Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1059

Joi, 10 Martie 2016

T rãiascã Guvernul Ponta! Trãiascã Guvernul Ponta cã a salvatComplexul Energetic Hunedoara! Trãiascã Guvernul Ponta cã a avut

grijã de locurile de muncã! Dacã parlamentarii ar trebui sã jure pe Bibliesau pe Constituþie aceºtia s-ar strâmba. Deputatul Laurenþiu Nistor ºi-aînceput campania electoralã pe schetelul ros al Complexului EnergeticHunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Laurenþiu Nistor se face preº în faþa fostului

Guvern PontaN oroc cu donaþiile cã

altfel partidul luiBãsescu nu ar fi avutbani. În judeþulHunedoara, PartidulMiºcarea Popularã areuºit sã strângã0,02 lei. Suma principalã a fost însãstrânsã din donaþii.

Miºcarea Popularãdin Hunedoara astrâns donaþii însumã de peste30 de mii delei. AutoritateaElectoralãPermanentã acontrolat documentelecontabile aferente anului2014 ale partidului luiTraian Bãsescu dinHunedoara.

“Ca urmare a veri-ficãrilor efectuate asupradocumentelor contabilepuse la dispoziþia echipeide control s-a constatatcã veniturile PartiduluiMiºcarea Popularã –Organizaþia JudeþeanãHunedoara au totalizat

31.200,02 lei ºi au fostobþinute din donaþii însumã de 31.200 lei ºidin alte surse de venit însumã de 0.02 lei. nu aufost constatate încãlcãriale legislaþiei în vigoarecu privire la finanþareaactivitãþii partidelorpolitice ºi a campaniilorelectorale”, se aratã înraportul AEP, publicat în

Monitorul Oficial. În ceea ce

priveºte sumeledin cotabilitatea

sediului centralacestea depãºesc

valoarea de douã milioane de lei. 2.955.269,16 lei

este suma de la sediulcentral contabilizatã înperioada 19-28octombrie 2015. Dinaceastã sumã membriide partid au cotizat cu268.503,53 de lei, donaþiile au fost în valoa-re de 2.686.761,67 delei, iar din alte surse devenit PMP-ul lui Bãsescua strâns 3.96 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

“În baza art. 226 C.P.P. admitepropunerea formulatãde cãtre Parchetul depe lângã TribunalulHunedoara, ºi în consecinþã: În baza art.202 C.p.p., art. 223al. 1 lit. b ºi al. 2C.p.p. dispune

arestarea preventivã a inculpatei: - PappSimona-Andreea,începând cu data de06 martie 2016 ºipânã la data de 04aprilie 2016, pentruinfracþiunea de omorcalificat comisã asupra unui membru

de familie prev. de art.188 al. 1, art. 189 al.1 lit. a), coroborat cuart. 199 al. 1 C.P.

Respinge cerereaformulatã de inculpatã,

prin apãrãtor, de luarea mãsurii preventive aarestului la domiciliu. Înbaza art. 275 alin. 3)C. proc. pen., cheltu-ielile judiciare avansate

de stat, în cuantum de 300 lei, rãmân însarcina acestuia.Onorariul cuvenitapãrãtorului desemnatdin oficiu pentru inculpat în cuantum de260 lei va fi achitat dinfondurile MinisteruluiJustiþiei. Cu drept decontestaþie în termende 48 de ore de lapronunþare”, se aratãîn soluþia instanþei.

Cele 48 de ore încare tânãra putea sãdepunã contestaþie autrecut, asfel cã aceasta

rãmâne în spatelegratiilor cel puþin pânãîn data de 4 aprilie.Femeia a declarant cãs-a speriat, crezând cãpruncul pe care l-anãscut în baie a murit.De aceea a decis sãscape de cadavru.Timp de câteva zile,tânãra a fost internatãîn spital, în urma uneihemoragii grave,suferite dupã naºtere.Luni dimineaþa, local-nicii din Lupeni audescoperit cadavrulnou-nãscutei.

Monika BACIUMonika BACIU

Mama criminalã din Lupeni mulþumitã de arestul preventivT ânãra din Lupeni care ºi-a aruncat

pruncul nou-nãscut pe malul Jiuluieste mulþumitã de arestul preventiv.Simona Andreea Papp nu a depuscontestaþie la mãsura judecãtorilor princare aceasta a fost arestatã preventiv.

0,02 lei. Aceasta estesuma strânsã de partidullui Bãsescu în Hunedoara

Potrivit datelor statistice de laTranselectrica,Complexul EnergeticHunedoara avea deplãtit la data de 16februarie suma de846.039,99 pentrutransportul energieielectrice. Suma serecupera pe cale comercialã, nu prininstanþã. Transelectricaare de recuperat baniºi pentru cogenerare.CEH are de plãtit laaceastã categorie sumade 318.656,76 lei,aceasta fiind recupera-tã pe cale comercialã.ªi pentru piaþa deechilibrare CEH are datorii faþã deTranselectrica, sumape care societatea oare restantã la data de16 februarie fiind de

140.212,23 lei. Potrivit evidenþelor

Transelectrica, socie-tatea energeticã dinHunedoara avea ladata de 16 februarie2016 creanþe în valoare de1.304.908,98 de lei.

