MINISTERU AGRICULTURII ŞI INDUSTRIE ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea”Cadstru şi Drept”

Catedra”Îmbunatăţiri Funciare şi Fizică”

Totalizarea practicii didactice la disciplina”Hidrologie, Hidrometrie şi Regularizarea Scurgerii”.

Pentru anul Universitar 2013-2014, grupa academica

I-Ingineria Mediului

(perioada 7-12 aprilie 2014)

Echipa subsemnata:

1.Chiriţa Marcel 2.Peşterean Igor

3. Sagaidac Gheorghe 4.Cîţul Svetlana

5. Burlacu Victoria

Coordonator: doctor in geografie

TeodorDubovca

Chişinau 2014

1

Lacurile Moldovei

În Republica Moldova sînt 57 de lacuri naturale cu suprafaţa totală de 62,2 km², în afară de acestea există circa 1,6 mii de iazuri şi lacuri de acumulare, сare au volumul total de circa 1,8 km³ şi suprafaţa de aproximativ 160 km². Cele mai multe lacuri naturale se află în văile rîurilor Prut şi Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se întind de-a lungul Prutului, în partea lui de jos – Beleu − 6,26, Dracele − 2,65, Rotunda − 2,08, Manta − 2,1, Fontan − 1,16 км². Pe valea rîului Nistrului s-au păstrat lacurile Bîc − 3,72, Crasnoe — 1,6 km² ş. a.

Nivelul apei în lacuri, în deosebi cel din lunci, depinde de nivelul apelor în rîuri, dar şi de anotimp. Afluxul apei poate fi observat de două ori pe an– în februarie-aprilie şi în iunie-iulie. În foarte multe lacuri pe parcursul verii şi toamnei scade nivelul apei sau se usucă aproape în totalitate, majoritatea dintre ele sînt puternic mîlite, ceea ce e legat de eroziunea solurilor în rezultatul ploilor abundente.

 Am vrea să evidenţiem lacurile din raza localităţilor mari ale republicii, în special, oraşelor. Toate aceste lacuri, de regulă, sînt construite şi în mare parte sînt situate în parcuri, fiind parte componentă a zonelor de recreere. În capitala ţării la Chișinău în anii 50-60 ai secolului al XX-lea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe rîuri şi rîuleţe. Printre ele pot fi evidenţiate lacurile din parcurile „Grădina Trandafirilor”, „Grădina Botanică”, „Valea Morilor”.

În ultimele decenii majoritatea dintre ele, nu au fost îngrijite, cum ar fi trebuit, au rămas în delăsare şi practic au lipsit orăşenii de posibilitatea de a se odihni pe deplin în raza oraşelor sau

2

în apropierea lor. Şi lacurile şi parcurile ce le înconjoară deseori sînt privelişti jalnice. Nici Chişinăul nu este o excepţie – din parcurile şi lacurile îngrijite de cîndva s-au păstrat în calitate de zone de odihnă numai parcul şi două lacuri din el din Valea Morilor. Toate celelalte lacuri şi parcuri din oraş, dar şi din apropierea lui, inclusiv şi în zona de odihnă Ghidighici sînt în delăsare, apa lacului principal al oraşului din fostul parc de cultură şi odihnă a fost evacuată, iar soarta lui  îngrijorează la fel ca şi parcul ce-l înconjoară. O excepţie plăcută este parcul din orăşelul Edineţ, de la nordul ţării, care se restabileşte destul de intens şi repede.

Majoritatea lacurilor de acumulare construite, dar şi iazurile de pe teritoriul republicii sînt astăzi proprietăţi private şi de cele mai dese ori sînt folosite în calitate de gospodării piscicole, care adesea oferă servicii în organizarea odihnei cetăţenilor republicii. Perspectivele mari pentru dezvoltarea turismului în primul rînd prin preajma lacurilor de la Costeşti şi Dubăsari, unde pe lîngă resursele hidrologice sînt foarte multe locuri istorice şi ale naturi, care prezintă interes pentru toţi.

Lacuri naturale in lunca Prutului: La sud avem Beleu (6,2km2) si Manta – cele mai mari.

