Darea de Seama Crudu Iulia

7/21/2019 Darea de Seama Crudu Iulia

http://slidepdf.com/reader/full/darea-de-seama-crudu-iulia 1/33

MINISTERULUI EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI

Catedra de „Discipline Economice”

DARE DE SEAMĂLa practica tehnolgică

S.A ,,Cereale-Prut’’

specialitatea – Conta!ilitate"ele#a anului $%, grupa C - &'(

Cru)u $ulia

Coordonatorul Cioban Marina



UNGHENI, 2012

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea Staţiunii didactico – experimentale a colegiului, întreprinderii

agricole/agroindustriale/.............................................................................................................................5

Capitolul 2. Eidenţa primar! în brigada de cîmp....................................................................................."

Capitolul 3. Contabilitatea primar! a producţiei la #!ţare $i în depozit...................................................%%

Capitolul 4. Contabilitatea primar! a producţiei $i lucr!rilor în brigada pomicol! $i legumicol!...........%&

Capitolul 5. Contabilitatea primar! în brigada de tractoare, cronometrarea proceselor de munc!.........%'

Capitolul 6. Contabilitatea primar! în sectorul zoote(nic)))))))).......................................%*

Capitolul 7. Contabilitatea primar! în întreprinderile de prelucrare a producţiei agricole......................%+

Capitolul 8. Eidenţa primar! a miloacelor b!ne$ti în contabilitate.......................................................%-

Concluzii şi propuneri .............................................................................................................................%

Anexe



Capitolul 1. Prezentarea

Staţiunii didactico

experi!entale a cole"iului#

$ntreprinderii

a"ricole%a"roindustriale

&a!iliarizarea cu S.A ##Cereale'

Prut((

&



Pe parcursul perioadei de patru s!pt!mîni am e#ectuat practica te(nologic! la S. ,,Cereale0Prut11, pe

baza acestei practici am întocmit darea de seam!. Secţiunile ei corespund programului de practic!

propus. 2n #iecare din ele am încercat s! abordez aspectele legate de particularit!ţile ţinerii eidenţei

pentru #iecare sector al contabilit!ţii din cele propuse pentru studierea practicei.

ici am #acut cuno$tinţ! cu personalul si intreprinderea.

3nele segmente sunt re#lectate mai larg, altele – mai restrîns.Ca anexe pentru lucrarea prezentat!

or seri documentele contabile, deoarece uneori considerentele securit!ţii in#ormaţiei nu permit

prezentarea in#ormaţiilor mai ample $i pe o perioad! mai îndelungat!.

4otu$i, datele propuse permit s! tragem anumite concluzii despre actiitatea întreprinderii $i s!

cre!m o imagine destul de clar! despre starea contabilit!ţii la unitatea aceasta.

Cooperatia de Producţie 6zorul Mariei7 este constituit! în con#ormitate cu 8egea 9epubliciiMoldoa Cu priire la antrepronoriat $i întreprinderi7 nr. -'50:66 din ;&.;%.%"", 8egea 9epublicii

Moldoa Cu priire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor $i organizaţiilor7 nr. %*50:6< din

;5.%;.;;;.

S ,,Cereale0Prut11în continuare este sub proprietatea statului in numar de *;=,in proprietatea

agro#ondului %;,-=,in proprietatea companiei de asigurari S64> ,5= si *,+= in proprietatea altor

actionari.

8a momentul actual S ,, Cereale0Prut11 se diizeaza in doua sectoare de actiitate?

'



0sector de producere @

0secor colectare,prelucrare si pastrare a cerealelor@

Sectorul de productie combina #abricarea nutretului combinat,crupelor de griu si de orz , uleiului de#loarea0soarelui , #ainii de porumb si #ainii de griu si comercializarea produselor #inite din acesteactiitati.

P96AC6P8E8E CPC6446 BE P9>B3C46E?

0Autret combinat in rac 0%-;;;; tan 0Autret combinat granulat 0%*;;;tan

0Daina de griu 0&;;; tan

0Crupe de griu si de orz 0';; tan

03lei de #loarea0soarelui 05'; tan

6ntreprinderea are in dotare ? 0siloz de cereale cu capacitatea de ;;;;tone,ec(ipat cu uscator de aer cald tip 8S>@

'depozite pentru pastrarea cerealelor cu capacitatea de 384)) tonesi ec*ipate cu 2uscatori cu

capacitatea de 82 tone +ore,

0rezeroare pentru pastrarea melasei cu capaciatatea de %';; tone@

0bascule #eroiare si pentru transport auto@

0locomotia si linie de cale #erata@

0parc de masini si tractoare@

Sectorul de producere a nutreturilor cu capaciatatea de *;tone in ' (, linia de prelucrare a

crupelor,moara de griu si de porumb a #ost construita in anul %"-- ca extindere a sectorului de colectare

a cerealelor .

3tilaul este de origine ce(a si #unctioneaza in regim automat.

6ncepind cu anii %"550%"5* o mare parte din utila a #ost conserat , nemaiputind #i utilizat lamaximum , din cauza lipsei de materie prima in urma pierderii relatiilor de parteneriat cu #urnizorii de

peste (otare.6n prezent se conlucreaza cu #urnizorii auto(toni iar materia prima ingridientelela

producerea nutretului constituie in maosritate griu,porumb,mazare.soia ,orz,oas,srot de #loarea0

soarelui.

5



6treprinderea procura di#erite cereale le supune prelucrarii necesare,le expediaza con#orm

contractului inc(eiate anterior.8a #el intreprinderea ac(izitioneaza cereale in rezera de stat a 9M.

