• VARIANTE DE PROTEZE TOTALE1. P.T. clasica

• 2. Supraproteze (overdenture)• 3. Proteza totala pe implante• CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE • 1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller • La maxilar

– clasa I = creste edentate bine dezvoltate; tuberozităţi bine exprimate pozitive; bolta palatină adâncă.– clasa II = creasta alveolară medie; tuberozităţi mai putin dezvoltate; bolta palatina medie.– clasa III = creste edentate atrofiate, şterse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata.

• 1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller • La mandibulă

– clasa I = creste cu atrofie uniformă, înalte, tuberculi piriformi bine dezvoltaţi.– clasa II = atrofie marcată a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexistenţi.– clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata – Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata. – După Lejoyeux

La maxilar:– Clasa I : creste înalte, retentive; tuberozităţile retentive, favorabile; bolta palatină extinsă fără torus;– Clasa II : creste edentate medii; tuberozităţi de valoare medie; bolta palatină medie;– Clasa III : creste cu rezorbţie marcată, cu valoare protetică mică; tuberozităţi cu valoare negativă;– Clasa IV : creste cu valoare negativă, practic dispărute fie parţial, fie total; tuberozităţi inexistente.

• La mandibulă – Clasa I : creste alveolare cu valoare protetică optimă; fără torus sau exostoze.– Clasa II : Creste cu valoare protetică medie, care corespund însă bine utilizării lor la protezare.– Clasa III : creste cu rezorbţie accentuată; este tipică vechilor purtători de proteze sau edentaţii vechi

neprotezate.– Clasa IV : creste alveolare negative, reprezentate prin şanţuri, sub nivelul planşeului bucal; liniile oblice

interne şi externe aproape pe mijlocul crestei, la fel şi gaura mentonieră sau apofizele genii.• Musculatura periprotetică

= importantă în mentinerea si stabilizarea P.T.~ funcţie de raportul functional cu PT in:1. Musculatura cu acţiune de dislocare a protezelor de pe câmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia campului protetic 2. Musculatura cu acţiune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu câmpul protetic, contribuie la stabilizare.

• Ridicatorul buzei superioare si a aripii nasului • M canin- ridicatorul buzei superioare• M zigomatic mic• M zigomatic mare• Rizorius• M mentonier• M patrat al buzei inferioare• M triunghiular al buzei inferioare• M orbicular• (-) Muschi cu actiune de dislocare: • Maxilar:

– Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii nasului;– Muşchiul canin;– Zigomaticul mare şi mic;– Rizorius.

La mandibulă 1) Vestibular

– muşchiul mentonului sau al bărbiei;– muşchiul pătrat al buzei inferioare;– muşchiul triunghiular al buzei inferioare;– uneori pielosul.

1) Oral– muşchiul milohioidian;– muşchiul genioglos;– muşchiul palatoglos;– muşchiul constrictor superior al faringelui.

• (+) Acţiune stabilizatoare au muschii: • Orbicularul buzelor• Fibrele orizontale ale buccinatorului• uneori maseterul.• Muschii limbii• (longitudinali, verticali şi transversali) • au acţiune destabilizatoare asupra protezelor.• Importanta pentru stabilitatea protezei este şi poziţia limbii care poate fi:

2 anterioară2 posterioară.

!!! În protezare trebuie urmărit crearea spaţiului vital acestui organ mobil.• Muschii valului palatin• rol important în:

– deglutitie, fonatie, în unele acte reflexe (voma) – în delimitarea distala a câmpului protetic maxilar.

