Introducere Raionul Fălești este situat în partea de Nord-Vest a Republicii Moldova, la o distanță de 125 km de municipiul Chișinău. Centrul raional este orașul Fălești.

În partea de Nord raionul Fălești se mărginește curaionul Glodeni, la Nord- Est – cu municipiul Bălți și raionul Sîngerei, la Sud – cu raionul Ungheni. Partea de Vest se mărginește cu România. Pe teritoriul raionului de-a lungul rîului Prut este situată rezervația științifică ) „Pădurea Domnească”.

Relieful raionului oferă un bun prilej de a vedea colinele împădurite, pășuni, iazuri, lacuri, precum și monumente naturale. Condițiile de climă și relief au dat ca urmare formarea unei flori bogate și mixte în ce privește compoziția ei. Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foiase ca Salcîmul, Arțarul și Stejarul. Raionul Fălești este format din următoarele unități administrativ- teritoriale: un oraș, 75 de localități rurale, care sunt grupate sub administrația a 33 de primării. Suprafața totală a raionului este de 107259,57 ha. Populația este de circa 90 mii de locuitori: 75 mii locuitori în mediul rural și 15 mii locuitori în mediul urban.

Pe teritoriul raionului sunt amplasate 310 obiective acvatice, 122 sonde de apă,8023 fîntîni de mină și 41 izvoare. Rețeaua hidrografică a raionului este reprezentată de 14 rîulețe mici cu o lung. de 437,9 km, la frontieră cu România se scurge rîul Prut pe o lungime de 62,5 km. Raionul Fălești dispune de Stație de Epurare Biologică(SEB), dată în exploatare în anul 1994. Capacitatea de proiect a SEB este de 10000 m3/D. Din anul 2002 SEB se află la bilanța DPGLC Fălești.

Pentru depozitarea deșeurilor menajere solide se exploatează 76 rampe de depozitarea cu o suprafață de 51,77 ha. Or. Fălești dispune de un depozit pentru DMS cu suprafața de 7,8 ha,este în construcție tip, funcționează din anul 1992 și se exploatează conform cerințelor sanitar – ecologice. Capacitatea depozitului este de 1,5 mln m3. și este gestionat de către DPGLC Fălești.

Pe teritoriul raionului funcționează o singură carieră pentru extragerea argilei, care este amplasată pe teritoriul pr. Natalievca și este gestionată de SRL „ Rifinform” din mun. Bălți, licență seria AMMII nr.026888 din 21.12.2007 .

1. Starea și Protecția Atmosferei

Aer - amestec unic de gaze (azot şi oxigen, mici cantităţi de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apă şi diverse particule) de importanţă vitală majoră, în care pot vieţui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin hotare şi care, ca urmare a mişcării maselor sale, răspîndeşte urmările influenţei antropogene la distanţe imprevizibile.

1.1 Aspectele generale privind calitatea Aerului Atmosferic

În teritoriul raionului Fălești activează 118 agenți economici, care în procesul tehnologic cauzează poluarea aerului atmosferic. Obiecte periculoase de gradul I>500 t pe teritoriul raionului lipsesc. Obiecte cu impact moderat de gradul II 50 – 499 t de poluarea aerului atmosferic – 1 înterprindere, ÎM “Sudzucker – Moldova”SA(fabrica de zahăr). Cantitatea de emisii noxelor în atmosferă constituie 121,133t. Obiecte cu impact redus sau inert de gradul III – 0,1-49 t, care generează substanțe poluante în atmosferă pe teritoriul raionului sunt luate la evidență 117 înterprinderi, din care sectorul energetic – 42 înterprinderi și sectorul industrial – 76 înterprinderi. Volum sumar al substanțelor poluante degajate în atmosferă constituie 738,778 t, inclusiv:CHx - 14,738 t, SO2 – 176,626 t, CO – 206,2546 t, NOx - 46,9277 t, substanțe solide – 244,345 t, compuși organici volatili – 20,2001 t, altele – 9,9518 t. În raport cu anii precedenți 2008 - 400,274 t, 2009 – 391,815 t și 2010 – 392,094491 t.

1.2 Sursele potențiale de poluare a Aerului Atmosferic.

1.2.1 Impactul sectorului energetic asupra aerului atmosferic.

Poluarea aerului atmosferic este considerată ca una din cele mai garve probleme cu care se confruntă societatea. Poluarea aerului atmosferic este generată de surse fixe și surse mobile de poluare. Din 118 înterprinderi cu impact negativ

asupra bazinului aerian , în sectorul energetic sunt înregistrate 42 înterprinderi poluante, inclusiv înterprinderi de stat 40. Volum emisiilor de poluanți de la sursele staționare constituie 272,098 t, inclusiv: CHx – 0,0629 t, SO2 – 60,157 t, CO – 73,566 t, NOx – 8,2587 t, substanțe solide – 109,675 t, altele – 0,1967 t.

Centralele electroenergetice pe teritoriul r-lui Fălești lipsesc. Numărul cazangeriilor total pe raion – 55 de unități, noi în construcții – lipsă. Numărul cazangeriilor în sectorul energetic – 51 unități(inclusiv 8 centre termice), din care bilanța primăriilor – 49 cazangerii ți bilanța agenților economici. Cazangerii cu utilizarea combustibilului solid – 28 unități și 16 cazangerii cu utilizarea gazelor naturale.