-ntreprinderea SA ##Cereale'Prut(( se ala pe A)resa*

or! Un"#enistr! Un"ureanu $

%D&'()*r&n Un"#eniRepu+lica %oldo,a

-a. )&/'(&/0$)12 tel )&/'(&/0$312 )&/'(&/0$042

..din punct de edere al asezarii geogra#ice intreprinderea are mai multe aantae adica exporta

productia peste (otare cum ar #i prin este extremitatea sudic! a 9epublicii Moldoa iurgiulesti Situat

la grani5a cu 9omFnia 6i cu 3craina, satul este amplasat pe malul rFului Prut, la !rsarea acestuia în

Bun!re. Be la milocul anilor %"";, iurgiule6ti este singurul port moldoenesc la Bunare.

6ncepind cu anul ;;+ intreprinderea ac(izitioneaza,prelucreaza si axpediaza rapita,un produs mai nou pentru 9pb.Moldoa.

6ntreprinderea este Societate pe ctiuni din anul %""5.

6n eidenta contabila se utilizeaza programa de calculator %Contabilitate si programa locala specialaC>346A.

Gilantul contabil se intocmeste lunar , trimestrial si anual.

P9>6EC4E8E de inestitii iitoare au ca obiecti? 0maorarea calitatii nutretului combinat@ 0reducerea consumului de energie in procesele te(nologice@ 0extinderea si diersi#icarea pietii de des#acere@ 0 alori#icarea superioara a materiei0prime auto(tone@ 0 protectia mediului ambiant.

D>AB396 D6:E 8 &%.%.;%? 0aloarea #ondurilor #ixe 0&*+%-& 0aloarea reziduala a #ondurilor #ixe 0'%%;-"5 0#oduri #ixe de productie 055;-%"* 0aloarea reziduala a acestora 0&*%**&'' 0numar total de actiuni 0%'&%%+*.

*

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontiera_%C3%AEntre_Republica_Moldova_%C8%99i_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontiera_%C3%AEntre_Republica_Moldova_%C8%99i_Ucraina


http://ro.wikipedia.org/wiki/Prut

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re


http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frontiera_%C3%AEntre_Republica_Moldova_%C8%99i_Rom%C3%A2nia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Prut


http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990



Capitolul 2. Eidenţa primar! în brigada decîmp

+



Htim c! lucrul mecanizat aduce o productiitate mai sporit!, îns! nu putem neglia lucrul manual.

ceasta are deasemenea o importanţ! #oarte mare în procesul de producţie, în special în agricultur!.

Bar in aceasta organizatie lipsesc brigazile de cimp .

2nsa existenta unei brig!zii de cîmp necesita si timp si brate de munca,controlul asupra carora

trebuie s a#ie exercitat de catre persoana brigadiera responsabila care înregistreaz! în #iecare zi num!rulmuncitorilor prezenţi la sericiu. 8a s#îr$itul lunii contabilul pe salariu #ace totalul $i calculeaz!

salariul.

Salariul muncitorilor se remunereaz! în dependenţ! de munca pe care au depus0o muncitorii $i de

timpul pe care îl petrec muncind, de aici tragem concluzii c! salariul se pl!te$te în regie cu alte cuinte

pe unitate de timp. Pentru eidenţa în brigadele de cîmp se întocme$te #i$a de salarizare.

Di$a de salarizare conţine a$a in#ormaţii despre brigade de cîmp, ca?

0 numele/prenumele salariaţilor@

0 num!rul de zile lucrate@

0 lucrul îndeplinit@

0 tari#ul pentru o zi lucrat!@

0 salariul spre plat!.

Pentru #iecare muncitor se #ace #i$a indiidual! prin care se arat! m!rimea salariului $i toate

reţinerile care sunt #!cute, tot aici se obser! $i tipul scutirilor de care dispune salariatul.

8a s#îr$itul lunii se aduce la cuno$tinţ! #iec!rui muncitor urm!toarele date?

0 suma salariului@

0 suma salariului spre plat!@

0 categoria scutirilor@

0 munca exercitat! de muncitor@

0 suma reţinerilor?

%. impozitul pe enit@

. #ondul social@

&. #ondul sindical@

'. #ondul medical.

-



Grigada de cîmp este supus! controlului în #iecare zi de c!tre lider.

Cunoa$tem #aptul c! #iecare salariat din 9epublica Moldoa con#orm legislaţiei în igoare dispune

de scutiri. Pentru acordarea scutirilor la mpozitul pe enit reţinut din salariul muncitorului, se

întocme$te Cererea lucr!torului priind acordarea scutirilor la impozitul pe enit reţinut din salariu.

ici sunt incluse toate datele despre muncitorul care depune aceasta cerere. Diind numerotate mai os?

%. numele $i prenumele celui care scrie cererea@

. adresa muncitorului@

&. solicitarea tipului de scutiri, în cazul în care se cer scutiri pentru soţie sau alte persoanedin

#amilie care sînt inalizi atunci se includ $i datele acestor persoane.

'. num!rul de înregistrare a cererii@

5. denumirea patronului@*. codul #iscal al întreprinderii $i cel al angaatului.

Sc(ema generala de calculare a salariului?

A - salariul de baza sau cel tarifar

B - 23% la fondul social achitat de angajator, aici e buba cea mai mare И™i

stagneaza marimea salariilor in combaniile din RM

! - 3"% #-u asigurarea medicala

$ - % fondul social #latit de salariat

A & 3''' lei

( & A ) B & *' lei + fondul social achitat de com#anie

& A ) ! & '" lei + asigurarea medicala

. & A ) $ & /' lei + fondul social achitat de salariat

0 & A - - . & 21" lei + enitul salariatului

& /'' 42 & 1" lei + scutirea lunara #ersonala

5 & 0 - & 2'6' + enit im#ozabil

5 7 2"2'' 42 8

da9 : & 5 - 2"2''42, ; & 2"2'' ) ''1, ; <& : ) '/

nu9 ; & 5 ) ''1

= & A < ( < & 31*" + #ierderile com#aniei И™i cauza de ce se dau bani in #lic> & 0 -; & 2"122' + ce #rimeste salariatul in buzunar

"



Capitolul 3.

