Cursuri Dreptul Securitatii Sociale 2
-
Upload
liviudanielvajdea -
Category
Documents
-
view
16 -
download
1
description
Transcript of Cursuri Dreptul Securitatii Sociale 2
Categoriile de pensii reglementate expres de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Lector dr. Onica Chipea Lavinia1. Noţiunea, categoriile de pensii şi principiile dreptului la pensie
În sistemul public reglementat prin Legea nr. 263/2010, noţiunea de pensie reprezintă
venitul de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare
a bâtrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate. În sistemul public
se acordă următoarele categorii de pensii:
- pensia pentru limită de vârstă
- pensia anticipată
- pensia anticipată parţială
- pensia de invaliditate
- pensia de urmaş
În afară de principiile generale ale sistemului public, funcţionează şi principii specifice
dreptului la pensie, după cum urmează:
a. Unicitatea pensiei
Acest principiu rezultă din dispoziţiile legale potrivit cărora statul organizează şi
garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept. O persoană asigurată poate primi o
singură pensie integrală pe baza aceloraşi norme de drept. Dacă însă beneficiarul a lucrat în mai
multe sectoare de activitate cu sisteme proprii, acesta are dreptul să primească pensie din fiecare
sistem de asigurări sociale.
b. Indexarea, compensarea şi recorelarea pensiilor
Această măsură a fost luată după anul 1990 când s-a reglementat mecanismul indexării şi
compensării periodice a pensiilor, la propunerea MMFES, prin Hotărâri de Guvern, urmărindu-se
modificarea pensiilor ca urmare a evoluţiei preţurilor.
c. Principiul solidarităţii sociale
Conform acestui principiu, participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi
beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de
lege. Persoanele asigurate care sunt în activitate muncesc şi pentru asigurarea fondurilor necesare
plăţii drepturilor de pensie acordate pensionarilor.
d. Inadmisibilitatea cesiunii dreptului la pensie
Exprimă ideea că dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total nici parţial.
e. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie
Potrivit acestui principiu dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor
imprescriptibile, adică orice persoană care îndeplineşte condiţiile legale poate oricând să solicite
înscrierea la pensie, neputând primi dreptul la pensie pentru trecut, însă nefiind decăzut din dreptul de
a solicita pensia pentru viitor, ca urmare a faptului că nu s-a valorificat dreptul la pensie în termenul
stabilit de lege.
f. Sutirea de taxă de timbru a cererilor ce au ca obiect dreptul la pensii
2. Pensia pentru limită de vârstă
a. Condiţii privind vârsta şi stagiu de cotizare
Conform denumirii sale, această pensie constituie o prestaţie de asigurări speciale, care se
acordă la împlinirea unei anumite vârste, pe tot restul vieţii beneficiarului. Condiţia vârstei nu
este deci suficientă, ci trebuie să i se alăture şi cea a stagiului de cotizare. Astfel, vârsta standard
pentru pensionare este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, urmând ca atingerea
acestei vârste să se realizeze prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării
prevăzute în anexa nr. 5 din lege. ( de la 60 de ani pentru femei și tot 65 pentru bărbați) Stagiul
complet de cotizare este de 35 de ani iar stagiul minim este de 15 ani, atât pentru bărbaţi, cât şi
pentru femei. Atingerea acestor valori se va realiza prin creșterea stagiului complet de cotizare,
respectiv a celui minim, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 ( de la 30 de ani pentru femei
şi 35 de ani pentru bărbaţi, respectiv 15 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați) .
In cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) (cadrele militare în activitate,
soldații și gradații voluntari, politiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, din domeniul apărării nationale, ordinii publice și siguranței
nationale), vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
De asemenea, stagiul minim de cotizare în specialitate, în cazul menționat, este de 20 de ani, atât
pentru femei, cât și pentru bărbați iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru
femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestei vâtstei, respectiv a acestui stagiu se realizează prin
creșterea vârstelor standard de pensioare, respectiv a stagiului minim și complet de cotizare,
conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 6 din lege,
b. Cazuri de reducere a vârstelor de pensionare
Anumite persoane beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Astfel, potrivit
prevederilor Legii nr. 263/2010 în această categorie se includ:
- persoanele care au realizat stagii de cotizare, în condiții deosebite de muncă sau în
condiții speciale, conform legii (tabelele 1 și 2, art.55);
- cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, dupa
data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite
drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c) si la alin.