Pe parcursul anului 2011 au fost utilizate în sectorul energetic 2980,33 t combustibil solid și 661,97 t gaze naturale. Controlul ecologic au fost supuse 23 de cazangerii din acest sector (pr. Ilenuța). Cazangerii pe utilizarea combustibilului lichid in sectorul energetic lipsesc. Numărul înterprinderilor controlate din sectorul energetic – 24 . Numarul surselor fixe de poluare – 154 unități, din care organizate – 121 unități , 33 – surse neorganizate. Au elaborat volumul de ELA – 4 înterprinderi. Instalații de captare în sectorul energetic lipsesc. Volumul emisiilor nesupuse procesului de purificare constituie 272,065 t, inclusiv: emisii organizate – 161,215 t.

1.2.2 Impactul sectorului industrial asupra aerului atmosferic.

Numărul întreprinderilor poluante din sectorul industrial, care activează în raza teritorială a raionului – 74 înterprinderi, inclusiv înterprinderi de stat – 4. Volumul sumar de emisie a substanțelor poluante degajate în atmosferă de la acest sector constituie – 466,68 t, inclusiv CHx – 14,676 t, SO2 – 116,20056 t, CO2 – 132,6884 t, NOx – 38,669 t, substanțe solide – 134,67 t, compuși organici volatili – 20,0901 t, altele – 9,7551 t.

Sectorul industrial dispune de 4 cazangerii, care se afla la bilanța agenților economici. Numărul cazangeriilor care utilizează combustibil solid – 0 și 5 cazangeriicare utilizează combustibil lichid(3 – Păcură și 0 - Motorină). Pe parcursul anului 2011 au fost utilizate 7530,01 t păcură și 0 t – motorină. Volumul substanțelor poluante degajate în atmosferă de la cazangeriile sectorului industrial constituie – 382,727 t. Depășiri ELA – lipsesc. Cazangeriile lichidate, reutilate în sectorul industrial – lipsesc. Numărul surselor fixe de poluare din acest sector – 565 unități, inclusiv organizate 239 unități. Dotate cu instalații de captare – 107 unități. Nr. Total de instalațiilor de captare – 67.

Instalații defectate și neefective nu sunt depistate. Au elaborat și dispun de proiectele ELA 50 agenți economici, autoritățiii pentru emisia substanțelor poluante în atmosferă 50 un. Emisiile nesupuse procesului de purificare 191,892 t, inclusiv emisii organizate 151,792 t.

1.2.3 Sursele mobile de poluare

Pe teritoriul raionului este amplasată o stație de testare a tehnicii, care se află la bilanța SRL“Agas – ROS”. Pe parcursul anului 2011 au fost supuse testării 5020 unități de transport. Înterprinderea de testare a tehnicii SRL“Agas – ROS” a elaborat proiectul ELA în anul 2009 și dispune de domeniul de protecție a mediului .Controlul ecologic intrumental al mijloacelor de transport de către colaboratorii Inspecției nu s-a efectuat.

Pentru alimentarea cu combustibil a transportului auto pe teritoriul raionul sunt aplasate 11 staţii de alimentare PECO. Pe parcursul anului 2011 la staţiile PECO au fost realizate 3366.44 t – Benzină,3197,31 t – Motorină, 1355,3 t – Gaz lichifiat. Volumul degajărilor substanțelor poluante de la utilizarea combustibilului de către sursele mobile constitue 2938,3218 t, inclusiv: SO2 – 57,4031 t, CO2 – 2200,733 t, NOx – 251,844 t, Hidrocarburi aromatice policiclice – 0,0000001189 t, aldehide – 114,375 t, CH4 – 277,949 t, metale grele – 0,06240 t, substanțe solide – 35,95574 t.

1.3 Efectele Trasfrontaliere

Efectele trasfrontaliere asupra calității aerului din raionul Fălești sunt neesențiale deoarece fiind în apropiere de România – stat mai puternic dezvoltat în plan industrial, însă majoritatea compexelor industriale românești sunt aplasate în sudul țării vecine, astfel la latitudiniile raionului cu regiunea românească efectele poluării sunt aceleași.

1.4 Schimbarea Climei

Schimbările climatice în prezent este atît o problemă globală căt și una regională și locală. Schimbarea climei face parte din categoria problemelor ce trebuie să-l atingă pe fiecare locuitor al planetei deoarece rezolvarea acestei sarcini delicate va fi posibilă cînd toți locuitorii terrei vor conștiintiza de gravitatea și va lua măsuri pentru stoparea ei.Știm cu toții că una din cauzele principale ce determină schimbarea climei este poluarea aerului. În cadrul

raionului Fălești această problemă este luată în serios și pentru prevenirea schimbărilor climatice sunt efectuate următoarele măsuri:

1. Amenajarea înterprinderilor poluatoare pe întreg perimetru cu fîșii forestiere de protecție, plantarea suprafeților masive de pădure pe terenurile degradate.

2. Dotarea surselor de emisie a substanțelor poluante cu instalații de captarea.

3. Efectuarea controlului ecologic de stat asupra respectării normativelor ELA la înterprinderile poluatoare.

4. În sectorul de trasport auto – utilizarea gazului lichifiat, aplicarea standardelor europene pentru benzină și motorină.

