De La Strigatul Marfurilor La Mica Publicitate

7/21/2019 De La Strigatul Marfurilor La Mica Publicitate

http://slidepdf.com/reader/full/de-la-strigatul-marfurilor-la-mica-publicitate 1/8

Anuntiul si reclama sunt sufetul comertului’ (George Albert Tacid, 1886)

De la strigatul marfurilor la mica publicitate

Diverse forme de publicitate existau de foarte mult timp, sub forma strigatului marfurilor

in fata pravaliei si apoi incepand cu secolele X !! X" prin foi lipite pe #iduri si prin a$sele

de teatru% Apoi au aparut anunturile in diversele publicatii ale

vremii, mezaturi , instiintari si anunturi de van#ari, $ind ceea ce noi numim asta#i mica

publicitate%

Anunturile erau de obicei facute de micii negustori ai vremii, aparute in ga#ete

gen Curierul Romanesc, Albina Romaneasca sau Gazeta de Transilvania, $ind foarte

concise si informative, pre#entand pe scurt cine vinde, ce vinde si unde vinde%

Primele agentii de publicitate

&rima agentie de pu blicitate din 'omania este fondata in

anul1880 de catre David Adania, activitatea incepand cu inserarea de anunturicomerciale in #iarele si ga#etele vremii, care la acel moment publicau doar reclame

pentru patru $rme doua de incaltaminte, un farmacist si un cofetar% rmatorul pas este

ilustrarea siglelor $rmei ca urmare a legii din 18*+ cu privire la identitatea $rmei si

marcile de comert (primele notiuni de branding), un moment important $ind aparitia in

1886 a Almanahului Comercial% Agentia de publicitate David Adania se extinde si incepe

sa reali#e#e publicitate murala in statiile %-%' si mi.loacele de transport (trenuri,

vapoare)%

Astfel, pana la 1+// apar destule agentii de publicitate dintre care amintim 0mil elber,

arol 2c3udler, "sidor A% 2tern, si Ociul de Publicitate ‘Romania care editea#a AlmanahulComercial% Anunturile evoluea#a si ele, incorporand te3nici noi cum ar

$ ilustratia si otograa% ea din urma apare pentru prima data intr!un 4anunt de

maritagiu5 (matrimonial) in anul 18*, iar ilustratiile cresc in popularitate odata cu

aparitia cartilor ostale in 1887%

Specializare si internationalizare



"n 18+ apare Agentia !ranco"Rom

ana de Publicitate, urmand apoi

ca incepand cu anul 1+//, multe agentii ori sa publice in mai multe limbi, ori sa facilite#e

publicarea anunturilor straine in 'omania si invers, ori mai tar#iu sa desc3ida sucursale

ale agentiilor internationale in 'omania%

nele agentii obtin exclusivitate pentru anumite publicatii, cum este si ca#ul Agentiei

#assa Ale$andru (exclusivitate pentru Almana3ul niversul si 'evista Automobile) sau

a %ocietatii Generala de Publicitate din 1+18 (exclusivitate in ucuresti pentru #iarele

Adevarul, Dimineata, Argus), cea din urma desc3i#andu!si insa si sucursale in Timisoara,

Arad, 9radea si lu.%

"n 1+: apar primele $liale ale agentiilor internationale in 'omania J.W.Thompson (;e<

=or>) care nu prelua reclame de la doua $rme concurente, dar ‘odata un ordin rimit&

e$ecuta absolut tot lucrul’ , Rudol 'osse (erlin) speciali#ata mai ales pe a$sa. public

(murale) sau%iegried (agner , speciali#ata in promovarea statiunilor balneare si

climaterice din tara si strainatate% nele din ele se extind in toata tara, cum ar $ 'udolf

?osse care isi desc3ide sucursale in ucuresti, Arad, 9radea, rasov, Timisoara,

ampina, &loiesti, 2ibiu, Galati, 3isinau si ernauti

Regina Maria, prima persoana publica romana intr-o reclama internationala

"n 1+@ %B% T3ompson o invita pe Regina Maria sa apara in reclama pentru Pond’s

old ream, dupa ce aceasta vi#itase 2%%A si ac3i#itionase cremele $rmei &ond5s, $ind

foarte incantata de calitatea produselor% Astfel, ea scrie o scrisoare companiei, cu

permisiunea de a $ citata in reclama%



2e pun deci ba#ele conceptului de 4testimonials5, ba#at pe impactul asupra audientei, a

unei persoane cunoscute sau necunoscute care a incercat produsul si lauda calitatile sale%

onceptul este preluat rapid de !armacia )ulturul Alb din Cugo., care isi promovea#a

produsele prin publicarea mesa.elor de multumire ale clientilor%

Reclamele electrice si reclamele sonore

"n 1+7/ in ucuresti existau de.a doua $rme ce produceau 4reclame electrice5 (caseteluminoase cu becuri), iar aparitia radioului a facilitat aparitia reclamelor sonore, o



combinatie intre creatii mu#icale, efecte audio si dialoguri, $ind insa mult mai lungi decat

cele pe care le cunoastem asta#i%

Publicitatea in comunism

&ublicitatea intra in declin odata cu apropierea elui De!Al Doilea 'a#boi ?ondial cand

activitatea multor $rme e blocata de legile antievreiesti% Dupa ra#boi insa situatia se

sc3imba drastic, nationali#area unitatilor comerciale provocand monopoli#area pietei de

catre stat si absenta concurentei reale%

2tatul instaurea#a monopol si asupra agentiilor de publicitate, impunand o cen#ura totala

asupra oricarei forme de expresie, devenind singurul care poate genera publicitate%

