1

DECIZIA nr.60/18.11.2011 privind posibila încălcare a prevederilor art.6 din Legea concurenţei nr.21/1996,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către SC Lafarge Ciment (România) SA

pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România

CONSILIUL CONCURENŢEI,

În baza

1. Decretului nr.700/27.04.2009 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284/30.04.2009;

2. Decretului nr.701/27.04.2009 pentru numirea unui vicepreşedinte al Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284/30.04.2009;

3. Decretului nr.703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284/30.04.2009;

4. Decretului nr.1088/06.09.2006 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767/08.09.2006;

5. Decretului nr.1089/06.09.2006 pentru numirea unui vicepreşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767/08.09.2006;

6. Legii concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

7. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei,

cu modificările şi completările ulterioare;

8. Regulamentului privind analiza şi soluţionarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art.5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr.21/1996 şi a prevederilor art.101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare;

9. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr.553/05.08.2010;

10. Ordinului nr.143/13.05.2009 al Preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art.6 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, de către SC Lafarge Ciment (România) SA pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România;

11. Raportului de investigaţie prezentat şi susţinut în faţa Plenului Consiliului

Concurenţei, precum şi a celorlalte acte şi lucrări din dosarul cauzei;

2

12. Prevederilor privind procedura de transmitere a raportului de investigaţie către partea vizată de investigaţie şi către autorul plângerii, pentru luare la cunoştinţă şi exprimare de puncte de vedere, şi procedura de citare pentru audierea acestora în Plenul Consiliului Concurenţei la data de 13.09.2011, care au fost îndeplinite;

13. Observaţiilor la raportul de investigaţie, transmise Consiliului Concurenţei de către SC Lafarge Ciment (România) SA în data de 01.09.2011 şi de către SC Prefab SA în data de 07.09.2011;

14. Declaraţiilor făcute în timpul audierii din data de 13.09.2011, de către persoanele desemnate de SC Lafarge Ciment (România) SA şi SC Prefab SA să participe la audieri;

15. Faptului că în data de 28.09.2011, a avut loc deliberarea de către Plenul Consiliului Concurenţei cu privire la acest caz, fiind întrunită condiţia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată decide în mod valabil.

Având în vedere următoarele:

I. OBIECTUL INVESTIGAŢIEI 1. Investigaţia declanşată prin Ordinul nr.143/13.05.2009 are ca obiect posibila încălcare

a prevederilor art.6 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată1, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare „lege”), de către SC Lafarge Ciment (România) SA (în continuare “LAFARGE CIMENT”) pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România, semnalată de către SC Prefab SA (în continuare „PREFAB”) prin plângerea înregistrată cu numărul RS-27/13.04.2009 la Consiliul Concurenţei.

II. DECLANŞAREA INVESTIGAŢIEI 2. În data de 13.04.2009, PREFAB a înaintat autorităţii de concurenţă plângerea

înregistrată cu nr.RS-27/13.04.2009. Aspectele semnalate în această plângere fuseseră anterior prezentate Consiliului Concurenţei de către PREFAB prin sesizarea nr.RG-890/24.02.2009, cu privire la care autoritatea de concurenţă a formulat răspunsul înregistrat cu nr.RG-890/26.03.2009, prin care a comunicat petentului următoarele (în rezumat): (i) faptul că adresa în cauză nu poate fi admisă ca plângere, deoarece nu se conformează cerinţelor solicitate de Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art.5 şi 6 din Legea concurenţei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, privind practicile anticoncurenţiale în cazul plângerilor; (ii) faptul că, deşi adresa respectivă nu poate fi admisă ca plângere, Consiliul Concurenţei a iniţiat o analiză a aspectelor semnalate; (iii) faptul că autoritatea de concurenţă reţine şi analizează în continuare aspectele semnalate cu privire la comportamentul LAFARGE CIMENT, în vederea determinării posibilei incidenţe cu prevederile legii, acestea fiind considerate o informare generală susceptibilă de a conduce la declanşarea unei investigaţii din oficiu, în baza art.34 lit.a) din lege, dacă autoritatea de concurenţă o consideră utilă.

3. Din informaţiile furnizate în plângerea nr.RS-27/13.04.2009, reiese că, în data de

01.01.2008, între LAFARGE CIMENT (în calitate de vânzător) şi PREFAB (în calitate de cumpărător) s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr.LM CL 004, având ca obiect vânzarea-cumpărarea produselor specificate în Anexele 2 şi 3 la Contract.

1 Legea concurenţei nr.21/1996, republicată a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr.75/2010, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr.149/2011.

3

Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 1 an. În esenţă, în plângerea înaintată Consiliului Concurenţei, PREFAB consideră că:

LAFARGE CIMENT este „cel mai mare producător de ciment de pe piaţa românească şi principalul furnizor către societăţile (fabricile) care produc elemente prefabricate pentru construcţii”.

„(...) LAFARGE s-a comportat în decursul derulării contractului în mod abuziv, folosindu-se de poziţia dominantă deţinută, a modificat unilateral preţurile, în sensul majorării acestora şi limitându-ne să acceptăm asemenea preţuri şi tratându-ne ca pe o societate captivă”. PREFAB a fost nevoită nu numai să facă „faţă unor preţuri mai mari, dar către sfârşitul anului trebuia” să grăbească „aprovizionarea, pentru a beneficia măcar de discount, fapt de care” LAFARGE „a profitat din plin, prin majorarea unilaterală a preţurilor, fără motivaţie, deşi contractul o obliga să motiveze majorarea de preţ”. „Ca urmare a numeroaselor (…) solicitări scrise sau telefonice prin care” PREFAB cerea „o justificare a majorării preţurilor”, nu a „primit niciodată vreun răspuns”.

LAFARGE CIMENT are „un comportament discreţionar care instituie monopolul pe piaţa românească şi creează prejudicii nu numai subscrisei dar şi mediului concurenţial de pe piaţă”.

LAFARGE CIMENT a majorat arbitrar şi abuziv preţul cimentului CEM I 52,5R; „(....) prin acest comportament pe piaţă, LAFARGE (...) a exploatat starea de dependenţă în care PREFAB se afla, neavând o soluţie alternativă în condiţii echivalente ...”.

În plus faţă de prejudiciul creat societăţii PREFAB de „comportamentul abuziv şi dominant”, LAFARGE CIMENT „încalcă şi legile concurenţei creând un climat concurenţial nelegal pe piaţa românească ca urmare a poziţiei dominante de monopol pe care şi-a creat-o”.

LAFARGE CIMENT „a încălcat în mod grav prevederile Legii concurenţei nr.21/1996 cu modificările şi completările ulterioare, în mod special art.6 lit.a) şi f), folosindu-se de poziţia sa dominantă pe piaţa românească şi chiar de monopol în zona geografică a judeţului Călăraşi şi judeţele limitrofe, încălcând totodată şi prevederile art. 3.6 din Contractul de vânzare-cumpărare nr.LM CL 004/01.01.2008”.

şi solicită: (i) „în considerarea celor prezentate şi în temeiul art.26 lit.a), b) şi h) şi al art.34 lit.b)

(...) efectuarea (...) de investigaţii în ceea ce priveşte cazul prezentat, intervenţia Consiliului Concurenţei fiind în măsură să remedieze situaţia astfel creată în sectorul de activitate al industriei prelucrătoare, prin sancţionarea contravenţională a pârâtei”;

(ii) „aplicarea art.4 alin.2 din Legea Concurenţei nr.21/1996”, „LAFARGE CIMENT fiind unic producător pe piaţa românească a cimentului CEM I 52,5R”.

4. Ca urmare a concluziilor la care a ajuns direcţia de specialitate din cadrul autorităţii de

concurenţă, implicată în soluţionarea plângerii, în urma analizării aspectelor semnalate de PREFAB în plângerea nr.RS-27/13.04.2009, Consiliul Concurenţei a informat petentul, prin adresa nr.RS-27/05.05.2009, despre intenţia de a respinge plângerea şi despre motivele acestei respingeri. Prin aceeaşi adresă, petentul a fost convocat la sediul Consiliului Concurenţei pentru a-şi prezenta punctul de vedere verbal şi în scris în faţa Comisiei şi i s-a solicitat să transmită toate informaţiile şi documentele pe care le consideră necesare şi utile în susţinerea cazului şi pe care nu le-a menţionat în plângere sau pe care nu le-a transmis autorităţii de concurenţă până la acel moment.

5. În data de 11.05.2009, reprezentanţii PREFAB au susţinut verbal plângerea nr.RS-

27/13.04.2009 în faţa Comisiei constituite în vederea analizării plângerii în cauză şi au depus, în scris, punctul de vedere referitor la adresa nr.RS-27/05.05.2009. Şedinţa de ascultare a fost reluată în data de 12.05.2009; în cadrul acesteia avocatul împuternicit

4

al PREFAB a argumentat verbal aspectele semnalate în plângere şi a depus noi documente. În data de 13.05.2009, PREFAB a furnizat informaţiile şi documentele suplimentare solicitate de membrii Comisiei în scopul susţinerii aspectelor semnalate în plângerea în cauză şi a celor afirmate în cadrul şedinţei de ascultare.

6. În şedinţa de deliberare din data de 13.05.2009, Comisia a constatat că informaţiile

suplimentare prezentate de reclamant atât verbal, în cadrul şedinţei de ascultare, cât şi prin documentele transmise în cadrul termenului stabilit aduc elemente noi, care sunt de natură a schimba cursul acţiunii propuse şi prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea declanşării unei investigaţii. În consecinţă, Comisia a propus declanşarea procedurii de investigaţie privind posibila încălcare a prevederilor art.6 din lege, de către LAFARGE CIMENT, pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România, prin impunerea preţurilor de vânzare şi exploatarea stării de dependenţă economică.

7. Pe baza propunerii Comisiei, Preşedintele Consiliului Concurenţei a emis Ordinul

nr.143/13.05.2009 de declanşare a unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art.6 din lege, de către LAFARGE CIMENT pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România.

8. În cadrul procedurii de investigaţie declanşate prin Ordinul nr.143/13.05.2009, echipa de investigaţie a elaborat un raport de investigaţie, în care a propus în conformitate cu prevederile art.42 alin.(2) din lege închiderea investigaţiei, întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei. Acest raport a fost prezentat Plenului Consiliului Concurenţei, potrivit procedurii de audieri prevăzute la art.42-44 din lege, în cadrul şedinţei din data de 07.09.2010. În cadrul acestei şedinţe, Plenul Consiliului Concurenţei a examinat raportul de investigaţie şi a audiat întreprinderile a căror audiere a fost dispusă (LAFARGE CIMENT), respectiv admisă (PREFAB).

9. În data de 16.09.2010, în cadrul şedinţei de deliberare, luând în considerare raportul de investigaţie şi aspectele prezentate în şedinţa de audiere din data de 07.09.2010, precum şi informaţiile transmise ulterior, Plenul Consiliului Concurenţei a decis returnarea raportului de investigaţie către raportor în vederea completării acestuia cu următoarele: (i) aprofundarea analizei în ceea ce priveşte posibilitatea includerii altor sortimente de ciment în piaţa relevantă a produsului şi (ii) aprofundarea analizei privind investiţiile realizate de PREFAB, sub aspectul stabilirii măsurii în care acestea au fost strict necesare pentru implementarea cimentului CEM I 52,5R în procesul de producţie al PREFAB.

10. Prin returnarea raportului de investigaţie, de către Plenul Consiliului Concurenţei, către raportor, în vederea completării, a fost reluată procedura de investigaţie. În sedinţa de audieri din data de 13.09.2011, potrivit procedurii prevăzute la art.42-44 din lege, raportul de investigaţie a fost prezentat şi examinat de Plenul Consiliului Concurenţei şi au fost audiate întreprinderile LAFARGE CIMENT şi PREFAB.

III. PĂRŢILE IMPLICATE 11. LAFARGE CIMENT2 are ca obiect principal de activitate fabricarea cimentului.

LAFARGE CIMENT este întreprindere membră a Grupului LAFARGE, Grup activ la nivel mondial în domeniul materialelor de construcţii. Grupul LAFARGE este prezent

2 Sediul administrativ: Str. Modrogan, nr. 20, sector 1, Bucureşti, România; nr. înregistrare la Oficiul Naţional

al Registrului Comerţului: J40/546/1991; CUI: RO 328750.