2. Starea și Protecția resurselor Acvatice

2.1 Calitatea Apelor.

Pe teritoriul raionului Fălești sunt aplansate 122 de sonde acvatice, din care se exploatează 45 unități, 77 de sonde nu sunt exploatate, inclusiv în rezervă – 31 unități. Numărul sondelor acavtice conservate constituie 35 unități. Numărul sondelor acvatice autorizate constituie 69 de unități. Starea tehnico – sanitară a sondelor acvatice care sunt exploatate este satisfăcătoare . Zonele de protecție sanitară la sondele acvatice se respectă, zonele de protecție sanitară de regim strict sunt îngrădite 80% din sonde dotate cu dispozitive de reglare automată a nivelului de apă. Evidența apei consumate este organizată conform contoarelor de apă la 80 % din consumatori și indirect, conform energiei electice consumate la – 20% consumatori. Apa din sondele acvatice se folosește strict pentru necesități menajere și în procesele tehnologice în interprinderile din raion. Din 26 utilizatori primari de apă din sondele acvatice dispun de autorizație de folosință specială a apei – 23 utilizatori.

2.2 Sursele și Fact orii de Poluare.

Raionul Fălești dispune de SEB amplasată în partea de Sud – Est a or. Fălești, dată în exploatare în anul 1994. Proiectul de execuție a fost elaborat în anul

1972. Din a. 2002 SEB se află la bilanța DPGLC. Capacitatea de proiect a staţiei de epurare este de 10000 m3/D, de facto la staţie se deverseayă 356 m3/D. Concentraţia de poluanţi la întrare în SEB constituie MS – 179,3 g/m3, CBO5 – 166,7 g/m3, NH4 – 45,83 g/m3. Starea tehnică a staţiei de epurare este nesatisfăcătoare din cauză apele reziduale evacuate de SEB sunt epurate insufficient. Indicatorii de epurare a apelor uzate evacuate de SEB depășesc LAD după conținutul de MS, care este majorat de 1,34 ori, CBO5 este majorat de 2.0 ori, NH4 majorat de 7,6 ori. Cauzele funcționării insuficiente a SEB Fălești sunt:

- Diminuarea gradului de încărcare a SEB (3,6%);- Poluarea repetată a apelor epurate în iazurile biologice aerate, care nu sunt

curățate de la darea în exploatare.

Pentru îmbunătățirea eficacității de epurare a SEB este necesară efectuarea reparației capitale a stației de epurare. Proiectul DLA și autorizația de folosire specială a apei la DPGLC este elaborată. Apele de producere de la fabrica de zahăr a ÎM “Sudzucker – Moldova”SA ]n volum de 153,2 mii m3 diversează la cîmpul de filtrare a înterprinderii cu capacitatea de 1000 mii m3/an. Componența instalațiilor : 2 decontoare din pământ cu volum total 200 mii m3/an, 134 platforme mari cu suprafața de 128,6 ha, pentru apele uzate de producere, 17 platforme mici cu suprafața de 12 ha pentru apele uzate menajere , iazul de acumulare cu volum 300 mii m3. Apele epurate la cîmpul de filtrare depășesc concentrația admisibilă, care este majorată după conținutul de CCO – 3,4 ori, azot amoniacal – 4,9 ori,mineralizarea – 1,4 ori, CBO5 – 1,86 ori. ÎM “Sudzucker – Moldova”SA a elaborate proiectul DLA în anul 2010 aprobat de IES, nr. 05-7-13.09.2010 cu termen de valabilitate 13/09/2013.

Localitățile rurale din raion nu dispun de sisteme de canalizare și stații de epurare. Obictivele social – cultural din raion sunt amenajate cu capacități pentru acumularea apelor reziduale și conform contractelor sunt trasportate la SEB Fălești.

2.3 Poluarea Trasfortalieră

Poluarea trasfrontalieră a apelor de pe teritoriul raionului Fălești este practic mică deoarece rîul Prut ce trece și pe teritoriul raionul este un fluviu de frontieră și scurge industriale, menajere etc. nu au loc. Singurul efect negativ este ploiele

cu o concentrație sporită de oxizi acizi care combinîndu-se cu apa formează ploiele acide, însă acest fenomen este destuln de rar întîlnit.

3. Starea și protecția resurselor funciare și

zăcămintelor3.1 Starea solurilor și sursele de poluare

Suprafața totală a r-lui Fălești constitue 107259,57 ha, dintre care: terenuri agricole – 54169,74 ha, terenuri arabile - 51852 ha, plantații multianuale – 2214,9 ha. În rezultatul controalelor efectuate pe parcursul anului 2011 s-a constatat, că majoritatea agenților economici care gestionează terenurile agricole se folosesc de schema de organizare a terenurilor agricole. Terenurile agricole se folosesc după destinație.

În anul 2011 s-a efectuat repartizarea terenurilor în scopurile neagricole cu o suprafață totală de 0,073ha și anume: construcția antenei de telefonie mobilă în teritoriul primăriilor Fălești, Fălești Noi, Egorovca, Glinjeni, Mărăndeni, Răuțel. A fost decopertat sol fertil de pe o suprafață de 0,03 ha ce a fost folosit la amenajarea teritoriului . Solul fertile în volum de 80 mii m3 decopertat în anii precedenți în rezultatul deschiderii carierei de argilă în teritoriul primăriei Natalievca se păstrează în doua grămezi special amenajate în zona carierei, care sunt înerbate. Cazuri de decortare sau amestec cu roca – mama a stratului de sol fertil nu au mai fost depistate.

