Drept comercial

______________________________________________________________________________

1

TRAIAN LASZLO

DREPT COMERCIAL

Suport de curs

2012

Drept comercial

______________________________________________________________________________

2

Drept comercial

______________________________________________________________________________

3

CUPRINS

CAP. 1 SOCIETATILE COMERCIALE

I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV .............................................................. 9 1. Noiune, istoric, trsturi. ...................................................................................... 9 2. Constituirea societii n nume colectiv ............................................................... 10 3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv .................................. 11 4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv ............................................ 11 II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL .................................................. 13 1. Constituirea societii ........................................................................................... 13 2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl ............................ 14 3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl ...................................... 16 III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT ....................................... 16 1 Noiune, trsturi .................................................................................................. 16 2. Constituirea societii ........................................................................................... 16 3. Funcionarea i administrarea societii .............................................................. 17 4. Dizolvarea i lichidarea societii ........................................................................ 20 IV. SOCIETATEA PE ACIUNI 19 1. Notiuni generale ................................................................................................... 21

2. Constituirea societatii pe actiuni .......................................................................... 22

Modalitati de constituire ........................................................................................... 22

a. Constituirea simultana .......................................................................................... 22

b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica) ................................................. 23

Prospectul de emisiune ............................................................................................. 23

Subscrierea actiunilor ............................................................................................... 24

3. Functionarea societatii pe actiuni ........................................................................ 24

Actiunile ................................................................................................................... 25

Modalitati de transmitere a actiunilor ...................................................................... 26

Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor ......................................................... 26

4. Administrarea societatii pe actiuni ....................................................................... 27

A. Administrarea n sistemul unitar ......................................................................... 27 B. Administrarea n sistem dualist ........................................................................... 27 Directoratul ............................................................................................................... 28

Auditorii financiari ................................................................................................... 29

Cenzorii societatii ..................................................................................................... 30

2. Lichidarea societatii pe actiuni ............................................................................. 32

Drept comercial

______________________________________________________________________________

4

V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI .......................................... 32 Noiune ..................................................................................................................... 32 Raspunderi diferite pentru datoriile societatii .......................................................... 33

Adunarea generala a actionarilor .............................................................................. 33

Administrarea societatii ............................................................................................ 34

CAP. 2. INSOLVENTA

1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei ................................... 37 2. Formele procedurii insolventei ............................................................................. 38

3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei ..................................................... 39

2. Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 ................................................................................................................ 39

1. Insolventa debitorului ........................................................................................... 39

2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei ....................... 40

3. Participantii la procedura insolventei ................................................................... 41

1. Instantele judecatoresti ......................................................................................... 41

2. Judecatorul-sindic ................................................................................................. 41

3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor ...................................................... 43

4. Administratorul special ........................................................................................ 44

5. Administratorul judiciar ....................................................................................... 45

6. Lichidatorul .......................................................................................................... 46

Cererile introductive ................................................................................................. 46

Deschiderea procedurii insolventei si efectele acesteia ........................................... 47

Planul de reorganizare .............................................................................................. 49

Falimentul ................................................................................................................. 51

nchiderea procedurii ................................................................................................ 59 Raspunderea membrilor organelor de conducere ..................................................... 59

Infractiuni si pedepse n legatura cu aplicarea ......................................................... 61 procedurii insolventei ............................................................................................... 61

Rspunderea contravenional .................................................................................. 63

Drept comercial

______________________________________________________________________________

5

INTRODUCERE

Stimate cursant,

Acest curs incearca sa sintetizeze un domeniu vast numit Drept comercial si

urmrete s contureze o imagine ct mai cuprinztoare asupra sistemelor actuale de reglementare interna si internationala.

Sper ca acest curs va fi util tuturor celor il rasfoiesc , nu neparat numai celor

care desfasoara activitati didactice sau administrative ci si celor care sunt interesati

de dobandirea unor cunostinte specifice in acest domeniu.

OBIECTIVELE CURSULUI

Obiectivul central al cursului este familiarizarea cursantilor cu problematica

generala si conceptele esentiale ale dreptului comercial, care sa le permita

implementarea in mod direct a prerogat ivelor con fer i te de dreptul in tern

i recunoscute de dreptul in terna ional f iecrui individ , n raportur i le sa le cu colect iv i ta tea i cu s ta tu l , n contextul economico-social, politic, cultural i istoric, a unei anumite societi.

Prin prezentarea aspectelor menionate, cursul i propune s contribuie la formarea unui nivel de evaluare analitic a legislaiei i practicii n raport cu reglementarile interne n materia dreptului comercial, a societatilor comerciale si a legislatiei.

Cum ti se par aceste obiective ? Sper ca ele corespund in mare masura cu

asteptarile tale despre acest curs.Daca nu te rog sa ma informezi cu ocazia primei

lucrari de verificare .

Drept comercial

______________________________________________________________________________

6

MODUL IN CARE CURSUL ESTE CONCEPUT

Prezentul curs este prin structura sa un curs de educatie prin corespondenta.

Cursul necesita aproximativ 10 ore de studiu individual.Timpul precizat poate fi

mai scurt sau mai lung in functie de cunostintele anterioare ale cursantului, de

cantitatea de munca a subiectului in studiu pe care cursantul este dispus sa o aloce.

Cursul este divizat in doua unitati de studiu care se numesc capitole si

cuprinde o lucrare de verificare care va fi transmisa pentru corectare si comentarii

titularului de curs, dupa finalizarea studiului intregului curs si este parte integranta

din evaluarea continua a cursantilor. In cazul prezentului curs prin Lucrarea de

verificare se realizeaza si verificarea finala.

Cursul este structurat pe doua unitati de invatare, fiecare unitate abordand o

problematica importanta a studierii dreptului comercial.

Fiecare unitate contine: obiectivele, structura tematica si analiza fiecarei

probleme, teste de autoevaluare care asigura intr-o oarecare masura comunicarea

simulata cu cursantul si o bibliografie de referinta.La finalul cursului se afla o

lucrare de verificare si o bibliografie minimala.

In cadrul fiecarei unitati de invatare, Obiectivele enunta cunostintele ce urmeaza a fi dobandite pe parcursul acesteia. Continutul fiecarei unitati de invatare

este structurat astfel incat cantitatea de informatie noua pe unitatea de invatare sa

fie accesibila si asimilabila in conditiile educatiei la distanta.Pentru a realiza aceste

deziderate s-a urmarit ca structura continutului unitatilor sa fie in concordanta cu

cerintele unei educatii active.

Testele de autoevaluare reprezinta un exemplu tipic de sarcini de invatare,

avand un rol specific, acela de a testa daca obiectivele educationale au fost

realizate.

Probele cuprinse in Lucrarea de verificare , plasata la sfarsitul cursului sunt

proiectate sa cuantifice in mod adecvat nivelul de performanta atins in formarea

fiecarei competente vizate de obiectivele intregului curs.

Cursul are o structura si un mod de asezare diferit in pagina fata de alte

cursuri traditionale. Conceptul care sta la baza acestei abordari este specifica

cursurilor destinate Educatiei la Distanta, este studiul individual activ completat cu

un dialog la distanta cu titularul de curs.