5

pe piaţa românească şi prin alte întreprinderi, active în principal în următoarele domenii: extracţia pietrei pentru construcţii, fabricarea betonului, ipsosului, fabricarea plăcilor de gips-carton, accesoriilor pentru gips-carton etc. LAFARGE CIMENT deţine în România două fabrici de ciment (la Medgidia şi Hoghiz) şi o staţie de măcinare (la Târgu Jiu).

12. PREFAB3 este o societate pe acţiuni de tip deschis, ce face parte din grupul de

întreprinderi controlate de către domnul Marian Petre Miluţ. Activitatea principală a PREFAB constă în producerea şi comercializarea de produse din beton pentru construcţii4 (cu preponderenţă BCA, precum şi tuburi, diverse elemente prefabricate, betoane în stare proaspătă). PREFAB desfăşoară şi alte activităţi, precum: extracţia agregatelor de balastiera, tâmplărie PVC, agricultură, zootehnie etc.

IV. PIAŢA RELEVANTĂ 13. Definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de stabilire a graniţelor

între care se exercită concurenţa între întreprinderi. Scopul definirii pieţei relevante este de a identifica produsele şi concurenţii existenţi ai întreprinderilor în cauză, concurenţi care sunt capabili să constrângă comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective.

14. Definirea pieţei relevante este fundamentală pentru toate domeniile acoperite de legislaţia în domeniul concurenţei, aplicarea acesteia nefiind posibilă fără referire la piaţa pe care se desfăşoară concurenţa. Îndeosebi în cazurile de posibil abuz de poziţie dominantă, este necesar ca piaţa relevantă (a produsului şi geografică) să fie riguros şi precis definită, deoarece piaţa relevantă are un rol determinant în stabilirea poziţiei dominante deţinută de o întreprindere, în scopul evaluării unui posibil abuz al acesteia.

15. În scopul aplicării art.102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (similar art.6 din lege), Curtea Europeană de Justiţie5 (în continuare „CEJ”) a precizat că definirea pieţei relevante este o precondiţie pentru orice analiză a unui presupus comportament anticoncurenţial, deoarece, înaintea constatării unui abuz de poziţie dominantă este necesar să se stabilească existenţa unei poziţii dominante pe o piaţă dată, ceea ce presupune că o asemenea piaţă a fost deja definită.

16. În scopul definirii pieţei relevante se analizează constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile pe o piaţă, respectiv substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la nivelul ofertei şi concurenţa potenţială. Relevante pentru definirea pieţei sunt substituibilitatea la nivelul cererii şi substituibilitatea la nivelul ofertei6.

17. Prin urmare, având în vedere că investigaţia declanşată prin Ordinul nr.143/13.05.2009 are ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România, este necesar, în primul rând, să se evalueze dacă piaţa

3 Sediul social: Str. Cuza Vodă, nr. 132, bl.1, sc.2, ap.23, sector 4, Bucureşti, România; nr. înregistrare la

Oficiul Naţional al Registrul Comerţului: J40/9212/04.07.2003; CUI: 1916198. 4 La punctul de lucru situat în str. Prel. Bucureşti, nr.2-4, localitatea Călăraşi, jud. Călăraşi.

5 În cazul T-62/98, Volkswagen AG v. Commission, par.230.

6 Deşi în Cazul 6 şi 7/72, Europemballage Corp & Continental Can Co Inc v Commission, CEJ a precizat că

piaţa trebuie definită nu numai din punct de vedere al cererii, dar şi al ofertei (decizia Comisiei Europene fiind anulată pe motiv de substituibilitate la nivelul ofertei), Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei (97/C 372/03) prevede că, în principal, definirea pieţei relevante se concentrează pe substituibilitatea la nivelul cererii (prevederi similare se regăsesc şi în Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante, puse în aplicare prin Ordinul nr.388/2010 al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.553/05.07.2010 – în continuare ”Instrucţiuni privind definirea pieţei relevante”).

6

relevantă este riguros şi precis definită, respectiv: (i) dacă piaţa produsului include doar acest sortiment de ciment (dacă aceasta este o piaţă suficient de omogenă şi distinctă de piaţa altor sortimente de ciment) sau dacă sortimentul CEM I 52,5R este parte integrantă a pieţei cimentului gri datorită interschimbabilităţii acestui sortiment cu alte sortimente de ciment; şi (ii) dacă dimensiunea pieţei geografice este naţională. Numai după definirea corectă a pieţei relevante se poate evalua poziţia deţinută de LAFARGE CIMENT şi, ulterior, se poate analiza posibilul comportament abuziv al acestei întreprinderi (în cazul în care această întreprindere deţine o poziţie dominantă).

Piaţa relevantă a produsului

18. În identificarea pieţei relevante a produsului s-a pornit de la produsele fabricate şi comercializate de partea vizată de investigaţie. În fabricile pe care le deţine LAFARGE CIMENT produce mai multe sortimente de ciment, sortimente care fac parte din categoria cimenturilor gri, fapt pentru care, în cazul de faţă, este relevant cimentul gri. În continuare, în prezenta decizie, toate referirile la ciment vor avea în vedere cimentul gri.

19. LAFARGE CIMENT a început să producă sortimentul de ciment CEM I 52,5R în [...] 2003 [...].

20. Substituibilitatea la nivelul cererii constituie esenţa definirii pieţei relevante şi identifică

produsele pe care consumatorii le consideră substituibile între ele, produse care trebuie să fie suficient de asemănătoare, astfel încât consumatorii sau beneficiarii să le ia în considerare atunci când iau deciziile de cumpărare. Două produse nu trebuie să fie identice din punct de vedere al caracteristicilor fizice şi funcţionale, al calităţii sau preţului, pentru a fi considerate ca substituibile sau interschimbabile din punctul de vedere al cumpărătorilor. Determinant este faptul ca produsele să aibă un grad suficient de substituibilitate în a satisface necesităţile şi dorinţele cumpărătorilor, în aşa fel încât fiecare dintre aceste produse să constituie o alternativă economică reală pentru celelalte produse, consumatorul având posibilitatea de a alege atunci când ia decizia de cumpărare.

21. Potrivit jurisprudenţei constante la nivel comunitar, în scopul analizării unei eventuale

poziţii dominante a unei întreprinderi pe o anumită piaţă a produsului, concurenţa trebuie judecată în contextul pieţei care cuprinde totalitatea produselor care, în ceea ce priveşte caracteristicile lor, sunt adecvate pentru satisfacerea unor nevoi constante şi sunt numai într-o măsură limitată interschimbabile cu alte produse7.

22. În vederea aprecierii măsurii în care substituibilitatea la nivelul cererii poate avea loc

sunt analizaţi factorii importanţi consacraţi de doctrina şi de jurisprudenţa în domeniul concurenţei, printre care: caracteristicile şi utilizările produselor; preţul produselor; structura cererii şi ofertei; preferinţele consumatorilor; existenţa unor grupuri distincte de beneficiari; existenţa barierelor şi costurilor asociate transferului cererii către produse substituibile potenţiale; punctele de vedere ale beneficiarilor, concurenţilor etc.; precum şi practica altor autorităţi de concurenţă.

23. Caracteristicile şi utilizările produsului: Cimentul este cel mai utilizat material de

construcţie, folosit la prepararea betoanelor şi mortarelor, la execuţia prefabricatelor din beton, la lucrările de execuţie a clădirilor civile şi industriale, la execuţia drumurilor,

7 Cazul 322/81, Michelin vs Commission [1983] ECR 3461, par.37; cazul T-65/96, Kish Glass vs Commission

[2000] ECR II-1885, par.62, confirmată în apel de CEJ în cauza C-241/00 P, Kish Glass vs Commission [2001] ECR I-7759; ş.a.

7

căilor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor etc. Practic, cimentul se utilizează la execuţia tuturor tipurilor de lucrări de construcţii.

24. Cimentul este un liant hidraulic sub formă de pulbere fină care, în prezenţa apei, face

priză (se rigidizează) şi se întăreşte (începe să capete rezistenţe mecanice). După constituenţii care stau la baza cimenturilor utilizate în construcţii, acestea sunt de două feluri: (i) cimenturi silicioase (Portland) - sunt lianţii cei mai întrebuinţaţi, datorită proprietăţilor lor chimice şi fizico-mecanice deosebite; se utilizează, cu preponderenţă, în compoziţia mortarelor şi betoanelor, simple şi armate, monolit sau prefabricate şi (ii) cimenturi aluminoase - se obţin în cantităţi mici şi sunt utilizate în special pentru betoane refractare, lucrări urgente de intervenţii, de reparaţii şi montaj, betonări pe timp de îngheţ etc.

25. Cimentul Portland poate avea compoziţii variate; acesta se obţine dintr-un singur

produs intermediar denumit clinker8. Clinkerul este măcinat împreună cu ghips (3-5%) şi cu alte eventuale adaosuri minerale (roci, produse secundare), în funcţie de proprietăţile cimentului de fabricat.

26. După compoziţie, cimenturile Portland se clasifică în: (i) cimenturi fără adaosuri –

conţin numai clinker şi ghips şi, eventual, componente minore; sunt notate convenţional ca cimenturi de tip I; (ii) cimenturi cu adaosuri - sunt obţinute prin măcinarea clinkerului cu ghips şi cu adaosuri minerale, în procent de până la 85%; sunt notate convenţional ca cimenturi de tipurile II – V (cimenturi Portland cu adaosuri - CEM II; cimenturi de furnal - CEM III; cimenturi puzzolanice - CEM IV; cimenturi compozite - CEM V).

27. Majoritatea cimenturilor din România se produc în baza Standardului European SR EN

197-1:2002. Acest Standard distinge 27 de produse uzuale de ciment, grupate pe 5 tipuri principale de ciment (CEM I – V), fiecare tip având 6 clase de rezistenţă, în funcţie de proporţia în care sunt combinate componentele sale şi diferiţii constituenţi (32,5N; 32,5R; 42,5N; 42,5R; 52,5N; 52,5R9).

28. Cimenturile Portland se utilizează cu precădere la producerea de betoane şi elemente

din beton utilizate în construcţii. Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe şantier, beton gata de utilizare sau beton fabricat într-o uzină de producţie a elementelor prefabricate. Betoanele sunt foarte variate în privinţa proprietăţilor tehnice, datorită naturii diferite a componenţilor şi a raportului în care aceştia intră în amestecul de beton.

29. Alegerea tipurilor de cimenturi uzuale pentru diferite aplicaţii din beton se face în conformitate cu reglementările tehnice şi standardele în domeniu, respectiv:

a) Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – Indicativ NE 013-200210 (în continuare „NE 013-2002”);

b) Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ CP 012-1:200711. Partea 1: Producerea betonului – Indicativ NE 012-1:2007 (în continuare „NE 012-1:2007”);

8 Clinkerul se obţine prin arderea la temperaturi înalte a unor amestecuri naturale sau artificiale de calcar şi

argilă comună. 9 Cifrele indică clasele de rezistenţă standard la compresiune măsurată la 28 de zile de la turnare (exprimate

în N/mm2 sau Mpa), iar simbolurile N şi R reprezintă rezistenţa iniţială: normală/uzuală (N), respectiv

rezistenţă iniţială mare (R). 10

Aprobat prin Ordinul nr.451/26.03.2002 al Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. 11

Aprobat prin Ordinul nr.577/29.04.2008 al Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

8

c) SR EN 771-4:2004 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat (în continuare „SR EN 771-4:2004”).

30. Referenţialul privind utilizarea cimenturilor este normativul NE 013-2002, în care sunt prevăzute cerinţele ce trebuie îndeplinite de materialele componente (ciment, agregate, adaosuri, aditivi, apă de preparare), betonul proaspăt, tiparele (cofrajele) pentru elementele prefabricate, armăturile şi armarea elementelor din beton armat, precomprimat sau postcomprimat, turnarea – compactarea şi finisarea, tratarea betonului din elemente etc., stabilindu-se criteriile pentru satisfacerea acestor cerinţe în contextul sistemului de control şi asigurării calităţii conform legislaţiei în vigoare.