Agentiile noi ca si '09&, 2cinteia, '09?, 29T"C promovea#a produsele statului in

reviste, almana3uri si ga#ete (Comertul Romin, Reclama si Tehnica

Comerciala, Almanahul !emeia, Almanahul Turistic& %tiinta si Tehnica), si oca#ional in

spoturi T%

!deologia publicitatii socialiste

omunistii considerau ca publicitatea capitalista este un instrument pentru cucerirea

pietei si de#informare, iar pentru seducerea pietei, ‘imbraca de multe ori unele orme

desantate& res ingatoare*’& pe cand publicitatea socialista este mai rationala,

educativa, cu scopul de a atrage atentia consumatorului asupra unor produse,

contribuind astfel la structurarea consumului%



"eleviziunea si publicitatea

Desi se pare ca regimul comunist a preferat sa foloseasca televi#iunea in scop

propagandist (cunoscutele emisiuni de 4preaslavire5 a regimului, dar si mediati#area

reusitelor gen $nali#area Transfagaraseanului, a ?agistralei Albastre, a 3idrocentralei

&ortile de -ier ", constructia cartierelor de blocuri noi in ucuresti, inaugurarea metroului

bucurestean) cateva reclame de T au existat% Cipsa concurentei facea insa ca aceeasi

reclama sa rule#e mult timp pe televi#or, c3iar si pana la doi ani, lungimea unei reclame

$ind in .ur de !7 minute, ele avand parfumul unui 4trailer5 de $lm comunist pentru

produsul pre#entat%



Reinventarea publicitatii romanesti

'evolutia din 1+8+ gaseste un roman insetat de publicitate,

care se uita !! pe furis parca ! la calupurile de publicitate de pe canalele

sarbesti,unguresti sau bulgaresti ca si cum ar urmari un $lm captivant% Avanta. $rme,care odata cen#ura ridicata, puteau sa pro$te si sa satisfaca setea pre#entandu!si

serviciile si produsele%

&ublicitatea post!decembrista se de#volta stangaci dar rapid% Totul trebuia reinventat, o

data din cau#a repulsiei fata de tot ce exista inainte, si apoi pentru ca intr!adevar ce

exista inainte era de mult depasit% ?isiune deloc simpla, dar cu a.utorul inspiratiei

internationale capitaliste, a brandurilor internationale introduse in 'omania, dar si a

creativitatii romanului, de!a lungul celor / de ani, publicitatea romaneasca a reusit sa

atinga maturitatea%

Reclamele "#9data cu aparitia televi#iunilor private, reclamele T capata o importanta deosebita% De

la Adidas Torsion si A+uaresh in trei culori, stilul evoluea#a si de la o vreme c3iar putem

spune ca s!a creat un brand speci$c al reclamelor romanesti, identi$cat prin umorul tipic

romanesc, elemente de lifestle auto3ton, dar si mesa.e net superioare celor de la

inceput% Din multele reclame se a$rma seria la Teletech ($atman, nebunul cu 3alatul),

reclamele la retelele de telefonie mobila ($e ca este vorba

de Conne$ , ,ialog, )odaone, Orange sau -a), si telefoniile $xe (seriile Romtelecom),

bere (in special seriile Unirea, dar si Ciucas, %tella Artois), sau bancile si serviciile

$nanciare%

%irmele de publicitate9data cu ridicarea cen#urii apar si $rmele de publicitate de la $rme mici de 4gra$ca5 si

productie publicitara gen tipar carti de vi#ita, pliante, cataloage, panouri stradale, la

$rmele si mai mici de <eb!design, dar si la agentii cu cifre de afaceri mari, implicate in

branding si campanii complexe, spoturi T, reclame radio sau printuri in reviste cu tira.%

Apar si concerne internationale precum .eo #urnett si 'cCann"/ric0son care isi dovedesc

clar suprematia si pe piata romaneasca%

$randuri noi& branduri importate si branduri resuscitate

el mai cunoscut brand romanesc este Dacia, revigorat puternic de catre Renault , nu

atat prin promovare publicitara agresiva cat prin popularitatea de care se bucura

produsul (revigorat in sfarsitE)% Acelasi lucru s!ar putea spune si despre succesorii din



top, Arctic si B.C.R, care din nou, nu le cunoastem neaparat de la televi#or, din reviste

sau de pe internet%

"nsa acest noroc nu l!au avut multe marci, unele au avut nevoie de publicitate agresiva

pentru a se a$rma, $e ca este vorba de design de produs (Roua) sau de difu#ari excesive

de spoturi de nisa (detergenti)% Altele in sc3imb au optat intentionat la genul incisiv de

publicitate (Pesiironi#and rivalul Coca Cola)%

"nteresant este insa cum unele branduri vec3i au reusit sa se resuscite#e mi#and pe

trecut, cum este ca#ul ciocolatei Rom, a carei campanie publicitara este construita in

