Daniel Cap 4 EGW

8/15/2019 Daniel Cap 4 EGW

1/31


2/31

al lui Nebucadnetar a adauat anumite parti edictului scrispersonal de imparat. &dictul reflecta sentimentele imparatuluiatunci cand si'a recastiat pe deplin capacitatile mintale.,,(onar#ul candva mandru a devenit un umil copil al lui

Dumnezeu *P2 3+1- comp. &5, (aterial Suplimentar cu privirela Daniel 4,/0.

(ulta pace. $ntroducerea proclamatiei contine o eprimare deurari de bine. &dictele promulate mai tarziu de imparatii persanierau asemanatoare ca forma *vezi &zra 4,1- ,1+0. 6 formulatipica din scrisorile aramaice de la &lefantina din secolul al %'leai.7r. este: ,,8ie ca Dumnezeul Cerului sa apere sanatatea lui...

+ "m asit cu cale sa fac cunoscut semnele si minunile, pe carele'a facut Dumnezeul cel Preainalt fata de mine.

%erset ce nu a fost comentat. / Cat de mari sunt semnele 9ui si cat de puternice sunt minunile9ui! $mparatia 9ui este o imparatie vesnica, si stapanirea 9uidainuieste din neam in neam!

$mparatia 9ui. Dooloia din a doua parte a v. / apare din nou cuvariatii in v. +4- comp. cap. ,14.1.

4 &u, Nebucadnetar, traiam linistit in casa mea, si fericit in palatulmeu.

9inistit. Cuvantul acesta arata ca imparatul se afla atuncinetulburat in posesia imparatiei sale. De aceea evenimenteleacestui capitol tin de ultima umatate a domniei lui de 4+ de ani.$mparatul ,,prospera in palatul lui din ;abilon *vezi Nota

"ditionala de la finele acestui capitol0 si asemenea boatuluineintelept din parabola ale caror ooare rodisera cu imbelsuare


3/31

*9uca 1+,1 *vezi comentarii acolo0, a treia clasa, 7aldeii, in cap. +,+,*vezi comentariul la cap. 1,40, iar o a patra clasa, #icitorii, in cap.

+,+ *vezi comentariul de acolo0.

Nu mi l'au putut talcui. ?nii au suerat ca deoarece acestiintelepti ai ;abilonului erau eperti in interpretarea viselor si asemnelor cu caracter supranatural, se poate sa'i fi oferitimparatului o eplicatie. De fapt visul era atat de lamurit incat


4/31

imparatul insusi considera ca contine o solie rea pentru el *veziP2 31


5/31

intelepciunea superioara in interpretarea visurilor *cap. +- comp.cap. 1,1.+>0.

Dumnezeilor celor sfinti. Sau, ,,Dumnezeului Celui sfant, cum zic

unele traduceri. Cuvantul aramaic pentru ,,dumnezei este @elo#imun termen folosit deseori pentru dumnezeii neadevarati *vezi$eremia 1>,11- Daniel +,11.4- /,1+- 3,40, dar care $ se poateaplica si adevaratului Dumnezeu *vezi comentariul la Daniel /,+3-comp. Daniel 3,11.140. &presia descopera lucrul care l'a facut peimparat increzator in puterea si priceperea superioara a lui Daniel.&a mai descopera si ca Nebucadnetar avea o conceptie desprenatura acelei Divinitati careia Daniel ii datora o asemenea putere

si intelepciune. Daniel si tovarasii sai dadusera marturie faraezitare cu privire la Dumnezeul caruia $ se inc#inau. &presia,repetata in v. = si 1 din Daniel 4, arata clar ca Nebucadnetar innici un caz nu uitase ceea ce aflase cu ocazia anterioara despredarul profetic deosebit al acestui iudeu si despre leatura lui cuadevaratul Dumnezeu.

$n loc de ,,are in el du#ul dumnezeilor celor sfinti, traducerea lui)#eodotion zice ,,care are in el Spiritul Sfant al lui Dumnezeu.9AA oriinala omite in intreime versetele de la 3b la 1>b.

= ;eltsatare, capetenia vraitorilor, stiu ca ai in tine du#uldumnezeilor sfinti, si ca pentru tine nici o taina nu este rea- decitalcuieste'mi vedeniile, pe care le'am avut in vis.

Capetenia vraitorilor. )ermenul acesta folosit de imparat este

probabil sinonim cu cel folosit in cap. +,4 ,,cea mai inaltacapetenie a tuturor inteleptilor ;abilonului. Cuvantul ,,cap,,,capetenie folosit in cap. 4,= si +,4 este traducerea cuvantuluiaramaic ,,rab.