Lacuri naturale in lunca Nistrului : La varsare riul Bic in Nistru (satul Gura Bicului)- lacul Bic (3.7km2) si lacul Tudora (la sud) 2.6km2.

Tot in sudul Moldovei-partea de nord al lacului natural Cahul ii apartine, iar la sud-est partea de vest a limanului riului Cuciurgan (lac natural). In Republica sau construit in jur la 3500 iazuri si 82 lacuri accumulative.

Cele mai mari lacuri acumulative sunt:

Stinca -Costesti (riul Prut) , construit 1976 ( S= 92,0km2)

Dubasari (riul Nistru), construit 1954(67,5km2)

Cuciurgan (riul Cosciurgan), construit 1963 (28,0km2)

Ghidighici (riul Bic) , construit 1963 (28,0km2)

Congaz (riul Ialpug) , construit 1961 (4,9 km2)

3

Din precipitatia atmosferice anual Moldova primeste16 miliarde m3 apa (in jurul la 500mm)a.In atmosfera dea supra Republcii Moldova ,in medie se contin 150 milioane m3apa in vapori in permanenta.

Lacurile or. Chisinau

În zona suburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici ( Oglinda apei Lacului Sireți-Ghidighici măsoară 8,03 km² (803 ha). Lacul recepționează râuri și râulețe de pe o suprafață de 835 km², cel mai mare dintre acestea este râul Sireți, care confluențează cu lacul în partea sudică a acestuia.Lacul Sireți-Ghidighici se află în centrul țării, într-o vale mare. Localitățile pe care le scaldă sunt: Sireți, Cojușna, Ghidighici,Roșcani și Vatra.) și de la Ialoveni (Iaz artificial construit pe moșia s. Văsieni Vișna, coordinate 46°56'30"N   28°35'48"E) ca locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astăzi   Valea Morilor ) . În parcurile din cartierele Râșcani și Botanica, la Bariera Sculeni (Lacul La izvor) au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

Parcul „Valea Morilor

Parcul „Valea Morilor” şi lacul din această zonă au fost construite în anul 1952. El are o forma sinusoidala. Suprafaţa întregii zone este de 102 hectare. Proiectul parcului a fost elaborat de catre colectivul de autori sub conducerea arhitectului R. Curt. Parcul este situat pe un teren de o suprafata cu un relief interesant si neobisnuit. Are 4 intrari. Lacul de o suprafata de 34 hectare reprezinta centrul compozitiei peisajului. In jurul lacului este o alee circulara de o lungime de 2,5 kilometri. Parcul este de profil larg. Aici se afla Teatrul de vara cu 5 mii locuri, cinematograful "De zi", pavilionul de sah si joc de dame, oraselul pentru copii "Andries", plaja, atractiuni.

Vegetatia: Aproape o jumatate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile predominante: ulmul,frasin, plopi piramidali canadieni, salcie alba, castan, citeva specii de artar, tei, scoruse, pini negri, sofora japoneza.Din tufaris se intilneste:lemnul cinelui, coarne.

4

Relieful si fauna : relieful parcului este foarte occidentat din cauza izvoarelor subterane care duc la alunecari de teren care este predominat de roci sedimentare de lut, nisip, straturile inferioare din argile.dintre speciile de pesti ce se intilnesc pe riu sunt: carp,caras, biban,belii amur, siuca, pe oglinda lacului se intilnesc rate salbatice.

Din urma celor spuse de

persoanele ce supravegheaza lacul, el are un singur izvor de acumulare principal, “izvorul Tamara”, insa din cauza reliefului occidentat el se ramifica in mai multe scurgeri mai mici. Aceasta fiind principal sursa de acumulare a lacului, insa el se mai acumuleaza si din scurgerile pluviale prin canale special amenajate.

5

-1-

Riul Bic

Bîcul este un râu în partea centrală a Republicii Moldova, afluent de dreapta al râului Nistru. Pe malul Bîcului se află capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, precum și

orașele Călărași, Strășeni, Bucovăț și Vatra. Debitul mediu anual de apă al râului este de 1 m³/sec iar lungimea de

155 km. Este un râu foarte poluat.