Manseta alba de circa 3 cm. lasata libera in stanga paginii are un rol dublu si

anume:

-adnotarile inscrise aici atrag atentia si te ajuta la identificarea sau

consolidarea unor infirmatii importante;

-spatiul alb poate fi folosit pentru notite, completari, observatii samd.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

7

ATENTIE !! Utilizeaza manseta alba !!! Ea are rolul de a te ajuta la

invatare .

Continutul cursului este intrerupt din loc in lod de diferite sarcini de lucru,

care sunt cuprinse in chenar si sunt anuntate prin titluri specifice si prin imagini

sugestive.

Este util sa raspunzi cu consecventa la intrebarile formukate in testee de

evaluare si sarcinile de evaluare imediat dupa ce ai parcurs cursurile tematice. In

acest fel este mai usor sa raspunzi la lucrarile de verificare precum si evaluarea

finala.

Raspunsurile la sarcinile de lucru se gasesc la sfarsitul cursului, in sectiunea

raspunsuri si cometarii la teste de autoevaluare si sunt asociate cu un simbol grafic.

Lucrarile de evaluare rezolvate individual vor fi transmise tutorelui in modul

si datele anuntate la inceputul semestrului.

Evaluarea finala va tine cont de intreaga activitate desfasurata de cursant pe

parcurs prin participarea activa la dialogul la distanta initiat de titular si de

raspunsurile oferite in lucrarea de verificare.

Studiu individual

Ajungand la acest moment va recomand sa va rezervati timp pentru a

parcurge acest curs si sa va faceti o imagine globala asupra modului in care acesta a

fost conceput.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

8

Drept comercial

______________________________________________________________________________

9

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE Capitolului 1 Dupa studiul capitolului 1 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente

cunostinte pentru :

nsuirea cunotinelor teoretice fundamentale privind raporturile juridice de drept comercial;

Delimitarea dintre diferite tipuri de societati comerciale, care constituie principalele parghii pentru functionalitatea economiei in general;

Consolidarea cunostintelor prin aprofundarea trasaturilor esentiale care diferentiaza tipurile de societati comerciale si modalitatea acestora de

constituire, functionare si dizolvare si lichidare.

S O C I E T I L E C O M E R C I A L E

I.SOCIETATEA N NUME COLECTIV

1. Noiune, istoric, trsturi1.

Societatea n nume colectiv este acel tip de societate comercial n care

obligaiile angajate de societate sunt garantate cu patrimoniul social i cu

rspunderea nelimitat i solidar a asociailor, dat fiind caracterul ei social.

Trsturi eseniale:

1 A se vedea: Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu,

2006, pp. 49-50;

Drept comercial

______________________________________________________________________________

10

Caracterul asocierii este unul intuitu personae.

obligaiile societii sunt garantate cu patrimoniul societii i cu rspunderea

nelimitat i solidar a tuturor asociailor.

caracter personal, evideniat prin faptul c firma societii se compune

ntotdeauna din numele cel puin a unuia dintre asociai se adaug, obligatoriu,

meniunea scris n ntregime societate n nume colectiv pentru a evidenia

tipul de societate care se constituie.

patrimoniul societii se constituie din aporturile personale ale fiecrui asociat.

n principiu, nu este admis cesiunea aportului de capital dect dac acest lucru

se prevede n mod expres n actul constitutiv

2. Constituirea societii n nume colectiv

Societatea n nume colectiv se constituie prin ncheierea unui contract de

societate, numit act constitutiv, care este semnat de ctre toi asociaii i supus

autentificrii de ctre notar.

Actul constitutiv al societii n nume colectiv va cuprinde:

a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul

i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea

asociailor persoane juridice; numrul de nregistrare n registrul comerului sau

codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit simpl

se vor arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul

fiscal, dac este cazul;

b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii;

c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii

principale;

d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea aportului fiecrui

asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii,

precum i data la care se va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu

Drept comercial

______________________________________________________________________________

11

rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale,

precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su;

e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii

neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz

s le exercite mpreun sau separat;

f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi;

g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti

fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau

condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare;

h) durata societii;

i) modul de dizolvare i de lichidare a societii.

3. Funcionarea i administrarea societii n nume colectiv

Administrarea societii poate fi fcut de unul sau mai muli administratori,

membri asociai sau neasociai, care pot fi numii prin actul constitutiv sau ulterior,

de ctre adunarea general a asociailor.

4. Dizolvarea i lichidarea societii n nume colectiv

Societatea se dizolv prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii;

b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea

acestuia;

c) declararea nulitii societii;

d) hotrrea adunrii generale;

e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice,

precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;

f) falimentul societii;

g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

12

n cazul situaiei precizate la lit. a) (trecerea timpului stabilit pentru durata

societii) , asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni

nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.

n lips, la cererea oricruia dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin

ncheiere, efectuarea consultrii, conform art. 119 din Legea nr. 31/1990.

Dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.

Lichidarea presupune un ansamblu de operaii financiare, economice,

administrative i juridice al crui scop este realizarea activului social, achitarea

pasivului i distribuirea valorii rmase.

Pentru lichidarea i repartizarea patrimoniului social, chiar dac n actul

constitutiv se prevd norme n acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli:

a) pn la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continu

mandatul lor, cu excepia celor prevzute la art. 233 din Legea nr. 31/1990;

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentina care i ine locul i orice act

ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija

lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i

publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.

Numai dup ndeplinirea formalitilor precizate mai sus lichidatorii vor depune

semntura lor n registrul comerului i vor exercita aceast funcie, iar dup

aceast dat nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia

dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor.

Menionm c pe lng prevederile precizate la art. 252 din Legea nr. 31/1990,

societilor n lichidare se aplic regulile stabilite prin actul constitutiv i prin lege,

n msura n care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

De asemenea, pe toate actele emannd de la societate trebuie s arate c aceasta

este n lichidare.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

13

II. SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL

Societatea n comandit simpl este societatea comercial ale crei obligaii

sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar

a asociailor comanditai; comanditaii rspund numai pn la concurena aportului

lor. Societatea in comandita simpla apare astfel ca fiind societatea comerciala care

se constituie prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a uneia sau mai multor

persoane, numite comanditati, care asigura gestiunea si conducerea societatii si

raspund pentru obligatiile sociale, solidar si nelimitat, cu una sau mai multe

persoane, numite comanditari, care nu participa la conducerea societatii si raspund

pentru obligatiile sociale, numai in limita aportului lor la capitalul societatii2.

1. Constituirea societii

Constituirea societii n comandit simpl este supus acelorai reguli i proceduri

valabile pentru societate n nume colectiv, respectiv condiiilor de fond, de form i

de publicitate cu evidenierea unor particulariti specifice determinate de regimul

juridic special al acestui tip de societate.

Asa cum rezulta din prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, societatea in

comandita simpla se constituie "prin contract de societate", asociatii putand fi atat

persoane fizice cat si persoane juridice. Desi legea nu stabileste printr-o dispozitie

expresa un plafon minim al numarului de asociati care pot infiinta o asemenea

societate, din ansamblul reglementarii legale care ii este consacrata (care prevede

constituirea pe baza de contract si necesitatea coexistentei celor doua categorii de

asociati) rezulta - indubitabil - ca numai cel putin doua persoane (un comanditar si

un comanditat) vor putea constitui o societate in comandita simpla3.

