CUPRINS

Introducere........................................................................................................3

Capitolul I. Caracteristica generală a structuri şi organizării activităţii la SRL

„ELANTROP-GRUP” ....................................................................................4

1.1. Forma organizatorico-juridică ..........................................................4

1.2. Istoria fondării întreprinderii ............................................................4

1.3. Structura organizatorică a întreprinderii ...........................................6

1.4. Sfera de producere a întreprinderii ...................................................8

Capitolul II. Documentarea operaţiunilor economice .....................................9

2.1. Clasificarea documentelor....................................................................9

2.2. Circulaţia documentelor la întreprindere............................................19

Capitolul III. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate ........................24

3.1. Modul de efectuare a inventarierii.....................................................24

3.2. Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora..........28

Concluzii. .......................................................................................................35

Bibliografie.....................................................................................................37

Anexe..............................................................................................................38

2

INTRODUCERE

O entitate economică pentru a avea o buna activitate şi pentru a obţine succes

ar trebui să posede o bună conducere, cit şi un bun sistem contabil.

Contabilitatea numită “ştiinţa şi arta stăpinirii afacerilor” a apărut din nevoia

de a răspunde în plan informaţional şi decizional la problema gestiunii valorilor

economice separate pe entităti patrimoniale, astfel reprezentînd un mijloc de

culegere, de sintetizare şi prezentare a informaţiei privind activitatea întreprinderii

şi rezultatele sale financiare.

În această lucrare am ca obiectiv primordial, în baza pachetului de documente

pe care l-am obţinut pe parcursul practicii de iniţiere de la SRL ,,ELANTROP-

GRUP” studierea etapelor de bază a contabilităţii şi anume :

Documentarea operaţiunilor ;

Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate.

Acestea sunt două etape principale în desfăşurarea activităţii fiecarei

întreprinderi. Orice operaţie economică şi financiară desfăşurată în unitatea

patrimonială trebuie să fie consemnată într-un document care să ateste înfăptuirea

ei. Întocmirea documentelor pentru fiecare operaţie în parte constituie o cerinţă

necesară pentru cunoaşterea şi conducerea reală a activităţii, a modului de

gestionare a patrimoniului.

La reflectarea veridică a informaţiei privind patrimoniu entităţii economice

contribuie şi inventarierea. Aceasta este folosită pentru constatarea existenţei,

calităţii, cantităţii şi a valorii elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţii.

Prin inventariere contabilitatea îşi pune mereu în accord datele din conturi cu

realitatea din teren.

Aşadar, ca argument al importanţei ambelor procedee în reflectarea fidelă a

realiăţăii economico-financiară şi a consecinţelor sale sociale , umane,

instituţionale ce sunt considerate atribute definitorii ale contabilităţii , este

reflectarea lucrării în cauză.

3

CAPITOLUL 1.

CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII ŞI ORGANIZĂRII

ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII

1.1. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii:

Întreprinderea SRL “ELANTROP-GRUP” este o societate cu raspundere

limitată creată pe 20 aprilie 2004 in conformitate cu legislatia Republicii Moldova,

fapt confirmat prin CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE cu seria „MD 0094380”

(anexa 1). Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop

lucrativ (comercial). Societatea are un fondator unic: Curciuc Denis. Capitalul

social al întreprinderii constiuie 5400 lei , care se divizează in 1 cote de participatie

si reprezintă aportul asociatului Curciuc Denis, respectiv 100% din capital social.

În procesul de activitate întreprinderea deschide subdiviziuni structurale în

raionul Făleşti. Întreprinderea dispune de bilanţ autonom şi conturi în banci, are

stampilă proprie fapt aprobat prin ADEVERINŢA NR.253635 PRIVIND

FABRICAREA ŞTAMPILEI (anexa 2) . Termenul de activitate al întreprinderii

este nelimitat.

Adresa jurdică este : MD-5901, str.Mihai Eminescu ,10, or. Făleşti, Republica

Moldova.

1.2. Istoria fondării întreprinderii:

Iniţial, la data de 08.04.2004 a fost depusă cererea Nr.2689 la Oficiul Teritorial

Bălti prin care s-a solicitat înregistrarea întreprinderii SOCIETATEA

COMERCIALĂ“ELANTROP-GRUP” SRL . Examinînd actele prezentate,

Registratorul de Stat, conform DECIZIEI din 20.04.2004 privind înregistrarea

întreprinderii (anexa 3) a decis de a admite cererea si de a înregistra întreprinderea

cu urmatoarele date:

4

Numărul de înregistrare : 1004602003536 din 20.04.2004

Forma juridică de organizare : Societate cu Raspundere Limitată

Denumirea : SOCIETATEA COMERCIALĂ“ELANTROP-GRUP” SRL

Sediul : MD-5901, str Mihai Eminescu 10, or Făleşti, Republica Moldova.

În procesul de activitate întreprinderea deschide subdiviziuni structurale în raionul

Făleşti si anume:

MAGAZIN –OR. FĂLEŞTI, STR. PIETII, NR.1

MAGAZIN PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢIE –OR. FĂLEŞTI,

STR. M. EMINESCU, NR.10

MAGAZIN PENTRU MĂRFURI DE UZ CASNIC –OR. FĂLEŞTI, STR.

M. EMINESCU, NR.10

MAGAZIN –OR. FĂLEŞTI, STR. PIEŢII, NR.9

MAGAZIN –OR. FĂLEŞTI, STR. PIEŢII, NR.2

Genurile principale de activitate :

52459-comerţul cu amănuntul al altor articole elecronice de uz casnic şi aparate de

radio şi televiziune;

52489-alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate,computere şi

programaturi, telefoanelor mobile şi mărfuri anexe;

52460- comerţul cu amănuntul al articolelor de fierarie , al vopselelor şi sticlei,

utilajului de încalzire;

72500-întreţinerea şi repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul ;

51100-comerţul cu ridicata pe baza de tarife sau contracte.

Fondatorul scietăţii este Curciuc Denis, care conform Deciziei nr.1 a

fondatorului unic al SOCIETAŢII COMERCIALE „ELANTROP-GRUP”SRL

(anexa 4) a decis să fie fondator unic şi s-a ales în calitate de administrator al

societăţii.

Codul fiscal : 1004602003536 ,confirmat prin CERTIFICATUL DE

ATRIBUIRE A CODULUI FISCAL , NR.0225029 , Seria SF (anexa 5)

5

Începind cu 29.09.2004 întreprinderea sus-numită este platitoare de TVA ,

fapt confirmat prin CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE A SUBIECTULUI

IMPUNERII CU TVA NR.5700301 (anexa 6).

Întreprinderea dispune si de AUTORIZAŢIE SANITARĂ DE FUNCŢIONARE

(anexa 7) care a fost eliberata la 18 decembrie 2007, valabilă pina la 18 decembrie

2012, pentru ghereta ce are în sortimentul mărfurilor comercializate articole de

tutungerie si GSM. Ghereta are şi AUTORIZAŢIE eliberată la 03.05.2010 cu

numărul de înregistrare 0049 . Valabilitatea autorizaţiei este prelungită pîna la 31

decembrie 2012. (anexa 8)

1.3. Structura organizatorică a întreprinderii:

Fiecare întreprindere îşi are structura sa organizatorică pe baza căreia ea

activează. În conformitate cu ACTUL DE CONSTITUIRE AL S.C.„ELANTROP-

GRUP”SRL (anexa 9) organele de conducere ale societăţii sunt reprezentate de

1 Adunarea Generală

2 Administratorul

3 Comisia de cenzori sau cenzorul

De competenţa exclusivă a Adunarii Generale ţine:

a) Modificarea actului de constituire, majorarea, reducerea capitalului social;

b) Aprobarea raportului şi bilanţului anual , repartizarea beneficiului;

c) Alegerea şi revocarea Administratorului ;

d) Aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale

Administratorului si Cenzorului;

e) Excluderea asociatului din Societate

f) Reorganizarea si dizolvarea Societăţii.

