CVJ NR. 341, MIERCURI 3 APRILIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 341

Miercuri, 3 Aprilie 2013

Ziua Jandarmeriei Româneîmi oferã plãcerea de a

transmite tuturor angajaþilordin sistem cele mai calde urãri

de bine, sãnãtate, putere de muncã ºi satisfacþii

profesionale. Îmi exprim convingerea cã veþicontinua sã fiþi un garant ferm

al ordinii constituþionale,democraþiei ºi drepturilor

fundamentale ale cetãþenilor.Jandarmeria trebuie sã

existe ºi sã funcþioneze într-o continuã adaptare la realitãþile

societãþii româneºti ºi în spiritul angajamentului de a

asigura protecþia cetãþenilor ei.De aceea, îndrept acum, spre

dumneavoastrã, gândurile melede bine, mesajul meu

de încredere în eforturile pecare le depuneþi.

LA MULÞI ANI!Mircea Ioan Moloþ,

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Jandarmeria Românã este oinstituþie cu tradiþie, un pilon al

statului de drept.

Jandarmii deþin un rol cheie în asigurarea protecþiei

cetãþenilor ºi a liniºtii sociale.Jandarmeria este o instituþie ce garantateazã siguranþaromânilor, democraþia ºiordinea ºi sunt convins cãfiecare jandarm îºi poartã uniforma cu mândrie ºi îºi

face datoria cu maximum deprofesionalism ºi dãruire.

La acest ceas de sãrbãtoarepentru Armã, vã urez, jandarmi

români, un sincer

LA MULÞI ANI!Tiberiu Iacob-Ridzi,

primarul municipiului Petroºani

Rãu platnicii riscã sã ajungã în stradã

Jandarmeria Românã îndeplineºte un serviciu public, cu responsabilitãþi pentru menþinerea ºi întãrirea statului de drept, menþinerea ordinii publice

ºi acordarea ajutorului în situaþii de urgenþã.

De aceea, jandarmii trebuie sã acþioneze zilnic în slujba cetãþeanului, în limitele stabilite foarte strict de lege ºi sã urmãreascã dezvoltarea

atitudinilor ºi a comportamentului la un nivel care sã permitã executareasarcinilor într-o manierã corectã.

În calitate de primar al municipiului Lupeni, doresc cu acest prilej sã adresez jandarmilor din Lupeni ºi din întreg judeþul Hunedoara, urãri de sãnãtate,

mult succes ºi felicitãri pentru rezultatele pozitive înregistrate în activitate.

CORNEL RESMERIÞÃ, Primarul municipiului Lupeni

Ziua Jandarmeriei Romane îmi oferã plãcuta ocazie sa mãadresez dumneavoastrã, membrilor unei instituþii

profesioniste a statului de drept, ºi sã vã felicit pentru stãruinþa, abnegaþia si modul bãrbãtesc în care

vã îndepliniþi misiunile. Îmi exprim convingerea cã Jandarmeria Romanã va continuasã fie un garant ferm al ordinii constituþionale, democraþiei

ºi drepturilor fundamentale ale cetãþenilor

Pentru ceea ce reprezintã Jandarmeria astãzi în România, vãadresez cele mai calde urãri de împlinire profesionalã,

putere de muncã ºi sãnãtate.

DEPUTAT, CRISTIAN RESMERIÞÃ

A u subvenþii la utilitãþi ºi casã în chirie de la Primãrie, dar n-au mai plãtit facturi de anide zile. Sunt câteva sute de persoane care riscã sã fie evacuate din casele ºi apartamentele

deþinute de municipalitate pentru cã, în ciuda somaþiilor, nu au fãcut nici cel mai mic efort dea-ºi achita chiriile restante. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Schimb de vieþi13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 300 - Eroii de laTermopile 22:45 Teatru TV

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dl. Jones (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Toamna la NewYork 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York 0:00 Serviciul Român deComedie (r)

9:30 Necunoscutul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Zestrea românilor (r)13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Aerul munþilor17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele18:20 Legendele palatului

Luiza ANDRONACHE

Ori e albã, ori e neagrã?Fiecare guvernare vine cu sce-nari proprii, care sunt mai apoischimbate, gândite ºi rãzgân-dite, astfel cã opinia publicã,oamenii, nu mai ºtiu ce sãcreadã. În prezent, Guvernuldã bani pentru închiderea a treimine din Valea Jiului, pana în

2018, decizie adoptatã pe vre-mea Guvernãrii Boc, însãacum, Ministrul Muncii,penelista Mariana Câmpeanu,vorbeste de redeschiderea unormine, care ar putea fi viabile.Acest lucru, dacã se va întâm-pla ºi în Valea Jiului, ar fi unlucru benefic pentru întreagazonã, mai ales dacã se aplicã ºinu se dovedeºte a fi doar un alt

plan fãrã început ºi fãrã capt alunor oameni puºi la guvernare.Potrivit demnitarului, laMinisterul Economiei existã unproiect, care în curând va

ajunge ºi la Ministerul Munciiºi care prevede redeschiderea

unor mine din judeþ. “ Nu potsã dauprea multedetalii,pentru cã

proiectul nu a ajuns încã laMinisterul Muncii, însã avemacolo, la Ministerul Economiei,un corp de specialiºti carelucreazã la asta, la posibilitatearedeschiderii unor mine viabilede fier ºi cãrbune. Vrem sãscoatem un act normativ ”, aspus Mariana Câmpeanu încadrul unei emisiuni la postulMondo TV.

Proiectul ar urma sã fiesupus unei dezbateri, iar maiapoi unei serii de aprobãri,drept pentru care, pânã ladecizia de redeschidere aminelor, va trece destul timp.ªi, mai ramane de vãzut ºidacã acest lucru este sau nuposibil.

Monika BACIU

Deocamdatã selucreazã intens la acte, iarsindicaliºtii spun cã seîncearcã pãstrarea unoranumite drepturi aleortacilor.

”Contractul colectiv de

muncã se negociazã,partea scrisã ºi mai puþincea financiarã pentru cãîncã nu avem buget devenituri ºi cheltuieli, întâl-nirile le avem marþi ºi joila sediul societãþii ºiderulãm articol cu articol.Schimbãrile nu vor fi

majore ºi încercam sã nupierdem nimic din ceeace avem în prezent”, adeclarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

În prezent, minerii dela SNH lucreazã în bazavechiului contract pe carel-au avut la CompaniaNaþionalã a Huilei, aceºtiafiind preluaþi cu drepturile

pe care le aveau înmomentul în care au tre-cut la noua societate.Contractul este valabilpânã la finele acestui an,însã pãrþile semnatare numai sunt aceleaºi întrucâtnu mai existã CNH, astfelcã nu poate fi încheiatniciun act adiþional princare sã se reglementezedrepturile ortacilor.

Diana MITRACHE

Daniel Ionaºcu, avocat-ul care îi apãrã pe doidintre inculpaþi, a spus cãa cerut celor de la actu-alul Complex EnergeticHunedoara sã spunã cineeste acum partea civilã înacest proces. „S-a produso amânare proceduralã,deoarece responsabili-tatea pãrþii civile nu ºtimcui îi aparþine azi,deoarece în 8 martie s-arfi dat o hotãrâre prin carese dizolvã CNH-ul. Chiarnoi am propus instanþeide judecatã ºi instanþa, înmod absolut competent,a admis-o, pentru a faceo adresã cãtre aceastãcompanie, care azi înþe-

leg cã e într-un transferde active ºi pasive, sã nespunã, în contextulcitaþiei, dacã s-a luat încalcul citaþia ºi prezenþala acest dosar ºi cui sãtransmit drepturile ºiobligaþiile. Atât procedu-rale, cât ºi în ceea cepriveºte dauna civilã, câtºi cea moralã”, a declarat

la ieºirea din sala de jude-catã jr. Daniel Ionaºcu,avocat.

Termenul viitor a fostpropus pentru data de 30aprile, când avocatulapãrãrii spune cã vapleda din nou pentrunevinovãþia clienþilor sãi.

„Existã unpermis delucru pen-tru o altãdatã decâtcea la cares-a fãcutlucrarea. Pecale deconsecinþã,cei doiclienþi ainoºtri,

Ciucã ºi Moga, nu aveaucunoºtinþã de lucrare.Dânºii sunt inculpaþi, darcei care au modificat per-misul de lucru din acea zi,nu”, a mai adãugatIonaºcu.

Pânã acum au fostaudiaþi 4 martori în acestproces, dar deocamdatãnu a fost fãcut public

numele celor pe careavocaþii îi cred adevãraþiivinovaþi, respectiv a celorcare au semnat permisulde lucru pentru ambelelucrãri în aceeaºi zi încare s-a produs explozia.

Potrivit procesului ver-bal de cercetare a acci-dentului de muncã produsîn luna februarie laExploatarea MinierãUricani, în urma exper-tizãrii echipamentelor ºi acercetãrilor, s-au con-statat 26 de abateri, 21dintre acestea fiindsancþionate cu amenzicontravenþionale în val-oare de 182.000 lei, iarcinci cu avertisment con-travenþional. Directorulunitãþii minierese aflã ºi elprintre per-soanele cuatribuþii îndomeniulrespectãriinormelor demuncãsancþionate.

