 4 case. În ţărileeuropene este permisă folosirea foseiseptice doar dacă parcela de teren estemai mare 4.000-5.000 mp. fiind consi-derată o astfel de gospodărie ca fiindrurală. Din cauză că nu există apă pota-bilă în sistem centralizat şi că se folo-sesc puţurile de apă, pînza freatică demică adîncime a dispărut în jurul mu-nicipiului Timişoara. A crescut inadmi-sibil consumul de energie pentru depla-sare, ceea ce înseanmă poluare fonicădin cauza proastei amplasări a locuinţe-lor de a lungul şoselor naţionale sau acăilor ferate. Pierderile ecologice se da-torează şi faptului că aceste „palate” tre-buiesc încălzite sau răcite funcţie de se-zon şi nu au izolaţii termice la standar-dele cerute de Uniunea Europeană.

Cea de a treia direcţie din criticaacestui mod de dezvoltare urbană estecea sociologică care susţine că acest tipde dezvoltare naşte o viaţă suburbanăconformistă şi izolaţionistă. Oamenii seîntorc în casele lor fără a mai dori să seîntîlnească cu cineva. Aici a apărut o via-ţă caracterizată prin apatie socială şi maiales prin intoleranţa faţă de vecini.Aceasta presupune că vecinii nu dorescsă se cunoască între ei (vei afla de laaceşti locuitori doar ce funcţie socială arevecinul, ba chiar vei constata o anumeruşine că sunt vecini, deoarece fiecare îlconsideră pe celălalt un parvenit). Darceea ce este cel mai rău este că locuitoriiacestor zone nu se pot asocia în nici oproblemă de care depinde viaţa lor comu-nitară. Aceste dezvoltări urbane izolatenu au un centru unde oamenii se pot so-cializa, aşa că pentru acest tip de experi-enţă umană toţi se întorc în oraşul vechi.

Cea de a patra direcţie de critică areîn vedere stilul de viaţă plictisitor însuburbii. Copiii crescuţi aici caută sti-mularea culturală şi socială în vechiuloraş. Rar se găsesc discoteci sau baruriatractive în aceste zone. Din cauza den-sităţilor mici de aici, copiii nu au prie-teni de vîrsta lor pentru joacă, ceea ce ledetermină la adolescenţă un comporta-ment antisocial. Tinerii găsesc viaţa dinvechile oraşe mult mai atractivă, găsescşcoli publice mai bune în oraş şi, odatăplecaţi din suburbii la şcolile bune dinoraşul vechi, se simt constrînşi şi lipsiţide libertate la întoarcerea în casele con-struite cu atîta trudă de părinţii lor însuburbii. Din cauză că aceste dezvoltărinu au dotările aferente necesare, precum

ar fi şcoala, apare dependenţa copiilorfaţă de părinţii care îi duc la şcoală, ceeace face ca la ora 8 dimineaţa centruloraşului Timişoara să fie blocat, fiindcădoar aici sunt şcolile bune. Apare astfelrolul stînjenitor de slugă a părinţilorpentru funcţia lor de şofer în această ac-tivitate, izolarea bunicilor care nu maipot să conducă singuri maşina şi nu aunici măcar o crîşmă unde se pot duce săse întîlnească cu vechii prieteni, izolareabunicelor care nu au un magazin cît demic pentru a mai afla ultimele bîrfe, ces-a mai întîmplat prin zona lor, intervineizolarea mamelor casnice care nu mai aunici o viaţă socială fiind fără contacte culumea din jurul lor, cu excepţia compu-terului sau a televizorului, etc.

Cea de a cincea direcţie de criticăare în vedere nevoia exagerată a locu-itorilor din aceste suburbii de autopro-tecţie. În aceste zone nou construite şi înjurul oraşului Timişoara respectul faţăde vecini este foarte scăzut, pentru călocuitorii suburbiilor nu acceptă ca prindecizii locale să li se modifice vecină-tatea în care s-au amplasat. Orice con-strucţie nouă este o ofensă adresată di-rect lor, celor care au venit acolo primii.Dacă aceştia noi veniţi se amplaseazăobstrucţionînd accesului primilor veniţispre spaţiul verde sau le obstrucţioneazăo vedere spre o privelişte frumoasă, su-părarea este maximă. Dacă prin noiledezvoltări urbane se lungeşte traseul ce-lor vechi dinspre oraş spre casa lor ne-mulţumirea acestora din urmă le creazăcontinue frustrări. Aceste stări conflictu-ale conduc la blocarea procesului demetamorfozare, de schimbare a suburbi-ei abia create. Fără un proces de schim-bare suburbia abia construită îmbă-trîneşte prematur, ceea ce face ca famili-ile mai înstărite să dorească să se mutedin aceste zone frustrante şi mai de-parte, în speranţa că aici lucrurile nu sevor mai schimba, undeva unde bineînţe-les terenul este mai ieftin. Acest ciclucontinuu de ocupare şi apoi de părăsirerapidă a unui teren conduce la escala-darea continuă a ocupării regiunii. Înfapt singurul ţel al locuitorilor unei sub-urbii este de a veghea ca în unitatea lorrezidenţială să nu mai vină nimeni.

Marele avantaj al suburbiilor a fostşi este preţul mic al terenului care intrăcu maximum 50 de euro pe mp în inves-tiţia imobiliare ieftină. La aceasta se maiadaugă şi satisfacerea individualismuluinevoie apărută prin noua educaţie.Marele dezavantaj este costul imenspentru infrastructură, pentru păstrarea e-chilibrului ecologic, pentru păstrareaechilibrului social pe ansamblul zonei.

Cum pot fi aceste două tendinţeantagonice armonizate? În ultimul timpîn Europa a apărut conceptul deCREŞTERE DURABILĂ, în SUA con-ceptul de SMART GROWTH care în-cearcă să introducă un set de măsuripentru contrabalansarea efectelor negati-ve ale creşterii urbane cu densităţi mici.

Despre politicile ce trebuiesc luatede comunitatea locală, de autorităţile na-ţionale, regionale, judeţene şi de autori-tăţile administraţiilor locale care alcătu-iesc Zona Metropolitană Timişoara, pen-tru ca prezenţa acesteia în zonelor metro-politane de importanţă europeană slabesă fie întărită şi să nu fie doar o situaţieinterimară conjuncturală, vom detalia înarticolul din numărul viitor al “AgendeiC.J.T”, pentru a afla cît de mare e nevoiade îndeplinire a criteriilor de constituirea unei zone metropolitane, pe care le su-bliniem din nou: numărul de locuitori,competivitatea acestora, gradul de ins-truire al locuitorilor şi disparităţile dintrelocuitori, dar şi anumite criterii ce pri-vesc transportul, turismul, industria, cu-noaşterea şi administraţia locală.

Dr. Arh. Radu Radoslav

AGENDÃ

3

UUIIVVAARRViceprimar: Vasile Cãtlan

Care sunt proiectele realizate înultimii doi ani în comuna Uivar?Avem o cantină socială realizată încolaborare cu o societate nonprofit depe lângă biserica greco-catolică. A-ceastă cantină ne-a ajutat foarte multşi în timpul inundaţiilor. La ora actu-ală aici iau masa oameni care au con-diţii de trai mai grele. Grădiniţa dinUivar este nouă şi aici funcţionează şiclasa I de la şcoala generală din Uivar,şcoală care trebuie şi ea reabilitată.Mai avem un punct muzeistic în Uivarcare a funcţionat în sala de şedinţe. Înprezent este depozitat la căminul cul-tural pentru că se renovează o partedin clădirea primăriei. Urmează caîntr-un spaţiu special amenajat să re-deschidem acest punct muzeistic. Pro-iectul pentru centrul de servicii socia-le pentru copii din Uivar este realizatîn proporţie de 90%. Este vorba des-pre copiii capabili care nu au condiţiipropice învăţării acasă. Mai avem undispensar de medicină generală în ca-re lucrează doi medici şi un cabinetstomatologic.În luna aprilie 2006 în cadrul progra-mului guvernamental de alimentarecu apă la sate au început lucrările lasistemul de alimentare cu apă a loca-lităţii Uivar. De acest proiect de ali-

mentare cu apă, care se va finaliza pâ-nă la sfârşitul anului 2006, vor benefi-cia 467 de gospodării. Există două pu-ţuri forate la o adâncime de 210 m, oreţea de distribuţie de 22.000 ml şi unrezervor de înmagazinare cu o capa-citate de 250 mc. Se lucrează la staţiade tratare a apei, pentru reducereaconcentraţiei de fier, mangan şi amo-niu din apă. Vom avea în jur de 30 decişmele stradale şi hidranţi de incen-dii.

Resimţiţi încă şocul inundaţiilor deanul trecut?Se resimte încă şocul inundaţiilor înlocalităţile care au fost serios afectate,Ionel şi Otelec. Sunt zeci de case carevor avea nevoie de consolidări serioa-se având în vedere că au trecut dejaprintr-o iarnă. Reconstrucţia clădiriişcolii generale din satul Ionel, cu carene mândrim, a costat peste 17 miliar-de din care 50.000 de dolari au fostdonaţi de către o companie privată dinRomânia. Oamenii din cele două loca-lităţi grav afectate fac cereri la primă-rie pentru sprijin material.

În ce se concretizează activitateadumneavoastră ca viceprimar?Eu cred că un viceprimar poate să facăminuni atunci când există o comuni-care perfectă şi care se materializeazăîntr-o bună colaborare. Ca unul dintregospodarii comunei, mă ocup de toateproblemele, mai puţin de cele referi-toare la ordonarea de credite.

Ce investiţii străine există în comu-na Uivar?Din păcate din acest punct de vederesuntem vitregiţi. Suntem o zonă agri-colă dar nu vin investitorii. Pentru noiagricultura ar fi fost o oarecare sursăde trai dar, din păcate, noi fiind întreBega şi canalul Bega avem un terenextraordinar de dificil. Oamenii inves-tesc foarte mult pentru a obţine recoltedar rezultatele nu sunt mulţumitoare.Dacă pentru un hectar de grâu la Che-cea se investesc 10 milioane de lei, lanoi trebuie investiţi 15-16 milioane delei.

Evelyne VAUM

OOCCTTAAVVIIAANN CCIIRRAA,, DDEECCAANNUULL DDIINN UUIIVVAARRPoate cea mai proemintă personalitate aultimei jumătăţi de secol pe care a dat-ocomuna Uivar esta Octavian Cira. Acestaa urmat cursurile Şcolii generale din Ui-var, între septembrie 196 şi-iunie 1969, aabsolvit Liceul nr. 10 din Timişoara (actu-alul Colegiul Bănăţean), a urmat cursurileUniversităţii de Vest din Timişoara, Facul-tatea de Ştiinţe Naturale, secţia informa-tică, octombrie 1974-iulie 1978. A devenitdoctor în informatică la anul 1998 (Universitatea de Vest din Timişoara, conducătorştiinţific prof. dr. Ştefan Măruşter. După Revoluţie, începe pentru Octavian Cira ocarieră universitară impresionantă: lector universitar între 1990-1998, conferenţiaruniversitar între anii1998-2002, profesor universitar din 2002 - şi în prezent, - laUniversitatea Aurel Vlaicu din Arad. Este prodecan între 1998-1999 la Facultatea deInginerie şi Ştiinţe Economice a Universităţii arădene, prorector între 1999-2000 alaceleaşi instituţii de învăţământ superior din Arad, decan din 2004 - până în present,al Facultăţii de Ştiinţe Exacte din cadrul Universităţii Aurel Vlaicu din Arad. Cucompetenţe în analiză numerică, metode numerice, metode numerice pentru ecuaţiineliniare, metode numerice pentru ecuaţia algebrică, calcul ştiinţific, calcul symbo-lic, titular al cursurilor Metode numerice, Soft Matematic, Editoare de texte ştiinţi-fice, Metode numerice în analiza neliniară profesorul universitar Octavian Ciru - celcare şi-a conturat viitoarea carieră universitară odată cu primul drum făcut la Şcoaladin Uivar- are la activ un brevet de invenţii şi a publicat până în prezent şase cărţide specialitate.

C.T.CCrroonniiccaarruullMMiirroonn CCoossttiinn şşii DDaabbiijjaa VVooddăăllaa UUiivvaarr??Pe vremea când voievod al Mol-dovei era Eustraţiu Dabija (sep-tembrie 1661-septembrie 1666),cronicar al faptelor acestuia eraMiron Costin, acela care şi-a pro-pus să scrie o istorie completă aneamului. Aşa va apărea “Carteapentru descălecatul dântâi”, prinaceasta înţelegând colonizarea(organizată ) a Daciei de cătreromani. Miron Cosmin s-a “docu-mentat” la faţa locului. La anul1663 îl însoţeşte pe Dabija vodăîn drumul acestuia prin Munteniape vremea războiului turco-aus-triac şi ajunge până la Dunăre. Încartea sa despre descălecatul din-tâi Miron Costin vorbeşte despreromani şi daci, despre războielelui Traian cu Decebal, despre po-dul clădit de primul la Dunăre“căruia cu ochii noştri am priv-it pragurile prin apa limpede aDunării când am mers cu Dabi-ja Vodă cu oştile la UIVAR”.

STRĂMOŞII DIN NEOLITICSăpăturile arheolgice de pe raza comunei Uivar au arătatcă pe teritoriul acesteia a existat o aşezarea protourbanăacum cinci mii de ani. E vorba de o aşezare neoliticătârzie apărată de şanţuri săpate în pământ cu ajutorulcoarnelor de cerb. O mică cetate, cu un plan urbanisticneaşteptat pentru acele timpuri şi care a existat, spuncercetătorii, aproape 400 de ani. Ocupaţia principală aprimilor locuitori de pe teritoriul de azi al comunei Uivarera agricultura, se pare una intensivă şi la care participatoată comunitatea. Ca o curiozitate urbanistică, ar-heologii (o echipă condusă de dr. Florin Draşovean de laMuzeul Banatului şi dr. W. Schier de la Universitatea dinWurzburg) au constatat că cetatea de pământ de la Uivar-situl acropolei- avea şaptezeci de case rectangulare arseşi mai multe altele nearse. Societatea de atunci, din neo-liticul modern, era stratificată din punct de vedere socialiar cei înstăriţi avea chiar “case cu etaj”!

COLONIŞTII Localitatea Uivar a fost înfiinţată ca urmare a co-lonizării impuse în Banat de habsburgi. Contele Johanvon Buttler (un strămoş al contelui - purtând acelaşinume - a fost ucis accidental prin împuşcare cu un pis-tol la anul 1620 la Woerth, în Alsacia) a hotărât la anul1801 să colonizeze pe malul Begăi şaizeci de familii demaghiari aduşi din zona cetăţii Ujvar din Slovacia. Pestecâţiva ani sunt aduse alte zeci de familii din Luxembrugşi Alsacia. Înaintea colonizării Uivarului s-a petrecutînsă cea a satului Otelec (1795-1796), aici fiind adusefamilii de maghiari şi germani. Acelaşi conte Johan vonButtler colonizează ţărani români în locul numit Satul

Bătrân din apropierea aşezării Pustiniş. Aşa cum în altepărţi ale Banatului imperialii au impus coloniştilor cul-tivarea duzilor şi creşterea viermilor de mătase, tot aşaşi-n unele sate din comuna Uivar coloniştii au primitloturi de pământ şi scutiri de dări temporare cu condiţiasă cultive tutun.

MASCA ZEILORCel mai important lucru descoperit la Uivar este omască, unicat în neoliticul european. Este vorba de omască de consacrare, care îi dădea dreptul unei membrual comunităţii sa practice cultul magico-religios, îl trans-forma în acea persoana care avea calitatea de a “vorbi”cu zeii. Masca are dimensiuni normale, putând acoperifaţa unui om, de aici şi unicitatea ei, deoarece singuradescoperită de acest gen a fost una cu mult mai mică.

D.G., C.T.