6/31

)alcuieste'mi vedeniile. Sau ,,spune'mi vedeniile KJV . Conformacestei traduceri din urma, imparatul pare sa ceara ca Daniel sa'ispuna atat visul cat si talcuirea, insa in acelasi timp incepe sapovesteasca visul *v. 1>0. 9AA nu contine versetul acesta in

manuscrisele eistente. "re povestirea de la v. 1'= intr'o formamult prescurtata. %ersiunea receasca a lui )#eodotion spune:,,"sculta vedenia visului pe care l'am vazut, si spune'mi talcuirealui. %ersiunea siriana traduce pasaul printr'o parafraza: ,,$nvedeniile visului meu am vazut o vedenie a capului meu, iar tu sa'mi spui talcuirea ei. ?nii comentatori moderni *(arti, )orreB, etc.0,accepta versiunea lui )#eodotion ca fiind solutia cea mai buna intimp ce altii, ca (ontomerB considera ca cuvantul consonantic

aramaic c#zB, tradus prin ,,vedeniile, era oriinal c#zB, ,,iata,asa cum demonstreaza papirusurile aramaice de la &lefantina.)etul ar suna atunci: ,,$ata visul pe care l'am vazut- spune'mitalcuirea lui.

1> $ata vedeniile care mi'au trecut prin cap, cand eram in pat. (auitam, si iata ca in milocul pamantului era un copac foarte inalt.

$ata un copac. $ntelepciunea divina foloseste adesea parabole siilustratii ca miloace pentru a transmite adevarul. (etoda aceastaeste impresionanta. $mainile tind sa'l faca pe primitor sa retinasolia si importanta ei in memoria sa un timp mai indelunat decatdaca solia ar fi fost comunicata in alt fel. Compara ilustratiile din&zec#iel /1,/'14.

6amenii din antic#itate erau obisnuiti sa vada o semnificatie in

fiecare vis etraordinar. Probabil acesta este motivul pentru careDumnezeu s'a folosit de un vis cu ocazia aceasta.

11 Copacul acesta s'a facut mare si puternic, varful lui se inaltapana la ceruri, si se vedea de la marinile intreului pamant.


7/31

%erset ce nu a fost comentat. 1+ 8runza lui era frumoasa, si avea roade multe- in el se asea#rana pentru toti- fiarele campului se adaposteau sub umbra lui,

pasarile cerului isi faceau cuibul in ramurile lui, si orice faptura viese #ranea din el.

%erset ce nu a fost comentat. 1/ $n vedeniile care'mi treceau prin cap, in patul meu, ma uitam,si iata ca s'a poorat din ceruri un straer sfant.

?n straer. "ramaicul ir derivat de la verbul ur, ,,a ve#ea si

corespunzand ebr. @er, care nu inseamna ,,a sta de straa ci maide raba ,,fiind ve#etor sau ,,cineva care e treaz asa cum ileplica adnotarea marinala la Code "leandrinus. 9AA traducecuvantul prin aelos, ,,iner, dar )#eodotion in loc sa'l traduca,pur si simplu il translitereaza ir. *)ot asa este si in traducereasinodala romana0. )raducatorii iudei "uila si SBmmac#us il redauprin ereoros, ,,cel ve#etor, un termen care se aseste incartea lui &no# si alte scrieri iudaice apocrife pentru a'i desemnape inerii superiori, buni sau rai, care ve#eaza si nu dorm.Sensul de ,,ineri pentru termenul ,,straer ar fi neobisnuit pentrupasaul acesta din %ec#iul )estament. S'a suerat ca s'ar puteaca inerii sa fi fost cunoscuti 7aldeilor sub denumirea acesta, desipana acum nu s'a asit nici o dovada in acest sens. Ca ,,straeruleste un sol ceresc rezulta din insusirea urmatoare ,,sfant si dincuvintele ,,s'a poorat din ceruri. Cel putin atat este clar:Straerul a fost recunoscut ca reprezentantul Dumnezeului cerului*vezi P2 310.

14 &l a striat cu putere si a vorbit asa: )aiati copacul, si rupetiramurile- scuturati'i frunza si risipiti roadele- fuariti fiarele de subel, si pasarile din ramurile lui!


8/31

%erset ce nu a fost comentat. 13 Dar trunc#iul cu radacinile lui, lasati'l in pamant, si leati'l culanturi de fier si de arama, in iarba de pe camp, ca sa fie udat deroua cerului, si sa fie la un loc cu fiarele in iarba pamantului.

)runc#iul cu radacinile lui lasati'l. Compara cu $ov 14,- $saia11,1. 6draslirea in cele din urma a acestui trunc#i'radacina *vezi$ov 14,'=0 prefiura, asa cum reiese dintr'o comparatie intre

v. +< si /


9/31

1


10/31

cailor Sale. Din nou, ca si in lumea antediluviana, &l inaduie caraul sa'si croiasca drumul sau si sa scoata la iveala nebuniaimpotrivirii fata de principiile cele drepte. Dar la timpul potrivit, casi in cazul eliberarii evreilor din &ipt, &l intervine ca nu cumva

fortele raului sa infrana miloacele Sale pentru salvarea lumii. 8ieca Dumnezeu porunceste, permite sau interzice, ,,ocul complicatal evenimentelor omenesti este sub controlul divin, iar ,,un planprincipal se vede la lucru in mod evident in decursul veacurilor*P2 3/


11/31

alta principiile lui Dumnezeu, maretia lor s'a stins, puterea lor s'adus, iar locul lor a fost ocupat de altii *&d 10. ,,)oti isi #otarascsoarta prin propria lor aleere, iar lepadand principiile luiDumnezeu isi aduc la indeplinire propria ruinare *&d 1,

10. ,,Focul complicat al evenimentelor omenesti este sub controldivin. $n milocul certurilor si aitatiei popoarelor, "cela care sadepe #eruvimi inca mai calauzeste treburile pamantului siconduce ,,totul pentru realizarea propriilor Sale planuri *&d 10.%ezi comentariul la cap. 1>,1/.

