Cuprins

Introducere............................................................................................pag 2

Capitolul I. Prezentarea generala a IS ,,Cartus”……………………...pag 3

Capitolul II Structura organizatorico-manageriala …………………...pag 5

Capitolul III Analiza activitatii economico-financiara………………pag 14

Caracteristica de producere...................................................................pag 31

Anexe ……. …………………………………………………………….pag 32

Bibliografie …………………………………………………………...pag 33

1

Introducere

În perioada din 12.03.2012 pina la 12.05.2012 curent, am petrecut practica de

producţie în cadrul întreprinderii IS ,,Cartus ’’ din or. Chisinau ,sub coordonarea

directorului întreprinderii d-nul GondiuVasile ,fapt confirmat prin contractul si

agenda practicii (Anexa).

Scopul dării de seamă îl constituie prezentarea complexă a activităţii

întreprinderii, precum şi elucidarea propriilor activităţi în cadrul practicii de

producţie.

Sarcinile lucrării de faţă sunt următoarele:

Analiza domeniului de profilare si specializare a întreprinderii,

Analiza situaţiei economico-financiare a întreprinderii,

Examinarea corelaţiei indicatorilor referitori la programul de

producţie şi comercializare.

În timpul practicii de producţie petrecută în perioada nominalizată,s-au lăsat

evidenţiate un şir de obstacole ale activităţii întreprinderii precum:

- problema colectării materiei prime,

Deoarece IS ,, Cartus ” este o interprindere de stat si informatia este

confidentiala .

Lucrarea de faţă cuprinde materiale colectate pe parcursul practicii de

producţie,bazate pe agenda care se anexează.

În elaborarea dării de seamă au fost utilizate o serie de metode de cercetare

ca: cercetarea actelor oficiale (sintetizarea pe vectori de activitate), deducţia,

observaţia, analiza unor indicatori şi elemente specifice ramurii de activitate a

întreprinderii IS ,,Cartus ’’ .

2

Capitolul I. Prezentarea generala a IS ,,Cartus”

“ Cartus” este o Intreprindere de Stat, a fost fondata de catre Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, si inrgistrata de catre Camera inregistrarii de stat

pe linga Ministerul Justitie al Moldovei la 14.12.1998 cu certificatul de

inregistrare MD 0000250 pe adresa juridica : MD – Republica Moldova , mun.

Chisinau, str. G.Grosu 1, interprinderii I s-a atribuit numarul de indentificare de

stat –codul fiscal 1002600041066 conform Statului intreprinderii.(Anexa )

Intreprinderea de Stat ,, Cartus” are dreptul de a desfasura urmatoarele

genuri de activitati :

1. Comercializarea prin intermediul magazinelor de stat specializate a

diferitor tipuri de arme ,munitii si accesorii pentru ele;

2. Comercializarea mijloacelor de protective si aparare active, echipamente ,

marfuri sportive, turistice, de vinatoare si pentru pescuit;

3. Importul, folosirea si comercilizarea materialelor pirotehnice.

Drept pentru care institutia ,, Cartus “ cu sediul in mun. Chisinau, str.Mitropolitul

Gurie Grosu 1, dispune de 2 sectii de vinzare, una dintre care este destina vinzarii

armamentului , cealalta sectie – comercializeaza produse pentru pescuit.

Totodata IS,,Cartus” dispune de 2 filiale, prima este in mun.Balti, str. Stefan

cel Mare 34 si a 2-a filiala in orasul Cahul, str.31 August 28-30 care desfasoare

acelasi gen de activitate.

Personalul angajat la IS ,,Cartus “ deţine în ansamblu un grad de calificare

suficient pentru a concepe obiectivele trasate si respectiv este in puteri si are

posibilitatea soluţionării problemelor de producere cotidiana si de perspectiva.

Personalul integral, dispune de studii superior.

Principalii parteneri de afaceri cu care colaboreaza IS ,, Cartus “ sunt din mai

multe state si respective producatori :

o Rusia – Baikal, Izhmash

o Ucraina – Fort3

o Germania – Walther

o Austria - Glock

o Cehia – Ceska Zbrojovka (CZ)

o Italia- Benelli, Beretta, Bernardelli

o Spania – Zabala Hermanos

Cit despre produsele propriu zise IS ,,Cartus” dispune de o gama vasta de arme si

pistoale precum si sutensile special pentru pescuit, printer care am putea enumera

citeva tipuri :

o arme cu teava lisa (1 sau 2 tevi)

o arme cu teava ghintuita;

o pistoale cu teava ghintuita;

o arme pneumatice;

o arme traumatice;

o cartuse de vinatoare;

o produse pirotehnice ;

o si tot ce tine de pescuit .

4

Capitolul II Structura organizatorico-manageriala .

Personalul angajat la IS ,,Cartus “ deţine în ansamblu un grad de calificare

suficient pentru a concepe obiectivele trasate si respectiv este in puteri si are

posibilitatea soluţionării problemelor de producere cotidiana si de perspectiva.

Personalul, integral, dispune de studii superiore, intreprinderea fiind constituită

doar dintr-un singur nivel administrativ.

Calculul salariilor se efctuează conform tabelului de pontaj (Anexa ), iar la

începutul fiecărui an toţi angajaţii înregistrează cerere. Toţi angajaţii întreprinderii

beneficiază de asigurări de sănătate (Anexa ), în caz de boală beneficiază de

concedii medicale plătite (Anexa ) pentru scutirea de impozite se completeaza. Fişa

personală privind veniturile şi cheltuielile (Anexa )

Schema structurii de dirijare a întreprinderii IS „Cartus.” este următoarea:

1. administatorul (directorul general)

2. contabilul-şef

3. contabilul-adjunct

4. economist

5. jurist

6. manager pe vînzări

7. Vinzatori

8. ingineri

Gestiunea întreprinderii este efectuată de către director, care îşi desfăşoară

activitatea conform legislaţiei, statutului întreprinderii şi contractului încheiat cu

firma respectivă. Responsabilitatea pentru organizarea şi gestiunea activităţii o

poartă conducătorul IS ,care crează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a

contabilităţii, pentru întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor,asigură

îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic şef-

5

contabilul , privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare

pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor

operaţiunilor economice efectuate,prezentarea informaţiei operative şi întocmirea

rapoartelor financiare în termenele stabilite,poartă răspundere pentru respectarea

principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.