În râul Bâc au fost identificate 26 de specii de pești: [6]

Plătică, Obleț Caras argintiu, Zvârlugă, Cosaș, Crap, Știucă, Ghidrin, Porcușor, Sânger, Novac, Fufă, Țipar, Ciobănaș, Mocănaș, Guvid de baltă, Stronghil, Biban, Moacă de brădiș, Murgoi bălțat, Osar, Babușcă, Roșioara, Ac de mare

Este al treilea ca mărime fluviu interior al Republicii Moldova, după Răut și Kogîlnik. Curge prin trei raioane

6

Râul Bâc

( Cotovțea (până în sec.XV-XVI) )

Date geografice

Zonă de izvorâre Temeleuți

Emisar Nistru

Punct de vărsare Gura Bâcului

Date hidrologice

Bazin de recepție 2150 km²

Lungimea cursului de apă 155 km

Debit mediu 1 m³/s

Debit maxim înregistrat 220 m³/s

Date generale

Raioane traversate

Călărași, Strășeni, municipiul Chișinău, Anenii Noi

Localizare Republica Moldova

Afluenți de dreapta Ișnovăț

Principalele localități traversate

Călărași, Bucovăț, Strășeni,Vatra, Chișinău

Principalele baraje

Lacul Sireți-Ghidighici

ale republicii ‒ Călărași, Strașeni și Anenii Noi, precum și prin municipiul Chișinău. Pe rîul Bîc sînt situate cîteva orașe ‒ Călăraşi, Străşeni, Chișinău, iar în imediata apropiere de rîu ‒ Anenii Noi.

Izvorul rîului se află pe versantul pădurii de fagi din apropierea satului Temeleuţi raionul Călăraşi, gura de vărsare ‒ între satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi și suburbia Benderului ‒ Varnița. Cursul superior al rîului trece prin zona cu povîrnişuri a Codrilor, iar după Străşeni şi pînă la gura de vărsare curge, în general, prin zonă de cîmpie.

În rîul Bîc se varsă rîurile Bucovăţ (la Bucovăţ) și Ișnovăț (în apropiere de satul Floreni, Anenii Noi), ambele fiind afluenţi de dreapta. În apropiere de satele Peticeni și Vălcineț, raionul Călărași, în rîul Bîc se mai varsă un mic afluent de stînga. Pe cursul superior al rîului există două baraje mari în preajma satelor Temeleuţi şi Peticeni, iar între Strășeni și Vatra (fostul Ghidighici) se află lacul de acumulare Ghidighici cu suprafaţa de 800 de hectare. Pe cursul lui inferior, lîngă satele Roşcani și Calfa Nouă, curge în apropierea a două mari lacuri artificiale.

De la vest la est rîul Bîc străbate orașul Chișinău, împărțind orașul în malul drept și cel stîng. Se consideră că anume în apropierea rîului a apărut prima aşezare, care mai tîrziu a devenit oraş-capitală. Peste rîul Bîc numai în raza municipiului Chișinău se află circa douăzeci de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.

Izvorul rîului Bîc este situat pe o pantă abruptă, pe care creşte o pădure de fagi, extraordinar de frumoasă. Aici se află zona de protecție a apei, împrejmuită cu un gard de plasă din sîrmă. Problema e că anume de aici se alimentează cu apă satul Temeleuţi, situat mai jos.

Izvoarele care-l aprovizionează, sînt ermetic închise în fîntîni de beton, le veți vedea pe fotografii. Izvorul Bîcului, de asemenea, are un indice simbolic ‒ un panou din beton cu un robinet în el. Robinetul funcţionează, iar deschizîndu-l, ne-am convins de acest lucru și chiar am gustat apa foarte gustoasă și pură ca cristalul.

Totodată, acesta nu e nimic mai mult decît un simbol, căci apa se prelinge chiar prin sol în mai multe locuri și apoi se scurge printr-o văgăună îngustă, şerpuitoare, foarte pitorească din desişul pădurii.

Apă pe fundul văgăunii nu am găsit, ce-i drept, în afară de cîteva bulboane. Însă, primăvara, în perioada revărsărilor, aici într-adevăr curge un şuvoi de apă.