Conta/ilitatea pri!ar0 a

producţiei la 0ţare şidepozit

%;



2n orice întreprindere agricol! sînt depozite $i #!ţare. 2n depozite $i la #!ţare se p!streaz! producţia.

Depozitarea producţiei agricole, condiţiile de păstrare şi apreciera calităţii.

2n a#ar! de unalul de intr!ri ale produselor agricole, la transportarea producţiei din timpul cumpararii pina la depozit sau la #!ţare pentru eidenţa primar! în contabilitate se #olosesc 9egistrul

cantaragiului7.

2n acest registru se înregistreaz!?

0 data în care a #ost adus! înc!rc!tura@

0 greutatea producţiei, în acest compartiment se întîlnesc trei indicatori ai masei de greutate,

acestea #iind? bruta, tara, netta.

6ndicatorul nett reprezint! greutatea real! a producţiei înc!rcate.

Ea se a#l! prin #ormula? etta ruta ara

0 prin intermediul cui este expediat! înc!rc!tura@

0 denumirea produsului.

Beoarece #iecare cultur! are perioada sa de recoltare în registrul cantaragiului #igureaz! recolta

con#orm unei anumite ordine. 8a s#îr$itul perioadei de gestiune sau numit! $i de recoltare se #ace totalul

producţiei.

3n alt document ce se #olose$te pentru eidenţa primar! la depozit este o #i$! prin care se duce la

cuno$tinţ! despre soldul produselor la s#îr$itul perioadei de gestiune.

2n acest document sînt înscrise?

0 soldul la începutul lunii@

0 aloarea de$eurilor@

0 direcţiile în care au #ost #olosite spre ex.? s0au pl!tit muncitorii în natur!, au #ost îndute din

contul salariului angaaţilor întreprinderii, s0au #olosit ca plata pentru arenda p!mîntului@

0 c(eltuielile care s0au #!cut@

0 soldul la s#îr$itul perioadei de gestiune.

%%



Htim cu toţii c! obiectiul principal ce st! la baza #iec!rei întreprinderi este de a obţine pro#it mai

mare cu c(eltuieli mici. Pentru atingerea acestui scop S11Cereale0Prut11odata ce a obtinut producţia o

prelucreaza bine si o pune la pastrare ca sa reziste intr0o stare buna mult timp.6n cazul ca o exporta

peste (otare sau la piata se întocme$te &actura de expediţie .

2n contabilitate prin intermediul acestei #acturi de expediţie se in#ormeaz! despre?0 expeditorul producţiei@

0 destinatarul acesteia@

0 locul de înc!rcare@

0 codurile #iscale a ambelor întreprinderi@

0 transportul@

0 marca autoe(icolului cu care se transport! producţia.

0 in#ormaţii priind înc!rc!tura, aceasta cuprinzînd? denumirea înc!rc!turii, unitatea de m!sur!,cantitatea înc!rc!turii &0' =.

6mportanta graului rFul este una dintre cele mai importante cereale $i planta care ocup! pe glob cele mai mari

supra#eţe.

El se bucur! de o deosebit! atenţie datorit!?

0 conţinutului ridicat al boabelor în (idraţi de carbon $i substanţe proteice corespunz!tor cerinţelor

organismului uman@0 pFinii $i ariatelor produse care se #abric! din #!in! $i care constituie (rana de baz! pentru o mare

parte din populaţia globului I&50';=J@

0 #aptului c! boabele de grFu pot #i p!strate timp îndelungat sau transportate la distanţe mari #!r! s! se

altereze@

0 posibilit!ţilor de cultiare $i în cele mai di#erite climate Isubtropical, mediteranean, oceanic,

continental de step! etc.J, asigurFnd producţii satis#!c!toare pretutindeni unde se culti!@

0 posibilit!ţilor nelimitate de a mecaniza cultura, #apt ce determin! obţinerea de producţii #oarte ie#tinecomparati cu alte culturi.

Goabele de grFu constituie materie prim! pentru di#erite industrii Ialcool, amidon, dextrin!, glucoz!J $i

important! resurs! de sc(imburi comerciale.

4!rFţele ce se obţin din m!cinatul boabelor de grFu reprezint! un nutreţ concentrat din cele mai

importante, ele #iind bogate în proteine, (idraţi de carbon $i substanţe minerale.

%



Goabele de grFu se întrebuinţeaz! $i în (rana animalelor, prezentFnd, în comparaţie cu boabele de

porumb, mai multe aantae între care se reţin?

un conţinut mai ridicat în substanţe proteice@

aloare nutriti! mai ridicat! a proteinelor@

producţie competiti! cu a porumbului Isoiuri cu capacitate de producţie de peste %;t/(aJ@

un cost mult mai sc!zut@4ulpinile IpaieleJ r!mase dup! recoltat au utiliz!ri multiple? materie prim! pentru #abricarea celulozei,

a$ternut pentru animale, nutreţ grosier, îngr!$!mFnt organic, încorporate ca atare în sol, imediat dup!

recoltare, sau dup! ce au #ost supuse unui proces de compostare.

rFul are $i o deosebit! importanţ! #itote(nic! din urm!toarele considerente?

constituie o plant! premerg!toare excelent! pentru culturile de prim!ar!, rapiţ! $i plante #uraere de

toamn!@

eliberFnd terenul în prima parte a erii, creeaz! condiţii optime pentru administrarea îngr!$!mintelororganice $i minerale $i pentru lucr!rile solului@

în perioada de la recoltare $i pFn! în toamn!, solul î$i îmbun!t!ţe$te #ertilitatea prin procesele de

nitri#icare@

în condiţiile de irigare , dup! recoltare se poate cultia porumb, de regul! pentru însilozare, cu

producţii de peste %;t/(a substanţ! uscat!@

este o bun! plant! protectoare pe terenurile în pant!, aFnd un grad de acoperire a solului de 5;0+5=

.