2 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 191

3 Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 150-151

Drept comercial

______________________________________________________________________________

14

Nici in cazul societatii in comandita simpla legea nu cere un minim

obligatoriu de capital social lasand la libera apreciere a partilor stabilirea

cuantumului capitalului social, in fiecare caz in parte.

Cu toate acestea, nu este posibila constituirea unei societati comerciale de persoane

lipsita de orice capital social, deoarece existenta capitalului social reprezinta o

cerinta esentiala pentru infiintarea si existenta oricarei societati comerciale

(societatea in nume colectiv este o exceptie doar aparenta, deoarece asociatii

raspund cu intreg patrimoniul lor personal, asadar exista o garantie pentru creditorii

societatii). Tot astfel, nu este posibila nici constituirea unei societati comerciale cu

un capital simbolic, deoarece, intr-o atare ipoteza, respectiva societate ar fi lipsita

din start de instrumentul economic principal pentru realizarea obiectului ei de

activitate si, deci, pentru atingerea finalitatii in vederea careia a fost infiintata. Asa

fiind, asociatii fondatori au obligatia sa convina un capital rezonabil in raport cu

nevoile de realizare a scopului societatii caruia intotdeauna ii este circumscris

obiectul ei de activitate4.

2. Funcionarea i administrarea societii n comandit simpl

Legea nr.31/1990 stabilete regulile privind administrarea societii n

comandit simpl, care poate fi efectuat de ctre specialiti neasociai sau de ctre

asociaii comanditai.

Numai comanditatii au dreptul sa administreze societatea in comandita simpla. Din

coroborarea art. 90 cu art. 75, art. 76 alin, 1, art. 77, 79. 83, 84, 86 si 87, precum si

cu art. 80, 81, 82 si 85, (aplicabile asociatilor comanditati) din Legea nr. 31/1990,

rezulta c:

- dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui comanditat, afara de

stipulatie contrara in actul constitutiv;

4 Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 26

Drept comercial

______________________________________________________________________________

15

- atunci cand prin actul constitutiv se stipuleaza ca, in exercitarea prerogativelor

de administratori ai societatii, comanditatii vor lucra impreuna, decizia privind

efectuarea oricarui act de administrare trebuie sa fie adoptata cu consimtamantul

unanim al acestora: in caz de divergenta, vor decide comanditarii care reprezinta

majoritatea absoluta a capitalului social;

- comanditatul care intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe

contul altuia interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nicio

deliberare sau decizie privind acea operatiune; comanditatul care contravine acestei

reguli este raspunzator de daunele societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut

majoritatea ceruta;

- comanditatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati,

intrebuinteaza capitalul. bunurile sau creditul societatii in folosul sau. sau in acela

al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile, ce au rezultat si

sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate (art. 80);

- niciun comanditat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat

pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul

societatii; comanditatul care contravine acestei interdictii este raspunzator de

sumele luate si de daune (art. 81 alin. 1 si 2);

- prin actul constitutiv se poate stipula ca asociatii comanditati au dreptul sa la

din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 alin. 3);

- comanditatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte

societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in

contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemanator, fara

consimtamantul celorlalti asociati (art.82 alin.1 );

- consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile, fiind

anterioare actului constitutiv, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au

interzis continuarea lor (art. 82 alin. 2);

Drept comercial

______________________________________________________________________________

16

- comanditatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in

numele societatii de persoanele care o reprezinta; hotararea judecatoreasca obtinuta

impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

3. Dizolvarea i lichidarea societii n comandit simpl

Cauzele generale de dizolvarea sunt operante i n cazul societii n comandit

simpl la care pot fi adugate i altele specifice determinate de structura mixt i

statutul juridic diferit al acestui tip de societate5.

III. SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT

1 Noiune, trsturi

Societatea cu raspundere limitata este definita ca o societate ce se constituie,

pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun

anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea dobandirii si

impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile societatii, in limita

aporturilor6.

Caracterele societatii cu raspundere limitata sunt7 :

1. caracterul intuitu personae al contractului de societate

2. impartirea capitalului in fractiuni numite parti sociale care nu sunt negociabile

3. raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale limitata la aportul prestat.

2. Constituirea societii

Societatea cu rspundere limitat trebuie s se supun att condiiilor de

fond ct i condiiilor de form i publicitate impuse de legislaia n vigoare.

5 A se vedea, Simona Georgeta Bonta, op. cit., p. 62

6 Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 246

7 Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 241

Drept comercial

______________________________________________________________________________

17

Regulile specifice la constituirea societii cu rspundere se refera la numarul

asociatilor, obiectul societatii, capitalul social, aportul asociatilor, partile sociale,

forma societatii, statutul societatii, publicitatea.

Numrul minim al asocieailor este de unu, iar numarul maxim de asociai

este 50. Aceasta limitare a participantilor la constituirea entitatii juridice este

explicabila avand in vedere atat asemanarea ei cu societatile de capitaluri (in cazul

carora - de regula - numarul asociatilor este foarte mare), cat si cu cele de persoane,

ratiunea ei fiind asigurarea pastrarii caracterului intuitu personae al societatii8.

O alt condiie care se impune are n vedere valoarea minim a capitalului

social care nu poate fi mai mic de 200 lei. Capitalul social se divide n pri sociale

egale care nu pot fi mai mici de 10 lei.

3. Funcionarea i administrarea societii

Asociatii alcatuiesc organul de conducere al societatii comerciale, respectiv

adunarea generala. In cadrul ei se iau toate hotararile asociatilor, care devin acte

juridice ale societatii, conform art. 191 alin. 1 din Legea 31/1990.

In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita

atributiile adunarii generale a asociatilor societatii. In aceasta situatie asociatul unic

va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata.

Adunarea generala este organul institutional cu plenitudine de competenta in

viata societara. Hotararile sale exprima vointa societatii comerciale, distincta de cea

a asociatilor, atribut al unei persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu9.

In conformitate cu art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 privind societatile

comerciale, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv, este

necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv

prevede altfel.

8 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura Atlas Lex, 1993, pag. 245.

9 Cristian Gheorghe, Adunarile generale ale societatilor comerciale. Competente si principii, in Revista de Drept Comercial nr. 2/2003, pag. 63.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

18

Potrivit art.193 alin.(3) din Legea nr.31/1990, daca adunarea legal constituita nu

poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea

convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de

asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.

De asemenea, in cazul in care un asociat nu este de acord cu modificarea actului

constitutiv, el se poate retrage din societate, daca in actul constitutiv s-a prevazut

acest drept.

Asociatului retras in acest conditii ii sunt aplicabile dispozitiile art. 224 si 225

referitoare la angajarea raspunderii pentru operatiunile societatii si la drepturile ce i

se cuvin10

.

Pentru ca asociatul sa se poata retrage, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele

conditii 11

:

- sa fie vorba de o hotarare a adunarii generale prin care s-a decis modificarea

actului constitutiv; hotararea nu trebuie sa fie nelegala, fiind suficient ca asociatul

sa nu fie de acord cu aceasta;

- asociatul sa nu fie de acord cu modificarea facuta; in cazul in care acesta a

votat "pentru", conditia nu mai poate fi considerata indeplinita;

- dreptul de retragere sa fie prevazut in actul constitutiv;

- asociatul sa nu fi atacat hotararea pe calea actiunii in anulare.

