DATE PRIVITOARE LA VECHEA STAŢIE METEOROLOGICĂ DE LABIBLIOTECA BATTHYANEUM

«QUELQUES DONNEES CONCERNANT L'ANCIENNE STATIONMETEOROLOGIQUE DE LA BIBLIOTHEQUE DOCUMENTAIRE BATTHYANEUM»

by Constantin Bart

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 6 / 1967, pages: 657­661, on www.ceeol.com.

DATE PRIVITOARE LA VECHEA STATIE METEOROLOGICĂ,DE LA BIBLIOTECA BATTHYANEU-M

Prin aceastăcomunicare cu caracter informativ se urmăreşte a se atrageatenţia cercetătorilor asupra a două fapte.

Prinlul, de natură istorică, se referă la existenţa celei mai vecl1.i staţii

llleteorologice din ţara 110astră, - staţie ce a funcţionat mai bine de o sută deani pe lîngă biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.

Al doilea fapt, contingent cu primul, este de ordin documentar. Aici estevorba pe de-o parte de datele cifrice ce au fost consemnate în cursul funcţio­

nării acestei staţii, - iar de altă parte de o serie de opere tipărite de autoriidin trecut, - opere ce tratează despre meteorologie şi astrologie.

*În ce priveşte staţia n1.eteorologică cîteva date se impun. Această staţie a

început să funcţioneze abia în anul 1843, deci cu mult mai tîrziu decît biblio­teca Batthyaneum şi observatorul astronomic (1798). Acest decalaj s-ar explicadupă UIlii prin procesul ce a urmat după moartea fondatorului. Adevărat

că procesul a durat Inulţi ani, dar explicaţia adevărată, cred, e mai degrabă

alta şi anume lipsa unui personal tel1nic şi permanent. Dovada o avem în cele2-3 întreruperi de functionare a statiei meteorologice si în încetarea definitivăa activităţii observator~lui astrono~ic, - după. mo~rtea canonicului MoiseKoseru.

Cît şi cum a funcţionat acest observator astronomic, problema a fostluată în studiu de specialiştii Observatorului Astronomic din Bucureşti.

Revenind la staţia meteorologică e de n1.cnţionat că ea a funcţionat, cuîntreruperile menţionate, pînă în 1955, fiind pusă în legătură şi susţinută

de Centrul Meteorologic din Bucureşti din 1922.În tot acest lung interval de funcţionare, ea a fost COlldusă de o serie de

profesori de la liceul romano-catolic din Alba Iulia: Carol Veszeli, Jak6 Aved,J6zsef Koseru şi Jazsef Magyarossi. Este meritul10r că s-au putut înregistrade 3 ori pe zi unii parametri, că au întreţinut staţia cu aparatura necesară, ­uneori din fondurile lor personale; că unele din aceste date au fost prelucrateşi publicate la Munchen, Viena, Budapesta şi chiar în ţară (v. Archiv fur sie­berlburgische Landeskunde din Sibiu).

42 .- Apulum VI

658 C. BART 2

E de la sine înţeles că atare publicaţii par modeste faţă de ceea ce se pu­blică în. zilele noastre într-o staţie modernă de meteorologie cînd se utilizează

aproape 100 de parametri. Aceste date poate că sînt şi unilaterale, întrucît niciun llledic n-a conlucrat la prelucrarea lor. Dar, oricum, ele reprezintă un ma­terial documentar destul de interesant din punct de vedere istoric şi nu estt:exclus ca cercetătorul de mîine al acestui material să ajungă la rezultate neaş­

teptate - aşa cum a ajuns, spre exemplu, profesorul Ciu Ka-Gell care, studiindvechi observaţii meteorologice, a constatat o creştere de cîteva grade a tempe­raturei în China în cursul ultimului secol.