31. Din analiza normativului NE 013-2002 reies următoarele aspecte referitoare la cimenturile utilizate la prepararea betoanelor pentru execuţia elementelor prefabricate:

a) În stadiul de proiectare a elementelor şi compoziţiilor betoanelor pentru realizarea

elementelor prefabricate, alegerea tipului de ciment se face luând în considerare atât aplicaţia finală ce urmează a fi obţinută, cât şi alţi factori legaţi de procesul de producţie, tehnologia utilizată ş.a.

b) Din punct de vedere al compoziţiei, toate sortimentele de ciment din clasele I-V se obţin dintr-un singur produs intermediar, respectiv din clinker. Diferenţele între diversele sortimentele de ciment sunt date de adaosuri şi de eventuali aditivi. Cimenturile de tipul CEM I sunt cimenturi fără adaosuri, tip din care face parte şi sortimentul CEM I 52,5R, alături de alte sortimente de ciment.

c) Sortimentul CEM I 52,5R are aceeaşi valoare a rezistenţei finale ca şi CEM I 52,5N.

Totodată, sortimentele CEM I 52,5R şi CEM I 52,5N au aceeaşi valoare a rezistenţei finale ca şi sortimentele CEM I 42,5R şi CEM I 42,5N pe intervalul de rezistenţă 52,5-62,5; sortimentele CEM I 42,5R şi CEM I 42,5N au aceeaşi valoare a rezistenţei finale ca şi sortimentele CEM I 32,5N şi CEM I 32,5R pe intervalul de rezistenţă 42,5-52,5. Astfel, pe anumite intervale de rezistenţă, sortimentele de ciment cu clasa de rezistenţă 52,5 sunt substituibile cu sortimentele de ciment cu clasa de rezistenţă 42,5, care la rândul lor sunt substituibile cu sortimentele cu clasa de rezistenţă 32,5, de unde rezultă existenţa unei substituţii în lanţ12 între cimenturile grupate în funcţie de clasa de rezistenţă.

Deşi valoarea rezistenţei iniţiale minime corespunzătoare sortimentului CEM I 52,5R (30 Mpa) este diferită de cea a sortimentelor CEM I 52,5N şi CEM I 42,5R (20 Mpa), aceasta nu se reflectă în valorile minime ale rezistenţelor betoanelor pe faze tehnologice. În normativul analizat se specifică valorile minime ale rezistenţelor betonului pe faze tehnologice (decofrare, transfer, livrare), fără impunerea unor anumite termene.

d) Cimentul CEM I 52,5R are aceleaşi caracteristici fizice ca şi cimentul CEM I 52,5N.

Aceste sortimente de ciment se deosebesc de sortimentele CEM I 42,5 (N şi R) şi

12

În anumite cazuri, existenţa unor „lanţuri de substituţie” ar putea conduce la definirea unei pieţe relevante în care produsele sau zonele situate la limitele pieţei nu sunt substituibile în mod direct. Un exemplu îl constituie cazul în care produsul B este un produs substituibil la nivelul cererii pentru produsele A şi C. Chiar dacă produsele A şi C nu sunt substituibile în mod direct unul în raport cu celălalt, acestea se pot afla pe aceeaşi piaţă relevantă a produsului, întrucât existenţa produsului substituibil B exercită influenţe asupra preţurilor lor (a se vedea pct.55 din Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante şi pct.57 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei). Prin urmare, lanţul de substituţie plasează pe aceeaşi piaţă a produsului produse care nu sunt direct substituibile.

9

CEM I 32,5 (N şi R) doar în ceea ce priveşte timpul minim necesar pentru începerea prizei.

e) Cimenturile de tip CEM I cu clasa de rezistenţă 52,5 prezintă aceleaşi caracteristici

chimice cu cele ale altor tipuri de ciment şi clase de rezistenţă.

f) În categoria cimenturilor cu rezistenţă superioară, alături de CEM I 52,5R, sunt incluse toate sortimentele de cimenturi cu clasa de rezistenţă 52,5.

g) Pentru producerea de betoane armate şi precomprimate cu clasa de rezistenţă

cuprinsă între C55/67-C70/85 şi UC55/60-UC70/77 (doar pentru beton armat), alături de CEM I 52,5R este recomandată utilizarea cimenturilor cu aceeaşi clasă de rezistenţă (I 52,5N; H I 52,5N; SR I 52,5N); pentru aceste clase de beton, alături de CEM I 52,5R sunt utilizabile cimenturi din clasa de rezistenţă 42,5 (CEM I 42,5R; CEM I 42,5N; H I 42,5N; SR I 42,5N). Pentru betoane armate şi precomprimate cu clase de rezistenţă cuprinse între C80/95-C100/115 şi UC80/88 (doar pentru beton armat) se recomandă utilizarea cimenturilor din clasa de rezistenţă 52,5, respectiv CEM I 52,5 (cu variantele R şi N), H I 52,5N şi SR I 52,5N, utilizabil fiind H I 52,5N.

h) Pentru obţinerea de betoane cu clase de rezistenţă cuprinse între C35/45–C75/85 se pot utiliza atât sortimente de ciment cu clasa de rezistenţă 42,5 (N şi R), cât şi 52,5 (N şi R), respectând însă raportul în masă între apa de preparare şi dozajul de ciment considerat (de exemplu, în cazul în care se urmăreşte obţinerea unui mc de beton clasa C40/50, se poate utiliza atât ciment cu clasa de rezistenţă 42,5, cât şi 52,5, în cea de a doua varianta utilizându-se o cantitate mai mică de ciment comparativ cu prima variantă13). Pentru sortimentele de betoane cu clasele de rezistenţă C80/95, C90/105 şi C100/115 se pot utiliza cimenturi cu clasa de rezistenţă 52,5 (N şi R).

i) În scopul îmbunătăţirii anumitor caracteristici ale betoanelor în stare proaspătă sau întărită se utilizează aditivi pentru betoane, în funcţie de cerinţele concrete. Printre aceştia se numără aditivii acceleratori de priză şi întărire, care accelerează timpul de priză şi duc la obţinerea de rezistenţe iniţiale mari.

j) În unităţile de prefabricate se poate accelera procesul de întărire a betoanelor, în principal, cu scopul de a reduce sensibil ciclurile de producţie şi de a asigura rezistenţele la decofrare şi transferul forţelor de precomprimare, în intervale de timp reduse şi în orice condiţii de temperatură. Accelerarea întăririi betoanelor necesită instalaţii adecvate şi se face prin diferite procedee.

32. Până în prezent, în România nu au fost executate lucrări care să se încadreze în clase

de betoane de rezistenţă superioară, ceea ce face ca rezistenţa ridicată a CEM I 52,5 (N şi R) să nu fie valorificată efectiv în practică. Realizarea unor astfel de aplicaţii este puţin probabilă în România, având în vedere, pe de o parte faptul ca România este o ţară cu risc seismic ridicat, iar pe de altă parte faptul că aceste clase de betoane sunt destinate construcţiilor mari. Potrivit informaţiilor transmise de utilizatori de ciment din România, betoanele şi elementele din beton produse nu au depăşit clasa de rezistenţă

13

Conform informaţiilor furnizate de LAFARGE CIMENT în adresa nr.437/15.03.2010 (înregistrată cu nr.DIE/661/15.03.2010 la Consiliul Concurenţei), pentru obţinerea unui mc de beton clasa C40/50, cantitatea de ciment folosită este de 440 kg dacă se utilizează CEM I 42,5R, iar dacă se utilizează CEM I 52,5R, cantitatea de ciment este de 410 kg.

10

C55/67. Pentru aceleaşi aplicaţii aceştia au folosit mai multe sortimente de ciment, conform reglementărilor tehnice, cerinţelor proiectanţilor şi/sau beneficiarilor.

33. În ceea ce priveşte betonul destinat structurilor turnate in situ, structurilor prefabricate,

elementelor structurale prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti se aplică normativul NE 012-1:2007, care specifică cerinţele pentru materialele componente ale betonului, limitările impuse compoziţiei betonului, specificaţiile betonului etc. Din analiza conţinutului acestui normativ au reieşit următoarele:

a) Cimentul trebuie ales dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită luând în

considerare mai multe elemente: tehnologia de executare a lucrării, utilizarea finală a betonului, condiţiile de tratare (de exemplu tratament termic), dimensiunile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare), agresiunile mediului înconjurător la care este supusă structura, reactivitatea potenţială a agregatelor faţă de alcaliile din materiile componente.

b) În normativ se face referire la tipul de ciment (de ex. CEM I, CEM II etc.), nu şi la clasa de rezistenţă a acestuia.

c) Conform Anexei L la NE 012-1:2007, din punct de vedere al temperaturii de punere

în operă a betonului, CEM I 52,5R şi CEM I 42,5R sunt recomandate pentru aceleaşi utilizări.

d) În funcţie de condiţiile climatice de punere în operă a betonului, pentru aceleaşi

aplicaţii, pot fi utilizate alături de CEM I 52,5R şi alte sortimente de ciment (potrivit Anexei L).

e) Potrivit Anexei F la NE 012-1:2007, cimenturile tip CEM I pot fi utilizate în toate

clasele de expunere, alături de alte sortimente de ciment. De asemenea, cimenturile tip CEM I pot fi utilizate în diferite combinaţii de clase de expunere.

34. Caracteristicile şi condiţiile de performanţă ale betonului celular autoclavizat (BCA)

sunt prevăzute de standardul SR EN 771-4. Din analiza standardului SR EN 771-4 reiese că acesta nu impune sortimentele de ciment ce trebuie utilizate în compoziţia BCA-ului, de unde rezultă că producătorii de BCA au posibilitatea să opteze pentru sortimentul de ciment pe care doresc să îl utilizeze, respectând normativele/standardele în vigoare.

35. Din aspectele prezentate la punctele 23-34 de mai sus, reiese că din punct de vedere al caracteristicilor şi utilizării există sortimente de ciment suficient de asemănătoare cu sortimentul CEM I 52,5R, astfel încât acestea să constituie alternative care să poată fi luate în considerare atunci când cumpărătorii iau deciziile de cumpărare. Cu toate că există o caracteristică prin care CEM I 52,5R se deosebeşte de alte sortimente de ciment, şi anume valoarea mare a rezistenţei iniţiale, aceasta nu influenţează/determină nici caracteristicile şi nici calitatea aplicaţiei finale în care este înglobat, ci contribuie la creşterea productivităţii muncii, respectiv la creşterea numărului ciclurilor de producţie realizate într-o unitate de timp (acest fapt este susţinut şi de SC Prefab SA, care afirmă că utilizarea CEM I 52,5R a avut „consecinţă directă în creşterea productivităţii şi a ritmului de lucru”). Alegerea sortimentului CEM I 52,5R în scopul utilizării în procesul de producţie reprezintă doar voinţa producătorului, fundamentată pe considerente economice şi nu este rezultată dintr-o stare de fapt inevitabilă. În concluzie, din punct de vedere al caracteristicilor şi utilizării, sortimentul de ciment CEM I 52,5R este un sortiment pentru care există substitute.

11

36. Preţul: La stabilirea nivelului preţului, cel mai important factor luat în considerare este

costul de producţie, cost ce diferă în funcţie de sortimentul de ciment produs şi de performanţele specifice ale acestuia. Prin urmare, preţul de vânzare va fi diferit pentru fiecare sortiment de ciment, cu atât mai mult cu cât pe lângă costul de producţie există şi alţi factori (interni sau externi întreprinderii), care pot influenţa nivelul preţului (concurenţa, cererea etc.). În cazul sortimentului de ciment CEM I 52,5R, costurile de producţie sunt mai ridicate comparativ cu costurile de producţie ale altor sortimente de ciment (consumul de energie este mai mare, productivitatea este mai mică), costuri care se reflectă în nivelul mai ridicat al preţului acestui sortiment de ciment, comparativ cu alte sortimente. În procesul decizional de alegere a sortimentului de ciment, beneficiarii au în vedere reglementările tehnice, cerinţelor proiectanţilor şi/sau ale clienţilor, în funcţie de specificul aplicaţiei.

37. Structura cererii şi a ofertei nu este diferită pentru sortimentul CEM I 52,5R faţă de

celelalte sortimente de ciment; condiţiile de piaţă sunt aceleaşi pentru toate sortimentele de ciment.

38. Cererea de ciment se manifestă din partea producătorilor de materiale de construcţii (producători de betoane, de elemente prefabricate de beton, de BCA etc.), întreprinderilor active în domeniul lucrărilor de construcţii (contractori) şi comercianţilor (retaileri, magazine de tipul Do It Yourself – în continuare „DIY”).

