Curs Strabism (1)
Transcript of Curs Strabism (1)
Tulburarile motilitatii oculare
Anatomia m.extrinseci4 m. drepti: superior inferior extern (lateral) intern (medial)
2 m. oblici: m. oblic mic (situat inferior) m. oblic mare (situat superior)
Intre axul anatomic si axul optic al globului ocular se formeaza un unghi de 23.
Anatomia m.extrinseci
Anatomia m.extrinseci
Actiunile m.extrinseciOm Om DE DE DS DS DM DM DS DS DM DM Om Om DE DE
OM OM
DI DI
DI DI
OM
OM
DE abductor DM adductor DS ridicator, adductor, rotator intern DI coborator, adductor, rotator extern OM abductor, coborator, rotator intern Om abductor, ridicator, rotator extern
Miscarile globilor oculariDuctiile: miscari monoculare in jurul axelor lui Fick (axa orizontala, axa verticala, axa antero-posterioara) adductia abductia ridicare coborare rotatie interna rotatie externa
Versiile: miscari binoculare simultane si conjugate (in aceeasi directie) dextro/levoversia elevare/depresia dextro/levo elevare dextro/levo depresia dextro-/levo- cicloversia
Vergentele: miscari binoculare, simultane, disjuncte (in directii opuse) convergenta divergenta
Vederea binoculara (VB)Definitie: proces cortical ce se dezvolta in primele luni de viata si consta in integrarea corticala a celor 2 imagini, usor diferite, provenite de la cei 2 ochi; rezultatul este o imagine tridimensionala Etapele VB (sinoptofor) 1. perceptia simultana: capacitatea de a vedea 2 imagini diferite, dar care nu se exclud cu cei 2 ochi (pasare + colivie); 2. fuziunea: unirea imaginilor provenite de la cei 2 ochi, care difera prin mici detalii, intr-o imagine unica 3. stereoscopia: capacitatea de a percepe tridimensional un obiect prin combinarea celor 2 imagini ale aceluiasi obiect vazute dintr-o perspectiva (unghi) usor diferit
Vederea binoculara (VB)
Tulburarile VB: 1. diplopia 2. neutralizarea
Strabismele: definitiiOrtoforia: alinierea perfecta a globilor oculari, pe toate directiile privirii, chiar in absenta unui stimul Strabismul: nealiniere a globilor oculari; 4% in populatia generala Heteroforia: strabism latent; tendinta la deviere a globilor oculari in absenta fixatiei; alinierea este mentinuta cu efort ai m. extrinseci oculari Heterotropia: strabism manifest
HeteroforiiCOVER/UNCOVER TEST: a) Exoforia b) Esoforia
He
Clasificarea strabismelorA. Etiopatogenica:S. orbitare S. restrictive S. paralitice S. supranucleare
B. Dupa starea fuziunii:
S. manifest S. latent S. intermitent
C. Dupa directia deviatiei:Esodeviatia (convergent) Exodeviatia (divergent) Hiperforia/ hipertropia Hipoforia/hipotropia
Clasificarea strabismelorD. Dupa constanta deviatiei:S. concomitent S. incomitent
E. Dupa localizare:
S. monolateral S. alternant
Pozitiile diagnostice
Strabismul convergent al copilului
Strabismul convergent al copilului: etiologieFixare incrucisata
Factori predispozanti de ordin general
Factori oculari - vicii de refractie - leziuni organice (cataracta congenitala, afectiuni retiniene, de n. Optic)
Factori motori: - anomalii musculo-ligamentare - disfunctie acomodatie convergenta
Tulburari centrale cu insuficienta sau absenta fuziunii
Strabismul convergent al copilului: clasificare incrucisata Fixare1. acomodativ: cu afectarea raportului acomodatie/convergenta - refractiva: asociere cu hipermetropie +4- +7; corectia viciului de refractie inlatura deviatia strabica - nerefractiva: hipermetropie mica, nesemnificativa, exces de convergenta la o valoare normala a acomodatiei (raport AC/A crescut) - mixta 2. nonacomodativa (esential infantila): idiopatica, apare in primele 6 luni de viata; - diferiti factori implicati: anomalii ligamentare, musculare, insuficienta dezvoltare a centrilor nervosi corticali, etc 3. paralitica: paralizia N. VI
Strabismul convergent al copilului: semne clinice Fixare incrucisataAcuitatea vizuala: - daca strabismul este monocular, vederea ochiului strabic se reduce progresiv si apare ambliopie prin neutralizarea imaginii.
- daca strabismul este alternant, acuitatea vizuala este pastrata.