Cît priveşte fondul documentar, amintim numai că din lista de autori cese dă ca anexă la sfîrşit se poate uşor constata că la Batthyaneum există unfond apreciabil de opere tipărite atît în domeniul astrologiei cît şi al meteoro­logiei propriu zise, cuprinzînd toate epocile istorice ale medicinei. Nu lipseşte

nici "Libellunl de medicorum astrologia" al lui Hippocrate sau "De judicisastrologis", a lui Cl. Ptolelueu, cum nu lipsesc nici autorii arhicunoscuţi dintimpul Renaşterii sau de mai tîrziu, ca: Agrippa, Paracelsus, Cardano, Mori­11US. Consultarea listei mai indică un fapt semnificativ din punct de vedereistoric şi anume: începînd cu sfîrşitul sec. al XVII-lea, adică de cînd mediciifolosesc termometrul lui Santorio (1626) sau barometrul lui Toricelli (1643),ei renunţă treptat la medicina astrologică şi acţionează pe un teren mai solid.Aflăm, astfel, că se fac de acum observaţiişi înscrieri ştiinţifice de date meteoro­logice, iar în locul alnlanahurilor astrologice şi al horoscoapelor se publică aşa zise­le Ephemeride physico-medicae. De asenlellea, în aceste publicaţii se făcea ocorelaţie pertillentă între diverse modificări ale atmosferei şi apariţia unorepidemii sau epizootii. Spre deosebire de medicii astrologi, observaţiilese făceau

priI1 urmare pe o bază ştiinţifică şi nu prin simplul empirism ori bazate pe teoriifanteziste. Mai mult, din lista cărţilor de la Batthyaneum se poate observao nouă disciplină a medicinei - meteorologia - care capătă pentru medicină,

treptat, o importanţă mai deosebită, dîl1du-se fie ca subiect de teză pentruobţinerea titlului de doctor, fie predîndu-se tillerilor medici - am zice azi subforma unor cursuri de perfecţionare, - cum a procedat profesorul Krieger laViena la începutul secolului al XVIII-lea.

Desigur, fondul de la Batthyaneum nu reprezintă tot ce s-a scris în trecutîn domeniul astrologiei şi nleteorologiei. Dar prin aceasta nu e micşorat nicide­cum meritul fondatorului, - care a îmbinat aşa de arnl0nios teoria cu practicaşi în acest domeniu particular al medicinei.

Ce l-a determinat spre aceasta, el nefiind l1ici astrolog, nici medic şi dim­potrivă, străin prin cultură şi chemare de aceste domenii? Se va invoca de uniipe bună dreptate, spiritul lui de umanist.

Alţii, mai circumspecţi, ar înclina poate a crede că nu e vorba decît de unfel de adaptare a unui cărturar la secolul în care a trăit, de o acceptare, dacă

vreţi, a curentului şi a modei ce era odinioară, cînd monarhii şi potel1taţii

zilei obişnuiau să aibă la curtea lor un astrolog şi chiar un astronom, în cazulcă medictl1 curţii nu întrunea asemenea calităţi. OricuITl ar fi, faptul istoriceste evident: la Batth~yanetln1 a funcţionat cea mai veche staţie meteorologică

Access via CEEOL NL Germany

STAŢIA METEOROLOGICĂ DE LA BATTYANEUM 659

de la noi şi tot acolo se găseşte un material documentar interesant, care oricîndpoate fi studiat de cei ce se preocupă de trecutul medical şi în special dell1eteorologia din ţara noastră.

J\.NEXĂ

TIP.:\RITIJRI CU CONŢINIJT ASTROLOGIC ŞI METEOROLOGIC IN COLECŢIILE BIBI..IOTECIIDOCUMENT.ARE BATTHYANEUM

1. ESCHUID: Astrologia judicialis. Venetiis, 1489.2. PICUS, JOH. MIRANDULAE DOMINUS: Opera omnia. Disputationum adversus astro-

logos, libri duodecim. Venetiis, 1498. V. - 105.

~~. PTOI4 0MAEUS CL. IV: Libri de judiciis astrologis X, graece et latine, e versione et adno-tatiunculis Joachimi Camerarii Ei' III, 40/col!. 1.

4. RODOHAM HALY (alias EDEN RODAN): Judicii astrologiae ...

5. AGRIPPA, H. CORNELIUS: Occulta philosophia. Lugduni, 1533.

E" III, 40/coll. 2

B., V, 14/coll. 2

6. CARDANUS HIERONYMUS: In CI. Ptolomei IV. de astrorum judiciis libros ... commen­taria, quae non solum astronomis e astrologis, sed etiam philosophiae studiosis pluri­tllUm adjumentie affere poterunt ... Basileae, 1554. D4, 1, 17.