Retragerea asociatului din societate se poate realiza pe doua cai: voluntara si

judecatoreasca. Regula o constituie retragerea asociatului pe cale conventionala, iar

retragerea judecatoreasca reprezinta exceptia12

.

Asociatul este obligat sa suporte consecintele retragerii sale, in sensul ca13

:

10

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 243. 11

Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 401 12

Radu Cataniciu, Procedura prealabila a retragerii pe cale judecatoreasca a asociatului din societatile cu raspundere

limitata, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 71. 13

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 259.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

19

- nu-si poate retrage ce i se cuvine, decat dupa terminarea operatiilor in curs de

executare la data retragerii;

- asociatul retras ramane obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate

pana in ziua retragerii (art. 225).

Retragerea asociatului este reglementata in art. 226 si art. 229 din Legea nr.

31/1990 republicata. Retragerea pe cale conventionala este prevazuta in art. 194

alin. 2 si art. 226 alin. 1 lit. a) si b) din Legea 31/1990.

Cenzorii societatii cu raspundere limitata si auditul financiar

Numirea unor cenzori este obligatorie la societatile cu raspundere limitata

numai daca numarul asociatilor societatii este mai mare de 15 (art. 199 alin. 3).

Adunarea asociatilor poate numi un auditor financiar (art. 199 alin. 2).

Indatoririle cenzorilor se refera in special la supravegherea gestiunii societatii, la

regulata intocmire a bilantului contabil, contului de profit si pierderi, a registrelor

obligatorii ale societatii, la corecta evaluare a patrimoniului societatii.

Legea le mai stabileste si alte indatoriri14

:

a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta

titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj,

cautiune ori depozit;

b) sa convoace adunarea ordinara si extraordinara, cand n-a fost convocata de

administratori;

c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in

ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;

d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;

e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de

administratori si lichidatori.

14

Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor comerciale (II), in Revista de

Drept Comercial nr. 6/2001, pag. 110.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

20

4. Dizolvarea i lichidarea societii

Art. 227, 229, 237 din Legea societatilor comerciale prevad cazurile de

dizolvare a soceitatii cu raspundere limitata..

n privinta societatii cu raspundere limitata cu raspundere limitata cu asociat

unic se dizolva si in cazul in care au fost incalcate dispozitiile art. 14 alin. 1 si 2 din

Legea nr. 31/1990, respectiv daca o persoana fizica sau juridica mai este asociat

unic si in alta societate. Dizolvarea se poate cere de catre orice persoana interesata

si de stat, prin Ministerul Finantelor (art. 14 alin. 3 ).

Art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, republicata face precizarea c

"la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al

Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatilor in

cauzele in care societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor

legale situatiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la oficiul

registrului comertului.

Cu toate acestea, legiuitorul nu a prevazut i o alt sanctiune, ci doar posibilitatea

dizolvarii judiciare la cererea oricarei persoane interesate si a Oficiului National al

Registrului Comertului.

Lichidarea societatii cu raspundere limitata prezinta o singura particularitate:

dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea

universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare15

.

15

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 245.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

21

IV. SOCIETATEA PE ACTIUNI

1. Notiuni generale

Societatea pe actiuni, este cea mai complexa si mai evoluata forma de societate

comerciala. Forta sa atractiva sta in raspunderea sa, limitata exclusiv la capitalul

investit, de natura reala, cat si in posibilitatea asociatilor de a iesi oricand din

societate, vanzand actiunile pe care le poseda. In aceasta forma de societate, rolul

esenltial revine capitalului, format din aporturile a numerosi asociati, ale caror

calitati personale sunt fara semnificatie.

Principalele note de specificitate ale societatii pe actiuni ar putea fi sintetizate

dupa cum urmeaza16

:

a. Factorul decisiv la constituirea sa este ideea de capital, iar nu persoana celor

care se asociaza si nici calitatile ei. De aceea un actionar nu poate fi exclus din

societate, spre deosebire de asociatul dintr-o societate in nume colectiv, unde

elementul personal este mult mai pregnant.

b. Asociatii din cadrul societatii pe actiuni sunt posesori de actiuni emise de

asemenea societati. Ei se numesc generic actionari.

c. Raspunderea actionarilor pentru datoriile sociale este limitata la valoarea

aportului de capital subscris de acestia. Creditorii sociali nu-i pot urmari pentru

datoriile ajunse la scadenta lipsite de acoperire in activul patrimonial social.

d. Legea stabileste, prin dispozitii imperative, conditii generale minimale pentru

constituirea societatilor pe actiuni. Aceste conditii privesc numarul minim de

asociati, care este fixat la 2 si valoarea minima capitalului initial, care este de 90.

000 lei (Ron17

)

16

Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura Lumina Lex, 1999, pag. 28-29 17

Potrivit art. 10 din legea societatilor comerciale, capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90. 000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani,

valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte

echivalentul in lei al sumei de 25. 000 euro.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

22

e. Actul constitutiv al acestui tip de societate cuprinde obligatoriu doua

componente esentiale, anume: contractul de societate si statutul societatii. Potrivit

art. 5 alin. 3 din Legea 31/1990, contractul de societate si statutul pot fi incheiate

sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv

Dincolo de aceste elemente obligatorii, elementul esential este cota de capital

investita de asociat (intuitu pecuniae) reprezentate prin actiuni care sunt

negociabile si transferabile. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limitele

contributiei la capitalul social .

2. Constituirea societatii pe actiuni

Modalitati de constituire

Constituirea societatilor pe actiuni este reglementata de Legea nr. 31/1990 sub

doua modalitati:

a) constituirea obisnuita, prin aporturile asociatilor numita si constituire

simultana sau fara apel la public;

b) constituirea succesiva prin subscriptie publica.

a. Constituirea simultana

Constituirea simultana consta in redactarea si semnarea contractului de societate

si a statutului in forma autentica, subscrierea integrala a capitalului si varsarea a cel

putin 30% din capitalul social subscris de catre fondatori (art. 9 alin. 2 din Legea

societatilor comerciale), numirea prin contract si statut a administratorilor si

cenzorilor, autorizarea functionarii de catre judecatorul delegat, publicarea in

Monitorul Oficial al Romaniei, inmatricularea in Registrul Comertului si

inregistrarea la Administratia Financiara, in circumscriptia careia se afla sediul

societatii.

Contractul si statutul sunt semnate nu mai putin de doi de fondatori conform art.

10 alin. 3 din Legea 31/1990, iar capitalul social este de 90. 000 lei (a se vedea nota

Drept comercial

______________________________________________________________________________

23

de subsol 17 ). n conformitate cu prev. art. 9 alin. 2, la momentul constituirii,

varsamantul total trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul social subscris.

Evaluarea aporturilor in natura se face prin consensul fondatorilor sau prin

expertiza, la cererea lor18

.

b. Constituirea succesiva (prin subscriptie publica)

Constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica presupune apelarea la

resursele financiare ale populatiei, fondatorii adresand in acest scop celor interesati

o oferta de subscriere. Prin instituirea unor reguli precise, de ordine publica, s-a

incercat sa se impiedice crearea de societati fictive sau neviabile, pe de o parte, iar

pe de alta parte s-a urmarit protejarea micilor investitori ispititi de castigurile

manoase, promise de fondatorii lipsiti de scrupule sau nepriceputi19

.