Directorul organizează şi conduce activitatea întreprinderii conform

legislaţiei, prezentului statut şi conform funcţiilor stipulate în contractul cu

fondatorul. Controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii se efectuează

conform legislaţiei.

Actele normative, legile şi regulamentele determină totalitatea aspectelor

afacerii: înregistrarea societăţii, angajarea persnalului, majorarea capitalului sau

creditarea, marketingul şi promovarea produselor pe piaţă, imporul şi exportul. În

acest context orice lege care intră în tangenţă cu activitatea de afaceri devine parte

a mediului juridic ce domină o astfel de afacere. Mediul juridic, la rîndul său,

influenţează contractele, acordurile, vînzările, achiziţionările, investiţiile, formarea

capitalului, împrumuturile asigurarea ect.

Întreprinderea IS ,,Cartus ” nu este foarte mare şi principalele legi şi acte

normative după care se conduce sînt:

Codul fiscal;

Codul civil;

Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

„Normele pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii”

№ 40 din 16 august 2001;

Legea contabilităţii;

Legea cu privire la inventariere;

şi alte legi ce reglementeaza activitatea economică şi financiară ,

activitatea de producţie

6

Pentru orice întreprindere baza juridică şi normativă de activitate este

foarte vastă, dat fiind faptul că legile reglementează absolut toate aspectele de

activitate a întreprinderii: structura juridică a activităţii de întreprinzător, etica

profesională a întreprinzătorului, înregistrarea activităţii de întreprinzător,

acordarea de licenţe pentru practicarea activităţii de întreprinzător, raporturile de

muncă, cerinţele fiscale, contractele activităţii de antreprenor, protecţia proprietăţii

industriale, soluţionarea conflictelor sau disputelor ş.a. Însă pentru o analiză

iniţială a bazei normative şi juridice de activitate a întreprinderii IS „Cartus. ” vom

aprecia principalele doua aspecte:

Reglementarea utilizării resurselor de muncă

Reglementarea impunerii fiscale.

Legile care reglementează activitatea de antreprenoriat a întreprinderii IS

„Cartus. ” sunt următoarele:

Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere limitată

Legea Republicii Moldova „Privind acordarea de licenţe pentru

unele genuri de activitate ” nr. 451-XV din 30 iulie 2001

Legea Republicii Moldova „Privind înregistrarea de Stat a

întreprinderilor şi organizaţiilor”

Codul Civil al Republicii Moldova

Indiferent de faptul că disponibilitatea unor încăperi, utilaje şi resuse

financiare este unul din factorii primordiali ai activităţii de întreprinzător, mai

există încă un factor, în lipsa căruia chiar şi cele mai bune active şi investiţii de

capital nu ar putea garanta rezultatul dorit. Acest factor constituie resursele de

muncă a întreprinderii. Un şir de legi şi hotărîri reglementează un mare număr de

întrebări referitoare la relaţiile de muncă: mărimea salariului minim, durata

timpului de muncă, zilelel de odihnă şi sărbătorile, protecţia muncii, eliberarea şi

restabilirea din funcţie, răspunderea materială, alocarea indemnizaţiilor ş.a.

7

Practica relaţiilor de muncă ne arată că, contractul individual de muncă,

reprezintă cel mai des răspîndit act de legalizare a relaţiilor de drept între lucrător

şi angajator.

Principalele acte legislative care reglementează relaţiile de muncă din

cadrul întreprinderii analizate sunt următoarele:

Legea Republicii Moldova „Cu privire la retribuirea muncii” nr. 847-XV

din 14 februarie 2002

Legea Republicii Moldova „Privind protecţia muncii” nr. 625-XII din 02

iulie 1991

Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003 № 154 – IV;

În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în

baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului

spre a lua cunoştinţă contra semnătură. Cu angajatul se încheie un contract de

muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în

gestiune.

După încheierea contractului individual de muncă, angajatul

completează într-un singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în

carnetul de muncă se fac înscrieri privind angajarea în câmpul muncii. Carnetul de

muncă se întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se

înregistrează în registrul de evidentă a formularelor de carnete de muncă şi

registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate,

şnuruite şi semnate.

Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei

categorii sau calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer

a angajatului sau a deciziei administraţiei.

Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau

ordinului de acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.

8

Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului

în baza cererii acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin

emiterea ordinului cu privire la concediere.

Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două

exemplare: un exemplar - pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea

exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii.

Legislaţia Republicii Moldova divizează durata muncii pe mai multe

categorii – normală, redusă, incompletă. Durata normală a timpului de muncă la

toate întreprinderile nu poate depăşi 40 de ore pe sîptămînă. La întreprinderea IS

„Cartus. ”, în legătură cu specificul domeniului de activitatea al întreprinderii

pentru salariaţi a fost introdusă, sîptămîna de muncă de şase zile lucrătoare.

Deoarece durată normală nu poate depăşi 40 ore săptămînal, prin urmare durata

zilei de muncă, determinată de condiţiile impuse de legislaţie, nu poate depăţi 7

ore. Reglementarea utilizării timpului de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare

care se stabilesc suplimentar, restricţii şi facilităţi la durata timpului de muncă

(reducerea timpului de muncă cu oră).