ComplexulEnergetic Hunedoara

este cel mai mareagent economic dinValea Jiului ºi dinjudeþul Hunedoara,fiind totodatã singura societate carefurnizezã agent termicîn municipiul Deva ºiîn oraºele din ValeaJiului. Complexul asigurã circa 5% din

producþia de energieelectricã a României ºiare aproximativ 6.500de angajaþi. În plus, înbaza unei HG din2013, o parte dinenergia necesarã pentru echilibrarea sistemului energeticnaþional în situaþiile încare apar brusc dife-renþe mari între pro-ducþia ºi consumul deelectricitate este achi-ziþionatã obligatoriu deTranselectrica de laComplexul EnergeticHunedoara, în regimreglementat. Iarnaaceasta, potrivit planurilor Guvernului,necesarul total a fostde 700 hMW/h, dincare 460 hMW/h suntachizitionaþi de la CEHunedoara.

Transelectrica esteoperatorul de trans-port ºi de sistem dinRomânia, cu un rolcheie pe piaþa deenergie electricã dinRomânia. Societateaadministreazã ºiopereazã sistemul electric de transport ºiasigurã schimburile deelectricitate între þãrileEuropei Centrale ºi de

Rãsãrit, ca membru alENTSO-E (ReþeauaEuropeanã a Opera-torilor de Transport ºiSistem pentru EnergieElectricã).

Transelectrica esteresponsabilã pentrutransportul energieielectrice, funcþionareasistemului ºi a pieþei,asigurarea siguranþei

SistemuluiElectroenergeticNaþional (SEN). Deasemenea reprezintãprincipalã legãtura dintre cererea ºi oferta de electricitate,echilibrând permanentproducþia de energiecu cererea.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã& vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

„Potrivit noului cod de procedurã civilã s-auschimbat puþin lucrurile. Sestabilesc terme de judecatãdupã ce se depun pãrþilescrise. Instanþa a trimistuturor pãrþilor pãrþilescrise, iar cei din dosar trebuie sã depunã excepþiilesau alte solicitãri. Abia dupãce trece acest termen se vafixa o datã de judecatã, iartot atunci va fi pronunþatã ºisoluþia”, a declarat CosminMunteanu, purtãtorul decuvânt al Curþii de Apel

Alba Iulia.Potrivit noului cod de

procedurã civilã, judecã-torul, de îndatã ce constatãcã sunt îndeplinite condiþiileprevãzute de lege pentrucererea de chemare în judecatã, dispune, prinrezoluþie, comunicarea aces-teia cãtre pârât, punându-i-seîn vedere cã are obligaþia de a depune întâmpinare,sub sancþiunea prevãzutã delege, care va fi indicatãexpres, în termen de 25 dezile de la comunicarea

cererii de chemare în judecatã. Întâmpinarea secomunicã de îndatã reclamantului, care esteobligat sã depunã rãspuns laîntâmpinare în termen de10 zile de la comunicare.Pârâtul va lua cunoºtinþã derãspunsul la întâmpinare dela dosarul cauzei în termende 3 zile de la data

depunerii rãspunsului laîntâmpinare, judecãtorul fixeazã prin rezoluþie primultermen de judecatã, care vafi de cel mult 60 de zile dela data rezoluþiei, dispunândcitarea pãrþilor.

Douã dosare distincte aufost înregistrate pe rolulinstanþei. Unul face referirestrict la deschiderea proce-

durii de insolvenþã a CEH,iar cel de-al doilea este oopoziþie la aceastã proce-durã. Adicã se contestãintrarea societãþii în insolvenþã. ReprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara au formulat apeldupã intrarea în insolvenþãa societãþii, aceºtia fiindnemulþumiþi de deciziainstanþei privind administra-torul judiciar. Casa deInsolvenþã GMC Craiova afost desemnatã lichidatorulCEH, aceasta fiind pro-punerea unuia dintre creditori.

Instanþa nu a admis propunerea statului ºianume Euro Insol, societateadministratã de RemusBorza. Niciunul dintre celedouã dosare de la Curtea deApel Alba Iulia nu au primitîncã termen de judecatã.

Monika BACIU Monika BACIU

Judecarea apelurilor la insolvenþa CEH încã mai dureazã

M ai dureazã judecarea apelului privinddeclanºarea insolvenþei Complexului

Energetic Hunedoara. Apelurile formulate la soluþiaTribunalului Hunedoara privind intrarea în insol-venþã a CEH au ajuns din data de 19 februarie laCurtea de Apel Alba Iulia, însã vor mai trece câtevazile pânã când se va fixa un termen de judecatã.

Transelectrica are de recuperat1,3 milioane de la CEHC omplexul Energetic Hunedoara are datorii de sute de mii

de lei la Transelectrica. Transportatorul naþional de electricitate, Transelectrica, are de recuperat la data de 16 februarie 2015 sume importante de bani. ComplexulEnergetic Hunedoara are de plãtit diferite sume de bani pentrutransportul energiei electrice, cogenerare dar ºi alte creanþe.

T rãiascãGuvernul Ponta!

Trãiascã GuvernulPonta cã a salvatComplexul EnergeticHunedoara! TrãiascãGuvernul Ponta cã aavut grijã de locurilede muncã!

Dacã parlamentarii ar trebui sã jure pe Biblie sau pe Constituþieaceºtia s-ar strâmba.

Deputatul LaurenþiuNistor ºi-a început campania electoralã pe schetelul ros alComplexului EnergeticHunedoara. Instalat laputere de câteva luni,guvernul technocrat aintrat în vizorul deputa-tului Laurenþiu Nistor.Nistor îi aduce acuzaþiigrave ºi cuvinte nu tocmai laudative ministrului EnergieiVictor Grigorescu.