• Muşchii faringelui interferează si ei cu periferia câmpului protetic.• STUDIU INDIVIDUAL !!• Campul protetic edentat total:• CURSUL ANUL I Morfologia dintilor:

– Cavitate orala– Mucoasa– Pozitiile de referinta ale mandibulei– Miscarile mandibulei– Ocluzie

• CURSUL ANATOMIE:– Muschii oro-faciali– Muschii mobilizatori ai mandibulei– Oasele maxilare

• Parti componente ale PT• Arcadele artificiale (dintii artificiali)• Baza protezei:

– Placa palatinala– seile

• I. BAZA 1. Placa palatinala

• confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2 mm) sau • Din diferite aliaje (mai subtire)

2. Saua protezei • acoperă crestele alveolare, tuberozităţile sau tuberculul piriform • are două feţe : - una mucozală

- una externă;• prezintă doi versanti: - unul vestibular

- unul oral. • II. Dintii artificiali

• Imita aspectul dintilor naturali • se folosesc dinti anatoformi • după materialul ~ pot fi:

– dinti artificiali din polimeri (răşini acrilice, diacrilice, materiale compozite) – Prefabricati– Confectionati in laboratorul de tehnica

– dinti artificiali din ceramică.• Avantajele dintilor din acrilat: • Usor de prelucrat si individualizat• se leaga chimic de baza protezei• au pret de cost redus• au greutate redusa • nu necesita aparatura deosebita pentru montare.• Dezavantaje • Instabilitate cromatica • fenomenul de imbatranire al acrilatului• porozitate structurala • rezistenta mecanica la abrazie scazuta • nu pastrează D.V.O. în timp.• Dinţii artificiali din ceramică

AVANTAJE • Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali• Culoarea stabila in timp • biocompatibilitate • Duritate mare, rezistenţă crescută• Pastreaza D.V.O.• Dinţii artificiali din ceramică

DEZAVANTAJE • Abrazeaza antagonistii• Sunt casanti• Nu permit ajustari de forma, volum sau ocluzie• Se leaga mecanic de baza protezei• Au pret de cost mai ridicat.• IMPLANTE ALOPLASTICE • ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE

1. Examinarea campului protetic I. diagnostic

II. planul de tratament2. Amprentarea preliminara

• 3. Confectionarea modelului preliminar• 4. Confectionarea portamprentei

( lingurii ) individuale5. Amprenta functionalaI. Adaptarea portamprentei individuale pe campul proteticII. Realizarea inchiderii marginaleIII. Amprentarea functionala – material / tehnica.

• 6. Confectionarea modelului functionalI. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare;II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur.

7. Confectionarea sabloanelor de ocluzie

8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM)

I. Relatia centrica II. Dimensiunea verticala a etajului inferior

III. Directia si nivelul planului de orientare protetica IV. Curbura vestibulara a bordurii superioare V. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia mediana, linia caninilor, linia surasului).

9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in ocluzor sau articulator10. Confectionarea machetei protezei totale

I. Macheta bazei II. Macheta arcadei dentare artificiale

• 11. Proba machetei in cavitatea bucala • 12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate).• 13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare

foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT 14. Confectionarea tiparului – ambalarea15. Prepararea / polimerizarea acrilatului16. Dezambalarea protezei 17. Prelucrarea protezei 18. Aplicarea protezei in cavitatea orala– “adaptarea cu proteza”19. Integrarea biologica a protezei

® retusurile bazei protezei ® individualizari ale reliefului ocluzal.

• 1. Examinarea• 1. Examinarea• Anamneza• Chestionar medical• Radiografii• Fotografii ale cazului• Amprente / modele de studiu = diagnostice

– Se stabileste: un diagnostic: • edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara• neprotezata sau protezata corecte sau incorect

– Se alege planul de tratament:• Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului• Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor• Alegerea unei singure solutii de tratament

– ACORDUL SCRIS al pacientului!!• Raportul mandibulo-maxilar • Raportul mandibulo-maxilar • prin linia interalveloară = linia ce uneşte mijlocul crestelor alveolare la nivelul molarului de 12 ani.• La edentaţii vechi apare direcţie oblică a acestei linii atât în zona frontală cât şi lateral. • 2. Amprenta preliminara1. Alegerea portamprentei standard2. Alegerea materialului de amprenta3. Amprenta propriu-zisa• Amprenta preliminara Materiale necesare:

Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) standard (universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa Port-amprentele standard (universale)

• Def– Reprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite;

• CONDITII:– Rigida, nedeformabila– de marimea si aspectul maxilarului de amprentat– sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile

• Clasificate dupa:• Dupa material:

– Metal– mase plastice

• Pentru maxilar / pentru mandibula!!• Marimi diferite:

– 0 la 4 sau altele…– Pentru adulti sau pt copii

• Retentii:– unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri– altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv

• Dupa Forma:– Pentru dentat– Pentru edentat– Pentru edentatul partial

• A. Alegerea port-amprentei• In functie de marimea maxilarului:

– Apreciem vizual marimea– Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula)

• Verificam: – cuprinde in totalitate campul protetic – asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 2-3 mm – la maxilar: marginea posterioara sa depasească linia Ah cu 1-2 mm – sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile – la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra liniei oblice interne cu 1-2 mm.

• Prea scurta: prelungim • B. Alegerea materialului de amprenta

~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei• Dupa calitatea fibromucoasei avem:

– campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta– campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie– campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.

• Cele mai folosite:– Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)– Materialele termoplastice– C. Amprentarea preliminara propriu-zisa

• C. Amprentarea preliminara propriu-zisa• incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta • Introducerea in cavitatea orala• Centrarea pe camp • Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior• Mentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului • indepartarea amprentei. • Verificarea amprentei• !! inainte de trimiterea la laborator• reda cu exactitate si complet zona de sprijin • Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor

modelate;• Nu prezinta lipsuri, bule de aer

• Materialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins – se reface amprenta!• Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor. • Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat• 3. Realizarea modelului preliminar• 4. Realizarea port-amprentei individuale • Portamprenta individuala:• Se confecţionează pe modelul preliminar;• Trebuie să fie rigidă pentru a rezista la amprentarea functionala• Nu va depăşi limitele funcţionale ale câmpului protetic;• Sa nu impiedice mobilitatea partilor moi;• Marginile să fie rotunjite – sa nu lezeze fibromucoasa. • Componentele portamprentei individuale:• Baza• Accesorii:

– Manerul– Butoni de presiune– Intarituri de sarma– Borduri de ocluzie

• Tipuri de portamprente individuale:1. După raportul cu campul protetic:

- cu contact total- cu distanţări pe anumite zone- distanţată în totalitate.

2. După material: - din mase termoplastice (placă bază, stents)- răşini acrilice (autopolimerizabile)- rasini compozite (fotopolimerizabile)- metal.

CURSUL 3Curs 3Constrictorul superior al faringeluiM ridicator al valului palatinTensor valului palatinMuschiul palatoglos M palatofaringianM milohiodianM digastricM geniohioidianM genioglosM buccinatorEtape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala 6. Model final1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiuAnamnezaChestionar medicalRadiografiiFotografii ale cazululExaminare exoorala

Examinarea endooralaRaportul mandibulo-maxilar Raportul mandibulo-maxilar prin linia interalveloară = linia ce uneşte mijlocul crestelor alveolare La edentaţii vechi apare direcţie oblică a acestei linii atât în zona frontală cât şi lateral. Amprente / modele de studiu = diagnostice- scop:dgn: edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara neprotezata sau protezata corecte sau incorect Sustinerea planului de tratament:Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor Alegerea unei singure solutii de tratament àACORDUL SCRIS al pacientului!!Etape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala 6. Model final2. Amprenta preliminara

1. Alegerea portamprentei standard2. Alegerea materialului de amprenta3. Amprenta propriu-zisa

Amprenta preliminara Materiale necesare:

Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) standard (universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa

Port-amprentele standard (universale)DefReprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite;CONDITII:Rigida, nedeformabilade marimea si aspectul maxilarului de amprentatsa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile Clasificate dupa:Dupa material: Metalmase plasticePentru maxilar / pentru mandibula!!Marimi diferite: 0 la 4 sau altele…Pentru adulti sau pt copiiRetentii:unele au retentii sub forma de perforatii, nervurialtele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv Dupa Forma:Pentru dentatPentru edentat

Pentru edentatul partialA. Alegerea port-amprenteiIn functie de marimea maxilarului:Apreciem vizual marimeaCu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi /tuberozitatiVerificam: cuprinde in totalitate campul protetic asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 2-3 mm la maxilar: marginea posterioara -linia Ah sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile la mandibula: marginea portamprentei –linia oblica interna cu 1-2 mm. Prea scurta: prelungim B. Alegerea materialului de amprenta~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoaseiDupa calitatea fibromucoasei avem:campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescutacampuri intermediare - materiale cu vascozitate mediecampuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide. Cele mai folosite:Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)Materialele termoplasticeC. Amprentarea preliminara propriu-zisaincarcarea portamprentei cu materialul de amprenta Introducerea in cavitatea oralaCentrarea pe camp Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior/ varianteMentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului indepartarea amprentei. AlginatVerificarea amprentei!! inainte de trimiterea la laboratorreda cu exactitate si complet zona de sprijin Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate;Nu prezinta lipsuri, incluziuni de aerMaterialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins – se reface amprenta!Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor. Spalarea / dezinfectia amprentei din alginatEtape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala 6. Model final3. Modelul preliminar-caracteristici-tehniciEtape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala

6. Model final4. Port-amprenta individualacaracteristicimateriale Componentele portamprentei individuale:BazaAccesorii:ManerulButoni de presiuneIntarituri de sarmaBorduri de ocluzie Tipuri de portamprente individuale:1. După raportul cu campul protetic:

- cu contact total- cu distanţări pe anumite zone- distanţată în totalitate.

2. După material: - din mase termoplastice (placă bază, stents)- răşini acrilice (autopolimerizabile)- rasini compozite (fotopolimerizabile)- metal.

Trasarea limitelor campului protetic!! De catre MEDIC!!

La maxilar: se are în vedere limita internă a marginilor vestibulare a amprentei şanţurile perituberozitare linia din zona Ah

La mandibula: se marcheză marginea liberă linguală vestibular în zona fundului de sac vestibular se va contura marginea 1/3 anterioară a tuberculului piriform.

Portamprenta din rasini acrilice autopolimerizabile Rasinile acrilice (RA):Pt lingurile individuale se folosesc in general RA autopolimerizabileprezentarePasta de RA se obtine prin amestecul pulberii + lichidul in proportiile indicate de fabricant3 fazele ale reactiei de priza:Se modeleaza pe o placuta (sticla, lemn) pana se obtine o grosime uniforma de cca 2 mm

-Materiale /instrumentarTehnica:Deretentivizarea modelului si izolareaSe aplica ceara in zona santului vestibular in zonele f retentive – pt a favoriza indepartarea lingurii individuale si a evita deteriorarea modeluluiIzolarea modelului: cu o solutie specialaPrepararea pastei acrilatPortamprenta din rasini acrilice Prelucrarea lingurii individualePortamprenta individuala din placa baza:Placi baza pt maxilar / pt mandibulaBec bunsenFoarfecaSpatula de ceara

Micromotor + freze, pietrePlastifierea placii bazaSectionarea surplusului/ PrelucrareaAccesorii:Intarituri – fir de sarma- maner Etape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala 6. Model finalAmprenta functionalaDef = inregistreaza detaliile campul protetic, cu maximum de precizie pentru suprafata de sprijin si zonele de mentinere si stabilizare.Scop Etape:1. Adaptarea portamprentei individuale;2. Alegerea materialului de amprentă;3. Pregătirea pacientului si Amprenta propriu-zisă;4. Verificarea amprentei.1. Adaptari ale lingurii individualePlasarea corecta a marginilor protezei:In zona II = exact la trecerea dintre mucoasa fixa si cea mobila = zona de mucoasa pasiv-mobila sau neutraIn zona I = margini prea scurte, se termina pe mucoasa fixa - nu realizeaza inchiderea marginalaIn zona III = margini prea lungi in zona mucoasei mobile – desprinderea protezei la orice miscari functionale ale formatiunilor mobile, leziuni de decubit, ulceratii, inflamatii.Adaptari marginale ale lingurii individuale2. Alegerea materialului de amprenta functionala