39. În România, oferta de ciment este reprezentată de trei mari producători (LAFARGE

CIMENT, SC Carpatcement Holding SA şi SC Holcim România SA) şi de importuri. Deşi la nivelul anului 2008 LAFARGE CIMENT era singurul producător de ciment CEM I 52,5R, această societate nu era una specializată în producerea sortimentului CEM I 52,5R. Teoretic, toate fabricile de ciment pot produce orice sortiment (inclusiv CEM I 52,5R), având în vedere faptul că toate sortimentele de ciment Portland au aceeaşi compoziţie, se realizează cu aceleaşi facilităţi de producţie şi urmează acelaşi proces de producţie.

40. Preferinţele consumatorilor: Având în vedere că nu există diferenţe între produsele

diferiţilor producători, cimentul fiind un produs omogen, pe piaţă nu se manifestă o preferinţă a beneficiarilor pentru anumite mărci de ciment/sortimente de ciment ale unui anumit producător. Cel mai important parametru, prin care produsele firmelor producătoare/importatoare de ciment concurează, este preţul.

41. Grupuri distincte de clienţi: Nu există un grup determinat de clienţi care să utilizeze doar sortimentul de ciment CEM I 52,5R. Beneficiarii produsului ciment sunt întreprinderi active în domeniul producerii materialelor de construcţii şi al lucrărilor de construcţii sau comercianţi. Beneficiarii utilizează în procesele lor de producţie diferite sortimente de ciment, în funcţie de aplicaţia solicitată. De asemenea, nu există întreprinderi care să comercializeze doar sortimentul CEM I 52,5R, ci comercializează o gamă variată de sortimente de ciment. Prin urmare, aceşti beneficiari sunt utilizatori sau comercianţi ai produsului ciment, neputându-se identifica un utilizator tipic sau un grup distinct de clienţi pentru sortimentul CEM I 52,5R.

42. Barierele şi costurile asociate transferului cererii către produse substituibile potenţiale:

Pentru cazul de faţă, transferul cererii de la sortimentul CEM I 52,5R către sortimente substituibile potenţiale nu este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer, având în vedere că nu există bariere de reglementare, nu este necesară realizarea unor investiţii specifice de capital sau în

12

procesul de producţie, în formare şi în capital uman, nu sunt necesare cheltuieli aferente cumpărării de noi utilaje sau alte investiţii etc.

43. PREFAB afirmă că societatea a efectuat cheltuieli pentru trecerea de la sortimentul CEM I 52,5R către alte sortimente de ciment, cheltuieli care au fost determinate de: (i) testele/încercările efectuate în legătură cu reţetele de fabricaţie după implementarea în fabricaţie a sortimentelor CEM I 42,5R şi CEM I 52,5N; (ii) mărirea dozajului de ciment; (iii) analizele de laborator (determinarea timpului de priză şi a rezistenţei la compresiune la 2 zile) la toate tipurile de ciment cu care a fost înlocuit CEM I 52,5R; (iv) consumul energetic mai mare (tratamentul termic mai îndelungat); (v) scăderea productivităţii. Aceste cheltuieli, pe care PREFAB afirmă că le-a efectuat pentru trecerea de la CEM I 52,5R către alte sortimente de ciment, nu au reprezentat investiţii de natura celor menţionate la punctul anterior (investiţii specifice de capital sau în procesul de producţie, în formare şi în capital uman, cheltuieli aferente cumpărării de noi utilaje sau alte investiţii). Prin urmare, nu se poate considera că transferul cererii de la sortimentul CEM I 52,5R către alte sortimente de ciment este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer, fapt susţinut şi de alţi producători de materiale de construcţii similare celor produse de PREFAB.

44. De asemenea, transferul cererii de la alte sortimente de ciment către CEM I 52,5R nu

este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer, aşa cum se arată în continuare la punctele 45-50.

45. PREFAB consideră că LAFARGE CIMENT a determinat societatea să realizeze „investiţii serioase” pentru implementarea CEM I 52,5R în procesul de producţie. PREFAB mai precizează că „implementarea cimentului CEM I 52,5R s-a realizat treptat, (...) împreună şi în strânsă conexiune cu creşterea naturală din punct de vedere tehnologic a fabricii şi cu adaptarea forţei de muncă la o astfel de tehnologie”.

46. De asemenea, PREFAB menţionează că, „luând în considerare rezultatele analizelor de laborator şi buna comportare a cimentului CEM I 52,5R în fluxul de fabricaţie a bca-ului, a ajuns la concluzia că utilizarea CEM I 52,5R în procesul de producţie duce la creşterea productivităţii şi îmbunătăţeşte caracteristicile fizico-mecanice ale produsului bca”. (...) „Consiliul de administraţie” al PREFAB, „cu aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor a hotărât retehnologizarea liniilor de producţie de la Sucursala BCA, în urma utilizării cimentului CEM I 52,5R, cu consecinţa directă în creşterea productivităţii şi a ritmului de lucru (...)”.

47. Investiţiile pe care PREFAB afirmă că le-a realizat pentru implementarea sortimentului

CEM I 52,5R, datele la care au fost semnate contractele de vânzare-cumpărare aferente respectivelor investiţii, precum şi scopul realizării acestora (potrivit PREFAB şi furnizorilor săi) sunt prezentate [...]: [...] 14 [...]

14

[...].

13

[...] 15 [...] [...] 16 [...] [...] 17 [...]

48. Din informaţiile transmise de întreprinderile care au furnizat către PREFAB echipamentele şi/sau serviciile menţionate la punctul anterior, reiese că niciuna dintre acestea nu a avut în vedere la proiectarea şi executarea obiectivelor respective sortimentul de ciment utilizat de PREFAB în procesul său de producţie (CEM I 52,5R), aspect ce rezultă şi din fişele tehnice aferente echipamentelor şi serviciilor în cauză. În plus, furnizorii din România au afirmat că au livrat/prestat echipamente/servicii similare/identice celor oferite societăţii PREFAB şi către alte întreprinderi, active atât în domeniul materialelor de construcţii (BCA, ciment etc.), cât şi în alte domenii. Astfel: a) [...] a furnizat în ultimii ani autoclave BCA cu capac basculant şi altor producători de

BCA; b) [...] a furnizat produse şi servicii identice cu cele oferite PREFAB către operatori

portuari deţinători de macarale de cheu şi poduri rulante, dar nu şi către alţi producători de materiale de construcţii;

c) [...] a furnizat PREFAB echipamente de cântărire şi dozare industrială, produse aflate în portofoliul de comenzi curente ale societăţii.

49. Unul dintre marii producători de BCA din România, care utilizează aceeaşi tehnologie

(Hebel) ca PREFAB şi ca majoritatea producătorilor de BCA din România afirmă18 că, în cadrul procesului său de producţie, trecerea de la alte sortimente de ciment (CEM I 32,5R, CEM I 42,5R) către CEM I 52,5R, precum şi de la CEM I 52,5R către CEM I 42,5R nu a implicat modificarea procesului tehnologic şi nici investiţii/cheltuieli tehnologice suplimentare.

50. Astfel, reiese că investiţiile pe care PREFAB afirmă că le-a realizat nu au fost de natura investiţiilor absolut necesare pentru implementarea sortimentului de ciment CEM I 52,5R în procesul de producţie, cu atât mai mult cu cât investiţiile în cauză au fost realizate ulterior introducerii sortimentului CEM I 52,5R în procesul de producţie al PREFAB (în martie 2005). În concluzie, rezultă că investiţiile pe care PREFAB afirmă că le-a realizat pentru implementarea sortimentului de ciment CEM I 52,5R în procesul de producţie al BCA-ului (investiţii prezentate la punctul 47) nu pot fi considerate ca fiind asociate transferului cererii PREFAB de la alte sortimente de ciment către CEM I 52,5R. Prin urmare, transferul cererii de la alte sortimente de ciment către CEM I 52,5R nu este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer.

15

[...]. 16

[...]. 17

[...]. 18

În adresa nr.1736/15.03.2011, înregistrată cu nr.RG-4021/16.03.2011 la Consiliul Concurenţei.

14

51. Punctele de vedere: În cadrul investigaţiei, au fost solicitate puncte de vedere cu privire la substituibilitatea CEM I 52,5R cu alte sortimente de ciment, din punct de vedere al cererii, unor instituţii de specialitate din domeniu ([...]), producătorilor de ciment, utilizatorilor de ciment (atât beneficiari ai LAFARGE CIMENT, cât şi beneficiari ai altor producători de ciment), unor mari comercianţi de materiale de construcţii/DIY.

Instituţii de specialitate 52. Din informaţiile furnizate de instituţii de specialitate din domeniu au rezultat

următoarele: a) Caracteristicile tehnice ale sortimentului de ciment CEM I 52,5R sunt precizate în

Standardul SR EN 197-1:2002. Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, sortimentul de ciment CEM I 52,5R prezintă caracteristici specific impuse, privind compoziţia, rezistenţa mecanică la compresiune iniţială şi finală, timpul iniţial de priză.

b) Domeniile de utilizare ale cimentului CEM I 52,5R sunt reglementate de următoarele normative: NE 012-1:2007 şi NE 013-2002.

c) În NE 012-1:2007 se face referire la tipurile de ciment (de ex. CEM I, CEM II etc.), nu şi la clasele acestora.

d) Referenţialul privind utilizarea sortimentului CEM I 52,5R este normativul NE 013-2002. În tabelele 4.4 şi 7.3 din acest normativ se prezintă cimenturile indicate a fi utilizate în compoziţia betoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate, şi respectiv rapoartele A/C (apă/ciment) maxime pentru betoanele folosite la realizarea elementelor prefabricate din beton armat şi precomprimat. Sortimentul de ciment CEM I 52,5R poate fi utilizat pentru betoane având clasa de rezistenţă la compresiune de la C35/45 până la C100/115.

e) Conform NE 013-2002, cimentul CEM I 52,5R poate fi utilizat în compoziţia betoanelor, pentru realizarea elementelor prefabricate astfel: beton armat clasa C55/67, C70/85, UC55/60, UC70/77; beton precomprimat clasa C55/67-C70/85, C90/85-C100/115. În acelaşi normativ sunt menţionate cimenturile indicate a fi utilizate în compoziţia betoanelor, pentru realizarea elementelor prefabricate. Cimentul CEM I 52,5R poate fi înlocuit în toate cazurile cu sortimentul CEM I 52,5N, precum şi cu CEM I 42,5R pentru clasele de beton cuprinse între C35/45 şi C70/85.

f) Din punct de vedere al caracteristicilor de rezistenţă finală şi al timpului iniţial de priză, sortimentul CEM I 52,5R poate fi înlocuit cu CEM I 52,5N. Valoarea rezistenţei iniţiale minime corespunzătoare a sortimentului CEM I 52,5N este de 20 Mpa, iar a sortimentului CEM I 52,5R este de 30 Mpa. În normativul NE 013-2002 se specifică valorile minime ale rezistenţelor betonului pe faze tehnologice (decofrare, transfer, livrare), fără impunerea unor anumite termene. În ceea ce priveşte rezistenţa finală a betonului nu există deosebiri între utilizarea cimentului CEM I 52,5R şi CEM I 52,5N, iar cimentul CEM I 42,5R poate substitui cimentul I 52,5R până la clasa C80/95, acoperind practic tot domeniul claselor ce se utilizează în prezent în România. Valorile timpului de priză şi ale rezistenţelor iniţiale, deşi diferite pentru cimenturile CEM I 52,5R, CEM I 52,5N şi CEM I 42,5R nu se reflectă în valorile minime ale rezistenţelor betoanelor pe faze tehnologice în conformitate cu tabelul 7.1. din NE 013-2002.

g) Cimentul CEM I 52,5R poate fi substituit cu alte sortimente de ciment în conformitate cu reglementările în vigoare (NE 012-1:2007 şi NE 013-2002) sau pe baza proiectului de execuţie aferent aplicaţiilor specifice.

