CVJ, NR. 237, MARTI 23 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 237

Marti, 23 octombrie 2012

Cu alcool la „bord”, în

NoapteaEuropeanãFãrã Alcool!

A u fost prinºi bãuþi lavolan ºi au rãmas fãrã

permise de conducere. În plus,s-au ales ºi cu dosare penale,dar acestea nu au fost singurele nereguli descoperitede poliþiºtii hunedoreni care, timp de douã nopþiconsecutive, au efectuat maimulte acþiuni preventive.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Paºi mici, dar concreþi

Se aºteaptãactul normativpentru nouasocietate de

Închidere MineD ocumentele pentru

înfiinþarea SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului au fost depuse,însã existã o problemã dinpartea Guvernului. Dupã ce ºiacest inconvenient va fi rezol-vat, atunci se va putea vorbi desepararea efectivã a activelorviabile de cele neviabile aleCompaniei Naþionale a Huilei.


I storia nu face bani ºi asta o demonstreazã muzeele din Valea Jiului, care sunt vizitate, dar mai rar. Unele nusunt cunoscute publicului, altele abia au luat fiinþã, în timp ce pentru o altã categorie, construcþia ºi restaurarea

lor încã e o poveste fãrã sfârºit. Municipiul Petroºani are 3 muzee ºi ele sunt împãrþite dupã specificul zonei: celecare pãstreazã tradiþia minereascã ºi cele ce conservã viaþa momârlanilor. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Deponee ecologicecontroversate

Dupã Petrila,apare o nouã

opoziþie la Bârcea

C onstrucþia deponeuluiecologic, o nouã opoziþie.

La nivel judeþean s-a stabilitcã deponeul ecologic sã fie con-struit la Barcea Mare. Acum, onouã opoziþie este depusã deun senator hunedorean.


Muzeele, doar pentru cunoscãtori

NNuu iieess bbaannii ddiinn iissttoorriiaa VVããiiii JJiiuulluuii

O întâlnire cu maimulte generaþii deprofesori care au slu-jit ºi slujesc acestlãcaº de învãþãmântºi cu elevii de ieri ºicei de astãzi, subauspiciile bucuriei,ale recunoºtinþei ºiale iubirii pentrucunoaºtere.Festivitãþile au fostonorate de prezenþaunui numãr impresio-nant de invitaþi: ofi-cialitãþi locale,reprezentanþi aiConsiliului Local, aiPrimãriei, aiInspectoratuluiªcolar, ai Ministerului

Educaþiei, foºti ºiactuali profesori,foºti ºi actuali elevi,prieteni mai vechisau mai noi ai ºcolii.

Dezvelirea plãciianiversare, sfinþireaacesteia ºi a ºcolii,slujbele religioase,alocuþiunile oficialilorºi ale gazdelor -încãrcate de emoþiifoarte puternice ºiprogramul deprezentare a istorieiºcolii, au înveºmântataceastã zi de sãrbã-toare a ºcolii nr.4.

Conducerea ºcoliia editat cu aceastãocazie monografia

intitulatã Omagiu laporþile ºcolii, a cãreiprefaþã este semnatãde PrimarulGheorghe Ile, prefaþãdin care extragem unfragment:

,,Nici o societatecare aspirã la oformã de organizarestructuratã pe un sis-tem de valori auten-tic, nu poate obþinerezultate fãrã o edu-caþie sãnãtoasã.Vulcanul a fost ºieste una din comu-nitãþile româneºtiunde ºcoala esterespectatã ºirecunoscutã la toatenivelele. Sã nu uitãmcã întreaga societatea Vãii Jiului s-a clãditpe valorile unei cul-turi complexe, o cul-turã europeanã cares-a regãsit aici maimult de un secol ,graþie exploatãriihuilei. Culturã care adat jaloanele întregiivieþi spirituale,cultur-ale, administrative,sociale ºi economice.Forma de educaþiepromovatã de-a lun-gul timpului în urbeanoastrã prin min-unaþii învãþãtori ºiprofesori, a dattemelia umanã a

Vulcanului. Oameniide seamã pregãtiþi deaceºti minunaþi edu-catori fac parte dinpatrimoniul umanvaloros al municipiu-

lui nostru.”Cei prezenþi au

vizionat un film cuinstantanee din isto-ria ºcolii realizat defostul director alacesteia, prof. DorinLinz. Placheta de aurºi diploma de exce-lenþã înmânate direc-toarei ºcoliiprof.EcaterinaIllyeº dinparteaPrimãrieiMunicipiuluiVulcan, aucompletatsuita demomente demare fru-museþe a

acestei sãrbãtori.Momentele artis-

tice oferite profeso-rilor ºi tuturor invi-taþilor de cãtre eleviitalentaþi ai ºcolii, aufost concurate decorul doamnelorînvãþãtoare ºi profe-soare care au molip-sit audienþa cuGAUDEAMUS IGI-TUR, sub baghetamagicã a dirijoruluiad-hoc, primarulVulcanului.

Impresiile celor ceau participat laaceastã sãrbãtoarelocalã se pot rezumala câteva cuvinte: sen-timentul de normali-

tate în comunicare,puterea de a trans-mite sentimente aut-entic umane,recunoºtinþa faþã decei ce au construitprestigiul acestei ºcoli,dorinþa de a continuaîn spiritul perfor-manþei, al succesului,al tradiþiei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 201222 Diverse

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºide afaceri?� Vrei sã faci bani?Noi suntem

partenerii pe care îi cauþi!Casa de Culturã,Str. 1 Decembrie1918, nr. 100

tel. 0374.906.687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Regele Scorpion

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Jurnalul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului

9:30 Crescându-l pe Scot 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruritrãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Dãnutz S.R.L . -Prima parte11:30 Dãnutz S.R.L. -Partea a doua12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung18:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA

50 de ani de activitate la ªcoala Nr. 4

C omunitatea ºcolarã a Vulca-nului ºi-a reconfirmat tradiþia

de ºcoalã de prestigiu la sfârºitulsãptãmânii trecute, în cadrul festivi-tãþilor prilejuite de aniversareajubileului de 50 de ani la ºcoala nr.4.

ª oferii din ValeaJiului nu se par

sã se grãbeascã sã-ºiechipeze maºinile deiarnã, deºi se apropiesezonul rece.

Garajele ºi service-urileauto s-au aprovizionat cuanvelope de toate tipurileºi cu preþuri diverse, însãclienþii cam întârzie sãaparã. “ Faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut,acum avem mai puþiniclienþi. De-abia dacã vineun client pe zi. Poate leau pe cele de anul trecutsau poate încã maiaºteaptã, nu ºtiu ce sãzic. Cert este cã noi sun-tem pregãtiþi ºi avemcauciucuri de toatefelurile” , ne-a declaratreprezentantul unui ser-vice auto din Valea Jiului.

Conducãtorii auto, înmare parte, cred cã maipot sã mai tragã de timpºi chiar dacã luna noiem-brie bate la uºã, se gân-desc cã poate, poate maiau rãgaz câteva zile, fiesã facã rost de fonduri,fie sã caute un servicemai convenabil camanoperã. “Încã amanvelopele de anul trecut

ºi sper sã mã folosesc deele ºi în aceastã iarnã ”,ne-a declarat un ºofer dinPetroºani.

“Eu am fost mai mulþiani plecat în strãinãtate ºiam venit acasã în aceastãvarã, aºa cã nu am avutocazia sã-mi echipezmaºina de iarnã pânãcum. Dar, încã maiaºtept, cred cã mai amtimp. Poate ºi cauciu-curile se mai ieftinesc”, adeclarat alt conducãtorauto.

Aceastã reglementare,vizavi de obligativitateade a avea anvelope deiarnã în condiþii degheaþã, zãpadã sau polei,a intrat în vigoare de ladata de 1 noiembrie anultrecut, însã nu facereferire la nicio datãanume, adicã de când sãne încãlþãm maºina saunu. Conform reprezen-tanþilor Poliþei RutierePetroºani sau a purtã-torului de cuvânt al IPJ,Bogdan Niþu, nu ar finicio problemã dacã ºi îndecembrie circulãm cuanvelope de varã, atâtatimp cât vremea de afarãeste caldã ºi nu ninge.Însã, dacã circulãm într-ozonã montanã înaltã,unde sã zicem prin

absurd, chiar ºi în lunaiunie este zãpadã ºiîngheþ, dacã ne opreºtePoliþie, suntem pasibil deamendã. Sancþiunile înacest sezon vor fi maimari cu 4,5% comparativcu anul trecut. Majorareaeste determinatã decreºterea de la 670 la700 a salariului minim peeconomie, în funcþie decare se calculeazã valoarea punctului deamendã. De asemenea,legislaþia mai prevede cãsancþiunile pentru ceicare încalcã regulile suntde la 9 la 20 de puncteamendã, acestea fiindînsoþite ºi de reþinereacertificatului de înmatricu-lare.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 2012 Actualitate 3

A u fost prinºi bãuþi lavolan ºi au rãmas

fãrã permise de conducere.În plus, s-au ales ºi cudosare penale, dar acesteanu au fost singurele nereguli descoperite depoliþiºtii hunedoreni care,timp de douã nopþi conse-cutive, au efectuat maimulte acþiuni preventive.