Rigide şi semirigide : ghipsul, răşini acrilice, paste de zinc-oxid-eugenol; Materiale rigide reversibile : compound-uri Stents, gutaperca, materiale bucoplastice, ceruri; Materiale elastice : elastomeri de sinteză: siliconi de condensare, de aditie, polieteri.

3. Amprenta functionala propriu-zisa Numeroase tehniciIn functie de autor, materialul folosit, prinicipiul care sta la baza sunt diverse clasificariCea mai simpla:Amp.Muco-staticaAmp.Muco-dinamica A. Amp. muco-statica

pacientul nu executa miscari functionale (nu este o amprenta dinamica) inregistrarea periferiei campului protetic se face prin miscari executate de medic – prin tractiunea obrajilor,

buze, comisuri bucale… nu se exercita presiune pe camp se folosesc portamprente cu margini scurte, distantate de campul protetic.

B. Amp. muco-dinamica cea mai folosita in practica foloseste o port-amprenta individuala foarte bine adaptata marginal se utilizeaza 2 materiale:

unul consistent pentru modelaj marginal altul fluid pentru toată suprafaţa câmpului protetic.

Tehnic:centrarea portamprentei

Modelarea marginilor: pot apare fie o cantitate de material prea mica, modelare insuficienta cu margini prea subtiriPoate apare un exces de material margini prea groaseLipsa materialului, se vede marginea lingurii individuale (lingura prea lunga- adaptari)!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta mandibulara!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta mandibulara!! miscarile de functionalizare a zonei de succiune pt amprenta maxilaraAmprenta functionala - mandibularaAmprenta functionala - maxilara4. Verificarea amprenteiAlte clasificari ale amprentelor functionale Amprenta cu gura deschisaAmprenta cu gura închisaAmprenta compresiva:

- pt campurile protetice dure Amprenta decompresiva pt campurile protetice moi.Etape clinicotehnice

1. Examinare exo/endo diagnostic, plan de tratament, modele studiu 2. Amprenta preliminara (portamprenta standard)3. Model preliminar 4. Portamprenta individuala 5. Amprenta functionala 6. Model final- functionalModelul functional/final/de lucru CaracteristiciMateriale necesare: Indiguirea si cofrarea amprentei functionale Cursul 4

• recapitulativ • Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar • Portamprenta individuala • Amprenta functionala • Model final• Sabloane de ocluzie • recapitulativ • Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar • Portamprenta individuala • Amprenta functionala • Model final• Sabloane de ocluzie • Sabloane de ocluzie • Def:• Elemente componente:

– Baza– Bordura (valul) de ocluzie

• Caracteristici:• Dimensiunile bordurilor de ocluzie:

– Zona frontala:• Inaltime = 10 mm• Latime V-O = 6mm

– Zona laterala:• Inaltime = 6 mm• Latime V-O = 8mm

• Limita distala a bordurilor de ocluzie: la 1,5 cm anter de limita distala a tuberozitate si tuberculul piriform. • Materiale necesare:

– Pt baza sablonului:• Placa baza sau • placi de ceara roz

– Pt bordurile de ocluzie:• Prefabricate• Realizate in conformator special• Din placi de cera roz prin formarea unui rulou• Baza sabloanelor

• Bordurile (valurile) de ocluzie • Rolul clinic al sabloanelor determinarea curburii vestibulare determinarea direcţiei şi nivelului planului de orientare ocluzală in zona frontala determinarea direcţiei şi nivelului planului de orientare ocluzală in zona laterala stabilirea dimensiunii verticale a etajului inferior (DVR -D.V.O.) determinarea relaţiei centrice trasarea unor repere în vederea montării dinţilor.