Unghiul de deviatie strabica: egal in toate directiile privirii
Deviatia primara = deviatia secundara. Motilitatea oculara: normala Nu exista diplopie
Strabismul divergent al copilului
Clasificare: 1. constant 2. intermitent 3. paralitic: paralizia N. III
Etiopatogenie: - traumatisme; - tumori, anevrisme intracraniene; - scleroza multipla; - cauze vasculare: HTA, DZ - meningite Semne clinice: a) subiective: - diplopia - falsa proiectie; - tulburarile reflexe
Strabismele paralitice
b) obiective: - deviatia globului ocular; - limitarea miscarilor in teritoriul afectat
Evaluare clinica1. Deviatia strabica
Variaza in functie de muschiul paralizat Este de partea opusa muschiului paralizat Se masoara:
Deviatia primara: cand ochiul fixator este neparalizat Deviatia secundara: cand ochiul paralizat este fixator 2. Limitarea excursiei globului ocular: in teritoriul de actiune al muschiului paralizat, element de diagnostic diferential cu strabismul concomitent. 3. Atitudinea vicioasa compensatorie a capului si gatului torticolis ocular
Evaluare clinica4. Evaluarea diplopiei: testul cu sticla rosie - informatii despre m. paralizati (si N. cranieni afectati) - intotdeauna BINOCULARA Diplopia de orizontalitate Homonima vede lumina rosie de partea ochiului cu sticla rosie (paralizia adductorului -strabism divergent) Heteronima lumina rosie de partea opusa (paralizia abductorului- strabism convergent) Diplopia de verticalitate
Paralizia de nerv III
Paralizia N III drept: - ptoza palpebrala; - ochi deviat in divergenta; - limitarea tuturor miscarilor cu exceptia abductiei (in sus, in jos, de adductie) - diplopie orizontala heteronima; - +/- midriaza
Paralizia de nerv VI
Paralizia N VI drept: limitarea abductiei la OD
Paralizia N. IV
Paralizia N. IV stang: - deviatia strabica se amplifica la privirea in jos si de partea sanatoasa; - diplopia este de verticalitate si orizontala omonima, accentuata la privirea in jos si inauntru; - pozitie compensatorie: capul in flexie, rotit si inclinat de partea sanatoasa
Tratamentul strabismului1. Tratamentul optic: - corectia viciilor de refractie - tratamentul optic cu prisme (temporar) combaterea diplopiei 2. Tratamentul ambliopiei (pleioptic): - ocluzia si penalizarea ochiului cu AV mai buna; - stimularea ochiului cu AV mai slaba; 3. Tratamentul ortoptic (reeducarea VB): - combaterea neutralizarii - restabilirea si antrenarea fuziunii binoculare - reeducarea vederii stereoscopice; 4. Tratamentul medicamentos: - miotice (pilocarpina) in esotropiile cu rap. AC/C crescut;
5. Tratamentul chirurgical- chemodenervarea m. cu toxina botulinica (in strabismele paralitice) - proceduri de slabire a muschilor: recesia, miectomia, sutura cu fixare posterioara - proceduri de intarire a muschilor: rezectia, avansarea insertiei musculare
Ajutorul apuca cu forcepsul la jonctiunea conj. Tenon si realizeaza abductia si ridicarea globului ocular
Incizia conjunctivei la 8 mm de limb
Incizia Tenon-ului Se introduce un carlig sub m. drept medial
Se introduce un carlig de 3 mm intre tenon si muschi
Ajutorul apuca cu forcepsul la jonctiunea conj. Tenon si realizeaza abductia si ridicarea globului ocular
Incizia conjunctivei la 8 mm de limb
Incizia Tenon-ului Se introduce un carlig sub m. drept medial
Se introduce un carlig de 3 mm intre tenon si muschi
Se separa muschiul de tesuturile supraiacente
Se incizeaza tenon-ul si conjunctiva superficial de muschi
Se fixeaza muschiul cu 2 forcepsuri Castraviejo Se fixeaza un fir dublu armat la nivelul tendonului
Sectionarea muschiului la nivelul insertiei
Se masoara distanta pentru recesie
Sutura muschiului la sclera
Se repozitioneaza tenonul si conjunctiva
Patologia sclerei
Episclerita difuza
Episclerita localizata
a. nodulara b. in sector
Sclerita
Sclerita necrozanta
Sclerita necrozanta recidivanta in granulomatoza Wegener
Pigmentatii anormale ale sclereiMelanoza oculara
Pigmentatie post tratament cu minociclina
Pigmentatii anormale ale sclerei
Ocronoza (alcaptonurie)
Pigmentatii anormale ale sclereiBoala sclerelor albastre