A trecut un an şi mai bine şi locuitoriidin Otelec, Ionel, Sînmartinul Ma-ghiar, Pustiniş, Uivar nu pot uita poto-pul din primăvara anului 2005. Comu-na Uivar se întinde de o parte şi de al-ta a râului Bega, într-o zonă joasă, laieşirea spre Banatul sârbesc, iar apeleau făcut prăpăd. Au fost distruse deape sute de case, au pierit mii de ani-male, locuitorii au fost nevoiţi să trăi-ască sub cerul liber sau în corturi, a-proape două mii de oameni au ajunssinistraţi, primind zilnic hrană receîmpărţită în centrul de comună. A-proape că au uitat ce înseamnă o zupăcaldă cu tăiţei, un papricaş, un ştrudelfăcut la cuptorul din cuina mică. I-aprins Paştele în corturi, copiii au ră-mas fără şcoală, încât sătenii se între-bau cu spaimă de ce i-a bătut Dumne-zeu aşa de tare! Iar în acele împrejurări s-a dovedit so-lidaritatea umană mai mult ca oricând.La Uivar, Otelec, Ionel, în celelate sa-te aparţinătoare, au venit ajutoare din

tot Banatul, din toată ţara. Primarulcomunei, Vajda Pavel, îşi aminteştemereu de acele momente: “A fost otragedie ce s-a întâmplat. Am văzutcu ochii mei cum creştea apa, unmetru pe minut! Dar după dezas-tru am putut vedea cât de marepoate fi solidaritate umană. Oa-meni din satele care nu au fost lo-vite de inundaţii veneau la noi cuhaine şi cu mâncare şi i-au chematpe cei rămaşi fără nimic să locu-iască la ei. Le deschideau uşa ca-sei cu mare omenie. Nici nu îmivenea să cred câtă solidarite puteaexista între oameni. Nu toţi sinis-traţii voiau însă să să plece, nuputeau renunţa la tot ceea ce austrâns o viaţă întreagă. Au rămasmulţi cu hainele de pe ei. Au pier-dut tot ce au avut.”

C.E.

Mobilierul Punctului muzeisticse află în conservare la sediulPrimăriei Uivar

ŞŞAASSEE ŞŞCCOOLLII DDIINNSSEECCOOLLUULL

AALL XXIIXX--LLEEAACopiii din comuna Uivar au avut partede şcoală încă de la începutul secolu-lui al XIX-lea. Cea mai veche insti-tuţie de învăţământ datează din anul1809, cea din Ionel (Johanesfeld). Laanul 1810 se înfiinţează şcoala dinSînmartinul Maghiar iar la anul 1812cea din Uivar. Urmează şcoala dinPustiniş, întemeiată la anul 1836, ceadin Otelec la anul 1852 şi cea dinRăuţi (Aurelhaza) la anul 1967.Ca o pedeapsă nedreaptă a naturii, ceamai veche şcoală din comună, cea dinIonel, a fost grav afectată de inundaţi-ile catastrofale care au lovit judeţulTimiş. Majoritatea elevilor din Ionelau fost siliţi astfel să urmeze cursurileanului şcolar 2005-2006 în şcolile dinîmprejurimi, la Uivar, Jimbolia, PeciuNou sau Cenei. Ca atare, refacereaşcolii generale din satul Ionel a fostsocotită una dintre multele priorităţiîn zona inundată ale autorităţilorlocale şi judeţene, fiind nevoie în

cazul şcolii de o investiţie de miliardede lei vechi. Copiii au putut intra în şcoala refăcutăchiar în prima zi de şcoală a noului anşcolar datorită contribuţiei generoasea Mitropoliei Banatului, care a coor-donat lucrărilor de refacere a şcolii, caşi a firmei Philip Morris România şi aangajaţilor acesteia care au donatcomunităţii din Ionel suma de 50.000de dolari folosiţi pentru refacereaunităţii de învăţământ. Maria Pop, di-rectoarea Şcolii generale din satul Io-nel, a mulţumit celor prezenţi la cere-monia care a avut loc la deschidereaşcolii reconstruite, subliniind faptul căastfel s-a mai închis o rană deschisă îninimile oamenilor după inundaţiile deanul trecut.

T.C.

DDEE NNEEUUIITTAATT,,SSOOLLIIDDAARRIITTAATTEEAA

UUMMAANNĂĂ

““SSEE RREESSIIMMTTEE ÎÎNNCCĂĂŞŞOOCCUULL IINNUUNNDDAAŢŢIIIILLOORR””

AGENDÃ

4

Conceptul de servicii în economia contemporană

Natura activităţilor economice cu-noscute sub termenul generic de«servicii», distincţia lor faţă de bu-nurile materiale, precum şi problemaevaluării lor în raport cu producţiatotală în cadrul unei economii sunttot atâtea aspecte care au fost dezbă-tute încă de la începuturile ştiinţeieconomice moderne şi, desigur, în a-numite privinţe, de-a lungul veacu-rilor. Cu toate acestea, până la oraactuală, nu există o definiţie univer-sal acceptată a serviciilor.Prin conceptul de «sector de servi-cii» sau «servicii» înţelegem mai cu-rând întreaga «infrastructură de ser-vicii», ca sistem complex de activi-tăţi şi interconexiuni (inclusiv supor-tul material pe care se sprijină aces-ta), care nu are ca finalitate produce-rea de bunuri materiale, dar care esteindispensabil funcţionării economii-lor naţionale, şi nu doar convenţiona-lul «sector de servicii» (sau terţiar),adică acel sector «rezidual» care in-clude toate acele activităţi economi-ce care nu îşi găsesc locul în sectoa-rele primar şi secundar. Considerămcă, în contextul realităţilor economi-ce actuale, serviciile reprezintă unfenomen de mare complexitate, a că-ror sferă de cuprindere şi importanţătranscend o conotaţie sectorială prinprisma schemei tradiţionale trisecto-riale a economiei naţionale, chiar da-că pe parcursul lucrării vom utilizaalternativ conceptele analitice tradi-ţionale de «sector de servicii»/«sec-tor terţiar» şi, respectiv, «servicii», în

lipsa unei terminologii mai adecvateinterpretării noastre.Volumul prestărilor de servicii desti-nat agriculturii este departe de cerin-ţele aderării la Uniunea Europeană.Ponderea serviciilor destinate agri-culturii este încă redusă faţă de va-loarea totală a producţiei agricole.Statul este puţin implicat în spri-jinirea agriculturii pentru realizareaunor servicii agricole eficiente şi maiieftine.Ponderea încă redusă a prestatarilorde servicii în agricultură se explică şiprin următoarele cauze :- marea majoritate a producătorilormici şi mijlocii îşi prestează singurio serie de servicii fără a recurge laprestatorii specializaţi;- multe din prestările de servicii decare beneficiază agricultorii suntprestate gratuit (consultanţă, pregă-tire profesională, unele servicii sa-nitar-veterinare) ele nefiind evaluatevaloric, deci nu apar în totalul pro-ducţiei agricole de bunuri şi serviciiagricole ;- numărul unităţilor specializate esteîncă redus, iar costul prestatoriloreste ridicat, deci nu este atractiv nicipentru marii producători agricoli.Preţul ridicat al serviciilor agricole,mai ales în cazul producătorilor micişi mijlocii, conduce la necesitateaconstituirii unor asociaţii (coopera-tive):a) de servicii, în cadrul cărora pro-ducătorii agricoli, în sistem organi-zat, îşi asigură o serie de servicii deaprovizionare la preţuri convenabileşi la termene optime, cu deosebirepentru cumpărarea de tractoare,combine de recoltat, alte maşini şi u-tilaje agricole ;b) de prestări servicii diverse în sco-pul asigurării, în condiţii avantajoa-se, a accesului fermierilor la serviciipentru realizarea producţiei agricole(credit agricol, mecanizarea lucrări-lor, tratamente chimice, însămânţăriartificiale, asigurarea producţiei, de-

pozitare, distribuţie, comercializare,contabilitate, cercetare, protecţia me-diului etc).

Proiectarea unui sistem deprestări servicii pentru fermeleprivat-familiale şi exploataţiile

de tip comercial

Într-un sistem rural de prestări servi-cii, serviciile destinate agriculturiitrebuie să ocupe toate domeniile dinzona ruralului în care serviciile pro-priu-zise (servicii de mecanizare;servicii de protecţia plantelor; servi-cii de mecanizare) să fie precedatede serviciile din amonte (credit agri-col; servicii de leasing; servicii deaprovizionare cu factori de produc-ţie; utilizarea tehnicilor de producţie;servicii de asigurare; servicii de con-sultanţă agricolă) completate cu ser-viciile din aval (transportul produse-lor; distribuţia produselor; depozita-rea, condiţionarea produselor; co-mercializarea produselor; publicitatetoate alcătuind mixul de marketing).În felul acesta produsele agricole a-jung direct la consumator, scurtânddrumul parcurs de bunurile agricolede la producător la consumator.

Prestări de servicii în activitateaagricolă din cadrul fermelor

private-familiale

Prestările de servicii în activitatea a-gricolă propriu-zisă presupun:- accesul la credite ieftine, eventualsubvenţionate, pe termen scurt, me-diu şi lung, în vederea realizării unorexploataţii viabile ;- facilităţi privind asigurarea produc-ţiilor agricole, a efectivelor de ani-male etc. prin prime subvenţionate;- facilităţi la încheierea unor con-tracte de valorificare a produselor a-gricole premergător realizării recol-tei pentru a-şi putea dimensionastructura culturilor în funcţie de per-spectiva acestor contracte ;

- acces la cumpărarea, sub formă decredit sau leasing a unor maşini, uti-laje agricole dimensionate la nivelulexploataţiilor respective ;- posibilitatea închirierii pe termenlimitat a unor maşini, utilaje agricolede dimensiuni mari, a căror achi-ziţionare nu este eficientă pentruexploataţia agricolă respectivă;- consultanţă de specialitate privindstructura culturilor, tehnologiilor uti-lizate, posibilitatea valorificării pro-duselor agricole obţinute, sprijin înpregătirea profesională a agriculto-rilor prin intermediul centrelor deconsultanţă agricolă;- sprijinirea înfiinţării unor «Aso-ciaţii de marketing» în vederea valo-rificării în comun a produselor agri-cole obţinute;- stimularea investiţiilor care să ducăla diversificarea activităţii produc-tive din mediul rural, permiţând omai bună utilizare a forţei de muncă;- prestarea serviciilor sanitar-ve-terinare la nivelul cerinţelor şi exi-genţelor Uniunii Europene;- facilitatea unor investiţii care săpermită dezvoltarea şi diversificareainfrastructurii rurale la un nivel câtmai apropiat de ţările Uniunii Euro-pene.

Prestări de servicii în activitateaagricolă în cadrul exploataţiilor

agricole de tip comercial

Pentru ca o exploataţie agricolă săaibă caracter comercial aceasta tre-buie să-şi valorifice cel puţin 30 %

din producţia agricolă proprie.În România doar 4 % din exploataţii-le agricole valorifică mai mult de 50% din producţia agricolă proprie.În cadrul exploataţiilor agricole detip comercial prestările de servicii auîn vedere:- crearea unor facilităţi care să per-mită creşterea numărului şi ponderiiexploataţiilor agricole de tip comer-cial;- realizarea cu sprijinul statului şi asubvenţiilor acordate de UniuneaEuropeană, a unor exploataţii agrico-le viabile moderne pentru a se apro-pia de nivelul exploataţiilor existenteîn Uniunea Europeană; - înfiinţarea unor organizaţii profe-sionale a producătorilor agricoli custatut de exploataţii comerciale,capabile să reprezinte această cate-gorie de exploataţii agricole în relaţiicu piaţa şi cu instituţiile publice; - acordarea de credite, subvenţii, re-duceri (scutiri) de impozit pe profitpentru aducerea exploataţiilor de tipcomercial la nivelul standardelor U-niunii Europene;- incurajarea formării unor mari uni-tăţi prestatoare de servicii în agricul-tură în vederea facilităţii accesului laaceste servicii şi a producătorilormici şi mijlocii care nu dispun de re-surse materiale sau financiare pentrua-şi presta singuri aceste servici

Dr. Drd. TIBERIU LELESCUCONSILIER JUDEŢEAN

(va urma)

AAGGRRIICCUULLTTUURRAA -- ÎÎNNTTRREE EEXXPPLLOOAATTAARREEAA TTRRAADDIIŢŢIIOONNAALLŢŢĂĂRRĂĂNNEEAASSCCĂĂ ŞŞII VVIIIITTOORRUULL AASSIIGGUURRAATT ÎÎNN UUEE ŞŞII PPRRIINN

PPRREESSTTĂĂRRIILLEE DDEE SSEERRVVIICCIIII

SSTTEEFFAANN JJAAGGEERR

AGENDÃ

5CCEENNEEIIPrimar: Dana Ruţica Medrea

Cum se concretizează relaţia dum-neavoastră cu consilierii locali şiangajaţii primăriei în favoarea co-munei?În iunie anul acesta am avut doi anide când sunt primar în comuna Ce-nei. Îndrăznesc să spun că suntem omare familie. Ne înţelegem mai binenoi, comunitatea de aici, în frunte cuprimar, viceprimar şi consiliul localcu cetăţenii decât în familie. Astăziavem o şedinţă de consiliu unde vomdiscuta rectificarea la buget pe tri-mestrul trei. Va trebui să alocăm dinfondul de rulment bani pentru repa-raţia dispensarului medical. O altăproblemă de abordat ţine de legea416 referitoare la alocaţiile monopa-rentale şi ajutorul social, deoarece auapărut modificări ale criteriilor dupăcare se pot primi aceşti bani.

Cum consideraţi comuna, maisăracă sau mai bogată?Comuna este undeva la mijloc dinpunct de vedere al bugetului. Altăvreme, comuna Cenei era o comunăfruntaşă... Acum o firmă din Italia acumpărat aici 7 hectare la intrarea însat şi vrea să facă grajduri pentru

vaci. A mai venit un australian care acumpărat fostul IAS şi a populatgrajdurile cu vaci de lapte. De ase-menea, fostul Comtim a deschis onouă hală. Deoarece Comtim nu maiare pământ pentru a-şi face o bazăfurajeră, localnicii au ocazia de a-şivalorifica produsele vegetale. Ingi-nerii agronomi care lucrau aici în zo-nă sunt acuma angajaţi ai SC Agro-mec Cenei SA. În acest moment Agro-mecul lucrează peste 2000 ha, pă-mânt luat în arendă de la locuitoriidin Cenei şi Bobda. Sunt şi persoanefizice care s-au înscris în registrulfermelor şi lucrează în arendă supra-feţe de teren dar nu mai mult de 120 ha.

Care ar fi astăzi priorităţile comu-nei Cenei?Vrem să facem străzile din interiorulcomunei. Anul trecut am făcut 2,3kilometri iar anul acesta am realizatpeste 2 kilometri de străzi. În ceea cepriveşte apa am ales unul dintreproiectele Ordonanţei de Guvern nu-mărul 7 şi dorim să schimbăm toatăcoloana deoarece conductele suntvechi din anii 1960.

Cum trăieşte comuna din punct devedere cultural?Avem o bibliotecă la căminul cultu-ral. Există o asociaţie culturală Du-san Vasiljev. De anul anul trecut a-vem ca şi cetăţean de onoare pe pro-fesorul Spasoikodin Kikinda, care s-a ocupat de opera lui Dusan Vasiljev.Şcoala din Cenei are o veche tradiţie,ea apare menţionată pentru primaoară în anul 1776, are o placă come-morativă. Poetul sârb Dusan Vasiljevunul dintre ultimii mari romantici ailiteraturii sârbeşti şi europene şi afuncţionat aici ca învăţător în perioa-da 1920-1923. În Cenei este şi casalui Ştefan Jäger, supranumit şi “pic-torul şvab”. Între 2-3 septembrie amavut aici o mare sărbătoare „Kirch-weih” când s-au sărbătorit 110 ani dela înfiinţarea bisericii catolice dinCenei, ocazie cu care perechea care acâştigat rozmarinul l-a dăruit prima-rului comunei. Promotor local, Ra-doslav Popov, se ocupă de problemeleinfrastructurii, ale mediului, de do-meniul cultural, Cenei-ul fiind o co-munitate multiculturală. Sprijinim deasemenea sportul, avem echipă defotbal atât la Bobda cât şi la Cenei.