Practic,gradul de

responsabilitate a fostdeterminat pentru fiecarepersoanã în parte în con-formitate cu fiºa postului.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã în subteranulMinei Uricani s-a produso explozie de metan,

sursa acesteia fiindreprezentatã de “o scân-teie de naturã electricãprodusã undeva în zonasilozului”, iar cincioameni ºi-au pierdutatunci viaþa.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 aprilie 2013 Actualitate 3

Proces amânat de dizolvarea CNH

A udierile martorilor în procesulintentat foºtilor ºefi de la Mina

Uricani a fost amânat din cauza faptu-lui cã CNH a fost dizolvatã. Avocaþiiapãrãrii spun cã acum nu mai existãpartea civilã implicatã în proces ºi aucerut un alt termen.

P rezentã la Deva, la sfârºitul sãptãmânii trecute, Mariana Câmpeanu, Ministrul

Muncii, a afirmat cã în viitor se ia în consider-are chiar varianta redeschiderii unor mine.Printre acestea s-ar putea numãra unele deexploatare a materialului fieros din partea denord a judeþului Hunedoara, dar ºi unele de cãrbune din Valea Jiului.

Dezbateri pentru CCM

L iderii minerilor ºi reprezentanþiiadministraþiei Societãþii Naþionale

a Huilei încã negociazã contractul colec-tiv de muncã. De douã ori pe sãp-tãmânã, sindicatele se întâlnesc cu con-ducerea SNH pentru a realiza contractulcolectiv de muncã.

Se pot redeschide minele din Valea Jiului?

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 20134 Actualitate

LuizaANDRONACHE

Convinºi sã intre înrândul oamenilor dinOccident, locuitoriijudeþului Hunedoara suntmai ales datoritã faptului

cã orice lucru poate fiasigurat în ziua de astãzi.Unii îºi asigurã animalelede companie, cântãreþiiîºi asigurã vocea, iarsportivii diferite pãrþi alecorpului, care le suntpuse în pericol în timpul

practicãrii meseriei.Oamenii din partea denord a judeþuluiHunedoara, în special, îºifac tot felul de asigurãri.“Avem mai mulþi clienþiîn ultimii doi ani decâtaveam acum 5 ani, spreexemplu.

Facem asigurãri de lacele mai commune pânãla cele individuale, dupãideea fiecãrui client”, adeclarat directorul uneifirme de asigurãri.

În unele cazuri, la ofer-ta, cei care încheie opoliþã de asigurare,primesc chiar ºi una

bonus, de raspunderecivila speciala. Aceasta,ar putea fi comparatãuºor cu una casco, cumeste în cazul maºinilor,

însã aici vornbim decâini.

Adicã, proprietarii decâini, pot plãti daunecelor care au flost

muºcaþi de animalul loc.De asemenea, o alta asig-urare în voga printrehunedoreni, este ºi ceapentru excursii. Dar, lanivel general, cele, pentrucasã ºi maºinã, rãmâncele mai cãutate în rândulpublicului larg.

Singurele lucruri carenu pot fi asigurate suntbanii ºi titlurile.

Pentru bunuri precumbijuterii, colectiile numis-matice, obiecte si serviciiconfecþionate din aur sauargint, cãrtile rare sauarme de foc, înainte seface o evaluare de cãtrespecialiºti, dupã care sestabileºte o valoare apoliþei de asigurare.

Monika BACIU

Pentru multe cadremedicale aceste problemeale oamenilor se pare cãnu sunt foarte importanteiar mai mult decât atâttrateazã modul în caretrateazã cazurile sunt decele mai multe ori subiec-tive chiar dacã la ter-minarea facultãþii au fãcutun jurãmânt prin care sãtrateze toþi pacienþii ºi sã-ºi dea tot interesul.

Dacã salarile acestoraau fost diminuate nu estevina oamenilorde rând care seprezintã launitãþile spital-iceºti cu realeprobleme, toatãlumea este înaceeaºi situaþiedar cel mai gravlucru este cãpoate în altedomenii deactivitate nepãsarea nupoate duce la moarte.Chiar ºi cu aceste tãierisalariale cadrele medicalear trebui sã acorde toatãatenþia necesarã tuturorpersoanelor care se prez-intã la spital.

Unii medici nu cunoscvalorile morale ale ome-niei. Unul dintre consilieriilocali de la Vulcan a ridi-cat o problemã gravã aunui medic ce activeazã laSpitalul municipal dinVulcan. Situaþia a fostprezentatã în cadrul unei

ºedinþe a consiliului localde la Vulcan.

”Am fost cu soþulmeu la urgenþã lanoi la Vulcan, acestaa fãcut o crizã derinichi, dupã ce amstat ºi am aºteptatceva timp sã vinã odoamnã doctor, amînþeles cã senumeºte AlinaDamian. Între timpau bãgat ºi uncopil... apoi ne trim-ite la izolator. Trecemai bine de o jumã-

tate de orã...nu spunenimeni nimic. Merg ladoamna doctor ºi o întreb”Doamna doctor cât maitrebuie sã stãm aici?Aceasta mi-a rãspuns: ”I-am spus soþului dum-neavoastrã. I-am zis”Soþul meu aþi vãzut în cestare era, cred cã nici nuºtie ce i-aþi spus, vreau sãºtiu ce facem (...) îl trim-iteþi la Petroºani, îi daþitratament... sã ºtiu cefacem. Doamna doctor”Mai aºteptaþi pânã îºi facmedicamentele efectul„

mai trece un sfert de orãºi aceasta vine pornitã ºiîncepe sã îmi spunã cinesunteþi dumneavoastrã cãîmi sunã telefoanele într-una sã-i spuneþi la domnulprimar cã în primul rândsã ne plãteascã salariileaºa cum vã plãteºte pedumneavoastrã”. Îi zic”doamnã eu lucrez la pri-vat, pe mine nu mãplãteºte domnul primar ºi

dumneavoastrã dacã vreþisalarii sã vi le luaþi de laCasa de Sãnãtate undenoi cei care lucrãm vãvirãm banii, în ce calitatesã merg eu sã-i spun ladomnul primar sã vã deasalariile..., apoi a sãrit ºibrancardierul ºi m-aufãcut cu ou ºi cu oþet”.

Într-un final mi-a dat oscrisoare medicalã”, apovestit consilierul localDana Boþoroga.

Atitudinea de faþã seregãseºte des în spitaleleromâneºti. Nu de puþineori trebuie ca persoanesus puse sã intervinã pen-tru ca un pacient sã fietratat. Cei care însã nu auastfel de posibilitãþi riscãsã moarã din cauza unuisistem medical deficitar încare banii sunt pe primulloc, în detrimentulsãnãtãþii.

Nu credem cã ºi-ar dorisã fie de cealaltã parte a„baricadei” ºi sã tre-buiascã sã aºtepteneputincioºi la uºile cabi-netelor din spitale cucineva apropiat ºi sã vadãcã nu sunt bãgaþi înseamã.

Asigurãri uzuale ºi specialeT ot mai mulþi oamenii au început sa

realizeze importanþa asigurãriibunurilor pe care le au ºi dacã în urmãcu câþiva ani, putini erau cei care iºiasigurau viaþa, locuinþa sau maºina,acum, numãrul celor apeleazã la soci-etãþile de asigurãri, este tot mai marede la o lunã la alta.

Banii versus sãnãtate

La limita dintre viaþã ºi moarteN ici Valea Jiului nu este ocolitã de

problemele existente la nivel deþarã, probleme din sistemul de sãnãtate.Astfel existã ºi la noi pacienþi care mergla spital cu anumite probleme de sãnã-tate, chiar reale, ºi sunt trataþi cuindiferenþã ºi mai mult decât atât suntpurtaþi de la un spital la altul.

Maximilian GÂNJU

Forumul Vulcãnenilora pornit de la ideea de aimplica ºi comunitatealocalã în proiecteleedililor, iar zeci dereprezentanþi ai soci-etãþii civile au participatla întâlnirea deConstituire a ConsiliuluiConsultativ ºi la sta-bilirea Grupurilor deLucru.

„Forumul este acelloc de dezbatere publicãunde membrii comu-nitãþii se întâlnesc pen-tru a stabili nevoile unuigrup sau mai multorgrupuri reprezentative ºipentru a cãuta într-unlimbaj al parteneriatului,al iniþiativei libere, al

voluntariatului, soluþiisimple ºi eficiente laaceste nevoi.

Cam aceasta esteesenþa forumului nostruîn care se poate înscrieorice vulcãnean caredoreºte sã-ºi asumeresponsabilitãþi legate de

implicarea în viaþacomunitãþii ºi care aretimpul necesar pentru aface aceasta”, adeclarat, Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan.

La „botezul” forumu-lui a fost stabilit ºiprimul parteneriat întreSindicatulTermocentralei Paroºeniºi asociaþia condusã dePãrintele MãnãsucZgârcea, pentrususþinerea activitãþiicopiilor care participã lacercul de picturã deicoane pe sticlã.