“Haosul generat defalimentul lamentabil alaplicãrii unei politicienergetice (negândite)este acum, în judeþulHunedoara, o realitatepalpabilã ºi evidentã.Termoenergetica bazatã pe cãrbune nu areprezentat, nu reprezin-tã ºi nici nu va reprezen-ta o prioritate pentruactiviºtii PNL-PDL-PNÞCD reinventaþi caTehnocraþi. În acestmoment, numai locurilede muncã din minerit ºienergie sunt ameninþate,dar onoarea ºi dreptul lamuncã sunt batjocoritede macarila activiºtilortehnocraþi. “Singurasoluþie care poate salvaComplexul de la dispari-þie este munca…!!!” astadeclarã þanþoº activistultechnocrat ajuns ministrual energiei – V.V.Grigorescu. Asta esoluþia finalã, nu?”, îi scrie deputatulLaurenþiu Nistor ministrului Energiei,Victor Grigorescu într-ointerpelare.

Noroc cã parlamen-tarii nu sunt puºi sã jurecu mâna pe biblie laintrarea în mandate.Dacã ar jura mulþi saupoate toþi ar fi un piccam strâmbi.

“Sã vã reamintescdomnule ministru cã,dvs, aþi scris sloganulTransparenþã pe frontispiciul Ministerului

Energiei ºi nu Munca teelibereazã, aºa cum altdomn sinistru le trans-mitea nefericiþilor dinlagãrelede muncã. Dacãºtiaþi cã veþi acþiona altfelnu trebuia sã juraþi cumâna pe Biblie ºiConstituþie”, mai spunedeputatul.

ªi cum spuneam,norocul ComplexuluiEnergetic Hunedoara cãa fost Ponta la guvernareîmpreunã cu miniºtrii sãi. Ponta a ºters dindatoriile ComplexuluiEnergetic Hundoara?Care datorii, în condiþiileîn care în trei ani defuncþionare CEH a acumulat datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI?Acelea de care ziceLaurenþiu Nistor. Unele,noi nu ºtim care.

“Sunt de notorietateangajamentele PDL-PNL-PNÞCD în zonasiguranþei energetice,luate cu mult timpînainte (2004-2011) dardv aþi declarat cã sunteþiTehnocrat. Dupã reinstaurarea prin forþã,când devine evidentã orientarea dvs (politicã),aþi accelerat toate acþiu-nile începute de cei carev-au adus la putere îndetrimentul interesuluiRomâniei, minerilor, termoenergeticienilor,deopotrivã”, mai spuneNistor.

Huila nu va mai existaîn România, iar româniivor plãti un preþ maimare pentru energiaelectricã. ªi totul dincauza clietelei politice ºia implicaþiei secretarilorde stat în diferite com-panii concurente CEH.

“Cine ar avea intersulsã elimina huila din multtrâmbiþatul mix ener-getic? Sã fie pãcura? sãfie gazele naturale? Maiare România resursesuficiente de petrol ºigaze pe termen lung?Cine le va furnizaromânilor aceste resursepentru luminã ºi cãldurãºi cu ce costuri reale,dupã închiderea minelor?Munciþi serios ºi trans-parent domnule... ministru? De undeprovin tehnocraþii numiþisecretari de stat înMinisterul Energiei ºi ceinterese au ei? Nu cumva de la petrol (OMVtrading GmbH VienaAustria) ºi de la gaze?

Deunãzi, declara doam-na SS Corina Popescu,angajat de primã mânã(dintr-un birou lucos nu pe canapeluþã),petrolistã, cã laHunedoara este o pro-blemã majorã, avem dis-cuþii cu Banca Mondialãpentru posibilitatea de adefini un proiect pentruValea Jiului. CONPET ce problemã are doamnaSS? Vã spunem noi? Am mai vãzut filmul ãsta.Banca Mondialãfinanþeazã, cu dobândã,în primul rând închidereacomplexului, apoi niºtecentre de afacerinefuncþionale, poateniºte granturi mici ºimuzee. Aþi cuprins înprogramul de guvernareAPROBAT de Parlamentaºa ceva? Aºa aratãmodelul de muncã ºiseriozitate (minciunã prinomisiune), pe care îlreproºaþi angajaþilorCEH?”, mai subliniazãLaurenþiu Nistor.

Din nou GuvernulPSD a salvat ComplexulEnergetic Hunedoara dinGHEARELE ComisieiEuropene ºi ale BãnciiMondiale. Dacã nu eraGuvernul Ponta, societatea era déjà culacãtele puse ºi cu fierulvalorificat. Rezultã dinacuzele deputatului.

“Guvernul PSD, unguvern de bunã-credinþã,a continuat sã aplicemãsuri guvernamentaleimportante în bazaProgramului deguvernare angajat ºi ainiþiat acþiuni cu adevãratcurajoase. A gãsit soluþiirapide ºi a plãtit datorii(PDL) care nu îiaparþineau, a negociat ºis-a opus cu putere ºidemnitate reprezen-tanþilor Bãncii Mondiale,

folosind argumente economice ºi mai alessociale adecvate îninteresul pãstrãrii tuturorlocurilor de muncã. Arevreo relevanþã pentru dvs., sã vã reamintimsolicitarea BãnciiMondiale care doreaoprirea imediatã a complexurilor energeticepe cãrbune (CEH ºiCEO)?”, spune Nistor îninterpelare.

Nistor contrazice însã realitatea. Fostulpremier al României,Victor Ponta a menþio-nat cã Fondul MonetarInternaþional ºi ComisiaEuropeanã cer lichidareaComplexului EnergeticHunedoara.