Cel mai de os. "ramaic, sefal, ,,os, ,,umil. %erbul este traduscu ,,smerit in cap. 3,++ si ,,sa smereasca in cap. 4,/.

1 $ata visul pe care l'am visat, eu, imparatul Nebucadnetar. )u,;eltsatar, talcuieste'l, fiindca toti inteleptii din imparatia mea nupot sa mi'l talcuiasca- tu insa poti, caci ai in tine du#uldumnezeilor sfinti.

)alcuieste'l. %ezi comentariul la v. .

Dumnezei sfinti. %ezi comentariul la v. .

1= "tunci Daniel, numit ;eltsatar, a ramas uimit o clipa, siandurile lui il tulburau. $mparatul a luat din nou cuvantul, si a zis:;eltsatare, sa nu te tulbure visul si talcuirea!. Si ;eltsatar araspuns: Domnul meu, visul acesta sa fie pentru vramasii tai, sitalcuirea lui pentru potrivnicii tai!

?imit. "ramaic, semam, care in forma de aici, inseamna ,,a i seface rau, ,,a fi incurcat, ,,a nu sti ce sa faca. Daniel, inteleandimediat visul si consecintele sale trebuie sa fi fost etrem destanenit de raspunderea de a'i destainui imparatului teribila sasemnificatie *vezi cap. +,30.


12/31

6 clipa. "ramaic sa@o#. &ste imposibil sa definim cu eactitateperioada de timp aratata de sa@o#. "r putea sa fie o clipa scurta,sau poate o perioada de timp mai luna. Compara folosirea lui

sa@o# in cap. /,


13/31

+> Copacul pe care l'ai vazut, care se facuse atat de mare siputernic, incat i se inalta varful pana la ceruri si se vedea de latoate capetele pamantului-

%erset ce nu a fost comentat. +1 copacul acesta, a carui frunza era asa de frumoasa si careavea roade atat de multe si in care era #rana pentru toti, sub carese adaposteau fiarele campului, si in ramurile caruia isi faceaucuibul pasarile cerului,

%erset ce nu a fost comentat.

++ esti tu, imparate, care ai auns mare si puternic, a caruimarime a crescut si s'a inaltat pana la ceruri, si a carui stapanirese intinde pana la marinile pamantului.

&sti tu. 8ara sa'l mai tina pe imparat in suspans, Daniel i'a vestitclar si lamurit E desi fara indoiala ca acesta o banuia E ca copaculil reprezenta pe insusi imparatul.

Pana la ceruri. Pentru unii, termenii prin care profetul descriemaretia lui Nebucadnetar ar putea parea eaerati, dar trebuie sane andim ca Daniel s'a folosit de limbaul si epresiile specificecurtii orientale, obisnuit atat pentru el cat si pentru imparat.)ermenii acestia sunt etrem de asemanatori cu limbaul falos allui Nebucadnetar, aparand in diferite inscriptii ale imparatuluidescoperite de ar#eoloi. &i mai seamana si cu cuvintele folositede predecesorii asirieni ai lui Nebucadnetar si cu ale altor monar#iorientali.

+/ $mparatul a vazut pe un straer sfant poorandu'se si zicand:)aiati copacul, si nimiciti'l- dar trunc#iul cu radacinile lui lasati'l inpamant, si leati'l cu lanturi de fier si de arama, in iarba de pe


14/31

camp, ca sa fie udat de roua cerului, si sa stea la un loc cu fiarelecampului, pana vor trece sapte vremuri peste el.


+4 $ata talcuirea acestui fapt, imparate, iata #otararea CeluiPreainalt, care se va implini asupra domnului meu imparatul.

%erset ce nu a fost comentat. +3 )e vor izoni din milocul oamenilor, vei locui la un loc cufiarele campului, si iti vor da sa mananci iarba ca la boi- vei fi udatde roua cerului si sapte vremuri vor trece peste tine, pana veicunoaste ca Cel Preainalt stapaneste peste imparatia oamenilor

si o da cui vrea.

Cu fiarele campului. Cu toate ca cuvintele solului ceresccontineau o veste rea de un oarecare fel, era peste putereamailor sa prezica pedeapsa. Nu este prezentat motivulindepartarii imparatului din societate, desi probabil ca era intelesde imparat. Ca pedeapsa era nebunia se poate deduce nu numaidin observatiile enerale ale acestui verset care descria starea luiviitoare, dar si din declaratia ca i'a ,,venit iarasi mintea la loc *v./40. "firmatia criticilor ca imparatul a fost indepartat de elementenemultumite din uvern, sau ca rezultat al unei revolutii, estenefondata.