15

53. În plus, Asociaţia de Standardizare din România19 a precizat următoarele: a) în niciunul dintre standardele în vigoare la nivel naţional, referitoare la producerea

betoanelor şi prefabricatelor din beton, nu se impune utilizarea cimentului CEM I 52,5R, ci se fac doar recomandări de utilizare a anumitor sortimente de ciment în funcţie de tipul şi caracteristicile structurii de beton, încadrarea elementelor/structurii în anumite clase de expunere, tipul de elemente, temperatura mediului la turnare;

b) nu există niciun standard naţional care să se refere strict la producerea BCA. În patrimoniul/CT 32120 există două standarde21 care fac referire la caracteristicile fizico-chimice şi mecanice pe care trebuie să le îndeplinească produsul BCA şi nu la producerea sau compoziţia acestui produs;

c) standardele sunt documente voluntare, deci nu se pune problema impunerii utilizării anumitor sortimente de ciment pentru producerea BCA, deci nici a sortimentului CEM I 52,5R. Reţeta de fabricaţie, inclusiv tipul de ciment utilizat, este proprie fiecărui producător, cu condiţia respectării cerinţelor fizico-chimice şi mecanice şi de comportament ale betonului celular autoclavizat în funcţie de utilizare. Utilizarea unui anumit sortiment de ciment pentru BCA este la alegerea producătorului, în funcţie de caracteristicile pe care doreşte să le aibă produsul sau în funcţie de calculele de rezistenţă ale structurii în care urmează să fie utilizat.

Producătorii de ciment

54. Partea vizată de investigaţie, LAFARGE CIMENT, a făcut următoarele precizări cu privire la substituibilitatea sortimentului de ciment CEM I 52,5R: a) Pe parcursul procesului de promovare, cimentul CEM I 52,5R nu a fost prezentat ca

un produs de nişă, drept un produs cu caracteristici speciale, pretabil doar pentru anumite aplicaţii distincte, ci ca o alternativă inovativă la tipurile de ciment folosite deja de clienţi până la momentul introducerii acestuia pe piaţă.

b) CEM I 52,5R poate fi substituit, cu respectarea aceloraşi caracteristici tehnice, în aceleaşi domenii de utilizare şi în condiţii similare de cost de producţie pentru beneficiar, cu alte tipuri de ciment, cum ar fi CEM I 42,5R, CEM II A-S 42,5R etc., în funcţie de aplicaţie, tehnologie de preparare şi punere în operă. Atât CEM I 52,5R, cât şi CEM I 42,5R au anumite caracteristici (similare sau foarte asemănătoare), cum ar fi consistenţa, compoziţia, utilitatea şi constanţa în producţie, care le fac perfect eligibile pentru un segment de clienţi foarte important. În plus, şi din punct de vedere al costurilor de producţie cele două tipuri de ciment pot fi eligibile în mod alternativ, fără ca beneficiarul să observe o diferenţă majoră care să reiasă din alegerea făcută. Costurile de producţie ale lucrărilor în care sunt utilizate aceste tipuri de cimenturi sunt similare, putând exista diferenţe cauzate de rezistenţa iniţială şi timpul iniţial de priză ale cimenturilor şi de celelalte elemente care intră în compoziţia reţetei.

c) Atât cimentul CEM I 52,5R, cât şi CEM I 42,5R sau CEM II A-S 42,5R pot fi utilizate în acelaşi domeniu al construcţiilor civile şi industriale, drumuri, poduri, în toate clasele de expunere. În particular, tipurile de ciment menţionate pot fi utilizate pentru elemente prefabricate uşoare (pavele, borduri, blocuri pentru zidărie din beton sau BCA, ţigle), medii şi grele, întărite fără tratament termic sau cu tratament termic

19

Asociaţie constituită ca organism naţional de standardizare în baza prevederilor O.G. nr.39/98, Legii nr.177/2005 şi a Legii nr.355/2002, recunoscută ca organism naţional de standardizare prin H.G. nr.985/2004. 20

CT 321 = Comitetul tehnic din cadrul ASRO, care desfăşoară activitatea de standardizare naţională în domeniul Beton şi prefabricate din beton. Se face menţiunea că, activitatea de standardizare naţională se desfăşoară în comitete tehnice. Membrii comitetelor tehnice sunt specialişti desemnaţi nominal de factorii interesaţi (agenţi economici, institute de cercetare, de învăţământ, asociaţii profesionale, organisme guvernamentale etc.) şi împuterniciţi de aceştia. 21

SR EN 771-4:2002 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat şi SR EN 12602:2002 Elemente prefabricate armate de beton celular autoclavizat.

16

redus. În plus faţă de aceste sortimente produse de LAFARGE CIMENT, cimentul CEM I 52,5R mai poate fi substituit, în funcţie de aplicaţie, şi cu alte tipuri de ciment, cum ar fi: CEM II A-V 42,5R, CEM II A-S 32,5R (dintre cele produse de LAFARGE CIMENT) sau CEM I 42,5R, CEM II A-S 42,5R, CEM II A-S 32,5R, CEM II A-LL 42,5R, CEM II A-LL 32,5R (dintre cele produse de concurenţii LAFARGE CIMENT).

d) Din perspectiva caracteristicilor sortimentelor de ciment CEM I 52,5R şi CEM I 42,5R reiese în mod cert că există un segment considerabil de consumatori, care au o nevoie constantă de ciment tip CEM I 52,5R. Chiar dacă o anumită perioadă aceştia au rămas fideli sortimentului CEM I 52,5R, după perioada respectivă, fie au înlocuit acest tip de ciment cu un altul, şi anume cu CEM I 42,5R pentru a-l utiliza în acelaşi tip de lucrări (de unde reiese substituibilitatea celor două produse din punctul de vedere al LAFARGE CIMENT şi al beneficiarului), fie s-au îndreptat către alţi producători de ciment pentru a achiziţiona alt tip de ciment.

e) CEM I 52,5R, fiind caracterizat de un timp de priză mai redus, produsul final se poate scoate mai repede din tipare (timp de decofrare redus), după tratamentul termic.

f) Avantajul primordial al sortimentului CEM I 52,5R (în pofida preţului său mai ridicat determinat de costuri) este productivitatea mai mare a acestuia în raport cu alte tipuri de ciment, în cazul produselor finite ale clienţilor, care se traduce la nivel practic într-o viteză mai mare de producţie a produselor finite/aplicaţiilor finale, în aceeaşi unitate de timp.

g) În România nu au fost executate până în prezent lucrări care să se încadreze în clasa de betoane C100/115, ceea ce face ca rezistenţa ridicată a CEM I 52,5R să nu fi fost folosită efectiv în practică; aplicaţiile pentru care au fost folosite cimenturi au necesitat o clasă maximă de rezistenţă a betoanelor de C50/60, clasă pentru care Codul de practică pentru producerea betonului recomandă folosirea inclusiv a tipului de ciment CEM I 42,5R.

55. [...] apreciază că tipurile de ciment produse de această societate care pot substitui

cimentul CEM I 52,5R din punct de vedere al utilizării (prefabricate din beton pentru construcţii), caracteristicilor şi preţului sunt: CEM I 52,5N; CEM I 42,5R şi CEM II A-LL 42,5R. În funcţie de utilizarea fiecărui tip de ciment, producătorul de betoane trebuie să ajusteze formula/compoziţia betonului. Adaptarea reţetei de producţie a betonului este în multe cazuri suficientă pentru îmbunătăţirea performanţelor betonului, dar pentru anumite clase superioare de beton (C50/60) este nevoie de sortimentul CEM I 52,5R. Producătorii de BCA preferă utilizarea CEM I 52,5R, deoarece acest sortiment oferă beneficii reale în ceea ce priveşte creşterea productivităţii. Sortimentul CEM I 52,5R acoperă aproape toate aplicaţiile cerute pe piaţă. CEM I 52,5R îndeplineşte cerinţele de performanţă pentru fabricarea produselor prefabricate mari, BCA şi betoane de clase superioare.

56. Din informaţiile furnizate de [...] a reieşit că alegerea soluţiilor tehnice aparţine proiectantului, care stabileşte clasa de beton, gradul de armare etc., în funcţie de specificul aplicaţiei. Pentru aplicaţiile unde sunt necesare clase de beton superioare se poate utiliza numai cimentul CEM I 52,5R. Beneficiarii de ciment

57. Punctele de vedere ale beneficiarilor LAFARGE CIMENT, producători de BCA22, mortare uscate, ţigle, pavele etc., în esenţă, au fost următoarele: (i) există sortimente de ciment care pot substitui CEM I 52,5R; o eventuală substituire, deşi necesită modificări ale reţetei de fabricaţie, nu implică costuri suplimentare; (ii) pot fi utilizate mai multe sortimente de ciment pentru producerea BCA-ului, chiar alternativ, acest

22

Producători de BCA din România, care utilizează tehnologia Hebel, ca şi PREFAB.

17

mod de utilizare neimplicând cheltuieli tehnologice suplimentare; (iii) trecerea de la sortimentul CEM I 32,5R şi CEM I 42,5R către CEM I 52,5R, precum şi de la CEM I 52,5R către CEM I 42,5R pentru producerea BCA, nu a implicat investiţii/cheltuieli tehnologice suplimentare; (iv) indiferent de sortimentul de ciment utilizat, nu există nicio diferenţă între BCA-ul obţinut cu un sortiment sau altul de ciment; este necesar ca BCA-ul obţinut să corespundă standardelor în vigoare; (v) se poate utiliza CEM I 42,5R fără modificări substanţiale/fără nicio modificare în procesul tehnologic; (vi) CEM I 42,5R poate substitui CEM I 52,5R ca utilizare, nu însă şi din punctul de vedere al caracteristicilor, dar cu costuri mai ridicate de producţie; (vii) CEM I 52,5R poate fi substituit în aceleaşi condiţii cu CEM I 52,5N.

58. Beneficiari ai LAFARGE CIMENT, producători de betoane şi elemente din beton, care

cel puţin în anul 2008 au achiziţionat ciment CEM I 52,5R de la această societate, şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la substituibilitatea CEM I 52,5R cu alte sortimente de ciment. Punctele de vedere ale acestora, în esenţă, au fost următoarele: (i) stabilirea sau substituirea sortimentelor de ciment pentru anumite produse destinate tipurilor de lucrări revine proiectantului lucrării; (ii) sortimentul CEM I 52,5N suplineşte sortimentul CEM I 52,5R; folosirea cimentului CEM I 52,5N nu necesită modificarea reţetei; sortimentul CEM I 42,5R poate fi folosit până la clasa C50/60; (iii) sortimentul CEM I 42,5R este produsul care înlocuieşte cu succes produsul CEM I 52,5R; calitatea este bună, preţul accesibil, iar produsul finit nu suferă modificări şi este competitiv pe piaţă; (iv) CEM I 52,5R poate fi substituit cu CEM I 52,5N, fapt ce implică o scădere a productivităţii muncii; (v) CEM I 52,5R poate fi substituit cu CEM I 52,5N sau cu CEM I 42,5R, dar această substituire presupune modificarea reţetelor de fabricaţie şi/sau a procesului de fabricaţie, ceea ce generează costuri suplimentare de producţie; (vi) CEM I 52,5R nu se poate substitui cu un alt sortiment de ciment din cauza parametrilor tehnici şi economici impuşi de calitatea şi caracteristicile elementelor prefabricate produse; (vii) din punct de vedere al procesului de producţie se poate utiliza doar CEM I 52,5R.

59. Alţi producători de materiale de construcţii (producători de betoane şi prefabricate din beton), care utilizează în procesele de producţie ciment, fără însă a fi beneficiari ai LAFARGE CIMENT, au făcut următoarele precizări cu privire la substituibilitatea CEM I 52,5R: (i) CEM I 52,5R se poate înlocui cu CEM I 52,5N sau cu CEM I 42,5R; în acest caz, trebuie modificate reţetele de fabricaţie; este foarte important să se obţină rezistenţa la compresiune a betonului la 28 zile; (ii) pentru clasele de beton C40/50-C45/55 // C50/60 se utilizează CEM I 42,5R; teoretic, produsul care poate substitui CEM I 52,5R este CEM I 42,5R, dar care necesită un dozaj suplimentar; (iii) CEM I 42,5R şi CEM I 52,5R sunt utilizate pentru prefabricate de clasa C20/25-C40/50; se poate substitui CEM I 52,5R cu CEM I 42,5R, ceea ce generează o modificare a reţetei (creşte cantitatea de ciment pe mc de beton); (iv) substituirea CEM I 52,5R cu un alt sortiment necesită costuri suplimentare generate de prelungirea timpului de decofrare şi transfer pentru elementele prefabricate şi precomprimate.