Deja la intrarea în sat, rîul arată ca un pîrîu nu foarte mare, ca apoi să dăm şi de o iezătură destul de mare, prima de pe rîul Bîc. Mai departe rîul curge printr-o vale pitorească, apropiindu-se de satul Peticeni. Aici, de asemenea, este făcut un baraj mare, pe care-l veți putea vedea pe fotografii.

7

Calculul suprafetei sectiunii trasversale a riului Bic

(Patomologia)

ω=h 12

∗b 1+ h1+h 22

∗b 2+ h 2+h 32

∗b 3+ h 3+h42

∗b 4+ h42

∗b4 (1.1)

ω1 ,ω2…-suprafata sectoarelor intre vertical de masurare(cm2,m2¿. B-latimea albiei(oglinda apei-m) b1,b2-distanta intre vertical de masurare h1,h2-adincimea verticalelor(cm,m)

Cerintele(conditiile)1. Sectorul sa fie in apropierea unui post hidrometric pentru ca masurarea sa fie

legata de nivelul la mira.2. Malurile cit mai posibil paralele.3. Relieful albiei fara praguri,gropi,cu lipsa de versanti.4. Fara eroziuni sectiunea de masurare sau depuneri aluvilae.5. Verticalele care in continuare vor servi pentru pentru masurarea vitezei apei se

recomanda:a) Latimea albiei(oglinzii)-2m-4 verticale,peste 50cm(distanta intre ele)

Latimea 10m-5-10 verticale peste 1m(distanta)

ω1=0.6 m∗2 m2

=0.6 m2

ω2=0.6 m+1 m2

∗2=1.3 m2

8

ω3=1m+0.8 m2

∗2=1.8 m2

ω 4=0.8 m+0.6 m2

∗2=1.4 m2

ω5=0.6 m2

∗2=0.6 m2

ωtot=0.6 m∗2m

2+ 0.6 m+1m

2∗2+ 1m+0.8 m

2∗2+ 0.8 m+0.6 m

2∗2+ 0.6 m

2∗2=4.2 0 m2

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova

1. Oglinda apelor constitue mai mult de 1% din suprafata totala a teritoriului.2. Are putine riuri mari,insa reteaua este deasa alcatuita din riulete permanente si

intermitente-in total 3100 cu o lungime totala 16150km.Din care 250 riuri au lungimea de 10 km si mai mult.Dintre cele 8 riuri au lungime mai mare de 100km:Nistru,Prut,Raut,Bic,Botna,Ichel,Cogilnia si Ialpug.

-2-

Calculul debitului riului

Debitul este cantitatea de apa ce curge intr-o unitate de timp prin sectiunea trasversala a riului.Se exprima in m/se ori l/sec.

Deci pentru calcularea acestei caracteristici cantitative trebue de cunoscut:

a) Suprafat sectiunii trasversale a riului (ω¿b) Viteza apei in aceasta sectiune(m/sec)(V)

Se cunosc mai multe metode de masurare a vitezei,insa cele mai practice sunt:

a) cu ajutorul flotorilor unde se utilizeaza instrumente simple(corpuri plutitoare in directia cursului apei la suprafata si adincime,plute cu flagulete,prajine hidrometrice)

Formula de calcul al acestei metode este:

V=LT (m/sec) (1.2)

9

Unde:V-viteza in m/s

L-distanta parcursa de flotori(m)

T-timpul de plasare al flotorilor in spatiul L

b) Cu jutorul moristei hidrometrice,elemental principal al acestei metode consta in calcularea numarului de rotatii ale paletei pe secunda (n) cu ajutorul formulei:

n=M∗i

T (1.3)

unde: M-este numarul de rotatii ale paletei pentru a produce un semnal

i-nnumarul semnalelor inregistrate

T-timpul in care s-au inregistrat semnalele in secunde.

Cunoscind valorile vitezelor pe verticalele batometrice care s-au folosit la calcularea sectiunii trazversale a riului(m2¿,adica epura vitezelor in punctele 0,2 din adincimea cursului, 0,6 din adincimea cursului, 0,8 etc,putem calcula viteza medie pe verticala diferenta (fig 2).

Una din cele mai utilizate metode pentru acest calcul este metoda Cebisev,care este necesara la calcularea debitelor elementare in spatiul verticalelor batometrice determinate.