4EKA>8>6 3SC966 CE9E8E8>9

limetarea uscatorului tip coloana se #ace la partea superioara prin gura de alimentare

3scarea arti#icial! se realizeaz! în instalaţii de uscare, prin di#eLrite metode, cea mai #recent! este

metoda cu autorul aerului înc!lzit.

3scarea presupune urmatoarele #aze principale? incalzirea materialului solid, di#uzia umiditatii catre

supra#ata acestuia, aporizarea umiditatii pe supra#ata materialului de uscat si indepartarea aporilor

#ormati.Procesul de uscare este un proces complex de trans#er de caldura si de masa. 3scarea se caracterizeaza

prin

<iteza de uscare, care repreznta cantitatea de umiditate eliminata in unitatea de timp de pe unitatea de

supra#ata de material solid supus uscarii

4imp de uscare, care este timpul necesar pentru ca un material solidIuscat cu o anumita iteza de

uscareJ sa aunga de la o umiditate initiala cunoscuta la o umiditate mai mica, data.

%&



Metoda de uscare #olosita este cea conectia care se realizeaza prin trecerea unui curent de agent de

uscare gazos, incalzit in prealabil, peste stratul de material solid umed. Ca agent de uscare, mai des

#olosit este aerul cald.

3scarea conectia are loc pana la stabilirea ec(ilibrului dinamic dintre materialul solid umed si

agentul de uscare.

Cantitatea de c!ldur! total! necesar! usc!rii unui produs este compus! din c!ldura necesar! înc!lziriiaerului $i cea necesar! înc!lLzirii produsului.

C!ldura speci#ic!. depinde de natura $i structura produsului? la grFu, ;,'" Ncal/Og@ la porumb, ;,'*@ la

#loarea0soarelui, ;,&5.

9educerea umidit!ţii se realizeaz! la temperaturi ale agentului terLmic de pFn! la ';C la seminţele

destinate sem!natului Ipentru a nu a#ecta germinaţiaJ $i pFn! da 5;C la cele destinate consumului. 8a

grFu, de exemplu, dac! se trece de 5;C glutenul î$i pierde elasticitatea, #iind a#ectate însu$irile de pani#icaţie.

3scarea seminţelor cu umiditate ridicat! trebuie realizat! cu temLperaturi mai mici decFt a seminţelor

cu umiditate mai redus!, pentru a preeni sudarea porilor tegumentului $i #isurarea boabelor.

9andamente sporite în procesul de uscare se realizeaz! nu prin m!rirea temperaturii agentului de

uscare, ci prin

m!rirea cantit!ţii de aer cald care trece prin masa de seminţe.

9acirea care se realizeaza cu aerul rece #iind #olosit din ce in ce mai des ca metoda de racire. erul

rece realizeaza racirea de obicei in conectie, cu autorul unor entilatoare puternice. <entilatoarele

#olosite pot #i

<entilatoarele axiale #unctioneaza cel mai bine la presiuni statice sub %;%,* mm de apa, dar poate

prezenta o problema din punct de edere al zgomotului

<entilatoarele centri#ugale necesita o mai mare inestitie economica decat entilatoarele axiale dar

sunt mai e#iciente la o presiune statica mai ridicata si sunt mai silentiose. 6n mod normal #unctioneaza

la %+5;0&5;; rpm

<entilatoare centri#ugale in0line #unctioneaza la presiuni statice mai mari decat entilatoarele axiale

si la un cost mai scazut decat entilatoarele centri#ugale normale

Eacuarea se #ace prin partea in#erioara a uscatorului prin actionarea unui dispoziti. nterior eacuarii

cerealele cad intr0o palnie colectoare

%'



Capitolul 4.

Conta/ilitatea pri!ar0 a

producţiei şi lucr0rilor

$n /ri"ada po!icol0 şi

le"u!icol0

%5



Pomicultura $i legumicultura ocup! un loc important în economia naţional! a 9epublicii Moldoa,

deoarece ea produce produse necesare populaţiei cum ar #i? mere, prune, caise, cire$e, i$ine, care

reprezint! materia prim! pentru multe industrii prelucr!toare, de asemenea ţara noastr! dispune de

condiţii #aorabile de dezoltare a sectorului agrar. 6ernarea culturilor pomicole în maoritatea anilor

decurge normal.

Coroanele pomilor #ructi#eri $i mugurii lor #lorari dorminzi pot suporta geruri de pîn! la 05o

C la0&; oC. Sistemul radicular al principalelor culturi pomicole rezist! în zona a#l!rii maorit!ţii masei de

r!d!cini la temperaturi ale solului de pîn! la 0- oC la 0% oC #rig. semenea temperaturi oase ale solului

în republic! practic nu se înregistreaz!.

S11Cereale0Prut11 nu dispune de culturi pomicole $i legumicole, îns! analizînd mai multe

documente a altor #irme care dispun de pomicultur! $i legumicultur! am depistat #aptul c! producţia

dup! ce se recolteaz! se transport! din cîmp la depozite unde sînt p!strate o perioad! de timp sau directla locul de realizare a lor? la #abrica de consere sau la piaţ!.

Pentru a concretiza aceast! operaţiune se întocme$te Doaia de parcurs a tractoristului, cu autorul ei

se aduce la cuno$tinţ! despre?

0 la dispoziţia cui se #ace lucrarea sau transportul@

0 numele celui care #ace transportul@

0 data în care este #!cut transportul@

0 marca tractorului@

0 de unde se aduce înc!rc!tura@

0 unde s! #urnizeze înc!rc!tura@

0 denumirea înc!rc!turii@

0 olumul combustibilului ce este distribuit tractoristului.