60. Autorul plângerii, PREFAB, a făcut următoarele aprecieri referitoare la sortimentul de

ciment CEM I 52,5R: a) CEM I 52,5R este folosit de PREFAB în tehnologia fabricării materialului de zidărie

BCA (cu preponderenţă) şi în tehnologia elementelor prefabricate din beton simplu, beton armat şi beton armat precomprimat, pentru care se impune un timp de priză rapid şi rezistenţe la compresiune mari. CEM I 42,5R a fost utilizat de PREFAB pentru realizarea tubulaturii din beton armat şi precomprimat pentru care se

18

recomandă un ciment cu un timp de priză ponderat comparativ cu CEM I 52,5R, iar CEM II A-S 42,5R pentru producerea betonului marfă care necesită caracteristici fizico-mecanice sub cimentul CEM I 52,5R.

b) Nu există alte tipuri de ciment care să poată substitui perfect cimentul CEM I 52,5R din punctul de vedere al caracteristicilor acestuia, având în vedere că acesta respectă un anumit STAS. Acest tip de ciment are un timp de priză rapid. Orice alt tip de ciment are ori calităţi inferioare acestuia (cum ar fi CEM I 42,5R, CEM II A-S 42,5R), ori timp de priză mai îndelungat (cum ar fi CEM I 52,5N).

c) Prin urmare, din punct de vedere al STAS-urilor, al caracteristicilor, al preţului dar şi al structurii reţetelor pentru realizarea prefabricatelor din beton, cimentul CEM I 52,5R şi cimentul CEM I 52,5N sunt două tipuri distincte.

d) [...].

e) [...].

f) [...].

g) Implementarea CEM I 52,5R în procesul de producţie al BCA s-a realizat prin testarea cimentului în laborator şi pe fluxul de fabricaţie încă din anul 2005, când s-a trecut la înlocuirea treptată a CEM I 42,5R cu cimentul CEM I 52,5R. În urma analizelor de laborator cu privire la caracteristicile fizico-chimice ale cimentului au rezultat următoarele concluzii:

i) din punct de vedere al caracteristicilor fizico-mecanice, ambele tipuri de ciment îndeplinesc cerinţele fizice impuse de SR EN 197-1:2002;

ii) timpul iniţial de priză se produce în intervalul: 140-145 minute pentru CEM I 42,5R şi 130-135 minute pentru CEM I 52,5R, fiind cu 10-15 minute mai scurt pentru cimentul CEM I 52,5R;

iii) valorile stabilităţii (0 mm) sunt cu mult sub limita maximă admisă, pentru ambele tipuri de ciment;

iv) s-au efectuat încercări la compresiune la 24 de ore, chiar dacă această cerinţă nu este un criteriu de conformitate a cimentului; s-au constatat creşteri ale rezistenţelor cimentului CEM I 52,5R cu 4; 5,6; 8,2 N/mm2;

v) rezistenţele mecanice determinate pentru perioada de întărire de 2 zile sunt de 30,0; 32,1; 33,2 N/mm2 pentru CEM I 52,5R şi de 27,2; 26,4; 29,3 N/mm2 pentru CEM I 42,5R, rezultând diferenţe de valori cuprinse între 2,8; 3,6; 3,9 N/mm2;

vi) în cazul CEM I 52,5R s-a constatat că valorile rezistenţelor la compresiune efectuate la vârsta de 2 zile sunt mai mari cu 3,2 N/mm2 faţă de valorile admise, conform SR EN 197-1:2002;

vii) în cazul CEM I 42,5R s-a constatat că valorile rezistenţelor la compresiune efectuate la vârsta de 2 zile sunt mai mari cu 9,3 N/mm2 faţă de valorile admise, conform SR EN 197-1:2002.

19

h) Pe fluxul de fabricaţie s-a constatat că folosirea CEM I 52,5R la fabricarea BCA-ului influenţează în mod pozitiv caracteristicile BCA-ului, astfel: (i) timpul de priză mai scurt determină micşorarea perioadei de preîntărire a BCA-ului de la 4-5 ore la 2,2-3 ore; (ii) valorile mari ale rezistenţelor la compresiune ale CEM I 52,5R, efectuate la 24 de ore, determină creşteri ale rezistenţelor la compresiune ale BCA-ului.

i) Luând în considerare rezultatele analizelor de laborator şi buna comportare a cimentului CEM I 52,5R în fluxul de fabricaţie a BCA-ului, PREFAB a ajuns la concluzia că utilizarea CEM I 52,5R în procesul de producţie duce la creşterea productivităţii şi îmbunătăţeşte caracteristicile fizico-mecanice ale produsului BCA, caracteristici conforme standardului SR EN 771:2004, standard armonizat după normele europene.

j) Alternativele pe piaţa internă pentru cimentul CEM I 52,5R produs de LAFARGE CIMENT la nivelul tehnico-calitativ al acestuia, nu există momentan. Singurul producător extern, cu o locaţie apropiată, care realizează un ciment cu caracteristicile asemănătoare (CEM I 52,5N), dar nu identice cu ale CEM I 52,5R, este Devnya Cement, Varna - Bulgaria. Această societate produce cimentul CEM I 52,5N, care are un timp de priză normal, şi nu unul rapid ca cimentul CEM I 52,5R. Deosebirea principală faţă de cimentul CEM I 52,5R o constituie timpul de priză mai îndelungat, în condiţiile în care societatea avea nevoie de un ciment cu timp de priză mai rapid.

k) Orice schimbare a calităţii componentelor folosite pentru un produs influenţează întregul cumul de tehnologii folosite pentru fabricarea acestuia, iar scăderea calităţii unui component (de la CEM I 52,5R la CEM I 52,5N, CEM I 42,5R) implică automat ori scăderea calităţii produsului finit (spre minimul de standarde, dar fără a scădea sub minim), ori cheltuieli şi întârzieri cauzate de modificarea tehnologiilor folosite, coroborate cu scăderea ireversibilă a productivităţii. Produsele realizate cu cimentul CEM I 52,5R faţă de cele realizate cu alte tipuri de ciment sunt distincte/superioare calitativ.

l) Pe parcursul anului 2009 s-au mai testat şi alte tipuri de ciment [...]. S-a constatat că [...] produs de [...] au caracteristici mai bune faţă de cimenturile: [...] şi s-au comportat mai bine în fluxul de producţie, dar nu ca şi [...] produs de [...].

m)Cimentul utilizat de PREFAB la fabricarea BCA-ului începând cu luna iunie 2009 a fost [...], utilizarea acestuia necesitând o atenţie suplimentară pe tot parcursul fluxului tehnologic, din cauza variaţiilor rezultatelor pe produs finit.

61. Ulterior ruperii relaţiei comerciale cu LAFARGE CIMENT, în procesul de producţie,

PREFAB a utilizat în sem.I 2009 şi alte sortimente de ciment, precum [...], fapt ce demonstrază că cimentul CEM I 52,5R este un produs pentru care există alternative Din informaţiile furnizate de PREFAB nu reiese că înlocuirea cimentului CEM I 52,5R cu aceste sortimente de ciment a afectat competitivitatea produselor PREFAB sau a determinat scoaterea din fabricaţie a anumitor produse (ieşirea de pe anumite pieţe). Comercianţi

62. Din informaţiile furnizate de marii comercianţi de produse în care este înglobat cimentul (BCA, prefabricate din beton), comercianţi de materiale de construcţii/magazine DIY, a reieşit că: (i) producătorii de prefabricate din beton şi de BCA nu recomandă/nu impun prezentarea către clienţi a caracteristicilor tehnico-calitative şi/sau a sortimentului de

20

ciment utilizat pentru fabricarea produselor în cauză, caracteristici care să le individualizeze în raport cu produsele concurenţilor; (ii) caracteristicile tehnice (fişele tehnice ale produselor) nu cuprind date despre tipul de ciment utilizat; (iii) producătorii prezintă avantajele produselor proprii, dar aceste avantaje sunt proprii materialului în sine şi nu există avantaje notabile ale unui producător faţă de altul; niciun producător de BCA şi/sau de prefabricate din beton nu a prezentat ca avantaj folosirea vreunui tip de ciment sau a cimentului furnizat de un anumit producător; (iv) comportamentul de cumpărare al clienţilor pentru produsele prefabricate din beton şi BCA: nu este influenţat de compoziţia produselor (de sortimentul sau marca de ciment utilizată)/este influenţat doar de preţ, calitate şi condiţii comerciale/nu cunosc. În concluzie, consumatorul final nu diferenţiază produsele BCA şi, respectiv, prefabricatele din beton ale diverşilor producători în funcţie de sortimentul de ciment utilizat pentru producerea acestora, cu atât mai mult cu cât consumatorul nu are cum să cunoască sortimentul de ciment utilizat. Prin urmare, sortimentul de ciment utilizat pentru producerea BCA-ului şi a prefabricatelor din beton nu influenţează decizia de cumpărare a consumatorului final.

63. Practica autorităţilor de concurenţă: Atât în deciziile anterioare ale Comisiei Europene,

cât şi ale autorităţilor europene de concurenţă, în cazurile de abuz de poziţie dominantă (şi nu numai), care au vizat sectorul cimentului, nu s-au definit pieţe restrânse la anumite sortimente de ciment. În toate cazurile au fost definite pieţe relevante distincte pentru produsul ciment gri, ciment alb şi/sau clinker, care au inclus toate sortimentele aferente categoriei respective.

64. În concluzie, având în vedere aspectele prezentate anterior, rezultă că, din punct de

vedere al substituibilităţii la nivelul cererii, nu este posibil să se identifice o piaţă distinctă pentru sortimentul de ciment CEM I 52,5R, deoarece analiza factorilor ce trebuie luaţi în considerare la definirea pieţei relevante a produsului a demonstrat că există sortimente de ciment substituibile pentru CEM I 52,5R, suficient de asemănătoare cu acesta, astfel încât consumatorii să le poată lua în considerare atunci când iau decizia de cumpărare. Rezultă că, din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul cererii, piaţa relevantă a produsului este piaţa cimentului gri, neputând fi definită o piaţă a produsului restrânsă doar la sortimentul de ciment CEM I 52,5 R.

65. O altă constrângere concurenţială cu care se pot confruntă întreprinderile active pe o

piaţă este reprezentată de substituibilitatea la nivelul ofertei, respectiv de capacitatea producătorilor unui produs de a-şi reorienta producţia către un produs similar. La definirea pieţelor produselor, se poate lua în considerare substituibilitatea la nivelul ofertei, în cazurile în care aceasta ar avea efecte echivalente efectelor substituibilităţii la nivelul cererii, în ceea ce priveşte eficacitatea şi caracterul imediat. Aceasta înseamnă că furnizorii care nu produc în mod curent produsul respectiv sunt în măsură să îşi reorienteze producţia spre produsele relevante şi să le introducă pe piaţă în termen scurt23, fără a suporta costuri sau riscuri suplimentare semnificative ca reacţie la variaţiile mici, dar permanente, ale preţurilor relative. Atunci când sunt îndeplinite aceste condiţii, producţia suplimentară care este introdusă pe piaţă are un efect disciplinar asupra comportamentului concurenţial al întreprinderilor implicate24. Substituibilitatea la nivelul ofertei nu poate fi luată în considerare în etapa de definire a

23

Reprezintă acea perioadă pentru care o ajustare semnificativă a activelor corporale şi necorporale nu este necesară (conform pct.18 din Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante şi pct.20 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei). 24

A se vedea pct.18 din Instrcţiunile privind definirea pieţei relevante şi pct.20 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei.

21

pieţei relevante atunci când necesită modificări semnificative ale activelor existente, investiţii suplimentare, decizii strategice sau întârzieri importante25.

66. Situaţiile menţionate anterior apar, de obicei, atunci când întreprinderile în cauză comercializează o gamă variată de calităţi şi tipuri pentru acelaşi produs. Chiar dacă diferitele calităţi nu sunt substituibile pentru un anumit cumpărător final sau pentru un anumit grup de consumatori, ele vor fi grupate într-o singură piaţă a produsului, cu condiţia ca majoritatea furnizorilor să fie în măsură să ofere şi să vândă în termen scurt aceste produse (într-o perioadă care nu necesită ajustarea semnificativă a activelor), fără a suporta costuri sau riscuri suplimentare semnificative26.

67. Comisia Europeană a susţinut în faţa CEJ27 definirea pieţei relevante a produsului utilizată în decizia sa din 07.10.1981 (IV.29.491 - Bandengroothandel Frieschebrug BV/NV Nederlandsche Banden-Industrie Michelin), conform căreia, în cazul produselor omogene din punct de vedere tehnic, nu este posibil să se distingă pieţe diferite în funcţie de dimensiuni, mărimi sau sortimente specifice ale produselor.