Prospectul de emisiune

Membrii fondatori au obligatia de a redacta statutul societatii si prospectul de

emisiune a actiunilor care sunt aduse la cunostinta publicului. Diferenta intre statut

si prospect (care contin aceleasi elemente, prevazute in art. 8 - a se vedea art. 18

alin. 1 din Legea societatilor comerciale) este ca statutul se refera la organizarea si

functionarea interna a societatii, pe cand prospectul este o oferta unilaterala

adresata publicului pentru subscrierea la actiunile societatii20

Din punct de vedere juridic prospectul se analizeaza ca o oferta unilaterala de

a contracta, adresata unor destinatari deocamdata neidentificati21

.

Prospectul de emisiune trebuie sa imbrace forma autentica (art. 18 alin. 2) si sa

fie semnat de fondatori. Lipsa formei autentice nu este sanctionata expres cu

18

A se vedea: Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 44. 19

idem, pag. 53. 20

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 205.

21 Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 199.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

24

nulitatea, dar ea rezulta implicit din logica formalitatilor, astfel cum sunt ele

reglementate22

.

Legea nu conditioneaza publicarea prospectului de anumite forme procedurale,

astfel ca aceasta se va realiza prin presa, alte mijloace publicitare; prospectul poate

fi publicat in orice mod, in presa, la radio sau la televiziune, prin afisare etc.23

.

Subscrierea actiunilor

Prin subscriere se intelege aderarea unei persoane la conditiile prevazute in

prospecte si cererea adresata fondatorilor de a i se elibera una sau mai multe

actiuni, de o valoare nominala egala24

.

Prin subscriptie se va constitui capitalul social. Subscrierea actiunilor

trebuie sa indeplineasca conditiile legii. Societatea se poate constitui numai daca

intregul capital social a fost subscris (art. 21).

Din ansamblul dispozitiilor legale incidente rezulta ca subscrierea este un

angajament prin care acceptantul isi manifesta vointa de a deveni actionar

(constituindu-si aportul sau la capitalul social al societatii pe cale de constituire).

Rezult c, intre subscriitori si fondatori nu se stabileste in mod direct niciun

raport juridic. Acceptantul nu este obligat fata de fondatori, ci fata de societate,

care ii va putea pretinde sa verse cat a subscris. Conform art. 16 alin. 3 din Legea

31/1990 aportul in creante nu este admis in cadrul subscriptiei publice, motivat de

dificultatile care pot apare in valorificarea lor .

3. Functionarea societatii pe actiuni

Societatea pe actiuni isi indeplineste functiile prin organele sale care sunt:

adunarea generala, administratorii si cenzorii sau auditorii financiari (in sistemul

unitar), respectiv adunarea generala, membrii directoratului, Consiliul de

supraveghere si auditorii financiari (in sistemul dualist), fiecare cu atributii diferite,

22

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 206. 23

Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina Lex, 1998, pag. 457. 24

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 206

Drept comercial

______________________________________________________________________________

25

si prin elementele materiale care sunt: actiunile si obligatiunile, ce formeaza

capitalul social.

Actiunile

Actiunile sunt titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei

cote-parti din activul social al emitentului. Actiunile acorda proprietarului anumite

drepturi de gestiune sau, cel putin, drepturi de control asupra patrimoniului social,

drepturi (cel putin teoretice) asupra beneficiilor, de a primi in fiecare an o cota-

parte din profitul net, sub forma de dividende, dreptul la o cota parte din activul net

existent, in cazul in care societatea emitenta este lichidata25

, dreptul de a ataca

hotararile adunarii generale, dreptul de informare26

.

Cand discutam despre valoarea actiunii avem in vedere mai multe acceptiuni:

a) Valoarea nominala a actiunii este reprezentata prin partea de capital social

asupra caruia se confera dreptul de proprietate . In scurt timp, valoarea nominala a

actiunilor, care corespunde valorii de aport, devine fara semnificatie economica .

b) Valoarea pentru actiunile cotate de bursa exprima valoarea de schimb pe care o

poseda o actiune la un moment dat.

c) Valoarea de bilant se stabileste pentru actiunile necotate la bursa care poate fi

mai mica sau mai mare decat valoarea nominala.

Actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala, ci

numai pentru o valoare egala sau mai mare. Justificarea regulii este usor de inteles.

Capitalul nominal trebuie sa corespunda capitalul real; numai astfel creditorii

sociali nu sunt inselati. Dupa cum am vazut, insa, contrariul este permis. Se pot

emite actiuni la o valoare superioara celei nominale fiindca, in acest caz,

25

Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997, pag. 20.

26 Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998, pag. 195-196.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

26

patrimoniul societatii, in care intra surplusul, ofera creditorilor garantii mai

serioase.

Modalitati de transmitere a actiunilor

a) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin

declaratia facuta in registrul actionarilor a emitentului, subscrisa de cedent si de

cesionari sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune, potrivit art. 98

din Legea 31/1990.

b) Transmiterea actiunilor la purtator se face prin simpla traditie a acestora (art.

99 din lege. ).

Caracteristicile dreptului la vot al actionarilor

Dreptul de vot in cadrul adunarii generale a actionarilor, astfel cum este

reglementat de Legea nr. 31/1990, este un drept absolut, nepatrimonial. Este un

drept absolut pentru ca titularul nu poate avea o anumita conduita, fara a avea

nevoie de concursul altcuiva pentru a si-l exercita. Este un drept nepatrimonial

intrucat continutul sau nu poate fi exprimat in bani. Pe de alta parte, Legea nr.

31/1990 instituie regula calitatii in exercitarea dreptului de vot (intrucat art. 101

alin. 1 prevede ca orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala) si

a proportionalitatii (intrucat art. 120 prevede ca actionarii exercita dreptul lor de vot

in adunarea generala proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda)27

.

Art. 101 din Legea societatilor comerciale precizeaza situatia in care

actionarii care poseda mai mult de o actiune, li se poate limita votul in adunarea

generala fie prin contractul de societate fie prin statut.

27

Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor, in Revista

de Drept Comercial nr. 10/2001, pag. 123-124.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

27

4. Administrarea societatii pe actiuni

A. Administrarea n sistemul unitar

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori,

numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei

constituie un consiliu de administratie.

Numarul impar este necesar pentru a se evita situatia paritatii de optiuni fata

de una sau alta din situatiile aduse la cunostinta Consiliului de Administratie. Legea

prevede expres ca societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac

obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3

administratori.

Ca regula, administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara

a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul

constitutiv.

Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a

actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este

indreptatit la plata unor daune-interese (art. 137^1 din Legea 31/1990).

B. Administrarea n sistem dualist

Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este

administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere. Locul Consiliului

de Administratie din sistemul unitar de administrare este asadar luat de Consiliul de

supraveghere. De asemenea, locul cenzorilor este luat de auditorii financiari (art.

153 alin. 3 din legea 31/1990).

Sistemul dualist este o optiune, iar nu o obligativitate pentru un tip sau altul

de societati pe actiuni.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

28

Directoratul

Conducerea societatii pe actiuni revine in sistemul dual in exclusivitate

directoratului, care:

- isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere

- indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al

societatii (asadar preia roul administratorilor din sistemul unitar), cu exceptia celor

rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a

actionarilor.