În ceea ce priveşte remunerarea muncii, indiferent de forma de

remunerare stabilită la IS ,,Cartus ”, aceasta trebuie să se încadreze în limitele

prevăzute de legislaţie. Mărimea salariilor angajaţilor întreprinderii a fost indicată

în contractele individuale de muncă, statul reglementînd mărimea minimă a

salariului, salariile tarifare pentru lucrările speciale, mărimea compensaţiilor. În

cadrul întreprinderii IS „Cartus. ” muncă retribuită sub formă de salariu include, în

funcţie de caz:

Salariul de bază

Salariul suplimentar

Alte plăţi de încurajare şi compensaţii.

Retribuirea muncii se face o dată pe lună pentru salariaţi, salariul cărora se

stabileşte conform salariilor lunare ale funcţiei. Plata salariului se efectuează în

valută naţională, în afară de salariu angaţilor întreprinderii, conform pervederilor 9

legislaţiei angajatorul achită impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, conform

prevederilor Codului Fiscal al anului gestionar şi efectuează plăţile în fondul

asigurărilor sociale şi în fondul de pensii.

Calcularea retribuţiilor pentru concediile angajaţilor are unele

particularităţi. Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu

zilnic şi duratei concediului.

Salariul mediu se calculează conform Modului de calculare a salariului

mediu aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.426 din

25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează

perioadele, sumele şi tipurile de plăţi incluse la determinarea salariului mediu.

Conform articolului 9 al Legii Republicii Moldova „Cu privire la activitatea

de antreprenoriat şi întreprinderi” impunerea activităţii de antreprenoriat se face în

modul stabilit de legislaţia fiscală. Principalele acte normative care care

reglementează impunerea fiscală la întreprindere sunt:

Codul fiscal al Republicii Moldova

Legea Republicii Moldova „Cu privire la taxele locale” nr. 186-XII din

19 iulie 1994

În folosul statului se deduce o parte determinată a patrimoniului

întreprinderii în expresie bănească prin intermediul impozitelor şi taxelor.

Impozitele reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea

unor acţiuni determinante sau concrete de către organul împuternicit sau de către

persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul

care a achitat această plată. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit care nu este

impozit.

IS „Cartus ” este subiect al impunerii fiscale, corespunzînd definiţei date

de articolul 13 al Codului fiscal al Republicii Moldova, fiind personă juridică care

obţine venit din surse aflate în Republica Moldova pe parcursul perioadei fiscale.

Venitul obţinut de întreprindere corespunde definiţiei art. 18

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător 10

După cum urmează IS „Cartus. ” este plătitor a următoarelor impozite şi

taxe generale de stat:

a) impozitul pe venit

- impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din salariu

b) taxa pe valoare adăugată;

c) impozitul privat;

şi a următoarelor impozite şi taxe locale:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxa pentru amenajarea teritoriului;

c) impozitul pe apă

Reţinerile din salariul muncitorilor se efectuaează în conformitate cu

prevederile legislaţiei (art. 148, alin. (1) din Codul muncii). Din salariul angajaţilor

se efectuează următoarele reţineri:

1. fiscale:

impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

2. sociale:

contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii – 5%

primele individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 3%

3. diverse reţineri:

avansurile la salariile acordate anterior;

restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;

avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu;

în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă,

în contul căruia el a primit de acum concediul, pentru zilele nelucrate

ale concediului;

plăţi la sindicatele de ramură, locale;

reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina

lucrătorului şi recunoscute de el;

11

reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare,

compensaţiile prejudiciului material etc.);

reţineri pentru chirii,

reţineri pentru achitarea bunurilor procurate în rate,

plata pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale

întreprinderii (cămine);

reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor;

cotizaţii de membru al sindicatului;

sumele împrumuturilor acordate angajaţilor etc.

Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente

justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul

de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale

administraţiei etc.

Impozitul pe venit se calculează şi se plăteşte în conformitate cu legislaţia

RM în vigoare, pe parcursul anului. Impozitul pe venit se plăteşte trimestrial, în

forma de plată cu avans, în măsură de ¼ din impozitul calculat pe anul precedent,

dacă suma impozitului pe venit a depăşit 400 lei.

Întreprinderea IS ,, Cartus ’’.efectuează următoarele transferuri în bugetul

de stat şi local : 115/01 TVA - impozit general de stat , care reprezintă o formă de

colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care

sunt supuse impozitării pe teritoriul RM , precum şi a unei părţi din valoarea

mărfurilor , serviciilor impozabile importate în RM. Cota acestui impozit este de

20 % Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începînd cu

prima zi a lunii.

- 114/10 Impozitul pe imobil – impozitul local , care reprezintă o plată

obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. Se achită de către

subiectul impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 iunie şi 15

octombrie a anului curent .

12

- 122/28 Taxa pe amenajare a teritoriului – reprezintă una din taxele locale,

baza impozabilă a cărora serveşte numărul mediu scriptic anual al

salariaţilor, cota este de 10 lei anual pentru fiecare persoană , termenele

de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale sunt în fiacare

trimestru pînă în ultima zi a lunii următoare după trimestrul gestionat.

Capitolul III Analiza economico- financiară a întreprinderii

3. Analiza economico- financiară a întreprinderii

Activele întreprinderii, conform rezultatelor raportului financiar pe 2010-2011

sunt analizate în tabelul ce urmează:

Tabel 1

Analiza structurală a patrimoniului IS ,, Cartus ’’ .