Unul din factorii ce contribuie la starea ecologică sa resurselor funciare este amplasarea terenurilor agricole pe pantă cu înclinația de 20. În r-ul Fălești suprafața acestor terenuri constituie 38837 ha. Ele au apărut în rezultatul neluării măsurilor adecvate de combatere a eroziunii solului, ignorarea măsurilor de protecție a solului, micșorarea cantității de întroducere a îngrășămintelor minerale și organice. Starea ecologică reală a resurselor este insuficientă. Din suprafața totală a terenurilor agricole predispuse eroziunii terenurilor slab erodate constituie 21501ha, mediu erodate – 9838 ha, puternic

erodate – 7498 ha. Suprafața terenurilor predispuse spre alunicării constituie – 0 Starea ecologică a pășunelor este satisfăcătoare. Terenurile irigate ocupă o suprafață de 1263,22 ha, terenurile asanate lipsesc. Plantarea fîșiilor forestiere de protecție a malurilor rîpelor și a altor bazine acvatice nu s-a efectuat.

Pe perioada anului 2011 s-au introdus îngrășăminte minerale pe o suprafață de 16600 ha în volum de 12124 q substanță nutritivă . În perioada de raportare au fost admise cazuri de poluare cu DMS prin depozitarea lor pe terenuri publice și întocmite 216 procese-verbale – art.154 alin(1), 52 procese-verbale , art 181 - 52 cazuri care au fost remise Consiliilor Amdimistrative ale Primăriilor. Rezultatul proceselor-verbale examinate de IE Fălești: amenzi aplicate – 134600 lei, amenzi încasate – 65300 lei. Poluarea solurilor cu metale grele, produse nu a fost dipistate.

Suprafața terenurilor deteriorate și erodate în raionul Fălești , ha (01/01/2012)

Nr.or

PrimăriaSuprafața terenurilor agricole erodate, ha

Suprafața rîpelor,

ha

Suprafața alunecărilor de teren,

haSlab Mediu Puternic

1 Fălești 555 146 23 - -2 AlbinețulVech

i1144 225 135 - 14

3 Bocani 327 407 315 15,22 36,34 Catranîc 410 256 137 69 -5 Călinești 344 102 127 6 146 Călugăr 677 347 200 3 109,247 Chetriș 452 147 40 8 0,88 Ciolacu Nou 833 436 516 41 299 Egorovca 556 271 88 - 16,1710 Fălești Noi 531 243 152 - 1211 Glinjeni 1453 1075 670 12,2 142,312 Hiliuți 937 251 113 0,06 0,5813 Hîncești 186 41 120 - 7,3214 Horești 248 183 460 28,76 13,6115 Ilenuța 306 161 47 11,81 1016 Ișcalău 643 433 331 59,37 39,517 Izvoare 357 237 306 2 35,6718 Logofteni 756 78 141 4 1719 Mărăndeni 1025 486 331 59,37 39,5

20 Musteața 280 264 178 - 39,5621 Natalievca 912 532 371 5 52,4522 Năvîrneț 1099 315 204 7,3 2,4623 Obreja Veche 1104 317 191 12,3 76,3524 Pietrosu 351 284 182 12,00 266,0025 Pînzăreni 675 123 90 - 13,0026 Pîrlița 994 138 89 2,32 5,8427 Pompa 762 288 229 - -28 Pruteni 460 401 429 - 104,0029 Răuțel 400 102 46 9,00 17,0030 Risipeni 448 417 331 4,00 34,0031 Sărata Veche 917 417 209 6,00 159,6432 Scumpia 1154 470 185 16,00 19,2733 Toxobeni 205 245 400 6,00 1,20

TOTAL 21201 9838 7498 342,88 1385,08

3.2 Măsuri de Protecție a Solurilor

Pe parcursul anului 2011 au fost plantate fîșii forestiere pe o suprafață de 2 ha în teritoriul pr. Sarata Veche – 1ha și pr. Scumpia 1 ha. S-a efectuat plantarea forestieră a terenurilor degradate pe o suprafață de 2 ha. Afară de aceasta din măsurile de protecție a solului se efectuiază numai arătura pe perpendiculară a pantei. Nu se practică amplasarea culturilor prășitoare în fîșii cu cele compacte, folosirea completă și corectă a îngrășămintelor minerale și organice. În comunele unde se practică irigarea nu se i-au date referitor la conținutul de săruri în apă ceea ce poate să ducă la salinizarea terenurilor care sunt irigate și scoaterea acestora din circuitul agricol. Din lipsă de investiții capiatele bugetare lucrări de protecție a solurilor nu s-au efectuat.

3.3 Gestionarea și utilizarea zăcămintelor

În raionul Fălești funcționează o singură carieră pentru extragerea argilei , ce este gestionarea de SRL “Rifinform” din mun. Bălți. Cariera este amplasată pe teritoriului pr. Natalievca. Suprafața carierii constituie 5,75 ha, în starea de exploatare 3,17 ha, neatinse 2,58 ha. Exploatate și recultivate nu sunt.

Înterprinderea funcționează conform licenței seria AMMII nr. 026888 din 21.12.2007 cu termenul de valabilitate pînă la 21.12.2012.

Solul fertile în volumul de 80000 m3 decopertat în anii precedenți în rezultat ul deschiderii carierii de argilă în teritoriul pr. Natalievca se păstrează în 2 grămezi speciale în zona carierei și sunt înerbate. Cazuri de decopertare sau amestec cu roca – mama nu s-a depistat. În raionul sunt amplasate cariere de uz local(nelegiferate) în următoarele sate:

s.Bocani – 0,05 ha – argilă;

s.Chetriș - 1,70 ha –nisip;

s.Ciolacul Nou – 0,05 ha – argilă;

s.Glinjeni – 0,07 ha – argilă;

s.Hîncești – 0,07 ha – argilă;

s.Ilenuța – 0,06 ha – argilă;

s.Lucăceni – 0,06 ha – argilă;

s.Musteața – 0,04 ha – argilă;

s.Obreja Veche – 0,07 ha – argilă;

s.Pietrosu – 0,05 ha – argilă ;

s.Pînzăreni – 0,05 ha –argilă;

s.Sărata Nouă – 0,07 ha – argilă.