În urma acestor acþiuni aufost aplicate 140 de sancþiunicontravenþionale, în valoare de19.595 lei. Au fost depistaþi întrafic 7 conducãtori auto carese aflau sub influenþa bãuturiloralcoolice ºi cãrora, pe lângãsancþiunea contravenþionalã aamenzii, li s-a aplicat ºi sancþiunea complementarã desuspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadã de 90 zile.

De asemenea, în cazul apatru conducãtori auto se faccercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de conducere pedrumurile publice a unui autove-hicul de cãtre o persoanã careare în sânge o îmbibaþiealcoolicã peste limita admisã.De exemplu, un bãrbat dincomuna Ilia, care nu posedãpermis de conducere, a fostdepistat de poliþiºti conducândo motocicletã pe DJ706A, peraza comunei Brãniºca. În plus,bãrbatul avea o concentraþie de

0,77 mg/l, alcool pur în aerulexpirat. În cauzã se faccercetãri sub aspectul sãvârºiriide infracþiunilor de conducerepe drumurile publice a unuiautovehicul de cãtre o persoanãcare nu posedã permis de con-ducere ºi conducere pe dru-murile publice a unui autove-hicul de cãtre o persoanã careare în sânge o îmbibaþiealcoolicã peste limita admisã.

ªi un ºofer de ocazie dincomuna Rapoltu Mare, care nuposeda permis de conducere, afost depistat în trafic de cãtrepoliþiºti conducând un autotu-rism pe strada Pricaz dinmunicipiul Orãºtie. În urmatestãrii cu aparatul alcooltest, s-a stabilit cã bãrbatul avea oconcentraþie de 0.16 mg/l,alcool pur în aerul expirat. ªi în

acest caz se fac cercetãri subaspectul sãvârºirii infracþiunii de conducere, pe drumurilepublice, a unui autovehicul decãtre o persoanã care nuposedã permis de conducere.

Un devean, în schimb, acondus un autoturism pe CaleaZarandului, fiind oprit în traficºi testat cu aparatul alcooltest,care a indicat o concentraþiede 0.64 mg/l, alcool pur înaerul expirat. „În cauzã se faccercetãri sub aspectul sãvârºiriide cãtre suspect a infracþiuniide conducere, pe drumurilepublice, a unui autovehicul decãtre o persoanã care are însânge o îmbibaþie alcoolicãpeste limita admisã”, au pre-cizat reprezentanþii IPJHunedoara.

În primele 9 luni ale acestui

an, în judeþul Hunedoata aufost înregistrate 7 accidentegrave de circulaþie în care aufost implicaþi cu vinovãþie con-ducãtori auto aflaþi sub influenþabãuturilor alcoolice. Accidenteleau fost soldate cu decesul uneipersoane ºi rãnirea gravã aaltor 6 persoane. Începând dinanul 1995, la nivel european,în a treia sãptãmânã a luniioctombrie, se desfãºoarã evenimentul numit NOAPTEAEUROPEANÃ FÃRÃALCOOL, având drept scopprevenirea accidentelor de cir-culaþie produse pe fondul con-ducerii autovehiculelor de cãtretinerii ºoferi aflaþi sub influenþabãuturilor alcoolice. La acesteveniment participã peste 16þãri, printre care ºi România.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ziua porþilordeschise

la TribunalulHunedoara

T ribunalul Hunedoara îºideschide porþile

pentru vizitatori de ZiuaEuropeanã a Justiþiei. În 25octombrie sunt invitaþi sã letreacã pragul toþi cei care vorsã vadã cum funcþioneazãjustiþia hunedoreanã.

Agenda manifestãriicuprinde, în principal, vizitareacompartimentelor din structurainstanþei, accesarea portaluluiTribunalului Hunedoara de laun computer pus la dispoziþiapublicului, informarea celorinteresaþi cu privire la circuituldosarelor, la modalitatea deaccesare a soluþiilor dosareloraflate pe rolul TribunaluluiHunedoara, sau a altor infor-maþii utile disponibile pe site-ulTribunalului Hunedoara ºi lainfo-chioºcuri. „Celebrarea, înfiecare an, în data de 25octombrie, a „Zilei europene ajustiþiei civile” are ca raþiuneprincipalã crearea unui eveni-ment simbolic, pentru a ream-inti cã justiþia este în primulrând ºi cel mai important, unserviciu pentru cetãþeni care ledã dreptul de a-ºi rezolva dis-putele private ºi de a-ºi afirmadrepturile”, se aratã într-uncomunicat remis presei deTribunalul Hunedoara.

Joi, 25 octombrie 2012, lasediul situat în municipiul Deva,strada 1 Decembrie, nr.35,judeþ Hunedoara, între orele10-13, manifestarea anualãintitulatã „Ziua PorþilorDeschise”, având ca scop asig-urarea transparenþei actului dejustiþie ºi familiarizarea justiþia-bililor cu aspectele specificeactivitãþii de judecatã.

Tribunalul Hunedoara invitãelevi, studenþi, justiþiabili,reprezentanþi ai societãþii civile,jurnaliºti, pe toþi cei interesaþisã afle mai multe informaþiidespre circuitul unui dosar,etapele procesuale ce se par-curg pânã la soluþionarea uneicauze, condiþiile în carelucreazã judecãtorii ºi person-alul auxiliar, cariera de magis-trat, sã participe la „ZiuaPorþilor Deschise”.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cât ne costãgigacaloria la iarnãH unedorenii racordaþi la sistemul

centralizat de termoficare nu trebuie sã îºi facã griji în privinþa costurilor în iarna care bate la uºã.

Facturile se pãstreazã la nivelul anului trecut,aºa încât populaþia sã nu sufere din aceastãcauzã.

La Deva, preþul unei gigacalorii plãtite depopulaþie este de 174 de lei, iar la aceste cos-turi se adaugã alte 60,3 lei pe gigacalorie carereprezintã subvenþia acordatã de municipalitate.În consecinþã, facturile pentru încãlzirea aparta-mentelor din Deva branºate la sistemul central-izat, se vor menþine ºi în iarna 2012-2013 lanivelul celor de iarna trecutã. La ora actualã,din cele aproximativ 20.000 de locuinþe dinDeva, jumãtate sunt racordate la sistemul cen-tralizat de încãlzire.

Nici la petroºani facturile la încãlzire nu vorcreºte. Preþul gigacaloriei va fi de 236,84 delei, din care subvenþia pe care o suportãPrimãria este 101,38 lei, respectiv 42,8 lasutã. Preþul care va fi plãtit de populaþie este de135,46 lei pe gigacalorie, adicã la fel ca ºi anultrecut. La sistemul centralizat de termoficaredin Petroºani mai sunt branºate circa 2.500 deapartamente.

Cea mai scumpã gigacalorie, ºi nu numai dinjudeþul Hunedoara, este la Brad, unde existã ocentralã ce funcþioneazã pe pãcurã, fãrãcogenerare. Gigacaloria costã peste 800 de lei,dar localnicii branºaþi la sistemul centralizat determoficare vor plãti în aceastã iarnã 295 lei/Gcal, în timp ce o diferenþã de 536 lei/ Gcalva fi suportatã sub formã de subvenþie de labugetul local.


Cauciucurile de varã trebuie înlocuite odatãcu îngheþul. Nu conteazã ce lunã este!

Cu alcool la „bord”, îînn NNooaapptteeaa EEuurrooppeeaannãã FFããrrãã AAllccooooll!!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 201244 Actualitate

C onstrucþiadeponeului eco-

logic, o nouã opoziþie.La nivel judeþean s-astabilit cã deponeulecologic sã fie constru-it la Barcea Mare.Acum, o nouã opoziþieeste depusã de unsenator hunedorean.

Senatorul democratIosif Blaga i-a adresat ointerpelare MinistruluiMediului Rovana Plumb,prin care el afirmã cã oconstrucþie a unor astfelde deponee are un „izmurdar”, adicã existãinterese directe dinpartea unor persoane.

“Cunosc o parte dinactivitatea pe care odesfãºuraþi, ºtiu cã sunteþiinteresatã de înþelegereaºi rezolvarea problemelordin domeniul dumneav-oastrã de responsabili-tate. Una dintre acesteproblem, este fãrãîndoialã, ºi realizareaacestor deponeuri ecologice.

Aceste gropi de gunoi,de cele mai multe ori,datoritã unor factor iceþin în multe cazuri demodul în care seacþioneazã, creazã

neliniºte, nemulþumire,problem de discomfort ºisãnãtate, populaþiei afec-tate de unele mãsuri, demulte ori forþate ºi cu unanumit interes privat.Este ºi cazul, doamnaministru, Rovana Plumb,deponeului care se vrea afi realizat între localitãþileBarcea Mare ºi Bãcia”,scrie senatorul în primaparte a interpelãrii.

Acum urmeazã interesul locuitorilor.Senatorul aduce îndiscuþie “neliniºtile” celor de locuiesc înapropierea viitoruluideponeu ecologic.