Indicatorii Anul 2010 Anul 2011 Abaterea

Abs (+/-)

Abaterea

Rel (%)

1.Active pe TL

Active nemateriale

Programe informaţ 1-C 12837 12837 -

Amortizarea AN (12837) ( 5459 ) (7378) -

Active materiale pe TL

Mijloace fixe 235105 256843 21738 83,13

Uzura şi epuizarea AM (150110) (196195) (46085) -474,76

Total active pe TL 84995 60648 (24347) -10,75

Active curente

Materialele 20125 30151 459786 240,93

OMVSD 6550 31978 24840 -

Marfuri 10625 31390 20765

Total active curente 37300 93519 56219 343,9

2.1..Creanţe pe TS13

Creanţe aferente facturilor

comerciale pe TS

2122 3374 1252 -

Avansuri pe TS acordate 781 1293 512 444,15

Creanţe pe TS privind

decontările cu bugetul 3057 3068 11 195847

Creanţele pe TS

personalului

3 4 1 5991

Alte creante 105 105

Total creanţe pe TS 6068 6068 234,58

2.2..Mijloace băneşti

Casa 831 1677 846 -95,55

Conturi curente în monedă

naţională

351 1024 673 -29,13

Conturi curente în valută

străină

Total mijloace băneşti 1182 2701 1519 -50,42

Total general activ 130886 165827 34941 293,19

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 1 )Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu doar la valoarea de bilanţ, dar şi la valoarea netă a

acestuia. În ultimul caz se foloseşte noţiunea patrimonuilui (activului) net.

Patrimoniul net = Total Activ – Datorii pe termen lung – Datorii pe termen

scurt.

În aceste condiţii conţinutul economic al indicatorului în cauză poate fi

expus astfel: patrimoniul net reflectă mărimea activelorcontrolate de întreprindere

care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finanţare şi nu sunt

împovărate de datorii.

14

Tabelul 2

Analiza patrimoniuului net

2010 2011 Abaterea (+/-)

1.Total Activ

2.Datorii pe termen lung

3.Datorii pe termen scurt

130886

503

234228

165827

503

404769

34941

-

170541

4.Patrimoniul net (103845) (239445) (135600)

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa)

Apariţia valorii negative a patrimoniului net confirmă, de regulă o stare de

criză, cînd întreprinderea nu dispunede active formatepe seama surselor proprii şi

activitatea pe deplin se finanţează datorită surselor împrumutate. Deci, se constată

dependenţa financiară absolutăa întreprinderii de creditorii acesteia. Însă în cazul

IS ,, Cartus ’’. valoarea negativă a patrimoniului net nu semnalează existenţa

aspectelor dificile în dezvoltarea întreprinderii.

Dacă vom face analiza la componentele Activelor pe Termen Lung vom

observa că sunt formate din Active nemateriale şi Active materiale pe TL, care la

rindul lor se clasifică în Programe informatice , Amortizare AN şi respectiv

Mijloace fixe, şi Uzura şi epuizarea AM. Programele informaţionale în 2011 si, in

expresie valorică de 12837 lei, respectiv a crescut şi Amortizarea AN cu 5459 lei.

La Activele materiale pe TL, la fel se observă o crestere. Mijloacele fixe se

majorează cu 21738 lei, sau 83,13 %, are loc o scădere a uzurii şi epuizării AM cu

40175 lei. Se înregistrează o reducere totală a Activelor pe TL de 10,75% ,de la

84995 lei în 2010 la 60648 lei în 2011 .

Stocuri de mărfuri şi materiale , care la rîndul lor se clasifică în Materiale,

OMVSD şi Producţie în curs de execuţie. Creşterea Materialelor a constituit 15

459786 lei sau 240,93% , iar OMVSD alcătuiesc 6550 lei în 2010, si 31978 în

2011, Totalul Activelor curente constituie 165827 lei în 2011, creşterea spre

deosebire de 2010 fiind de 130886

Informaţia conţinută în tabelul 1 atestă faptul că în structura IS ,, Cartus ’’

prevalează activele curente şi anume producţia în curs de execuţie. Se observă o

creştere absolută şi relativă acestei grupe de active, care de facto şi reprezintă

obiectul activităţii IS ,, Cartus ’’ adică comercealizarea armelor . Dacă în 2010

această categorie de active a constituit 10625 lei atunci în 2011 valoarea acestora a

alcătuit cu 31390 lei, astfel abeterea absoluta ajunghind la 20765 lei.

Avansurile reprezintă achitarea preventivă a mărfurilor sau serviciilor, care

în viitor vor fi înregistrate ca activele întreprinderii , astfel o creştere a avansurilor

presupune o creştere a activelor.

Creanţele pe TS privind decontările cu bugetul – acest indicator este o

generalizare a informaţiei privind existenţa , înregistrarea şi achitarea creanţelor

aferente decontărilor cu bugetul. Acest indicator a crescut în anul curent cu 11 lei

faţă de anul precedent, cînd a constituit doar 3057 lei. Această situaţie este

determinată de faptul că întreprinderea are de recuperat sume ale taxei pe valoarea

adăugată de la buget după comercealizarea marfurilor.

Creanţele pe TS ale personalului – reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de

întreprindere , care pot apărea în urma:

- acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans);

- procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;

- recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate;

- altor datorii (privind pensiile alimentare şi alta titluri executorii, privind

plăţile efectuate în folosul angajaţilor pentru serviciile comunale etc.).

Ele pot fi înregistrate în contabilitare în baza urmatoarelor documente :

- dispoziţia de plată;

- lista (statul de plată);

- documentele cu titluri executorii;16

- lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;

- decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;

- angajamentul de plată.