E. VAUM

ÎÎMMPPUUŞŞCCAATT ÎÎNNDDEECCEEMMBBRRIIEE 11998899

Luca Ştefan s-a născut în 24 august 1959 la Cenei (Timiş). În17 Decembrie 1989 a fost împuşcat în braţul drept şi în torace.Mecanic auto la Întreprinderea de Autoturisme (1989), pen-sionat cu gradul 2 de invaliditate (1995).La 11 martie 1995 el se destăinuie informaticianului MariusMioc (revoluţionar arestat în Revoluţie, autor al mai multorcărţi despre ceea ce s-a petrecut în Decembrie 1989 şi dupăaceea): “Duminică după masă, era în 17 decembrie 1989,împreună cu nevasta (Luca Georgeta), am ieşit pe CaleaGirocului. Pe stradă era multă lume care se perinda în sus şi înjos. În intersecţia dintre Calea Girocului şi Ştefan Plăvăţ(acum Liviu Rebreanu) erau vreo 6-7 tramvaie blocate. Untractor cu roţile dezumflate şi cu pari în remorcă bloca jumă-tate din şoseaua care vine dinspre Spitalul Judeţean. Vizavi depoşta din Calea Girocului erau 4 tancuri abandonate, cu butoa-iele de motorină sparte. Pe jos era plin de motorină.Din când în când, dinspre centru venea câte o maşină militară,care neputând să meargă spre poştă, întorcea în intersecţia cuPlăvăţ. Apariţia maşinilor militare provoca huiduieli şi înjură-turi în rândul mulţimii.

Eu mă plimbam pe Calea Girocului, mergeam până la tan-curi, mă mai întorceam la tramvaie. Un grup de vreo 10 per-soane cu pari au început să spargă vitrinele. Au răsturnat raf-turile din alimentară, au aruncat cu marfa pe jos. Pe şosea eraalb de făină, zahăr, orez, parcă ninsese. Câte unul îndemnalumea: “Luaţi că-i pe gratis! E de la Ceauşescu!”. Vorbind cuoamenii de pe stradă, am auzit ca există morţi. Circula zvonulcă şi la Cluj a început revoluţia. M-am dus acasă şi am dat tele-fon la mătuşa-mea din Cluj şi i-am spus ce se întâmpla în Ti-mişoara. Mătuşa mi-a zis că la Cluj e linişte.

Se înserase. Am văzut dinspre strada Lidia urme de trasoaretrase în sus. La intersecţia Girocului cu Plăvăţ erau câteva miide oameni. Am auzit două gloanţe lovind în tramvai şi amvăzut găurile făcute în tabla tramvaiului.

Circulaţia maşinilor militare dinspre Centru s-a înteţit. Mulţi-mea devenise mai numeroasă. De câte ori vedeau maşini mili-tare, oamenii începeau să se agite, să injure, să huiduie. Se stri-ga către soldaţi: “Nu trageţi! Şi voi sunteţi de-ai noştri!”, sescanda “Jos Ceauşescu!”. A apărut un pluton de soldaţi tineri,înfricoşaţi, conduşi de un ofiţer, care a mers către tancuri înso-ţit de huiduielile mulţimii. La apariţia plutonului lumea s-arefugiat în scările blocurilor. Eu şi cu nevasta n-am mai pututintra în bloc, fiindcă era ticsit de lume.

Peste vreo 10-15 minute am pornit, împreună cu un grup dedemonstranţi, către tancuri. Nevasta plecase acasă, să vadă decopii. Am ajuns pe la strada Ştefan Stâncă când a început să setragă, cred că dinspre tancuri. Se auzeau gloantele cum loveaustâlpii şi blocurile. Pe strada Ştefan Plăvăţ, dintr-o maşină“Carpaţi” de armată, au început să sară soldaţi care imediatluau pozitie de tragere pe burtă, cu faţa spre tancuri. Ne aflamîntre două grupuri de soldaţi: cei care săriseră din maşină,aflaţi lângă florărie, între semafoare, şi cei din zona tancurilor.Lumea a început să fugă, să se adăpostească. Ma reîntâlnisemcu nevasta, şi am intrat împreună într-un bloc. Aici era din nouticsit de lume. Peste vreo 5 minute am văzut doi inşi în hainede piele circulând liniştiţi pe mijlocul străzii. M-am gândit căpot iesi în stradă fără pericol, şi am vrut s-o iau spre casă. Ne-vasta a mers înainte. Deodată am văzut-o ghemuindu-se cumina la ochi şi spunându-mi: “Fane nu mai văd!”. Când amvrut să o ajut am simţit o caldură puternică pe corp şi pe piciorşi am văzut că sunt plin de sânge. Am căzut. Încercând să măridic am simţit o durere puternică şi mi-am pierdut cunoştiinţa.

Soţia, după ce şi-a revenit (din ricoşeu, niste schije de la unglonte i-au intrat în ochi), văzând ca eu sunt la pământ a cerutoamenilor prezenţi ajutor, dar, pe moment, nimeni n-a avutcurajul să iasă din bloc. După câteva minute o femeie a ajutat-o pe soţie să mă târască în casa scărilor, unde am primit primulajutor. Ceilalţi au dat telefon la salvare, dar li s-a răspuns căaceasta nu poate veni fiindcă se trage şi în salvări. Nevasta s-a dus atunci până la spital, mai mult târiş, şi a izbutit să aducăpână la urmă o salvare. Două zile am fost în comă”.

DDEE LLAA BBOOBBDDAA--NNCCAAPPIITTAALLĂĂ

Doamna OCTAVIA NEDELCU s-a năs-cut la 21 septembrie 1957 în comunacom. Cenei. A urmat Liceul de culturăgenerală din Jimbolia, apoi Facultatea

de Limbi şi Literaturi străine, Universi-tatea din Bucureşti (secţia sârbo-croată-franceză, absolvind cu media 9,89). Laanul 1998 devine Doctor în Filologiesud-slavă şi lingvistică balcanică cu tezaTradiţie şi inovaţie în mijloacele de ex-presie din opera lui Miloš Crnjanski.Profesor de limba franceză la Şcoalagen. nr. 1 din Sânnicolau Mare, redactorla editura Kriterion din Bucureşti,asistent univ. la Facultatea. de Limbi şiLiteraturi străine, Catedra de Limbi şiLiteraturi slave, Secţia de Filologiesârbă şi croată, apoi lector universitar,acum conferenţiar universitar. Cadru didactic colaborator în diferiteperioade la alte universităţi din ţară, estemembru al Asociaţiei Slaviştilor dinRomânia, din 1991, membru al comite-tului de redacţie al revistei “Romanosla-vica”, din 1998, preşedinte al ComisieiNaţionale pentru perfecţionarea cadre-

lor didactice de lb. sârbă (M.E.N.),membru al Comisiei Naţionale pentru a-cordarea certificatelor de traducător au-torizat.A publicat o serie de articole de speciali-tate, autoare de programe şcolare, a tra-dus în limba română o seamă de cărţidin literatura sârbă. Este autoarea volumelor Tradiţie şi ino-vaţie în opera lui Miloš Crnjanski, (tezade doctorat), monografie literară, Ed.Universităţii Bucureşti, 2000, 325 p.,Dušan Vasiljev. Izabrane pesme, (pre-faţă, îngrijire, selecţie), ed. U.D.S.R.,Timişoara, 2000, 163 p., Mihai Emines-cu. Opere alese, (ediţie bilingvă), îngri-jire, selecţie, ed. Elion, Bucureşti, 2000,400 p., Istoria literaturii sârbe vechi, ed.Universal Dalsi, Bucureşti, 2001,160 p.,Ghid de conversaţie român-sârb, Ed.Niculescu, Bucureşti, 2003, 215 p.

S-a născut la 31 mai 1877 la Cenei. Pictor român deetnie germană, din Banat, supranumit şi “pictorulşvab”, Jager este cunoscut pentru picturile sale caredescriu istoria, viaţa, tradiţiile. Ştefan Jäger (foto 3)a fost fiul bărbierului Franz Jäger (foto 1) şi al Mag-dalenei Schuller (foto 2) din Cenei. La vârsta de 12ani, în 1889, a fost dat la şcoala privată pentru băieţi“Franz Wieszners” din Timişoara. Patru ani mai târ-ziu a mers la liceu in Seghedin (1893-1895) unde şi-a descoperit pasiunea pentru pictură. La vârsta de 18 ani merge la o şcoală de artă din Bu-dapesta, unde studiază şi este influenţat de pictori fai-moşi, precum profesorul Ede Balló, Greguss sau Ber-talan Székely. În aceeaşi perioadă tatăl lui Ştefan seîmbolnăveşte foarte tare şi nu mai poate să-şi susţinăfinanciar fiul. Moare în 1910. Pentru a-şi putea con-tinua studiile, Ştefan găseşte o slujbă de tutor la o fa-milie bogată din Budapesta. Primele picturi i-au fostcerute de galeria privată “Almasy” din Budapesta,unde motivele religioase, natura statică şi peisajelelui Jäger se dovedesc foarte căutate. Mai departe pri-meşte diferite comenzi pentru icoane şi altare din ora-şele Arad, Jazowa, etc. La începutul secolului XX, Jäger era deja bine cunos-cut. În 1906 pictează prima sa mare lucrare, “Colo-nizarea şvabilor” (Die Einwanderung der Schwaben).Lucrarea a fost comandată de satul bănăţean Cărpiniş

(atunci Gertjanosch). Şvabii de aici au strâns bani în-tr-o chetă pentru plata lucrării. Succesul acestei lu-crări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpi-niş. Pentru această lucrare însă, intreprinde o călăto-rie în Germania unde vizitează numeroase localităţi,mai ales Ulm, Stuttgart si Nürnberg, pentru a observaobiceiurile şi costumele populare ale strămoşilorşvabilor bănăţeni. Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger întreprin-de călătorii în Germania, Austria şi Italia. Totuşi, în1910 decide să se stabilească definitiv în Banat, laJimbolia, localitate mare şi importantă a şvabilor bă-năţeni (atunci numită Hatzfeld). Va petrece restul vie-ţii aici. Între 1914-1918 merge la război şi luptă pefrontul din Dalmaţia. După război se întoarce la Jim-bolia. Cu timpul devine faimos în Banat, unde i se du-ce numele de “pictorul şvab”. Ştefan Jäger se stinge din viaţă pe data de 16 martie1962 şi este înmormântat la Jimbolia, lângă mama saMagdalena, decedată în 1927. Jäger nu a fost nicio-dată căsătorit şi nu a avut urmaşi. În prezent, existăun muzeu dedicat pictorului la Jimbolia. Picturile salereflectă infinita bogăţie a vieţii bănăţenilor: sărbători,tradiţii, case şi grădini, scene de muncă. Picteaza şiKirchweih-ul în toate detaliile lui. Peisajele sale aratăo cunoaştere profundă a naturii în ritmul anotimpu-rilor.

Faimoasa lucrare Die Einwanderung der Schwaben

ins Banat - Emigrarea şvabilor în Banat

Alisa Todorov, în faţa casei în cares-a născut pictorul Ştefan Jäger

PRIMĂRIA, CA O MARE

FAMILIE

1

2

3

AGENDÃ

6

Dezvoltarea infrastructurii şi a eco-nomiei pe teritoriul administratival judeţului Timiş este principalulobiectiv al Consiliului Judeţean.Din 2007 România va fi integratăîn UE şi noua arhitectură a politiciide coeziune a UE, urmând prior-ităţile stabilite din perspectiva fi-nanciară va întări contribuţia UEpentru a realiza o dezvoltare dura-bilă, asigurând 80 % din finanţareareţelelor de transport şi infrastruc-tura de mediu din fonduri struc-turale. Rămâne în sarcina autorită-ţilor locale cofinanţarea a 20% dinvaloarea obiectivelor de investiţiicare se vor derula în perioada2007-2013 pe baza veniturilor pro-prii sau a altor fonduri atrase decătre autorităţile locale.Din analiza bugetului propriu pe2006 rezultă un fond operaţional cereprezintă 16 milioane RON. Potri-vit prevederilor OUG 45/2003 gra-dul de îndatorare nu poate depăşi20 % pe an din fondul operaţionalanual, respectiv 3,2 milioane RON.Rezultă că din această sumă Con-siliul Judeţean Timiş nu poate a-coperi cofinanţarea a 20 % din val-oarea obiectivelor de investiţii caresunt prognozate a se realiza înperioada 2007-2013 potrivit strate-giei de dezvoltare economico-sociale. În concluzie se impuneatragerea de fonduri pentru cof-manţare prin împrumuturi obliga-toare şi bancare.Baza legală pentru împrumuturi o-bligatoare şi bancare este conformprevederilor:- Legii nr. 215/2001 a adminis-traţiei publice locale.- Legii nr. 108/2004 pentru mo-dificarea OUG 45/2003 privind fi-nanţele publice cu modificările şicompletările ulterioare.- Legea nr. 273/2006 a fmanelorpublice locale cu aplicare din ia-nuarie 2008 care modifică gradulde îndatorare anual la 30 % din ve-nituri proprii.- Legea 313/2004 a datoriei pub-lice cu modificările şi completă-rile ulterioare.- H.G. nr. 158/2005 privindconstituirea, stabilirea şi compe-tenţele Comisiei de Autorizare aîmprumuturilor locale.- Regulamentul Comisiei Naţiona-le a Valorilor Mobiliare Nr. 1/2006privind emitenţii şi operaţiunile cuvalori mobiliare.- OUG nr. 34/19.04.2006 privindatribuirea contractelor de achiziţiepublică.- Legea nr. 297/2004 privind piaţade capital, împrumuturile adminis-traţiei publice locale sunt regle-mentate de Legea nr. 313/2004 şi

H.G. nr. 158/2005, astfel ca oriceîmprumut extern sau intern cât şicredit bancare sau obligatar trebuieaprobat de Comisia de Autorizare aîmprumuturilor Locale din cadrulMinisterul Finanţelor Publice.În plus în cazul emisiunii de oblig-aţiuni trebuie aplicată legislaţiaspecială privitoare la valorilemobiliare şi piaţa de capital fiindnecesară obţinerea autorizaţieiCNVM privitoare la oferta publicăprimară de vânzare a obligaţiu-nilor.Procedura efectivă de emitere şidistribuire a obligaţiunilor judeţe-ne pe piaţa de capital este regle-mentată de legislaţia specială, afla-tă în vigoare. Legea nr. 297/2004privind piaţa de capital conţineprevederile generale privind drep-turile şi obligaţiile emitentului deobligaţiuni.În continuare se prezintă câtevadintre obiectivele pentru care seimpune finanţarea prognozându-lea fi incluse în lista de investiţii abugetului propriu pe 2007, avândS.F. sau contracte pentru realizareade S.F.În domeniul drumurilor judeţene:- Centura Nord-Vest de ocolire aoraşului Buziaş L = 4,3 km.- Reabilitare DJ 691 între local-ităţile Timişoara-Pişchia-Maşloc-limită judeţ Arad km 2+500-km42+500, L = 40,0 km.- Reabilitare DJ 682 limită judeţArad-Periam-Saravale-SânnicolauMare, km 129+200-km 153+200,L = 24 km.- Reabilitare DJ 592 între local-ităţile Buziaş-Lugoj km 25.000-km 54+200 L = 29,2 km.- Reabilitare DJ 572 între Ber-zovia-Buziaş-Lipova.- Reabilitare DJ 681 A Fârdea -Traian Vuia-Mănăştur km 0+000-14+700; L = 14,7 km.- Reabilitare DJ 593 Foeni - P.T.F.Serbia km 31+500-35+900; L =4,4 km.- Reabilitare DJ 692 DN 69-Peri-am-DN 6 km 0+000-49+900; L =49,9 km.- Reabilitare DJ 591 Timişoara-Sânmihaiu Român-Cenei km0+000-28+000; L = 28,0 km.