Pentru acest calcul folosim urmatoarea formula:

Vmed =V 0,2∗h+V 0,6∗h+V 0,8∗h

3 (1.4)

Unde: Vmed -este viteza medie(m/sec)

V0,2*h….V0,8*h viteza in punctele la 0,2.,0,6.,0,8., din adincimea maxima a cursului apei.

(calcule):

V1med=V 0.2 h+V 0.6 h

2=0.4 m /s

V2med=V 0.2 h+V 0.6 h+V 0.8 h

3 =0.53m/s

V3med=V 0.2 h+V 0.6 h+V 0.8 h

3 =0.53m/s

V4med=V 0.2 h+V 0.6 h

2=0.4 m /s

Vmed/tot= V1med+ V2med+ V3med+ V4med=0.4+0.53+0.53+0.4

4=0.465 m/ s

10

Cunoscind suprafetele dintre verticalele batometrice la calcularea suprafetei transversal a riului( fig.1 ) si vitezele medii pe vertical(fig.2) calculam debitul riului cu ajutorul formulei metodei analitice.

Q= 23∗V 1med∗ω1+ω 2∗V 1+V 2

2+ω 3∗V 2+V 3

2+ω 4∗V 3+V 4

2+ 2

3∗V 4∗ω5=2

3∗0.4∗0.6+ 1.6∗0.4+0.53

2+ 1.8∗0.53+0.53

2+ 0.6∗0.53+0.4

2+ 2

3∗0.4∗0.6=2.29 m3 /s

Fig2

*Pentru prima si ultima portiune a sectiunii transversal viteza medie se considera egala cu 23 din

Vmed1, respectiv23 din Vmed4.

-4-

In baza fig.1 si fig.2 alcatuim fig.3.Sectiunea transversal a riului cu calculul vitezei medii pe verticale(curba) si debitului elementar(qm3/sec)(curba).

q1elem=V1*h1=0.4*0.6=0.24 m3/s

q2elem=V2*h2=0.53*1=0.53 m3/s

q3elem=V3*h3=0.53*0.8=0.42m3/s

q4elem=V4*h4=0.6*0.4=0.24m3/s

11

200m pe cursul riului Bic,mai jos de postul hidrometric.

fig3

Vmed- Viteza medie a sectiunii se calculeaza cu ajutorul formulei:

Vmed=0.4+0.3+0.5+0.4+0.5+0.3+0.5+0.4+0.5+0.4+0.3

11=0.4 m /s (1.6)

-5-

Calculul de apa in lac (Limnologie)

W=S*(m2 , km2 ¿∗h(cm . m)=119685m2*1.82m=217826.7m3

Unde: S-suprafta

h-adincimea medie

In lipsa barciloe de la statia de barci informatia batimetrica a fost propusa de catre professor, fiindca nu am avut posibilitatea de a efecctua calculul batimetric direct.

Calculul adincimii lacului folosind izobatele din schema. Analizind schema izobatelor putem diferentia 3 regiuni cu adincimi diferite , astfel 1 regiune avem adincimile 6-5-4m; 2 regiune -4-3-2m; 3regiune -2-1-0.5m.

12

h1=0.5m

h 2 =0.5m+0.5 m

2 =0.5m

h3 = 0.5 m+1m

2 =0.75m

h4 = 3 m+2 m+1 m+0.5 m

4 =1,62m

h5 = 2+3+1+0.5

4 = 1.62m

h6 = 5+4+3+2+1+0.5

6 = 2.58m

h7 = 6+5+4+3+2+1+0.5

7 = 3.07m

h8 =6+5+4+3+2+1+0.5

7 =3.07m

h9 = 6+5+4+3+2+1+0.5

7 =3.07m

hmed =h 1+h2+h3+h 4+h5+h 6+h 7+h8+h 9

9 =

0,5+0,5+0,75+1,62+1,62+2,21+3.07+3.07+3.079 =1.82m

Suprafata bazinului: S=158cm2∗2500=395000 m2=39.5 ha

Aceste caracteristici depind de forma lacurilor:

circulare(ca regula-glaciare ,cratere,etc Larga,Pscov) semicirculare(eoliene) subrectangulare alungite ori tectonice formate in prabusiri tectonice(in grabine –

Baical,Tagangca) dentritica ori tentaculara(in Africa izvorul Muntelui,Kiogo) Belciug(in lunca Vailor) Forma neregulata (regiunii efectate de glaciatia continentala)

Forma inlfluenteza asupra cuvetei lacustrei care dupa cercetarile hidrologului J.Neumana diferentiaza trei categorii de forme lacustre:Conica,Sinusoidala Elipsoida.