Administratorul sau organul executiv :

a) Organizează activitatea Societaţii, ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor

de secretariat, angajarea lucrătorilor la Societate şi eliberarea lor din funcţie;

b) Încheie tranzacţii în numele Societăţii;

6

c) Întocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă adunării;

d) Organizează executarea hotăririlor adunării.

Cenzorul are dreptul :

a) Să efectuieze controlul economico-financiar asupra activităţii Societăţii din

initiativă proprie;

b) Să ceară de la funcţionarii Societăţii prezentarea tuturor materialelor

necesare si a explicaţiilor pesonale;

c) Să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv (Consiliului

de administraţie).

Cenzorul este obligat să verifice darea de seama şi bilanţul anual ale Societăţii; să

controleze activitatea economico-financiară a Societăţii prin decizia adunării sau la

cererea a cel puţin unuia din asociaţi; să nu divulge secretele comerciale privind

activitatea Sociatăţii.

În prezent în cadrul Societăţii activează 20 de persoane: Directorul

întreprinderii, Contabilul-Şef, 1 tehnician programator, 2 tehnicieni echipamente

de calcul, 1 conducător auto (şofer) şi 14 vînzători produse nealimentare. Fiecare

salariat îşi are funcţiile sale :

1) Directorul are funcţia de a raspunde pentru întreaga activitate a entităţii

economice, el ia decizii referitoare la circulaţia fluxurilor băneşti la

întreprindere, luarea creditelor de la bancă, necesitatea lărgirii activităţii

economice şi alte decizii ce ţin de necesitătile generale si administrative ale

întreprinderii in cauză;

2) Contabilul –Şef poartă raspunderea pentru asigurarea organizării corecte a

evidenţei contabile în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi altor

acte normative ce reglementează domeniul respectiv, utilizează programa

informatică de specialitate 1C pentru a introduce şi înregistra datele

primare, calculează salariile, taxele şi pregăteşte plata lor avînd grijă să fie

respectate toate condiţiile şi aspectele legale, raportează conducerii despre

starea financiară a Societatii etc;

7

3) Tehnician programator  - persoană specializată în întocmirea programelor

la calculator;

4) Tehnician echipamente de calcul – persoana specializată în utilizarea

tuturor echipamentelor de calcul;

5) Conducător auto (şofer)- persoană care se ocupă cu transportarea

mărfurilor la destinaţia necesară;

6) Vînzător produse nealimentare răspunde de prestarea serviciilor,

colectarea banilor de la cumpăratori, sunt în strînsă colaborare cu contabilul.

1.4 Sfera de producere a întreprinderii

Conform capitolului 2 al ACTULUI DE CONSTITUIRE AL S.C.

„ELANTROP-GRUP”SRL, Societatea se crează pentru desfăşurarea activităţii de

antreprenoriat ce prevede fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea

serviciilor, desfăşurată în mod independent, din propria initiativă, din numele

întreprinderii, pe riscul propriu şi sub răspunderea sa patrimonială, de către

organele ei cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri.

Conform EXTRASULUI DIN REGISTRU DE STAT AL PERSOANELOR

JURIDICE nr.2770 din 18.12.2008 (anexa 10 ) , obiectul principal de activitate

al întreprinderii îl constituie :

1) Comerţul cu amănuntul al altor articole electrice de uz casnic şi aparate de

radio şi televiziune;

2) Alte tipuri de comerţ cu amănuntul în magazine specializate ;

3) Comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al vopselelor şi sticlei ;

4) Întreţinerea si repararea maşinilor de birou şi a tehnicii de calcul;

5) Comerţul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte;

6) Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice si altor băuturi ;

7) Comerţul cu amănuntul al produselor de tutun ;

8) Comerţul cu amănuntul în standuri şi pieţe ;

8

CAPITOLUL II

DOCUMENTAREA OPERAŢIUNILOR ECONOMICE

1. 1 Clasificarea documentelor

Contabilitatea se caracterizează prin fundamentarea şi justificarea datelor ei

pe bază de acte scrise. Nici o modificare, nici o mişcare în cadrul întreprinderii nu

poate fi efectuată fară un act scris care justifică operaţiunea respectivă. Astfel,

operaţiile economice şi financiare care reflectă existenţa şi mişcarea valorilor

patrimoniale se pot înregistra în contabilitate numai şi numai dacă au la bază

documente care să demonstreze realitatea acestora, potrivit principiului că orice

înregistrare contabilă se poate efectua numai dacă operaţiunile au avut loc.

Contabilitatea respectă în mod obligatoriu două principii:

1.        nici o operaţie economică sau financiară fără document;

2 .       nici o înregistrare contabilă fără document.

În cadrul întreprinderii analizate ţinerea contabilităţii se caracterizează prin

acumularea, filtrarea, analiza şi justificarea tuturor datelor ei în baza programei

prin care se consemnează operaţiile economice în momentul efectuării lor. Astfel,

ţinerea evidenţei contabile la SRL “ELANTROP-GRUP” se efectuiază în baza

programei „1C-Contabilitate” adică automatizat. Datele operaţiunilor economice

pe care le efectuiază zilnic SRL “ELANTRO-GRUP” reflectate ulterior în

documentele primare sînt înregistrate în scopul grupării care corespunde nevoilor

gestiunii. În acest mod întreprinderea înregistrează sumele din documentele

primare în jurnalele ordere din programul computerului. Societatea deţine suficient

echipament necesar pentru a oferi un grad înalt de automatizare al contabilităţii.

Documentul este un certificat scris privind efectuarea operaţiunilor

economice întocmit în modul stabilit care îi atribuie puterea juridică sau dreptul la

efectuarea acesteia. De regulă, documentul contabil se pregăteşte pe un formular de

model stabilit, executat prin metoda tipografică.

9

Conţinutul documentelor economice este în funcţie de caracterul operaţiei

consemnate. Ele conţin elemente obligatorii care pot fi comune tuturor categoriilor

de documente, iar altele sunt specifice numai anumitor documente.

         Elementele comune fiecărui document sunt:

denumirea documentului;

denumirea unităţii emitente şi adresa;

numărul şi data documentului;

părţile participante la efectuarea operaţiei economice

consemnate în document;

conţinutul operaţiei economice şi justificarea efectuării ei;

datele cantitative şi (sau) valorice aferente operaţiei economice

consemnate (cantitate, preţ unitar, valoare);

semnăturile persoanelor care au participat la realizarea operaţiei

economice şi care răspund de întocmirea acestuia.

Elementele specifice diferă de la o categorie la alta de documente.

Modul de întocmire şi reflectare în contabilitate, de primire şi păstrare a

documentelor primare este determinat de Legea contabilităţii.

Denumirea documentului (de exemplu: dispoziţia de încasare, factură fiscală)

îi atribuie acestuia o forţă probantă şi indică caracterul operaţiunilor economice

care urmează a fi reflectate.

Data întocmirii documentului are o însemnătate de control şi informaţională,

întrucât operaţiunile numeroase care sunt omogene după conţinut şi sens se repetă.

Denumirea agentului economic şi locul întocmirii documentului au o

importanţă informaţională pentru documentele contabile expediate altui agent

economic. Acest element asigură justificarea documentelor interne.