- Reabilitare DJ 684 DN 68 A-To-meşti-Lim. Jud. Caras Severin km0+000-36+800; L = 36,8 km.- Reabilitare DJ 593 DN 59-PeciuNou-Giulvăz km 0+000-21+500;L= 21,5.- Modernizare DJ 682 Beba Veche-Fr. Ungaria (Triplex cofinium) km188+00-191+00; L = 3,0 km.- Modernizare DJ 592 D Lugoj -Hitiaş - Bacova km 1+900-33+700; L = 31,8 kmObiective de investiţii edilitare cese preiau din 2006 şi se continuă în2007-2009:- Corp anexă la Consiliul JudeţeanTimiş - buget CJT- Reamenajarea şi revitalizarea for-tificaţiei Cetăţii Timişoara - Bas-tionul - Phare 2005 + buget CJT +buget CLT ‘- Sistem integrat de managemental deşeurilor în judeţul Timiş - pro-iectare + execuţie - împrumut Guv.Sau fd. structurale + buget CJT- Bloc locuinţe medici rezidenţi -buget stat + buget CJT- Protejarea mediului în zona lacu-lui Surduc - fd. structurale + buget CJT- Centrul regional de coordonare,prevenire şi intervenţie în situaţii deurgenţă - fd. Phare CBC + buget CJT- Zonă industrială Săcălaz - fd.structurale + buget CJT- Centru de pregătire şi perfecţio-nare profesională Săcălaz -bugetCJT, Phare, Guv. german- Consolidare sediu Muzeul Bana-tului - Castel Huniade -buget CJT- Amenajare Palat Baroc - bugetstat + buget CJT- Pavilion administativ MuzeulSatului Bănăţean - buget CJT

- Modernizare Spital ClinicJudeţean de Urgenţă - buget CJT- Şarpantă Şcoală C-tin Păunescudin Recaş - buget stat + buget CJT- Şarpantă Şcoala C-tin Pufanu -buget stat + buget CJT Studii şiproiecte comandate în 2006 pentruobiective cese realizează în perioada 2007-2013:- Sediu Bibliotecă Judeţeană,Teatru pentru Copii şi tineri Merlin

şi spaţii multifuncţionale - buget CJT- Plan Urbanistic Zonal zonă locu-inţe km. 8 Calea Aradului şi Doc,tehnică pentru utilităţi - buget CJT- Sistem informatic geografic aljudeţului Timiş - GIS -buget CJT- Studii privind delimitarea zonelornaturale protejate din judeţul Timiş- buget CJT- Documentaţii tehnice pentru pro-iectele cuprinse în programulstrategic al judeţului Timiş pentruaccesare fonduri comunitare -buget CJT.Pentru a asigura finanţarea acestorobiective în condiţiile prezentatemai sus se propune o linie de cred-it care să deruleze pe perioadaefectuării investiţiilor având avan-tajul flexibilităţii şi elimină cos-turile de neutilizare.În acest sens pentru a obţine con-sultanţa necesară privind demer-surile contractării şi asigurăriisupravegherii derulării credituluipe perioada utilizării ne-am adresatFirmei de consultanţă VMB-Part-ners S.A. în baza prevederilor

OUG Nr. 34/19.04.2006 art. 13 lit.d) unde se precizează că: “excepţiede neaplicare a prevederilor reg-ulilor şi principiilor de achiziţiepublică se face pentru atribuireacontractului de servicii la prestareade servicii financiare în legătură cuemiterea, cumpărarea, vânzareasau transferul de valori mobiliareori al altor instrumente financiare,în special autorităţii contractanteefectuate în scopul atragerii deresurse financiare şi/sau de capital,precum şi la prestarea de serviciispecifice unei bănci centrale decătre Banca Naţională a României.De altfel este şi singura firmă deacest gen care a asigurat consul-tanţă Primăriei Timişoara pentrucontractarea creditului obligator de150 milioane RON şi ConsiliuluiJudeţean Hunedoara pentru con-tractarea unui credit obligator de60 milioane RON.Această firmă de consultanţă ne-aindicat că linia de credit se poate refi-nanţa ca emisiuni succesive de oblig-aţiuni care vor avea un cost total maimic decât al unui credit obişnuit şi ostructură mai flexibilă adaptată posi-bilităţilor de rambursare.Se poate utiliza această linie decredit şi până la un plafon de 100milioane RON şi apoi să se ref-manţeze în totalitate.Momentul emisiunii poate fi alesastfel încât să se obţină dobânzi câtmai bune la banii atraşi. Dacă va fiavantajos se va putea lua decizia dea se emite obligaţiunile în serii,fiecare serie fiind destinată ram-bursării parţiale sau integrale a su-melor angajate şi cheltuite din liniade credit “Bridge Loan” şi finanţă-rii parţiale, după caz, a obiectivelorde investiţii. Acest “Bridge Loan”are rolul de a fi disponibil pe mă-sura efectuării investiţiilor şi elim-inarea costurilor de neutilizare.

(va urma)Dan Cionvică,

DIRECTOR EXECUTIV

FFiinnaannţţaarreeaa uunnoorr oobbiieeccttiivvee ddee iinnvveessttiiţţiiii ddee iinntteerreessjjuuddeeţţeeaann pprriinnttrr--uunn mmoonnttaajj ffiinnaanncciiaarr ccrreeddiitt//oobblliiggaaţţiiuunniijjuuddeeţţeennee îînn vvaallooaarree ddee mmaaxxiimmuumm 110000 mmiilliiooaannee RROONN ((II))

Refacere podeţ pe DC 114 la Baloşeşti - 2006

Contractul pentru consolidarea sediului Muzeului Banatului -Castelul Huniade a fost semnat la 1 septembrie 2006

Deschidere de fabrică înSăcălaz - 2006

AGENDÃ

7

De multe ori suntem tentaţi de a da vinapentru tot ce se întâmplă în localitatea noas-tră, pe cei ce o conduc.

Dar ce facem noi? Cum ne implicăm?Cum îi sprijinim pe cei care i-am desem-nat să ne reprezinte?

În România acest lucru este prevăzut şiconferit de către Legea nr.52/2003 privindtransparenţa decizională în administraţiapublică, care asigură deschiderea activităţiiadministraţiei publice centrale şi locale cătrecetăţeni prin intermediul a două mecanismeimportante:

1. Participarea publicului la procesul deelaborare a reglementărilor;

2. Participarea publicului la procesul deluare a deciziilor.

Legea transparenţei nu trebuie confun-dată cu legea privind accesul la informaţiilede interes public şi nici cu democraţia direc-tă. Spre deosebire de legea accesului la infor-maţiile de interes public, care permite acce-sul cetăţeanului la informaţiile publice ges-tionate de diverse instituţii publice, legeatransparenţei oferă posibilitatea cetăţenilor

de a participa activ la procesul de elaborarede reglementări prin sugestii adresate au-torităţilor administraţiei publice. Spre deose-bire de democraţia directă, legea transparen-ţei nu conferă cetăţenilor dreptul de a lua de-cizia finală cu privire la reglementările carevor fi adoptate. Acest rol va fi în continuareasumat de autorităţile administraţiei publicecare vor decide dacă includ sau nu în proiec-tele de reglementări informaţiile şi sugestiileprimite din partea cetăţenilor, organizaţiilorneguvernamentale şi asociaţiilor de afaceri.

Cui i se adresează această lege?Legea transparenţei implică o colaborare

între doi parteneri: administraţia publică şidestinatarii reglementărilor elaborate de a-ceasta (cetăţeni, organizaţii neguvernamen-tale, asociaţii de afaceri). Pe lângă adminis-traţia publică, legea face referire la instituţiipublice şi la servicii publice, deşi aceste or-ganisme nu au atribuţii directe în procesul deadoptare a reglementărilor.

Ce presupune legea?Autorităţile administraţiei publice cen-

trale şi locale au obligaţia de a face publiceproiectele de reglementări înainte ca acesteasă fie adoptate. După acest moment, destina-tarii reglementărilor, persoane fizice sau juri-dice, au posibilitatea de a formula sugestii şirecomandări cu privire la reglementările carele-au fost prezentate în stadiu de proiect. Su-gestiile astfel formulate vor fi analizate decătre autorităţile iniţiatoare care vor decideasupra necesităţii includerii în textul final alreglementărilor. Cu privire la participareapublicului la procesul de luare a deciziilor,legea prevede posibilitatea celor interesaţi dea participa şi de a-şi exprima punctele devedere în cadrul şedinţelor organismelormenţionate mai sus.

Care sunt beneficiile legii?Pentru administraţia publică:· obţine în mod gratuit informaţii supli-

mentare cu privire la sectoarele de activitatecare urmează să fie afectate de reglemen-tările propuse;

· explică necesitatea reglementărilor pro-puse;

· înlătură problemele de implementare a

reglementărilor datorate necunoaşterii aces-tora de către destinatari;

· înlătură problemele de implementaredatorate deficienţelor de redactare ale regle-mentărilor;

· câştigă încrederea opiniei publice.Pentru beneficiarii reglementărilor:· iau cunoştinţă de proiectele de regle-

mentări propuse de administraţia publică;· îşi exprimă punctele de vedere cu

privire la aceste proiecte;· îşi adaptează activitatea din timp la ce-

rinţele care urmează a fi introduse.Cunoscând acum cui anume se adresea-

ză această lege, ce presupune ea şi care suntbeneficiile ei, haideţi să-i sprijinim în demer-surile lor pe cei pe care i-am ales, pe aceiacare ne reprezintă – edilii localităţiilor şi ju-deţului nostru !

Doina-Adriana TĂRÎLĂConsilier superior

Compartimentul Monitorul Oficialşi Transparenţă Decizională

CE DREPTURI NE CONFERĂ LEGEA PENTRU A NE PUTEA IMPLICA ÎNCONDUCEREA LOCALITĂŢII NOASTRE?

SSĂĂCCĂĂLLAAZZViceprimar: Silviu Brânduşe

Care consideraţi că este cea maimare investiţie din zona comuneiSăcălaz?Avem o zonă industrială care este anoastră iar cea mai mare investiţiefăcută de partenerii străini este de25 de milioane de euro. Este vorbadespre un set de depozite, gestionatede firma Dietrich&Honold care seocupă de depozitare pentru firmaContinental. Precizez că nu existănici un impact negativ asupra me-diului. În urma acestei investiţii co-muna va beneficia de 800 de metride şosea asfaltată până la barieră.Comtim-ul nu mai funcţioneazăaici, dar s-a redeschis ferma de laBerecsău, comuna beneficiind de1,5 miliarde din taxe şi impozite. Deasemenea, parcul industrial ne adu-ce în jur de 1 milion de euro pe an,ajungând ca într-un an să avem unbuget de 80-90 de miliarde. Din a-cest buget încercăm să facem infra-structura Săcălazului, unde avem

multe de făcut, avem zona III de lo-cuinţe unde trebuie să facem dru-mul, să aducem apă şi curent, a-ceastă zonă cuprinzând aproximativun număr de 90 de case. Construcţiaacestor case a început deja, pe tere-nul concesionat de noi. Pentru par-cul industrial am avut iniţial o aco-perire de 17,7 ha, această suprafaţăcrescând la 86,83 ha, în momentulde faţă fiind ocupată în proporţie de80%. Această ocupare se explicăprin faptul că am avut un preţ mic laconcesionarea terenului, în jur de uneuro pe metru pătrat şi datorită dis-tanţei mici faţă de Timişoara şi înplus preconizăm ca în aproximativ olună să introducem gazul în comunaSăcălaz, zona industrială fiind li-mitrofă magistralei de gaz. Şi nu înultimul rând, suprafeţele concesio-nate au fost destul de mari pentru afi atractive. Pot să vă mai spun că înparcul industrial au concesionatteren aproximativ 50 de firme.

Aţi remarcat o creştere a popu-laţiei din Săcălaz în ultima vremeprin natalitate sau prin aport depopulaţie dinspre Timişoara?Nu prea a crescut numărul populaţieiîn Săcălaz. Dimpotrivă am simţit oscădere. A scăzut forţa de muncă,foarte mulţi fiind plecaţi în străinătateşi dintre aceştia doar câţiva investescbanii pe care i-au câştigat în comunăprin ajutorarea rudelor aflate aici.Totuşi, pentru parcul industrial existăforţă de muncă, majoritară dinBeregsăul Mic sau Beregsăul Mare.Depozitul care se construieşte la noişi care va fi finalizat în luna noiem-brie 2006 nu va necesita multă forţăde muncă pentru că totul este meca-nizat însă impactul este mare deoare-ce în final vor fi acoperite patru hec-tare de construcţie.

Sunteţi de şase ani viceprimar.Dacă ar fi să o luaţi de la început,către ce domeniu s-ar îndrepta

priorităţile dumneavoastră: so-cial, economic sau cultural?Noi am încercat să atingem toate a-ceste domenii. În momentul cândam intrat în Primărie nu aveam bani,depindeam în mare măsură de fon-durile care veneau dinspre Berec-său. Acum avem un buget generos şicare dacă este folosit judicios chiarse pot face multe lucruri. Ne dorimsă asfaltăm străzile, să introducemcanalizarea. Mai există încă patruPUZ făcute şi ne vom apropia verti-ginos de Timişoara. Ne dorim câtmai repede introducerea gazului,comuna având în acest moment 13kilometri de coloană de gaz.

Ce proiecte aveţi legate de finan-ţare sau cofinanţare externă?Noi suntem înfrăţiţi cu localitateaTorac, împreună cu care am realizatun proiect prin care am înfiinţat unansamblu de dansuri de 40 de copii,şi în acelaşi timp am dotat căminul

cultural cu aparatură, staţii, fiind unparteneriat oglindă, aceleaşi lucrurifiind făcute şi în Torac. Mai avemun proiect care constă în construireade case pentru rromi (aproximativ150 de persoane). Un alt proiect sereferă la sala de sport care este nece-sară, avem echipă de fotbal care aravea un loc de antrenament în tim-pul iernii. Ne mândrim cu două fetedeosebite, Giorgiana Sas din Săcă-laz gimnastă şi Loredana Stancu dinBeregsău care este atletă.

Cum valorificaţi bălţile de pescuitdin Săcălaz?Una din bălţi, iniţial a fost conce-sionată şi mai apoi am vândut-o.Mai avem două bălţi, una lângă garăşi cealaltă în curba de la Săcălazcare sunt folosite pentru pescuitulsportiv. Mai este una la BeregsăulMare, unde merge foarte multă lu-me la pescuit.

E. VAUM

„Într-o zi de primăvară/ În amurg de seară/Zeci şi zeci de cară/Din Săcălaz plecară/Care şi animale/Oameni arşi de soare/

Cu lacrimi şi jale/Pe lângă Bega la vale”La intrarea în comuna Săcălaz se află un indicator de tablă pe care scrie că localitateaeste înfrăţită cu aşezarea Torac din Serbia. Nu este vorba de o înfrăţire protocolară întrelocalităţi, aşa au apărut în România cu miile după anul 1989, ci de una veche şi care-ileagă în mod naturală pe locuitorii din Săcălaz şi Torac (din Banatul sârbesc). După cu-cerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic, localităţile existente în regiune trec înproprietatea Casei Imperiale Austriece. La 14 iulie 1765 împărăteasa Maria Tereza sem-nează un Ordin al Curţii de la Viena prin care „toate satele româneşti aflate în calea co-loniştilor germani trebuiau mutate în altă parte.” Săcălazul timişean era una dintre aces-te localităţi. Băştinaşii sunt alungaţi din sat în sudul Torontalului, pe teritoriul de azi alBanatului sârbesc, în pustă. E vorba de 300 de familii puse pe drumuri, în jur de 2000de suflete, îmbarcate în 500 de care trase de boi. Oamenii se aşează undeva, nu departede Drumul Mare (al Împăratului), drum care lega Bechicherecul Mare (botezat după aldoilea război mondial „Jarko Zrenjanin”, după numele unui partizan de-al lui Tito) decapitala Banatului, Timişoara. Pribegii dau numele noii localităţi întemeiate Săcălaz, înaminirea satului pe care au fost obligat să-l părăsească. La anul 1779, după anexareavremelnică a Banatului de către Ungaria, numele de Săcălaz e înlocuit cu cel de NagyTorac-Toracul Mare.