7. PARACELSUS: Opera omnia medico-chymico-chirurgica, tribus tonis ~omprehensa. Gene-vae, 1658. Y s' 1, 8.

8. ANONYMUS: Fragmentum astro1ogicum, in quo, praeter cetera, a1iquot exemplis osten­ditur quomodo medicatio ad astrologicam ratione acomodata. Pragae, 1564.

E4, II, 16jcoll. 2,9. HAGESIUS, THADDEUS: Opuscula astrologica antiqua cum commentationibus. Pragae

1564. E 4, II, 16jcoll. 1.

10. ERASTUS, THOMAS: Disputationum de medicina nova Paracelsi ... in qua ... de coeliastrorumque potestate et efficientia . .. examinatur. Basileae, 1572

Y4, III, 13jcoll. 31.

11. DORNEUS, GERI-IARDUS: Dictionariulll Theophrasti Paracelsi continens obcuriorum voca­bulorum quibus in suis scriptis passim utitur definitiones. Francofurti, 1583.

F., V, 12jcoll. 1J2. LEMNIUS, LEVINUS: Occulta naturae miracula, libri IV. Jenae, 1584.

BIi, VII, 2jcoll. 1.

13. MAGIRUS JOHANNES: Pathologia, id est morborum & affectum omnium "'praeter natri­ralium, qui in corpus humanum invadere solent, enumeratio ... Francofurti, 1615.

H 4, IV. 30jcol!. 213. POPPE JOHANN - Wegweiser zu der chymischen Medicina ... Zu end is beygesetzt ein

niitzlicher Untersicht wie ein medicus den Lauff des Himmels/ und inf1uxum Stella­rum fruchtbarlich in Acht zu nehmen habe. Leiptzig, 1627. J4, V, 33/coll. 1

14. LOTICHIUS, ]OHANNES: Disputatio physica de dignitate et praestantia Scientiae N atu-ralis. Francofurti, 1627. D4, III, 26jcoll. 3

15. HELMONT, J, van: Ortus medicinae ... cum: Meteorum anomalum et

660 C. BART 4

Astra necessitant, non inclinant, nec significant de vita, corpus veI fortunis nati.Amstelodami, 1652. E., II!., 1.

16. KIRCHERUS, ATHANASIUS: Scrutinum physico-medicum ... quo origo, causae, ... coe­lestium influxum virtute et efficacia tum in elementis, tum im epidemiis hominum ...elucesescunt. Romae, 1658. C4, IV, l/coll. 2

17. CARDANUS, Hieronymus: Metescopia. Cui praefixa Melalupi, graciis scriptoribus divinatioex naevis corporis ad regem Ptolomaeum, graece et latine cura Martini de Lauren­diere. Parisiis, 1658.

18. lVIORINUS, JOHANNES: Astrologia gallica ... , non solum astrologiae judiciarae studies,sed etiam philosophis, medicis ... pernecessaria. Hagae - Corintis, 1661. Y 3' 1, 1:~

20. HAYNE, JOHANN: Drey unterschiedliche Trachtatlein, deren erstes von astralischen Krank-heiten ... Frankfurt A/Main, 1663. J4' V, 18

21. VALESCUS, DE TARAN1"A: Philonium ... , opera et studio Johannis Hartmanni-BeyeriFrancfurti et Lipsiae, 1680. J4' III. 21

22. EPHEMERIDIUM medico-physicarum germanicarum acad. caesaroleopoldinae naturae curio­sorum ... & observationes medico-physico-chymico-astronomicos ... Lipsiae, Frauco­furti et Norinbergae, 1694-1697. J4' VII, 12.

23. OCKEL, CHRISTOFOR: Dissertatio inaug. de potentia ventorum in corpus humanum jubisimul agitur de ascensuj descensu argenti vivi in barometro. Hallae, 1700.

E 6, IV, 38Jcoll. 6.

24. BRESLAUSCHEN SAMMLUNG von Natur und l\1:edicin, wie auch ... \Vind und Wetter,die Witterungsseuchen an Menschen u. Vieh, der Zustand des Feldes etc. Breslau­Leipzig u. Budissen, 1719-1725. J4' II, 15-23.