Conţinutul operaţiunii economice permite a determina corect conturile contabile în

care trebuie să fie reflectate datele corespunzătoare.

10

Expresia valorică şi cantitativă a operaţiunii economice se reflectă conform

principiului de înregistrare a datelor exprimate în indici şi indicatori care

diferenţiază acest fapt şi obţinute prin intermediul urmăririi (controlului).

Funcţia şi numele persoanelor responsabile de executarea operaţiunii

economice respective reprezintă informaţia privind persoanele fizice care au

contribuit la efectuarea operaţiunii..

Identificarea persoanelor care au efectuat operaţiunea economică este

asigurată prin semnătura lor proprie în document. Aceasta stabileşte

responsabilitatea personală pentru veridicitatea informaţiei indicate în document,

justifică efectuarea operaţiunii, precum şi permisiunea sau confirmarea

corectitudini executării acesteia.

În cazul lipsei unuia din elementele enumerate documentul se considera

nevalabil. Foarte importantă, însă, este întocmirea documentelor la timp, pentru a

asigura operativitatea informaţiilor pe care să le furnizeze contabilitatea. Legea

contabilităţii specifică: „orice operaţiune patrimonială se consemnează în

momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în

contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”.

Deci, orice document care se întocmeşte la locul şi în momentul efectuării

operaţiei economice poartă denumirea de document justificativ.

Pentru comoditatea întocmirii şi prelucrării ulterioare a datelor, elementele

documentelor se aranjează într-o ordine şi consecutivitate determinată.

La întocmirea documentului primar la computer trebuie să fie respectate

forma şi conţinutul documentelor primare-tip. Orientarea documentelor primare

spre prelucrarea automată înseamnă că acestea trebuie să fie purtătorii, pe de o

parte, a informaţiei contabile şi de control, iar, pe de altă parte, a informaţiei

electronice. În condiţiile automatizării înţelegerea esenţei documentului necesită

conştientizarea provenienţei şi formării acestora. Pentru descifrare informaţiei

incluse în documentul electronic sunt necesare programe tehnice şi aplicative şi

11

cunoaşterea sistemului de codificare . Documentul scos la computer reflectă

înregistrările efectuate cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne.

Documentele se întocmesc, de regulă, pe formulare tipizate, iar completarea

se poate face manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice (maşină de scris,

calculatoare electronice).

Întocmirea manuală a documentelor se face cu cerneală ,cu pastă sau creion

chimic şi are următoarele inconveniente:

volum mare de muncă;

nu garantează exactitatea datelor înscrise;

nu se realizează o productivitate mare şi calitate superioară.

Reguli de întocmire:

documentele care se întocmesc în mai multe exemplare vor trebui să aibă

acelaşi număr de ordine pentru fiecare dintre exemplare;

în documentele de casă şi de bancă, datele cifrice se redau şi în litere.

Reguli de corectare a greşelilor:

nu se admit ştersături, răzuiri, etc.;

corectarea greşelilor se face de aşa manieră încât să se poată identifica că

aceasta s-a produs la întocmirea documentului şi nu mai târziu, iar cei care

au semnat documentul ştiu de corectura făcută;

rectificarea greşelii se face prin tăierea textului sau a sumei greşite cu o linie

astfel încât să se poată identifica textul sau suma iniţială şi se scrie deasupra

textul sau suma corectă, sub semnăturile celor care au semnat iniţial

documentul;

în documentele de casă şi cele de bancă nu se admit corecturi.

Dacă s-au efectuat greşeli în documentele de casă sau de bancă (chitanţe,

cecuri, ordine de plată, foi de vărsământ), acestea se anulează, fără a se detaşa din

carnetele respective (a se rupe), iar apoi se întocmesc altele corect.

Faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi

centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării

12

operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit după efectuarea operaţiunii

sau după producerea evenimentului, pe cînd documentele centralizatoare

reprezintă documentele care se întocmesc pentru însumarea mai multor

documente primare.

În documentele contabile primare se duce evidenţa veridicităţii realizării

operaţiunilor economico-financiare, precum şi respectarea parametrilor financiari

contabili, de către agentul economic împuternicit. Acestea mai servesc drept suport

material destinat procesului de analiză, prelucrare şi contabilizare a datelor.

Documentele primare mai pot fi întilnite şi sub denumirea de purtători de date sau

informaţii primare.

Schematic clasificarea documentelor poate fi reprezentată astfel :

După locul întocmirii documentele pot fi :

Documente interne se întocmesc în cadrul întreprinderii de către colaboratorii şi

administratorii acesteia şi consemnează operaţii economice cu privire la activitatea

acesteia. Ele sunt reprezentate de :

13

a) Dispoziţie de încasare ( anexa 11) este dispoziţie pentru casierie, în

vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale,

inclusiv a avansurilor apobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a

diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor

sume mai mari decît avansul primitpentru procurare de material etc.

Foaia de parcurs- este obligatorie subiecţilor pentru care : transportarea

încărcăturilor cu autocamioanele este una din activităţile de

antreprenoriat, efectuiază transportările necomerciale în scopuri

personale.

b) Borderourile de plata a salariilor- avem urmatoarele documente

pentru evidenta muncii si fondului de salarii :

1. Fişa personală (anexa 12) – se indeplineşte pe fiecare persoană pentru

toate categoriile de lucrători; se întocmeşte într-un exemplar de către

lucrătorul secţiei cadre pe baza documentelor prezentate de lucrător. Toate

schimbările legate de lucrătorul respectiv se vor reflecta în fişa personală.

După îndeplinirea datelor generale persoana care se angajează semnează

fişa personală şi indică data semnării.

2. Tabel de pontaj (anexa 13) – se utilizează pentru evidenţa timpului de lucru

pentru toate categoriile de lucrători, pentru obţinerea datelor în baza cărora

se va calcula salariile şi se va duce o evidenţă statistică. Se întocmeşte într-

un singur exemplar de către persoana împuternicită. Înregistrările privind

neprezentarea la locul de muncă, ziua incompletă de muncă, se efectuiază în

baza documentelor ca: foaia de boală etc.

3. Lista de plată (anexa 14) - se utilizează pentru calcularea şi eliberarea

salariului pentru toate categoriile de lucrători. Se întocmeşte într-un

exemplar în contablitate.

4. Stat de calcul (anexa 15)

5. Bon de lucru colectiv (în accord ) se deschide înaite de a începe lucrările de

executat şi se completează cu date privind descrierea lucrărilor de executat,

14

denumirea şi cantitatea produselor de fabricat, timpul normat, tariful de

plată, numele şi prenumele muncitorilor care după executarea comenzilor se

completează cu cantitatea de produse fabricate timpul efectiv prestat, suma

salariilor calculate.

6. Raport de fabricaţie –sunt trecuţi toţi angajaţii din cadrul unei secţii şi se

indică cantitatea de bunuri fabricate, timpul efectiv şi normat, tariful de

plată, salariile calculate.

Documente externe –se întocmesc de alte persoane fizice şi juridice cu care

întreprinderea se află în raporturi contractuale, dar circulă în cadrul întreprinderii

primitoare , spre exemplu :

a) Factura fiscală (Anexa 15)– formular tipizat de document primar cu regim

special,prezentat cumpărătorului de catre subiectul impozabil, înregistrat în

modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile. Ea serveşte ca instrument

de decontare a mărfurilor livrate, a lucrărilor efectuate sau a serviciilor

prestate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportării; confirmă

dreptul la trecerea în cont la cumpăratorul mărfurilor. Eliberarea facturilor

fiscale şi a anexelor se efectuiaza de către subdiviziunile teritoriale ale

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat contra plată şi exclusive contra

semnatura persoanelor autorizate. Pentu executarea serviciilor factura fiscală

se perfecteză in 2 exemplare.Pentru livrărlie de mărfuri factura fiscală se

perfecteză în minim 3 exemplare : primul se arhivează la furnizor, al 2 –lea –

se întreaptă cumpărătorului, al 3-lea este pentu transportator. În cazul în care

în factura fiscală este imposibilă reflectarea tuturor denumirilor şi

caracteristicilor mărfurilor sau serviciilor se compltează anexa la factură .

b) Buletin medical.