Tabelul 3

Ponderea componentelor activelor în Total Activ

Denumirea Ponderea în Total Activ

2010(%)

Ponderea în Total Activ

2011(%)

Active pe TL 0,6076 0,137

-Active nemateriale - 0,0015

-Active materiale pe TL 0,6076 0,1375

Active curente 99,39 99,86

Stocuri 72,79 82,18

Creanţe pe TS 19,84 16,88

Mijloace băneşti 6,17 0,778

Total Active pe TL 100% 100%

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)

Analizînd tabelul unde sunt prezentate toate componentele, ce compun

activele întreprinderii, observăm că ponderea cea mai mare o ocupă stocurile, în

2010 alcătuind 72,79%, iar în 2011 alcătuind 82,18%, în acest caz existenţa

volumului mare al stocurilor nu presupune „îngheţarea” mijloacelor băneşti,

deoarece stocurile la IS ,, Cartus ’’.reprezintă arme nevindute . Venit

întreprinderea IS ,, Cartus ’’ va obţine doar la vinderea acestor arme .

Activele pe termen lung au o pondere neînsemnată în Total Activ, care

reprezintă 0,6% în 2010 şi 0,137% în 2011; astfel activele pe termen lung la IS ,,

Cartus ’’ .nu sunt utilizate în procesul de producţie, ci pentru necesităţile generale

şi administrative ale întreprinderii. IS ,, Cartus ’’.

1) Costul mediu anual al Activelor = (130886+165827):2 = 148356.5 lei

17

2) Patrimoniul pus în gaj. Valoarea activelor pe termen lung şi activele curente,

înregistrate în calitate de gaj .

Indicatorul respectiv caracterizează corelaţiile interne existente între

elementele patrimoniului. Nivelul ridicat al acestui coficient determină tendinţa

spre accelerarea rotaţiei patrimoniului întreprinderii şi contribuie la reducerea

sumei mijloacelor economice necesare pentru menţinerea volumului activităţii.

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-

financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare. Din

punct de vedere al conţinutului economic, sursele de finanţare a activelor

reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligaţiilor agentului economic.

Componenţa surselor de finanţare a activelor, predominarea anumitor

componente asupra altora, evoluţia structurii pasivelor în mod direct determină

stabilitatea şi independenţa financiară a întreprinderii. De aici rezultă necesitatea

analizei pasivelor din partea conducerii întreprinderii pentru stabilirea strategiei de

dezvoltare şi dirijarea activităţii curente.

Raportul privind fluxul capiralului propriu constituie o parte componentă a

raportului financiar anual. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului

propriu într-un formular separat este legată de importanţa acestei informaţii pentru

diferiţi utilizatori şi în special pentru proprietarii întreprinderii.

Drepturile proprietarilor întreprinderii sunt multiple şi diverse, însă pentru

contabilitate şi întocmirea rapoartelor financiare un interes mai mare reprezintă

drepturile care vizează repartizarea activelor, precum şi drepturile de proprietate

asupra întreprinderii în funcţiune, în cazul vinderii acesteea, întocmirii

documentelor pentru gaj etc. Una dintre cele mai importante sarcini ale Raportului

privind fluxul capitalului propriu o constituie prezentarea acestor drepturi.

La întocmirea Raportului privind fluxul capitalului propriu o mare importanţă

are delimitarea corectă a surselor de finanţare a activelor în surse proprii şi

împrumutate ( atrase). De corelaţia dintre sursele proprii şi împrumutate de

18

finanţare depinde aprecierea stabilităţii financiare a întreprinderii, a gradului de

risc legat de investirea mijloacelor în activitatea acesteia.

În capitolul 1 al Raportului privind fluxul capitalului propriu este prezentată

sub forma generalizată informaţia referitoare la capitalul propriu.

Tabelulul 4 Componenţa şi structura Pasivelor

Indicatorii Anul

2010

Anul

2011

Abaterea

+/-

1.Capital propriu 5400 5400 -

1.1.Capitat statutar şi suplimentar 5400 5400 -

1.2. Rezerve - - -

1.3 Profit nerepartizat(pierdere

neacoperită)

(458435) (458435) -

1.4Profitul net( pierderea neta) X (170188)

Total Capital propriu (453035) (628623) -2329071

2.Datorii pe TL

2.1Credite bancare pe termen lung -

2.2Împrumuturi pe termen lung -

2.3Avansuri pe termen lung primite -

2.4Datorii amînate privind impozitul pe

venit

503 503 -

Total DTL 503 503 -

.Datorii pe TS

3.1. Datorii financiare pe TS

3.2 .Imprumuturi pe termen scurt 234228 404769 170541

3.3. Datorii comerciale pe TS 15811 16678 867

3.4 .Datorii pe TS calculate

19

3.5 .Avansuri pe termen scurt primite 3252 3662 410

3.6.Datorii fata de personal 324283 359082 34799

3.7.Datorii privind asigurari 438

3.8.Datorii privind decontari cu bugetul 4127 3077 (1050)

3.9.Datorii fata de fondatori si alti

participanti 1279 1279

Total DTS 588418 788547 200129

Total General Pasiv 130886 165827 34941

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)

Crearea patrimoniului necesar pentru activitatea economico – financiară se

efectuează din diferite surse de finanţare.

Noţiunea de capital a căpătat o semnificaţie complexă de bunuri exprimate

valoric , care participă la procesul de producţie sub diferite forme, şi care sunt

rezultatul unui precedent proces productiv, defineşte noţiunea de “capital ” ca un

ansamblu de mijloace necesare pentu a asigura îndeplinirea funcţiei de producţie a

întreprinderii.

Crearea capitalului presupune colectarea de resurse , iar utilizarea lui o

imobilizare a MB, care implică anumite costuri. Capitalul social determină

valoarea minimă a activelor pe care trebuie să le deţină societatea comercială şi se

formează din aporturile fondatorilor, exprimate in lei. În anii 2010-2011 capitalul

social nu a suferit modificări, Acestea, respectiv, vor fi acoperite doar la momentul

obţinerii venitului de la vînzarea marfurilor de vinatoare .

Ca factor de producţie “ capitalul “ este caracterizat, cafiind o sumă de MB şi

materiale, numite “bogăţiile întreprinderii”.