+


15/31

era cauzat de du#uri rele care luau in stapanire victima- dacacineva l'ar fi omorat pe nebun, du#ul l'ar fi luat in stapanire peucias sau pe instiatorul la crima- sau daca proprietatea i'ar fifost confiscata si postul ocupat, o razbunare roaznica ar fi venit

asupra acelora care erau vinovati de nedreptate. Pentru motivulacesta nebunii erau indepartati din societate, dar altfel nu eraumolestati *vezi 1Samuel +1,1+ la ++,10.

+ De aceea, imparate, placa'ti sfatul meu! Pune capat pacatelor tale, si traieste in nepri#anire, rupe'o cu neleiuirile tale, si ai milade cei nenorociti, si poate ca ti se va preluni fericirea!

Pune capat pacatelor tale. "ici monar#ului plin de mandrie i secomunica un principiu divin. Pedepsele lui Dumnezeu pentruoameni pot fi inlaturate prin pocainta si indreptarea faptelor *vezi$saia /,1.+.3- $eremia 1,'1>- $ona /,1'1>0. Pentru acest motivDumnezeu i'a vestit pedeapsa care urma sa vina asupra luiNebucadnetar, dar i'a dat un an intre in care sa se pocaiasca siin felul acesta sa inlature nenorocirea cu care era amenintat *veziDaniel 4,+=0. )otusi imparatul nu si'a sc#imbat stilul de viata, iarca urmare si'a atras asupra lui eecutarea sentintei. Dimpotriva,ninivitenii, carora li se daduse un rastimp de 4> de zile, s'aufolosit de ocazie, iar ei si cetatea lor au fost crutati *$ona /,4'1>0. ,,Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fara sa'Si descoperetaina Sa sluitorilor Sai prooroci *"mos /,0. Dumnezeuavertizeaza popoarele si natiunile cu privire la nenorocirea care'ipandeste. &l trimite o solie lumii de astazi, avertizand'o desfarsitul ei care se apropie cu repeziciune. Poate ca putini vor lua

seama la avertizare, dar pentru ca le'au fost date avertismentecorespunzatoare oamenii nu vor avea scuza in ziua nenorocirii.

"i mila. $mparatul a fost indemnat sa practice dreptatea fata detoti supusii sai si sa aiba mila de cei apasati, nenorociti si saraci


16/31

*vezi (ica


17/31

leatura tarii, palatul stralucit, salasul maretiei pe teritoriul;abilonului *$bid., p. +30. Ca Nebucadnetar avea motiveintemeiate sa fie mandru de opera lui uimitoare, au aratat'osapaturile intreprinse de R. 2oldeeB, desi nu au confirmat in

fiecare amanunt pretentiile eaerate ale scriitorilor clasici cuprivire la dimensiunile ;abilonului antic *vezi Nota "ditionala de lafinalul acestui capitol0.

Pretentia lui Nebucadnetar ca ,,a zidit ;abilonul nu trebuie sa fieinterpretata ca referindu'se la intemeierea cetatii, care de fapt s'apetrecut la scurt timp dupa potop *eneza 11,1'=- Comp. cap.1>,1>0. Referirea se face la marea lucrare de reconstructie

inceputa de tata sau, Nabopolosor, si inc#eiata de Nebucadnetar.9ucrarile de reconstructie ale lui Nebucadnetar au fost atat deetinse incat au eclipsat toate realizarile anterioare. S'a spus caerau putine lucruri care sa nu fi fost construite pe timpul lui. 9ucrulacesta era valabil pentru palate, temple, ziduri, si c#iar si pentrucartierele rezidentiale. Suprafata cetatii a fost mai mult decatdublata prin adauarea de noi terenuri vec#iului ;abilon casuburbii de ambele parti ale raului &ufrat.

/1 Nu se sfarsise inca vorba aceasta a imparatului, si un las s'apoorat din cer si a zis: "fla, imparate Nebucadnetar, ca ti s'a luatimparatia!

?n las s'a poorat. Sau ,,a cazut KJV . Compara cu $saia =,unde se intrebuinteaza cuvantul ,,cade intr'un contetasemanator. Cuvantarea plina de mandrie este urmata imediat de

smerirea imparatului. Nu se spune daca lasul acesta a fost auzitdoar de imparat sau si de anturaul acestuia.

/+ )e vor izoni din milocul oamenilor, si vei locui la un loc cufiarele campului- iti vor da sa mananci iarba ca la boi, si vor trece


18/31

peste tine sapte vremuri, pana vei recunoaste ca Cel Preainaltstapaneste peste imparatia oamenilor si ca o da cui vrea!

$mplinit. (ulti comentatori au identificat maladia lui Nebucadnetar

cu o forma de nebunie in care oamenii se considera animale siimita comportamentul acestora.