68. La nivelul anului 2009, atât [...] (cu privire la fabricile pe care le deţine), cât şi [...] (cu privire la [...]), producători de ciment prezenţi în România alături de LAFARGE CIMENT, considerau că sunt în măsură să îşi reorienteze producţia către sortimentul CEM I 52,5R şi să îl introducă pe piaţă într-o perioadă scurtă de timp ([...]), având în vedere că nu este necesară o ajustare a activelor lor de producţie, ci numai efectuarea unor teste, obţinerea certificării produsului (operaţiuni necesare în cazul introducerii pe piaţă a oricărui sortiment de ciment). Această reorientare ar genera costuri nesemnificative pentru testare şi omologare.

69. Aspectele susţinute de producătorii de ciment la începutul anului 2009 cu privire la capacitatea de a-şi reorienta producţia către sortimentul CEM I 52,5R (fără ajustarea activelor de producţie, fără suportarea unor costuri importante şi într-o perioadă scurtă de timp) sunt confirmate în practică atât de [...], cât şi de [...], aşa cum se arată în continuare la punctele 70 şi 71.

70. [...] precizează că decizia de a produce sortimentul CEM I 52,5R a fost luată în cursul [...], testarea acestui sortiment fiind efectuată anterior în cursul [...]. Lansarea în producţia industrială a avut loc la începutul lunii [...] la [...]. Nu au existat alte costuri în

25

Potrivit pct.21 din Instrcţiunile privind definirea pieţei relevante şi pct.23 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei. 26

A se vedea pct.19 din Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante şi pct.21 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei. La pct.20 din Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante şi la pct.22 din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei este prezentat un exemplu de analiză a substituibilităţii la nivelul ofertei în vederea definirii pieţei produsului în sectorul hârtiei. În general, există o întreagă gamă de sortimente de hârtie, de la hârtia standard de imprimare la hârtia de calitate superioară utilizată, de exemplu, pentru publicarea cărţilor de artă. În ceea ce priveşte cererea, fiecărei calităţi de hârtie i se asociază o anumită utilizare, de exemplu, o carte de artă sau o publicaţie de lux nu se va imprima pe hârtie de calitate mediocră. Cu toate acestea, fabricile de hârtie pot fabrica diferite calităţi de hârtie, iar producţia poate fi adaptată pe termen scurt şi cu costuri neglijabile. În consecinţă, în absenţa unor dificultăţi de distribuţie specifice, producătorii de hârtie pot concura pentru comenzi de diferite calităţi de hârtie, în special în cazul în care respectivele comenzi sunt făcute cu avans suficient pentru a permite modificarea planurilor de producţie. În aceste condiţii, Comisia nu defineşte o piaţă distinctă pentru fiecare calitate de hârtie şi utilizarea acesteia. Diversele calităţi de hârtie sunt incluse într-o singură piaţă relevantă. 27

În cazul 322/81, NV Nederlandsche Banden-Industrie v. Commission, par.36

22

afara celor de producţie, costurile pentru testare şi omologare (certificare) fiind nesemnificative.

71. Din informaţiile furnizate de [...] reiese că această societate a lansat pe piaţă

sortimentul CEM I 52,5R (produs la [...]) în [...], perioada de efectuare a testelor industriale fiind de cca [...], iar cea de testare a produsului în aplicaţii (transmiterea de mostre la clienţi, încercări în laboratoarele proprii, teste pe linia de fabricaţie a beneficiarilor de BCA) a fost de cca [...]; în aceste intervale de timp a avut loc şi certificarea produsului. Costurile suportate pentru lansarea pe piaţă a acestui sortiment de ciment au totalizat cca [...] şi au fost generate de procedura de certificare a produsului, trimiterea de mostre la clienţi şi de realizarea de materiale informative.

72. LAFARGE CIMENT precizează că procesul tehnologic de producţie a cimentului CEM I

52,5R este identic cu al celorlalte tipuri de ciment, nefiind astfel necesare investiţii particulare în tehnologie sau echipamente suplimentare faţă de cele caracteristice/alocate în mod uzual unei uzine de ciment. Specificitatea producţiei de ciment CEM I 52,5R faţă de alte tipuri de ciment derivă din următoarele aspecte: (i) fiind un ciment care trebuie să dezvolte rezistenţe mai mari, necesită pe de o parte, o durată mai mare de măcinare, iar pe de altă parte se produce cu clinker sortat (cu un anumit conţinut chimic), care este stocat într-un siloz separat; (ii) monitorizarea conţinutului chimic al clinkerului implică controlul uniformităţii şi constanţei procesului de producţie şi o frecvenţă mai mare a analizelor în laborator. În general, nu există capacităţi de producţie utilizate/alocate doar pentru producerea cimentului CEM I 52,5R, deoarece toate tipurile de ciment sunt fabricate conform aceluiaşi proces tehnologic şi utilizând aceleaşi echipamente şi instalaţii (cuptoare, mori de măcinare etc.). Ca în cazul tuturor sortimentelor de ciment, depozitarea acestui tip de ciment se face într-un siloz special dedicat (întrucât nu pot fi amestecate în acelaşi siloz tipuri de cimenturi diferite).

73. Din normativul NE 013-2002 reiese că toate sortimentele de ciment Portland au aceeaşi compoziţie, respectiv clinker, ghips si, eventual, alte adaosuri minerale şi aditivi. Totdată, toate sortimentele de ciment Portland se realizează cu aceleaşi facilităţi de producţie şi urmează acelaşi proces de producţie28. Aceste aspecte sunt susţinute şi de [...] care precizează că, pentru cimenturile realizate conform SR EN 197-1:2002 procesul tehnologic de fabricaţie este identic, iar materiile prime sunt clinker, adaos regulator de priză, componenţi minori, aditivi. În acest sens au fost şi opiniile unor autorităţi de concurenţă din Uniunea Europeană.

74. Din aspectele prezentate la punctele 68-73 reiese că cimentul este un produs omogen:

producătorii de ciment au flexibilitatea de a-şi reorienta producţia într-o perioadă scurtă de timp, fără ajustarea activelor de producţie şi fără suportarea unor costuri sau riscuri suplimentare semnificative; toate sortimentele de ciment au aceeaşi compoziţie, se realizează cu aceleaşi facilităţi de producţie şi urmează acelaşi proces de producţie. Prin urmare, din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul ofertei, piaţa relevantă a produsului este piaţa cimentului gri, neputând fi definită o piaţă a produsului distinctă pentru sortimentul CEM I 52,5R.

75. În concluzie, rezultă că nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul cererii şi

nici din punct de vedere al substituibilităţii la nivelul ofertei nu poate fi definită pentru sortimentul de ciment CEM I 52,5R o piaţă relevantă a produsului distinctă de piaţa

28

A se vedea Manualul inginerului din industria cimentului, Vol.1, Editura tehnică, Bucureşti,1994.

23

altor sortimente de ciment. Drept urmare, piaţa relevantă a produsului este piaţa cimentului gri, sortimentul CEM I 52,5R fiind parte integrantă a acestei pieţe. Piaţa relevantă geografică

76. Piaţa relevantă geografică este cea de a doua dimensiune a pieţei relevante, alături de piaţa relevantă a produsului. Dimensiunea pieţei geografice depinde de o serie de factori, în special de costurile de transport. Pentru ciment, ponderea costurilor de transport în preţul produsului este semnificativă. Raportul foarte scăzut preţ/masă limitează piaţa de desfacere a acestui produs, acesta fiind motivul pentru care analiza pieţei cimentului necesită o abordare zonală.

77. Distanţa optimă până la care cimentul poate fi comercializat în condiţii de rentabilitate

este în raport cu amplasarea fabricilor faţă de beneficiarii care reprezintă ponderea cea mai însemnată a consumatorilor. În cazul cimentului, această distanţă are valoarea de maximum 200 km, atât pentru transportul auto, cât şi pentru transportul pe cale ferată, pieţele geografice ale fiecărei fabrici fiind suprafeţele descrise de cercuri cu raza de cca 200 km în jurul acestora. Această regulă trebuie aplicată de la caz la caz, deoarece practica a demonstrat că pe distanţa strictă de 200 km faţă de fabrică există numeroşi consumatori, care nu se aprovizionează de la fabrica respectivă.

78. Prin urmare, definită teoretic, piaţa geografică a cimentului constă într-o suprafaţă

circulară cu raza de 200 km în jurul fabricii. 79. Având în vedere situaţia specifică a dispunerii fabricilor de ciment pe teritoriul

României, se poate afirma că, practic, piaţa geografică pentru fiecare dintre producătorii naţionali de ciment se defineşte ca o reuniune a pieţelor geografice ale tuturor fabricilor de ciment deţinute, în speţă aproximativ teritoriul întregii ţări. Rezultă că, pentru fiecare dintre cei trei producători de ciment, piaţa geografică este reprezentată de întregul teritoriu al României.

80. Această definire a pieţei geografice a cimentului a fost adoptată şi în deciziile

anterioare ale Consiliului Concurenţei29. De asemenea, Comisia Europeană, în deciziile30 sale, a considerat că piaţa geografică a cimentului este cel puţin naţională.

81. În concluzie, pentru cazul de faţă piaţa geografică a cimentului gri se defineşte ca

având dimensiune naţională.

Piaţa relevantă 82. În concluzie, din analiza efectuată a reieşit că piaţa relevantă este piaţa cimentului gri

pe întreg teritoriul României, neidentificându-se o piaţă distinctă pentru sortimentul de ciment CEM I 52,5R la nivel naţional.

V. OBSERVAŢIILE PĂRŢII VIZATE DE INVESTIGAŢIE ŞI ALE AUTORULUI PLÂNGERII, PRECUM ŞI POZIŢIA CONSILIULUI CONCURENŢEI

29

Deciziile nr.221/2000; 413/2000; 416/2000; 413/2002; 94/2005. 30

COMP/M.2317 Lafarge/Blue Circle II, par.8/9; COMP/M.3572 CEMEX/RMC, par.10/11; COMP/M.3415 CRG/SEMAPA/Secil JV, par.9; COMP/M.4719 HEIDELBERGCEMENT/HANSON; COMP/M/38.401 EMC/ European producers of cement ş.a.

24

83. Prin adresa înregistrată cu nr.RG-12540/01.09.2011 la Consiliul Concurenţei, LAFARGE CIMENT şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la conţinutul raportului asupra investigaţiei declanşate prin Ordinul nr.143/13.05.2009. În această adresă, LAFARGE CIMENT precizează: „Faţă de susţinerile Raportului de Investigaţie, Lafarge susţine concluziile acestuia (inexistenţa unui abuz de poziţie dominantă), precum şi propunerile ce decurg din aceste concluzii (respingerea plângerii PREFAB şi închiderea investigaţiei)”.

84. Prin adresa înregistrată cu nr.RG-12778/07.09.2011 la Consiliul Concurenţei, PREFAB şi-a exprimat punctul de vedere referitor la conţinutul raportului privind investigaţia declanşată prin Ordinul nr.143/13.05.200931. Întrucât „definirea pieţei relevante este o precondiţie pentru orice analiză a unui presupus comportament anticoncurenţial”32 şi analiza efectuată a demonstrat că piaţa relevantă nu poate fi definită ca piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România, în continuare sunt prezentate observaţiile PREFAB cu privire la definirea pieţei relevante, precum şi poziţia Consiliului Concurenţei faţă de acestea.

85. PREFAB susţine următoarele: „discuţia privitoare la noţiunea de piaţă relevantă a

produsului, precum şi cea legată de piaţa geografică au fost depăşite în mare măsură în cursul cercetării preliminare”; „în cuprinsul Raportului se porneşte de la aceeaşi chestiune prealabilă, anume a definirii pieţei relevante ca o precondiţie absolută a stabilirii ulterioare a eventualei poziţii dominante a unei întreprinderi şi apoi a eventualei folosiri abuzive a acestei poziţii dominante pe piaţa relevantă”.