Edilii din Vulcan maispun cã în perioadaurmãtoare va fi stabilit ºiun program de activitãþicare sã rãspundã unor

nevoi comunitare, activ-itãþi menite sã schimbementalitatea de locuitoral unei urbe ºi care sãaducã la aceeaºi masãde lucru oameni dindomenii diferite, cu pre-ocupãri diferite.

Forum cetãþenesc la Vulcan

I niþiativa aparþine municipalitãþiiVulcan, iar Forumul Vulcãnenilor

va avea un cuvânt de spus în maimulte domenii cum ar fi: Social,Educaþie-Învãþãmânt, Sãnãtate, Mediu– Administraþie, Comunicare,Spiritualitate sau Economic.

Î n faþa drogurilor nu suntemdiferiþi. Asta îºi doresc cei de

la Centrul de Prevenire ºiConsiliere Antidrog Hunedoara sãîi înveþe pe tineri.

Agenþia Naþionalã Antidrog desfãºoarãla nivel naþional o acþiune de amploareprivind sensibilizarea opiniei publice înceea ce priveºte consumul de droguri.

În acest sens, Centrul de Prevenire,Evaluare ºi Consiliere AntidrogHunedoara, în parteneriat cu Direcþia deSãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoaraºi Inspectoratul ªcolar JudeþeanHunedoara organizeazã în data de 4aprilie un marº antidrog pe traseul Piaþa Unirii – Parcul municipal DEVA, lacare vor participa elevi ºi cadre didactice

din 6 unitãþi de învãþãmânt din judeþ.Acþiunea se desfãºoarã în cadrulProgramului ”Sã ºtii mai multe, sã fii maibun!” sub sloganul ”În faþa drogurilor NU suntem diferiþi!” ºi are ca obiectivsensibilizarea opiniei publice cu privire lariscurile ºi consecinþele consumului dedroguri. În Piaþa Unirii din municipiulDeva va fi amplasat un stand unde vorfi puse la dispoziþie materiale informative

privind riscurile consumului de tutun,alcool ºi droguri, iar participanþii la marºvor distribui flyere cu ”Declaraþia antidroga elevilor din judeþul Hunedoara” ºi voravea bannere ºi pancarde cu desene ºimesaje antidrog realizate de elevi. La activitate vor participa ºi voluntari aiCentrului de Prevenire,Evaluare ºi ConsiliereAntidrog Hunedoara.

În cazul unor condiþii meteorologicenefavorabile (ploaie)activitatea se vadesfãºura, cu sprijinulSport Club MunicipalDeva, în incinta SãliiSporturilor din Deva,între orele 11 ºi 13,unde vor avea loc activitãþi sportive

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 aprilie 2013 Actualitate 5

O femeie de 81 de ani din

municipiul Petroºania fost gãsitã înaceastã dimineaþãfãrã suflare în casã.Vecinii ºi rudele nuau mai vãzut-o pefemeie de câteva zilemotiv pentru care aualertat poliþia ºi pompierii.

La faþa locului s-adeplasat o echipã depoliþie, pompierii ºi unechipaj SMURD care augãsit-o pe femeia dece-datã. Pentru a intra înapartament, a fost nevoiede spargerea uºii.

”Am fost anunþaþi cã opersoanã este posibil sãfie blocatã în apartamentde pe strada GeneralDragalina, ne-amdeplasat cu doau autospe-

ciale una de descarcerareºi una de prim ajutor, amaºteptat sã vinã unaparþinãtor al familieicare a anunþat evenimen-tul dupã care am spartuºa cu o rangã ºi am

intrat în casã ºi am vãzutîn pat o persoanã fãrãsemne vitale. Am anunþatun medic care se vinã sãconstate decesul”, adeclarat Razvan Stancu,locþiitor Detaºamentul dePompieri Petroºani.

La domiciliului femeiis-au deplasat ºi rudele eicare povestesc cã nu aumai vãzut-o de câtevazile. Rudele femeii spuncã au încercat sã intre încasã, însã nu au reuºit,

uºa fiind ferecatã cu lanþpe interior.

”Avem o rudã carelocuieºte aici, ieri am luatun bidon de apã ºi l-ampus la uºã, am sunat latelefon ieri toatã ziua ºiam venit aici azi

dimineaþãsã vedem, iar am sunatde la uºã ºi se auzea telefonul cum suna încasã. Aveam cheie dar nuputeam intra cã era pusºi lanþul, era singurã. Auintrat, au spart uºa ºi au

vãzut cã era o persoanãdecedatã în pat. Era bol-navã cu inima dar maimulte amãnunte nuºtiu, eram rude dar nuera în întreþinereanoastrã dar nu s-a lãsat

ajutatã”, a spus nepotulprin alianþã al femeii.

Vecinii spun cã femeiasuferea de mai multe boliºi cã de aproximativ douãsãptãmâni nu au maivãzut-o.

”Eu ºtiu cã s-a bãgat încasã. Acum douã sãp-tãmâni am vorbit cu eaiar de atunci nu am maivãzut-o. Era bolnavã, e

bãtrânã are 80 ºi ceva deani. Nu are familie, nuare copii bãrbatul i-amurit, are ceva nepoþi înPetrila pentru cã am înþe-les cã lor le-a dat casa.De douã sãptãmâni amvorbit eu cu ea iar de atun-ci nu am mai vãzut-o”, adeclarat una din vecine.

Potrivit pompierilor,femeia a decedat în cur-sul zilei de luni. La faþalocului s-au deplasat ºireprezentanþii medicineilegale. În cazul de faþã nuexistã suspiciunea comi-terii unei infracþiuni.


A furat cablul decalea feratã

C u gândul la Crãciun, proba-bil, un bãrbat din Ciopeia a

dat iama pe calea feratã ºi nicimãcar o secundã nu s-a gândit cãpoate perturba activitatea CFR.

Dupã mai bine de trei luni de lacomiterea faptei, lucrãtorii Postului dePolitie T.F. Petroºani l-au identificat pecel acre a furat cablu de pe calea feratã.Este vorba despre un bãrbat de 25 de

ani, din localitatea Ciopeia, care, în datade 30.12.2012, a sustras 60 metri decablu de la inductorul de 500HZ al insta-laþiei de autostop al semnalului de tre-cere BL13 pe distanþa Bãieºti-Subcetate.Cu ocazia cercetãrilor, s-a probat faptulcã, în data de 03.01.2013, bãrbatul a

sustras ºi 2 inductori de 1000/2000Hzai semnalului BL 12 ºi inductorul de500HZ al semnalului BL 23. Persoanaîn cauzã este cercetatã în stare de libertate pentru comiterea infractiunii defurt calificat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A vândut fier vechi deaproape 20.000 de

lei dar nu a vrut sã deaun leu la stat, aºa cã aminþit în ceea ce priveºteprovenienþa deºeurilormetalice.

Un bãrbat de 32 de ani,din Teliucu Inferior este cer-cetat de lucrãtorii ServiciuluiJudeþean de Poliþie

Transporturi Hunedoara pentru evaziune fiscalã.Oamenii legii au stabilit cã, în

cursul anului 2009, bãrbatul avalorificat la o societate co-mercialã cu profil de activitatecolectarea deºeurilor metalicede la populaþie cantitatea de45.160 kilograme de deºeurimetalice pentru care a încasatsuma de 18.804,88 lei. Nu a achitat însã contribuþiadatoratã statului sub formã deimpozit pe venit în cotã de

16 % ºi, ca sã se sustragã plãþii, a declarat înfals provenienþa fierului vechi.“Pe numele bãrbatului a fostîntocmit dosar de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de evaziune fiscalã”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.


Învaþã despre efectul nociv al drogurilor

Evaziune fiscalã cu fier vechi

L-a chemat lalucru ºi i-a golit

portmoneulA ngajat cu ziua într-o

gospodãrie din Zam, unhunedorean de 40 de ani nu s-amulþumit cu suma primitãdrept platã pentru muncaprestatã ºi a golit portmoneulcelei care l-a angajat.

Când a sesizat cã a fost furatã decel pe care îl angajase la diversemunci în gospodãrie, femeia de 52de ani, din Zam, areclamat fapta laPostul de PoliþieZam. În total, i-au dispãrut100 de lei ºi100 euro, pecare femeia îiþinea într-o plasãaflatã pe un dulapdin interiorul imobilului.Cel ami probabil, bãrbatul a vãzutunde þinea femeia banii ºi nu a avutnevoie decât de un moment de neatenþie din partea acesteia. Pe numele bãrbatului a fost întocmitdosar de cercetare penalã pentrusãvârºirea infracþiunii de furt. (C.C)(C.C)

Au gãsit-o fãrã suflare

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Oamenii apeleazã laajutorul în hranã pentrucã nu prea mai au nici oºansã de a se descurca pecont propriu, iar cum sãr-bãtorile bat la uºã, ºtiu cãde la cantinã vor primi câtsã simtã cã au ºi ei omasã îmbelºugatã.