”Al doilea punctasupra cãruia nu ne-amînþeles, dar sper sã neînþelegem în interesulRomâniei, este viitorulindustriei producãtoarede energie electricã pebazã de cãrbune – adicãComplexul EnergeticHunedoara (CEH) ºiComplexul nergeticOltenia (CEO).Propunerile FMI eraurestructurãri masive ºiradicale, care nu salveazãindustria ºi locuirile demuncã, ci ne trimit într-ospiralã negativã. Suntemde acord cu mãsuri deeficientizare, dar nu cumãsuri care sã ducã petermen mediu ºi pe termen lung la dispariþiaacestui sector esenþialpentru siguranþa noastrãenergeticã ºi pentrupartea socialã”, spuneaîn februarie, dupã discuþi-ile cu Fondul, premierulVictor Ponta, în luna maia anului trecut.

O altã acuzaþie laadresa guvernului tehno-crat este legatã de con-

tinuarea discuþiilor cuComisia Europeanã pentru transformareaajutorului de salvare înajutor de restructurare.Nistor susþine cã discuþiile au fost între-rupte de tehnocraþi.

“Cu toate eforturiledepuse de fostul GuvernPSD, nu a existat timpulnecesar îndreptãrii tutu-ror greºelilor guvernelorPDL, de aceea, pozândca technocrat ne aºtep-tãm sã continuaþi efortulînceput prin decizii echilibrate nu bâjbâite.Ca parte din guvernul deactiviºti tehnocraþi aveaþipârghiile puterii sã con-tinuaþi, ba chiar sã acce-leraþi discuþiile începutecu partenerii europeniprivind ajutorul de stat,de exemplu, ºtiindu-se cãaveþi super-lobby la UE,sã gândiþi temeinic altescheme complementareºi sã finalizaþimãcarproiectele legislative începute. Neavând ºtiinþanecesarã aþi preferat sãdestabilizaþi companiafãrã un plan anume.Situaþia a scãpat acumde sub control, iar colacul de salvare este…greaua moºtenire. Fãrãidei, fãrã forþã ºi fãrãºtiinþã aruncaþi pe sticlãºi în gazette doar decla-raþii sforãitoare, simpleintenþii. Ne aburiþi cu ostrategie la care primulcapitol spuneaþi cã egata de acum 2 ani, ºinu a fost, dar al cãrei ter-men de finalizare asumatcoincide cu... finalulmandatului legal alGuvernului de activiºtitehnocraþi. Acum, forþatde presiunea oameniloraduºi în pragul disperãrii,începeþi sã vã treziþi dinpalme ºi ne inforaþi totprin interpuºi (curajos)gãzarul SS Jude –Angajat dePrimã Mânã,cã veþi continua mãsurilestabilite de fostul guvernnetehnocrat ºi politic,începând cu negocierilecu CE. Pãi de ce le-aþiinterrupt? Ce credibilitatemai aveþi acum cãspuneþi cã gestionaþiinsolvenþa corect ºi integru când aþi adusoamenii în stare sã sebatã între ei în societate,le spuneþi cã sunt hoþi,puturoºi ºi neserioºi, cape timpul PNÞCD-ului?”,mai aratã Nistor.

Doar cã ºi de aceastãdatã, deputatul se aflãîntr-o oarecare greºealã.Tehnocraþii au continuatdiscuþiile cu europeniipentru transformarea

ajutorului. “Menþionãm faptul cã

Ministerul Energiei continuã acþiunea denotificare a ComisieiEuropene cu privire laintenþia de transformarea ajutorului de stat indi-vidual de salvare, acordatCEH prin OUG nr.22/2015, în ajutor derestructurare, în bazaplanului de restructurarecare va trebui sãrãspundã observaþiilorformulate de direcþia despecialitate a Comisiei”,a susþinut secretarul destat în MinisterulEnergiei.

Mai mult decât atât,mult-iubitul guvern Pontaa acordat cu o foartemare întârziere ajutorulde salvare ComplexuluiEnergetic Hunedoara,drept pentru care soci-etatea a ºi fost amendatãpentru neachiziþionareala timp a certificatelor decarbon.

Statul român a întâr-ziat nejustificat de multacordarea primei tranºedin ajutorul de stat. abiaîn data de 20 iulie a fostacordatã prima tranºãdin împrumut in valoarede 98.476,90 mii lei.Mai mult decât atât,Comisia Europeanã nu a avut nicio obiecþie înceea ce priveºte acordarea ajutorului desalvare ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Singura condiþie pusã deComisia Europeanã afost ca în cazul neram-bursãrii ajutorului de salvare, statul român sãnotifice acest lucru ºi sãîntocmeascã un plan derestructurare.

“Comisia reaminteºte României sãîntocmeascã un plan derestructurare pentru CEHunedoara în momentulîn care existã informaþiicã ajutorul de salvare nupoate fi rambursat decãtre CE Hunedoara”,mai aratã oficialiiComisiei Europene.

Dupã ce ºi-a expusrefulãrile vizavi de guver-nul technocrat, deputatulvrea rãspunsuri.Laurenþiu Nistor a uitatsã precizeze cã o partedin conducãtoriiComplexului EnergeticHunedoara au fostsusþinuþi de formaþiuneapoliticã pe care o pãs-toreºte. Nu este primadatã când Nistor îi aduceacuzaþii ministruluiEnergiei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Martie 2016 Actualitate 3

Laurenþiu Nistor se face preº în faþaffoossttuulluuii GGuuvveerrnn PPoonnttaa

4 Administratie Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016 Administratie 5

D oi tineri, din localitatea Petrila,

au fost implicaþi într-untragic accident de circulaþie produs miercuri dimineaþa.Unul dintre ei a muritpe loc iar celãlalt seluptã pentru a trãi.