De’ale Săcălazului� Ca şi în cazul altor aşezări şvăbeşti, planul localităţiiSăcălaz a fost întocmit la Viena, sub forma unei table deşah având în centru Biserica catolică. � Principala săr-bătoare era şi în Săcălaz, „Kirchweih”, adică Ziua Bise-ricii, care avea loc într-o sâmbătă, toamna. Se ţinea oslujbă religioasă specială, avea loc o defilare a tinerilorîmbrăcaţi în costume populare germane, urmată de dan-suri. La Săcălaz a avut loc un Kirwei adevărat în anul1992, înainte de emigrarea masivă a populaţiei germanedin Banat. � Şcoala din Săcălaz a împlinit anul acesta105 ani. La centenarul şcolii au fost prezente (29 sep-tembrie 2001) peste 200 de persoane. A venit la serbareMichael Koppi, repezentant al primăriei din Reutlingen(Germania)- oraş în care s-au aşezat un număr mare deşvabi din Săcălaz- dar şi Ionel Cipu, primarul din Tora-cul Mare, sat înfiinţat de românii din Săcălaz în urmă cupeste două sute cincizeci de ani � Giorgiana Sas este u-na dintre sportivele de performanţă ale comunei. Prac-tică gimnastica de la o vârstă fragedă la Timişoara şi a

obţinut rezultate remarcabile în acest sport dificil, subîndrumarea antrenorilor Marcel Benea şi Mariana Tom-ceanu. � Fraţii Marcel şi Dan Bulzan, un inginer şi uninformatician din Săcălaz, au înfiinţat în grădina caseiprima fermă de melci din România (heliocultură). Dinpăcate, rentabilitatea afacerii nu a fost una pe măsura aş-teptărilor. � La Săcălaz, în prezenţa Ambasadorului Re-gatului Ţărilor de Jos, Excelenţa Sa Pieter Jan Wolthers,a fost coaptă prima pâine în brutăria Centrului de Zi„Pentru Voi” cu locuinţe protejate (adulţi cu dizabilităţiintelectuale), proiect umanitar realizat cu sprijinul unuigrup de sponsori din Olanda. � Despre Josef AndreasGebhard, născut la Cărpinş la 23 iulie 1884 se spune căa urmat cursurile Şcolii primare în Săcălaz, apoi a fostucenic la magazinul „Steaua Albastră” din Timişoara, aemigrat în SUA, apoi s-a aventurat în Insula Timor, un-de i-ar fi condus pe localnici într-o bătălie împotriva co-lonialiştilor englezi şi a fost ales de băştinaşi Rege. Se vaîntoarce apoi în satul natal din Banat după care va plecadin nou în SUA, unde ar fi murit la mijlocul secoluluitrecut.

C.T.

Impactul parculuiindustrial

8AGENDÃ

Primar: Ovidiu Codrescu

IIEECCEEAA MMAARREE

De când sunteţi primar interimar?Din luna august anul curent şi con-duc primăria din luna ianuarie aacestui an din cauza retragerii dinmotive medicale a primarului.

Cum v-aţi descurcat în toată a-ceastă perioadă?În toată această perioadă nu a fostnici greu şi nici uşor. M-am bazat peforţele proprii şi am mers peste totunde a fost nevoie, am mers pe te-ren, la toate lucrările care au fost în-cepute, de exemplu la renovareaşcolilor. Am fost şi ajutat de cătrereferentul social, Ilca Marin (foto 1)şi agentul agricol Petre Peştean careau mai supravegheat lucrările dinteren, atunci când am fost chemat laşedinţe sau am cumpărat materialedin Timişoara. De asemenea m-ambazat şi pe oamenii din primărie îm-preună cu care ne-am desfăşurat acti-vitatea aşa cum trebuie.

Ce aţi promis oamenilor din co-mună şi ce aţi realizat până a-cum?Nu am promis prea multe dar ce ampromis am realizat. De exemplu, înaceastă vară am reuşit să reabilitămdouă străzi cu trotuare: strada Lăp-tăriei şi strada Bisericii Ortodoxe.Am mai reuşit să facem sala desport a şcolii şi patru clase care aufost ruine, astfel încât, până la datade 15 septembrie, să poată să încea-pă cursurile în acele clase. Înaceeaşi curte cu sala de sport şi

şcoala este şi grădiniţa.

De unde provin veniturile popu-laţiei din localitate, aici fiind ozonă predominant agricolă?Din totdeauna, în această localitate,oamenii au supravieţuit din agricul-tură şi zootehnie. Momentan avem oparte dintre localnici care sunt şinavetişti, lucrează la SânnicolauMare la o firmă de cabluri, la Jimbo-lia la o firmă de bobinaje şi mai sunto parte care sunt navetişti la Timi-şoara. Ceilalţi care au rămas în loca-litate se ocupă de zootehnie şi vege-taţie. Avem doar 17 dosare de cazurisociale la 2.400 de locuitori. Acestecazuri sociale le reprezintă oameniiîn etate care nu au nici un fel desprijin. În acest moment noi nu îiputem ajuta, deoarece nu suntem ocomună bogată, nu avem mariinvestitori, iar primăria este relativnouă, Iecea Mare devenind din noucomună în anul 2004. Anul acesta oasociaţie de italieni a cumpărat fostafermă de aici şi au transformat-oîntr-o fermă de îngrăşare a porcilor,printr-un proiect SAPARD. Aceeaşiasociaţie s-a extins destul de puter-nic la Jimbolia, chiar au luat pământîn arendă. La această fermă deîngrăşare a porcilor se lucrează dupăo tehnologie destul de specializată şidin păcate nu va fi nevoie de chiaraşa de multă forţă de muncă, înschimb putem negocia preţul deconcesionare al pământului. De ase-menea, această asociaţie îşi va mai

construi şi silozuri. Ferma va avea ocapacitate de 8.800 de capete pe o su-prafaţă de 10 ha. Noi avem trei cor-puri de şcoală dintre care unul a ră-mas gol şi pe acesta am vrea să îl în-chiriem de exemplu unei fabrici, pen-tru a ajuta oamenii prin crearea de noilocuri de muncă şi în acelaşi timppentru a aduce venituri localităţii.

Ce alte probleme legate de infra-structură aveţi?După cum am spus, vara asta amfăcut ceva la reţeaua stradală iar înceea ce priveşte apa există o reţeaintrodusă pe o suprafaţă de aproxi-mativ 10 km reprezentând 20% dinreţeaua totală necesară.

Sunteţi veterinar de profesie.Cum ajutaţi comunitatea dinacest punct de vedere? Este normal ca eu să sprijinoamenii, chiar şi în ziua de astăzi,dacă sunt solicitat de un cetăţeanîntr-o problemă gravă legată de ani-male, pe care ceilalţi colegi de aimei nu o pot rezolva, mă duc şi îlajut. Momentan, avem nouă crescă-tori de ovine în localitate, numărulde animale pe care fiecare îl deţinepornind de la 150 şi ajungând la 500de capete. Păşunea noastră, cu o su-prafaţă de 155,85 ha, este împărţităjudicios şi căutăm să nu existe cer-turi între crescătorii de animale.

Evelyne VAUM

Zilele biblioteciiÎn urmă cu doi ani, în luna octombrie,Biblioteca Judeţeană Timiş îşi sărbăto-rea centenarul în prezenţa colegilor dinîntreaga ţară, printr-o suită de manifes-tări devenite tradiţionale în ultimii pais-prezece ani: sesiuni de comunicări des-pre starea actuală a lecturii bibliotecilorpublice, mese rotunde şi expoziţii decarte veche din patrimoniul biblioteciijudeţene, cum şi prin ediţiile succesiveale Salonului de Carte „Cart–Vest”, lacare erau invitate toate editurile din zo-nă şi o bună parte din marile edituri dinţară. Continuând această tradiţie, la împlini-rea a o sută doi ani de la înfiinţarea pri-mei biblioteci publice în oraşul Timişoa-ra, la 29 octombrie 1904, Biblioteca Ju-deţeană Timiş a pus straiul de sărbătoareîn zilele de 20 şi 21 septembrie sub ge-nericul: „Biblioteca în contextul inte-grării europene”. La manifestare au par-ticipat, în afara invitaţiilor din ţară(Cluj, Sibiu, Oradea, Alba, Arad şi Ca-raş) şi bibliotecari de la bibliotecile co-munale şi orăşeneşti din judeţul Timiş.Tradiţionalul Salon de Carte „Cart-Vest”, aflat la ediţia a XIII-lea, s-a trans-format într-o suită de „Zile ale editurilortimişorene” desfăşurate lunar în spaţiulSecţiei de Artă a Bibliotecii judeţene.La deschidere au participat, RăzvanHrenoschi, Şef Serviciu Relaţii Publicea Consiliului Judeţean Timiş, Doina Po-pa, Directoarea Bibliotecii Judeţene„Octavian Goga” Cluj, PreşedintaA.N.B.P.R., Nicolae Sârbu, DirectorulBibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici”Caraş-Severin, Mioara Pop, DirectoareaBibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Al-ba, Florin Didilescu, Directorul Biblio-tecii Judeţene „A. D. Xenopol” Arad. Manifestările din cadrul „Zilelor Biblio-

tecii” au cuprins o importantă sesiune decomunicări pe temă propusă cu secţiu-nile „Contextele lecturii” moderată deconf. univ. dr. Anca Sârghie de la facul-tatea de Biblioteconomie a Universităţii„Lucian Blaga” din Sibiu şi „Bibliotecaîn epoca internetului”, condusă de Flori-ca Popovici, Şef serviciu la BibliotecaJudeţeană Timiş. Între problemele ridi-cate în cadrul primei secţiuni au fostcuprinse comunicări vizând atât carteaveche din patrimoniul bibliotecilor ju-deţene, cât şi problema digitizării fon-dului de patrimoniu al acestor biblioteci,cum şi probleme mai largi privind nece-sitatea constituirii unei istorii a litera-turii române pentru copii, sau legitimi-tatea bibliotecilor publice de a crea fon-duri ale literaturii scrise în zonele pecare le deservesc. Secţiunea a doua s-aconstituit într-o suită de comunicări peteme de biblioteconomie în contextul lu-mii contemporane, de la problema infor-maţiei şi ambientului, la prezentareaunor soluţii găsite de diverse bibliotecijudeţene în aplicarea catalogării, aîmprumutului computerizat, a digitizăriifondului de carte din bibliografia şco-lară ş.a. O interesantă dezbatere, la careau luat parte toţi invitaţii de la celelaltebiblioteci judeţene a reprezentat-o masarotundă de mare actualitate: „Lumeacontemporană între informaţie şi cul-tură”, cu accente pertinente la rolul pecare-l are mass media contemporană înrelativizarea axiologiilor culturale alelumii, constituite în milenii de civiliza-ţie şi cultură pe pământul vechiului con-tinent. În cadrul discuţiilor, o problemăaparte a constituit-o locul pe care-locupă azi cultura, chiar şi ca informaţieîn presa cotidiană, locul marginal pecare e aşezat evenimentul cultural îneconomia informaţiilor de toate felurilede la posturile de radio şi televiziune.Concluziile nefiind chiar dintre cele mai

optimiste s-a luat hotărârea ca fiecaredintre evenimentele ce se petrec în insti-tuţiile de cultură sau în underground-ulmarilor oraşe să-şi găsească locul meri-tat în coloanele ziarelor, la radio şi tele-viziune, pentru a nu ne lăsa covârşiţidoar de magma grosieră a unor infor-maţii ce nu pot produce decât un senti-ment de frustrare culturală, grobiene, demahala, ce duc la formarea de-a-n-doaselea a spiritului tinerei generaţii.Între manifestările ce s-au derulat în a-ceste zile s-au mai aflat lansarea catalo-gului de Carte bibliofilă din secoleleXIX şi XX, editat de Biblioteca Judeţea-nă Timiş cum şi vernisajul Expoziţiei decarte veche străină din secolul al XVIII-lea din patrimoniul B.J.T., prezentată deCarina Galiş. O impresionantă etalare a91 de cărţi vechi din varii domenii ce auîncântat vreme de trei secole privirilecercetătorilor şi specialiştilor.Evenimentul propriu-zis al „Zilelor Bi-bliotecii” l-a constituit prezentarea site-ului Bibliotecii Judeţene Timiş realizatde studentul Alexandru Iovanovici, unsite modern, complex şi extrem de utiloricărei biblioteci publice, ale căruiprincipale componente sunt următoa-rele: - scurtă prezentare a instituţiei. Estede remarcat secţiunea de statistici carereflectă activitatea bibliotecii în relaţiacu cititorii;- evenimente - este o secţiune actualiza-tă dinamic în care vor fi anunţate eveni-mentele ce se desfăşoară la BJ Timiş.De asemenea, aceste informaţii pot fi re-găsite în meniul dinamic de pe paginaprincipală;- secţii şi filiale - unde puteţi găsi infor-maţii actualizate cu privire la fiecaresecţie şi filială ale Biblioteca JudeţeanăTimiş. În această secţiune vor fi actual-izate datele cu privire la orarul defuncţionare;

- e-biblio - BIBLIOTECA VIRTUALĂ.Ceea ce vedeţi în această secţiune este omică parte din proiectul mai larg de di-gitizare a periodicelor din cadrul secţieiDocumentar–Periodice şi de creare a u-nei colecţii de materiale (cărţi) în formatfull-text accesibile publicului larg, prininternet;Accesul este liber, nu necesită înregis-trare şi este gratuit;- galerie - galerie de imagini dezvoltatăpe platforma Open Source PHP Gallery,are în principal două scopuri: să se con-stituie ca o dovada a activităţilor de laBiblioteca Judeţeană Timiş şi, în măsuraîn care va exista cooperare se va cere a-cordul artiştilor care expun la Secţia deArtă, iar în cazul unui răspuns favorabillucrările lor vor fi postate sub formă depoze pe site.În acest mod se va crea o galerie virtu-ală de artă.- American Corner - o secţiune dedi-cată bibliotecii americane, deschisă încolaborare cu Ambasada Statelor Unitela Bucureşti. Puteţi găsi informaţii cuprivire la orarul informatizată a colecţi-ilor, care vă va prezenta în fiecare săp-tămână câteva titluri interesante, nou-intrate în bibliotecă în săptămâna ce atrecut.Veţi regăsi informaţii cu privire la autor,

titlu, o scurtă prezentare a cărţii cât şicotele de raft corespunzătoare.- contact - puteţi găsi informaţii de con-tact, cât şi un formular web, care vă vafacilita comunicarea cu biblioteca. Noivă recomandăm să apelaţi la acest mij-loc cu încrederea că cineva va citi me-sajul dumneavoastră şi mult mai impor-tant, chiar vă va răspunde.- forum - o componenta esenţială anoului site, a fost proiectat ca o punte delegătură între cititor şi bibliotecar, cititorşi cititor, sau bibliotecari din întreagatară Noi vă încurajăm să scrieţi, sa răs-pundeţi la întrebările altora şi in ansam-blu să demonstraţi că sunteţi activi.Ca urmare a reacţiilor vizitatorilor nevom adapta diverse secţiuni pentru arespecta cerinţele utilizatorilor. Prinîntregul lor „Zilele Bibliotecii” s-auconstituit într-un util schimb de expe-rienţă între principalele biblioteci jude-ţene din ţară şi bibliotecile orăşeneşti şicomunale din judeţul nostru, înscriindu-se în multitudinea manifestărilor cultu-rale care au în centrul lor biblioteca.

Paul Eugen BanciuDirector

BIBLIOTECAJUDEŢEANĂ TIMIŞ

ŞŞVVAABBUULL IIOOSSIIFF ZZAAHHAARRIIAA,, „„DDRREEPPTT ÎÎNNTTRREE OOAAMMEENNII””!!