„Cum vin sãrbãtorilecreºte ºi numãrul celorcare vor hranã de la canti-nã. În plus mulþi dintre eiºtiu cã pe perioada sãrbã-

torilor primesc pacheteconsistente pe care nu ºile permit din venitul lor.De fapt, unii nu au nici unvenit, porþia de hranãprimitã de la noi este caaurul pentru ei. Din acestmotiv ºi numãrul mare desolicitãri”, spun angajaþiicantinei sociale. De hrana

de la cantinã beneficiazãpersoanele fãrã venituridar ºi cele care au unvenit de pânã la nivelulvenitului minim net lunar.„Suntem ºapte persoaneºi avem un venit de 200de lei. Vã daþi seama cãaceºti bani nu ne ajungpentru a hrãni cele ºapte

guri în fiecare zi. Cuhrana primitã de aici nedescurcãm ºi reuºim noisã avem sãrbãtori. La felfacem în fiecare an pentrucã nu mai ai de unde sãscoþi vreun leu. De la can-tinã primim mâncare pecare altfel am ajunge sã ovedem la televizor. Aºa debine de rãu, cel puþinodatã pe lunã primim ºicâte un grãtar sau sar-male, mâncãruri maiscumpe”, spune Lenuþa,unul dintre asistaþi. Dehrana de la CantinaSocialã din Petroºani,beneficiazã mult maimulte persoane decât celeînscrise pe liste. Fiecareporþie primitã de asistaþieste împãrþitã acasã curestul familiei.

Dau buzna la cantinãA proape înfiecare an, în

apropiereaPaºtelui, la canti-nã apar mai mulþisãraci care cerhranã.

“Nu sunt ºanse cãProgramul Casa Verde sãreporneascã în acest an.Nu sunt bani, nu avembani pentru finanþareaacestuia. Dacã, în perioa-da urmãtoare, vor apãreaposibilitãþi de finanþare,atunci sigur putem sã vor-bim despre o nouã etapãa programului”, a afirmatRovana Plumb.

La începutul acestui an,oficialul declarã cã, în

ceea ce priveºte derulareaProgramului Casa Verde,întrerupt pe durata anuluianterior, se doreºtelansarea de noi sesiuni, laacel moment fiind în anal-iza peste 10.000 dedosare depuse în anul2011.

În urmã cu douã luni,un raport dat publicitãþiide Curtea de Conturi aarãtat faptul cã ProgramulCasa Verde a prezentat o

serie de vulnerabilitãþi ºidisfuncþionalitãþi, în 2011.

Principalele reco-mandãri ale auditorilorvizeazã planificarea strate-gicã anualã a activitãþilor,în corelare cu obiectiveleprogramelor auditate ºi curesursele financiare, sta-bilirea ºi aprobarea, anu-alã, a unei perioade deter-minate (definirea clarã adatei de începere ºi adatei de finalizare) a sesiu-nilor de finanþare(deschidere, analiza,avizare, aprobare) organi-zate etapizat pe tipuri deproiecte în limita fon-durilor, respectiv monitor-izarea proiectelor dincadrul Programului ‘CasaVerde’ pentru persoanefizice ºi juridice.

Programul “CasaVerde” a debutat la datade 1 iulie 2010. Acesta îºipropune sprijinirea per-soanelor care îºi instaleazãsisteme de încãlzire careutilizeazã energie regener-abilã, inclusiv înlocuireasau completarea sis-temelor clasice deîncãlzire.

sursa ziare.com

Programul Casa Verde nu reporneºte niciîn 2013 - nu sunt bani

M inistrul Mediului ºi SchimbãrilorClimatice, Rovana Plumb, a confir-

mat, marþi cã Programul Casa Verde,întrerupt încã din 2012, nu va reporni niciîn acest an din cauza lipsei de fonduri.

Astfel, în februarie2013, comparativ cu feb-ruarie 2012, preþurileproducþiei industriale aufost mai mari cu 5,4%,

cele mai importantecreºteri înregistrându-sela produsele energetice ºila bunurile de uz curent,de 8,4% ºi, respectiv, de

7,9%, potrivit datelorpublicate, marþi, deInstitutul Naþional deStatisticã (INS). De asemenea, în februar-ie 2013, comparativ cuianuarie 2013, preþurileproducþiei industriale dinRomânia au crescut cu0,3%, fiind consemnate

creºteri la grupa pro-duselor energetice(+1,6%), mai arãta dateleINS. Scumpirea preþurilor pro-ducþiei industriale se vaoglindi în perioada urmã-toare la nivelul produselornealimentare.

sursa ziare.com

În România, rata ºoma-jului în formã ajustatãsezonier a fost estimatã la6,7%, aflându-se încreºtere cu 0,1 puncteprocentuale faþã de lunãanterioarã, conformInstitutului Naþional de sta-tisticã. De asemenea, rata ºoma-jului din zona euro a atinsnivelul maxim de 12% înfebruarie. La nivelul UE, numãrulºomerilor a crescut cu76.000 în februarie, la26,338 de milioane deoameni, în timp cenumãrul ºomerilor din cele17 state membre aleblocului economic cumoneda unicã a crescut cu33.000, la 19,071 de mil-ioane de persoane.

Cea mai ridicatã ratã a

ºomajului a fost consem-natã în Grecia, undeºomajul în decembrie,perioada cea mai recentãpentru care existã date

disponibile, s-a ridicat la26,4%.De asemenea, în Spaniarata ºomajului a atinsnivelul de 26,3% în febru-arie, în timp ce înPortugalia aceasta s-amenþinut la 17,%.Cele mai scãzute rate aleºomajului s-au înregistrat

în a doua lunã a anului înAustria (4,8%) ºiGermania (5,4%), nivelurisimilare celor din ianuarie.

sursa ziare.com

Astfel, monedanaþionalã a pierdut

0,08% în fata mon-edei euro, dupã ce înziua anterioarã înreg-istrase un avansnesemnificativ de0,02%.

“Incertitudinealegatã de situaþiaCiprului poate exerci-ta în continuare unefect negativ limitatasupra leului”, consid-era analiºtii INGBank.

Pe de altã parte,

leul a continuat sãcreascã comparativ cudolarul american, cu0,12%, la 3,4398lei/unitate. Francul elveþian ºi-amenþinut tendinþa decreºtere, ajungând la3,6372 lei/unitate.Preþul aurului acoborât la 176,7877lei/gram, de la177,8477 lei/gramanterior.

sursa ziare.com

Legea va fi suspendatã treiani ºi jumãtate, pânã la 1ianuarie 2017. În aceastãperioadã, numãrul de certifi-cate se va înjumãtãþi,menþioneazã el.

Întrebat la RFI Româniade ce umblã Guvernul la cer-tificatele verzi, Nitã a repli-cat:“Argumentul principal esteacela cã influenþa certifi-catelor verzi atât în, sã spunaºa, în preþul de cost al pro-duselor care sunt fabricate înRomânia, cât ºi asupra con-sumatorului casnic a început

sã fie foarte mare. Vã dau unexemplu: la începutul lui ian-uarie am majorat preþul laenergie electricã cu 10%, dincare 4% au constituit practicpreþul certificatelor verzi.Mai mult decât atât, suntemconfruntaþi cu un protest,dacã vreþi, al întreprinderilorindustriale din România, celecare sunt mari consumatoarede energie ºi nu numai, însensul cã acestea suporta celmai mult acest efect al preþu-lui certificatelor verzi înpreþul de cost al produselorpe care le fabrica. ªi aceste

lucruri ne dau o mare bãtaiede cap”, a precizat ministrul.

“În al doilea rând, trebuie sãþinem cont ºi de investitoriicare au investit în aceastãindustrie energeticã regener-abilã. Deci iatã suntem prinºi

într-o menghinã: pe de oparte, consumatorul casnic ºiindustrial, pe de altã parte,investitorul care a riscat ºi ainvestit în acest domeniu”, aexplicat ministrul social-democrat.

sursa ziare.com

Nitã: Vom înjumãtãþi numãrul de certificate verzi pânã în 2017.Nu ne batem joc de industrie!

M inistrul delegat pentru Energie,Constantin Nitã, anunþa cã va publicã,

marþi, pe site, o ordonanþã privind modifi-carea legii de stabilire a sistemului de pro-movare a energiei din resurse regenerabile.

Leul scade faþã de euroL eul s-adepreciat

uºor faþã demonedã unicã,cursul de refer-inþã publicat deBancaNaþionalã aRomâniei fiindde 4,4179lei/euro.

Rata ºomajului, un nou recordîn UE ºi zona euro

R ata ºomajului a urcat la nivelulrecord de 10,9% în Uniunea

Europeanã, în februarie, de la 10,8% înluna anterioarã, potrivit datelor publicatemarþi de biroul de statisticã al UniuniiEuropene, Eurostat.

“Va trebui sã reorganizãmîntreg sistemul energetic,pentru cã nu puteam aveaaceastã separare pe tipuride resurse. (...) Sã nu creadãcineva cã Complexul Oltenia

sau Complexul Hunedoarava rezista pe piaþa liberã cuHidroelectrica sauNuclearelectrica”, a declaratmarþi ministrul delegat pen-tru Energie, Constantin

Niþã, într-o conferinþã depresã.

Întrebat cum vede reorga-nizarea sistemului, Niþã arecunoscut cã nu ºtie.

“Planul este acela pe careîl gândim în momentul defaþã, dar nu ºtiu sã vi-lspun”, a afirmat ministrul.