Directoratul, chiar daca preia o mare parte din sarcinile Consiliului de

Administratie, nu se supune direct Adunarii Generale, ci Consiliului de

Supraveghere.

Consiliul de supraveghere

Consiliul de supraveghere apare ca un intermediar intre Adunarea Generala

si Directoratul cu atributii si puteri apropiate de cele ale administratorilor din

sistemul unitar.

Membrii consiliului de supraveghere (in numar de 3 - 11) sunt numiti de

catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt

numiti prin actul constitutiv. Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de

supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre

actionari.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea

generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul

voturilor actionarilor prezenti. In cazul vacantei unui post de membru in consiliul

de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana

la intrunirea adunarii generale. Daca vacanta determina scaderea numarului

membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa

convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

29

Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai

directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de

supraveghere cu cea de salariat al societatii.

Auditorii financiari

Societatile pe actiuni administrate in sistem unitar au optiune intre controlul

cenzorilor si controlul auditorilor financiari. Societatile pe actiuni care opteaza

pentru sistemul dualist de administrare (societatea pe actiuni este administrata de

un directorat si de un consiliu de supraveghere) si vor fi supuse auditului financiar

(art. 153 alin. 3 si art. 160 alin. 1 ^1 din Legea societatilor comerciale). La

societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit

legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari

contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.

Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului

financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice

prevederile referitoare la activitatea cenzorilor, hotararea in acest sens fiind luata de

adunarea generala a actionarilor.

Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse

auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul

intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

Importanta rolului auditorilor financiari se vede prin aceea ca Adunarea generala

poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de

raportul auditorilor financiari.

Mai mult, in cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni,

potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred

ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului

catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care

reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin

Drept comercial

______________________________________________________________________________

30

5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel,

auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt

confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de

administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii

generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de

supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala.

Cenzorii societatii

Cenzorii sunt organele de control si de supraveghere a societatii. Ei sunt

tinuti sa observe daca organele executive - administratorii - isi indeplinesc intocmai

indatoririle si sa controleze gestiunea societatii. Societatile pe actiuni administrate

in sistem unitar au optiune intre controlul cenzorilor si controlul auditorilor

financiari.

Cenzorii nu sunt un organ de decizie. Ei verifica numai daca cei abilitati sa

faca acte juridice respecta legea. Verificarile lor nu sunt pur contemplative. Ele se

finalizeaza in rapoarte prin intermediul carora cenzorii informeaza asociatii, in

adunarile generale sau pe administratori, in sedintele consiliului de administratie,

cu cele constatate. In situatii exceptionale sunt abilitati si obligati sa convoace

adunarea generala, iar atunci cand se impune, impreuna cu administratorii, sa

numeasca un administrator provizoriu28

.

Importanta rolului cenzorilor se vede prin aceea ca Adunarea generala poate

aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul

cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.

5. Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni

1. Dizolvarea societatii pe actiuni

28

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000, pag. 147.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

31

Dizolvarea societatii pe actiuni poate avea loc pentru cauzele comune

prevazute de lege pentru orice societate comerciala:

- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii sau realizarea acestuia,

- hotararea adunarii generale

- falimentul societatii

- fuziunea cu alte societatii

- declararea nulitatii societatii

- hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice,

precum neintelegerile care au loc intre asociati si care impiedica functionarea

societatii; (art. 227 alin. 1 lit. a-f)

- alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

- societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni (art. 237

alin. 1 lit. a);

- societatea nu a depus timp de sase luni de la expirarea termenelor legale,

situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul

registrului comertului (art. 237 alin. 1 lit. b);

- societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu cunoscut;

- asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta, cu exceptia

societatilor care si-au incetat activitatea temporar.

- societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii (art. 237 alin. 1

din Legea soc. Comerciale).

Conditii specifice de dizolvare a societatii pe actiuni:

a) pierderea unei jumatati din capitalul social, daca actionarii nu decid

completarea lui.

b) reducerea numarului de actionari sub doi, daca au trecut mai mult de noua luni

si nu a fost completat. Societatea pe actiuni se dizolva si in cazul reducerii

numarului de actionari sub numarul legal, deci sub doi actionari, cu exceptia

Drept comercial

______________________________________________________________________________

32

cazului in care in termen de 9 luni de la constatarea reducerii numarului actionarilor

sub minimul legal, acest numar a fost completat (art. 228 alin. 1 lit. (b) coroborat cu

art. 10 alin. 3 Legea 31/1990).

2. Lichidarea societatii pe actiuni

Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit Legii nr. 31/1990, a prevederilor

actelor constitutive si a hotararilor adunarii generale. Numirea lichidatorilor se face

de catre adunarea generala, in cvorumul necesar pentru modificarea actelor

constitutive, iar daca acesta nu se poate obtine, prin sentinta judecatoreasca,

recurabila in 15 zile de la pronuntare. Lichidatorii au puteri mai largi decat

administratorii, se subroga in atributiile acestora si sunt supusi acelorasi reguli si

raspunderi ca si administratorii. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau

juridice. Ei trebuie sa fie autorizati, in conditiile legii. Dupa intrarea in functie,

impreuna cu administratorii, vor intocmi un bilant care sa constate situatia activului

si a pasivului si un inventar, pe care sa le semneze. Pe toata perioada lichidarii, ei

sunt supusi controlului adunarii generale si cenzorilor29

.

V. SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI

Noiune

Societatea in comandita pe actiuni apare astfel ca o forma asociativa hibrida,

supusa atat regulilor proprii societatilor in comandita (decurgand din coexistenta

celor doua categorii de asociati), cat si celor specifice societatilor pe actiuni. Ea

poate fi definita ca fiind o societate constituita prin asocierea mai multor persoane,

care participa la formarea capitalului social prin anumite contributii reprezentate

prin actiuni, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, pentru realizarea

unor beneficii si impartirea lor, si care raspund pentru obligatiile sociale, nelimitat

29

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 238.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

33

si solidar, in cazul asociatilor comanditati, si numai in limita actiunilor lor, in cazul

asociatilor comanditari30

.

Din acest punct de vedere nu este lipsita de interes observatia ca, in dreptul

modern, tendinta este catre eliminarea din campul relatiilor comerciale a acestui

gen de societati, care erau practice in evul mediu (cand clericii si militarii, care

detineau, de altfel, majoritatea capitalului, neputand exercita in nume propriu un

comert, deoarece acest lucru le era interzis de dreptul canonic sau de regulamentele

militare, apelau la un comerciant, inzestrandu-l cu capital si, in acelasi timp,

obligandu-l sa garanteze datoriile sociale cu propriul patrimoniu si propria

persoana), dar au devenit acum anacronice31

.

Raspunderi diferite pentru datoriile societatii

Elementul esential este cota de capital investita de asociat (intuitu pecuniae)

reprezentate prin actiuni care sunt negociabile si transferabile. Asociatii raspund

pentru obligatiile sociale in limitele contributiei la capitalul social32

.

Caracteristic societatii in comandita pe actiune este faptul ca intinderea riscului

pentru pasivul social difera, in sensul ca asociatii comanditati raspund nelimitat si

solidar pentru datoriile comune, pe cand comanditarii sunt tinuti numai pana la

concurenta aportului convenit. Astfel, comanditatii sunt tratati la fel ca asociatii din

societatile in nume colectiv, pe cand comanditarii se bucura de o conditie juridica

analoaga (sub aspectul in discutie) cu a unor actionari 33

.