• Rolul tehnic al sabloanelor permanentizarea relaţiei intermaxilare prin montarea în simulatoare ale A.D.M. montarea arcadelor artificiale.• recapitulativ• Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar• Portamprenta individuala• Amprenta functionala• Model final• Sabloane de ocluzie• Determinarea relatiilor intermaxilare• recapitulativ• Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar• Portamprenta individuala• Amprenta functionala• Model final• Sabloane de ocluzie• Determinarea relatiilor intermaxilare• Determinarea Relatiei Intermaxilare (RIM)• La pacientul dentat, putem obtine RIM prin:

– contactele stabilite intre arcade in pozitia de intercuspidare maxima (PIM), cu condilii mandibulari aflati in relatie centrica la nivelul cavitatii glenoide (RC)

• La pacientul edentat total pt a obtine RIM in absenta oricaror contacte dentare, trebuie sa:– pozitionam condilii in RC deoarece:

• RC = singura pozitie cranio-mandibulara independenta de prezenta dintilor, se mentine la edentatul total, constanta de-a lungul vietii!! (vezi Anul I Morfologia dintilor)

– Obtinem o pozitie de echilibru muscular ai muschilor mobilizatori ai mandibulei.• Etape in determinarea RIM

I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzieII. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in zona frontala

III. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala

IV. Determinarea dimensiunii verticale (D.V.) a etajului inferior al feteiV. Determinarea relaţiei centrice (RC). • I. Determinarea curburii vestibulare a bordurilor de ocluzie este importanta pentru montarea dinţilor frontali primeaza aspectul estetic si fonetic Prima etapa = doar cu sablonul maxilar pe campul protetic:

• se face analiza estetica din profil: se adauga ceara sau se indeparteaza din curbura Vestibulara astfel incat sa exista un profil corect al buzei superioare

• Marginea libera a sablonului maxilar la 1-2 mm sub marginea buzei superioare• Sablonul mandibular in functie de cel maxilar

– Curbura V = un raport corect al buzelor– Inaltimea: marginea libera a bordurii de ocluzie la nivelul marginii buzei inferioare

• III. Directia si nivelul planului de orientare ocluzala in z lat.A. directia

Paralela cu planul Camper (tragus - subnasale)- Se determina cu 2 rigle B. Nivelul:La jumatatea distantei dintre crestele edentatemaxilara si mandibulara

• III. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior (DV i) Etajul inferior al feţei = distanta dintre 2 puncte antropometrice SubNasion – Gnathion • TESTE ANTROPOMETRICE :

– egalitatea între etajul mijlociu şi cel inferior al figurii;– Se determina cu ocluzometrul Willis.

• Distnata intre fundurile sac V• DV etaj inferior

– foarte variabila - functie de pozitia mandibulei:• D.V.O. = dimens verticala de ocluzie = dimens etaj infer cu arcadele in pozitie PIM• D.V.R = dimens verticala de repaus = dimens etaj infer cu mand in pozitie de repaus (postura)

– D.V.R. – D.V.O. = spatiul de inocluzie fiziologica • Pozitia de repaus (postura) mandibulei Metoda deglutiţiei :

se bazează pe relaxarea musculaturii în urma unui act reflex repetat Metoda relaxarii :

se bazează pe obţinerea unui confort fizic şi psihic asociat cu obosirea musculaturii masticatorii Metoda fonetica :

pronuntarea anumitor foneme “M, S” - se determina spaţiul minim de vorbire. • Determinarea D.V.Ocluzie (DVO)• Evaluarea antropometrică a D.V.O.