Principalii producãtori deenergie din România dinsurse convenþionale suntcontrolaþi de stat.Companiile care produc

energie cu cele mai micicosturi sunt Hidroelectrica ºiNuclearelectrica.Complexele Oltenia ºiHunedoara, create prin fuzi-unea mai multor mine decãrbuni cu termocentrale aucosturi mai mari de pro-ducþie.

Singura termocentralã pegaze din România din ultimii20 de ani a fost construitãde o companie privatã,respectiv OMV Petrom.Sectorul producþiei energieidin surse alternative esteaproape integral deþinut decompanii private.

sursa ziare.com

Niþã: Sistemul energetic trebuiereorganizat, încã nu ºtiu cum

S istemul de producþie a electricitãþii tre-buie reorganizat, pentru cã dupã liber-

alizarea pieþei de energie nu va putea rezistaîn structura actualã, de separare a compani-ilor pe tipuri de resurse, dar deocamdatã nuse ºtie cum trebuie derulat acest proces, adeclarat ministrul Constantin Niþã.

Scumpirile din energie urcã preþurile industriale -efecte asupra produselor nealimentare

P reþurile producþiei industriale aucrescut semnificativ în ultimele 12

luni, scumpirea produselor energetice fiinddeterminanta pentru aceastã evoluþie.

C onsiliul JudeþeanHunedoara a

lansat pe SEAP lici-taþia de închidere ºiecologizare adepozitelor de deºeurimenajere neconformecu cerinteþele UniuniiEuropene. Un contractde peste 37 de milioanede lei care vizeazã 7gropi de gunoi de peraza judeþului.

Gropile de gunoi care numai pot funcþiona dupã alin-ierea la normele europenevor fi închise ca la carte ºiecologizate. ConsiliulJudeþean Hunedoara alansat licitaþia pentruatribuirea contarctului fe„închidere a depozitelorurbane neconforme încadrul Proiectului Sistem demanagement integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara”. Valoareatotalã estimativã a contrac-tului este de 37,5 miliaonede lei sumã care va fi

folositã pentru gropile degunoi care au funcþionat laAninoasa, Petrila, Lupeni,Haþeg, Cãlan, Hunedoara ºiUroi- Rapoltu Mare. Potrivitdatelor tehnice, este vorbadespre lucrãri de proiectareºi execuþie cu tot ce includacestea: Este vorba deîntocmirea documentaþiilorºi obþinerea avizelor, acor-durilor ºi a autorizaþiei de

construire, întocmireaproiectului tehnic asta înceea ce priveºteproiectarea, respectiv exe-cuþia cu lucrãri de retaluzarea depozitelor de deºeuri,reamenajarea masei dedeºeuri în interiorul zonei dereabilitare, lucrãri de terasa-mente în corpul depozitului,compactarea masei dedeºeuri, instalarea straturilorde închidere finalã, constru-irea protecþiei împotrivainundaþiilor ºi infrastructurade colectare a apei pluvialeºi lucrãri de monitorizare amediului. Ofertele pot fidepuse pânã în data de 27mai, iar proiectul trebuiefinalizat în maximum 35luni începând de la dataatribuirii contractului, acrepoate fi licitat ºi pe loturi.Potrivit autoritãþii contrac-tante, se va lua în vedere

preþul cel mai scãzut, dar, încazul în care se depun douasau mai multe oferte cu preþegal ºi cel mai scãzut toto-datã, se va solicita ofer-tanþilor o noua propunerefinanciarã în plic închis.

În proporþie de peste83% finanþarea este asigu-ratã din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã,prin POS Mediu Axa priori-tarã 215.


D acã inspectorii demuncã sunt perio-

dic cu ochii pe mariiangajatori a cãror activitate curentãimplicã riscuri, firmelemici ajung sã se verificesingure din punct devedere al sãnãtãþii ºisecuritãþii în muncã. Edrept, sub îndrumareaITM, care va ºi verifica,prin sondaj, dacã firmeleau spus sau nu adevãrul.

Peste 700 de unitãþi mici dinzona Haþeg - Uricani sunt monitorizate în aceastã perioadãde inspectorii de muncã dinPetroºani în cadrul unei acþiunitematice derulate în aceastãperioadã. Iar fiecare inspectordin cadrul structurii de laPetroºani a ITM Hunedoara trebuie sã identifice câte 70 deunitãþi mici, adicã, în total, peste700 de unitãþi ce sunt contro-late, în general, cam o datã ladoi ani.

„Controalele se fac în primulrând în funcþie de riscuri ºi atuncimicii angajatori, comercianþii saucei care au 2 -3 angajaþi ºi nu auriscuri deosebite, sunt controlaþila 2 – 3 ani.

În cadrul acestei campanii,fiecare inspector trebuie sã tri-mitã o anexã cãtre 70 de unitãþimici, care au între 1 ºi 9 lucrã-

tori, o listã cu întrebãri pentru avedea dacã angajatorul respectãlegea în domeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã. Angajatorulîºi completeazã lista, se verificãdacã respectã legea, ne retrimitenouã checklist-ul completat ºi,dacã existã suspiciuni, prin sondaj o sã facem ºi controale laaceste unitãþi”,a declarat IleanaBodea, ºeful Biroului Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã Petroºanidin cadrul ITM Hunedoara.

A fost parcursã deja primaetapã, selectarea firmelor ºitransmiterea adreselor, împreunãcu checklist - urile de verificaretuturor angajatorilor. Iar pânãacum s-au primit peste 200 derãspunsuri de la angajatori. Pânãprin 25 mai ITM trebuie sãprimeascã rãspunsurile ºi apoiinspectorii de muncã vor face oanalizã vizavi de rãspunsurile pecare le-au trimis angajatorii. Iarîn a doua parte a anului se fac

controale la angajatori, pentru avedea dacã ce au scris în rãspun-surile înaintate ITM este ºi real.

E xemple de bunepractici

Inspectorii de muncã maideruleazã în aceastã perioadã ocampanie ineditã.

Astfel, fiecare inspector tre-buie sã-ºi aleagã douã unitãþi –una micã ºi una mijlocie – dintrecele cu riscuri deosebite, sã lemonitorizeze timp de un an dezile ºi la sfârºitul anului acesteasã ajungã exemple de bune prac-tici. Legislaþia în domeniu spuneclar care sunt riscurile maiimportante ºi cãror unitãþi tre-buie sã le fie acordate atenþie ºidintre acestea sunt alese firmelemonitorizate. „Se aleg unitãþicare la ora asta nu sunt exemplede bunã practicã, facem poze,întocmim o notã prin carearãtãm unde sunt acum, iar lasfârºitul anului, cu poze cu tot,trebuie sã devinã exemple debunã practicã.

Cu aceste unitãþi avem o altãcampanie. În fiecare trimestrutrebuie sã facem întâlnire cuangajatorii, iar la aceste întâlnirisã prezentãm exemplele de bunepractici. Aceste unitãþi sunt invi-

tate, pentru a vedea unde au fostºi unde au ajuns ºi continuãm, sãia modelul ºi ceilalþi angajatori”,a mai spus Ileana Bodea, ºefBirou SSM Petroºani.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

U recheala sindi-catelor, fãcutã

la Deva, de cãtre ministrului Muncii,Mariana Câmpeanu,a creat reacþii în rândul sindicaliºtilorminieri din Valea Jiului.

Aceºtia considerã cãtoate discuþiile purtatepânã acum au fost degeaba, dacã ministriiimplicaþi în reorganizareamineritului/energeticii nua fost informaþi, ºi se batepasul pe loc.

Aflatã, vineri, la Deva,într-o dezbatere pe regionalizare, Mariana

Câmpeanu, ministrulMuncii, a „urecheat” sindicatele în general,profitând cã organizatoriau fost Prefectura ºiConfederaþia Sindicalã

Meridian. “Ar trebui sã înþelegeþi

cã ºi activitatea sindicalãtrebuie sã se schimbe, cãsindicatul trebuie sã vinã ºisã rezolve nu numai pro-

bleme legate de salarii ºide doleanþe legate strictde pãstrarea locurilor demuncã. Sindicatele ar trebui sã vinã ºi cu soluþiipentru gãsirea celei mai

bune metode pentru aface ca unitatea undeactiveazã sindicatul sãrãmânã viabilã”, a spusMariana Câmpeanu, înplinã dezbatere.

O parte a sindicaliºtilorminierilor din Valea Jiuluiau reacþionat, exclamândcã toate discuþiile purtatecu administraþia, respectivconducerea SocietãþiiNaþionale a Huilei ºi foºtiºi actuali conducãtori aiComplexului EnergeticHunedoara, nu au ajunsniciodatã la urechileminiºtrilor.