?n eemplu din antic#itate despre o astfel de boala mintala esteatestat. 6 tablita cuneiforma nepublicata din (uzeul ;ritanic ilmentioneaza pe un om care manca iarba ca vaca. *8. (. )#. de9iare ;o#l, 6pera (inora *1=3/0, p. 3+0. Nu este necesaraidentificarea stricta a maladiei lui Nebucadnetar, sau ec#ivalarea

ei cu ceea ce cunoaste stiinta medicala de azi. &perienta poatesa fi fost unica. Relatarea este scurta, iar un dianostic precis petemeiul unor informatii atat de restranse este neintemeiat.

Penele vulturului. &ste intrebuintat cuvantul ,,pene. Parul, candeste nepieptanat si cand este multa vreme supus intemperiilor sirazelor soarelui, devine aspru si incalcit.

// C#iar in clipa aceea, s'a implinit cuvantul acela asupra luiNebucadnetar. " fost izonit din milocul oamenilor, a mancatiarba ca boii, trupul i'a fost udat de roua cerului, pana i'a crescutparul ca penele vulturului, si un#iile ca #earele pasarilor.

)recerea vremii. Sau ,,sfarsitul zilelor KJV . "dica, sfarsitulcelor ,,sapte vremuri, sau sapte ani prezisi pentru duratanebuniei lui Nebucadnetar *vezi comentariul la v. 1


19/31

Dumnezeu. "cela care ani de zile zacuse la pamant neautorat indecaderea lui a fost inca o data ridicat la demnitatea de om pecare o acordase Dumnezeu creaturilor Sale facute dupaasemanarea Sa. Partea esentiala a miracolului intamplat in cazul

lui Nebucadnetar se repeta iarasi E c#iar si daca intr'un mod maiputin spectaculos E in convertirea fiecarui pacatos.

"m binecuvantat pe Cel Prea $nalt. "ceasta vorbeste in favoareaimparatului mandru de pe vremuri, care dupa inrozitoarea luieperienta ca prima dorinta a vrut sa'$ multumeasca luiDumnezeu, sa'9 slaveasca socotindu'9 ca Sinurul care estevesnic, si sa recunoasca suveranitatea 9ui eterna.

/4 Dupa trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnetar, am ridicatoc#ii spre cer, si mi'a venit iarasi mintea la loc. "m binecuvantatpe Cel Preainalt, am laudat si slavit pe Cel ce traieste vesnic,

"cela a carui stapanire este vesnica, si a carui imparatiedainuieste din neam in neam.

6 nimica. Compara cu $saia 4>,1. " doua parte a acestui versetare o apropiata paralela in $saia 4/,1/. ?nii au sueratposibilitatea ca prin leatura lui cu Daniel imparatul sa fi auns sase familiarizeze cu cuvintele lui $saia, iar ele i'au venit deodata inminte. %enind din ura mandrului monar# de pe vremurimarturisirea aceasta a fost cu adevarat un miracol. &a estemarturia unui convertit pocait, o declaratie din inima unui om careinvatase din eperienta sa'9 cunoasca si sa'9 respecte peDumnezeu.

/3 )oti locuitorii pamantului sunt o nimica inaintea 9ui- &l face cevrea cu oastea cerurilor si cu locuitorii pamantului, si nimeni nupoate sa stea impotriva maniei 9ui, nici sa'$ zica: Ce faciG


20/31

(i'a venit inapoi. 6 data cu restaurarea mintii sale Nebucadnetar a obtinut din nou si tronul imparatesc. Pentru a arata stransaleatura intre revenirea ratiunii si repunerea lui pe tron, versetulacesta reafirma *vezi v. /=0 primul element al refacerii sale. "l

doilea urmeaza imediat, in maniera simpla a povestirii semitice.?n povestitor modern ar fi spus: ,,Dupa ce mi'a venit mintea laloc, mi'au fost redate si pozitia si loria mea imparateasca.

('au cautat. Cuvantul ,,cautat nu denota in mod necesar ca incursul perioadei de nebunie, imparatului i s'a inaduit sapribeeasca pe campii si prin pustietati fara de suprave#ere, cidenota cautarea unei persoane avand in vedere pozitia ei oficiala.

Cand s'a descoperit faptul ca mintea imparatului i'a revenit,reentii statului l'au adus inapoi cu tot respectul cuvenit pentru casa'i redea conducerea. $n timpul bolii lui mintale oamenii acestiacondusesera treburile uvernarii.

/


21/31

Sub conducerea lui Robert 2oldeeB, care lucra pentru erman6rient SocietB, s'au facut sapaturi importante la ;abilon intre anii1=='1=1. "cestea au scos la lumina unele din cele maiimportante zone ale marilor ruine ale vec#iului ;abilon, desi

suprafete mari au ramas neatinse cu prileul acestor sapaturi.;abilonul a fost un oras important al (esopotamiei inca din zorileistoriei *eneza 110. 7ammurabi a facut din el capitala dinastieisale. Ca resedinta a vestitului zeu (arduc, el a ramas un centrureliios c#iar si in cursul perioadelor cand nu s'a bucurat desuprematie politica, de eemplu, pe vremea cand "siria a fostputerea politica proeminenta. "tunci cand Nabopolasar arecastiat independenta ;abiloniei, orasul a devenit din nou

metropola lumii. Dar mai ales sub Nebucadnetar, mareleconducator al $mperiului Neo';abilonian, ;abilonul a devenit,,podoaba imparatilor, falnica mandrie a 7aldeilor *$sa 1/,1=0.