În Ierusalim a fost înfiinţat la anul 1953, pe lîngă Parlamentul (Knes-set) statului Israel, un Memorial oficial al victimelor din Holocaust-„Yad Vashem”. Memorialul cinsteşte pe cei care au salvat evrei şi nuerau evrei iar numele salvatorilor apare pe lista celor numiţi” Drepţiîntre Popoare.” Memorialul Holocaustului a acordat 60 de asemenatitluri unor cetăţeni români. Primul „Drept între Popoare” a fost pri-marul oraşului Cernăuţi din perioada celui de-al doilea război mondial,care a salvat mii de evrei de la deportarea în Transnistria.Între cei 60 de „Drepţi între Popoare” din România există şi unbănăţean. Josif Zaharia (Zacharias), şvab din Iecea Mare, era fiul unuifermeir (bauer) înstărit. În anul 1941, după ce România intrase înrăzboi alături de Germania nazistă iar legislaţia antievreiască seînăsprise, Iosif a întâlnit într-o zi, la el în sat, la Iecea Mare, un băiatde 13 ani, rătăcit, flămând şi obosit, în căutare de hrană şi adăpost.Copilul se numea Benjamin Weiss şi făcea parte dintr-o comunitateevreiască din Arad aflată sub îngrijirea spirituală a rabinului Brisk.Iosif Zacharias, deşi a aflat că băiatul era evreu, a avut grijă de el, i-aprocurat acte false, l-a învăţat să îngrijească vitele iar tatăl lui Iosif l-aangajat la ferma lui. Acest gest făcut de tânărul şvab faţă de adolescentul evreu din Arad i-aadus lui Iosif Zaharia (Zacharias) titlul de „Drept între Popoare”, sin-gurul bănăţean care l-a obţinut până acum.

“Nu am promis multe dar ceea ce am promis

am realizat”

Scriitorul

Paul Eugen

Banciu

(primul

din stânga),

coordona-

torul mani-

festării “Zilele

bibliotecii”

1

9AGENDÃ

9

CCĂĂRRPPIINNIIŞŞ

PPrriimmaarr:: IIooaann SSiimmaa

Cum se reflectă în viaţa comu-nităţii de aici faptul că localitateaCărpiniş este aşezată pe şoseauacare leagă graniţa şi capitalajudeţului?

Cărpiniş este o comună foarteveche şi a făcut şi face legătura întreTimişoara şi partea de vest a ţăriiprin Jimbolia, dar eu spun că ea nu aînflorit extraordinar datorită acestuifapt, chiar dacă a fost intens tranzi-tată. Aşteptăm investitori dar, dupăcum se vede, aceştia au ajuns abiaSăcălaz. În timp, va veni BeregsăulMare la rând şi abia după aceea Căr-pinişul. De unde colectaţi veniturile labugetul comunei?În prezent avem aproximativ 5.000de oameni în comuna noastră Veni-turile provin din taxe şi impozite, iarteren concesionat avem vreo 20 deha. Comuna nu mai are teren arabil.Mai avem 48 de ha de teren apro-bate la legea 247, dar nu mai avemteren de unde să dăm. Am încercatprin consiliul local să dăm ohotărâre şi nu au fost de acord con-silierii ca să dea din păşunea comu-nală aceste 48 de ha de teren. Suntaproximativ 140 de ha de păşunecomunală, care este folosită, întotalitate. Sigur, nu toţi locuitoriicomunei lucrează în agricultură,avem Intercerealul, Fangmaier,fosta Ceramica care acum s-a maireorganizat şi are 48 de angajaţi.

Avem şi o fabrică de pantofi şi fa-brica de îngheţată Ice Dyp, precumşi o fabrică de ciocolată. Ne dorimîn Cărpiniş investitori strategici caresă ofere localnicilor venituri maibune decât cele obţinute din agricul-tură. Sunt două ferme aprobate a seînfiinţa pe raza localităţii prin pro-gramul SAPARD şi anume noulComtim şi cooperativa Muntenia.

Se lucrează pământul în Căr-piniş?Pot să spun că la noi pământurile

sunt lucrate în proporţie de 99% Nuexistă un profit prea mare, deoarecepreţurile de achiziţie sunt destul demici. Până la data de 1 noiembrie2006 mai aşteptăm cereri din parteapopulaţiei pentru a putea începe dis-tribuirea de bonuri valorice nomi-nale în valoare de 150 lei RON pe

hectar, producătorilor agricoli, per-soane fizice şi juridice, ce înfi-inţează culturi în toamna anului2006, pentru achiziţie de seminţe

şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide.

De ce credeţi că e nevoie pentru catreaba să meargă mai bine?În primul rând, trebuie să facemnişte proiecte. Unul din ele a fost în-ceput. Avem o colaborare cu o firmădin Austria şi am început un studiude prefezabilitate, ajungem la studi-ul de fezabilitate, pentru canalizareşi modernizarea reţelei de apă. Euvreau să terminăm proiectul până înfebruarie 2007 cel târziu, să ajun-gem în stadiul de proiect tehnic dejaşi să obţinem finanţarea prin fonduristructurale.

Ce faceţi pentru a ajuta rromiidin Cărpiniş?Odată cu expulzarea unora dintreaceştia acum o lună din Franţa, amavut şi noi rromi care au revenit laCărpiniş. Am purtat discuţii cu ei.Putem să le oferim un loc de casă,aşa cum am oferit şi la ceilalţi cetă-ţeni, prin Legea 15, câte 300 demetri pătraţi gratuit şi 200 de metripătraţi concesionaţi, dar în condiţiifoarte stricte, astfel încât să nu poatăfi înstrăinate aceste locuri. Noi am dat celor îndreptăţiţi 70 delocuri de case până acum şi am făcutun cartier nou în care am investit şiinvestim foarte mulţi bani. Pot săspun că este gata şi proiectul pentrucurentul electric.

Aveţi un cetăţean de onoare al co-munei Cărpiniş.Da, avem. Este domnul Ioan Barbu,primul cetăţean de onoare al loca-lităţii. Domnul Barbu a fost învăţă-torul nostru şi directorul şcolii. Dân-sul a avut merite deosebite în toateactivităţile şcolare şi culturale cares-au făcut în comună multă vreme şiam dorit să-l răsplătim cu acest titluonorific.

Evelyne VAUM

IIEECCEEAA MMIICCĂĂ CCEEAADDAACCOO--RROOMMAANNĂĂ

Pe teritoriul satului aparţinător decomuna Cărpiniş, Iecea Mică, arhe-ologii Muzeului Banatului din Timi-şoara au făcut descoperiri arheolo-gice care atestă vechimea aşezării.Astfel, la ieşirea din Iecea Mică,spre Est, la o jumătate de kilometrudistanţă, în apropierea sondei deextracţie 35, săpăturile au scos la lu-mină o întinsă aşezare daco-romană.Aici a fost desoperită o monedă debronz din vremea împăratului Con-stans iar la aproximativ doi kilo-metri de acest punct a fost descope-rită o altă monedă de bronz, cu chi-pul împăratului Valentinianus I (fo-to). Tot la Iecea Mică, în punctul nu-mit Raspas, pe un promotoriu cu undiametru de 250 de metri, au fostconstatate urme ale unor locuinţedaco-romane. Nu departe de sonda30, spre nord, în apropiere de şosea-ua ce duce spre comuna Biled, au

fost descoperite mai multe fragmen-te ceramice databile între secoleleVIII-XI după Christos. Dar teritori-ul Cărpinişului de azi a fost locuitcu multe milenii în urmă, dacă avemîn vedere faptul că în locul numitMovila Trei Hotare (Dreihotarhu-gel), la intersecţia hotarelor cadas-trale ale satelor Iecea Mică, Bereg-său Mare şi Becicherecul Mic se a-flă o movilă de pământ de la supra-faţa căreia a fost recoltat un mic ră-zuitor din silex cafeniu.

PPIIAANNIISSTT VVIIRRTTOOUUZZ,, CCUURRĂĂDDĂĂCCIINNII ÎÎNN BBAANNAATT

La vârsta de 15 ani, Franck Dupreeeste deja un pianist virtuoz al Eu-ropei. La trei ani se familiarizeazăcu primele instrumente muzicale, laşase ani începe studiul pianului şi seperfecţionează cu profesoara uni-versitară Sontraud Speidel; urmeazădin anul 2002 studii preuniversitarela Facultatea de Muzică din Karls-ruhe (studii destinate copiilor deo-sebit de talentaţi), începe apoi stu-diul instrumentelor de percuţie. Par-ticipă la numeroase concerte (înGermania, cele mai numeroase, darşi la Viena, Praga, Veneţia, Cagliari,Paris, în Belgia sau Danemarca).Este solist în anul 2002 al „JohanStrauss Orchester” din Wiesbaden,este invitat solist al Orchestrei deCameră din aceeaşi localitate. Do-

bândeşte zeci de premii internaţio-nale ca solist pian, pian-duo sau so-list la instrumente de percuţie. Esteprezent în noiembrie 2003 la unadin emisiunile de succes ale postuluide televiziune „România Interna-ţional”, iar în 9 noiembri 2003Frank Dupree a susţinut un recitalde pian în studioul de concerte alSocietăţii Române de Radiodifuziu-ne din Bucureşti. Sunt o serie de in-formaţii pe care le-am putut afla cusprijinul poetului Lucian Hetco, di-rectorul revistei „Agero” din Ger-mania.Dar de ce ar interesa pe un bănăţeanpovestea adolescentului Frank Du-pree, născut la Rastatt, în Germa-nia? Măcar pentru faptul că părinţiivirtuozului pianist sunt originari dinsatul Iecea Mică, comuna Cărpiniş,judeţul Timiş, România...

C.T.

DDEEPPOORRTTAAŢŢII ÎÎNN RRUUSSSSLLAANNDD După terminarea celui de-la doilea război modial trupele sovietice de ocu-paţie au făcut deportări masive de populaţie germană. Şvabii din satul IeceaMică (Klein-Jetscha) nu au fost nici ei ocoliţi. Cel puţin douăzeci şi şase depersoane de etnie germană, femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între douăze-ci şi cincizeci de ani, au fost deportate în lagărele din Rusia, la Wolodarka,Nekumor sau Dnjepropetrovsk. Marea majortate a acestora, cu două excep-ţii, au pierit în Rusia, între anii 1945 şi 1948: Albert Franz, Katharina Berg,Katarina Chirst, Dreier Katharina, Anna Fuchs, Eva Lech, născutăRotsching, Katharina Ludwig, Eva Naumann, Anna Rotsching, AnnaSchuld, născută Jordan, Maria Schuld, născută Biegelsteiber, Anna Unter-reiner, Anna Unterstein, dar şi Josef Packi, Peter Packi, Josef Gabriel, Ma-thias Gerres, Franz Keiser, Josef Keller, Johann Ludwig, Franz Ott, LudwigPortscheller, Josef Ruckert, Kaspar Schoffer, Kaspar Zimmermann. Există,de altfel, o statistică exactă în acest sens întocmită de diplomat inginer Nor-bert Neidenbach, originar din Timişoara.

Unul dintre câştigurile Teatrului Naţional Mihai Eminescu dinTimişoara este, fără îndoială, actorul Ion Rizea. Născut la 24iunie 1971, în comuna Cărpiniş, judeţul Timiş a absolvit Facul-tatea de Muzică, Secţia Actorie, Universitatea de Vest, Timi-şoara, promoţia 2000, clasa prof. Luminiţa Stoianovici. LaTeatrul Naţional joacă din anii studenţiei, aşa că palmaresul

său ca actor este impresionant : 1997 - Cititor, Ascultător,Amant, Aviator, în Cerşetorul de R.J. Sorge, regia BeatriceBleonţ , 1997 - Garda Ducelui, în Lorenzaccio de A. de Mus-set, regia Victor Ioan Frunză (Teatrul de Stat “Csiky Gerge-ly”)1997 - Irod, în Irozii de Cătălin Naum, regia Cătălin Naum,1998 - Zidul, în Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare,regia Beatrice Bleonţ (Teatrul de Vară Zsambek, Ungaria)1999 - Cumătrul, în Panorama minunăţiilor după Cervantes,regia Vlad Stănescu, 1999 - Femeia, Hangiul, în Don Quijotede Mihail Bulgakov, regia Mihaela Murgu1 999 - Cirac, în UbuRege de Alfred Jarry, regia Stefano de Luca, 1999 - Ghiţă, înFemeia în roşu după M. Nedelciu, A. Babeţi şi M. Mihăieş,regia Mihaela Lichiardopol, 1999 - Ofiţer SS, în Bent deMartin Sherman, regia Eli Malka, 2000 - Soldat, în Pentru ceam murit de Xie Min, regia Ion-Ardeal Ieremia, 2000 - Silvius,în Cum vă place de W. Shakespeare, regia Mihaela Lichiar-dopol, 2000 - Lucky, în Aşteptându-l pe Godot de S. Beckett,regia Emil Reus, 2000 - Spectrul, în Revoluţia oarbă , deLeonid M. Arcade, regia Alexa Visarion, 2000 - Petea Trofi-mov, în Livada de vişini, de A.P. Cehov, regia Sabin Popescu,2000 - în spectacolul de poezie Scriu aşa cum vorbesc, regia

Ion-Ardeal Ieremia, 2001 - Ciprian, în Ivona, principesa Bur-gundiei, de W. Gombrowicz, regia Anca Maria Colţeanu, 2001- Mecet, în Ivan Turbincă de Şerban Foarţă, regia Horia Iones-cu, 2001 - recital La Hogină, spectacol în grai bănăţean, regiaMihaela Lichiardopol, 2001 - Gutuie, în Visul unei nopţi devară de W. Shakespeare, regia Sanda Manu, 2001 - Specialis-tul, în Larry Thompson, tragedia unei tinereţi... de DušanKovačević, regia Ioan Ieremia,2002 - Chelnerul, în D’ale car-navalului cu scene din Conul Leonida faţă cu reacţiunea de I.L.Caragiale, regia Ioan Ieremia,2002 - Gardianul, în Eu cândvreau să fluier, fluier de Andreea Vălean, regia MihaelaLichiardopol, 2002 - Coş, Devotatul, în Divanul persian, muz-ical de Octavian Sava şi Marius Ţeicu, după MihailSadoveanu, regia Cezar Ghioca, 2002 - Bunicul, în O făclie dePaşte de Radu Macrinici după I.L. Caragiale, regia Ion-ArdealIeremia, 2002 - Anucikin, în Căsătoria de N.V. Gogol, regiaIoan Ieremia,2003 - Actorul, în Chiriţa după Vasile Alecsandri,regia Ion-Ardeal Ieremia2003 - Jonglerul, în Puterea obişn-uinţei de Thomas Bernhard, regia Ulf Dückelmann. FILM:2000 - Soţul, în Şapte povestiri despre strigoi, regia FlorinIepan, 2001 - Securistul, în Sindromul Timişoara.

Ion RIZEA

“La noi pământurilesunt lucrate în

proporţie de 99%”

Şcoala din Cărpiniş

AGENDÃ

10

1. Sediul consiliului local: Iecea Mare nr.127,telefon 3657132. Primar: Cimpoieş Dumitru3. Repere istorice:- 1719 - a venit primul val de saşi;- 1750 - Iecea Mare a fost membră a Uniunii„Comoara Câmpiei“;- 1767 - a început construcţia caselor din IeceaMare din pământ precum şi construirea primeişcoli;- 1770 - s-a început construirea bisericii cato-lice;- 1777 - a fost zidită biserica ortodoxă românădin Iecea Mare- 1778 - Iecea Mare aparţine comitetului Timiş-Torontal;- 1855-1956 - a luat fiinţă cartea funciară alocalităţii Iecea Mare;- 1968 - Iecea Mare este desfiinţată ca şicomună şi trece la Cărpiniş;- comuna a fost reînfiinţată în baza Legiinr.84/2004.4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total= 2390 persoane, din care:- masculin = 1181 persoane- feminin = 1209 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004= 8696. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = - 7. Număr posturi în primărie - total = 14, dincare:- funcţionari publici = 9 - personal contractual = 5 8. Număr consilieri = 119. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Extinderea reţelei de apă şi canalizare, precumşi înlocuirea ţevilor de metal cu tub de plastic;- Branşarea comunei la reţeaua de gaz;- Renovarea şcolilor şi grădiniţei din localitateaIecea Mare;- Construirea unei săli de sport;- Renovarea vechiului sediu a primăriei precumşi a postului de poliţie;- Construirea unui bazin pentru colectarea

apelor uzate;- Asfaltarea drumului de legătură dintre IeceaMare şi Lenauheim;- Achiziţionarea unei maşini de pompieri;- Înlocuirea tuburilor la podeţele distruse, pre-cum şi montarea unor tuburi noi la podeţele carenu au nici canal de scurgere;- Finalizarea proiectului de pietruire a dru-murilor secundare de pe raza comunei.10. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş (Hotărâreanr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 355,95 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 253,33 miilei- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 22,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 208,16 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 377,51 mii lei 11. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 4712. Instituţii şcolare:- Şcoală cu clasele V-VIII = Iecea Mare;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Iecea Mare;- Grădiniţă cu program normal = Iecea Mare.13. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Iecea Mare.14. Instituţii culturale:- Cămin cultural = Iecea Mare;- Bibliotecă = Iecea Mare.