Tragedia a avut loc încentrul oraºului Petrila, miercuri dimineaþã în jurulorei cinci, iar ºoferul de 26de ani conducea un bolidînmatriculat în Anglia. Dealtfel, tânãrul venise acasãpentru o micã vacanþã ºi apetrecut alãturi de un alt

amic încã din seara de 8martie. Spre dimineaþã,profitând de faptul cã princi-palul bulevard al localitãþiiera gol, a fãcut mai multeture prin oraº gonind cuvitezã foarte mare, dupãcum le-au spus poliþiºtilormartorii accidentului.Autoturismul a derapat ºi alovit cu partea dreaptã oautoutilitarã de la societatealocalã de salubritate aflatã laacea orã la curãþenie.

”L-am vãzut cã a tot datture cu maºina prin oraº ºiavea vitezã. La un momentdat am simþit o izbiturã puternicã în spatele maºiniiºi când am coborât am vãzut

cã erau fãcuþi praf”, le-aspus poliþiºtilor ºoferulautoutilitarei. Impactul a fostnimicitor, iar ºoferul a muritpe loc în timp ce amicul luiaflat pe scaunul din stânga afost pur ºi simplu aruncat dinmaºinã. Cei prezenþi la faþalocului, dupã modul în care afost distrus bolidul, cred cã laimpact avea aproape 140 dekm/h. ”Pânã ºi partea dinspate a ºasiului s-a deformatºi e posibil sã fi avut între120 ºi 140 de km/h înmomentul coliziunii”, spun martorii. Pompierii ºiparamedicii SMURD dinPetroºani chemaþi la locultragediei n-au mai putut facenimic pentru a-l salva pe

ºofer ºi a fost nevoie deintervenþie pentru a-l scoatepe tânãr din mormanul defiare contorsionate, a precizat comandantulDetaºamentului de PompieriPetroºani, Adrian Avram. ”Neadaptarea vitezei lacondiþiile de drum pare sã fifost cauza producerii acci-dentului. Au lovit o autoutili-tara care fãcea curãþenie laora respectivã. Am fãcutcercetãrile la faþa locului,masurãtorile ºi s-a întocmitdosar penal în cauzã”, adeclarat ºeful Poliþiei Petrila,comisarul Ovidiu Zaharie.Anchetatorii bãnuiesc cãtânãrul aflat la volan se aflasub influenþa bãuturilor

alcoolice, însã acest lucruurmeazã a fi stabilit cu certitudine de cãtre mediciilegiºti. Tânãrul de 23 de anirãnit în accident a intrat însala de operaþie, iar ocomisie complexã formatãdin medici se luptã pentruviaþa lui.

Bogdan Uidilã era, potrivit apropiaþilor, ºofer pe TIR, dar abilitãþile deºofer nu i-au fost de folos lao vitezã estimativã de 130km/h. S-a izbit cu putere, iar maºina s-a fãcut zob.

Celãlalt pasager esteCosmin Alexandru Balabande 24 de ani, care a fostoperat de medicii de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, fiind în stare gravãºi acum se aflã internat pesecþia de Terapie Intensivã aSpitalului din Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUDiana Diana MITRACHEMITRACHEI niþiativa este salu-

tatã de organizaþiilecare militeazã pentruprotecþia animalelor darºi de iubitorii care auanimale de companie.Cazurile de cruzimeasupra animalelor careau îngrozit România darºi mapamondul, dupã ceau fost preluate depresa internaþionalã, arputea fi pedepsite cu anigrei de închisoare.

Modificarea legii privindprotecþia animalelor a fostcerutã cu insistenþã de cãtreONG-urile ºi o parte a societãþii civile care luptãîmpotriva celor care comitacte de cruzime faþã denecuvântãtoare. Nu o datãîn spaþiul public au apãrutcazuri în care animalele aufost maltratate sau ucise,scenele fiind extrem deºocante iar autorii lor auscãpat, în cel mai bun caz,doar cu o amendã. Proiectulcare modificã sancþiunilecelor care comit acte decruzime ar putea sã-ºi facãefectul de la începutul anuluiviitor spune unul dintre iniþiatori, senatorul UNPR

Haralambie Vochiþoiu. ”A fost depus la Senat un

proiect de lege, care modi-ficã ºi completeazã, Legea205/2004 privind protecþiaanimalelor. Aceastã iniþiativãa fost determinatã de nece-sitatea înãspririi pedepselorpentru cei ce tortureazã,chinuie ºi omoarã animale.Faptul cã societatea se confruntã, din ce în ce maides cu cazuri de cruzimiasupra animalelor, faceimperios necesarã mãrireapedepselor pentru cei cesãvârºesc astfel de acte deviolenþã Au venit mai multeorganizaþii de protecþia animalelor care ne-au aduso petiþie on-line semnatã depeste 50 de mii de per-soane ºi niºte statistici carene arãtau cã în România seîntâmplã în fiecare zi câtecinci-ºase acte de cruzime

faþã de animale. Noi ne-amuitat în legislaþia europeanãºi nu cea americanã, pentrucã în cea din SUA am vãzutpedepse ºi de 28 de ani depuºcãrie pentru asemeneafapte. ªi am fost de acordsã susþin acest proiect”, adeclarat senatorul UNPR dinValea Jiului, HaralambieVochiþoiu.