În funcţie de conţinutul economic distingem:

Documente monetare _ sunt utilizate pentru consemnarea tranzacţiilor cu mijloace

bănesti. Acestea curind:

15

a) Extras bancar – prin care emitentul cecului dă ordin băncii sale,în cazul în

care emitentul are deschis cont la bancă ,de a plăti o sumă determinată de

bani la prezentarea unui cec de către beneficiar.

b) Dspoziţie de încasare– se întocmeşte odată cu intrarea banilor în casă din

contul bancar şi în alte cazuri.

c) Extras din registru de casă.(anexa 17)

Documente materiale se consideră acelea prin care se întocmesc operaţiunile

privind mişcarea activelor materiale pe termen lung, stocurilor de mărfuri si

materiale Acestea cuprind :

a) Actul de primire-predare a mijloacelor fixe

b) Proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe – se utilizează pentru

scoaterea din funcţionare a mijloacelor fixe din cauza uzurii totale sau

parţiale. Se întocmeşte în 2 exemplare. Primul se transmite în contabilitate,

al 2 –lea rămîne la persoana responsabilă pentru mijloace fixe casate şi

reprezintă dovada de transmitere a deşeurilor rămase la depozit.

c) Fişa de evidenţă a mijloacelor este utilizată pentru evidenţa diferitor tipuri

de mijloace fixe la întreprindere. Se întocmeşte în contabilitate pe fiecare

obiect în parte sau pe grupe de obiecte. Documentul se îndeplineşte pe baza

actului de primire –predare a mijloacelor fixe.

d) Bon de primire

e) Bon de consum

f) Dispoziţie de livrare a materialelor –este utilizată pentru evidenţa mişcării

materialelor în interiorul întreprinderii sau eliberarea materialelor către

subdiviziunile amplasate în alte teritorii. Se întocmeşte în 2 exemplare ,unul

se oferă beneficiarului, al 2-lea se transmite la deposit.

Documente de decontare documentele folosite la întocmirea operaţiunilor de

decontare cu alte persoane juridice sau fizice. Acestea cuprind:

a) Dispoziţie de plată (anexa 18) –se întocmeşte la eliberarea numerarului din

caserie , într-un exemplar de către contabil şi este semnat de către

16

conducatorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de alte persoane

împuternicite. Numerarul din caserie se ridică pentru achitarea salariilor şi

indemnizaţiilor, acordarea avansurilor spre decontare etc.

b) Decont de avans (anexa 19) –document pentru decontarea de către titularul

de avans a cheltuielilor efectuate .

c) Ordinul de plată (anexa 20) reprezintă dispoziţia dată de o persoană,

numită ordonator, unei bănci, de a plati o sumă determinată în favoarea unei

alte persoane, numită beneficiar, în vederea stingerii unei obligaţii băneşti a

ordonatorului faţă de beneficiar.

d) Lista de plată

După destinaţie se disting:

Documente de dispoziţie- care conţin un ordin, dispoziţie de efectuare a unei

acţiuni economice determinate ( exemplu: ordinile de plata)

Documente executorii – confirmă efectuarea operaţiilor economice şi constituie

forma primară de reflectare şi control al operaţiilor economice. ( factura fiscală

(anexa 21) )

Documente justificative –de dispoziţie , îmbină ambele funcţii, ( exemplu:

dipoziţiile de plată, facturile fiscale )

Documente de perfectare contabilă – se întocmesc exclusiv în scopuri

metodologice în baza documentelor de primele 3 tipuri.

După volum se disting următoarele elemente :

Documente unice –întrebuinţate la înregistrarea unei operaţiuni economice în

momentul efectuării acesteia ( exemplu: factura de eliberare a materialelor de la

depozit, dispoziţia de plată, dispoziţia de încasare )

Documente cumulative -ce servesc pentru întocmirea cîtorva operaţiuni omogene,

pe măsura efectuării lor în decursul unei perioade determinate. (exemplu: fişa-

limită pentru ridicarea materialelor)

17

După modul de întocmire se disting:

Documente ordinare –executate în tipografie şi care se comercializează fară

înregistrare. Din acestea fac parte practic toate documentele primare.

Documente cu regim special –tipărite pe hirtie specială în mod centralizat, au

serie, număr şi se supun unei înregistrări speciale. De exemplu :

Delegatia –reprezintă un formular tipizat fară regim special care justifică

deplasarea în interes de serviciu a unei personae într-o altă localitate.

Factura de expediţie –document cu regim special. Pe documentele cu regim

special în care se comit greseli,ştersături, corectări nestipulate se face

menţiunea – nevalabil. În acest caz pentru documentele anulate se

întocmeşte un registru care se prezintă persoanei responsabile pentru

evidenta, păstrarea şi eliberarea documentelor cu anexarea acestora.

După modul de completare avem :

Documente întocmite manual

Documente întocmite automatizat (anexa 22)

Documentele primare întocmite pe suport de hîrtie sau în formă electronică au

aceeaşi putere juridică. În cazul întocmirii documentului primar în formă

electronică , entitatea, la solicitarea utilizatorului , este obligată să imprime copia

documentului pe suport de hîrtie din cont propriu.(art .19 „Legea Contabilităţii”)

În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului contabil există:

Documente justificative –reprezintă dovezi scrise ale faptelor economice şi

financiare. În baza acestor documente se fac înregistrări în jurnale, fişe si alte

documente contabile.

Documente de evidentă contabilă( registru de contabilitate) datele sursă privind

operaţiile economice şi financiare consemnate în documente justificative sunt

înregistrate în ordine cronologică şi grupate în registre contabile

18

Principalele registre ce se utilizeaza in contabilitate sunt :

a) Registrul-jurnal

b) Registrul-inventar

c) Registrul “Cartea Mare”

Documentele de sinteză şi raportare ( Raport Financiar) (anexa 23) se

întocmesc în scopul furnizării informaţiilor utile celor care iau decizii

economice.Aceste documente se compun din:

a) Bilanţul contabil

b) Raportul de Profit şi Pierdere

c) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

d) Raportul privind fluxul capitalului propriu

e) Politici contabile

f) Note explicative

Tot acest arsenal are o destinaţie bine definită, astfel acestea trebuie să parcurgă o

cale destul de lungă. Despre traseul pe care il străbat documentele contabile voi

menţiona în subcapitolul următor.

2.2 Circulaţia documentelor la întreprindere

Documentele economice conţin o multitudine de informaţii care sunt culese

frecvent din mai multe locuri, iar datele pe care le conţin sunt prelucrate şi

valorificate de diferite servicii, fapt pentru care se impune o organizare raţională a

circulaţie lor.

Documentele la întreprindere se află într-o mişcare continuă. Traseul parcurs

de acestea din momentul întocmirii lor şi pînă la predarea lor în arhivă poartă

denumirea de circulaţia documentelor. Circulaţia documentelor trebuie astfel

organizată încît toate documentele intrate la o anumită dată în unitate sa fie

verificate şi înregistrate în cel mai scurt timp. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea,

analiza şi controlul permanent presupune un sistem unitar şi coerent de circulaţie a

19

documentelor care trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate şi

exactitate.