2n baza acestei #oi se calculeaz! salariul tractoristului care lucreaz! în brigada pomicol!. Doaia de

parcurs a tractoristului este #olosit! în contabilitate $i ca miloc de eidenţ! a consumurilor cu scopul de

a determina costul produselor #itote(nice.

2n urma tuturor operaţiilor priind eidenţa producţiei obţinute se întocme$te Qurnalul – order pe

contul %* Produse7.

Qurnalul – order este o #orm! a contabilit!ţii ce se caracterizeaz! prin înregistrarea succesi! a

in#ormaţiilor contabile, mai întîi cronologic, în documente primare $i apoi sistematic în registre

contabile.

%*



Capitolul 5. Conta/ilitatea

pri!ar0 $n /ri"ada de tractoare#

crono!etrarea proceselor de

!unc0.

%+



2n prezent rolul cel mai important în procesul de producţie îl deţine te(nica. Cu autorul ei se

obţine o productiitate mai mare #aţ! de lucrul manual. Be aceea în întreprinderile agricole cu un niel

înalt de dezoltare se întîlne$te o baz! te(nic! de ultim! generaţie. 2n ultimul timp te(nica înlocuie$te

tot mai mult lucrul manual $i în consecinţ! se obţine un lucru mai rapid, de o calitate înalt! $i ocantitate redus! de consumuri ce ţin de retribuirea muncii.

Grigada de tractoare dispune de doi mecanici ai $i mecanici lucrînd pe contract care este condus! de

lider ce este responsabil de organizarea lucrului în brigada de tractoare, care $i in#luenţeaz! calitatea

lucrului pe care îl îndeplinesc tractori$tii. 8iderul este responsabil si de eidenţa num!rului de

muncitori ce se prezint! la munc!. Pe lîng! aceste liderul are dreptul de a decide asupra tipului de lucru

pe care este supus muncitorul s!0l îndeplineasc!, iar acesta este obligat s!0l exercite întocmai.

Pentru eidenţa contabila $i primar! în brigada de tractoare se #olosesc asa documente precum

onul de lucru.

ceasta conţine in#ormaţii asupra muncii. Prin intermediul bonului de lucru se calculeaz! salariul

tractoristului $i a l!c!tu$ului care are misiunea de a repara utilaele deteriorate.

Gonul de lucru conţine in#ormaţii cum ar #i?

0 numele lucr!torului@

0 lucrarea pe care este obligat s0o îndeplineasc!@

0 tari#ul pentru o unitate@

0 num!rul zilelor care a îndeplinit lucrarea@

0 suma total! a salariului.

Pe erso, bonul de lucru conţine ista de ponta a muncitorului care e#ectueaz! lucr!rile. cest

document este unul prin care se duce eidenţa sistematic! asupra zilelor care sînt #recentate de c!tre

muncitor la locul de munc!. ici se eidenţiaz! totalul orelor lucrate de angaat.

3n alt document prin intermediul c!ruia se duce eidenţa în brigada de tractoare este $i &işa de

e9idenţ0 a acti9it0ţii !ecanizatorului.

Di$a de eidenţ! a actiit!ţii mecanizatorului este un document primar ce conţine in#ormaţii mai

detaliate priind lucrul e#ectuat de mecanic. 2n prezent aceast! #i$! se #ace în #orm! electronic! prin

intermediul programei 6n#ormatice Contabile %C.

%-



cest document conţine date despre?

0 cultura, lucrarea, agregatul,

0 condiţii agrote(nice de des#!$urare a actiit!ţii@

0 ore e#ecti lucrate@0 prestaţii@

0 retribuirea mecanizatorului@

0 consumul de combustibil.

Bup! cum am obserat aceasta la #el este o #i$! de eidenţ! $i a consumurilor de combustibil $i de

retribuire a muncii.

Htiind #aptul c! tractoarele $i alte ma$ini agricole #uncţioneaz! pe baz! de combustibil este necesar!

$i eidenţa intr!rilor de combustibil precum $i a ie$irii lui. Prin intr!ri de combustibil se înţelege

procurarea acestuia, la eidenţa procur!rii lui se #ace în baza #acturilor #iscale.

2n brigada de tractoare salariului se calculeaz! con#orm unor categorii de cali#icare pe care le deţine

tractoristul.

Exemplu? Gereg(ici rigorii lucreaz! cu un tractor de marca M4R0-, atunci tari#ul pentru o or!

este -, ;; lei. S! presupunem c! acesta are un olum de lucru de %'; ore. Salariul se calculeaz! în #elul

urm!tor? 140 ore * 8, 00 lei/ora = 1120, 00 lei.

%"



Capitolul 6.

Conta/ilitatea pri!ar0

$n sectorul zoote*nic

;



2n sectorul zoote(nic procesul obţinerii unor tipuri distincte de actie biologice suplimentare $i

produse agricole se concentreaz!, de regul!, la o singur! #erm!. Bin aceste considerente consumurile în

sectorul zoote(nic se contabilizeaz! separat pe tipuri de producţii, #!r! delimitarea pe subdiiziuni Icu

excepţia cazurilor cînd o specie de ite, p!s!ri se întreţine la cîtea #ermeJ.2n sectorul zoote(nic producţia în curs de execuţie include?

n apicultură – costul mierii l!sate pe iarn! în stupi în calitate de (ran! pentru #amiliile de

albine@

n a!icultură " consumurile a#erente incub!rii ou!lelor puse la incubare dup! %% decembrie

a anului de gestiune@

n piscicultură " costul pe$tilor de ar! din iazurile de iernare care trec pe anul urm!tor.

2n sectorul zoote(nic, spre deosebire de #itote(nie, contabilitatea producţiei în curs de execuţie nuse ţine pe ani adiacenţi.