Cea mai mare problemão constituie aversiuneaunora dintre parlamentariasupra pedepselor care prevãd închisoarea. Aceºtia sunt de acord cusancþionarea celor carecomit atrocitãþi, însã au oproblemã la semnat cândvãd cuvântul ”închisoare”.”Eu am crezut cã strâng100 de semnãturi fluierândºi am vorbit cu colegii, toþi

au spus cã semneazã.Problema este cã unii dintreei, în momentul în care auvãzut pedepse cuînchisoarea au fost reticenþi.Hai mãi, iarãºi închisoare,aceasta a fost replicape care am primit-o,dar trebuie fãcut cevaºi le-am explicat ºi dece. Ne-am sãturat sãvedem lupte de câini,animale luate la þintã,schilodite, omorâte”,mai spune parlamen-tarul. Iniþiativa legisla-tivã ar urma sã-ºi producã efectele de lafinalul acestui an,începutul anului viitordacã ºi restul parla-mentarilor vor fi con-vinºi cã într-o societatenormalã asemeneafapte trebuie asprupedepsite.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Tragedie la Petrila

Parlamentarii fug de cuvântul”închisoare” ca dracul de tãmâie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 2016 Actualitate 7

S tatul românpune la bãtaie

zãcãmintele de huilãdin Valea Jiului.Pentru cã nu estecapabil sã îºi pãstrezeresursele sau sã leexploateze cu socie-tãþile de stat, statulromân cautã investi-tori interesaþi care sãfacã prospecþiuni înValea Jiului în vederea redeschideriiunor unitãþi miniere.

Investitori privaþiinteresaþi de huila dinValea Jiului. Un kilo-metru pãtrat din zonaBalomir-Uricani este pusla dispoziþia investitorilorcare vor sã afe câtzãcãmânt de cãrbuneeste în zonã. AgenþiaNaþionalã pentruResurse Minerale aaprobat lista perime-trelor pentru concesio-narea de activitãþi deexplorare prin concursulpublic de ofertã, iar înValea Jiului un perimetrude un kilometru pãtrat înzona Balomir – Uricanieste valabil pentru pro-cedura de explorare.

Potrivit celor de la

Agenþia Naþionalã deResurse Minerale “încadrul rundei 91 pentruperimetrul Balomir –Uricani nu existã nicioofertã câºtigãtoare”.

R esursele mineralela liber

Oricine doreºte poateface prospecþiuni pentrua afla ce cantitate decãrbune existã în zonaconcesionatã, dar ºi calitatea acestuia.

“Concursurile publicede ofertã se organizeazãpentru perimetre deexplorare, nu pentrucantitãþi care urmeazã afi ulterior valorificate.Scopul principal allucrãrilor desfãºurate încadrul licenþelor deexplorare este tocmaistabilirea cantitãþilor de

resurse/rezerve mineraledintr-un zãcãmânt”,aratã oficialii AgenþieiNaþionale pentruResurse Minerale.

Astfel, dacã se constatã cã resurseleminerale corespund dinpunct de vedere calitativºi cantitativ, pot începeprocedurile deexploatare.

“Pe baza licenþei deexplorare pot fi execu-tate studii ºi lucrãrispecifice necesare identi-ficãrii zãcãmintelor deresurse/rezerve mine-rale, evaluãrii din punctde vedere cantitativ ºicalitativ a acestora ºipentru determinareacondiþiilor tehnice ºi eco-nomice de valorificare.Scopul lucrãrilor deexporare este de a fun-

damenta decizia cuprivire la oportunitateavalorificãrii zãcãmântu-lui, de a furniza datelenecesare proiectãrii ºiexecutãrii lucrãrilor dedeschidere, pregãtire ºi exploatare, cumenþinerea unui grad deasigurare cu resurse/rezerve minerale cores-punzãtor exploatãrii”, searatã în rãspunsulANRM.

Huila, neinteresantãpentru stat, interesantãpentru privaþi. Dupã zecide ani în care nu s-arealizat nicio investiþie înunitãþile miniere dinValea Jiului, huila riscãsã rãmânã îngropatã.Statul, adicã acea entitate, cãreia îi aparþinresursele minerale nuare interesul de o valori-

fica. Existã însã interesdin partea unor firmeprivate pentru care huilaar putea reprezenta oadevãratã afacere.

M ilioane detone de huilã

Dacã nu se vor gãsisoluþii pentru continua-rea activitãþii miniere dinValea Jiului, peste 100de milioane de tone dehuilã nu vor mai ajungela lumina soarelui.

Potrivit strategieienergetice care se aflã înreactualizare, reprezen-tanþii ministerului deresort susþin cã în ValeaJiului existã peste 100de mii de tone de huilãexploatabile.

“Existenþa unei rezerve exploatabile concesionate de peste100 mil. tone, concen-tratã într-un zãcãmântunic, cu grad de asigu-rare de circa 60 de ani.Infrastructura deja exis-tentã, atât ca facilitãþi desuprafaþã, cât ºi calucrãri miniere principalede deschidere, utilizabilepe termen lung, atâtpentru extracþia propriu-zisã, cât ºi pentru transportul cãtre benefi-ciari, pe calea feratã;Existenþa de personalcalificat în activitateaminierã, tradiþie ºiexpertizã profesionalã;Contribuþie esenþialã lasecuritatea energeticãnaþionalã în situaþii decrizã, comparativ cu alte resurse”, sunt doarcâteva din punctele tariale huilei.