Documentele intrate şi ieşite se înregistrează în registrul de intrare-ieşire.

Rezolvarea lor poate fi concepută pe calea circulaţiei centralizate, în care caz toate

documentele sosite trec pe la coducătorul întreprinderii care printr-o rezoluţie,

indică modul de soluţionare. În întreprinderile mari, care au de rezolvat un volum

mare de acte se aplică circulaţia descentralizată. În acest caz, documentele trec de

la registratură direct la compartimentele interesate .

Condiţiile impuse de circulaţia documentelor sunt:

-mişcarea documentelor sa se facă pe căile cele mai scurte, printr-un număr

redus de verigi organizatorice (asigură operativitatea utilizării informaţiilor)

-în mişcarea documentelor trebuie să existe continuitate;

-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie să se

facă complet şi în termenul prevăzut.

Circulaţia documentelor se organizează nemijlocit de aparatul contabil şi

prevede anumite reguli şi modalităţi de întocmire şi utilizare în activitatea contabilă

a documentelor contabile. La fiecare întreprindere aceasta presupune un termen

scurt între efectuarea operaţiunii economice şi obţinerea datelor generalizate

necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte

metode şi mijloace de culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a

acesteia, sporirea productivităţii muncii salariaţilor din contabilitate.

Orarul termenelor de completare,verificarea si prelucrarea documentelor,

înregistrarea şi gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului

contabil se numeşte graficul circulaţiei documentelor. El se întocmeşte de

contabil-şef, ţinînd cont de particularitaţile întreprinderii în baza studierii

proceselor de gestiune şi de producţie şi se aprobă prin ordinul conducătorului

întreprinderii. În grafic se indică denumirea şi numărul fiecarui document,

destinaţia , modul de întocmire a acestuia, cine semnează, cînd, serviciul, unde

20

documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi îl prelucrează. Graficul

trebuie adus la cunoştintă executorilor care întocmesc documentele.

Pentru ca gestiunea documentelor sa fie cît mai raţională ea trebuie să cuprindă

urmatoarele etape:

1.Întocmirea documentelor

2.Primirea documentelor în contabilitate

3.Prelucrarea şi înregistrarea în sistemul înregistrărilor contabile

4.Arhivarea documentelor contabile.

Şi nu în ultimul rînd gestiunea eficientă a documentelor presupune reguli,

procedee, termene şi responsabilităţi foarte precise. În aşa mod circulaţia depinde

de numărul de verigi, fazele şi etapele necesare prelucrării, termenile de execuţie,

procedee de testare,verificare, certificare şi control.

La etapa de întocmire are loc alegerea minuţioasa a formularelor, a

documentelor primare purtătoare de infortmaţie care ulterior va fi atribuită fiecărui

obiect contabil, de asemenea stabilirii persoanelor care vor fi responsabile de

întocmirea corectă şi oportună a documentelor primare. Apoi are loc primirea

acestora în contabilitate şi concomitent are loc verificarea acestora sub mai multe

aspecte cum ar fi : dupa conţinut, dupa formă şi din punct de vedere aritmetic.

După care urmează prelucrarea documentelor în sistemul contabil care

presupune parcurgerea a mai multor etape :

Taxarea ( evaluarea) presupune transformarea etaloanelor naturale şi de muncă

într-un etalon bănesc generalizator.

Gruparea , aici documentele se selectează dupa criteriul omogen al operaţiunii

economice, orientat spre obţinerea informaţiei în baza documentelor primare.

Simbolizarea (cotarea) relevă indicarea în documentul primar a conturilor

corespondente în baza operaţiilor economice concrete.

Ulterior are loc înregistrarea documentelor în sitemul contabil prin

consemnarea operaţiunilor economice în registrele contabile sintetice apoi în cele

analitice cu indicarea conturilor corespondente.

21

Informaţia primară în procesul primirii, prelucrării precum şi după

generalizarea ei în registrele contabile trebuie să fie păstrată foarte riguros. În cele

mai dese cazuri ele sunt păstrate în măpi şi se şnuruiesc. După primirea fiecărui

document primar se constaăa modul lui de predare şi păstrare. Toate documentele

primare se predau în arhiva generală a întreprinderii, aici în conformitate cu

regulile stabilite, documentele primare,registrele contabile şi rapoartele financiare

urmează a fi păstrate conform termenelor stabilite însa nu mai puţin de 5 ani.

Fiecare etapă are particularităţile sale care trebuiesc respectate,căci reţinerea

documentelor de către gestionari atenuiază controlul economic-operativ, încalcă

ritmicitatea activităţii aparatului contabil al întreprinderii.

Putem spune că circulaţia unui document se încheie prin plasarea lui într-un

dosar, după rezolvarea completă şi definitivă a acestuia. Clasarea documentelor în

dosare se efecuiază cu scopul de a fi mai bine păstrate şi uşor găsite în momentul în

care avem nevoie de o informaţie.

Clasare documentelor poate fi făcută în dependenţă de :

Criteriu cronologic –aici se ţine cont de momentul şi ordinea întocmirii lor.

Criteriul alfabetic – presupune clasarea în acelaşi dosar a documentelor în

dependenţă de unitaţile la care se referă.

Criteriu geografic –clasarea documentelor în dependenţă de adresa şi sediul juridic

al întreprinderii corespondente.

Criteriul după obiect sau grupe de operaţii – aranjarea în dependenţă de categoriile

de probleme (mijloace fixe, mijloace bănesti).

La entităţile economice cel mai des se utilizează o cobinare dintre clasarea dupa

criteriul cronologic şi cel dupa grupe de operaţii.

Păstrarea lor ulterioară trebuie să asigure integritatea acestora. Astfel ea poate

fi privită sub 2 aspecte :

1) Păstrare curentă a documentelor justificative – constă în reţinerea

documentelor la sfirşitul perioadei de gestiune de către compartimentul care le-a

22

asigurat ultima prelucrare urmind să argumenteze operaţiunea economică sau

financiară dispusă sau executată.

2) Păstrarea de durată –arhivarea generală în cadrul întreprinderii.

Odată cu apariţia calculatorului, stocarea informaţiei a devenit facilă. Din care

considerente,astazi, multe întreprinderi incusiv SRL “ELANTROP-GRUP”

utilizează în practică forma automatizată de contabilitate. Pentru un număr mare de

firme,se manifestă greutatea gestionrii unei cantităţi din ce în ce mai mari de

documente primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora este

apelarea la gestiunea electronică a documentelor, care permite arhivarea unui

volum imens de informaţii si, în acelaşi timp, uşurinţa şi rapiditate în căutarea,

extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori în acelaşi timp.

În cadrul întreprinderii SRL” ELANTROP-GRUP” există unele

particularităţi în organizarea circulaţie documentelor. Acestea sunt condiţionate de

utilizarea programei informatice 1C care asigură introducerea, păstrarea, căutarea

şi verificarea versiunii electronice.

În arhiva electronică documentele primare, analogice cu cele ordinare, se

plasează în mape (secţiuni). În scopul găsirii rapide a documentului necesar există

un sistem special de căutare, punctele de control ale căruia sunt data documentului,

denumirea întreprinderii, cuvintele cheie şi alţi parametri.

Sistemul circulaţiei documentelor sub formă electronică permite de a

reglementa formatul masiv al informaţiei contabile, a crea bază pentru excluderea

pierderilor documentelor, sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind

pregătirea şi prelucrarea documentelor, păstrarea acestora.