“O parte importantã acomunitãþii locale esteneliniºtitã,nemulþumitã ºirevoltatã de modulîn care decurglucrurile. (…) Ointrbare pe carecetãþenii o pun, ºicaere cunoscproblemele ce lepoate ridica oasemeneainvestiþie pe terito-riul lor, este de ceun astfel dedeponeu nu seface lângã oraºelemari Deva ºiHunedoara, oraºe

care produc de fapt ºic eamai mare cantitate degunoi”, mai specificã senatorul hunedorean.

C onstrucþii con-troversate

Deponeul ecologic vafi construit în localitateaBarcea Mare dup aceconsilierii locali de laPetrila au respins oasemenea investiþie ceurma sã fie realizatã peraza localitãþii. Acum onouã opoziþie este depusãde senatorul migrator.

ReprezentanþiiConsiliului judeþeanHunedoara au rezolvatproblema deponeului,însã nu vor putea rezolva

problema preþului dinValea Jiului. Astfel, ostaþie de colectare adeºeurilor se va realiza laBarcea Mare.

“Am primit prin fax osolicitare de la MAI princare solicitã o hotãrârede Consiliu Judeþeanpentru obþinerea unitãþiimilitare de la Barcea sãconstruim deponeulecologic, unicul deponeuecologic din judeþulHunedoara.

E nevoie de aceastãunitate militarã de laBarcea Mare pentru areuºi sã facem aces tunicdeponeu. Dupã cum ºtiþi,consilierii de la Petrila aurespins proiectul de

hotãrâre prin caresolicitãm un teren pe razalocalitãþii unde sã construim deponeul”,afirma Mircea IoanMolot, preºedintele CJH.

Mai mult, Moloþ estecu gândul ºi la locuitoriidin Valea Jiului. “Îmipare foarte rãu pentrulocuitorii din Valea Jiului.Ei vor plãti mai mult pen-tru gunoiul menajer, darnu am ce face”, a maispus Moloþ.

Mai mult, potrivit unorsurse din cadrul CJH,locuitorii Vãii Jiului nuvor putea suporta preþultransportului gunoiuluimenajer la Bârcea.

“Gunoiul din Valea

Jiului nu se va puteatransporta la Bârcea pentru cã proiectul nupermite ca acestea sã fietransportate mai mult de70 de kilometric”, spunsurse din cadrul CJH.

Consilierii locali de laPetrila nu au votatproiectul de hotãrârepentru construireadeponeului ecologic peraza localitãþii pe motivulde a nu transforma oraºulîntr-o groapã de gunoi.La mijloc sunt însã,potrivit unor surse, uneleinterese de grup înspatele cãrora se aflachiar edilul de la Petrila,Ilie Pãducel.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

S alonul de toamnãal artei

petroºãnene este unuldintre evenimentelecare va avea loc înaceastã sãptãmânã laPetroºani. Este vorbade o expoziþie care va fiprezentatã la Casa deCulturã a Studenþilordin localitate.

Toamna se numãraexpoziþiile. Sfârºitul acesteiluni se anunþã unul încãrcatdin punct de vedere artis-tic. La Petroºani vor avealoc mai multe expoziþiiartistice. Prima acþiunede acest gen va avea locastãzi la Casa de Culturã aStudenþilor din Petroºani.

“În calitate de artist plas-tic sunt coorganizator amai multor expoziþii pentrucã toamna asta are un cal-

endarîncãrcat ºi va fi o expoziþiede fotografie artisticã ºi pe

sfârºitul lunii sau începutullunii viitoare va fi organizatcelebrul salon de toamnã alartei din Petroºani. Atâtdin punct de vedere finan-ciar cât ºi al efortuluiartiºtilor eu zic cã suntdeosebite”, a declaratRobert Hummel, coorgani-zator eveniment cultural.

În organizareaacestor evenimentesunt implicaþi maimulþi factori.

“Mai mizãm pesprijinul pe care îlavem în fiecare andin partea primãrieiprivind salonul detoamnã, în rest insti-tuþia de care vorbesc,Casa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani asiguraabsolut tot, ceea cezic eu este un lucruextraordinar pentru

oraºul nostru”, a conchisHummel.

În cadrul expoziþiilor vorfi prezentate lucrãrile maimultor tineri talentaþi dinValea Jiului. Pentru organi-zarea acþiunilor ºi adminis-traþia localã din Petroºani acontribuit cu sume de bani.


Deponee ecologicecontroversate

DDuuppãã PPeettrriillaa,,aappaarree oo nnoouuãã ooppoozziiþþiiee llaaBBâârrcceeaa

Toamna se numãra expoziþiile

L a Lupeni s-au reluatlucrãrile de construcþie

a grãdiniþei aferente ºcoliigenerale numãrul 1 dinlocalitate.

Dupã o perioadã în carelucrãrile au stagnat, reprezen-tanþii administraþiei publicespera cã la începutul noului anºcolar aceasta sã fie funcþionalã.Lucrãrile de investiþii începutede-a lungul timpului la infra-structurã ºcolarã au rãmas nefi-nalizate, existând posibilitateaca puþinele construcþii sã sedegradeze în timp. În aceastãsituaþie este ºi o grãdiniþã dinmunicipiul lupeni unde lucrãrilede construcþie au fost începutecu ani în urmã însã au stagnato bunã perioadã de timp dincauza lipsei fondurilor.Reprezentanþii administraþieilocale au gãsit bani ºi au reluatacest proiect, pe care vor sã îlºi finalizeze pânã anul viitor.

“Este vorba de o lucrare înconstrucþie a unei grãdiniþe ceaparþine de ªcoala GeneralãNr1 din Lupeni. Este o grã-diniþã construitã din fondurileproprii ale primãriei, din câte sevede va avea parter ºi etajulunu, la parter vi fi cancelaria ºio salã de festivitãþi ºi grupurisanitare, iar la etajul unu vor fitrei sãli de clasa cu grupuri proprii. Totodatã trebuie sã pre-cizãm cã nu am primit bani deMinisterul Educaþiei sau de la

Guvern, încercam sã orezolvãm ca la anul odatã cuînceperea anului ºcolar sã primim copii care în momentulde faþã sunt la ªcoala GeneralãNr1 grupul de lângã primãrie”,a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul municipiului Lupeni.

Alocãrile de fonduri dinbugetul local îngreuneazã situaþia, mai ales în condiþiile încare se vorbeºte de sume foartemari ºi insuficiente.

“Valoarea investiþiei se ridicãla cincisprezece miliarde de leivechi dintre care noi am plãtitvreo doau miliarde pânã acumla constructor ºi mai suntem ºidatori ºi binenteles cã pânã la

finalizarea lucrãrilor dotarea cumobilier mai dureazã ºi astaeste speranþa noastrã sãîncheiem aceastã problemã la odatã cu 1 Septembrie 2013”,spune Lungu.

ªi la Petroºani seconstruieºte o grãdiniþã de maibine de patru ani, însã lucrãrilenu au fost finalizate nici pânã înprezent din lipsa fondurilor.Conform autorizaþiei de con-struire eliberatã de Primãriamunicipiului Petroºani, ter-menul de execuþie a lucrãrilorera de 14 luni, datã începeriifiind 30.10.2007, iar cea definalizare 30.12.2008.



D ocumentele pen-tru înfiinþarea

Societãþii Naþionalede Închideri MineValea Jiului au fostdepuse, însã existã oproblemã din parteaGuvernului. Dupã ceºi acest inconvenientva fi rezolvat, atuncise va putea vorbi desepararea efectivã aactivelor viabile decele neviabile aleCompaniei Naþionalea Huilei.

Paºii fãcuþi în ultimaperioadã pentru înfi-inþarea SocietãþiiNaþionale de ÎnchidereMine Valea Jiului au fostmici, însã destul deimportanþi.c el puþin astane spun reprezentanþiinoii unitãþi. În tot acesttimp existã ºi o problemãmajorã legatã de ohotãrâre de Guvern careîntârzie sã fie emisã.

“Faþã de intervenþiilepe care le-am avut, paºiisunt destul de îndrãzneþi,ne aflãm aproape definal. Am putea spune cãîn momentul de faþã toatedocumentele au fost aut-

entificate la notariat, aufost depuse, mai suntmici retuºuri care se vorrezolva sãptãmânaviitoare cu deschiderea decont în vederea transferu-lui de capital social înlichiditãþi. Marea prob-lemã rãmâne în contin-uare actul normativ deinfintare a societãþii el afost creionat aceastã sãp-tãmânã sub forma unui

document la MinisterulEconomiei Comerþului ºiMediului de Afaceri ºi afost înaintat spre con-sultare la Ministerul deFinanþe urmând sãptãmâ-na viitoare sã aibã loc odiscuþie pe fond vis a visde acest pentru cã el sãfie înaintat Guvernului ºiaprobat ca sã devinã unact normativ în toatã put-erea cuvântului”, a

declarat PetreDragoescu, directorul SocietãþiiNaþionale deÎnchidere Mine Valea Jiului.