86. Poziţia Consiliului Concurenţei: Investigaţia având ca obiect posibilul abuz de poziţie dominantă al LAFARGE CIMENT pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R a fost declanşată ca urmare a evaluării informaţiilor şi documentelor conţinute în dosarul cauzei până la acel moment. Orice investigaţie presupune realizarea unei analize aprofundate a posibilelor fapte anticoncurenţiale care fac obiectul investigaţiei, concluziile acesteia putând confirma sau infirma concluziile analizei preliminare efectuate anterior declanşării investigaţiei. Îndeosebi în cazurile de abuz de poziţie dominantă este necesar ca piaţa relevantă să fie riguros şi precis definită, aceasta având un rol determinant în stabilirea poziţiei dominante deţinute de o întreprindere, condiţie absolut necesară pentru evaluarea unei posibile manifestări abuzive a întreprinderii în cauză. O definire incorectă a pieţei relevante poate duce, pe cale de consecinţă, la o evaluare eronată a situaţiei analizate (în cazul în care se defineşte o piaţă prea îngustă, poziţia unei întreprinderi poate fi exagerată şi identificarea unei poziţii dominante va fi mult mai probabilă, iar dacă se defineşte o piaţă prea extinsă, poziţia unei întreprinderi va fi subestimată). În cazul de faţă, analiza efectuată în cadrul investigaţiei a demonstrat că nu se poate defini o piaţă a produsului distinctă pentru sortimentul de ciment CEM I 52,5R.

87. PREFAB susţine că analiza efectuată din perspectiva factorilor care permit aprecierea măsurii în care poate avea loc substituibilitatea la nivelul cererii „s-a făcut la modul absolut şi general fără a se ţine cont, totuşi, de unele aspecte particulare caracteristice pieţei româneşti a cimentului şi în mod special aplicabile relaţiilor contractuale concrete dintre LAFARGE şi subscrisa PREFAB în cursul anului 2008”.

31

Observaţiile transmise prin adresa nr.RG-12778/07.09.2011 reiau în mare măsură observaţiile transmise de PREFAB prin adresa înregistrată cu nr.RG-6104/02.09.2010 şi susţinute în şedinţa de audiere din data de 07.09.2010. 32

CEJ în cazul T-62/98, Volkswagen AG v. Commission, par.230.

25

88. Poziţia Consiliului Concurenţei: Analiza în cadrul investigaţiei s-a efectuat atât la nivel teoretic, cât şi practic, ţinându-se cont de particularităţile pieţei româneşti, prin solicitarea de informaţii şi opinii de la entităţile care puteau furniza informaţii relevante pentru analizarea şi soluţionarea cazului. Analiza s-a fundamentat pe normativele tehnice şi pe standardele în domeniu, pe opiniile unor instituţii de specialitate, pe instrucţiunile naţionale şi comunitare privind definirea pieţei relevante, pe practica autorităţilor de concurenţă europene şi pe jurisprudenţa în domeniu. De asemenea, analiza a avut în vedere informaţiile şi punctele de vedere furnizate atât de PREFAB şi de concurenţi ai acestei societăţi, cât şi de întreprinderi active pe pieţe situate în amonte şi în aval faţă de pieţele pe care este prezentă societatea PREFAB, respectiv de utilizatori de ciment (clienţi ai LAFARGE CIMENT şi ai altor producători de ciment) – producători de BCA, betoane şi elemente din beton, de întreprinderi active în domeniul lucrărilor de construcţii, de mari magazine specializate în comercializarea de materiale de construcţii, de producători de ciment din România, de furnizori de echipamente/servicii ai PREFAB. Concluziile raportului au rezultat din corelarea tuturor acestor informaţii.

89. PREFAB susţine: „ceea ce nu a analizat Comisia cu suficientă acurateţe este aspectul legat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate transferului cererii de la produsul CEM I 52,5R către produse substituibile potenţiale. Dimpotrivă, Comisia a constatat că asemenea bariere nu există, deşi subscrisa PREFAB am arătat şi demonstrat că (i) folosirea sortimentului CEM I 52,5R pe scară largă de către PREFAB a impus o serie de investiţii semnificative, şi că (ii) transferul cererii către alt sortiment de ciment a impus alte modificări în procesul tehnologic, care a implicat costuri substanţiale privind reajustarea procesului tehnologic, efectuarea unor teste preliminare şi scăderea productivităţii ca urmare a încetinirii procesului de producţie în vederea adaptării la noile situaţii. (...) Considerăm că o analiză mai atentă a acestor aspecte ar fi dus la concluzia că în realitate nu există o substituibilitate nici perfectă, nici aproximativă, a produsului CEM I 52,5R, cu alte sortimente de ciment, datorită faptului că există bariere efective şi greu de depăşit pentru a ajunge la asimilarea corectă a acestui ciment în procesul de producţie, pe de-o parte, la care se adaugă alte costuri în cazul transferului cererii către un alt sortiment decât CEM I 52,5R, pe de altă parte.”

90. Poziţia Consiliului Concurenţei: i) Investiţiile pe care PREFAB afirmă că le-a realizat pentru implementarea sortimentului de ciment CEM I 52,5R nu pot fi considerate strict necesare pentru implementarea acestui sortiment în procesul de producţie, cu atât mai mult cu cât investiţiile respective au fost realizate ulterior introducerii sortimentului CEM I 52,5R în procesul de producţie al PREFAB (în martie 2005). Niciuna dintre întreprinderile care au furnizat PREFAB echipamentele şi/sau serviciile menţionate la punctul 47 nu a avut în vedere la proiectarea şi executarea obiectivelor respective sortimentul de ciment utilizat de PREFAB în procesul său de producţie (CEM I 52,5R), aspect ce rezultă şi din fişele tehnice aferente echipamentelor şi serviciilor în cauză. În plus, furnizorii din România au afirmat că au livrat/prestat echipamente similare/identice celor oferite PREFAB şi către alte întreprinderi, active atât în domeniul materialelor de construcţii (BCA, ciment etc.), cât şi în alte domenii. Rezultă că, investiţiile pe care PREFAB afirmă că le-a realizat pentru implementarea sortimentului de ciment CEM I 52,5R în procesul de producţie al BCA nu pot fi considerate ca fiind asociate transferului cererii PREFAB de la alte sortimente de ciment către CEM I 52,5R. Prin urmare, transferul cererii de la alte sortimente de ciment către CEM I 52,5R nu este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer.

26

ii) Transferul cererii de la sortimentul CEM 52,5R către alte sortimente de ciment nu a implicat investiţii specifice de capital sau în procesul de producţie, în formare şi în capital uman, cheltuieli aferente cumpărării de noi utilaje sau alte investiţii. Cheltuielile realizate de PREFAB în legătură cu testele/încercările efectuate cu privire la reţetele de fabricaţie, mărirea dozajului componentelor, analizele de laborator, consumul energetic mai ridicat şi scăderea productivităţii nu pot fi considerate obstacole semnificative (de tipul celor menţionate la punctul 42) care să împiedice trecerea de la sortimentul CEM I 52,5R către alte sortimente de ciment. Prin urmare, nu se poate considera că transferul cererii de la sortimentul CEM I 52,5R către alte sortimente de ciment este împiedicat de existenţa unor bariere şi costuri semnificative asociate acestui transfer, fapt susţinut şi de alţi producători de materiale de construcţii similare celor produse de PREFAB.

91. PREFAB susţine: „s-a considerat, pe baza unor simple declaraţii, că în cursul anului 2008 oricare din ceilalţi doi producători de ciment de pe piaţa românească (Holcim şi Carpatcement) ar fi putut să producă în timp scurt sau imediat CEM I 52,5R”. (...) „În anul 2008 (...) este cert că nici unul dintre producătorii de ciment de pe piaţa românească în afară de Lafarge, nu au produs CEM I 52,5R”. De asemenea, PREFAB susţine că „s-a consemnat în raport că producătorii, departe de a fi afirmat că pot produce imediat acest sortiment, au invederat că fabricarea acestuia implică scăderea productivităţii morilor de ciment, creşterea cheltuielilor de producţie şi consumă timp îndelungat necesar pentru certificarea produsului!”. (...) „din înseşi declaraţiile producătorilor rezultă că producerea acestui sortiment nou impune o perioadă de timp pentru certificare, deci se exclude posibilitatea ofertei imediate sau în timp scurt, iar costurile suplimentare sau chiar riscurile devin semnificative”.

92. Poziţia Consiliului Concurenţei: (i) Substituibilitatea la nivelul ofertei s-a analizat în vederea definirii pieţei relevante a produsului, respectiv pentru identificarea produselor care pot fi incluse în piaţa produsului din punct de vedere al ofertei. În ceea ce priveşte oferta, deşi la nivelul anului 2008 LAFARGE CIMENT era singurul producător de ciment CEM I 52,5R din România, analizându-se oferta potenţială, pe baza informaţiilor furnizate de ceilalţi doi producători de ciment din România, s-a ajuns la concluzia că aceştia pot să îşi reorienteze producţia către CEM I 52,5R şi să îl comercializeze în termen scurt (într-o perioadă care nu necesită ajustarea semnificativă a activelor), fără a suporta costuri sau riscuri suplimentare semnificative.

(ii) Toate sortimentele de ciment Portland au aceeaşi compoziţie, se realizează cu aceleaşi facilităţi de producţie şi urmează acelaşi proces de producţie, de unde rezultă că reorientarea producţiei către sortimentul CEM I 52,5R nu necesită nici modificarea activelor existente, nici investiţii suplimentare şi nici întârzieri importante. Carpatcement şi Holcim au început să producă industrial sortimentul CEM I 52,5R în anul 2009, respectiv în anul 2010. Aceşti producători de ciment au afirmat că timpul necesar certificării sortimentului CEM I 52,5R este de [...], ca şi în cazul oricărui alt sortiment de ciment, iar costurile aferente lansării în producţie (testare, omologare, certificare) sunt nesemnificative. (iii) Scăderea productivităţii morilor de ciment (a aceloraşi mori de ciment cu care se pot produce şi alte sortimente) şi creşterea cheltuielilor de producţie în cazul în care se fabrică sortimentul CEM I 52,5R nu constituie bariere pentru ca producătorii de ciment să se reorienteze către acest sortiment de ciment.

VI. CONCLUZII

27

93. Analiza efectuată în cadrul investigaţiei a demonstrat că piaţa relevantă este piaţa cimentului gri din România. Având în vedere că piaţa relevantă nu poate fi definită ca piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România, rezultă că nu poate fi analizat un posibil abuz de poziţie dominantă şi, în consecinţă, nu se poate reţine o posibilă încălcare a art.6 din lege de către LAFARGE CIMENT pe piaţa sortimentului de ciment CEM I 52,5R din România.

În temeiul prevederilor art.20 alin.(1) şi alin.(4) lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art.6 alin.(3) lit.a) din Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, cu modificările şi completările ulterioare,

DECIDE Art. 1. Respingerea plângerii SC Prefab SA, cu sediul social în Str. Cuza Vodă, nr. 132, bl.1, sc.2, ap.23, sector 4, Bucureşti, România, având numărul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului J40/9212/2003 şi CUI 1916198, şi dispune închiderea investigaţiei declanşate prin Ordinul nr.143/13.05.2009, întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea de către SC Lafarge Ciment (România) SA33 a prevederilor Legii concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să justifice impunerea de sancţiuni de către Consiliul Concurenţei. Art. 2. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 3. În conformitate cu art.57 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta Decizie va fi publicată pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei. Art. 4. Secretariatul General şi Direcţia Industrie şi Energie din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. Art. 5. Prezenta decizie va fi comunicată de către Consiliul Concurenţei la: SC LAFARGE CIMENT (ROMÂNIA) SA Sediul administrativ: Str. Modrogan, Nr. 20, Sector 1, Bucureşti Nr. înregistrare la O.N.R.C.: J40/546/1991 CUI: RO 328750 Tel.: 021 307 53 00 Fax: 021 312 09 45 Prin împuternicit: [...] [...]

33

Sediul administrativ: Str. Modrogan, nr.20, Sector 1, Bucureşti, având numărul de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului J40/546/1991 şi CUI RO 328750.

28

SC PREFAB SA Sediul social: Str. Cuza Vodă, Nr. 132, Bl.1, Sc.2, Ap.23, Sector 4, Bucureşti Nr. înregistrare la O.N.R.C.: J40/9212/2003 CUI: 1916198 Tel.: 021 331 51 16 Fax: 021 330 59 80 Prin împuternicit: [...] [...]

Bogdan M. CHIRIŢOIU

Preşedinte