“Noi, suntem afiliaþi laFederaþia Energetica, careface parte din BloculNaþional Sindical ºi este o

organizaþie care reuneºtemajoritatea energeticie-nilor din România, inclusiv salariaþii de la termocentralele Mintia ºiParoºeni. Noi nu am cerutcreºteri de salarii înperioada asta ºi chiar amspus cã avem soluþii.Când s-a ridicat problemareducerii cheltuielilor, amvenit cu o reducere carepoate însemna douã mili-oane de euro. Am propusca salariaþii careîndeplinesc condiþiile depensionare, cei de anultrecut ºi cei de anul acestapânã la 31 decembrie2013, sã fie pensionaþi,asta însemnând vreo 500de persoane. Doar cã arapãrea o problemã. Cea anecesarului de posturipentru o activitate încondiþii normale. Dar sepot face angajãri, pentru

cã un proaspãt angajatare un salariu la jumãtate.Cert este cã noi nu putempensiona, pentru asta tre-buie cadru legal, dar cu unprogram de reorganizarese poate face. Pot benefi-cia de salariile compen-satorii prevãzute deContractul Colectiv deMuncã, dar nu seîncadreazã în cunoscutaOUG.Deci de aici ar tre-bui plecat ºi nu prin tãieride salarii, de facilitãþi ºigratuitãþi. Precizez cã îndiscuþiile cu directorulgeneral, Nicolae Drãgoi,nu am cerut creºteri salari-ale.

Sãptãmâna trecutã, ºinoi, de la LSMVJ,am avutdiscuþii, la Mintia, cudirectorul general al CEH,Daniel Andronache. Aufost discuþii libere, peprobleme de cantitate,

preþ, reducere cheltuieli înaºa fel încât sã avem ºiceva bani pentru investiþii.Deci atitudinea noastrã esteuna corectã ºi am aplicatprincipiul cã dacã societãþiiîi merge bine, ne merge ºinouã, minerilor. Deci sedovedeºte cã ministrulmuncii, Mariana Câmpenu,nu cunoaºte poziþia noas-trã, a celor din Vale, ceeace te duce la gândul cãdegeaba se discutã cudirectorii noºtri pentru cãrezultatul nu este fãcutcunoscut mai departe.Altfel, nu ar fi generalizatatitudinea sindicalã” – adeclarat Sandu Daniel,preºedintele SindicatuluiLibertatea 2008 al E.M.Livezeni - membru al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“S e preconizeazã secetã ºi dacã

este soare nu bate nicivântul ce punem în locdacã îmi închizi cãrbunele, îmi închiziDeva, Severin,Doiceºti… De unde iauenergie? Ce pui înloc?” – Iulian Iancu,preºedinte ConsiliulNaþioanl Român deEnergie, component alConsiliului Mondial deEnergie.

Prezent la ultimele con-ferinþe ale ConsiliuluiMondial de Energie,respectiv Consiliul NaþionalDirector de Energie, ce auavut loc în luna martie laBucureºti, dr. ing. ValeriuPleºea, din Petroºani,membru al ConsiliuluiNaþional deEnergie/Consiliul Mondialde Energie CNR-CME, astat alãturi de Iulian Iancu– presedinte CNR-CME,Cãtãlin Ivan – europarla-

mentar, Sergiu Celac –ambasador, presedinteleInstitutului Român deStudii Industriale, acad.Ioan Haiduc – presedinteleAcademiei Române, alþiacademicieni, secretari destat, consilieri, profesoriuniversitari, cercetãtori,dar þi reprezentantulRomâniei la Bruxelles,Tom Holst – manager

Chevrom etc.Despre energie în

general ºi minerit în spe-cial, Valeriu Pleºea a vorbitpe larg în “Cronica VãiiJiului”. Oamenii de ºtiinþã,energeticienii mondiali ºi

naþionali Ieri, toate concluziile

acestor conferinþe peprobleme energetice aufost fãcute publice de cãtrepreºedintele CNR-CME,Iulian Iancu, având învedere cã astãzi are locºedinþa Consiliului Supremde Apãrare a Þãrii - CSAT.

Acesta a pledat pentruneînchiderea Complexului

Energetic Hunedoara,respectiv a minelor, pre-luând ceea ce a declaratcercetãtorul ºtiinþific de laPetroºani, Valeriu Pleºea,chiar în plenul conferinþeide la Academia Românã:

“Când vântul nu va maibate, când apele nu vormai curge, când soarele nuva mai strãluci, am convin-gerea cã-þi vor îndreptaatentia spre industriaminierã, în sensul cereriienergiei pe cãrbune”.

Doar cã Iulian Iancu afost mai nuanþat. “Se pre-conizeazã secetã ºi dacãeste soare nu bate nicivântul ce punem în locdacã îmi închizi cãrbunele,îmi închizi Deva, Severin,Doiceºti… De unde iauenergie? Ce pui în loc?” -a declarat, ieri, IulianIancu, la PalatulParlamentului.

În prezent, cererea deenergie pe cãrbune estemicã, pentru cã Dunãrea,lacurile de acumulare suntpline, dar cãrbunele,respectiv energia pe cãr-bune trebuie sã devinãresursã strategicã ºi caurmare discutatã în CSAT-ul de astãzi.

“Sunt la PalatulParlamentului cu persona-litãþile din energeticã.Trendul este bun pentrunoi, cei din cãrbune.Ministrul Energiei a dattermen de 30 de zile pentru modificareahotãrârii de guvern pentrureducerea certificatelorverzi. Vom vedea mâinedacã energia pe cãrbuneva fi pe ordinea de zi aCSAT-ului”- a declarat,Valeriu Pleºea, de laBucureºti, unde are locConsiliul Naþional Directoral Energiei.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Am venit cu reduceri de 2 milioane euro, deciministrul Muncii nu este informat”

Iulian Iancu pledeazã pro cãrbunepentru CSAT-ul de astãzi

Rãuplatniciiriscã sã

ajungã înstradã

A u subvenþii lautilitãþi ºi casã

în chirie de laPrimãrie, dar n-aumai plãtit facturi deani de zile.

Sunt câteva sute depersoane care riscã sã fieevacuate dincasele ºiapartamenteledeþinute demunicipalitatepentru cã, înciuda somaþi-ilor, nu aufãcut nici celmai mic efortde a-ºi achitachiriilerestante. Unii dintrechiriaºi nici mãcar nu maisunt în þarã dar þinapartamentele ocupate.Reprezentanþii municipal-itãþii au avut în plan efec-tuarea unui „recen-sãmânt” la blocul socialdin zona Colonie pentru

a stabili câte apartamentesunt ocupate de locatariînsã verificarea a tot fostamânatã. În tot acesttimp, circa 430 de per-soane cu venituri micicare nu-ºi pot cumpãra olocuinþã, s-au înscris pelistele Primãriei Petroºanisã primeascã o locuinþãdin fondul locativ. Vesteabunã pentru o parte din-tre cei aflaþi pe listele deaºteptare este cã munici-palitatea ar putea avea înscurt timp circa 184 delocuinþe libere dupã ce i-aacþionat pe datornici înjudecatã ºi a câºtigat pro-cesele. „În total sunt 288de procese pentru nepla-ta chiriei din care 184 decazuri au fost soluþionate

ºi sunt la executoriijudecãtoreºti. Alte 44 aufost soluþionate iar 60sunt încã pe rolulJudecãtoriei Petroºani”, aprecizat, Nicolae Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S-a dat startul la licitaþie

Poluarea depozitelor de deºeuri,eliminatã cu fonduri europene

Firmele mici verificã singure dacã respectãnormele de securitate în muncãINEDIT

Diana MITRACHE

Ziua Verde va fi sãrbã-toritã la Petroºani, printr-o acþiune comunãa elevilor ºi a adminis-traþiei locale dinPetroºani. Este al doilea

an consecutiv când tineriiies la curãþenie generalã,iar evenimentul porneºtedin zona de centru aoraºului.

„Ziua verde se orga-nizeazã la Petroºani. E adoua ediþie, iar joi la ora

11,00 dimineaþa ne vomîntâlni cu toþii în CentrulCivic în zona amfiteatru-lui de lângã Teatrul

Dramatic I.D. Sîrbu.Acolo vor avea loc micidiscursuri susþinute defiecare ºcoalã vis-a-visde acest aspect alpro-tecþiei mediului, dupãcare toþi participanþii,

inclusiv ONG-urile careºi-au anunþat prezenþa,vom merge pe zonelestabilite dinainte”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi crede cã acþiuneava fi la fel de bine primitãca ºi cea de la primaediþie, iar dupã ce vor ficurãþate spaþiile verzi, vorfi plantaþi ºi arbori.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Aprilie 201310 Diverse

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 3333....00004444....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-ocãlãtorie de afaceri pe care aþi totamânat-o. Partenerul de viaþã vãreproºeazã cã nu aþi ales cel maibun moment, pentru cã aveþiprobleme importante acasã. S-arputea sã renunþaþi definitiv lacãlãtorie.

Astãzi nu este indicat sã circulaþicu maºina, pentru cã existã peri-colul sã fiþi implicat într-un acci-dent. Dacã nu aveþi incotro, fiþifoarte prudent. Orice s-arîntâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascul-taþi-vã intuiþia!

S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã reproºeze cã aþi cheltuitprea mult pentru un obiect decare nu era nevoie acum. Evitaþispeculaþiile financiare, pentru cãexistã riscul sã ajungeþi într-osituaþie neplãcutã. Fiþi mai atentcum vã purtaþi cu prietenii!

Începeþi o lucrare de pe urmacãreia veþi câºtiga bine. Nu vãferiþi sã cereþi ajutorul prietenilor,dacã aveþi nevoie! Discutaþicalm cu cei din jur, ca sã nudeclanºaþi o ceartã. Dupã-amiazãsunteþi vizitat de un prieten.