4.Diversitatea biologică și peisageră

4.1 Starea resurselor vegetale și animale , măsuri de protecție.

Suprafață fondului forestier de stat din cadrul teritoriului raionului Fălești este administrat de autoritățile publice locale, și în mare măsură de 3 unități silvice: Fălești, Bălți și Rezervația Științifică “Pădurea Domnească”.

Conform repartizării suprafețelor împădurite de deținători terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în cadrul raionului este de 13913,00 ha inclusiv:

ASS Moldsilva – 10400,00 ha; Primăriile – 2183,00 ha; Ministerul Transporturilor – 365,00 ha; Alți deținători – 274,00 ha; Fîșii forestiere – 561,00 ha; Spații verzi – 130,00 ha.

În cadrul ocolului silvic Fălești activează 28 unități silvice și 6 unități a ocolului silvic Bălți. În perioada anului 2011 de acord comun cu colaboratorii CPR Fălești, specialiștii unităților silvice, colaboratorii SVP RM, cît și autoritățile publice locale s-au efectuat 27 raiduri contracarare a tăierilor ilicite și braconajului. În timpul efectuării raidurilor s-au întocmit 74 procese-verbale și 35 acte de control, care s-au examinat și luată decizia de către IE Fălești.

În luna septembrie 2011 s-a efectuat revizia integrală a sectoarelor de vegetație forestieră sădite în această perioadă la gradul reușitei și stării fitopatologice a arboretului, situația care este descrisă în actele de control și date indicații obligatorii pe fiecare unitate de suprafață în parte. În cadrul unității silvice lucrările tehnologice și de exploatare silvică se efectuiază în corespundere cu cerințele prevăzute în Amenajamentul silvic elaborat și aprobat de către ICAS Chișinău în anul 2005. Analizînd starea silvico-patologică a suprafețelor de pădure aflate în gestiunea economică de organele autoritățile publice locale s-a stabilit, că aceste sectoare se exploatează fără să se țină cont de cerențele Legii R.M nr 887 din 21/01/1996 – Codul Silvic.

Caracteristicele biometrice ale arboretului nu corespund cerințelor tehnologice, au o consistență scăzută, nu se petrec regulat lucrările de îngrijire. Paza și Protecția culturilor silvice este organizată de la caz la caz, responsabilii de sectoarele de pădure nu au studii în domeniul silviculturii, în bugetele locale nu sunt prevăzute acoperiri financiare pentru salarizarea în dependență de suprafață,

lipsesc amenajamentele de exploatare, cît și simple recomandării silvice. Gradul de împădurire a terenurilor este de 12,9%.

Fîșii forestiere – Cuprind o suprafață de 926,00 ha, inclusiv 561,00 ha fîșii forestiere a cîmpurilor și 365,00ha fîșii de protecție a zonei verzi a drumurilor gestionate de către SA”Drumuri – Fălești”.Suprafața de fîșii a cîmpurilor este la bilanța și gestiunea economică a autorităților publice locale și sunt majoritatea de specii nuc sădite în două rînduri și îndeplinesc funcția de protecție a cîmpurilor și culturilor agricole, care în mare măsură sunt date în folosință prin contract locuitorilor comunităților.

4.2 Ariile naturale protejate de stat

Călineștii Mici – Suprafața este acoprită cu specii de arbori de stejar

pufos amplasta în parcela nr.46, subparcela nr. 04, la Est de s. Călinești , o/s Fălești, ÎSS Glodeni. Se întreține și se exploatează în corespondere cu cerințele Planuluui de amenajării silvice pe întraga suprafață de 7,00 ha.

Arborii Seculari – sunt reprezentați de doi arbori seculari în

localitatea Rediul de Sus de specie “Stejarul Pendiculat” amplasați în trupul de pădure Coiceni – Nagornoe în parcela nr. 38, subparcela nr. 2, în preajma cantonului nr.10. Teritoriul este îngrădit , sunt instalate panouri informative cu inscripțiile respective. Acești arbori după vîrsta și starea fenologică de dezvoltare au un caracter de educație ecologică și estetică a populației. Se întrețin și se exploatează în corespundere cu regimul ariilor naturale protejate de stat.

RezervațiePeisagistică – se extinde pe o suprafață de 1162,00 haîn

cadrul o/s Fălețti, trupul de pădure Izvoare, Risipeni și Coiceni – Nagornoe parcela nr.30; 33; 36 – 38; 61 – 69; 72 – 73; 75 – 76 și se exploatează în corespundere cu Regimul rezervațiilor peisagistice.

Evidența faunei cinegetice pe anul 2011

Nrd/o

Denumirea Speciei Numărul AnimalelorLa începutul sezonului de

vînătoare, (ex)

Dobîndite, (ex)

MAMIFERE

1 Cerbul lopătar*2 Cerbul nobil*3 Cerbul pătat*4 Căpriorul* 42 interzis5 Mistrețul* 27 46 Muflonul* - -7 Iepurile de cîmp* 4400 4728 Vulpe* 1750 495

PĂSĂRI1 Gîscă*** - -2 Rață*** 5160 4353 Lișiță*** 2267 4164 Fazanul** 623 1875 Porumbelul** 5600 6006 Potîrnichea** 420 150

Notă: Evidența s-a petrecut în

* Fondul silvic.