(2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.
- persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare, în condiţii de handicap
preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului beneficiază de reducerea
stagiilor de cotizare şi a vârstelor de pensionare, în condiţiile legii ( de exemplu cu 15 ani,
reducerea vârstei standard de pensionare dacă au realizat cel puţin 1/3 din stagiul complet pentru
cei cu handicap grav, etc.)
- asiguraţii nevăzători, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă,
dacă au realizat ca nevăzători cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizat prevăzut de Legea nr.
263/2010, etc.
c. Calculul pensiei pentru limită de vârstă
Potrivit prevederilor art. 94 din legea nr. 263/2010, începând cu data înscrierii la pensie
cuantumul pensiei (Cp) se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat
în perioada de cotizare (Pma) cu valoarea unui punct de pensie (Vp).
Cp = Pma x Vp
Punctajul mediu anual ( Pma) realizat de asigurat în perioada de cotizare se determina prin
împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în
perioada de cotizare (Np) la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare (Na).
Pma = Np
Na
Punctajul anual ( Pa) al asiguratului se determina prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat
în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare luna ( Pra).
Pa Pra
12
Numărul de puncte realizat în fiecare luna (Np) se calculează prin raportarea salariului
brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat,
care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale ( Sbl), la salariul
mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii
Economice ( Smbl).
Np = Sbl
Smbl
Valoarea unui punct de pensie se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat,
anual. La intrarea în vigoare a Legii nr. 263 /2010, valoare punctului de pensie era de 732,8.
d. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială
Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani pot solicita pensia
anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. Cuantumul pensiei
anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. La data
îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu
prevederile legii, pensia anticipată devine pensie pentru limita de vârsta şi se recalculează prin
adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de
anticipare, trecerea la pensia pentru limita de vârstă făcându-se din oficiu.
Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul
complet de cotizare cu până la 8 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor
standard de pensionare cu cel mult 5 ani. Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din
cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună
de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate şi respectiv a celei
anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute de Legea nr. 263/2010,
precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. La data îndeplinirii
condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederile
Legii 263, pensia anticipata parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin
eliminarea diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor
stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă
făcându- se din oficiu.
e. Pensia de invaliditate
a. Condiţii de pensionare
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă și a capacităţii de
autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea
capacității de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă,
persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din
timpul normal de muncă.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de
medicul expert al asigurărilor sociale (medicul specializat în expertiză medicală a capacității
de muncă din cadrul CNPP), respectiv în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I
lit. c), de către comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de
apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în termen de 45 de zile de la data
înregistrării cererii, însoţită de documentaţia necesară. Impotriva deciziei emise se poate face
contestaţie la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-
militară ale Ministerului Apărarii Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și
Serviciului Român de Informații, după caz, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia
data în soluţionarea contestaţiei, poate fi contestată la instanta judecătorească competentă, în
termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
b. Calculul pensiei
La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acorda un stagiu potenţial,
determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare (anexele 5și 6) şi stagiul de cotizare
realizat efectiv pană la data încadrării într-un grad de invaliditate
Pensionării de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afară
pensiei, la o indemnizaţie pentru insotitor, în cuantum fix, care reprezintă 80% din valoarea
unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii. Indemnizația pentru însotitor se suportă de la
bugetul de stat.
c. Revizuirea medicală
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de
afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de
pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale sau, dupa caz, de
către comisiile centrale de expertiză medico-militară.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv
comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra
capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:
a) menținerea în același grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncaă, emisă în urma revizuirii
medicale.
Neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuire medicală atrage
suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de
revizuire medicală. Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice, pensionarii de invaliditate
care : prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă, au împlinit vârstele
standard de pensionare, au vâstă mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de
pensionare şi au realizat stagii complete de cotizare, conform Legii nr. 263/2010.
Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor exceptaţi prin lege, de la reviuirea
medicală periodică, sunt obligaţi sa urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul
expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în
vederea reintegrarii socioprofesionale în aceeaşi muncă sau în alta. Neîndeplinirea, din motive
imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute anterior atrage suspendarea plăţii pensiei
începând cu luna următoare constatării. Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna
următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia
de invaliditate devine pensie pentru limita de vârstă. In situația prevăzută anterior se acordă,
din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
f. Pensia de urmaş
a. Pensia de urmaş pentru copii
Au dreptul la pensie de urmaş copiii dacă persoana decedată era pensionar sau
îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) pană la vârsta de 16 ani;
b) dacă isi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, pană la
terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invaliditătii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau
în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
b. Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensia de urmaş dacă persoana decedată era
pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea
vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în
care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de
urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv
6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în
care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an. Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă
decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai
mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de
către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o
activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de de
35% din câștigul salarial mediu brut.
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea
mai avantajoasă pensie.
c. Cuantumul pensiei de urmaş
Pensia de urmaş este condiţionată de dreptul la pensie al susţinătorului decedat şi este
diferenţiată în raport cu numărul urmaşilor care au dreptul la pensie. Ea se calculează
procentual din pensia susţinătorului, în funcţie de numărul de urmaţi îndreptăţiţi şi anume :
50% pentru un singur urmaş, 75% pentru doi urmaşi, 100% pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Baza de calcul a pensiei de urmaş în sistemul public o constituie, după caz :
a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în
condiţiile legii, sustinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea
drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează.
g. Stabilirea şi plata pensiilor
Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta
cu procura specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia, respectiv a persoanei căreia i-a fost
dat în plasament sau încredințat copilul minor.
Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor
prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla
domiciliul asiguratului. Pentru persoanele din domeniul aparării naționale, ordinii publice și
siguranței nationale, cererea de pensionare, împreuna cu actele prin care se dovedește
îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începand cu data îndeplinirii
acestor condiții, la casa de pensii sectorială competentă, în funcție de ultimul loc de muncă. Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa
teritorială de pensii, respectiv de casa sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării
cererii. Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza
cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare şi va fi comunicată în scris persoanei
care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului
desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de
opţiune, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin
convenţiile încheiate de CNPAS cu Compania Natională «Posta Romana» - S.A., respectiv cu
bănci.
Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș și-au redobandit capacitatea de muncă,
potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș nu s-a
prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș nu s-a
prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevazută de lege;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș nu a mai
urmat programele recuperatorii prevăzute de lege;
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția
prevăzută de lege (invaliditate dobândită);
h) beneficiarul urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea
de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) pensionarul isi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat
convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede ca pensia se plăteşte de către
celălalt stat;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseste în
una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II, IV, cu excepția consilierilor locali și
județeni;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate sau de urmaș, în condițiile legii, nu se prezintă la
revizuirea medicală periodică;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de
medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute de lege;
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsețte în una dintre situațiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau judeteni;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseste în una dintre situațiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al
locului de muncă respectiv;
g) pensionarul urmaț, prevazut la art. 84 lit. a), a împlinit varsta de 16 ani și nu face
dovada continuarii studiilor;
h) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare
pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din
câstigul salarial mediu brut prevăzut de lege;
i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
j) soțul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează
pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări
sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
k) pensionarul nu mai îndeplineste condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul
pensiei cu salariul.
Plata indemnizaţiei de însotitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de
invaliditate, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenta socială sau în
unităţi medicale specializate, în care se asigura supraveghere şi îngrijire permanentă.
Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare
celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de
la data încetării cauzei suspendării
Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de
nivelul veniturilor respective:
a) copiii pensionari de urmaș, până la vârstele de 16, respectiv 26 de ani ;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă.
d) pensionării de invaliditate de gradul III, precum și copiii pensionari de urmaș încadrați în
gradul III de invaliditate ;
Soțul supraviețuitor beneficiar al pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile
realizate dintr-o activitate profesională, pentru care asigurarea este obligatorie, dacă veniturile
realizate nu depăşesc 35 % din câstigul salarial mediu brut, prevăzut de lege.