S-ar putea sã fiþi implicat într-unscandal la serviciu, din cauza bâr-felor unui coleg. Controlaþi-vãreacþiile, pentru cã neînþelegerilese vor lãmuri repede. Dupã-ami-azã intraþi pe neaºteptate în pos-esia unei sume de bani, cu carevã rezolvaþi problemele.

Sunteþi lãudat de ºefi pentrufelul în care vã faceþi treaba. S-ar putea sã nu vã iasã o afaceredin cauza unei situaþii nefavora-bile. Evitaþi întâlnirile cu pri-etenii ºi nu circulaþi cu maºina,pentru cã sunteþi predispus laaccidente.

Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil dincauza oboselii. Ar fi bine sã evi-taþi discuþiile în contradictoriu,pentru cã sunteþi predispus laprobleme cu sãnãtatea. Amânaþiîntâlnirile de afaceri. Ar fi binesã nu vã forþaþi norocul în dome-niul financiar.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritatdin cauza neînþelegerilor cu unpartener de afaceri. Discutaþi calmºi încercaþi sã ajungeþi la o con-cluzie comunã. Dacã aveþi de cir-culat cu maºina, fiþi foarte atent!Sunteþi predispus la accidente.

Dimineaþa vã enervaþi la serviciupentru cã primiþi sarcini supli-mentare. Fiþi prudent. S-ar puteaca ºeful sã nu fie în toane preabune! Nu este cazul sã vãdescãrcaþi nervii acasã! Ar fi binesã vã relaxaþi.

Se pare cã sunteþi stresat pentrucã nu primiþi nici un sprijin laserviciu. Aveþi grija sã nu îi jigniþipe cei din jur! Seara, s-ar puteasã aflaþi cã un prieten apropiat asuferit un accident de circulaþie.

Puteþi avea mici întârzieri,cauzate de evenimente nepre-vãzute. Nu vã puneþi mari sper-anþe într-o afacere, ca sã nu fiþidezamãgit. Amânaþi deciziileimportante ºi pãstraþi-vã calmul!Spre searã, nemulþumirile dinprima parte a zilei dispar.

Dimineaþa este posibil sã vãenervaþi pentru cã nu aveþi banisã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de familie. S-ar putea cao rudã mai în vârstã sã refuze sãvã împrumute, dar nu-i faceþireproºuri. Fiþi mai înþelegãtor ºievitaþi certurile!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Invitaþie la Ziua verde în Petroºani

M unicipiul Petroºaniul se va costu-ma în verde ºi toþi tinerii sunt

invitaþi sã iasã la curãþenie.Autoritãþile locale au decretat ziua dejoi, 4 aprilie, Ziua Verde, aflatã în acestan la ediþia cu numãrul 2.

Carmen COSMAN

Este vorba despre unspectacol dramatic cucaracter prepascal, intit-ulat „În vremea aceea”,o frescã muzicalã com-pusã de preotul IoanPopescu-Runcu.Evenimentul muzical,susþinut de corala„Armonia” a Arhi-episcopiei Tomisului, vaavea loc luni, 8 aprilie2013, de la orele 18.00,în sala mare a Casei deCulturã „DrãganMuntean” din Deva, iar

intrarea este liberã.„Adresãm tuturor pre-

oþilor ºi credincioºilor dineparhia noastrã cãl-duroasa invitaþie de aparticipa la aceastã man-ifestare cultural-duhovniceascã de omare încãrcãturãsufleteascã”, spunreprezentanþii EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei.

„În vremea aceea”, pe scenaCasei de Culturã din Deva

P reoþii ºi credincioºii din judeþulHunedoara sunt aºteptaþi la un

eveniment prepascal de excepþie, organi-zat la Deva, cu binecuvântarea Prea-sfinþiei Sale Gurie, Episcopul Devei ºiHunedoarei.

L ocuitorii dinmunicipiul

Petroºani plãtesc taxele ºi impozitele ºionline. La Petroºani,persoanele fizice s-auarãtat a fi responsa-bile în ceea ce pri-veºte plata taxelor ºia impozitelor.

Asta dacã e sã analizãm procentul deîncasare a dãrilor. Alþii,sãtui sã stea la rând auapelat la o altã metodã dea-ºi plãti taxele ºiimpozitele. Au fãcut-oonline. Numãrul acestoraeste însã mai redus,majoritatea alegând meto-da clasicã.

”Gradul de încasare înaceastã perioadã dupãprimul trimestru se aflãundeva între 80 ºi 90%încã nu este o cifrã exactãdar în maxim o zi aceastãva fi aflatã.

S-au plãtit ºi online darîntr-un cuantum relativmic însã ce trebuie sã ºtiecei interesaþi este cã pot

plãti taxeleºiimpozitele

locale ºi în sistemul elec-tronic, ne gãsesc pe pagi-na de internet a PrimãrieiPetroºani ºi trebuie sãaibã un card bancar”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

.„Pot sã spun cãînceputul este promiþãtoriar acest mod de achitarea impozitelor este unulextrem de simplu. Singuraproblemã pe care o

întâmpinã o persoanãcare doreºte sã-ºiplãteascã astfel impozituleste cã trebuie sã obþinãde la noi o hârtie în caresã fie trecutã valoareatotalã a impozitului pecare îl are de achitat”, adeclarat IoanaMãrgulescu, ºef BirouImpozite ºi Taxe LocalePetroºani.

Sãptãmâna trecutã,consilierii locali de laPetroºani au aprobat unproiect prin care cei caredeþin autoturisme hibridsau electrice vor plãti cu50 la sutã mai puþin lataxe ºi impozite. La oraactualã, pe strãzile dinlocalitate nu circulã astfelde maºini.

”Pânã în acest moment

nu existã în bazele de dateastfel de maºini înregis-trate în MunicipiulPetroºani însã cei caredoresc sã-ºi cumpere oastfel de maºinã s-auinteresat de taxele caretrebuie plãtite de aceea afost ºi votatã în consiliullocal o astfel de hotãrâre”,a mai spus sursa citatã.

Cei care ºi-au achitattaxele ºi impozitele pânãla sfârºitul lunii martie aubeneficiat de o bonificaþiede 10 procente.

B onificaþiile, la final

Ziua de 1 aprile a fostultima în care cetãþenii dinValea Jiului ºi-au maiputut plãti dãrile localebeneficiind de bonificaþiaacordatã pentru achitareaanticipatã, pe tot anul, aimpozitelor ºi taxelor

locale. Pânã în prezent, înPetroºani, aproape 85%dintre cetãþeni sau firmeºi-au plãtit deja dãrile aferente anului 2013.„Luni a fost ultima zi încare contribuabilii au maiputut beneficia de respec-tiva reducere. De marþi,toþi cei care nu ºi-au achitat la timp impozitelevor fi nevoiþi sã achitepenalitãþi de întârziere”, a precizat IoanaMãrgulescu, ºef BirouImpozite ºi Taxe LocalePetroºani. Cu începeredin data de 2 aprilie„întârziaþii” vor plãti cu2% mai mult pe lunã saufracþiune de lunã pentrudebitele care trebuiau sãfie achitate pânã pe datade 31 martie.

Monika BACIUMonika BACIUMirMircea cea NISTORNISTOR

B ani pentru douãdrumuri judeþene

din Valea Jiului. Odatãcu aprobarea bugetuluiConsiliului Judeþean aufost alocaþi ºi bani pentrudouã drumuri judeþenedin Valea Jiului.

Este vorba de drumul ceface legãtura dintre municipiulVulcan ºi staþiunea montanãPasul Vâlcan, dar ºi despredrumul spre Dealul Babii.

Astfel, s-a alocat suma de5.369,00 mii lei pentrufinantarea proiectului„Modernizare DJ 664: PasVulcan – Vulcan, km 38 +000 – 41 + 700, JudeþulHunedoara’’ , finanþat prinPOR – Axa 2 ºi suma de13,10 mii lei pentru elaborarestudiu de fezabilitate pentruobiectivul “Modernizare DJ666: DN 66 (Meriºor) –Dealu Babii – Vulcan – km 5+ 100 – 11 + 000”.

În total, pentru capitolul”Transporturi”, consilierii judeþeni au aprobat suma68.548,51 mii lei.Chiar ºi în acestecondiþii, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ a specifi-cat cã banii alocaþipentru capitolul drumuri sunt puþini.

P rogram anual deîntreþinere a

drumurilor judeþeneÎntreþinerea drumurilor

judeþene în valoare totalã de11.056,120 mii lei.Consilierii judeþeni au aprobatplanul pentru întreþinerea dru-murilor judeþene pentru acestan. Valoarea contractului estede peste 11 milioane de lei.

Executarea lucrãrilor deîntreþinere ºi reparaþii a infrastructurii reprezentate dereþeaua judeþeanã de drumuriºi poduri ce se aflã în domeniul public al judeþului

Hunedoara, menþinerea acesteia în stare tehnicãcorespunzãtoare desfãºurãriitraficului, constituie o prioritate pentru ConsiliulJudeþean Hunedoara. În aces-te condiþii, având în vedere cãexecuþia lucrãrilor deîntreþinere a drumurilor seefectueazã anual, se propuneconsiliului judeþean aprobarea”Programului de lucrãri deîntreþinere ºi reparaþii dru-muri ºi poduri judeþene, peanul 2013”, în valoare de11.056,120 mii lei.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 2013 Actualitate 11

D eficit de personal înadministraþiile

locale din Valea Jiului.