Componentele capitalului capătă denumiri şi forme diferite, în dependenţă

de locul şi rolul lor în procesul economic, astfel maşinile, utilajele reprezintă

capitalul tehnic , creanţele – capitalul juridic, iar MB – capitalul financiar.

20

Conducătorii întreprinderii trebuie să cunoască costul capitalului, pentru a

lua decizii corecte privind alocarea capitalului.

Costul capitalului pentru întreprindere depinde de costul fiecărei surse de

finanţare şi va fi cu atît mai mare , cu cît întreprinderea va utiliza mai multe surse

de finanţare “ scumpe “. Costul capitalului reprezintă rentabilitatea minimă cerută

de către aducătorii de fonduri. „Regula de aur” a finanţelor stipulează că costul

capitalului nu trebuie să fie mai sporit decît rezulattele generate de acesta.

Structura capitalului reprezintă raportul existent între sursele de finanţare proprii şi

cele împrumutate , sau raportul între sursele de finanţare permanente şi cele pe TS.

Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii porneşte de la

aprecierea generală a structurii pasivelor. În acest scopse calculează şi se

interpretează un şir de indicatori, care în literatura de specialitate se numesc

coeficienţi ai structurii capitalului , independenţei financiare, de acoperire, de

solvabilitate, de îndatorare ş.a

Veniturile obţinute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare,

sunt reflectate separat în evidenţă şi rapoartele financiare şi se includ în veniturile

curente pe măsura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind sumele

lipsurilor care urmează să fie recuperate de persoanele vinovate în următoarele

perioade de gestiune.

Pe parcursul activităţii sale întreprinderea IS ,, Cartus ’’. nu a obţinut încă

venit din activitatea operaţională

Tabelul 5.

Structura şi mărimea cheltuielilor IS ,, Cartus ’’.

Indicatorii Anul

2010

Anul

2011

Abaterea

(+,-)

Venit din vinzari 300665 382157 81492

Costul vinzarilor 145219 126404 (18815)

Profitul brut (V.v – C.v) 155446 255753 10030721

Cheltuieli generale şi administrative 298143 286790 (11353)

Alte cheltuieli operationale 139670 139135 (535)

Inclusiv: uzura MF

amortizarea AN (12837) (5459) (7378)

întreţinerea pers. admin. şi de conduc - -

Cheltuieli curente (economii) privind

impozitul pe venit

Total (282367) (170188) (112179)

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 5,6)

Din datele tabelului putem menţiona că cheltuielile şi consumurile cresc ceea ce

constituie o influienţă negativă asupra activităţii întreprinderii în general.

Veniturile, cheltuielile şi rezultatele sunt reflectate în raportul privind

rezultatele financiare separat, pe tipuri de activităţi ale întreprinderii şi pe

evenimente excepţionale.

Profitul (pierderea) net(ă) se repartizează şi se utilizează:

- pentru plata dividentelor;

- conform deciziilor suplimentare ale adunării generale ale fondatorilor.

Calculul şi analiza indicatorilor rezultatelor financiare şi rentabilităţii

1. Profitul brut din activitatea de desfacere – reflectă rezultatul financiar

obţinut din vînzări nete. Acest indicator nu poate fi calculat din cauza

insuficienţei datelor.

Profit brut = Venit din vînzări – Costul vînzărilor

Examinarea profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare permite a

evidenţia, din care surse principale de venituri întreprinderea analizată оşi acoperă

consumurile şi cheltuielile, care este evoluţia lor şi cоt de stabile sînt acestea.

Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare nu trebuie confundat cu

venitul impozabil, care se determină în baza profitului contabil şi poate să devieze

22

de la ultimul cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare. Venitul impozabil

se calculează în declaraţia fiscală completată anual, conform legislaţiei în vigoare.

Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare se utilizează pe larg în

procesul analizei financiare pentru determinarea nivelului de rentabilitate a

activelor şi altor indicatori, care caracterizează eficienţa activităţii unităţilor de

producţie.

În cadrul analizei se examinează structura acestui indicator generalizator şi

gradul în care fiecare compartiment a contribuit la modificarea lui. Diagnosticul şi

estimarea acestui indicator generalizator începe examinarea structurii lui în

dinamică, prin utilizarea următorului tabel analitic (tab.6)

Tabelul 6.

Aprecierea structurii profitului perioadei de gestiune până la impozitare al

întreprinderii IS ,, Cartus ’’ în dinamică

Anul de gestiune Anul precedent Abaterea,+/-

Suma, Pondere

a, %

Suma, Pondere

a, %%

A 1 2 3 4 5 6

1. Rezultatul din

activitatea

operaţiona-lă:

profit (pierdere)

(F.2, rd.080)

(282367) 0,33 (170172) 120,23 -479136 +119,90

2. Rezultatul din

activitatea

investiţii: profit

(pierdere) (F.2,

rd.090)

3. Rezultatul din (16)

23

activitatea

financiară:

profit (pierdere)

(F.2, rd.100)

4. Rezultatul din

activitatea

economico-

financiară:

profit (pierdere)

(F.2, rd.110)

(282367) (170188) x

5. Rezultatul

excepţional:

profit (pierdere)

(F.2, rd.120)

x x x x x x

6. Profitul

(pierderea)

perioadei de

gestiune pînă la

impozitare

(F.2, rd.130)

(282367) 100 (170188) 100 1716020 x

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ (Anexa 5,6)

2. Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare – reflectă

rezultatul financiar al întreprinderii obţinut din activitatea de bază şi din alte

activităţi.

PPGPI = (282367) în 2010

PPGPI = (170188) în 2011

24

La nivel general, analiza factorială a profitului din activitatea operaţională se

efectuează utilizînd următorul tabel analitic (Tab. 7 ), în baza datelor din Raportul

privind rezultatele financiare (anexa 2 la raportul financiar anual)

Tabelul 7.