** Terenuri Agricole

*** Bazinele de apă

**** Fondul silvic și terenurile agricole

4.3 Resursele piscicole. Starea și protecția lor

Pe teritoriul raionului sunt aplasate 328 obiective acvatice cu suprafața totală de 2793,72 ha, inclusiv bazine amplasate pe cursul apelor – 104 unități și lateral – 218 unități . Sunt atribuite în folosință separată în baza deciziilor consiliilor locale prin contract de arendă – 182 bazine acvatice. După modul de folosință bazinele acvatice se clasifică: 174 – piscicole,3 – irigare, 145 – complex, 6 – tehnologii. Starea tehnică a barezelor la 313 bazine – satisfăcătoare, 115 – avariat. Starea bazinelor – 320 inerbate, 5 – uscate, 1 – deteriorat, 2 – desecat. Zonele și fîșiile riverale de protecție a obiectelor acvatice se respectă.

5. Gestionarea deșeurilor și substanțelor

5.1 Gestionarea deșeurilor menajere

Suprafața rampelor de depozitarea a deșeurilor în r-nul Fălești constituie 51,77 ha. Numărul depozitelor existente este de 76 unități, depozite neautorizate 19 unități, gropi Bekkari 21 unități. Pe perioada anului 2011 au fost colectate și depozitate 35882,8 m3 de deșeuri menajere solide, înhumate 35915,9 m3.

Pe perioada anului 2011 au fost depistate 273 gunoiști stihiice cu o suprafață toatală de 5,68 ha, care au fost lichidate, au fost amenajate 79 depozite DMS. În timpul desfășurării Bilunarului de salubrizare și amenajare ale localităților s-au întocmit 12 acte de control și 20 procese-verbale. Suma amenzilor aplicate 4200 lei, încasate 2100 lei.

5.2 Gestionarea deșeurilor de producție și toxice

Deșeuri periculoase (galvanice și fierocianure) în raion pe perioada anului 2011 nu au fost generate. La evidență sunt pesticide inutilizabile în cantitate de 188,014 t, care au fost reambalate și concentrate la depozitul centralizat al SA”Fertilitatea” din or. Fălești, care corespundecerințelor-ecologice. Terenuri și locuri pentru depozitarea deșeurilorpericuloase în raion lipsesc. Colectarea separată a deșeurilor reciclabilecum ar fi maculatura, metale fieroase, plastic , sticlă, anvelope, deșeuri petroliere și altele în raion nu se efectuiază. Deșeuri colectate și reciclate lipsesc. Importul/exportul de deșeurilor nu s-a efectuat.

Deșeuri periculoase (toxice)

Nr.d/o

Denumirea deșeurilor Calectate2011

Reciclate2011

1 Deșeuri ce conțin compuși de cianură - -2 Sediment din decontor format dupa - -

epurarea chimică și electrocoagulare3 Deșeuri ce conțin Vanadiu - -4 Deșeuri petroliere - -5 Pesticide inutilizabile și interzise 188,014 -6 Deșeuri ce conțin Pb - -7 Deșeuri ce conțin compuși neorganici de F2 - -8 Deșeuri de la utilizate și lichide tratare-

răcire- -

9 Emulsii de la producția galvanice - -10 Deșeuri de la producerea și utilizarea

coloronților, pigmenților lacurilor - -

11 Deșeuri ce conțin Cu și compușii lui - -12 Deșeuri ce conțin Ni și compușii lui -13 Deșeuri ce conțin P și compușii lui - -14 Deșeuri sau substanțe uzate și articole ce

conțin PCB, PCT, PBB- -

15 Deșeuri ce conțin aldehidă formică - -16 Solvenți utilizați - -17 Deșeuri ce conțin Cr hexavalent și

compușii lui- -

18 Acizi organici utilizați - -19 Acizi anirganici utilizați - -20 Detergenți - -21 Deșeuri ce conțin St și compușii lui -22 Deșeuri ce conțin Hg și compușii lui - -23 Deșeuri ce conțin Cd și compușii lui - -24 Deșeuri ce conțin clorsilanin - -25 Deșeuri din alte grupe - -

TOTAL 188,014 -

5.3 Gestionarea deșeurilor chimice

Depozitul pentru păstrarea pesticidelor inutilizabile este amplasat la distanța de 1 km de zona selitebă și 1,8 km de resursele acvatice de suprafață. Pesticidele inutile în cantitate de 188,014 t se păstrează în 2 încăperi, care corespund cerințelor sanitaro-ecologice, și anume sunt asigurate cu acoperiș, podeaua este în variantă de beton. Păstrarea pesticidelor inutilizabile în acest depozit a fost autorizată de Comisia Situațiilor Excepționale din r-nul Fălești.

Suprafața terenurilor agricole pe care au fost utilizate preparate de uz fitosanitar constituie 596,00 ha. La 1,00 ha teren agricol intesitatea utilizării pesticidelor constituie 1,7 kg după preparat sau 1,2 kg substanță activă. În r-nul Fălești activează trei magazine specializate de realizare preparatelor chimice: SRL „Agrofarm – Serv”, SRL”Benasem – Service” ;i CM „Marcirex”. În direcția asigurării agenților economici din raion cu produse chimice activează și ÎM“Sudzucker – Moldova”SA.