Zilele trecute, vicepremierulRomâniei, Liviu Dragnea adeclarat cã în urmãtoarele luniîn administraþia publicã anga-jãrile se vor face 1 la 1. Adicãla o persoanã plecatã se vaputea face o angajare. Pânãacum, angajãrile în sistemulpublic se realizau pe bazaschemei 1 la 7, adicã la 7 persoane plecate din sistemse putea încadra o singurã persoanã. Edilii din Valea Jiuluivãd cu ochi buni aceastã nouã iniþiativã.

”Avem deficit de personalvom vedea în momentul în careva apãrea în normativ. Nu am

fãcut un calcul efectiv pentrucâþi oameni am mai aveanevoie însã cu siguranþã nuvom putea angaja câþioameni avem nevoie pentrucã bugetul nu ne permiteacest lucru”, a declarat pri-marul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Cele mai mari probleme înceea ce priveºte personalulsunt în cadrul ServiciuluiPublic pentru AdministrareaDomeniului Public ºi Privat almunicipiului Petroºani.

”Deficitul cel mai mareeste la SPADPP, poliþia localãam aflat cã are un deficit de 50de oameni dar bugetul nu nepermite sã angajãm mai mulþioameni”, a mai spus sursacitatã.

ªi la Vulcan, mai mulþi anga-

jaþi din sistemul public au pãrãsitsistemul. Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile, considerãcã angajãrile de 1 la 1 ar reducedeficitul de personal.

”Au plecat oameni, noi amdori sã se facã nu unu la unu

sã ne dea acele avize pentrupersoanele care nu au fostangajate în primãrie pe posturiunice ºi acest lucru l-am cerut,sperãm cã se va aproba ºi dupãaceea dacã cumva pleacã opersoanã sã angajãm alta. Noi

suntem cu un deficit de perso-nal la primãria Vulcan ºi credcã ar fi bine sã de-a drumul laaceste angajãri ºi unu la unu”,a declarat primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.

Domeniul deficitar la Vulcanîn ceea ce priveºte numãrulangajaþilor este Poliþia Localã.

”Este un deficit destul demare, 60 de persoane laMunicipiul Vulcan. În primulrând la Poliþia Localã lipsesc 8oameni care dacã ar fi ar puteasã facã ordine în oraº puþinmai multã”, a mai precizat Ile.

În toate administraþiile dinValea Jiului se înregistreazã undeficit de personal. Toateadministraþiile localefuncþioneazã la o schemã subdimensionatã datoritã ordonanþei ”Boc” care a prevãzut angajãri de 1 la 7.


Contribuabili conºtiincioºi

Douã drumuri din Valea Jiului primesc finanþare de laConsiliul Judeþean Hunedoara

Deficit de personal în administraþiile publice

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Aprilie 201312 Actualitate

Carmen COSMAN

Nu micã i-a fost sur-priza unui bãrbat de 66de ani din comuna Hãrãucând ºi-a gãsit pãmântularat. Nurugase penimeni sã-ilucreze terenulpe care îldeþine înTurmaº, aºacã s-a dusglonþ lapoliþie. IarpoliþiºtiiPostului dePoliþie Hãrãu

au stabilit cã terenul afost arat de cãtre angajaþiiunei societãþi comerciale,cercetaþi acum pentrusãvârºirea infracþiunii detulburare de posesie.

Mircea NISTORLuiza

ANDRONACHE

„Am primit cele douãavertizãri potrivit cãroravor cãdea precipitaþiiînsemnate cantitativ, între25 ºi 60 de litri pe metrulpãtrat, ºi care ar putea

duce ºi la producereaunor inundaþii. Codurilede ploi ºi inundaþii suntvalabile de marþi, cuîncepere de la ora 23 ºipânã joi, ora 9. Am trim-is avertizãri la fiecareprimãrie în parte ºi i-amrugat sã ia mãsurile nece-sare în vederea prevenirii

unor eventuale inundaþii”,a precizat Sorin Corici,ºef Sistem HidrotehnicIndependent Petroºani.

Dupã cum au precizatreprezentanþiiAdministraþiei Naþionalede Meterologie, cuîncepere de joi, vremeaurmeazã a se îmbunãtãþiîn întreaga þarã.

Dupã ce meteorologiiau emis atenþionare decod galben de ploi însem-nate cantitativ cu pânã la70 de litri pe metrupãtrat, ieri, în cursuldupã-amiezii a venit ºi o

avertizare hidrologicã de

cod portocaliu deinundaþii ºi creºteriale cotelor de atenþiepe râul Jiu. Astfel,primarii din ValeaJiului s-au grãbit sãinstituie comanda-mente pentru situaþiide urgenþã ºi sã iamãsuri pentru pre-venirea unor inun-daþii. La Vulcan,spre exemplu, la ulti-ma atenþionare deacest fel, mai multegaraje au fost luatede viiturã în zonaPeco, iar drumul careduce la Schitul SfântulNicolae a fost pur ºi sim-plu rupt de ape. Acum,

reprezentanþii adminis-traþiei locale au remediatceea ce apele au distrus,cu speranþa cã munca lor

nu va fi în zadar. “ Amdemolat toate garduriledin zona pârâului ValeaLupºeascã, am adâncit

albia ºi am ridicat drumulcu 40 de cm pe o dis-tanþã de circa 110 m. LaValea Ungurului, amreuºit sã îndreptãm dru-mul ºi am astupat toatespãrturile. Am pus acolopiatrã concasatã”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul MunicipiuluiVulcan. La Petroºani,deºi în ultimul timp nu s-au înregistrat evenimentegrave de acest gen, pri-marul Tiberiu Iacob Ridziva institui comandamen-tul pentru situaþii de

urghenþã în aceastãdimineaþã, cu alertã pânãîn data de 4 aprilie.

I-au arat pãmântul fãrã sã-i roage

A ngajaþii unei societãþi comercialesunt cercetaþi pentru tulburare de

posesie, dupã ce au arat pãmântul uniilocalnic din Hãrãu.

Comandamente de urgenþã ºi alertã de inundaþii

M iercuri ºi joi vor fi douã zile maimult decât ploioase. Pentru cã

precipitaþiile ce urmeazã a cãdea vordepãºi limita normalã a fost instituitcod galben de ploi abundente ºi cod portocaliu de inundaþii.

Diana MITRACHE

Administraþia de laPetroºani oferã un sprijincelor cu venituri modeste.Ideea i-a aparþinut dinnou primarului TiberiuIacob Ridzi, care a decissã ofere astfel omânã deajutor celor care au

probleme financiare ºi sãle facã Paºtele mai fru-mos. „Este al doilea an

când

dãm aceste tichetesociale. Ele vor fi dis-tribuite persoanelor defa-vorizate ºi aici mã refer lacei cu venitul minimgarantat, persoanele cuhandicap, cei care aupensii pânã în 700 de leiºi ºomerii îndemnizaþi”, aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Fiecare dintre cei carese aflã într-o situaþiematerialã dificilã va primide la primãrie un tichetcadou în valoare de 50de lei ºi sunt aºteptaþicâteva mii de oameni.

LuizaANDRONACHE

Cel mai mare beneficiual acestei acþiuni,spuneau cei care priveauca spectatori de pemargine, este acela cãdispar zecile de cioricare ºi-au fãcut de-alungul anilornenumãrate cuiburi învârful castanilor. Nu depuþine ori, oamenii s-au

plans de zgomotul fãcutde pãsãri ºi mai ales demizeria lãsatã în urmã întot

parcul. Aproape cã nuputeai intra în parculrãcoros, cu umbrã deasã,tocmai bunã într-o zitoridã de varã, cã te ºilovea norocul în cap.Bãncile erau pline deexcremente ºi pene ºierau practic imposibil de

curãþat în fiecare zi. Înplus, toþi cei care vroiausã se odihneascã aici peo bancã, plecau numaid-ecât din cauza zgomotuluiinfernal. Acum, primãriaa acþionat tot în bazaunor reclamaþii venite dela cetãþeni. În acest parc,administraþia localã vreasã monteze mai multebãnci.

Adio “concert de ciori” la Petroºani

D acã v-aþi obiºnuit urechile cu sim-fonia ciorilor din parcul cu cas-

tani de la Poºtã, ei bine, vã puteþi dezo-biºnui. Muncitorii de la primãriaPetroºani s-au apucat de ieri sã refacãparcul cu pricina. Ei au tãiat din cas-tanii care au fost bãtrâni ºi uscaþi, iarpe restul i-au toaletat.

Tichete pentru Paºti

E dilii din Petroºani vin din nou însprijinul celor sãraci. Pentru al

doilea an consecutiv cei cu veniturimodeste primesc tichete cu care sã-ºicumpere câte ceva pentru Paºti.

CVJ NR. 341, MIERCURI 3 APRILIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 341, MIERCURI 3 APRILIE 2013