Studiu din anul 2014mai aratã ºi câteva defi-

cienþe. Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauzaconþinutului ridicat degaze explozive alzãcãmântului, cu predis-poziþie la autoaprindereºi explozii.

“Putere calorificãscãzutã comparativ cuoferta internaþionalã;Grad de mecanizare aexploatãrii redus, utilajeuzate fizic ºi moral;Dificultãþi în exploatareaselectivã a cãrbunelui;Posibilitãþi reduse deîmbunãtãþire semnifica-tivã a calitãþii productieicu actuala tehnologie deexploatare; Competiþieredusã în extracþia cãr-bunelui; Cost de pro-ducþie ridicat”, sunt deficienþele identificateîn actuala versiune astrategiei energetice.

Conform MonitoruluiOficial din anul 2007,în Valea Jiului au fostînchise 20 de unitãþiminiere. Totul s-a petre-cut în decursul a 65 deani. Mai exact primaunitate minierã închisã afost Mina Rafael dinLupeni în anul 1941.Cea mai recentãînchidere dateazã dinanul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatãactivitatea MineiBarbateni din Lupeni.Conform aceluiaºi docu-ment, s-au alocat diferitesume pentru închidereaºi conservarea acestorperimetre miniere.Astfel, statul roman acheltuit peste 70 de milioane de lei pentruînchiderea ºi conser-varea perimetrelorminiere care au fostînchise în decursul tim-pului. Mai exact au fostcheltuiþi 76.032.621 delei pentru închidereaminelor.

Monika BACIUMonika BACIU

U n alt accident la fel despectaculos, dar, din

fericire, fãrã victime, s-a produs miercuri la Vulcan, pebulevardul principal. Untânãr care a avut nevoie de46 de metri ca sã frâneze, aintrat într-o maºinã care virala stânga ºi apoi a spulberatalte douã maºini. ªi acestºofer conducea tot o maºinãcu volan pe dreapta.

Accidentul s-a produs peBulevardul Mihai Viteazul dinVulcan, puþin îniante de oraprânzului. Unul dintre ºoferiiimplicaþi a ieºit din parcarea de laprimãria din localitate ºi apoi avirat stânga ca sã intre într-o altãparcare de pe marginea drumului.Nu a mai aputut, pentru cã a fostizbit cu putere de cel care goneacu vitezã mare de pe bulevard.

„Eu ieºeam de la primãrie, pepartea mea, m-am asigurat ºi l-amvãzut cã era dincolo de trecereade pietoni, am semnalizat sã intru

în parcare ºi el, cu aºa vitezã avenit, ºi m-a lovit în faþã ºi apoi aintrat în maºinile celelalte. Avea vitezã foarte mare, venea ca nebunul”, a susþinut ºoferulcare a fost izbit în accident.

Nu mai puþin de 46 de metrimãsoarã frâna pe care a pus-oºoferul care gonea pe bulevard,iar poliþiºtii spun cã vina este a lui.

„Cauza a fost viteza. ªoferulcare gonea nu s-a asigurat cãcelãlalt va vira la stânga, ca sãparcheze ºi l-a lovit în lateral,dupã care a intrat în alte douãmaºini care erau parcate pe bule-

vard. Amândoi au fost testaþi ºisunt fãrã alcool. Vina este a celuicu maºina strãinã”, a declarat,imediat dupã producerea eveni-mentului rutier, agentul ºef MihaiPapuc, de la Poliþia rutierã Vulcan.

Viteza ºi volanul pe dreapta îlpun acum pe tânãrul ºofer laplatã. Din pãcate, spun martoriiaccidentului, nu este pentru primadatã când tânãrul goneºte cuvitezã pe strãzi, dar acum va plãtipagube celor cãrora le-a distrusmaºinile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cãrbunele de la Uricani, pus la dispoziþia investitorilor

Statul român acordã licenþã de explorare pentru oportunitatea valorificãrii zãcãmântului

În goanã, pe bulevardul din Vulcan

Ca sã nu „uite”rugby-ul, sportivilor li s-apregãtit pânã atunci onouã competiþie – defapt, una de tradiþie –,Cupa României, în careintrã echipele din toateligile – Superliga, DNSºi Divizia A (adicã Ligaa III-a) –, care au fostîmpãrþite pe criterii valorice ºi geografice.

Astfel, Grupa a II-avaloricã va cuprinde optechipe împãrþite în douãserii, ªtiinþa Petroºanifiind reprtizatã în „SeriaTransilvania” (unde seaflã ºi Buzãul!?),urmând a susþine cincijocuri tur-retur, înperioada 19 martie –23 aprilie a.c.

În primul joc (vezitabelul), petroºeneniivor juca sãptãmânaviitoare în „DealulInstitutului” cu C.S.Mãnãºtur Cluj, o debu-tantã la acest nivel.E mil Drumea

este omulcare s-a bucurat detrei ori în CupaRomâniei: în 1983ºi 1991 ca jucãtor,în 1933 caantrenor-jucãtor!

Acum, începe unnou drum în CupaRomâniei.