Dupã ce la nivelguvernamental se varezolva ºi aceastã problemã, atunci se vaface separarea concretã aunitãþilor viabile de celeneviabile ºi de transferul

personalului.“Dupã ce aceºti pasi

vor fi îndepliniþi, practicse face acea separare, oseparare în documente,practic este un alt angajator ºi de acolo cutot ce decurge din documentele în vigoare,derogãrile care se fac peanumite legi în vedereanecreerii unui disconfortpentru pentru angajaþi,

iarpentru angajatori toatecondiþiile rãmân aceleaºi”,a mai precizat sursacitatã.

Totodatã se are învedere ºi pãstrarea drepturilor de care ortaciibeneficiazã în prezent, dar pe viitor se va negocia un nou ContractColectiv de Muncã pentruangajtii noii societãþi.

“Categoric da(semnarea unui nouCCM-n.r.), în prima partedorinþa noastrã este pre-luarea angajaþilor cu toatedrepturile salariale care leau în momentul de faþã ºitoate drepturile ce decurgdin contractul colectiv demuncã existent pânã lasemnarea unui nou contract de muncã într-operioadã viitoare”, a maideclarat Dragoescu.

Societatea NaþionalãÎnchideri de MineValea Jiului va fi înfi-inþatã ca urmare adeciziei, din 2010,a Uniunii Europeneprivind ajutorul destat pentru

facilitarea închideriiminelor de cãrbune

pânã în 2018. Astfel, s-a stabilit cã mina Petrilasã fie închisã pânã lasfârºitul anului 2015, iarcelelalte douã, Uricani ºiParoºeni, pânã în 2018.


Concurs pentru

ocupareaunui post la

PrimãriaLupeni

A ngajãri la PrimãriaLupeni. Administraþia

localã din Lupeni organizea-zã concurs pentru ocupareafuncþiei publice de execuþietemporar vacantã de consili-er clasa I, grad profesionalasistent în cadrul Serviciu-lui Public Asistenþã Socialã.

Concursul pentru ocupareafuncþiei publice vacante va avealoc la sediul Primãriei municipiu-lui Lupeni din Lupeni, str.Revoluþiei nr. 2, jud.Hunedoara.

Dosarele se pot depune la secretariatul comisiei sau laBiroul resurse umane din cadrulPrimãriei municipiului Lupeni în termen de maxim 8 zile de la data publicãriianunþului. Condiþiile pentru ceiinteresaþi sunt multiple. Astfel eitrebuie sã fie absolvenþi de studiisuperioare de lungã duratãabsolvite cu diplomã de licenþãîn unul din domeniile, asistentãsocialã, ºtiinþe juridice, adminis-traþie publicã, ºtiinþe economice,sociologie, psihologie. Totodatã,aplicanþii trebuie sã aibã ovechime în specialitatea studiilorabsolvite de minim 1 an. Probascrisã a examenului va avea locîn data de 30 octombrie, iarinterviul pe 1 noiembrie. (R.I.)(R.I.)

Eforturi bugetare pentru continuareaiinnvveessttiiþþiiiilloorr uuiittaattee ddee GGuuvveerrnn

Paºi mici, dar concreþi

Se aºteaptã actul normativ pentru nouasocietate de Închidere Mine

Î n era telecomunicaþi-ilor ºi a vitezei, timpul

zboarã cu o rapiditateuimitoare. Însã, în lumeaasta mai sunt oameni ºilocuri în care ºi pentrucare timpul parcã a stat.

Poate din comoditate, dinnepricepere sau chiar mânaþide dorinþa de a rupe în douãsingurãtatea, în Valea Jiului,judeþul Hunedoara, încãmai sunt oameni care îºicautã jumãtatea pe caleaclasicã, foarte în vogã înanii 90, respectiv la secþiunea de matrimonialea unor publicaþii.

Rãsfoind un astfel deziar, la rubrica cu pricinagãsim zeci de anunþuri, înprincipal din partea unoroameni trecuþi de 40 de ani,

care cu vorbe dulci în carepun toatã convingerea,încearcã sã-ºi gãseascãun suflet lângã care aniivârstei a doua sã fiemai uºor de trãit. “Porumbiþa mea fru-moasã, vino la mineacasã, cã am casã ºiavere ºi te iubesc cuplãcere”, stã scris într-unastfel de anunþ, în care,bineînþeles, este

menþio-natã data ºi loculde întâlnire întrecei doi porumbei.

Într-un alt anunþ, un bãrbatîºi exprimã regretul cã nu s-aputut prezenta la întâlnireastabilitã tot prin scrisori trimisela redacþia ziarului cu pricina.“Pentru Cod Alexandra: Îmicer scuze cã nu am putut venila întâlnire, dar sunt ocupat cumuncile câmpului. Doresc sãreprogramãm, sã ne întâlnimîn faþa Liceului Industrial dinPetroºani. Nu vei regreta, euvoi fi cu un ziar în mânã”. Înmultitudinea de anunþuri deacest fel, gãsim ºi bãrbaþi cãsã-toriþi, trecuþi de primatinereþe, care cautã plãcericarnale, distracþii înfocate, darneapãrat cu femei focoase ºifrumoase. Dacã sunt ºi maitinere, cu atât mai bine.

“Domn, 47 de ani, educat,cu stare materialã bunã, cãsã-torit, doresc sã cunosc o

tânãrã doamnã saudomniºoarã ca amantã.

Ofer fericire ºi sprijin materi-al”, se aratã într-un singuranunþ din cele aproape 30 deacest fel. Dar, nu toate rân-durile exprimã convingere ºisperanþã, ci ºi frustrare ºi aroganþã. “Pentru Cod S.A.Spre deosebire de tine, careesti nevastã de vagonetar cupatru clase, eu sunt actor pensionar, absolvent deConservator. Toatã familia tanu are atâta ºcoalã câtãvacanþã am luat eu. Þi-ai arãtat adevãratul caracter.Servus! Cod:Lake”.

Însã, dincolo de rigiditatesau un oarecare pragmatism alunor astfel de mesaje, celemai multe exprimã singurãtateºi dorinþa de a nu îmbãtrâninsingur. “Domn vãduv, 56 deani, 1, 70 înãlþime, 70 kg,pensionar, nu beau alcool,foarte sincer, foarte serios,fãrã minciuni, harnic, adevãratom de casã, foarte curat, fãrãcopii deloc, foarte credicios ºicorect faþã de doamne, ofer

fericire pentru tot restul vieþii.Întâlniri în Petroºani, Cod:Viaþã fericitã”.

Rândurile de acest fel dinpartea unor oameni singurisunt cele mai multe din secþi-unea Matrimoniale, caredoresc sã caute, convingã ºicine ºtie, chiar sã gãseascãalinare ºi o ºansã la altã viaþãdecât cea de pânã acum.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

I storia nu face bani ºiasta o demonstreazã

muzeele din Valea Jiului,care sunt vizitate, darmai rar. Unele nu suntcunoscute publicului,altele abia au luat fiinþã,în timp ce pentru o altãcategorie, construcþia ºirestaurarea lor încã e opoveste fãrã sfârºit.

Municipiul Petroºani are 3muzee ºi ele sunt împãrþitedupã specificul zonei: celecare pãstreazã tradiþiaminereascã ºi cele ce conservã viaþa momârlanilor.

Unul este MuzeulMineritului ºi locul e trecut,aºa cum susþin autoritãþilelocale, de mii de oameni,uniifiind chiar plãtitori de bilet.Nu se îmbogãþeºte nimeni dinasta ºi nici mãcar nu aduceprofit, dar vizitatori vin dintoatã þara ºi nu numai.

„Într-o statisticã pe carecolegii mei au realizat-o, lafinalul lunii august, la MuzeulMineritului din Petroºani autrecut pragul aproximativ2.000 de vizitatori, din care

undeva la 1.100 au ºi plãtitbilet”, spune Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt laPrimãria municipiuluiPetroºani.

Muzeul Mineritului esteunic în România ºi aici suntpãstrate cele mai vechi uneltecu care s-a dat pentru primadatã huilã, dar tot aici suntexpuse ºi fotografii cu lupteleminerilor de-a lungulanilor,pentru o viaþã maibunã.

Pragul Muzeului Minerituluieste trecut de elevii care vinla orele de istorie, de foarteturiºtii care ajung aici, ori dedelegaþiile strãine care vin învizitã la administraþia localã ºiprea puþini de elevi din altelocalitãþi ale þãrii.

ªi o stânã a devenit muzeu în apropierea bisericiiconstruitã de mineri ºi care poartã hramul SfinteiVarvara. Locul e ºi el vizitatde lume ºi chiar de oameni

de peste hotare, chiar dacãsunt puþini ºi cei din Valecare au aflat de stâna adusãdirect din munte ºi conser-vatã aºa cum era ea acolo desute de ani. Coliba a fostcoborâtã din zona de munteºi acum ea e în oraº, conser-vatã. „Vin ªi aici oameni.Viziteazã ºi se anunþã întreei. Vã spun cã au venit ºi aufilmat oameni din America.Nu ºtiu de unde au aflat, darau venit ºi au fost foarte

încântaþi de ce e aici. Vor sãvadã cum trãiau oamenii ºivechiturile astea care suntînãuntru. Vor sã vadã cumera în alte vremuri aici”,spune cel care îngrijeºtestâna Gicu Irofte.