.urul feeling!ului comunist, amestecat binenteles cu elemente moderne (‘%enzatii tari ""

inca din 12345 )% Ca fel am putea spune si despre Magura sau 6andia, dar si despre

genialul Gerovital al Anei Aslan, care face parte din brandul Farmec, brand care inca nu

si!a spus ultimul cuvant in materie de 4sc3imbat la fata5%

Revolutia internetului

Dupa revolutie, calculatoarele devin din ce in ce mai populare si in 'omania% "ncepand cu

2pectrum sau DataTim, apoi cu aparitia &!urilor (de la 186 la &entium!uri), romanul

ac3i#itionea#a calculatoare pentru .ocuri sau in interes de serviciu% Apoi apare internetul

si internet cafe!urile, urmate de conexiunile dial!up de acasa, pentru ca apoi conexiunile

de mare vite#a sa $e pre#ente aproape in $ecare locuinta si $rma din mediul urban%

Daca la inceput romanul folosea internetul doar pentru informare si comunicare (mail,

m"'), incetul cu incetul $rmele incep sa foloseasca internetul pentru business% "nitial

urate si seci, site!urile $rmelor devin din ce in ce mai branduite dar si mai utile, trecand

de la html!uri simple la frumoasele si animatele site!uri !lash, iar apoi la versiunile

combinate ale celor doua te3nologii, odata cu aparitia comertului electronic si in tara

noastra%

Asta#i, site!ul este pentru o $rma un ‘must"have’& o carte de vi#ita online, o forma de

publicitate cu extrem de multe avanta.e, si, in ca#ul maga#inelor virtuale, un pro$tabil

canal comercial% 3iar si pana la aparitia cri#ei, investitiile in mediul online au crescut

extrem de mult, $rmele mici si mari incepand sa constienti#e#e importanta publicitatii

online%

riza si sfarsitul unei etape

"nsa cum totul are un inceput si un sfarsit, asistam odata cu venirea cri#ei la

transformarea mentalitatii, a obiceiurilor si a deci#iilor personale si corporationale%

alul ne me!ia activat de retelele sociale aduce in prim plan un nou gen de

promovare online, aproape gratuita, targetata dar globala% &ublicitatea clasica incepe sa

piarda teren in fata unui concept de publicitate neinva#iva, care nu intrerupe programul

T sau radio pentru pre#entarea reclamei, o publicitate care nu stressea#a cu produse din

complet alta categorie decat cea de care e interesat 4privitorul5, o publicitate magnetica

ce atrage privitorul spre ea, oferindu!i discret recomandarile pe care si le doreste%

'eali#ata cu o investitie mult mai mica decat cea necesara in campaniile din publicitatea

clasica, succesul e garantat de calitatea serviciului sau produsului oferit, nu de bugetul pe

care e dispus $rma sa il foloseasca% Deci de ce sa investim cateva sute de euro pentru

tiparirea si impartirea unor pliante in centru, cand .umatate vor $ probabil aruncate la

primul cos de gunoiF De ce sa invistim multe mii de euro pentru o difu#are de .umatate

de minut a reclamei T, care culmeaE va a.unge la telespectator exact in momentul in

care acesta este enervat de intreruperea serialului sau emisiunii prefereate%



?i.loacele noi sunt foarte simple site, retele sociale, blog, interactiune cu clientii% nele

$rme de <eb!design au inceput sa inteleaga conceptele noi, promovandu!le mai departe

clientiilor sai% Altele in sc3imb sunt adeptele vec3ilor practici, continuand sa reali#e#e

site!uri pompoase si scumpe c3iar si pentru acei clienti care nu au nevoie de asa ceva% "ar

daca aceste site!uri nu ofera posibilitatea modi$carii facile si rapide a continutului, unii

clienti ($rme medii locale) sunt mai castigati cu un blog si cateva pro$luri pe retelele

sociale% Ac3i#itionate gratuit, bineinteles%

2unt doar cateva din motivele pentru care cred in viitorul aplicatiilor gen ";2TA;T9, unde

pentru putine sute de euro clientul primeste in timp foarte scurt un site, control complet

asupra continutului, suport te3nic, 3osting, optimi#are de ba#a pentru motoarele de

cautare si consiliere in promovarea lui%

http://www.instanto.ro/

http://www.instanto.ro/

De La Strigatul Marfurilor La Mica Publicitate

Documents

Transcript of De La Strigatul Marfurilor La Mica Publicitate