Calculul influenţei factorilor asupra modificării profitului din activitatea

operaţională n dinamică

Nr.

crt.Indicatori

Anul de

gestiune

(2010)

Anul

precedent

(2011)

Abaterea

(+;-)

A 1 2 3=2-1

1. Profitul brut (rd.030, f.nr.2) 155446 255753 100307

2.Alte venituri operaţionale

(rd.040, f.nr.2)139670 139135 (535)

3.Cheltuieli comerciale (rd.050,

f.nr.2)- - -

4.Cheltuieli generale şi

administrative (rd.060, f.nr.2)- - -

5.Alte cheltuieli operaţionale

(rd.070, f.nr.2)139670 139135 (535)

6.Rezultatul din activitatea

operaţională: profit (pierdere)(282367) (170172) (112195)

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)

3.Profitul (pierderea) net(ă) - reflectă rezultatul financiar net obţinut de

întreprindere în cursul anului de gestiune sau diferenţa rămasă la dispoziţia

întreprinderii după impozitare .

Profit net = PPGPI – Cota impozitului pe venit(15%)

Profit net = (2328171) în 2011

25

La IS ,, Cartus ’’ rezultatele din activitatea operaţională, financiară, de

investiţii şi economico-financiară reprezintă pierderi.

De obicei, pentru aprecierea rentabilităţii se determină raportul dintre profit

şi următorii indicatori:

¤ Venitul din vânzări;

¤ Valoarea totală a activelor;

¤ Capital propriu.

În practica analitică, rezultatele activităţii de desfacere a produselor finite

se examinează cu ajutorul indicatorului generalizator de eficienţă – rentabilitatea

venitului din vânzări sau profitabilitatea vânzărilor, care reflectă în ce măsură

întreprinderea este capabilă să obţină profit din activitatea de desfacere sau

profitabilitatea acesteia. Rentabilitatea venitului din vânzări se calculează cu

ajutorul următoarei formule:

Rv = P/ VV x 100 (%)

Unde:

Rv - rentabilitatea venitului din vînzări;

P – profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare;

VV –venitul din vînzări în perioada de gestiune;

Însă la baza rezultatelor venitului din vânzări stă profitul brut. În acest

context formula de bază poate fi transformată astfel:

RV = (P / VV) x (Pb / Pb) = Cr x RC

Unde:

Pb - profitul brut;

Cr - corelaţia dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi

profitul brut;

RC - rentabilitatea comercială.

Pentru a reprezenta acesta în dinamică, vom utiliza tabel de mai jos (tab. 8)

26

Tabelul 8.

Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii venitului din vnzări

Nr.

crt.Indicatori

Unitat

ea de

măsur

ă

Anul de

gestiune

Anul

precedenDinamica

(+,-)

1. Venitul din vînzări lei 382157 300665 81492

2. Profitul brut lei 255753 155446 100307

3.Profitul perioadei de

gestiune până la impozitarelei (170188) (282367) (112179)

4.

Corelaţia dintre profitul

perioadei de gestiune până

la impozitare şi profitul

brut (3/2)

- 0.66 1.8 (1.14)

5.Rentabilitatea comercială

(2/1) x 100%% 66.92 51.70 9.2

6.Rentabilitatea vînzărilor

(3/1) x 100 sau (4x5)%% 44.53 93.9 (138.43)

Sursa: Rapoartele financiare ale întreprinderii IS ,, Cartus ’’ Anexa 3,4)

În baza datelor din tabelul 8 rezultă că la întreprinderea analizată

rentabilitatea venitului din vânzări s-a majorat comparativ cu aceeaşi perioadă a

anului trecut cu 0,42 puncte procentuale. Pentru a calcula influenţa factorilor

respectivi asupra modificării rentabilităţii vânzărilor vom utiliza metoda

substituţiei în lanţ. Rentabilitatea activelor poate fi examinată prin 4 factori, care

după conţinut asigură nu numai estimarea justificată a acestui indicator în

dinamică, ci şi legătura reciprocă dintre datele din Raportul privind rezultatele şi 27

Bilanţul contabil la un moment dat (de regulă, la finele perioadei de gestiune).

Preventiv toată informaţia necesară pentru analiză o acumulăm în următorul tabel

( tabelul 9)

Tabelul 9Date iniţiale privind analiza rentabilităţiiactivelor n dinamică

Nr.

crt.Indicatori

Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

(+;-)

A 1 2 3 = 2 - 1

1. Venitul din vânzări (rd.010, f.nr.2), 300665 382157 81492

2. Costul vânzărilor (rd.020, f.nr.2), 145215 126404 (18811)

3. Profitul brut (rd.030, f.nr.2), 155446 255753 100307

4.Profitul perioadei de gestiune până

la impozitare (rd.130, f.nr.2), (282367) (170188) (112179)

5.Valoarea totală a activelor curente

(rd.460, f.nr.1), 45891 105179 59288

6.Valoarea totală a activelor (rd.470,

f.nr.1), 130886 165827 34941

7.

Ponderea activelor curente în

valoarea totală a activelor, % [(rd.5 :

rd.6) x 100]

35.06 63.42 28.36

8.Recuperabilitatea activelor curente,

(rd.1 : rd.5)6.55 3.6 (2.95)

9.

Rentabilitatea venitului din vânzări,

%

[(rd.3 : rd.1) x 100]

51.7 66.9 15.2

10.Rentabilitatea activelor, %

[(rd.4 : rd.6) x 100](215.7) (102.6) (113.1)

28

Din tabel rezultă că la întreprinderea IS ,, Cartus ’’ se observă o tendinţă de

scadere a rentabilităţii activelor în anul de gestiune faţă de anul precedent de la

(215.7) la (102.6 ) % sau cu (113.1) puncte procentuale ( (215.7) – (102.6) ).