Cantitatea deșeurilor de producție generate de diferite sectoare ale economiei, mii tone

Sectoarele Colectarea2011

Reciclarea2011

1. Industria extractivă - -2. Creșterea animalelor 40,0 -3. Industria alimentară și a băuturilor 25,5 -4. Gospodăria locativ comunală, inclusiv

- Deșeuri menajere solide;- Nămolul de la stații de epurare.

356,75-

--

5. Deșeuri aferente chimice anorganice 0,188 -6. Deșeuri din Fitotehnie 28,0 -7. Materie secundară a metalurgiei feroase 7,5 -8. Deșeuri aferente industriei forestiere 8,5 -9. Deșeuri de sticlă, porțelan, faianță - -10. Materia secundară a metalurgiei

neferoase- -

11. Deșeuri de la utilizarea hîrtiei - -12. Deșeuri cu conținut de cauciuc - -13. Alte deșeuri - -

TOTAL 466,438 -

6. Monitoringul ecologic și sistemul ecologo-econimic de

protecție a mediului

6.1 Activitățile de laborator

Pe parcursul anului 2011 de către colaboratorii Inspecției Ecologice Fălești au fost examinate și avizate 9 proiecte de execuție ale agenților economici și persoanelor fizice. În decursul anului de activitate au fost supuse expertizei ecologice de stst următoarele proiecte de execuție:

- “Magazin Mixt în s. Doltu”;- “Casa brigadirului cu oficiu”,or. Fălești ,SRL “FAL – BAD - AGRO”;- “Reconstrucția apeductului în s. Năvîrneț”;- “Centru comercial în or. Fălești”, A. Stesiuc;- “Reconstrucția IMSP AMI, filială Fălești”;- “Magazin în s. Obreja Veche”, G. Baiaramculov;- “Aprovizionarea cu apă a s. Burghelea”;- “Atelier de producere în s. Albineţul Vechi”,SRL “Romina Cablaggi”;- “Reconstrucţia anexei a Centrului comercial în 2 nivele”, or. Făleşti,

ÎI“I.Mihăilă”.

S-au examinat materialele şi eliberate 25 autorizaţii pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite a spațiilor verzi administrate de către organele APL și SA“Drumuri – Fălești”.

S-au efectuat 71 participări în comisiile de lucru pentru selectarea terenurilor la amplasarea obiectelor pentru desfășurarea diverselor activități, și inclusiv 34 de participări la recepția finală a obiectelor noi construite și celor și-au modificat genul de activitate.

*

7. Mediul natural și managementul de mediu

7.1 Activități de Protecție a Mediului

Problema gestionării corecte a deșeurilor este o prioritate în activitatea autorităților publice locale.

În această direcție s-a manifestat, obținînd o experiență de urmat, primăria or. Fălești. În anul 2007, pentru prima dată în or. Fălești, a fost implementat un proiect de stabilire a managementului adecvat al deșeurilor menajere solide (DMS), care a pus accentul pe colectarea selectivă a fracțiilor reciclabile – sticlă, hîrtie și plastic. Acest proiect a creat o bază bună pentru extinderea colectării separate a DMS în tot restul raionului.

S-a inițiat un proiect pilot „Stabilirea managementului adecvat al deșeurilor menajere solide în or. Fălești” pentru promovarea serviciilor de colectare separată în localitățile din raza de 10-15 km de la depozit . Prin intermediul acestuie proiect s-a propus îmbunătățirea managementului deșeurilor menajre solide în r-nul Fălești.

Deja de doi ani, Consiliul raional în parteneriat cu Consiliul Județean Iași, Asociația Obștească “Cutezătorul”, Centrul Regional de Mediu din Moldova, Fundația Corona din Iași împlementează proiectul „Stabilirea managementului adecvat al deșeurilor menajere solide în or. Fălești” , fiind o continuare a proiectului anterior implementat. Proiectul este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Vecinătate România – R. Moldova. Ţinînd cont de obiectivele Programului Naţional de valorificare a deşeurilor menajere solide, administraţiile publice locale au creat condiţii pentru colectarea separată a fracţiunelor reciclabile şi amenajarea unor platforme suplimentare şi dotarea acestora cu containere speciale. În cazul proiectului a fost reconstruit depozitul

central din c. Călugăr, au fost asfaltați 500m de drum , varianta albă – 300m de drum. Pentru colectarea și selectarea deșeurilor din or. Fălești au fost construite 30 de platforme, confecționate 120 de containere, iar pentru transportarea deșeurilor la depozitul central au fost procurate 2 automobile.

Pentru primăriile comunelor Risipeni, Scumpia, Fălești Noi, Călugăr, Sărata Veche și altele s-au construit 50 platforme și se confecționează 200 de containere pentru colectarea deșeurilor. În raionul au fost lichidate peste 20 de gunoiuști neautorizate , fiind evacuate circan 70 tone de deșeuri, iar pe terenurile eliberate au fost plantați puieți de arbori și arbuști. Colectarea separată a DMS în or. Fălești a redus volum deșeurilor transportate la gunoiuștea autorizată. Aceiași situație are loc și în alte localități unde este implemntat acest proiect. Odată cu implementarea proiectului s-a redus poluarea aerului atmosferic, solul și apele subterane și acelor de la suprafață. Localitățile au devenit mai curate.