2n sectorul zoote(nic procesul obţinerii unor tipuri distinct de actie biologice suplimentare $i

produse agricole se concetrez!, de regul!, la o singur! #erm!. Ca de exemplu? nimalele la cre$tere $i

îngr!$at constituie o grup! deosebit! a miloacelor circulante . 4ineretul animalier $i animalele la

îngr!$at sunt obiecte de munc!.

8a o anumit! îrst! se trece în cireada de baz! $i se include în componenţa miloacelor de munc! $i

iners animalele rebutate din cireada de baz!, trecute la îngr!$are dein obiecte de munc!. nimalele încireada de baz! productie $i de lucru se completeaz! o dat! cu trecerea tineretului animalier, crescut în

gospod!rie sau cu procurarea animalelor de ras! de la terţi.

C(eltuielile pentru #ormarea cirezii de baz! se acumuleaz! în?

aJ aloarea animalelor crescute în gospod!rie@

bJ preţul animalelor procurate@

cJ c(eltuieli legate cu transportarea animalelor în gospod!rie

S11Cereale0Prut11dispune de #erma de porcine care este o necesitate si tot odata o necesitate

deoarece prin aceste ondeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu iar pentru

extinderea numerica si crearea exploatatiilor ca in cazul nostru,acestea pot #i aducatoare de enituri.

Pentru a ajunge la 1 kg de crestere in greutate, porcii au nevoie de 3,5-4,5 UN,

adicã 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi

suculentesfecla,bostanoase,leguminoase!"

%



Cresterea porcilor este influentatã de o serie de factori, cum ar fi:

-calitatea si modul de administrare a #ranei

-cantitatea

-conditiile de $ngrijire

-te#nologia de crestere si ingrasare

-modul de efectuare a transportului"

Mai exista si factorii endogeni:

-rasa

-nivelul de ameliorare al animalelor,

- prolificitatea,

-capacitatea de alaptare, numarul si greutatea purceilor intarcati,

- precocitatea si valorificare furajelor

-sanatatea si re%istenta organismului,

- randamentul la sacrificare si calitatea carcasei"

-se&ul influentea%a in mare masura productia de carne" 'asculii castrati si

necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu (-1) * decat femelele, dar

femelele dau o carne superioara din punct de vedere calitativ, si cu grasime mai

putina"

+ngrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara" +ngrasarea la varsta

mijlocie incepe la luni iar la cea adulta dupa 1 luni sau dupa ce animalul a fost

scos de la reproductie" .urajele care intra %ilnic in #rana porcilor trebuie sa fie

usor digestibile, pentru ca sa poata fi usor transformate de catre stomacul

porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in

carne"

/el mai bun coeficient de digestibilitate al #ranei este cel cuprins intre ()-0) *

din cantitatea totala si acesta se reali%ea%a cand #rana administrata are la ba%a

or% si porumb cu adaos de concentrat proteino vitamino mineral"



Capitolul 7.

Conta/ilitatea pri!ar0

$n $ntreprinderile

de prelucrare a producţiei a"ricole .

&



Prezenta instrucţiune este elaborat!în con#ormitate cu Kot!rîrea uernului 9epublicii Moldoa nr.

"' din %+ martie %""- Cu priire la executarea Becretului Pre$edintelui 9epublicii Moldoa nr. ';*0

%% din & decembrie %""+7 $i izeaz! modul de completare a #acturii de expediţie.

Dactura de expediţie este destinat! pentru eidenţa circulaţiei alorilor în m!r#uri $i materiale, aactiit!ţii autoe(iculelor de m!r#uri $i pentru ac(itarea tari#elor pentru transportul e#ectuat $i de

asemenea pentru eidenţa operati!, contabil! $i de magazie.

%. 4ransportarea m!r#urilor cu miloace auto în tra#ic urban, suburban $i interurban se însoţe$te

în mod obligatoriu de #acturi de expediţie per#ectate pe #ormularul aprobat de Bepartamentul Statisticii

al 9. M. $i Ministerul Dinanţelor al 9. M. genţii economici care e#ectueaz! transport!ri de m!r#uri

auto, indi#erent de tari#ele aplicate pentru ac(itarea sericiilor, apartenenţa departamental! $i #orma de

proprietate sînt obligaţi s! per#ecteze #actura de expediţie.. genţii economici care e#ectueaz! transport!ri de m!r#uri auto pentru necesit!ţile proprii de

producţie de asemenea or întocmi #actura de expediţie.

&. 2n cazul e#ectu!rii transport!rii actielor în interiotul întreprinderii se întocme$te nr. M0%%

Bispoziţia de lirare a materialelor7, iar în cazul e#ectu!rii transport!rii actielor în cadrul unei unit!ţi

economice dezintegrate din punct de edere teritorial se întocme$te #actura de expediţie, care trebuie s!

poarte obligatoriu la loc izibil Bestinaţia intern!7.

'. 2n tra#ic internaţional sînt utilizate documentele de transport reglementate prin acordurile

interguernamentale izînd tra#icul rutier internaţional.

5. 4ransport!rile lucrurilor personale $i m!r#urilor cet!ţenilor cu miloacele auto înc(iriate sînt

e#ectuate în prezenţa bonului de plat!.

*. Expeditorilor li se interzice s! lireze, iar transportatorilor s! primeasc! pentru transportare,

m!r#uri #!r! a #i per#ectate documentele de transport.

+. 2n cazul cînd în #actura de expediţie la capitolul 6n#ormaţii priind mar#a7 este imposibil!

speci#icarea tuturor denumirilor $i caracteristicilor m!r#urilor $i bunurilor materiale, la #actura de

expediţie se anexeaz!, ca parte integrant!, pe lîng! #ormularele tipizate de documente primare cu regim

special, documente specializate I#orma $i conţinutul lor stabilindu0se în mod autonomJ@ de ex.?

certi#icate de calitate, adeerinţe, #i$e de ridicare a materialelor, etc., aprobate de Bepartamentul

nalize Statistice $i Sociologice.