Poate cel mai importantedificiu de tip muzeu etno-grafic din Valea Jiului este celde pe Slãtinioara. Aici, ofamilie de momârlani, careiubesc tradiþia, au încropit unmuzeu în naturã ºi lumeavine ºi le trece pragul cudrag. În casa ridicatã pebârne, la câteva palme desol, gãseºti tot ce aveaumomârlanii în casele lor. Unpat, costume populare,crucea ºi opaiþul ce funcþionacu sãu de oaie, dar ºi

tradiþionalele oale de lut,fusul de tors, ori steagul cucare flãcãii tineri plecau înpiþãrãi sã anunþe Crãciunul.

Recent, a fost montat unindicator în centrul municipiulPetroºani ºi lumea a începutsã vinã. „Numai sâmbãta tre-cutã am avut 6 vizitatori.Vine lumea, aflã de noi de launii, de la alþii. Eu þin latradiþie foarte mult ºi mãbucur când vãd ca oameniiapreciazã asta. Vin aici ºinemþi ºi cehoslovaci ºi ital-ieni,iar de când avem indica-torul la intersecþie vin ºi maimulþi”, ne povesteºte LucreþiaMãrinesc, reprezentantaMuzeul Momârlanului, careeste un fin conservator alistoriei ºi recunoaºte cã face

asta din pasiune, iar vizitato-rilor nu li se percepe taxã.„Doar dacã vor ei, lasã unleu, doi ºi eu îi pun sã con-serv muzeul. Sunt carii, moliide care trebuie sã feresctoate lucrurile astea ºi doardin banii care îi lasã oameniipot sã cumpãr câte ceva,înrest,nu e o afacere”, maiadaugã doamna Lucreþia.

În Valea Jiului ar mai fidouã muzee, unul laAninoasa, ºi care arreprezenta o minã conser-

vatã,aºa cum a fost ea cândse exploata cãrbunele.Lucrarea, însã, nu e finalizatãºi nici nu mai sunt bani. Astaîn timp ce oameni de binevor acum sã conserve MinaPetrila, dupã ce ea a fost peinclusã pe lista muzeelor cevor fi închise.

Aºadar, istoria rãmânedoar pentru cunoscãtorii ceau idei, dorinþe ºi mai puþinpentru cei care vor sã facã oafacere din asta.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Muzeele, doar pentru cunoscãtori

Nu ies bani din istoria Vãii Jiului

Singurãtatea, boala secolului, se alinã la Matrimoniale

Ziua Recolteis-a lãsat

ºi cu pagubeE venimentul organizat de cãtre

Administraþia Pieþelor Petroºania lãsat în urmã ºi pagube nu doar pro-fit. Chiar dacã manifestarea dedicatãrecoltei a fost una apreciatã de cãtrelocuitorii municipiului Petroºani, ediliitrebuie sã acopere din buget pagubeleproduse pe timpul evenimentului.

Aceasta dupã ce mai mulþi petrecãreþi audat foc pubelelor de gunoi din ParculCentral ori comercianþii au uitat sã-ºi facã ºicurat la plecare.

„Trebuia sã luãm un detergent specialpentru a spãla strãzile deoarece sunt numaipete de ulei pe asfalt. Doar cu apã nu se

duce ºi este pericol ºi pentru cei care circulã cu autoturismele. Apoi au distruscred cã zece coºuri de gunoi din Parcul„Carol Schereter, le-au dat foc. Se vede cãau fost distruse intenþionat. Stau pe bancã ºicu bricheta sub coºul de gunoi, îi dã foc.Asta este, a fost multã lume la Ziua recolteiºi nu doar din Petroºani”, declarã LucianDragomir, director executiv SPADPP -Primãria Petroºani. În plus, pe toatã duratamanifestãrilor, traficul auto în Petroºani afost dat peste cap spre nemulþumirea ºoferilor.

Autoritãþile locale ar putea scoate dincentrul localitãþii o mare parte din mani-festãrile prilejuite de anumite evenimente.Un loc ideal pentru acestea ar fi zona sta-dionului în poligonul auto ºi nu mai estenevoie decât de o asfaltare a aceluiperimetru. Asemãnãtor au procedat ºi ediliidin Vulcan dupã ce au reabilitat principalulbulevard al municipiului. Aceºtia au decis sãþinã manifestãrile publice la stadionul loca-litãþii iar localnicii au îmbrãþiºat ideea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Raul IRINOVICI

Din ce în ce mai multepersone aleg sã îºi încercenorocul peste hotare.România se confruntã cuo crizã economicã de câþi-va ani, lucru care îiîndeamnã pe mulþi sãpãrãseascã þara de orig-ine, cãutând un trai maibun în strãinãtate. Existãînsã ºi mulþi pãrinþi în situ-aþia asta care îºi lasa copiiîn grijã altor persoane.Aceasta problematicã este

în atenþia celor de laProtecþia Copilului caremonitorizeazã situaþiatrimestrial.

“Noi facem aceste situ-aþii trimestrial ºi le comu-nicãm tot ProtecþieiCopilului din Deva ºi înperioada Iulie Septembrie2012 avem în total 285de familii, 76 în careambii pãrinþi sunt plecaþiîn strãinãtate, iar ca ºi unnumãr de copii este vorbade 417”, afirma CristinaMraz, ºef Serviciul Public

Local de Asistenþã Socialãºi Protecþia CopiluluiPetroºani.

De cele mai multe oriaceºti pãrinþi care aleg sãcaute o þarã care sã îi« adopte » lasa copiii îngrija rudelor sau a unorpersoane strãine. Cei carerãmân alãturi de cei mciitrebuie sã ºtie anumitelucruri despre condiþiiletutelare.

“La cei la care ambiipãrinþi sunt plecaþi înstrãinãtate copii stau înfamilia extinsã cu bunicii,fie o anumitã rudã. Ei artrebui sã vinã la noi ºi sãnotifice plecarea lor înstrãinãtate dar nu preafac.

Aceste situaþii pe carele facem le avem de laºcoli în general, cu ºcolileþinem legãtura. Au mai

fost cazuri în care s-ainstituit curatela la bunicica sã poatã avea grijã decopii, sã primeascã alo-caþiile de stat”, a mai spusºeful SPLAS Petroºani.

Angajaþii ServiciuluiPublic Local de AsistenþãSocialã au verificat modulîn care sunt îngrijiþi aceºticopii, în familia extinsã ºidacã pãrinþii pãstreazãlegãtura atât cu copiii câtºi cei în grijã cãrora aurãmas aceºtia. ServiciulPublic de AsistenþãSocialã, persoanele cuatribuþii de asistenþãsocialã din aparatul pro-priu al Consiliilor Localede la domiciliul copilul,precum ºi DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului din judeþ auobligaþia de a întocmilunar rapoarte de evaluarepentru copiii ai cãrorpãrinþi sunt plecaþi înstrãinãtate ºi aflaþi în grijapersoanelor nominalizate.

Carmen COSMAN

Tribunalul Hunedoara arespins recursul formulat deAdrian Sucilã împotrivadeciziei Judecãtoriei Petroºani,care a refuzat cererea deînlocuire a mãsurii arestãrii

preventive cu mãsura preven-tivã a obligãrii de anu pãrãsi localitateasau þara. În acestecondiþii, Sucilãrãmâne în continuareîn stare de arest pre-ventiv, fiind încarcer-

at laPenitenciarulAiud, dupã cea fost ridicatde la domicili-ul sãu în datade 4 iulie,dupã opercheziþie aprocurorilorhunedoreni.

AdrianSucilã este judecat pen-tru corupere sexualã ºiact sexual cu un minor,acesta fiind fiul fostuluiviceprimar din Vulcan,Angela Stoica. În

acelaºi dosar, fiica fostuluiviceprimar, Mihaela Stoica,este judecatã în libertate pen-tru complicitate la act sexualcu un minor ºi corupere sexu-

alã, dar în cazul ei magistraþiinu au stabilit nicio interdicþie.Urmãtorul termen de judecatãeste programat pentru data de6 noiembrie, la JudecãtoriaPetroºani.

Maximilian GÂNJU

La fel ca în majoritateaoraºelor din Valea Jiului,unde de circa 10 ani, sãrã-cia este la ea acasã, dupãce minerii ºi-au pierdutlocurile de muncã, ºi înoraºele din centrul judeþu-lui unde industria a fost„restructuratã”, oameniisuferã de foame, se agaþãcu disperare de orice opor-tunitate care sã le punã opâine pe masã. Criza alovit puternic în oraºulCãlan, care de la mijloculanilor 90, a intrat în declindupã ce CombinatulSiderurgic a început sã fiela propriu ras de pe faþapãmântului. Astãzi doarcâteva ruine mai amintesc

de faptul cã oþelul de aiciajungea în întreaga lume,iar oraºul se dezvolta de lao zi la alta, ori cã tot laCãlan muncitorii primeaucele mai mari salarii dinþarã. Bunãstarea se mairegãseºte doar la o mânãde oameni care au avutnorocul sã-ºi gãseascã delucru. Restul n-au avut deales decât sã-ºi câºtigepâine zilnicã muncind înoraºele învecinate sau fug-ind peste hotare, în Italiasau Spania.