„Este un nouînceput. Ne-amresemnat cuSuperliga, avem legiti-maþi vreo 50 de jucã-tori, aºteptãm sezonul

oficial tot din eºalonuldoi, numit DiviziaNaþionalã de Seniori.Privim cu optimism

noul sezon, care vaîncepe sâmbãtã, 12martie, cu CupaRomâniei. Sperãm sãcâºtigãm seria, apoibarajul cu locul 1 dincealaltã serie, sãintrãm în „moriºca”echipelor deSuperligã. E bine cãmergem înainte, avemdoi jucãtori selecþio-naþi la Naþionala derugby în 7, FlorinÞandea ºi RemusZaharescu, 21 ani, unfundaº de un real talent, declarat celmai bun jucãtor alD.N.S. Meciurile dinCupa României vor fiun bun prilej pentrupregãtirea campanieide toamnã, când vaîncepe turul ediþiei2016-2017. Darpânã atunci, þintanoastrã este CupaRomâniei” a spusEmil Drumea.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Martie 20168 Sport

O etapã de play offºi play out cu douãstãri diferite.Nesimþirea lui Mutu ºibuna creºtere a luiBicfalvi.

Pe Bicfalvi îl ºtiu decând juca la Jiul.Corect, cumpãtat, civilizat, la fel cum afost pe unde a evoluat:Steaua, Ucraina, China

ºi acum Dinamo. Ademonstrat-o în derby-uldin play off, când lafinal a aplaudat ambelegalerii, a Stelei ºi a luiDinamo. „A-þi înjurafoºtii suporteri e ca ºicum þi-am înjura fostaiubitã” a declarat plastic Bicfalvi. Era luiBicfalvi încã nu a apus,comparativ cu cea aderbedeului numit

„Briliant” (rahat pebãþ!) Adrian Mutu, unnesimþit care îºi dã înpetic de câte ori areprilejul. S-a vãzut aportul ºi influenþa saasupra jucãtorilor de laTg. Mureº, care s-aufãcut de toatã jena lameciul cu Pandurii Tg.Jiu, acolo unde amvãzut o nouã probã debun simþ, numitã Edi

Iordãnescu. Nesimþitulãsta de Adrian Mutuºi-a pierdut completsimþul mãsurii, nu-imai iese nimic, nici elnu mai ºtie cu ce seocupã la fotbal!?

Lasã-te frate ºi du-te ºi ia lecþii de laEric Bicfalvi, oricummai aproape decâttine de un turneufinal.

Henþ cu mâna

ÎNTRE NESIMÞIREªI BUN SIMÞ

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CUPA ROMÂNIEI 2016GRUPA VAL. 2 – SERIA TRANSILVANIA

TUREtapa 1, 19 martieªtiinþa Petroºani – CS Mãnãºtur ClujRC Stejarul Buzãu – CSUAV Arad

Etapa a 2-a, 26 martieCS Mãnãºtur Cluj – CSUAV Aradªtiinþa Petroºani – RC Stejarul Buzãu

Etapa a 3-a, 2 aprilieRC Stejarul Buzãu - CS Mãnãºtur ClujCSUAV Arad - ªtiinþa Petroºani

RETUREtapa a 4-a, 9 aprilieCS Mãnãºtur Cluj - ªtiinþa PetroºaniCSUAV Arad - RC Stejarul Buzãu

Etapa a 5-a, 16 aprilieCSUAV Arad - CS Mãnãºtur ClujRC Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani

Etapa a 6-a, 23 aprilieCS Mãnãºtur Cluj - RC Stejarul Buzãuªtiinþa Petroºani - CSUAV Arad

De trei oriCupaRomâniei!ª tiinþa Petroºani are în

palmaresul sãu de 68 deani trei succese în CupaRomâniei, câºtigând trofeul detrei ori, în 1983, 1991 ºi 1993.

Prima oarã, se întâmpla acum 35de ani, când ªtiinþa, cu o echipã demare valoare reuºea sã obþinã tro-feul, 6-3 cu Politehnica Iaºi în finalã.Antrenorul Constantin Budicã a jucatatunci cu echipa: Sandu – Ortelecan– P. Dobre, Suºinschi – Drumea, I.Florentin, Palamariu – Viciu, Bohea,Chiriac, Medragoniu, Ghiþã (Cãlin),V. Dobre, Catanã, Dinu.

Opt ani mai târziu petroºenenii aurecidivat, în 1991 reuºind a douaoarã câºtigarea trofeului, dupã ofinalã de 18-9 cu Farul Constanþa,cu echipa: Soare, Costache,

Lacziko, Drumea, Mureºan,Suºinschi, Raþiu, Semen, Bolea,Ivãnuº, Pancu, Larie, Medragoniu,Drãghici, Ilier, Suiogan.

Va urma o finalã pierdutã în1992 cu Farul Constanþa ºi apoi, în1993, al treilea succes, într-o finalãcu Dinamo Bucureºti, cu Trancã,Costanche, Lacziko, Drumea, Raþiu,Mureºan, Cl. Stelian, Suiogan,Bolea, Medragoniu, Pancu, Drãghici,Ivãnuº, Revnic, Larie ºi Andreiuþã înechipã.

RUGBYSperanþe pentru ªtiinþa la Cupã...E vident cã performanþa echipei de rugby ªtiinþa Petroºani,

promovarea în Superliga, a rãmas fãrã rãsunet la autoritãþi.Ca ºi în alte douã situaþii similare în ultimii ani, echipa s-a resemnat, urmând a lua startul din toamnã tot în DiviziaNaþionalã de Seniori (DNS), o invenþie de neînþeles pentru termenul corect de Divizia „B” sau Liga a II-a.

„E bine cã mergem înainte” spune Emil Drumea,antrenorul echipei ªtiinþa Petroºani