Fiecare forma are valori diferite a coeficientului in raport dintre adincimea medie si maximal:13

Conica-0.333 Sinusoidala-0.467 Elipsoida-0.666

K=h medhmax =

1.826

=0.303 unde:hmed-adincimea medie(m)

Hmax-adincimea maximala

Calculul suprafetei lacului folosind coeficientul de forma a lacului. Lacul are o forma sinusoidala deaceea il calculam dupa coeficientul calculate k = 0.303.

S= 395000*0.303=119685m2=11.96ha.

-7-

Schema lacului

14

Perimetrul lacului a fost masurata de catre echipa I, utilizind pasul pietonic si marcajul din 3 in 3 metri a gardului c are desparate malul din oglinda apei.

P= 2356 m

Apele subterane

Apele din litosfera (endogene , exogene) care circula sau stagneaza in pori si fisuri se numesc subterane. Dupa proprietati fizice si chimice se deosebesc de cele superficiale.

Trei feluri (categorii)de apa dupa geneza:

1) Din infiltratie (vodoase )- ploaie ,zapada. Ele constituie rezervele principale ale apelor subterane.

2) Magmatice (juvenile). De in condensarea vaporilor la degazificarea magmei.Temperaturi mari la suprafata- ape minerale si apele de infiltratie tot pot sa se mineralizeze , circulind prin roci.

3) Fosile(vetrice, de zacamint) . Legate de zacamintele petroliere, in strate acvifere de presiune .Ele formeaza namolurile in bazine maritime la discompunerea suprafetelor organice.

Coeficient de porozitate: sol- 30-50% ; argile -10-50% ; creta -10-40% ;nisipi, petris-18-47%; calcare -2.5-20%; gresii -5-15%; roci eruptive -1.0; cuartite -0.5%.

Izvoarele

Izvorul ”Tamara”

În inima oraşului Chişinău este un loc minunat unde am place sa cunosc oameni foarte diferite şi încă unificate într-o, unite unică în dragostea lor pentru natură şi un stil de viaţă sănătos.

15

Locul este cu adevărat uimitor, nu o dată am văzut surpriză reală a celor care s-au dovedit pentru prima oară aici. În inima capitalei, oamenii de odihnă, după ce turna apa de izvor proaspata.

 Îngrijirea atitudine în acest loc, nu ca tot ceea ce este obişnuit cu peisajul urban. Totul este pătruns cu respectul pentru natura si viata, la oameni şi la altceva.

Toată ziua de dimineaţa până noaptea aici ultima pentru persoanele care fac, de înot şi mai mult asupra activităţilor şi care toată ziua aici ştafeta în unison cu ele, cu natura şi cu oamenii care doresc să respire într-un caracter curat curat. 

Zvon spune că o dată, locul a început să cultive un om care a numit în onoarea de iubita sa. Dar astăzi este un fel de centru de eco-culturale din Chisinau.

Desigur, centrul, nu cele bine-cunoscute pentru protecţia mediului, care stau la birou şi să vorbească cu voce tare despre ecologie, stiluri de viaţă ecologic, ci mai degrabă cei care doar iubeşte cu adevărat viaţa şi întruchipează dragostea lui pentru ea în viaţa lor. 

Această primăvară situat la lac Comsomol-ului. De la staţia de barca până în pădure, urca calea, şi apoi cere trecători, în cazul în care este izvorul Tamara. 

A doua zi de practica grupa I am facuto la izvorul Tamara, fiind impartita in 3 grupe cite 5 studenti , pe rind toti am masurat debitul curgerii izvorilui. Izvorul Tamara este un izvor ce curge din deal si se inparte in mai multi afluenti ce acumuleaza lacul “Valea Morilor”.