2n acest caz se indic! în #actura de expediţie la rubrica Bocumente anexate7 ca $i în calitate de

document despre înc!rc!tur! se anexeaz! documentul specializat.

'



Capitolul 8. Conta/ilitatea

pri!ar0 a !iloacelor /0neşti $n

conta/ilitate .

5



:iloacele /0neşti reprezint! un instrument social, o #orm! particular!, inedita mobilizat!, care

o#er! deţin!torului dreptul asupra unei pl!ţi din produsul social al întreprinderii emitente. Miloacele

b!ne$ti reprezint! disponibilit!ţi în casierie, depozite, conturi de decontare, alutare $i alte conturi.

Miloacele b!ne$ti reprezint! actiele cele mai lic(ide ale întreprinderii $i se clasi#ic! ast#el?aJ 2n dependenţ! de aluta în care sunt exprimate?

0 miloace b!ne$ti în alut! naţional!@

0 miloace b!ne$ti în alut! str!in!.

bJ 2n dependenţ! de locul p!str!rii $i #orma de existenţ!?

0 miloace b!ne$ti în numerar@

0 miloace b!ne$ti de cont I#!r! numerarJ@

0 alte miloace b!ne$ti.cJ în #uncţie de posibilitatea utiliz!rii?

0 miloace b!ne$ti legate@

0 miloace b!ne$ti nelegate.

Bes#!$urarea actiit!ţii economice a întreprinderii genereaz!, al!turi #luxurile de materiale, m!r#uri,

sericii, lucr!ri $i #luxurile monetare. >rganizarea $i gestiunea #luxurilor b!ne$ti de intrare $i de ie$ire

au scopul asigur!rii e#icienţei utiliz!rii lor $i lic(idit!ţii întreprinderii.

Be o importanţ! #oarte mare în actiitatea unei întreprinderi este $i casa. Casierul se ocup! cu

eidenţa miloacelor b!ne$ti. El are urm!toarele sarcini?

%. îndeplinirea operaţiile de primire $i eliberare a miloacelor b!ne$ti@

. eliberarea salariului lucr!torului@

&. alc!tuirea d!rii de seam! de cas! dup! o #ormul! prestabilit!@

'. executarea operaţiunii de ac(itare cu persoanele care pl!tesc prin cas!@

5. ac(itarea cu #urnizorii pentru materie prim! cu plecarea în localit!ţile s!te$ti@

*. eidenţa #oilor de drum $i a altor documente cu eidenţ! strict!@

+. eidenţa depozitului de carburanţi@

-. alimentarea transportului cu carburanţi.

Ca #iecare angaat casierul are drepturi sau alt#el numite împuterniciri. cestea #iind?

de0a cere de nu a elibera din cas! bani #!r! per#ectarea corect! a documentelor de

c(eltuieli@

de0a nu îndeplini îns!rcin!rile ale di#eritor persoane în a#ar! de lider@

*



2n a#ar! de drepturi sau împuterniciri casierul mai are $i obligaţii. El este responsabil?

o de autenticitatea d!rilor de seam!, a eidenţei $i operaţiunilor contabile e#ectuate@

o de urm!rire a p!str!rii documentelor contabile în corespundere cu regulamentele existenţe $ide transmitere a acestora în ar(i!@

o de p!strarea secretului comercial@

o în caz de neîndeplinire sau îndeplinire incorect! a obligaţiunilor care au cauzat pagube

materiale $i morale, casierul poart! r!spundere disciplinar!, material! sau o alt! r!spundere con#orm

8egislaţiei 9epublicii Moldoa.

Eidenţa primar! a miloacelor b!ne$ti în contabilitate se #ace cu autorul documentelor primare de

cas! $i bancare. Bin documentele primare de cas! se enumer!?0 ordinul de încasare@

0 dispoziţia de plat!@

0 lista de plat!@

0 #actura de uz intern@

0 registrul de cas!.

;rdinul de $ncasare este un document primar care sere$te la înregistrarea intr!rilor de miloace

b!ne$ti în casierie.>rdinul de încasare conţine urm!toarele in#ormaţii?

data $i luna cînd are loc încasarea@

de la cine s0a primit suma de bani@

suma de bani care este încasat!@

scopul pentru care se încaseaz!.

<ispoziţia de plat0 la #el este un document primar care se întocme$te la eliberarea numerarului

din casierie $i care este semnat de c!tre lider.Bispoziţia de plat! ne aduce la cuno$tinţ! despre?

cui se elibereaz! miloacele b!ne$ti din cas!@

în baza c!rui document@

suma care se elibereaz!@

data $i luna cînd este întocmit! dispoziţia de plat!.

ista de plat0 este un document primar de eidenţ! a miloacelor b!ne$ti. ici sunt incluse toate

pl!ţile care au #ost e#ectuate într0o anumit! perioad! de timp. 2n lista de plat! sunt incluse urm!toarelein#ormaţii?

+



numele, prenumele bene#iciarului,

suma de care dispune #iecare din ace$tia@

semn!turile bene#iciarului.

3n alt document b!nesc este $i &actura de uz intern. ceasta se întocme$te în cazul în care

circulaţia banilor are loc pe teritoriul întreprinderii.

8a s#îr$itul #iec!rei zile se întocme$te =e"istrul de cas0. ici se #ace o generalizare a tuturor

operaţiilor de cas! ce au aut loc în aceast! zi adic! se înregistreaz! dispoziţiile de plat! $i încas!ri

dup! care se determin! soldul la s#!r$itul zilei.

9egistrul de cas! se întocme$te în dou! exemplare. Primul exemplar r!mîne în casierie, iar al doilease deta$eaz! de la registru $i sere$te casierului drept raport, care împreun! cu documentele anexate se

prezint! la contabilitate.