Ceea ce au scos la iveala sapaturile ermane in cursul celor 1ani de lucru a fost cetatea lui Nebucadnetar- practic nu s'au asiturme ale stadiilor anterioare ale cetatii. "u fost prezentate douamotive pentru faptul acesta: 10 Sc#imbarea albiei fluviului &ufrat ainaltat fata apei, asa ca nivelurile oraselor mai vec#i zac mai osde nivelul apei- +0 Distruerea ;abilonului de catre imparatulasirian San#erib in


22/31

$n ciuda acestor dificultati cercetatorii au reusit sa reconstituiemare parte din asezarea ;abilonului lui Nebucadnetar. 9a aceastaau fost autati de vec#i documente cuneiforme asite in timpulsapaturilor. Documentele acestea contin descrieri amanuntite ale

cetatii, ale cladirilor ei principale, zidurilor si cartierelor cetatii, asaca se cunosc mai multe despre planul ;abilonului luiNebucadnetar decat despre multe cetati medievale ale &uropei.De aceea suntem destul de bine informati cu privire la orasul peale carui ulite a umblat Daniel si cu privire la care Nebucadnetar arostit laudaroasele cuvinte raportate in Daniel 4,/>.

(arimea ;abilonului antic. E $nainte ca uneltele de sapat ale

cercetatorilor sa descopere adevarata marime a ;abilonului luiNebucadnetar si a ;abilonului vremurilor de mai inainte, invatatiise bazau pe descrierea lui 7erodot. $storicul acesta pretinde ca ar fi vizitat (esopotamia pe la milocul secolului al %'lea i.7r. si, prinurmare, afirmatiile sale au fost adesea luate drept ale unui martorocular. &l afirma *i. 1, 1=0, ca planul ;abilonului avea formaunui mare patrat, de aproimativ ++,4 Hm pe o latura.Dimensiunile acestea dau cetatii un perimetru de aproimativ Hm, si o suprafata totala de circa 4=> Hm+. &l mai sustine cazidurile lui erau roase de aproape +< m si inalte de aproape 1>4m.

$nainte ca sapaturile moderne sa fi dat la iveala dimensiunile;abilonului din antic#itate, s'au facut incercari de a armonizaspusele lui 7erodot cu ruinele lui vizibile. "r#eoloul francez Fules6ppert, de eemplu, a incercat sa eplice afirmatia lui 7erodotetinzand suprafata cetatii ;abilon pana acolo ca sa cuprinda fie

;irs Nimrud, la 1=.+ Hm spre sud'vest de ruinele ;abilonului, fie)ell el'6#eimir, la 1+, Hm spre vest. &plicatia aceasta este cutotul nesatisfacatoare. $nca de pe vremea lui 6ppert se stia ca;irs Nimrud este locul vec#iului ;orsippa, iar )ell el'6#eimir acelaal lui 2is#, ambele vestite cetati independente, cu ziduri deprotectie separate. $ntrucat nu s'a descoperit nici un zid care sa


23/31

inconoare atat ;abilonul cat si una din cele doua cetati ;orsippasau 2is#, si intrucat un astfel de zid nu este mentionat in nici unuldin documentele contemporane care descriu vec#ea cetate,interpretarea data de 6ppert spuselor lui 7erodot cu privire la

lunimea zidurilor ;abilonului nu poate fi acceptata.

Sapaturile descopera ca inainte de vremea lui Nebucadnetarcetatea era aproape patrata, avand lunimea de aproape + Hm pefiecare latura E Cetatea $nterioara pe #arta de la p. =


24/31

aceasta este a lunimii totale a zidurilor atat ale cetatii interioare,cat si ale cetatii eterioare. Perimetrul cetatii lui Nebucadnetar,inclusiv frontul fluviului de la Palatul de %ara pana la terenulpalatului vec#i era de aproimativ 1< Hm.

Sapaturile moderne arata ca descrierea lui 7erodot are nevoiede modificari cu privire la dimensiunile zidurilor. 8ortificatiile careinconoara Cetatea $nterioara constau din ziduri duble, dintre carezidul interior avea in ur de


25/31

limba ;abiloniana, ci era dependent de un #id vorbitor de limbareaca, posibil ca, datorita dificultatilor de traducere, a primitanumite informatii ineacte. (ai este posibil ca unele dinafirmatiile lui eronate sa constituie rezultatul unei memorii

defectuoase.