B ãtrâni ºiºomeri

De dimineaþa ºi pânãseara oraºul mai este ani-mat doar de pensionarii

din siderurgie, întinºi pebãncile din parcurileoraºului, care au o pensiebunicicã. Cei care nu auavut norocul sã prindãpensia sunt la lucru cu ziuaîn gospodãriile din satelevecine sau la pescuit.Pescuitul pe râul Strei dela porþile oraºului. „Ammuncit 12 ani la combinat,apoi la construcþia de bara-je. Am pensie de 700 de

lei ºi nu mã descurc. Vinde dimineaþa la pescuit peStrei ºi mai prindem niºtefâþe d’astea, niºte albituri.Este foarte greu sã trãieºtiîn Cãlan dupã închidereacombinatului. Tinerii sunttoþi plecaþi la muncã lasârbi, la unguri, la italieni,pe unde au putut. Oricume mai bine decât sã moride foame la tine acasã”,spune Gheorghe Maftei.

Criza loveºte ºi mai tare în oraºele ºomerilor

L ocalitãþile hunedorene, odinioarã puternic industrializate, au ajuns o

fantome, în care mai stau bãtrânii ºiºomerii.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

DianaMITRACHE

Profesorii spun cãobservã zilnic cãlegea e încãlcatã fla-grant. Copiii îºiprocurã þigãri labucatã, ajung la ºcoliºi de acolo ei trebuiemereu verificaþi sã nufumeze. Totul a ajunsca un adevãratfenomen ºi nu eºcoalã în care sã nuse fumeze la baie, iardascãlii cer sprijinautoritãþilor locale.„Solicitãm sprijinulautoritãþilor locale. Nedorim sã se implicemai mult, pentru cãaici e vorba desprerespectarea legii.Efectiv, ar trebui sãmeargã în teren, sãidentifice acele maga-zine care vând labucatã þigãri. Eleviichiar ºi de gimnaziu,ca sã nu spun deliceeni, merg ºi îºiprocurã aceste þigãricu mare uºurinþã”, adeclarat NicoletaMohora Demeter,director al ªcolii I.GDuca din Petroºani.

Mai mult, în ºcolilede la Petroºani se facacum adevãrate razii

printre elevi latoaletã. Asta pentru aidentifica fumãtorii deþigãri electronice ºiele atât de uºor deprocurat de la maga-zine, chiar ºi de cãtreminori. „Se pare cã ºiaceste þigãri lepreferã copiii ºi leexperimenteazã, iarpentru noi misiunea eºi mai dificilã. Pânãacum ieºeafum,mirosea a þigãriºi intram la baie sãvedem, acum nu semai simte fum. Ele segãsesc în magazinede genul celor cumulte articole, lapreþuri destul de miciºi, din pãcate, suntvândute copiilor”, maisusþine Nicoleta

Demeter Mohora.Autoritãþile locale

spun, însã, cã nuprea pot face multe.Asta deºi legea eclarã ºi specificã fap-tul cã barurile oriunitãþile de alimen-taþie publicã nu auvoie sã vândã þigãri labucatã ºi, în nici un

caz, þigãri minorilor.„PrimãriaMunicipiului Petroºaninu poate face foartemult în acest sens.Poate, însã, sãsesizeze protecþiaconsumatorului, lucrupe care îl vom face înzilele urmãtoare. Esteo temã importantã ºieste imperios nece-sarã luarea unormãsuri”, a precizatNicu Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Zeci de tineri începsã fumeze din claseleprimare ºi pãrinþiisunt, la rândul lor sfã-tuiþi sã nu le mai deabani copiilor laºcoalã.

Maximilian GÂNJU

În sala de aºteptare aStaþiei CFR Petroºani, înfiecare searã îºi gãsesc adã-post cel puþin patru sau cincipersoane care trãiesc pestrãzi. Se întâmplã ca, demulte ori, poliþia sã-i scoatãafarã pentru cã ocupã loculcãlãtorilor, dar într-un final seîntorc tot în garã.

Responsabilii staþiei seîmpacã cu situaþia ºi-i lasã sãse refugieze în aceste spaþii.„Afarã e frig noaptea iar dacãnu deranjeazã pot sta în salade aºteptare unde este maicald. Totuºi ei nu trebuie sãabuzeze de bunãvoinþa noas-trã”, au declarat persoane dincadrul Gãrii Petroºani.

“Nu avem unde sãmergem, n-avem casã ºi nuavem de lucru. Stãm aici casã nu îngheþãm de frig. Ce sãfacem? Sã dormim princanale? Noi stãm în garã”,spune unul dintre oropsiþi.

Un alt caz dramatic este celal unui tânãr de 24 de ani dinmunicipiul Petroºani, care demai bine de opt ani trãieºte

pe strãzi. Adolescentul a fost þinut pe

perioade scurte de timp încentrele de adãpost pentruminori, dar odatã ajuns lamajorat, casa lui a devenitstrada. Tânãrul spune cã ºi-arfi dorit altã viaþã, mai bunãdar nu a avut pe nimeni caresã-l sprijine.

„Am crescut mai mult pestrãzi, pe lângã cãminele stu-denþeºti ºi pe la centrele deplasament. Stau pe la cãminseara când este frig. Pe por-tari îi cunosc ºi li se face milãde mine. Nu fac mizerie ºi nu

fur, iar dimineaþa la 5 plec dinclãdire sã nu fie deranjaþi stu-denþii.

Dorm în hol. Ziua umbluprin oraº ºi mai intru în câteun magazin când îmi este frig.

Pânã sã mã vadã vânzãtorul ºisã mã dea afarã eu mã ºiîncãlzesc”, spune tânãrul.Pentru familiile sãrace dinmunicipiu, dar care au olocuinþã municipalitatea le-aasigurat combustibili pentruîncãlzire pe timp de iarnã,astfel cã mãcar aceºtia nu vorîngheþa de frig.

Când va veni gerul, munici-palitatea va deschide ºi adã-postul de noapte unde ceicare trãiesc pe strãzi sã sepoatã refugia.

Vor sã le vinã de hac fumãtorilor

P rofesorii se plâng cã metodele dea fuma la ºcoalã sunt tot mai

ingenioase ºi pentru asta au cerutsprijin autoritãþilor locale. E vorbadespre dascãlii de la Petroºani, carenu mai gãsesc acum soluþii pentrufumãtorii care îºi procurã þigãri labucatã ºi pentru asta au cerut sprijinla primãrie.

Casa lor este gara sau spitalul

F rigul de peste noapte umple sãlile deaºteptare din gãri sau alte instituþii

publice deschise în Valea Jiului.

Adrian Sucilã rãmâne în închisoare

R ãmâne în arest. Poliþistul Adrian Sucilã nu aputut sã-i convingã pe magistraþii Tribunalului

Hunedoara cã poate fi lãsat în libertate.

Carmen COSMAN

Demisia social – liber-alului este una de

onoare, dupã eca fost condamnatde prima instanþã– respectivCurtea de ApelAlba Iulia – la treiani de închisoarecu executare pen-tru douã infracþiu-ni de abuz în ser-viciu ºi cinciinfracþiuni decomplicitate lainfracþiunile de conflictde interese, într-un dosarinstrumentat deprocurorii DNA.

Nicolae Dan Robert aatacat însã aceastã

sentinþã cu recurs, laÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, unde sperã cã vafi disculpat.

Nicolae Dan Robert afost condamnat într-undosar de corupþie alãturide fostul primar OvidiuHada ºi doi foºtifuncþionari publici.

C opiii cu pãrinþii plecaþi în straintatesunt monitorizaþi în permanenþã de

reprezentanþii Serviciului Local deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.În colaborare cu directorii instituþiilor deînvãþãmânt se urmãreºte evoluþia acestuifenomen, care a devenit din ce în ce maiîngrijorãtor.

Strãinãtatea, mirajul unuitrai mai bun

Fostul viceprimar alHunedoarei a pãrãsit

consiliul local

N icolae Dan Robert, fost viceprimaral municipiului Hunedoara, ºi-a

dat demisia din consiliul Local, unde afost ales în aceastã varã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 2 3 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Ai dori sã îþi consolidezi relaþiade suflet, dar pentru asta ar tre-bui sã-ncerci sã fii ceva mai con-ciliant. Mai ales cei cãsãtoriþi voravea o perioadã deosebit de agi-tatã. Pe cât posibil evitã sã teimplici în activitãþi riscante,deoarece poþi avea surprize.

Gândeºte-te de douã ori înaintede a spune sau de a face ceva.La serviciu vei avea o mulþimede situaþii de rezolvat ºi nu îþi vafi prea uºor. Inspiraþia îþi va fi deun real folos în luarea deciziilor.Relaþia cu colegii va fi ceva maipuþin comodã.

În aceastã zi va trebui sã acorzimai multã atenþie sãnãtãþii. Suntposibile probleme pe fond ner-vos. În plan familial n-ar fi exclussã fie nevoie sã revii asupra uneiactivitãþi pe care nu ai finalizat-ola vreme. Tot ce vei demaraacum se va finaliza cu bine.