8a s#îr$itul #iec!rei luni se întocme$te un registru unde sînt înscrise toate operaţiile ce au #ost

e#ectuate în casierie. ici sînt ar!tate toate încas!rile sau eniturile casieriei $i toate ie$irile care au #ost

#!cute pe parcursul perioadei de gestiune. 2n aceste registre se izualizeaz! data cînd au #ost #!cute

încas!rile sau pl!ţile $i cu care conturi corespondeaz! contul 241 “Casa” timp de o lun!.

6e$irea miloacelor b!ne$ti din casierie se contabilizeaz! prin #ormulele contabile?

Bebitul contului 5! “A"#$ %a#&'(( )$ #$'*$+ s-'#”

Bebitul contului 51 “Da#&'(( .a/ %$ )$'s&+a" )'((+% '$#'(-('$a *-+((”

Subcont 1 “Da#&'(( )'((+% '$#'(-('$a *-+((”3

Bebitul contului 1 “C$"#-($"( 6$+$'a"$ 7( a%*(+(s#'a#($”

Subcontul 5 “C$"#-($"( 8+ s&)-'( %$ (+$.a$'$ 7( s)&+s&'(9a'$”3

Bebitul contului 22 “C'$a+/$ )$ #$'*$+ s-'# a"$ )$'s&+a"-"-(”

Subcont 2 “C'$a+/$ )$ #$'*$+ s-'# a"$ #(#-"a'("&' %$ aa+s”

Bebitul contului 521 “Da#&'(( )$ #$'*$+ s-'# )'((+% .a#-'("$ &*$'(a"$”

Subcont 1 “:a#-'( %$ a(#a# 8+ / a'”3

Creditul contului 241 “Casa”3

2n urma gestion!rii miloacelor b!ne$ti se întocme$te >urnalul order. ici se înregistreaz! toate

operaţiunile care sînt #!cute în decursul unei perioade de gestiune $i în ce scop au #ost #olosite.

-



Concluzii şi propuneri #naliznd condiţiile econo$ice şi naturale a %# &'ereale()rut pot spune că această ntreprindere

are o aşezare geogra+ică +a!orabilă +iind a$plasată aproape de centrele de des+acere unde(şi poate

co$ercializa producţia, utilaele şi locul de pastrare este ntr(o stare bună ceea ce per$ite la

participarea proceselor de $uncă. %upra+aţa terenurilor agricole n această ntreprindere se

$aorează din an n an. 'ea $ai $are pondere n !enitul ntreprinderii este ocupată de !enitul din

des+acerea cerealelor.

6n cazul intreprinderilor de acest gen, cresterea pro#iturilor este strang legata de management si

strategia de marOeting.

0> alte#el de promoare. Se stie de cand lumea ca reclama este su#letul comertului insa reclama costa. <rem saindem mai mult insa pentru asta trebuie sa c(eltuim mai mult cu promoarea. 6n conditiile actuale de criza, s0ar puteaca aceasta abordare sa nu #ie tocmai cea mai potriita. Si atunci trebuie sa cautam o #orma de promoare mai ie#tina simai e#icienta.

ici depinde #oarte mult de natura a#acerii respectie de aceea ne om rezuma doar la catea aspecte generale. Beexemplu putem pune accentul pe reclama online targ(etata pe un segment de piata bine de#init, iesim mult mai ie#tindecat daca apelam la reclama in mass0media clasica Iradio, ziare, etc.J

0P'&*&a'$a a#'$ )'&)'(( "($+#(3 colo unde este cazul, putem prezenta propriilor clienti si alte produse si sericii,mai mult sau mai putin apropiate decat cele pe care tocmai le0au cumparat.

;La'6('$a 6a*$( %$ )'&%-s$<&.$'#$3 Baca nu am #acut0o dea, ar #i cazul sa ne gandim la imbogatirea o#ertei.

(R$(+$+#a'$a &.$'#$(3 6ntr0o economie in scadere, cand puterea de cumparare se prabuseste, clientii sunt

tot mai atenti la pret. Multe a#aceri sunt ast#el neoite sa se adapteze. Scaderea pretului poate #i solutia

salatoare in unele cazuri pentru cresterea eniturilor si implicit a pro#itului. 3neori mai ie#tin pentru

mai multi poate insemna mai multe anzari decat mai scump pentru mai putini.

(E"(*(+a'$a $"#-($"("&' (+-#("$3 ici intra o serie de masuri de economisire pe care orice #irma le poate

#ace in limitele speci#icului sau. Be exemplu puteti renunta la sericiile neesentiale? tele#oanele

decontate ale angaatilor, limitarea deplasarilor decontate, restructurari de personal, inlocuirea (artiei

cu pastratea eidentelor si a #acturilor online, amanarea unor lucrari de renoare, un consum de

electricitate mai mic si asa mai departe.

"



Dar, parerea $ea este pentru a obtine pro+it este

ne!oie de in!estitii. >bserati cuintul 1a inesti11, el inseamna ca

Td!m, c(eltuim, risipimT timpul $i energia@ noi TinestimT, $i aceasta

înseamn! c! putem s! ne a$tept!m la ni$te recompense aloroase pentru

inestiţia noastr!. Obţinerea unor rezultate eficiente nu

este o condiţie statică, ci un proces. Atingerea uneibune performanţe este o călătorie, ci nu o destinaţie.

A depune un efort managerial într-un proiect "o dată

pentru totdeauna" este ca şi cum ai încerca să

mănânci "o dată pentru totdeauna".Străduiţi-ă să

atingeţi e!celenţa, nu perfecţiunea. imic din ceea

ce merita de făcut nu trebuie să fie realizat perfect

la început. #oate fi îmbunătăţit pe parcurs$

.

&;



A?@?

&%



&

Darea de Seama Crudu Iulia

Documents

Transcript of Darea de Seama Crudu Iulia