8.(. )# *de 9iare0 ;o#l a avansat de curand o alta eplicatie. &lsuereaza ca 7erodot poate s'a andit la toata fortareata;abilonului, incluzand toate suprafetele care se aseau pe terenulcare putea fi inundat in timp de primedie. ;o#l reamintestecititorilor sai faptul ca este etrem de dificil pentru un nespecialistsa faca deosebire intre diurile canalelor uscate si ramasitele

vec#ilor ziduri ale cetatii. Sinura deosebire este lipsa de olarie ladiuri. Resturi de olarie se asesc in cantitate mare in apropiereafostelor ziduri ale orasului. )rebuie deci sa se considere ca posibilfaptul ca 7erodot a luat o parte din numeroasele diuri de canaledrept resturi ale zidurilor orasului *vezi & 6riente 9u, Nr. 1>,1=43'4, p. 4=, n. +0.

Desi ;abilonul antic nu avea dimensiunile uriase atribuite lui decatre 7erodot, orasul era totusi de o marime formidabila intr'ovreme cand orasele erau foarte mici in comparatie cu standardelemoderne. Perimetrul lui de aproape 1,< Hm., se afla intr'oproportie favorabila cand e comparat cu circumferinta de 1+,3 Hm.a cetatii Ninive, capitala imperiului "sirian- cu zidurile Romeiimperiale in lunime de =,< Hm., si cu cei


26/31

6 cetate a templelor si a palatelor. E Datorita faptului ca cetatea;abilon cuprindea sanctuarul zeului (arduc, considerat a fidomnul cerului si al pamantului, capetenia tuturor zeilor, vec#ii

;abilonieni considerau ca orasul lor era ,,buricul pamantului. Caurmare, ;abilonul era un centru reliios fara rival pe pamant. 6tablita cuneiforma de pe vremea lui Nebucadnetar insira 3/ detemple dedicate zeilor importanti, =33 de mici sanctuare si /4 dealtare stradale E toate in interiorul zidurilor orasului. $n comparatiecu el, "ssur, unul dintre orasele principale ale "siriei cu cele /4 detemple si capele ale lui facea o impresie relativ slaba. &ste usorde inteles de ce babilonienii erau mandrii de orasul lor, zicand:

,,;abilonul este obarsia si centrul tuturor tarilor. (andria aceastase reflecta in faimoasele cuvinte ale lui Nebucadnetar citate incomentariu la cap. 4,/>, cum si intr'o vec#e cantare de lauda*asa cum este redata de &. &belin., )ete cuneiforme din "surcu continut reliios, Partea $ *9eipzi, 1=130, Nr. 0:

,,6, ;abilon, oricine te priveste se umple de bucurie,

6ricine locuieste in ;abilon isi sporeste viata,

6ricine vorbeste rau de ;abilon este ca un ucias de mama.

;abilonul este ca si curmalul dulce, al carui fruct este placut laprivit.

Centrul loriei ;abilonului era faimosul templu'turn ziggurat –n.n.. &temenanHi, ,,piatra de temelie a cerului si pamantului, care

avea baza de forma unui patrat cu latura de 1>> m. si a caruiinaltime era de 1>> m. "cest urias edificiu era intrecut in inaltimepe vremuri numai de cele doua piramide mari de la #ize# din&ipt. Constructia din caramida consta din sapte terase din carecea mai mica si cea mai de sus era un altar dedicat lui (arduc,


27/31

zeul principal al ;abilonului. %ezi mai departe comentariul laeneza 11,=.

?n mare comple de temple, numit &saila, literal: ,,Cel care

ridica capul, inconura turnul &temenanHi. Curtile si cladirile luierau scenele multor ceremonii reliioase savarsite in onoarea lui(arduc. Procesiuni mari si stralucitoare se inc#eiau in acest loc.Cu eceptia marelui templu al lui "men de la 2arnaH, &saila eracel mai mare si mai vestit templu dintre toate templele din 6rientulantic. Pe vremea cand Nebucadnetar urca pe tron, acesta sebucura dea de o luna si lorioasa istorie, iar noul imparat l'arecladit in intreime si a infrumusetat o mare parte din compleul

templului, inclusiv turnul &temenanHi.

"tat ca numar cat si ca dimensiuni palatele ;abilonului infatisauun lu etraordinar. $n cursul lunii sale domnii de 4/ de aniNebucadnetar a cladit trei mari castele sau palate. ?nul din ele seaseste in Cetatea $nterioara, celelalte in afara de ea. ?nul eraacela care e cunoscut sub numele de Palatul de %ara, in parteacea mai de nord a noului cartier rasaritean. Colina care acoperaacum ramasitele lui este cea mai inalta dintre acelea care cuprindruinele ;abilonului, si este unicul loc care inca mai poarta vec#iulnume ;abil. )otusi distruerea completa a acestui palat invremurile de demult si luarea apoi de caramizi din constructie nui'a lasat ar#eoloului prea multe de descoperit. "stfel stim preaputin cu privire la palatul acesta.

?n alt palat mare, pe care cercetatorii il numesc acum PalatulCentral, se afla imediat lana zidul de nord al Cetatii $nterioare. Si

acesta a fost zidit tot de Nebucadnetar. "r#eoloii moderni auasit si aceasta mare cladire intr'o stare de deznadaduit dedevastata, cu eceptia unei parti din palat, (uzeul de "ntic#itati.