25. KRIEGER. P.; Tractatus meteorologicus in 4 libros, Aristotelis honoribus ... a Neo- Doc-toribus collegio dicatus. Viennae - Austriae, 1720. D., VI, 55.

26. HELCHERUS, EMANUEL: Dissertatio medica de remediorum solarium praestantis, Lip-siae, 1723. J4' III, 13/coll. 17

27. ACTA PHYSICO-MEDICA academiae cesareae leopoldino-carolinae naturae curiosorum exhi-bentia ephemerides. Norinbergae, 1734-1742. A4, III, 13-15

28. RAULIN, JOSEPHE: Les maladies occasionees par les prompts et frequentes variationsde rair, considere comme Atmosphere terrestre. Paris, 1742. A4, VII, 19.

29. HIPPOCRATES: Opera omnia. Graece et latine. Viennae - Austriae, 1743. C" 1, 8-9.

30. METEOROLOGIA, oder Anfangsgriinde zu Berechnung und Wiessenschaft der Witterungnach 30 Jahriger Beobachtung-Bruenschweig, 1764. E., II, 33.

3L MESMER, ANTONIUS: Dissertatio inaug. de plantarum influxu. Vindobonae, 1766.E 4, III. 41colI. ~1

32. KIRCHVOGEL, Andreas: Dissertatio de actione electricitatis aereae in corpus hunlanUlll.Viennae, 1767. Aii' IV, 24jcoll. 3.

33. EBER, Anton: Cabinet physicalische, wie auch von Barometer und Thermometer. Wien, 1768.34. SENEBIER, JEAN: Memoires ... sur l'influence de la lumiere solaire ponr modifier les

etres des trois regnes de la natnre. Genevae, 1781. F" IV, 18/20.

STAŢIA METEOROLOGICĂ DE LA BATTYANEUM 661

35. KING, CAROI~US: Meteorologicae annorum 1782-4 in compendium redactae. D 4 , II, 17.

36. ROSENTHAL, GOTTFRIED: Beytrage zu der Verfertigung der wissenschaftliche Kenntnisund der Gebrauch meteorologischer werkzeuge. Gotha, 1782-4. E", II, 38/39.

37. BENKO, SAMUEL: Ephemerides meteorologico-medicae. Vindobonae, 1794. E, V, 65/68.

38. PROUT, WILLIAM: Chemie, Meteorologie und verwandte Gegenstande, nach dem englischenvon G. Plieniger. Stuttgart, 1835. E 4 , IV. 38/coll. 6.

39. KIDD, JOHN: Der menschliche Karper in seinem Verhaltnisse zur aussere Natur, nachdem englischen von G. Pieniger. Stuttgart, 1838. E 6, IV. 35/coll. h.

40. ANONYMUS: Meteorologia ... als eine Einleitung zu der langst - gevunschten Wissenschaftvon der Sommen und des Mondes Wirkung. D" II. 46

Dr. CONSTANTIN BART

BIBLIOGRAFIE

1 Mag y a ros s ilo s i f, Climatul oraşului Alba Iulia, Ms.2 S c h w e r z F., Les Sciences Iatriques, Rev. Ciba, nr. 34, 1944.3 G a r ris o n F., An introduction to the History of M edicine, Philadelphia a. London, 1929.4 Bob ula 1 d a; Sumerian Technology, in Report of The Smithsonian Institution, 1959.5 R u d d e r, B. de, Grundriss einer Meteorobiologie des Menschen, Stuttgart, 1950.6 Bar t, C., Catalogul fondului medical de la Batthyaneum, Ms.7 Bar t, C., Meteorologie, Meteorobiologie şi Meteoropatologie. Ms.

QUELQUES DONNEES CONCERNANT L'ANCIENNE STATIONMETEOROLOGIQUE DE LA BIBLIOTHEQUE

DOCUMENTAIRE BATTHYANEUMREsuME

On donne des sommaires renseignements sur la premiere station meteorolo­gique de Roun1al1ie. Fondee en 1843, cette station a ete en activite jusqu'en 1955,aupres de la Bibliotheque Batthyaneum d'Alba Iulia, ou on trouve, aussi, ungrand nombre des oeuvres anciennes d'astrologie et de meteorologie (pp.659-661).