1. Sediul consiliului local:Săcălaz nr. 368, telefon 3671012. Adresă pagină internet:3. Primar: Todaşcă Ilie4. Repere istorice:- 1392 - localitatea este atestatădocumentar;- 1765 - primele colonizări ger-mane;- 1767 - strămutarea românilor laToracu Mare;- 1772 - zidirea bisericii catolice;- Beregsău Mare (1332-1336), Beregsău Mic(1332).5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total =6394 persoane, din care:- masculin = 3151 persoane- feminin = 3243 persoane6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004 =20487. Număr sate componente, localităţi aparţină-toare = 2: Beregsău Mare şi Beregsău Mic.8. Număr posturi în primărie - total = 31, dincare:- funcţionari publici = 20- personal contractual = 119. Număr consilieri = 1510. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Colaborare cu localitatea „Reutlingen-Germa-nia“, privind schimburi de scrisori;- Acord de înfrăţire cu localitatea „Torak,com.Jitişte-Serbia“, privind cooperarea econo-mică, participare la expoziţii, pieţe, târguri;schimburi de experienţă în domeniul agriculturii,zootehniei; organizarea unor întreceri amicale;- Protocol de înfrăţire cu localitatea Wolfsbergdin Republica Austria.11. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Construcţie Biserică Ortodoxă;- Construcţie sală sport;- Construcţie pod la Beregsău Mic;- Reparaţii drumuri Beregsău Mare-Bobda;- Reparaţii cămin cultural localitatea BeregsăuMare;- Realizare infrastructură “Zona 3 locuinţe –

Săcălaz”;- Înlocuire reţea apă localitzateaSăcălaz;- Asfaltare 5 km străzi în locali-tatea Săcălaz.12. Proiecte cu finanţare (cofi-nanţare) externă în derulare:- „Dezvoltarea Rurală Durabilăîn parteneriat transfrontalier“ -Fondul Comun al ProiectelorMici, România-Serbia & Mun-tenegru;

- „Birou de Consiliere pentru Cetăţeni-o calerapidă de acces la informaţii de interes cetăţe-nesc“ - în cadrul Programului Consolidarea Soci-etăţii Civile în România;- „Agenţie de Parteneriat Economic Local“ -Fondul de modernizare pentru dezvoltareaadministraţiei la nivel local în parteneriat cucomuna Sânmihaiu Român.- Parcul industrial Săcălaz în colaborare cu Con-siliul Judeţean Timiş pe proiect PHARE;- Centru de formare profesională – proiect rea-lizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Ger-mania.13. Sume pentru bugetul local repartizate prinC.J.Timiş (Hotărârea nr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 1015,33 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 753,83 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 88,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 234,97 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 426,15 mii lei 14. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 23115. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII = Săcălaz şiBeregsău Mare;- Şcoală primară cu clasele I-IV = Beregsău Mic;- Grădiniţe cu program normal = Săcălaz,Beregsău Mare şi Beregsău Mic.

1. Sediul consiliului local: Cenei nr.133, tele-fon 3661012. Adresă pagină internet:3. Primar: Medrea Ruţica Dana4. Repere istorice:- 1221 - localitatea este atestată documentar iarla 1330 făcea parte din cetatea Sărad;- 1696 - are loc bătălia între armatele turceşti şicele austriece;- 1730 - a fost construită biserica ortodoxăsârbă;- 1801-1820 - colonizări cu croaţi şi cu germaniîn 1848;- Bobda (sec.XII).5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total= 2771 persoane, din care:- masculin = 1361 persoane- feminin = 1410 persoane6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004= 11017. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 1: Bobda.8. Număr posturi în primărie - total = 23, dincare:- funcţionari publici = 11- personal contractual = 12 9. Număr consilieri = 1110. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi dinafara ţării:- Înfrăţire cu localitatea „Mesna Zaiedniţa -Serbia“;- Colaborare cu „Primăria Nakovo-Serbia“;- Înfrăţire cu localitatea „Obenburg-Germania“,privind ajutoare pentru instituţii de învăţământ,calculatoare, mobilier;- Înfrăţire cu localitatea „Kleinwalstadt-Germa-nia“, privind colaborare în plan sportiv, admi-nistrativ, ajutoare sociale;- Înfrăţire cu localitatea „Novi Sad-Serbia“,privind întâlniri periodice în plan cultural,sportiv, schimburi de experienţă în domeniulagricol;- Înfrăţiri cu localitatea „Radojevo-Serbia“,privind întâlniri periodice în plan cultural,sportiv, schimburi de experienţă în domeniulagricol;- Proiect de înfrăţire cu localitatea „Kuca-Croaţia“, privind acţiuni în domeniile: cultural,sportiv şi social.11. Obiective şi investiţii propuse a se rea-liza:

- Reparaţii generale la şcolile din Cenei şiBobda, amenajarea grupurilor sanitare; - Înlocuirea reţelei de apă potabilă: Cenei12,4km şi Bobda 7,5 km;- Realizarea proiectului Canalizare ape pluvialeîn Cenei şi Bobda cu burlane de scurgere.12. Proiecte cu finanţare (cofinanţare)externă în derulare:- Pietruire drum comunal DC 215 Checea -Cenei-necontractat= SAPARD.13. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş (Hotărâreanr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 494,79 mii lei, din care:- cheltuieli de personal învăţământ = 406,67mii lei- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 40,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 158,69 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 287,81 mii lei 14. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 7215. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII = Cenei şiBobda;- Grădiniţe cu program normal = Cenei şiBobda.16. Instituţii sanitare:- Dispensare medicale = Cenei şi Bobda;- Dispensar veterinar = Cenei.17. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Cenei şi Bobda.- Bibliotecă = Cenei.

1. Sediul consiliului local: Cărpiniş, Str. a III-anr.42, telefon 3650012. Primar: Sima Ioan3. Repere istorice:- 1767 - au fost colonizate familii din vestulGermaniei;- 1803 - a fost zidită biserica romano-catolicădin Cărpiniş;- 1865 - un puternic incendiu a pustiit satulIecea Mică;- Iecea Mică (1467).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total= 4968 persoane, din care:- masculin = 2434 persoane- feminin = 2534 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004= 14126. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 1: Iecea Mică.7. Număr posturi în primărie - total = 16, dincare: - funcţionari publici = 11- personal contractual = 58. Număr consilieri = 139. Pieţe - târguri:- Târg mixt Cărpiniş - săptămânal = sâmbătă.10. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Recondiţionarea prin înlocuirea tubulaturii deoţel cu tubulatură de plastic şi contorizareareţelei de apă stradale;- Reprofilarea vechilor şanţuri stradale de scur-gerea apei pluviale şi executarea unor noi traseede evacuare a apelor pluviale stagnante din inte-riorul intravilanelor localităţilor Cărpiniş şiIecea Mică, înlocuirea tubulaturilor şi aducereaacestora la cotele de scurgere a apelor pluvialede la podeţele stradale;- Schimbarea geamurilor şi a uşilor din lemn dela cele 3 şcoli din comună cu profiluri din ter-mopan;- Recondiţionarea trotuarelor stradale;- Executarea de utilităţi sub forma de: introdu-cerea reţelei de apă potabilă, executarea drumu-lui de acces, escavarea gropi pentru fosa septică,executarea reţelei de canalizare, înfiinţarea unuiparc pentru copii - pentru cele 73 locuri de caserepartizate pentru tinerii căsătoriţi.11. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş (Hotărâreanr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 812,84 mii lei, din care:

- cheltuieli de personal învăţământ = 662,23 miilei- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 43,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 180,69 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 327,71 mii lei 12. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 10513. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII = Cărpiniş şiIecea Mică;- Grădiniţe cu program normal = Cărpiniş şiIecea Mică.14. Instituţii sanitare:- Dispensar medical = Cărpiniş;- Cabinet medical = Iecea Mică;- Farmacii umane = Cărpiniş şi Iecea Mică.15. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Cărpiniş şi Iecea Mică;- Bibliotecă = Cărpiniş.

COMUNA IECEA MARE - ANUL 2006

COMUNA CĂRPINIŞ - ANUL 2006 COMUNA CENEI - ANUL 2006

COMUNA SĂCĂLAZ - ANUL 2006

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞ

Pagină realizată de Răzvan Hrenoschi

Publicaţia “Agendă C.J.T.” este supliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş

Colegiul de redacţie:

Ada Murariu, Răzvan Hrenoschi, JanaLavrits, Evelyne Vaum, Cornel Todor,

Mirela Dubou, Monica Isacu

Layout design:Virgil Simonescu

ISSN: 1842-323X

Redacţia:

Timişoara, Strada Regina Maria nr. 3

Telefon:0256-406.330, 0256-406.401

0720.009.368

Tipar: “ARTPRESS”- TimişoaraTelefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţieieuroregionale “LICURICI” şi a revisteiBibliotecii Judeţene Timiş, “LUMEA

CĂRŢII”

AGENDÃ

11

AGENDĂ

1. Sediul consiliului local: Uivar nr.348, tele-fon 3665012. Adresă pagină internet: 3. Primar: Vajda Pavel4. Repere istorice:- 1811 - sunt colonizate familii de germani;- 1805 - coloniştii germani din Banat înte-meiază localitatea Iohanisfeld;- 1767 - românii veniţi din regiunea Mureşuluiau întemeiat localitatea Pustiniş;- sec.XIX - a fost întemeiată localitatea Otelecdin colonişti unguri;- Răuţi şi Sânmartinu Maghiar la 1890 eraureşedinţă de comună.5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005 - total= 4187 persoane, din care:- masculin = 2100 persoane- feminin = 2087 persoane6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2004= 16827. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 5: Iohanisfeld, Otelec, Pus-tiniş, Răuţi şi Sânmartinu Maghiar.8. Număr posturi în primărie - total = 19,din care:- funcţionari publici = 11 - personal contractual = 8 9. Număr consilieri = 1310. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi dinafara ţării:- Înfrăţire cu localitatea „Algyo-Ungaria“.11. Obiective şi investiţii propuse a se rea-liza:- Alimentare cu apă.12. Proiecte cu finanţare (cofinanţare)externă în derulare:- Modernizare drum comunal DC 209 Uivar-Răuţi - necontractat = SAPARD;- Alimentare cu apă în localitatea Uivar, SCTAHAL ROMANIA SRL.13. Sume pentru bugetul local repartizateprin C.J.Timiş (Hotărâreanr.116/22.12.2005):- Sume din TVA pentru finanţarea cheltuielilordescentralizate - total = 938,51 mii lei, dincare:

- cheltuieli de personal învăţământ = 729,27mii lei- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 10,00 mii lei- Suma defalcată din TVA pentru echilibrareabugetelor locale = 378,92 mii lei- Cota defalcată din impozitul pe venit (22% ladispoziţia CJT) pentru echilibrarea bugetelorlocale= 687,21 mii lei 14. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 24515. Activitatea de transport şcolar:- Are în administrare microbuzul TM 45 CJTdin anul 2000;- Trasee de deplasare: Uivar-SânmartinuMaghiar şi Uivar-Răuţi-Otelec;- Numărul elevilor navetişti = 7016. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII Uivar, Ionelşi Otelec;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Pustiniş,Răuţi şi Sânmartinu Maghiar;- Grădiniţe cu program normal = Uivar, Răuţi,Sânmartinu Maghiar, Pustiniş, Otelec şi Ionel.17. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Uivar, Pustiniş, Otelecşi Ionel;- Farmacie umană = Uivar;- Circumscripţie veterinară = Uivar.18. Instituţii culturale:- Cămine culturale = Uivar, Ionel, Otelec, Pus-tiniş, Răuţi şi Sânmartinu Maghiar- Bibliotecă = Uivar.

COMUNA UIVAR - ANUL 2006

Se acordă 150 lei RON/hectar, în bonurivalorice nominale, producătorilor agricolipersoane fizice şi juridice ce înfiinţeazăculturi în toamna anului 2006 pentru achi-ziţia de seminţe şi/ sau îngrăşăminte şi /saupesticide (erbicide, insecticide, fungicide).Documente necesare:a) Cerere tip (se obţine de la angajaţii A-genţiei de Plăţi);b) Copie buletin de identitate/ carte de i-dentitate! pentru persoane fizice) sau copiede pe certificatul de înmatriculare şi certifi-catul înregistrare (pentru persoanele ju-ridice);c) Copie de pe actul de proprietate şi/sauconcesionare şi/sau arendare şi/sau alte ac-te doveditoare ale dreptului de folosinţăşi/sau proprietăţii asupra suprafeţei de terenpe care se înfiinţează culturi în toamna anu-lui 2006, după caz;d) Adeverinţă de la Registrul agricol/Re-gistrul fermelor/alte evidenţe funciare cusuprafaţa exploatată în toamna anului 2006Termenul limită de depunere a cererilor - 1noiembrie 2006Termenul limită de utilizare a bonurilor

valorice -1 decembrie 2006Locul de depunere a cererilor - sediul Pri-măriei comunei pe raza căreia se află tere-nul pe care se înfiinţează culturile în toam-na anului 2006. Informaţii suplimentareputeţi obţine de la angajaţii Agenţiei dePlăţi.