E de menționat faptul că proiectul prevede și crearea serviciilor de colectare și transportare a deșeurilor din localități rurale la gunoiuștile amenajate. Astfel, proiectul lansat este in prim pas în adaptarea Progranului Național de Valorificare a Deșeurilor la Concepția privind Salubrizarea Localităților în R. Moldova. În acest context, Consiliul Raional în cooperare cu partenerii proiectului a desfășurat o campanie de informare a populației în domeniul de referință. Au fost organizate și desfășurate 67 de seminare informative la care au participat peste 1350de benificiari. Proiectul este în valoare de 282173 euro și va fi implementat de Consiliul Raional Fălești timp de 24 de luni în parteneriat cu Consiliul Județului Iași.

Ținînd cont de faptul, că în țară există peste 3000 de gunoiuști și situația în toate raioanele este similară celei din raionul Fălești, realizarea unui asemenea proiect în alte regiuni ale țării este vitală.

7.2 Instruire și educația ecologică

Inspecția Ecologică Fălești cu organele APL, asociiațiile de tineret, ONG-urile, înterprizătorii, cetățenii, mass – media participă la acțiunile comune de protejare a factorilor de mediu și amenajare a teritoriului.

Începînd cu tradiționalul Bilunar de primăvară, unde în toate localitățile raionului se desfășoară compania de salubrizare și amenajare ale localităților, urmează acțiunele:

- “Cea mai modernă , mai salubră și mai amenajată localitate ”;- “Apa – izvorul vieții”;- “Un aer curat pentru toți”;- “Rîu curat de la sat la sat”;- “În oraș fără automobilul meu”;- “Un arbore pentru dăinuirea noastră”;

În această perioadă de activitate, dar și altele, care sunt incluse în planurile locale de acțiuni pentru protecția mediului înconjurător ale autorităților publice locale și a agenților economici au fost implimentate acțiuni de eficiență pe toate comportamentelor. S-au plantat arbori și arbuști în parcuri și scuaruri, fîșii forestiere de protecție, s-au împădurit terenurile degradate, se îngrijesc și se renovează fîntînilor , izvoarele, alte surse de apă potabilă , s-au lichidat gunoiuștile stihiinice formate la marginea localităților și drumurilor, în preajma rîulețelor.

Primarii comunelor Risipeni, Sărata – Veche, Năvîrneț, Glinjeni și Ișcalău împreună cu societatea civilă au participat activ la implimentarea programelor de mediu. S-au petrecut seminare instructive cu primarii și specialiștii administrații publice locale cu privire la respectarea legislației ecologice în vigoare. Multe măsuri se petrec în domeniul educației ecologice și protecția mediului înconjurător în învătămîntul primar, gimnazial, mediu general și liceal. S-au organizat acțiuni de înverzire a meleagului natal, acțiuni de salubrizare , dezbaterii pe teme ecologice, mese rotunde, concursuri eseelor.

Pe teritoriul raionului Falești sunt multe sate și comune, care nu dispunde gunoiuști autorizate, iar deșeurile animaliere și alte surse de poluare pătrund în apele subterane. O localitate modernă, salubră și amenajată nu trebuie să aibă surse de poluare intensive, inclusiv și de depozitarea incorectă a deșeurilor de la depozitecu chimicale, de la arderea diferitor tipuri de deșeuri.

Șirul de măsuri atrag atenția polupulației asupra problemelor de mediu, contribuie la promovarea principiilor ecologice și dezvoltării durabile în centrul raional și în alte localități. În scopul asigurării unui viitor prosper autoritățile publice locale trebuie să înțeleagă, că dezvoltarea localităților cu o

infrastructură bine gîndită prezintă viitorul nostru, păstrarea satelor și populașiei, în caz contrar aceste localități vor fi sortite dispariției.

Dacă vom investi în protecția mediului vom avea beneficii multiple și vom lăsa o lume mai bună pentru generațiile următoare din punct de vedere ecologic și economic.

8. Concluzii

Activitatea Inspecției Ecologice Fălești pe percursul anului 2011 a fost axată pe realizarea măsurilor prevăzute în Planul de activitate și orientată la împlimentarea politicilor de mediu în teritoriu, programelor și planurilor naționale și locale de acțiuni privind protecția și utilizarea resurselor naturale, organizarea și desfășurarea acțiunilor ecologice pentru ameliorarea și îmbunătățirea calității factorilor de mediu, extinderii suprafațelor ocupate cu plantații silvice, lichidării gunoiștilor stihiinicee și amenajarea celor autorizate, curățarea, amenajarea și salubrizarea cursurilor de ape și zonele de protecție a lor.

Inspecția Ecologică Fălești a participat activ la organizarea și desfășurarea acțiunilor naționale de salubrizare a localităților, plantarea arborilor, curățarea rîurilor, teritoriul izvoarelor, fîntînelor, lichidării gunoiștilor stihiice. Cu toate acestea situația ecologică rămîne alarmantă. Ceea ce se obține nu se păstrează. Se comit cazuri de braconaj și tăieri ilicite, deversării și emisii de poluanți neautorizate.

În starea avansată de poluare se găsesc resurselor acvatice. Apele sunt contaminate cu deșeuri, substanțe chimice și produse petroliere. Rămîne nesoluționată problema construcției stațiilor de epurare și reparației capitale a SEB Fălești, care are o uzură înaintată și generează poluări.

Înterprinderile silvice au efectuat lucrări de extindere a suprafețelor împădurite de terenurile degradate. Din cauza procentului de prindere redus, secetei și pășunatului intensive aceste suprafețe se afla într-o stare necorespunzătoare cerințelor silvo-tehnice și reduce rezultatul așteptat.