Linga izvor sunt doua curgeri principale:

1) Debitul scurgerii I , Q2=VT

q1= 10 l

16.67 sec=0.599 l /s

q2= 10 l

16.48 sec=0.606 l /s

q3= 10 l

16.36 sec=0.611 l /s

Q1=q 1+q 2+q3

3=0.599+0.606+0.611

3 = 0.605 l /s

2) Debitul scurgerii II, Q1=VT

q1= 10 l

34 sec=0.294 l /s

16

q2=10 l

33.51 sec=0.298 l /s

q3= 10 l

34.40 sec=0.290 l /s

Q2=q 1+q 2+q3

3=0.294+0.298+0.290

3 = 0.294 l /s

In urma calculelor efectuate putem spune ca cursul I are un debit mai mare cu 0.310.

Qizv= Q1+Q2= 0.605+0.294 = 0.899l /s

Debitul izvorului Tamara este de 0.899 l /s

Concluzii si sugestii personale:

In urma practicii didactice am efectuat analiza obectului de studiu al “Valea Morilor” si riului Bic . Pentru aceasta grupa I, a fost impartita in 3 grupe cite 5 persoane, care a fost coordonata de catre profesor la locul efectuarii practicii. In prima zi am facut cunostinta cu lacul si parcul din jurul lui,am calculat perimetrul lacului utilizind pasul pietonic marcind teritoriul la fiecare 200m. In urmatoarea zi am mers spre sursa de alimentare a lacului care este izvorul “Tamara” si am calculat debitul acestuia. Din cauza reliefului accidentat izvorul se imparte in mai multi afluenti, noi am calculat debitul a doi afluenti principali, Q1 si respective Q2, care au un debit total de 0.899l /s, insa lacul are si alte surse de alimentare pluviala care vine din directiile parcului si din oras si se aduna in timpul ploilor abundente, si a topirii zapezii, alimentinduse din mai multe surse el se revarsa doar intr-o directie spre rezervatia naturala “Dentrariu”.

17

In a 3-a zi am mers la riul bic,cel deal 2- loc de cercetare ,aici grupa noastra a cercetat riul bic pe cursul inferior la 100 metri de la postul hidrometric. Am masurat adincimea riului care constitue h=0.2m-0.6m-0.8m, si viteza medie fiind 0.2h, 0.6h,0.8h. In ultimele doua zile am facut lucru cameral atit la riul Biccit si la lacul Valea Morilor, astfel la riu cunoscind adincimea si viteza apei am putut calcula debitul riului (Q= 23∗V 1med∗ω1+ω 2∗V 1+V 2

2+ω 3∗V 2+V 3

2+ω 4∗V 3+V 4

2+ 2

3∗V 4∗ω5=2

3∗0.4∗0.6+ 1.6∗0.4+0.53

2+ 1.8∗0.53+0.53

2+ 0.6∗0.53+0.4

2+ 2

3∗0.4∗0.6=2.29 m3 /s

) si respective (Vmed =V 0,2∗h+V 0,6∗h+V 0,8∗h

3 ).

Calculind debitul si viteza medie am construit pe sectiunea transversal a riului curbele vitezelor medii si a debitului elimentar. Debitul riului creste considerabil in timpul viiturilor de primavara si toamna, sectorul riului ce traverseaza capitala atinge un debit maxim in timpul ploilor abundente, apa esind din albia riului inundind strazile adiacente(str. Albisoara). Pentru a evita acest lucru este necesar de curatit albia riului de mil si stufaris.

Pentru lac am calculat suprafata acestuia folosind foaia milimetrica si scara schemei lacului(s=39.5ha), insa din cauza suprafetei sinusoidale a lacului am aflat coeficientul acesteia (K=0.3) si am raportato la suprafata lacului, utilizind liniile izobatelor am calculate adincimea medie a lacului (hmed=1.82m). Avind suprafata si adincimea lacului am putut volumul de apa a acestuia (W=S*(m2 , km2 ¿∗h(cm . m)=119685m2*1.82m=217826.7m3).

18

Fiind la fata locului in ambele locuri am observant ca situatia ecologica atit a lacului cit si a riului este catastrofala din cauza poluarii intensive antropice.