Florin FAURDirector APIA

CCOOMMUUNNIICCAATT AALL AAGGEENNŢŢIIEEII DDEE PPLLĂĂŢŢII ŞŞII IINNTTEERRVVEENNŢŢIIEE

PPEENNTTRRUU AAGGRRIICCUULLTTUURRĂĂ TTIIMMIIŞŞ

AAPPCCAANN SS..AA.. –– oo ssoocciieettaattee îînnsspprriijjiinnuull ccoonnssiilliiiilloorr ccoommuunnaallee

Concepută în spaţiul geografic al judeţului Timişşi mediul economico-legislativ actual al Românieide către vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ti-miş, domnul Marius Popovici, în perspectiva pre-gătirii şi aderării la Uniunea Europeană, Socie-tatea APCAN are ca structură organizatorică mo-delul german al societăţilor care au preluatserviciile de alimentare cu apă şi canalizare şi careoferă în continuare aceste servicii locuitorilor din

mediul rural şi urban al Germaniei.Scopul societăţii APCAN este de a iniţia, realiza şi dezvolta în colabo-rare cu reprezentanţii comunelor membre APCAN, proiecte de ali-mentare cu apă şi canalizare în mediul rural, în comunele şi sateleaparţinătoare acestora şi de a organiza finanţarea pentru investiţiilepreconizate.Conform Actului constitutiv, Societatea Comercială APCAN S.A.Timiş s-a constituit ca societate comercială pe acţiuni, cu capital so-cial public, acţionarii fiind Consiliul Judeţean Timiş şi 44 Consilii Co-munale Locale ale judeţului Timiş. Ulterior, au aderat şi alte ConsiliiLocale Comunale, astfel că, în prezent, societatea are 64 de membrii.Primirea ca membru cu drepturi depline în societatea astfel constitu-ită nu s-a făcut pe criterii geografice, astfel că raza de acţiune şi influ-enţă a societăţii se întinde pe suprafaţa întregului judeţ Timiş. Celemai importante probleme de care se lovesc în prezent comunele timi-şene sunt: conceperea, dezvoltarea şi repararea sistemelor de alimen-tare cu apă şi de canalizare cât şi introducerea unor noi metode de or-ganizare a acestora. Toate acestea rareori pot fi finanţate de către co-munele în cauză. Pe de altă parte ele nici nu dispun de personal cali-ficat care să organizeze, proiecteze şi să îndrume aceste activităţi.Având la bază informaţiile referitoare la situaţia reală a alimentării cu

apă potabilă şi a canalizării din mediul rural al judeţului Timiş, socie-tatea APCAN iniţiază strategia de dezvoltare a acestor sisteme. Tre-buie precizat că, în calitate de membru al societăţii APCAN, ConsiliulJudeţean Timiş a susţinut şi a contribuit la majorarea capitalului socialal societăţii, realizând astfel un aport substanţial în colaborarea cupartea germană pentru investiţiile care au urmat şi care se derulează şiîn prezent din domeniul alimentărilor cu apă şi canalizare din mediulrural al judeţului Timiş.Realizatorul proiectului “Promovarea asociaţiei române în domeniulalimentării cu apă, SC APCAN SA Timiş”, proiect ce se derulează din01.05.2003, este „Societatea Germană pentru Colaborare Tehnică –GTZ –” o instituţie cu activitate internaţională, consultantul germanfiind Departamentul de evacuare a apelor uzate München şi de firmade prestări de servicii în domeniul alimentării cu apă – „AquaKomm”din München.Acest proiect este menit să sprijine societatea APCAN în realizarea şireabilitarea alimentării cu apă şi a canalizării în judeţul Timiş la ni-velul standardului european. Proiectul constă, în special, în consulta-rea tehnică şi organizatorică, sprijinirea finanţării pentru echipamentetehnice, şcolarizare şi pregătirea unui parteneriat germano – român îndomeniul apei. Beneficiarul acestui proiect este societatea APCANîmpreună cu membrii săi, având ca partener şi Regia Autonomă aApelor Timiş – Aquatim S.A. Societatea APCAN a facilitat unui nu-măr de 16 primari din judeţul nostru o vizită de lucru în Germania(Bayern), prilej cu care au vizitat mai multe staţii de tratare a apeipotabile şi epurare a apelor uzate şi le-au fost prezentate modelele aleasociaţiilor cât şi standardele europene în domeniul tratării şi evac-uării apelor uzate. Cu această ocazie s-a semnat parteneriatul ger-mano-român între APCAN şi Asociaţia de tratare a apei din Oberba-yern şi Asociaţia de epurare a apei din Prien-Achental (Rohrdorf/-Rosenheim). Până în prezent activitatea societăţii APCAN s-a des-făşurat pentru realizarea următoarelor obiective:1. Inventarierea tehnică a fiecărei comune membre APCAN şi deter-minarea necesarului de investiţii pentru fiecare localitate aparţină-toare comunei;

2. Punerea în practică a investiţiilor preconizate. Suma pusă la dispo-ziţie pentru finanţarea nerambursabilă de lucrări şi achiziţionare demateriale a devenit disponibilă începând cu luna mai 2004, ca primăetapă în derularea programului de investiţii fiind pusă la dispoziţiesuma de cca. 120.000 Euro, urmând ca în 2006 să se deruleze a douaetapă de investiţii în reabilitări de reţele de distribuţie a apei potabileşi de acoperire a necesarului de pompe submersibile pentru echipareaforajelor de adâncime. Un procent de 85% din totalul lucrărilor re-prezintă foraje de adâncime pentru asigurarea alimentării cu apă pota-bilă a locuitorilor, restul de 15% reprezentând alte lucrări în domeni-ul alimentării cu apă, ca de exemplu: achiziţionarea de pompe sub-mersibile pentru echiparea forajelor de adâncime, conducte de poli-etilenă pentru reabilitări şi extinderi de reţele pentru distribuţia apeipotabile sau fitinguri pentru reţele sau reabilitări staţii de pompare;3. Igienizarea prin dezinfecţia cu substanţe clorigene (clorură de var)a sistemelor de alimentare cu apă acolo unde ele există, cel puţin odată pe an sau ori de câte ori este nevoie, urmărindu-se în special sis-temele care prezintă probleme din punct de vedere bacteriologic, ur-mate de note de constatare ce cuprind recomandări pentru buna des-făşurare a activităţilor din domeniul alimentării cu apă potabilă şicanalizării.Societatea APCAN are ca scop final pe lângă activitatea principală deconsultare în domeniul alimentării cu apă şi a evacuării apelor rezi-duale şi dezvoltarea firească spre efectuarea de servicii calificate înacest domeniu. Această etapă a Proiectul APCAN se va desfăşura dinmomentul în care vor fi puse la dispoziţia societăţii utilaje pentru exe-cutarea de lucrări de pozare a conductelor în sol în scopul realizării dereţele de distribuţie a apei potabile şi de captare şi canalizare a apeloruzate menajere precum şi a unor aparate de laborator mobile pentrudeterminarea parametrilor fizico-chimici ai apei, suma alocată acesto-ra fiind de cca. 180.000 Euro din totalul de cca. 800.000 Euro alocaţiîntregului proiect. Apreciem că această etapă va demara în ianuarie2007.

Ing. Marius PopoviciPreşedinte SC APCAN SA Timiş

PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂCentralizarea administrativăCentralizarea administrativă plasează în mâinile puterii centraleconducerea tuturor problemelor administrative. într-un regim încare se aplică acest sistem de organizare administrativă, unităţileadministrativ-teritoriale nu au personalitate juridică şi rămân înstrictă dependenţă faţă de puterea centrală, mărginindu-se să-i exe-cute instrucţiunile. Sistemului centralizării îi este specific controlulierarhic, exercitat asupra activităţilor inferiorilor. Exemplu de cen-tralizare - subordonarea unor instituţii centrale faţă de un minister(Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este subordonată Mi-nisterului Administraţiei Publice).Deconcentrarea administrativăDeconcentrarea administrativă este o variantă a centraliză-rii, caracterizată prin faptul că reprezentanţii locali ai puteriicentrale capătă unele drepturi de decizie proprii. În realitate,însă, tot statul decide, însă nu de la nivelul autorităţii centrale,ci indirect, prin intermediul unor instituţii din unităţile ad-

ministrativ-teritoriale (organele centrale exercitându-şi con-trolul ierarhic asupra celor teritoriale). În România sunt decon-centrate serviciile exterioare ale ministerelor în teritoriu: Direcţiigenerale, Inspectorate, Agenţii etc.Descentralizarea administrativăDescentralizarea administrativă implică dreptul unei colec-tivităţi locale, înglobată într-o colectivitate mai vastă, de a seadministra prin propriile mijloace. Descentralizarea poate fişi pe servicii, prin scoaterea unui serviciu public din compe-tenţa organelor centrale şi organizarea lui autonomă,atribuirea de organe proprii şi a unui patrimoniu distinct deautoritatea din care a fost desprins. Organele descentralizatese bucură de autonomie în gestionarea afacerilor locale, însă nusunt independente. Asupra lor se exercită un control statal,numit tutelă administrativă (care se exercită anumite organe şidoar în cazurile prevăzute expres de lege) care vizează doarlegalitatea actelor administrative, nu şi oportunitatea acestora.În România, tutela administrativă este jurisdicţionaiizată, adicăeste redusă doar la dreptul organului de control (prefectul) de asesiza instanţa de contencios administrativ.

MMMMIIIICCCC DDDDIIIICCCCŢŢŢŢIIIIOOOONNNNAAAARRRR AAAADDDDMMMMIIIINNNNIIIISSSSTTTTRRRRAAAATTTTIIIIVVVV ((((IIIIVVVV))))

AGENDÃ

12

AAMMBBAASSAADDOORRUULL EELLVVEEŢŢIIEEII PPEENNTTRRUU AA TTRREEIIAA OOAARRĂĂ

LLAA TTIIMMIIŞŞOOAARRAALa mijlocul lunii septembrie, Consiliul Judeţean a fost gazda unor impor-tante delegaţii străine, interesate de cooperări cu administraţia timişeană.Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc,vicepreşedintele instituţiei, Marius Popovici şi prefectul Ovidiu Drăgănescuau avut o întrevedere cu ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Excelenţa Sa,Jean-Claude Richard. Au fost prezenţi consilierul Ambasadei, DominiquePetter, preşedintele Camerei de Comerţ Elveţia-România, Paul Nuber, careeste şi manager general al Nestle Romania SRL, ca şi reprezentanţi ai unorsocietăţi comerciale elveţiene membre ale respectivei Camere de Comerţ. Cu acest prilej, oaspeţilor le-a fost făcută o scurtă prezentare a judeţului nos-tru, liderul CJT Constantin Ostaficiuc lansând invitaţia ca între Timiş şi uncanton elveţian să fie stabilită o relaţie directă de colaborare. În acest con-text, Constantin Ostaficiuc a amintit cooperările pe care Timişul le are cujudeţe/regiuni din Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii şia subliniat faptul că această colaborare administrativă ar putea fi un prim pasîn stabilirea unor relaţii în domenii diverse: cultură, social, universitar.Aflat într-o a treia vizită în Timişoara, ambasadorul Elveţiei a precizat căunul dintre motivele prezenţei acestei delegaţii în oraşul de pe Bega estesocietatea Nestle şi a subliniat faptul că între cele două ţări, dar şi întreautorităţi locale, există deja o colaborare foarte bună. Excelenţa Sa, Jean-Claude Richard, a amintit proiectele derulate la Deva, unde recent a fostinaugurată o şcoală multimedia din fonduri ale unui canton şi ale unei firmeelveţiene, la Iaşi şi Bucureşti. Discuţiile din cadrul întrevederii au mai vizatsituaţia investiţiilor din Timiş, sectoarele prioritare de dezvoltare.

Jana Lavrits

Preşedintele C.J. Timiş, dl. Constantin Ostaficiuc, a primit vizita unei dele-gaţii italiene, reprezentând Provincia Perugia şi condusă de vicepreşedinteleRiccardo Fioriti. La întrevedere a a luat parte şi consilierul judeţean EugenMilutinovici. „Consiliul Judeţean Timiş doreşte să stabilească o relaţiedirectă, de colaborare cu provincia Perugia şi care să vizeze atât domeniuladministraţiei, dar şi social, cultural, economic. Avem deja cooperări cuVeneto, Pordenone sau Genova, dar şi cu regiuni din alte state europene”, amenţionat Constantin Ostaficiuc. La rândul său, Riccardo Fioriti s-a declaratîn favoarea unui protocol de colaborare, care să dea posibilitatea cooperăriişi realizării de schimburi de experienţă. În cadrul întrevederii, s-a mai dis-cutat despre situaţia investiţiilor din judeţul Timiş, unde Italia se situează peprimul loc din punctul de vedere al numărului de firme. Membrii delegaţieiitaliene s-au arătat interesaţi de proiecte judeţene de infrastructură şi de pro-tecţia mediului. „În prezent, avem, la nivelul CJT, pregătite proiecte de dez-voltare în valoare de 120 de milioane de euro, pentru accesarea de fonduristructurale sau de coeziune. Intenţionăm să fim pregătiţi, până la sfârşitulacestui an, cu proiecte de 150 de milioane de euro”, a subliniat ConstantinOstaficiuc.

J.L.

Ricccardo Fioriti,vicepreşedintele Provinciei Perugia, primit la ConsiliulJudeţean Timiş

În 28 septembrie, la sediul CRAFT,s-a desfăşurat seminarul pe tema in-tegrării sociale a persoanelor cu di-zabilităţi, eveniment organizat deComisia pentru Coeziune Socială,Politici Sociale şi Sănătate Publică aAdunării Regiunilor Europei (ARE),în colaborare cu Consiliul JudeţeanTimiş. Deschiderea manifestării afost făcută de vicepreşedintele ARE,Adrien Zeller (care este şi lider alRegiunii franceze Alsacia) şi depreşedintele CJ Timiş, ConstantinOstaficiuc. În cadrul seminarului a fost prezen-tată situaţia generală a persoanelorcu dizabilităţi în Europa, politicilede integrare socială, oportunităţilede angajare şi au fost oferite exem-ple de situaţii şi politici sociale des-tinate persoanelor cu nevoi speciale. În cea de-a doua zi a manifestării, s-adesfăşurat sesiunea plenară a Comi-siei B a Adunării Regiunilor Euro-pei şi şedinţele Subcomitetului deafaceri sociale şi ale Subcomitetuluipe probleme de sănătate. Cu acestprilej, au fost nominalizaţi candida-ţii pentru Prezidiul Comisiei B şipriorităţile şi planul de lucru pentruanul 2007. Viitoarea şedinţă va avea

loc în Ungaria, la Pecs, iar sesiuneaplenară ARE în perioada 7-9 noiem-brie, în Insulele Baleare. După a-ceastă sesiune, ARE îşi va modificastructura şi modul de organizare, re-ducându-şi şi numărul de comisii dela 4 la 3, rămânând doar următoare-le: Comisia de economie, Comisiapentru Coeziune Socială, PoliticiSociale şi Sănătate Publică şi cea decultură şi educaţieLiderul CJT, Constantin Ostaficiuca fost ales preşedinte al Comisieipentru Coeziune Socială, PoliticiSociale şi Sănătate Publică, pentru operioadă de doi ani de zile, iar cavicepreşedinte al acestui for euro-pean, a fost desemnată ChristinaWahrolin – reprezentând regiuneasuedeză Warmland. PreşedinteleCJT a precizat că, în cadrul sesiuniiplenare, de comun acord, s-au sta-

bilit priorităţile pentru anul viitor a-rătând că “după 16 ani de la Revolu-ţia din 1989, care a reprezentat orenaştere a României, prezenţa unoraleşi locali români în conducereaunor instituţii de acest nivel – cumeste ARE – confirmă faptul că dru-mul nostru a fost corect şi că avemun cuvânt de spus la astfel de foru-muri internaţionale”. Totodată, liderul CJT a ţinut să-imulţumească lui Tudor Rareş Olariupentru activitatea pe care a avut-o încarul ARE şi proiectele iniţiate în nu-mele CJT. “Timişul s-a impus în Co-misia B a ARE prin proiecte concrete:precum cel demarat în 2002 la Timi-şoara, când a fost organizat primul se-minar ARE care a avut ca tematicăprevenirea violenţei domestice. Acestseminar a reprezentat începutul unuiproiect european în valoare de300.000 euro”, a menţionat vicepreşe-dintele Comisiei B a Adunării Regiu-nilor Europei, Tudor Rareş Olariu. Acesta a fost cel de-al doilea semi-nar ARE, organizat la Timişoara. În2002 a avut loc un prim eveniment,organizat de CJT, ARE şi o regiunedin Suedia. ARE are 255 de regiunimembre din 30 de ţări europene.

J.L.

TTiimmiişşuull –– rreepprreezzeennttaatt îînn ccoonndduucceerreeaaAAdduunnăărriiii RReeggiiuunniilloorr EEuurrooppeeii

Preşedintele Regiunii francezeAlsacia dl. Adrien Zeller - prezentla Timişoara- a ridicat în cadrulîntâlnirilor pe care le-a avut cupreşedinţii judeţelor care fac partedin Regiunea Vest - România oproblemă deosebit de interesantăpentru viitorul circulaţiei feroviareîn ţara noastră. Zeller a dezvăluitfaptul că are pe masa de lucru

proiectul unui subiect tehnic con-cret care ar putea aduce beneficiireale României. Este vorba despreun proiect îndrăzneţ privind infra-structura din ţara noastră, şianume realizarea unei linii de trende mare viteză (T.G.V.) pe rutaStrasbourg – Munchen – Viena –Budapesta – Timişoara şi, dacă vaexista voinţă politică “de la cen-

tru”, această linie ar putea avea capunct final firesc Staţia BucureştiNord. T.G.V. este foarte folosit înFranţa ca mijloc de transport încomun, concurând în ultimii ani,datorită vitezei şi condiţiilor ex-cepţionale de călătorie, chiar şi cuavionul.

C.T.

TTRREENN DDEE MMAARREEVVIITTEEZZĂĂ,, SSTTAAŢŢIIEE LLAA TTIIMMIIŞŞOOAARRAA