Şi totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute, trecem la

analiza factorială a modificării acestui indicator, folosind metoda „substituţiei în

lanţ” ( tabelul 10).

Conform rezultatelor obţinute se poate constata că scaderea rentabilităţii

activelor comparativ cu anul precedent cu (113.1) puncte procentuale a fost

condiţionată de influenţa pozitiva a factorului 1 (modificarea ponderii activelor

curente) în valoarea totală a activelor, care a contribuit la micşorarea indicatorului

rezultativ, respectiv cu: 0,01 puncte procentuale. Concomitent, sub influenţa

pozitivă a factorilor 2 (modificarea recuperabilităţii activelor curente) , 3

(modificarea corelaţiei dintre profitul impozabil şi profitul brut şi 4 (modificarea

rentabilităţii comerciale) indicatorul rezultativ s-a majorat respectiv cu 0,06, 0,01

şi 0,33 puncte procentuale.

După cum se observă, ponderea principală în modificarea indicatorului

rezultativ оi revine modificării corelaţiei dintre profitul impozabil şi profitul brut.

Aceasta se datorează influenţei următorilor factori:

1. majorării profitului brut cu -155446 (influenţat negativ de elementele „Alte

venituri operaţionale” şi „Alte cheltuieli operaţionale”, respectiv cu );

2. de creşterea profitului perioadei de gestiune până la impozitare cu –(112179)

(influenţat negativ de „Rezultatul din activitatea investiţii” şi pozitiv de

„Rezultatul din activitatea operaţională” respectiv cu –132,5 şi 13,2miilei)

Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează permanent

mişcarea mijloacelor băneşti, care este reflectată în Raportul privind fluxul

mijloacelor băneşti. După esenţa economică, fluxurile mijloacelor băneşti

reprezintă încasările (afluxurile) şi plăţile (retragerile) mijloacelor băneştiefectuate

în cursul perioadei de gestiiune respective. Diferenţa dintre suma încasărilor şi

plăţilor constituie fluxul net de mijloace băneşti. 29

Astfel IS ,, Cartus ’’.se observă existenţa tendinţelor negative în situaţia cu

fluxurile mijloacelor năneşti. În primul rînd, atrage atenţia apariţia fluxului negativ

din activitatea operaţioanlă în sumă de 139670 lei. Deasemenea, întreprinderea nu

îndreaptă mijloacele băneştiîncasate pentru procurarea mijloacelor fixe, ceea ce, în

mod normal, ar fi reflectat prin flux net negativ din activitatea de investiţii. Lipsa

de atenţie cuvenită faţă de acest aspect poate crea dificultăţi în procesul

desfăşurării activităţii operaţionale din insuficienţa potenţialului tehnic. Fluxul net

pozitiv din activitatea financiară în sumă de 139135 lei nu a compensat pe deplin

efectul negativ din activitatea operaţională. În consecinţă, la IS ,, Cartus ’’.în

perioada de gestiune s-a constatat depăşirea plăţilor băneşti asupra încasărilor în

sumă totală de 258820 lei .

30

Caracteristica de producere a studentului Academiei de Studii Economice.

Eremia Andrei

In perioada 12.03.2012 pina 12.05.2012 studentul Academieii de Studii Economice Eremia Andrei si-a desfasurat stagiul de practica in cadrul Intreprinderii de Stat

IS ,, Cartus “ . Pe parcursul acestei perioade studentul a aplicat creator cunostintele si deprinderile de munca , s-a prezentat zilnic la lucru, si-a manifestat capacitatile prin aplicarea in practica a cunostintelor accumulate in timpul studiilor. A studiat continutul documentelor normative-tehnice in vigoare si modul de livrare a marfurilor lansate pe piata de consum .

In perioada efectuarii stagiului de practica a respectat cu strictete regulile regimului intern si a realizat in intregime programul practicii. In aceasta perioada sa incadrat in activitatea de comercializare a bunurilor de larg consum, manifestind o atentie deosebita fata de continutul sistemului de comercealizare a marfurilor.

Pe parcursul efectuarii stagiului de practica sa bucurat de autoritate si stima in colectivul intreprinderii. In concluzie pot mentiona ca studentul Eremia Andrei dupa absolvirea studiilor poate active ca merceolog.

Conducatorul practicii IS ,,Cartus “

Gondiu Vasile

31

Anexe : Compartimetului economic a fost intocmit in baza datelor convetntionale, deoarece Intreprinderea IS ,, Cartus” este o intreprindere de Stat cu date informationale confidentiale si accesul la ele sunt limitat.

LEGE Nr. 982 din  11.05.2000 privind accesul la informaţie

Articolul 7. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată(1) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor:a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.(2) În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia:a) informaţiilor atribuite la secret de stat, reglementate prin lege organică, a căror divulgare neautorizată sau pierdere poate aduce atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova;    [Art.7 al.(2), lit.a) în redacţia  LP 66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299]b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor;c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poate fi admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege;

Conducatorul unitatii economice

Gondiu Vasile

32

Bibliografie:

Nota informativa referitor la intreprinderea IS Cartus.

Raportuurile economico-financiare 200-2011 .

LEGE Nr. 982 din  11.05.2000 - privind accesul la informaţieLegea cu privire la Societăţile cu Răspundere limitată

Legea Republicii Moldova „Privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de

activitate ” nr. 451-XV din 30 iulie 2001

Legea Republicii Moldova „Privind înregistrarea de Stat a întreprinderilor şi

organizaţiilor”

Codul Civil al Republicii Moldova

Legea Republicii Moldova „Cu privire la retribuirea muncii” nr. 847-XV din 14 februarie 2002 Legea Republicii Moldova „Privind protecţia muncii” nr. 625-XII din 02 iulie 1991 Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003 № 154 – IV;

33