Credem că puțini dintre chișinăuieni se uită sub podurile, care se află deasupra rîului Bîc și mai rar se uită ce se află după arbuștii, care cresc pe malurile rîului Bîc. Este un spaţiu plin cu gunoaie, fiind, respectiv, o privelişte deloc atrăgătoare. Arbuştii de pe maluri sînt practic complet acoperiţi cu pungi de plastic, malurile propriu-zise nu sînt îngrijite, sînt la fel de puternic poluate şi pline de gunoaie. Dacă e să ne clarificăm, atunci doar pe suprafeţe foarte mici ale Bîcului în oraş malurile sînt amenajate, încătuşate în beton sau piatră.

De aceea, citind în enciclopedie enunţul: „Chișinăul este situat pe rîul Bîc", te simţi rușinat și confuz. Este greu de găsit, probabil, un al doilea asemenea oraş, situat pe rîu, care să privească cu atîta indiferență spre rîu și care să-l fi poluat într-un asemenea hal. Dar astea sînt de-abia floricele, dăm de „rodul" acestei poluări barbare abia la ieşirea „Bîciocului" (căci anume astfel îl numesc locuitorii capitalei ori din exces de dragoste, ori de rușine) din capitală, mai ales, după vecinătatea cu sistemul de canalizare de la marginea orașului, în apropierea podului din strada Munceşti. Apropiindu-ne de stația Revaca, care se află la 2-3 km de Chișinău, am ieşit din nou pe malul Bîcului și am simţit izul neplăcut, iar privind apa rîului, am rămas șocați. Aceea nu mai era apă, ci o substanță neclară de culoarea noroiului, plumburie, care lăsa pe pietre și iarbă mocirlă. Este pur şi simplu imposibil să te afli mult timp pe malul rîului, într-atît de izbitor şi neplăcut este mirosul dens care vine dinspre apa rîului. Un mic rezumat la cele spuse mai sus. Ne-am plimbat de-a lungul mai multe strazi din apropierea bicului. Trebuie să mărturisim, că deși pe mai multe rîuri și pîraie din țara noastră nu e nici pe departe totul în regulă, însă toate sînt vii și bune pentru a fi utilizate în scopuri atît gospodăreşti, cît și pentru agrement. Bîcul în această ordine de idei este o excepție tristă și strigătoare la cer, iar principala cauză a problemelor acestuia, în opinia noastră, este faptul că curge pe teritoriul mai multor orașe, și, în special, prin capitala Republicii Moldova ‒ Chișinău. Din cauza aceasta echipei noastre i-a fost

19

greu de a efectua masurarile pe riu, de aceea este necesar amoliorarea riului la maxim, pentru a evita impactul negativ asupra mediului si populatiei.

Un loc mai putin poluat este Valea Morilor, care a fost recent amenajat si unde practica noastra a decurs cu mai mult intuziasm si placere, atmosfera de aici ne-a lasat placut surprinsi de starea si locurile acestuia pitoresti,aerul curat si linistea partunzatoare. Vorbind despre calitatea apei, putem afirma in sensul acesta ca lacul are o stare favorabila datorita curatirii generale a lui cu evacuarea completa a apei timp de 2 ani, cu curatirea fundului si presurarea cu nisip a acestuia si ingramadirea apei in lac a durat 2,5 ani, asemenea operatiuni au avut loc in anii 1988 si 2005.

Insa necatind la acest fapt lacul este poluat si in continuare de catre vizitatori si apele ce spala deseurile capital si patrund in el. Starea lacului este dezembrata de acest factor, fapt ce ar trebui sa-i ingrjoreze pe administratia parcului,prin luarea masurilor eficiente de ameliorare a situatiei neplacute create.

Ca masuri de protective este necesar educarea populatiei si introducerea unor amenzi majore usturatoare pentru ca populatia sa inteleaga ca trebue de pastrat locurile natural pentru urmasii nostril.

Lucrarea practica in cauza ne-a oferit ocazia de a implimenta cunostintile teoretice in practica, am dezvoltat spiritul si munca in echipa , am dat dovada de curaj, seriozitate si inteligenta. Am aflat lucruri noi despre locurile care ni se pareau ca stiam totul.

Am efectuat lucrarea cu multa placere, pentru aceasta ii multumim coordonatorului.

20