"ici fusesera adunate obiecte de valoare ale trecutului lorios alistoriei ;abiloniei, ca de pilda: statui vec#i, inscriptii si trofee de


28/31

razboi fiind epuse ,,ca oamenii sa le priveasca, dupa cum seeprima Nebucadnetar intr'una din inscriptiile lui.

Palatul de Sud se afla in coltul nord'vestic al Cetatii $nterioare si

continea, printre alte constructii, vestitele radini suspendate, unadin cele sapte minuni ale lumii antice. Pe o cladire mare cu boltiera instalata o terasa'radina iriata printr'un sistem de tuburiprin care apa era pompata sus. Potrivit cu cele spuse de Diodor,Nebucadnetar a inaltat aceste minunate edificii pentru sotia sa din(edia ca sa'i ofere, in milocul acestui ;abilon plat si lipsit decopaci, un inlocuitor al dealurilor impadurite din tara ei natala,careia ii simtea lipsa. $n boltile de sub radina suspendata erau

depozitate rezerve de cereale, ulei, fructe si mirodenii pentrunevoile curtii si ale celor care tineau de curte. "r#eoloii au dat dedocumente administrative in odaile acestea, dintre care unele ilmentioneaza pe reele $oiac#in al lui $uda ca primitor de ratiiimparatesti.

9ana radinile suspendate era un intins comple de cladiri, sali,si odai, care inlocuisera palatul mai mic al lui Nabopolasar, tatallui Nebucadnetar. "cest Palat de Sud era mai mult sau mai putinresedinta oficiala a imparatului, locul unde aveau loc toateceremoniile de stat. $n centru se afla o mare sala a tronului, lunade 3+ m., lata de 1 m. si inalta de 1 m. Sala aceasta imensa afost probabil locul unde ;elsatar a benc#etuit in cursul ultimeinopti a vietii lui, deoarece nici o alta sala nu era suficient de mareca sa poata cuprinde o mie de oaspeti *vezi Daniel 3,10.

?na din frumoasele constructii ale acestui oras era faimoasa

Poarta a lui $star care era in apropierea Palatului de Sud si careforma una din intrarile nordice ale Cetatii $nterioare. "ceasta eracea mai frumoasa din toate portile babiloniene deoarece prin eatrecea ?lita Procesiunii, care facea leatura intre diferitele palateimperiale la templul &saila. Din fericire, poarta aceasta a fostmult mai putin devastata decat oricare alta constructie din ;abilon


29/31

si constituie acum cea mai impresionanta dintre toate ruineleeistente ale orasului. &a inca se mai ridica la o inaltime de 1+ m.

Structurile interioare ale zidurilor si portilor cetatii, ale palatelor si

templelor, erau din caramida ne arsa. Straturile eterioare alezidurilor erau din caramida arsa si uneori din caramida smaltuita.Caramizile eterioare ale zidurilor orasului erau de culoarealbena, cele ale portilor erau de un albastru'azuriu, cele alepalatelor erau roz, iar cele ale templelor erau albe. Poarta zeitei$star era o constructie dubla, datorita zidurilor duble ale cetatii.&ra luna de 3> de m. si consta din patru structuri in forma deturn de diferite rosimi si inaltimi. Iidurile erau din caramizi a

caror suprafata smaltuita forma fiuri de animale in relief. &rau celputin 33 de fiuri de felul acesta. &rau tauri de culoare albenacu suvite ornamentale de par albastre si cu copite si coarne verzi.

"cestea alternau cu fiare mitoloice de culoare albena, numitesirrus#, care aveau capete si cozi de serpi, trupuri acoperite cusolzi si picioare de vultur si de pisica *pentru o ilustratie vezi vizavide p.


30/31

inainte nu a zidit vreodata, ceea ce am cladit eu cu somptuozitatepentru (arduc. "poi am continuat cu incordare etrema lainzestrarea &sailei si la renovarea ;abilonului mai mult decat s'afacut vreodata mai inainte. )oate lucrarile mele valoroase,

infrumusetarea sanctuarelor marilor zei, pe care le'am intreprinsmai mult decat stramosii mei imparatesti, le'am scris intr'undocument pe care l'am alcatuit pentru eneratiile viitoare. )oatefaptele mele, pe care le'am scris in acest document, sa fie cititede toti aceia care stiu *sa citeasca0 si sa'si aduca aminte de slavamarilor zei. 9una sa fie calea vietii mele, si sa ma bucur deurmasii mei- fie ca urmasii mei sa domneasca in toata vesniciapeste oamenii cu capul neru si fie ca pomenirea numelui meu sa

se faca spre bine in toate timpurile.

C6(&N)"R$$9& 9?$ &99&N . 57$)&

1'/ P2 314'3+1- ) 1+

1 Da 1+=- P2 3>>/


31/31

/ "cum, eu, Nebucadnetar, laud, inalt si slavesc pe $mparatulcerurilor, caci toate lucrarile 9ui sunt adevarate, toate caile 9uisunt drepte, si &l poate sa smereasca pe cei ce umbla cumandrie!


Daniel Cap 4 EGW

Documents

Transcript of Daniel Cap 4 EGW