Impulsivitatea de care dai dovadãîn aceastã perioadã îþi poateaduce serioase neînþelegeri curudele apropiate ºi nu numai. Înplan sentimental situaþia va firelaxataã Farmecul personal îþiva permite sã faci o bunã impre-sie persoanelor de sex opus.

N-ar fi exclus ca persoana iubitãsã aibã unele neplãceri. Totuºi,relaþia dintre voi va evoluamulþumitor pe tot parcursul zilei.Eºti cam agitat ºi îþi sare þandãradin orice. Încearcã sã îþi gãseºticeva mai mult timp pentru odihnã.

Eºti mai optimist, mai încrezãtorºi în felul acesta reuºeºti sã influ-enþezi parcã ºi evenimentele. Dealtfel, cãlãtoriile, dar mai alesrelaþiile cu strainatatea se vorarãta favorabile, indiferent cãeste vorba de afaceri sau dedivertisment.

Comunicarea cu fiinþa iubitãevolueaza armonios. Vei aveaposibilitatea sã plecaþi împreunãîntr-o cãlãtorie, dar n-ar fi exclusnici sã faci o cucerire cu ocaziaunui drum. Starea ta generalãeste bunã, eºti vioi ºi plin deforþã.

ªi din punct de vedere mental aireacþii prompte ceea ce îþi va fide un real folos. Va trebui sã fiifoarte atent ºi sã nu te implici înactivitãþi la limita legalitãþiideoarece ai putea avea problemeserioase. N-ar fi exclus ca ocunoºtinþã sã te bârfeascã.

În ceea ce te priveºte traversezio perioadã excelentã din punctde vedere sentimental. Vei aveaocazia sã faci o cucerire, dar ºisã îþi consolidezi relaþia cu fiinþaiubitã. Te simþi lipsit de forþã ºiar trebui sã nu te implici în preamulte activitãþi fizice.

Energia fizicã va fi sub nivelul cucare te-ai obiºnuit, aºa cã nu estede dorit sã te implici în activitãþidificile. Încearcã sã îþi faci unprogram echilibrat, cãci surme-najul poate face mult rãusãnãtãþii tale. Lucrurile la serviciuevolueazã constant fãrã surprize.

Ai putea primi o ofertã de colab-orare care, cel puþin deocamda-ta, se va dovedi avantajoasã.Cineva din familie þi-ar putea dao mânã de ajutor pentru a rezol-va mai uºor chestiunile profe-sionale. Farmecul personal tevor face remarcat ºi apreciat.

Impulsivitatea de care dai dovadãîn aceastã perioadã îþi poateaduce serioase neînþelegeri curudele apropiate ºi nu numai. Înplan sentimental situaþia va firelaxatã. Farmecul personal îþi vapermite sã faci o bunã impresiepersoanelor de sex opus.

LuizaANDRONACHE

Preþurile se negociazã,iar marfã este din plin ºipe alese. “ Este vremeade pus varza la murat, iar

eu am zis sã mai aºtept operioadã ca sã prindpreþuri ºi mai bune, maiales cã am de gând sãcumpãr o cantitate mare.Am o familie nuneroasã,iar de obicei, mesele înfamilie se fac sãptãmâ-nal”, ne-a declarat uncumpãrãtor. “ Oamenii auînceput sã punã murãturiîncã de luna trecutã, dar

eu mai stau câteva zile.Atunci vreau sã cumpãrde toate, ardei, gogonele,gogoºari, conopidã ºivarzã. Este an bogat ºimarfa este frumoasã, vãdeu”, a declarat ºi o

cumpãrãtoare. Întradevãr,la Vulcan, cel puþin,maºinile din care se vindedirect varza, stau aliniatela intrarea în piaþa, iar înplus de asta, mai sunt ºicomercianþii care vând depe tarabe. Cã se plângsau nu de preþurile pecare trebuie sã le afiºeze,cã fac o comparaþie întrecât câºtigã ºi cât au

muncit astã varã, cert estecã la sfârºitul toamnei,judecând dupã forfota zil-nicã din pieþe, niciun pro-ducãtor sau comerciantnu va pleca acasã cumarfa. “ Într-o zi mergemai bine, iar alteori maiprost, ãsta este adevãrul.Dãm varza cu 1 leu sauchiar cu 50 de bani pekilogram la cantitãþi maimari, dar ºtiþi cât ammuncit noi astã varã..?!Dar, asta e, acum stãm înpiaþa cu marfa pânã cândo vindem toatã. ªi doi lei

profit dacã avemdin tot, eu zic cãeste bine, mãcar îiluãm, nu-i dãm”, aafirmat un producã-tor din zona Gorj.Astfel, în acestezile, preþul unuikilogram de roºiivariazã între 3 ºi 4lei, în funcþie desortiment sau deabilitatea cumpãrã-torului de a nego-cia, preþul uni kg deconopidã este de 2

lei, gogoºarii sunt 3 lei,iar castraveþii undeva la 1,5 lei. Însã, în sãptãmânaurmãtoare, cum marfa seîmpuþineazã pe zi cetrece, nu este exclus caproducãtorii, cel puþin, sãmai ridice preþurile cu celpuþin 50 de bani pe kilo-gram. Aºa cã, dacã nu v-aþi umplut cãmãrile încã,este rost de grabã.

Pregãtiþi borcanele a venitvremea murãturilor!

E ste forfotã mare în toate pieþele dinValea Jiului în ultima perioadã.

Comercianþii sunt, ca numãr cel puþin, dedouã ori mai mulþi decât de obicei, iarcumpãrãtorii de asemenea. Cei care vor ca laiarnã sã aibã cãmara plinã, încearcã acumsã-ºi cumpere de toate, iar partea bunã estecã acum au ºi de unde alege.

A proape 50 de mi-lioane pentru

transportul cãrbuneluila Mintia. Termocen-trala Mintia a atribuitun contract având caobiect “Transport cãr-bune energetic pe caleaferatã intre punctele deexpediþie ale furnizo-rilor ºi staþia C.F.R.Mintia”.

Valoarea aces-tuia este de48.473.707,50RON. Locul prin-cipal deprestare: S.C.ELECTROCEN-TRALE DEVAS.A. cu sediul înlocalitatea Mintia.De precizat însãeste faptul cã nus-a organizat o li-citaþie publicãpentru acest con-tract, ci a avut loco negociere.Societatea fe-roviarã care ºi-aadjudecat contrac-tul negociat cureprezentanþiiTermocentralei

Mintia este CFR Marfa. Contractul vizeazã trans-

portul cãrbunelui pe relaþiilePetroºani – Mintia, Livezeni –Mintia, Lupeni – Mintia, Iscroni– Mintia, Caransebeº – Mintiaºi Orºova – Mintia. Cantitateaestimatã a fi transportatã estede douã milioane de tone decãrbune energetic, contractulfiind finanþat din surse propriiale Electrocentrale Deva.

Raul IRINOVICI

Maximilian GÂNJU

Fostul preºedinte al PRMHunedoara, Costel Avram,exclus recent din partid deVadim Tudor spune cã pentrumoment nu s-a înscris în niciun partid politic.

Asta în ciuda faptului cãeste ºi a fost curtat de maimulte formaþiuni. În schimbnu va ieºi din politicã ºi chiarva fi un activist al USL încampania de luna viitoare.Avram spune însã cã nu vaamesteca ºi regia pe care oconduce în campania elec-toralã pentru cã nu are nici undrept.

„Voi face ºi politicã ºi chiarcampanie electoralã pentruUSL. Nu ascund acest lucru,în timpul meu liber, la fel caorice alt cetãþean, pot sã sim-patizez ºi sã susþin candidaþii

care cred cã m-ar puteareprezenta cel mai bine înParlament”, a declarat fostullider al PRM Hunedoara.

Pe de altã parte, CostelAvram, este curtat intens chiar

de liberali ºi chiardacã nucomenteazã, sursedemne de încrederespun cã de anulviitor va semnaadeziunea. Este denotorietate legãturadintre el ºi MirceaMoloþ, ºeful CJHunedoara ºi actu-alul preºedinte al lib-eralilor hunedoreni.

Avram a spusîncã de când era la vârfulConsiliului JudeþeanHunedoara cã a avut o relaþiestrânsã cu Moloþ, cu care acolaborat foarte bine pe toatãdurata mandatului.

Maximilian GÂNJU

Mai mulþi reprezentanþi aiMinisterului Mediului vor ajungemiercuri în Valea Jiului unde sevor întâlni cu conducerea SCApaServ Valea pentru a vedealucrãrile realizate cu finanþareexternã ºi care privesc moder-nizarea infrastructurii de apã ºiapã uzatã în Regiunea ValeaJiului. Conducerea operatoruluide apã ºi canal sperã sã-i

convingã pe reprezentanþiiministerului sã le aprobe pentruanul viitor circa 75 de milioanede euro din totalul de 240 demilioane cât reprezintãfinanþarea întregului proiect.„Am accesat deja 40 de mi-lioane de euro ºi suntem cuproiectul ºi lucrãrile în derulare.Acum ne pregãtim pentruaccesarea fondurilor europene,avem documentaþia fãcutã ºimiercuri vor veni în Valea Jiului

cei de la POS Mediu pentru avedea la faþa locului investiþiilefãcute. Miercuri vom ajunge lao concluzie bunã spun eu iaranul viitor vrem sã accesãm celpuþin 75 de milioane de euro

pentru refacerea infrastruc-turii”, a declarat directorul ge-neral al SC ApaServ ValeaJiului, Costel Avram. În maimulte localitãþi ale Vãii Jiuluiprogramul de modernizare a

infrastructurii este început, maipuþin la Petroºani. Aici lucrurilesunt blocate încã din luna ian-uarie dupã ce câºtigãtorul lici-taþiei a fost oprit sã înceapãlucrãrile pentru cã o firmã con-curentã a depus o contestaþie,iar apoi s-a ajuns la judecatã.„Suntem þinuþi în loc laPetroºani ºi acum este termenla Curtea de Apel Alba.