Adunarea generala a actionarilor

Potrivit art. 187 din Legea 31/1990, societatile in comandita pe actiuni sunt

reglementate de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni, cu exceptiile

30

Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 167. 31

Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea, Societatile comerciale.Reglementare,

doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck, 2002, pag. 40-41. 32

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 77. 33

Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 79.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

34

referitoare la sistemul dualist de administrare. Deoarece in materia adunarilor

generale nu se prevad exceptii, acestea sunt convocate si isi deruleaza activitatea

conform principiilor stabilite la societatile pe actiuni.

Administrarea societatii

Societatea in comandita pe actiuni nu poate fi administrata decat de unul sau

mai multi asociati comanditati. Aceasta inseamna ca un tert nu va putea fi numit in

functia de administrator. In acelasi timp, insa, administratorii vor putea fi

desemnati si din randul comanditarilor; in acest caz, ei vor pierde calitatea de

asociati comanditari, devenind comanditati.

Regula se justifica, in primul rand, prin aceea ca asociatii comanditati,

riscandu-si intregul lor patrimoniu, este firesc sa le fie incredintata gestiunea

afacerilor sociale. Pe de alta parte, acestia prezinta mai multa credibilitate fata de

terti, tot datorita raspunderii nemarginite34

.

Societatii in comandita pe actiuni nu i se aplica dispozitiile legale referitoare la

sistemul dualist (art. 187 din Legea societatilor comerciale), astfel c

administratorii acestui tip de societate nu pot fi inlocuiti cu membri ai directoratului

(situaie permis doar n cazul societatilor pe actiuni).

Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni

Dizolvarea si lichidarea societati in comandita pe actiuni are loc dupa regulile

generale prevazute de lege pentru dizolvarea si lichidarea oricarei societati

comerciale, precum si celelalte, stabilite pentru lichidarea si dizolvarea societatii pe

actiuni.

Pe langa cauzele de dizolvare generale, societatea in comandita pe actiuni se

mai dizolva si in cazurile prevazute de art. 228 din Legea nr. 31/1990.

34

Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-Beck, 2000, pag. 393-394.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

35

TEST DE AUTOEVALUARE NR.1

Din lista celor enumerate mai jos incercuiti pe cele pe care le considerati

corecte :

1.Administratorii sunt obligati sa depuna nainte deintrarea n functie o garantie care nu poate fi maimica dect dublul remuneratiei lunare n cazul: a) societatii n nume colectiv; b) societatii n comandita simpla; c) societatii n comandita pe actiuni, d) societatii cu raspundere limitata;

e) societatii pe actiuni.

2. Raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social:

a) asociatul unic n societatea cu raspundere limitata cuasociat unic; b) asociatii n societatea cu raspundere limitata; c) asociatii comanditari n societatea n comanditasimpla; d) asociatii comanditati n societatea n comandita peactiuni; e) actionarii n societatea pe actiuni.

3. Pot avea cel mult 50 de asociati:

a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata;

d) societatea pe actiuni;

e) societatea n comandita simpla.

4. Au cel putin cinci asociati:

a) societatea cu raspundere limitata;

b) societatea n nume colectiv,c) societatea n comandita simpla; d) societatea pe actiuni;

e) societatile civile.

5. Actul constitutiv consta numai din statut la:

a) societatea n nume colectiv; b) societatea n comandita simpla; c) societatea cu raspundere limitata cu mai multi asociati;

d) societatea cu raspundere limitata cu un singur asociat;

e) societatea pe actiuni.

Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag. 68

Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !

Drept comercial

______________________________________________________________________________

36

Bibliografie

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000

I. L. Georgescu, Drept comercial roman, vol. II, Editura Socec & Co., Bucuresti,

1948.

D. A. Popescu, Natura juridica si conditiile de valabilitate ale contractului de

societate, in Revista de Drept comercial nr. 5/1993, pag. 211.

Stanciu D. Carpenaru, Catalin Predoiu, Sorin David, Gheorghe Piperea,

Societatile comerciale. Reglementare, doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck,

2002.

Elena Carcei, Adunarea constitutiva a societatii comerciale pe actiuni, in Revista

de drept comercial nr. 6/1995

Elena Carcei, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 2000.

Ion Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol. I, Editura Lumina

Lex, 1998

Romul Petru Vonica, Dreptul societatilor comerciale, Editura Lumina Lex, 2000.

Bogdan Ghilic-Micu, Bursa de valori, Editura Economica, 1997.

Stanciu Carpenaru, Drept comercial roman, Editura All-Beck, 1998.

Mircea Costin, Corina Aura Jeflea, Societatile comerciale de persoane, Editura

Lumina Lex, 1999;

Octavian Capatina, Societatile comerciale, Editia a II-a, Editura Lumina Lex.

Mircea Stefan Minea, Constituirea societatilor comerciale, Editura Lumina Lex,

1996

Freddy Garbaci, Consideratii privind suspendarea dreptului de vot in adunarea

generala a actionarilor, in Revista de Drept Comercial nr. 10/2001

Marius Scheaua, Legea societatilor comerciale comentata si adnotata, Editura All-

Beck, 2000

Cristian Gheorghe, Vointa asociatilor si vointa sociala in functionarea societatilor

comerciale (II), in Revista de Drept Comercial nr. 6/2001

Simona Georgeta Bonta, Drept comercial Note de curs, Univeristatea George Bacovia, Bacu, 2006

Drept comercial

______________________________________________________________________________

37

CAPITOLUL 2

OBIECTIVELE Capitolului 2

Dupa studiul capitolului 2 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente

cunostinte pentru :

nsuirea cunotinelor teoretice fundamentale privind procedura insolventei;

Evaluarea pe baza analizei comparate a institutiilor aferente procedurii insolventei, a diferentierilor existente si a campului de aplicare;

Raspunderea , categoriile de raspundere, infractiuni si pedepse in legatura cu aplicarea procedurii insolventei.

1. Notiunea de insolventa si de procedura a insolventei

Potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006, insolventa reprezinta acea stare a

patriomoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti

disponibile pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile (art. 3 alin. 1 din lege).

Reintroducerea termenului de insolventa este n concordanta cu

terminologia europeana actuala, dar si cu traditia dreptului romnesc din sec. al

XIX-lea. Asa cum se arata n doctrina, termenul era uzual pe la mijlocul secolului

al XIX-lea n practica relatiilor comerciale din Principatele Romne, fiind

mprumutat din dreptul comercial italian (lo stato d insolvenza).

Din ansamblul prevederilor legale putem desprinde o posibila definitie a

procedurii insolventei. Astfel, putem defini procedura insolventei ca fiind un

Drept comercial

______________________________________________________________________________

38

ansamblu de norme juridice care reglementeaza modul prin care se poate realiza

acoperirea pasivului debitorului aflat n insolventa vadita sau iminenta, fie prin

reorganizare judiciara, fie prin faliment.

2. Formele procedurii insolventei

Formele n care se realizeaza procedura insolventei potrivit Legii

nr. 85/2006 sunt urmatoarele:

- procedura generala si

- procedura simplificata.

A. Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin

care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le

indeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie,

succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau,

separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;

Explicarea ternimologiei de: reorganizare judiciara, procedura falimentului

si perioada de observatie

Potrivit pct. 20 din Legea nr. 85/2006 reorganizarea judiciara este

procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor

acestuia, conform programului de plata a creantelor.

Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si

respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna

sau separat:

a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;

b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Potrivit pct. 23 din Legea nr. 86/2006 prin procedura falimentului se intelege

procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului

Drept comercial

______________________________________________________________________________

39

in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de

radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii

procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;

B. Procedura simplificat reprezint procedura prevzut de prezenta lege,

prin care debitorul care ndeplinete condiiile prevzute la art. 1 alin. (2) intr

direct n procedura falimentului, fie odat cu deschiderea procedurii insolvenei, fie

dup o perioad de observaie de maximum 50 de zile, perioad n care vor fi

analizate elementele prevzute la art. 1 alin. (2) lit. c) i d);

3. Caracterele juridice ale procedurii insolventei

Procedura insolventei, asa cum este reglementata prin Legea nr.85/2006, prezinta

urmatoarele caractere juridice:

1) caracterul judiciar

2) caracterul colectiv (concursual)

3) caracterul reformator sau de lichidare judiciara

Conditiile legale necesare n vederea aplicarii procedurii reglementate de

Legea nr. 85/2006

1. Insolventa debitorului

Potrivit pct. 1 al alin. 3 din legea 85/2006 insolvena este acea stare a

patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti

disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide i exigibile.

Lipsa de lichiditati poate fi totala sau partiala.

Legea nr. 85/2006 reglementeaza doua tipuri de insolventa, si anume:

Drept comercial

______________________________________________________________________________

40

- insolventa vadita insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd

debitorul, dup 90 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de creditor;

prezumia este relativ;

- insolventa iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu

va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti

disponibile la data scadentei.

2. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura insolventei

Procedura generala, reglementata de Legea nr. 85/2006, se va aplica

urmatoarelor categorii de debitori, enumerati n art. 1 alin. 1 din lege:

1. societatile comerciale;

2. societatile cooperative;

3. organizatiile cooperatiste;

4. societatile agricole;

5. grupurile de interes economic;

6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati

economice.

Procedura simplificata se aplica, potrivit legii, debitorilor aflati n stare de

insolventa, care se ncadreaza n una din urmatoarele categorii:

1. comercianti, persoane fizice, actionand individual;

2. asociatii familiale;

3. debitorii care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) i ndeplinesc

una dintre urmtoarele condiii:

a) nu detin nici un bun in patrimoniul lor;

b) actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;

c) administratorul nu poate fi gasit;

d) sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul

comertului;

Drept comercial

______________________________________________________________________________

41

4. debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat

documentele prevzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) i h) n termenul prevzut de

lege;

5. societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;

6. debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in

faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare

judiciara prevazuta de prezenta lege.

3. Participantii la procedura insolventei

Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,

administratorul judiciar si lichidatorul.

1. Instantele judecatoresti

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei reglementeaza desfasurarea

procedurilor colective sub controlul si participarea instantelor judecatoresti.

Caracterul judiciar al procedurii insolventei este dat de aceasta participare a

instantei de judecata n scopul ocrotirii interesului public, dar si n vederea

solutionarii eventualelor litigii ce se pot ivi ntre parti n legatura cu aplicarea legii.

Potrivit reglementarii actuale a insolventei, instantele judecatoresti chemate sa

supravegheze modul de aplicare a legii si sa solutioneze litigiile dintre parti n

aceasta materie sunt tribunalul si curtea de apel.

2. Judecatorul-sindic

Principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:

a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz,

de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura

simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a

creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la

deschiderea procedurii;

Drept comercial

______________________________________________________________________________

42

c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre

practicienii n insolven compatibili care au depus ofert de servicii n acest sens la

dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a

lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea ori, dup caz,

nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor sau creditorul care deine cel puin 50%

din valoarea creanelor, fixarea remuneraiei n conformitate cu criteriile stabilite de

legea de organizare a activitii practicienilor n insolven, precum i a atribuiilor

acestuia pentru aceast perioad.

d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a

lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deine mai

mult de 50% din valoarea creanelor, precum i a onorariului negociat.

e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului

judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce

activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de

conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138,

sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor

prevazute la art. 143-147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator

pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter

patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale

oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar

sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de

lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

Drept comercial

______________________________________________________________________________

43

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului

creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in

faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului

judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al

activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile

de natura judiciara aferente procedurii insolventei.

Cu privire la atributiile manageriale acestea apartin administratorului judiciar

ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat

dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub

aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

3. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

A. Adunarea creditorilor

Adunarea creditorilor este alcatuita din toti creditorii cunoscuti ai aceluiasi

debitor si este convocata de catre administratorul/lichidatorul judiciar n cazurile

prevazute expres de lege sau ori de cte ori este necesar (art. 13 alin. 1 si 2 din

Legea nr. 85/2006).

De asemenea, adunarea creditorilor mai poate fi convocata, potrivit legii, si

de catre comitetul creditorilor sau de catre creditorii care detin cel putin 30% din

valoarea totala a creantelor (art. 13 alin. 3 din lege).

B. Comitetul creditorilor

Primul comitet al creditorilor este desemnat, potrivit Legii nr. 85/2006, de catre

judecatorul-sindic printr-o ncheiere, dupa ntocmirea tabelului preliminar al

Drept comercial

______________________________________________________________________________

44

creantelor, dintre creditorii cu cele mai mari creante garantate, bugetare ori

chirografare (art. 16 din lege). Acest comitet va fi format din 3 7 creditori si va

beneficia de calitate procesuala deoarece, potrivit legii, comitetul creditorilor se

citeaza n persoana presedintelui, iar n lipsa, prin oricare dintre membrii sai (art.

16 alin. 3).

n cadrul primei edine a adunrii creditorilor, acetia vor putea alege un

comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creane garantate, bugetari i cei

chirografari, dintre primii 20 de creditori n ordinea valorii, care se ofer voluntar;

comitetul astfel desemnat va nlocui comitetul desemnat anterior de judectorul-

sindic.

Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului

judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de

cate ori este necesar.

Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta

administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal,

care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.

Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului

de membri ai acestuia.

Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in

conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura,

acesta se va abtine de la vot.

4. Administratorul special

Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a introdus notiunea de

administrator special, prin care este desemnat reprezentantul asociatilor

/actionarilor din vechea reglementare cuprinsa n art. 19 22 din Legea nr.

64/1995.

Drept comercial

______________________________________________________________________________

45

Administratorul special poate fi persoana fizica sau persoana juridica si este

desemnat de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului

persoana juridica n scopul de a reprezenta interesele societatii si ale asociatilor si

de a participa la procedura pe seama debitorului.

Raporturile din adunarea generala a asociatilor/actionarilor din societatea

comerciala debitoare si administratorul special au natura juridica a contractului de

mandat, al carui continut variaza n functie de etapele procedurii de insolventa.

5. Administratorul judiciar

Administratorul judiciar poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica si este

desemnat sa exercite atributiile prevazute de Legea nr. 85/2006 att pe durata

perioadei de observatie, ct si n perioada de reorganizare a debitorului.

Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv

reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit

legii.

Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a

pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada

calitat