Raspunderea pentru asigurarea păstrării documentelor în arhivă o poartă

conducatorul unităţii economice.

CAPITOLUL III:

INVENTARIEIREA ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN CONTABILITATE

3.1Modul de efectuare a inventarierii

23

Printre cerinţele de bază faţă de informaţia contabilă sînt realitatea şi exactitatea

ei. Acest lucru se realizează cu ajutorul invetarierii.

Inventarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a

existenţei elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a

entităţii.

Inventarierea are următoarele sarcini:

1. determinarea existenţei efective a elementelor patrimoniale (active

nemateriale, mijloace fixe, stocuri de mărfuri şi materiale, creanţe,

mijloace băneşti, datorii etc.);

2. controlul asupra stării activelor prin compararea realităţii cu

informaţia furnizată de contabilitate;

3. depistarea valorilor care şi-au pierdut parţial calităţile iniţiale sau sînt

învechite din punct de vedere moral;

4. verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a stocurilor de

mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti, precum şi a maşinilor,

utilajelor şi a altor mijloace fixe;

5. verificarea realităţii valorii de bilanţ a elementelor patrimoniale.

Modul de efectuare a inventarierii şi de reflectare în contabilitate a

rezultatelor acesteia sînt reglementate de Legea contabilităţii nr. 113-XVI  din 

27.04.2007 şi Regulamentul cu privire la inventariere nr. 27 din 28.04.2004.

Numărul inventarierilor pe parcursul anului, momentele efectuării acestora şi

lista elementelor patrimoniale ce trebuie supuse inventarierii se stabilesc de către

conducătorul întreprinderii, cu excepţia cazurilor cînd efectuarea inventarierii este

obligatorie în conformitate cu legislaţia în vigoare. Inventarierea patrimoniului se

efectuează în mod obligatoriu în următoarele cazuri:

- la începutul activităţii;

- cel puţin o dată pe an, de regulă, la sfîrşitul anului;

- în caz de înlocuire a gestionarului;

24

- în caz de furt, sustragere sau abuz, precum şi în caz de deteriorare a

bunurilor;

- în caz de incendiu, calamitate naturală

- (inundaţie, cutremur de pămînt etc.);

- la reevaluarea mijloacelor fixe, a stocurilor de mărfuri şi materiale etc.;

- în cazul reorganizării, lichidării sau încetarii activităţii;

- în cazul modificării preţurilor;

- în baza hotărîrii organelor de control, în cazul efectuării unui control, sau în

baza hotărîrii altor organe prevazute de lege.

Inventarierea se clasifică după următoarele criterii:

1. În dependenţă de gradul de cuprindere al elementelor patrimoniale :

a) inventariere totală, cuprinde toate elementele patriomoniale

b) inventariere parţială, cuprinde doar anumite tipuri de active sau pasive.

De exemplu, invetarierea mijloacelor băneşti

2. După caracterul inventarierii :

a) inventariere planificată – se efectuează periodic conform graficului

existent la întreprindere

b) inventariere inopinată – se efectuează pe neaşteptate pentru gestionari

cu scopul depistării fraudelor

3. După modalitatea de efectuare:

a) inventariere totală – se extinde asupra tuturor sortimentelor care

formează un element patrimonial, sau asupra tuturor bunurilor dintr-o

gestiune

b) inventariere prin sondaj – cuprinde numai anumite sortimente a unui

element patrimonial sau numai anumite bunuri dintr-o gestiune. Astfel de

inventariere se aplică în cazul unui volum mare de lucru şi necesită mai

puţin timp, însă nu asigură obiectivitatea rezultatelor. Dacă pe parcursul

invetarierii prin sondaj se depistează nereguli semnificative, atunci se

efectuează inventarierea totală.

25

Responsabilitatea pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii o

poartă conducătorul întreprinderii. Contabilul-şef împreună cu conducătorii

subdiviziunilor şi serviciilor sînt obligaţi să verifice respectarea regulilor de

efectuare a inventarierii.

Efectuarea inventarierii presupune parcurgerea a trei etape:

1. pregătirea pentru efectuarea inventarierii

2. efectuarea propriu-zisă a inventarierii

3. reflectarea rezultatelor inventarierii

La etapa de pregătire se crează comisia de inventariere, în componenţa

căreia se includ reprezentanţi ai administraţiei, lucrători ai serviciului contabil şi

alţi specialişti. Membri ai comisiei de inventariere nu pot fi gestionarii a căror

valori materiale sînt supuse inventarierii şi contabilii care efectuează evidenţa

contabilă a sectorului supus inventarierii, cu excepţia întreprinderilor mici.

Componenţa comisiei de inventariere se aprobă prin ordinul conducătorului

întreprinderii în care se mai stabilesc termenele de efectuare a inventarierii,

subdiviziunile şi valorile supuse inventarierii. La întreprinderi mari şi mijlocii

comisia de inventariere trebuie să fie compusă minimum din cinci persoane, iar la

întreprinderile mici – din trei persoane. Apoi comisia cere de la gestionar o

declaraţie scrisă prin care el confirmă faptul dacă are sau nu în gestiune bunuri care

nu aparţin întreprinderii, dacă are documente de primire-predare a bunurilor care

nu au fost predate în contabilitate, precum şi numărul şi data ultimului document de

intrare şi de ieşire a bunurilor. Tot la această etapă se sigilează încăperile unde se

află bunurile supuse inventarierii, se sistează operaţiile de intrare-ieşire a bunurilor

din gestiune, se verifică starea de funcţionare a aparatelor de măsură a greutăţii, iar

serviciul contabil efectuează reflectarea în conturile contabile şi în evidenţa

analitică a tuturor operaţiunilor economice efectuate pînă la inventariere. şi să le

ridice de la gestiunie toate evidenţele operative şi să le vizeze cu menţiunea „pînă

la inventariere”.

26

Efectuarea propriu-zisă a inventarierii presupune stabilirea stocurilor

faptice prin numărare, cîntărire sau calcule tehnice. Inventarierea se efectuează pe

fiecare loc de depozitare şi pe fiecare gestionar cu condiţia prezenţei gestionarului

şi a tuturor membrilor comisiei de inventariere. În caz contrar rezultatele

inventarierii se declară nevalabile. Bunurile supuse inventarierii se înscriu în listele

de inventariere cu indicarea denumirii, codului, unităţii de măsură, indicilor

calitativi, cantităţii, lor şi preţului la care se ţine evidenţa lor. Listele de

inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri şi pe

gestionari. De asemenea se întomcesc liste de inventariere separate pentru bunurile

aflate în custodie (bunuri care nu aparţin întreprinderii dar se află la păstrare) sau

arendate. În listele de inventariere nu se admit ştersături, spaţiile libere se barează.

Bunurile aflate în ambalaje se despachetează şi se verifică prin sondaj. Dacă

despachetarea lor duce la deteriorarea lor, atunci acestea nu se despachetează.

Bunurile de volum mare (cement, beton, producţia agricolă), inventarierea cărora

necesită cheltuieli mari se inventariază prin efectuarea de calcule tehnice şi

matematice. Bunurile intrate pe parcursul efectuării inventarierii se recepţionează

de către gestionar în prezenţa membrilor comisiei de inventariere, iar pe

documentele de intrare se face menţiunea „primite în timpul inventarierii”.

Eliberarea bunurilor pe parcursul inventarierii se interzice. În cazuri excepţionale,

la depozitele mari, se permite eliberarea bunurilor numai cu acordul în scris a

conducătorului şi a contabilului-şef. Eliberarea acestora se efectuează de către

gestionar, în prezenţa membrilor comisiei de invantariere, iar pe documentele de

ieşire se face menţiunea „eliberate în timpul inventarierii”.