Avem banii pentru a începereabilitarea dar nu putem”,explicã Avram. Mai multe strãzidin „capitala” Vãii Jiului ar fitrebuit deja sã aibã reþele noide canalizare ºi apã, iar apoimunicipalitatea le-ar fi introduspe proiectele de asfaltare ºireabilitare.

Cum lucrarea n-a pututîncepe, edilii au fost ºi ei þinuþiîn loc spre nemulþumirea loca-lnicilor.


Delegaþie ministerialã la ApaServ Valea JiuluiC onducerea societãþii de apã ºi canal din

Valea Jiului vrea sã-i convingã pe oficialiide la Ministerul Mediului cã investiþiile fãcutepânã acum îi recomandã pentru obþinerea altorfinanþãri. Mai exact, circa 75 de milioane de euroar vrea societatea pentru investiþiile din 2013.

Costel Avram: „Voi face campanie electoralã pentru USL”

D irectorul general al SC Apa Serv Valea Jiuluiva intra în campania electoralã alãturi de can-

didaþii Uniunii Social Liberale. Avram susþine cã „întimpul meu liber nimic nu mã opreºte sã simpatizezºi sã susþin anumiþi candidaþi”.

Raul IRINOVICIÎn cursul dupã-amiezii de

sâmbãtã, s-a întreruptfurnizarea apei în cartierulAeroport din cauza unei avarii.Aºa cum era normal, oameniiau încercat sã sune la dispece-ratul de la ApaServ pentru aafla care e problema, însã nuau putut primi informaþii supli-mentare.

De ce? Pentru cã dispeceriide la societatea de apã erauîntr-o „permanentã” convor-bire telefonicã. Obsesiv rãspun-dea un robot care le comunica

fap-tul cã„momentandispecerul nostru este angajatîntr-o altã convorbire telefo-nicã”.

Ori de câte ori ar fi încercato persoanã sã sune la dispece-ratul de la ApaServ acelaºi ar fifost rãspunsul. ReprezentanþiiSC ApaServ Valea Jiului aufost contactaþi telefonic pentrua primi un rãspuns despre„indisponibilitatea” dispeceru-lui, adicã acea persoanã careeste plãtitã pentru a rãspundela telefon.

„Vom analiza luni aceastãsituaþie. În mod normal

dispecerul nu are voiesã închidã telefonul

ºi trebuie sã fie24 din 24 deore la datorie”,au declaratreprezentanþiiSC ApaServ

Valea Jiului.Dispecerii ºi

nu numai suntplãtiþi din banii noºtrii

ai tuturor locuitorilor din ValeaJiului. Ei ar trebui sã rãspundãla telefon ºi sã ofere informaþiicelor ce li se adreseazã.

Dispeceri „indisponibili”

D ispecerii ApaServ Valea Jiului, de negãsit înweekend. Se ºtie cã în week-end anumite per-

soane nu lucreazã, însã dispecerii ApaServ ValeaJiului aplicã aceastã regulã. Dacã prin definiþie dis-pecer înseamnã “Funcþionar sau tehnician care con-troleazã ºi reglementeazã permanent un procestehnic”, se pare cã la societatea de apã din ValeaJiului nu funcþioneazã aceastã regulã.

CFR Marfa încaseazãaproape 50 milioane de leide la Termocentrala Mintia

B ijuterii care maide care mai

colorate ºi sub diferiteforme sunt realizate deo tânãrã din judeþulHunedoara a cãrei pasiune este mult maivaloroasã decât o biju-terie cu pietre preþioase.

Tânãra sculpteazã înlemn ºi prelucreazã diferitemateriale care la urmadevin icoane sau bijuterii. Întimp ce multe doamne ºidomniºoare cauta bijuteriicu multe karate ºi pietrepreþioase, o tânãrã dinjudeþul Hunedoara le oferãaltfel de bijuterii.

Teodora Dobra este omaestrã a obiectelor prelu-crate manual, care pentruea sunt mai preþioase decâtmulte alte metale.

“Sunt fãcute de minelucrate manual fiecare totdintr-un material ce semodeleazã ºi sunt bãgate lacuptur. Este destul de greupânã îl modelezi ca sã fiebun de prelucrat”,povesteºte Teodora Dobra,elevã a Liceului de ArtePlastice Sigismund Todutadin Deva.

Mai mult, tânãra a fost ºipremiatã la nivel naþionalpentru creaþiile sale.

“La sculpturã pe lemn întoatã þara la care am parti-cipat patruzeci ºi douã dejudeþe ºi peste douã sute departicipanþi am primit pre-

miul I pe þara. Icoane pevatrã, în care sunt exemplificate MaicaDomnului ºi cu Pruncul pecare îl apãrã”, a mai spustânãra artistã.

Preþurile obiectelor realizate de Teodora variazã. Astfel bijuteriile de toate culorile ºi formelepot fi achiziþionate cupreþuri cuprinse între 5 ºi 10 lei.

F ace-painting

Tânãrã, talentatã în arte, este ºi o împãtimitãa picturilor pe faþã. Ea îi atrage pe micuþi cu multitudinea de desene ºiculori ce le aºterne pechipurile copiilor.


C astelul Covinilor din Hunedoara

atrage mii de turiºti ºi nudegeaba cei de la LonelyPlanet l-au inclus înTopul Castelelor de Basmdin Europa.

Locaþie de basm, dupã ce afost inclus ºi în clasamentulcelor mai înfricoºãtoare edificii.Castelul Corvinilor dinHunedoara atrage în conti-nuare prin aura sa de mister ºilegendele care s-au þesut înjurul edificiului medieval.

Castelul Corvinilor esteconsiderat emblemaHunedoarei ºi, totodatã, unuldintre cele mai importantemonumente de arhitecturãgoticã din Transilvania.

Iar monumentul a fostinclus recent într-un top alcelor mai impresionantecastele „de basm” din Europa,întocmit de lonelyplanet.com.Este pe locul opt ºi apare alãturi de fortificaþii de renume din Europa.

„Singurul motiv pentru careaici nu existã astãzi vampiri,este pentru cã au fost mâncaþide vârcolaci”, se precizeazã îndescrierea care însoþeºtecastelul hunedorean, desprecare se mai spune cã a servit

drept fortãreaþã pentru puternica familie ungureascã a Corvinilor, în secolul 15.

În urmã cu doi ani, CastelulHuniazilor s-a situat pe poziþiaa doua a celor maiînfricoºãtoare clãdiri din lume.Americanii cred cã arhitecturagoticã ºi istoria întunecatã ºiadevãratã a familiei Corvinilorsunt suficiente pentru a-þi bãgaceva fricã în oase. Cunoscut ºisub denumirea de CastelulHuniazilor sau CetateaHunedoarei, Castelul

Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cuacoperiºuri înalte, cu turnuri ºiturnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoaneîmpodobite cu dantelãrie de piatrã.

A fost construit în secolul alXV-lea de Iancu deHunedoara, pe locul unei vechiîntãrituri, pe o stâncã lapicioarele cãreia curge pârâulZlaºti. A fost una dintre celemai mari ºi vestite proprietãþiale lui Iancu de Hunedoara ºi,

din acest motiv, castelul acunoscut în timpul acestuiaînsemnate transformãri. Eldevine astfel o somptuoasãlocuinþã, nu numai un punctstrategic întãrit. Cu trecereaanilor, diverºii stãpâni aicastelului i-au modificatînfãþiºarea, îmbogãþindu-l cuturnuri, sãli ºi camere deonoare.

Dupã ce ºi-a pierdut utili-tatea iniþialã, castelul a fostrestaurat ºi transformat înmuzeu. Unic în România caarhitecturã, monumentul estevizitat anual de mii de turiºti.“Bântuit” chiar de legenda luiDracula, Castelul Corvinilor dinHunedoara este recomandatde experþii de la Lonely Planetdrept o destinaþie “de vis” ºieste inclus în topul celor maifrumoase 10 castele dinEuropa.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 octombrie 201212 Actualitate

Culoare ºi mãiestrie

Bijuterii lucrate manual de un copilpremiat la nivel naþional

CCaasstteelluull ddee bbaassmm ddee ppee ppllaaiiuurriillee HHuunneeddooaarreeii

CVJ, NR. 237, MARTI 23 OCTOMBRIE 2012

Documents

Transcript of CVJ, NR. 237, MARTI 23 OCTOMBRIE 2012