Elementele patrimoniale pentru care nu este posibilă verificarea fizică se

verifică pe baza datelor contabilităţii. Acest procedeu se aplică în cazul bunurilor

întreprinderii, dar care se află în afara acesteia (mijloacele fixe transmise în arendă,

materiale transmise la păstrare sau prelucrare etc). Inventarierea creanţelor şi

datoriilor se efectuează în baza extraselor de cont confirmate de debitori şi

27

creditori. Pentru aceste elemente patrimoniale este important de verificat momentul

aparţiei şi termenele de încasare şi de plată.

Astfel, inventarierea efectivă se materializează prin înscrierea bunurilor

inventariate în formularele-tip INV-2 “Lista de inventariere” şi/sau INV-2A

“Lista de inventariere”, în urma verificării existenţei fizice a fiecărui bun

inventariat.

Lista de inventariere INV-3 “Balanţa de verificare a rezultatelor

inventarierii” serveşte ca document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de

bunuri constatate cu ocazia inventarierii, prin preluarea din listele de inventariere

(INV-2 şi/sau INV-2A) numai a poziţiilor cu diferenţe.

Pentru bunurile, la care comisiile de inventariere au constatat defectare, se

întocmesc liste de inventariere distincte (INV-2 şi/sau INV-2A) care se trec, de

asemenea, în listele de inventariere (INV-3). În lista de inventariere (INV-1)

pentru gestiunile care ţin evidenţa prin metoda global-valoric se stabilesc

diferenţele valorice. Această metoda se aplică pentru evidenţa mărfurilor şi

ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul.

Listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar –

de către gestionar, iar două exemplare – de un membru al comisiei de inventariere,

pe gestiuni şi bunuri şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de

inventariere, de gestionar şi de contabilul care ţine evidenţa gestiunii. În cazul

predării-primirii gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare,

din care: un exemplar – de gestionarul care predă, un exemplar – de gestionarul

care primeşte gestiunea, iar trei exemplare – de un membru al comisiei de

inventariere.

La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită

de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere.

Listele de inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor

tehnice de calcul.

28

Listele de inventariere întocmite manual se completează cu cerneală sau pix,

citeţ şi clar şi nu se admit corectări sau ştersături.

Corectarea greşelilor urmează să se efectueze în toate exemplarele listelor de

inventariere prin anularea menţiunilor incorecte (se barează cu o linie) şi deasupra

înscrierii anulate se scrie cea corectă. Corectările vor fi stipulate şi semnate de

către toţi membrii comisiei de inventariere şi de gestionari.

În listele de inventariere nu se admite a lăsa rînduri necompletate. Ultimele

rînduri necompletate ale listelor de inventariere se barează.

Listele de inventariere se semnează de către membrii comisiei şi gestionari,

iar pe ultima filă gestionarul face menţiunea prin care confirmă că bunurile au fost

verificate în prezenţa sa, că nu are pretenţii faţă de membrii comisiei de

inventariere şi că bunurile incluse în listele de inventariere se află la el în gestiune.

3.2Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora

La această etapă listele de inventariere se transmit în contabilitate, unde

contabilul responsabil de sectorul respectiv de evidenţă înscrie în liste datele din

conturile contabile privind elementele care au fost supuse inventarierii. Elementele

pentru care s-au stabilit abateri dintre datele faptice şi datele evidenţei contabile se

înscriu în balanţele de verificare a rezultatelor inventarierii. Pentru divergenţele

stabilite comisia de inventariere cere de la persoanele responsabile explicaţii în

scris, iar în baza acestora se ia hotărîrea privind modul lor de compensare. În cazul

stocurilor de mărfuri şi materiale pot să aibă loc divergenţe din cauza că diferite

poziţii de stocuri se aseamănă după aspectul exterior, proprietăţi etc. Astfel,

lipsurile unui fel de stoc pot fi compensate cu plusurile altui fel de stoc. Această

compensare se efectuează numai cu acordul conducătorului întreprinderii.

Rezultatele inventarierii se examinează la şedinţa comisiei de inventariere şi

se perfectează cu un protocol semnat de către conducătorul întreprinderii, care ia

decizia privind regularizarea divergenţelor depistate.

29

Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate în luna cînd aceasta a luat

sfîrşit. În conformitate cu art. 42 al Legii contabilităţii şi punctul 107 al

Regulamentului privind inventarierea diferenţelelor depistate în timpul inventarierii

se reglementează şi se înregistrează în evidenţa contabilă în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi mijloace bănesti, precum şi diferenţele valorice favorabile,

obţinute în urma compensarii lipsurilor cu plusuri, se înregistreaza ca majorare a

veniturilor;

b) lipsurile de bunuri şi mijloace bănesti se trec la cheltuielile perioadei de

gestiune;

c) lipsurile de bunuri, care depăşesc normele perisabilitatii naturale stabilite,

precum şi prejudiciile cauzate de deteriorarea bunurilor, se atribuie persoanelor

vinovate, fiind evaluate la preţurile de piaţa la data depistării lipsurilor;

d) în cazul cînd nu sînt identificate persoanele vinovate, prejudiciile cauzate de

deteriorarea bunurilor sau lipsurile de bunuri, care depăşesc normele

perisabilităţii naturale stabilite, se trec la cheltuielile perioadei de gestiune.

Plusurile depistate în urma inventarierii se reflectă în felul următor:

- la valoarea de piaţă a activelor pe termen lung stabilite ca plusuri:

debit contul 111 „Active nemateriale”

debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”

debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”

debit contul 122 „Terenuri”

debit contul 123 „Mijloace fixe”

debit contul 131 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

debit contul 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

credit contul 621 „Venituri din activitate de investiţii”

- la valoarea relizabilă netă a stocurilor de mărfuri şi materiale depistate ca

plusuri:

debit contul 211 „Materiale”

debit contul 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”

30

debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

debit contul 215 „Producţie în curs de execuţie”

debit contul 216 „Produse”

debit contul 217 „Mărfuri”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

- la valoarea nominală a investiţiilor pe termen scurt şi a mijloacelor băneşti

stabilite ca plusuri:

debit contul 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

debit contul 232 „Inverstiţii pe termen scurt în părţi legate”

debit contul 241 „Casa”

debit contul 246 „Documente băneşti”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”.

Lipsurile depistate în urma inventarierii se reflectă în felul următor:

- la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung depistate ca lipsuri în urma

inventarierii:

debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare”

credit contul 111 „Active nemateriale”

credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”

credit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”

credit contul 122 „Terenuri”

credit contul 123 „Mijloace fixe”

credit contul 131 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

credit contul 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”

- la suma amortizării, uzurii aferente activelor pe termen lung depistate ca

lipsă:

debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura

mijloacelor fixe”

credit contul 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”

- la valoarea de bilanţ a activelor curente depistate lipsă în urma inventarierii:

31

debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

credit contul 211 „Materiale”

credit contul 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”

credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

credit contul 215 „Producţie în curs de execuţie”

credit contul 216 „Produse”

credit contul 217 „Mărfuri”

În cazul cînd nu este determinată persoana vinovată este necesar de restabilit

taxa pe valoarea adăugată anterior trecută în cont care se calculează de la valoarea

de bilanţ a valorilor materiale. La această sumă se întocmeşte formula contabilă:

debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

În cazul cînd este găsită persoana vinovată şi aceasta a acceptat să recupere

dauna materială pricinuită întreprinderii sau este hotărîrea judecăţii privind

recuperarea daunei se întocmesc următoarele formule contabile:

- în cazul cînd dauna va fi recuperată în perioada de gestiune:

debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la

suma daunei materiale pricinuite întreprinderii care se evaluează la

preţ de piaţă

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” – la suma venitului

obţinut din recuperarea daunei materiale

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma

TVA aferente prejudiciului materiale adus întreprinderii

- în cazul cînd dauna va fi recuperată în perioadele următoare, dar pe o

perioadă nu mai mare de un an:

debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

credit contul 515 „Venituri anticipate curente”

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

32

- în cazul cînd dauna va fi recuperată în perioadele viitoare şi termenul de

recuperare al acesteia este mai mare de un an:

debit contul 134 „Creanţe pe termen lung”

credit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung”

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Recuperarea daune se poate efectua:

- prin reţinere din salariul:

debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”

credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

- contra mijloace băneşti:

debit contul 241 „Casa”

credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

- contra alte active:

debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”

debit contul 123 „Mijloace fixe”

debit contul 211 „Materiale”

debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

debit contul 217 „Mărfuri”

credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

În cazul cînd recuperarea daunei materiale are loc pe parcursul mai multor

perioade de gestiune suplimentar se întocmesc formulele contabile:

- dacă termenul de recuperare este mai mic de un an:

debit contul 515 „Venituri anticipate curente”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” – constatarea

venitului aferent perioadei de gestiune curente

- dacă termenul de recuperare este mai mare de un an:

debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

33

credit contul 134 „Creanţe pe termen lung” – trecerea creanţelor din

categoria creanţelor pe termen lung în categoria creanţelor pe termen

scurt cînd termenul de recuperare devine mai mic de un an

şi, concomitent

debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung”

credit contul 515 „Venituri anticipate curente” – transferarea

veniturilor anticipate din categoria veniturilor anticipate pe termen

lung în categoria veniturilor anticipate curente

Ulterior, la recuperarea daunei, veniturile anticipate curente vor fi

constatate ca venituri ale perioadei de gestiune curente prin formula

contabilă:

debit contul 515 „Venituri anticipate curente”

credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

La 25 aprilie 2012 s- a efectuat inventarierea la depozitul „Kiosk Xenon”.

În timpul inventarierii la mărfuri s-a depistat lipsuri în sumă de 86,75 lei , suma în

documente fiind de 37727,15 lei iar cea obtinută dupa inventariere – 37640,40

Lipsurile depistate în urma inventarierii se reflectă în felul următor: debit contul

714 „Alte cheltuieli operaţionale”; credit contul 217 „Mărfuri”. (anexa 24)

Rezultatele inventarierii se examinează la şedinţa comisiei de inventariere şi se

perfectează într-un proces-verbal în care se reflectă concluziile, deciziile şi

propunerile privind reglementarea discordanţelor constatate. Conducătorul

întreprinderii aprobă procesul-verbal al comisiei de inventariere şi ia decizia

privind reglementarea discordanţelor constatate, în termen de cel mult 5 zile din

momentul determinării rezultatului inventarierii

CONCLUZIE :

În rezultatul efectuării practicii la SRL “ELANTROP-GRUP” mi-am

aprofundat cunoştinţele teoretice în domeniul contabilităţii, obţinute în cadrul

cursurilor de specialitate petrecute la USM, în acelaşi timp am acumulat abilităţi

34

ce ţin de activitatea în domeniu contabilității. Astfel, am conştientizat momente

importante din cadrul contabilităţii primare. Această primă experienţă practică în

domeniu reprezintă un important pas în devenirea noastră profesională, constituind,

după părerea mea fundamentul viziunii noastre asupra contabilităţii ca specialitate

viitoare pe care o vom avea.

Pe parcursul practicii am luat cunostinta cu aspect importante care mi-a

permis să-mi formez o părerea despre activitatea întreprinderii si anume că

rezultatele evidenţei contabile la entitatea dată, reflectă o situaţie favorabilă și

obiectivă în ceea ce priveєte activitatea şi dezvoltarea întreprinderii. Evident, am

întîlnit şi dificultăţi în special în ceea ce priveşte modul şi etapele de întocmire a

documentelor ,cauzate şi de faptul că entitatea duce o evidenţa contabilă

automatizată . M-am convins încă odată de faptul că rolul contabilului în cadrul

oricărei întreprinderi este unul extrem de multiplu ( manager financiar economist,

analist etc), fapt care , din punctul meu de vedere, ar trebui evitat deoarece

diversele sarcini ale activităţii în cadrul societăţii trebuie îndeplinite de specialişti

în domeniul respectiv.Este de menţionat faptul că personalul întreprinderii , şi în

special contabilul financiar utilizează termeni contabili actuali,ceea ce mi-a uşurat

modul de asimilare a informaţiei oferite.

Analizînd raportul finaciar al societăţii am observat că activitatea se dezvoltă

într-un ritm crescător. Profitul net al perioadei de gestiune pentru anul 2010 faţă de

cea precedentă este aproximativ de 2 ori mai mare constituind 578843 lei.

Asadar, in Capitolul I am dedus care sunt principalele momente în evoluţia

întreprinderii. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii

obiective : autoritatea exercită control conform unor linii clare, relaţiile umane sunt

ierarhizate rolul principal revenindu-i directorului si contabilului-şef.

În Capitolul II am luat cunostintă cum se documentează operaţiunile

economice. Am stabilit că sunt multiple criterii de clasificare a documentelor.

După parerea mea, cea mai importantă categorie este cea de documente primare,

deoarece conform Legii contabilităţii nr.113, ele se întocmesc în timpul efectuării

35

operaţiunii, iar dacă acesta este imposibil, nemijlocit după producerea

evenimentului. Celelalte documente se întocmesc pe baza acestei categorii. În

capitolul dat am constatat că cea mai sigură formă de contabilitate ce micşorează

volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere a

documentelor, ce sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind

pregătirea şi prelucrarea actelor este forma automatizată de contabilitate. În

prezent, acesta este cea mai utilizată formă de contabilitate în întreprinderile

particulare.

În Capitolul III am luat cunostintă cu un alt instrument de control al

conducerii - Inventarierea, stabilind astfel, ca acesta este un mijloc de realizare a

concordanţei datelor contabilităţii cu realitatea faptică existentă în entitate,

constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor

economice la întreprindere. Conform Regulamentului privind inventarierea am

analizat metodele de reglementare a diferenţelor depistate şi reflectarea acestora în

conturi.

Deci pot susţine cu fermitate că acestă practică a fost o sursă de experienţă în

contabilitate şi o iniţiere în obţinerea unei sprecialitaăţi cu perspective pe viitor.

BIBLIOGRAFIE 

Acte legislative şi normative:

LEGEA contabilităţii nr 113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial

nr.90-93/399 din 29.06.2007

36

REGULAMENTUL privind inventarierea nr 27 din 28.04.2004 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 123 – 124 din 27.07.2004

Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova

Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderii

Manuale, cărţi, monografii, broşuri şi articole, pagine web :

Contabilitatea financiară –manual, colectiv de autori: coordonator

Alexandru Nederita. Chisinau 2009

Bazele contabilitatii –manual, colectiv de autori : Viorel Turcan Eudochia

Bajerean. Chisinau 2004

Contabilitatea intreprinderii autor: Bojian O. Bucuresti 1999

Rolul inventarierii în controlul integritătii patrimoniului –manual ,

autor : Târgovet Lavinia Liliana, Arad 2011

http://www.contabilsef.md www.contabex.ro

http://consultantaeconomica.info/?tag=modul-de-intocmire-a-documentelor-

primare

37

Anexe:

38