– cel mai des utilizate• Determinarea spatiului de inocluzie fiziologica• Teste estetice

– urmaresc realizarea unei armonii faciale– plenitudinea partilor moi si relaxarea musculara

• Teste fonetice– prin pronuntarea consoanelor S, M = spatiul minim de vorbire– se masoara DV etaj infer in acesta pozitie, apoi se scad 2-3 mm;

• Teste electromiografice– utilizate in cercetare, nu in practica

• Metode combinate– cele mai utilizate în practică.

• IV. Determinarea RC • RC = • O pozitie reproductibila, constanta de-a lungul vietii• Independenta de prezenta / absenta dintilor• Metode de determinare a RC • Metoda deglutitiei• Ghidarea uni sau bimanuala• Oboseala musculara• Homotropia linguo-mandibulara• Metoda reflexului molar• Hiperextensia extremitatii cefalice. • Inregistrarea grafica a RIM

1. Inregistrari extraorale2. Inregistrari intraorale3. Intra si extraorale4. Miomonitorizarea

• solidarizarea şabloanelor de ocluzie • Solidarizarea şabloanelor de ocluzie prin: • aplicarea de agrafe (două lateral, una paramedian)• lipirea şabloanelor prin plastifierea benzii de ceara• In practica:

– Cel mai frecvent = ambele combinat: se plastifiaza bordura inferioara, se conduce mandibula in RC, se aplica agrafele suplimentar.

• !!! REPERE trasate pe sabloane: • Linia mediana• Liniile caninilor• Linia surâsului• Planul de orientare ocluzală• recapitulativ• Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar• Portamprenta individuala• Amprenta functionala• Model final• Sabloane de ocluzie• Permanentizarea RIM (montare in simulatoare)• recapitulativ• Amprenta preliminara (portamprenta standard)• Model preliminar• Portamprenta individuala• Amprenta functionala• Model final• Sabloane de ocluzie• Permanentizarea RIM (montare in simulatoare)• Transferul datelor înregistrate clinic pe pacient la laborator • prin montarea in simulatoare ale ADM - Ocluzoare - Articulatoare • Simulatoare A.D.M =

= sunt instrumente care reproduc partial unele din miscarile mandibulare- ele imită partial articulaţia A.T.M.- cu deosebirea: bratul superior (~ imita maxilarul) este mobil, cel inferior (~mandibula) este fix!

• CLASIFICARE !!!

- Simulatoare fixea. Ocluzorulb. Articulatoare cu valori medii

- Simulatoare reglabilea. Articulatoare partial programabileb. Articulatoare total programabileI. Simulatoare fixea. ocluzoareleI. Simulatoare fixeb. Articulatoare cu valori medii neprogramabile

• Au cateva valori fixate la valori medii in populatia generala:– panta tuberculului articular ( 330 )– unghiul Bennett (15-180)– distanta intercondiliana de 104 mm.

II. Simulatoare reglabilea. articulatoare partial programabile

Mai multe valori sunt reglabile individual!Valorile care pot fi reglate individual sunt:

inclinarea pantei retroincisive inclinarea pantei tuberculului articular distanta punct interincisiv - axa de rotaţie pură unghiul Bennett.

Este necesar un ARC FACIAL DE TRANSFER!• instrument cu care se

pot determina:- distanţa bicondiliana - triunghiul BONWILL- traiectorile condiliene, panta tuberculului articular- miscarile de lateralitate. - Pentru fixare arcul facial are:

• Tijele condiliene• Furculiţa• Stoper nazal• Datele oferite laboratorului prin aceste metode sunt: • Axa balama terminală• Înclinaţia pantei tuberculului articular.• Evaluarea unghiului BENNETT

= unghiul format între traiectoria condilului nelucrător cu planul sagital.• Evaluarea mişcării BENNETT

= în mişcarea de lateralitate condilul lucrător se răsuceşte spre exterior în jurul unui ax vertical realizând mişcarea Bennett 0,5 - 3 mm;

• Înclinarea pantei retroincisive;• Triunghiul Bonwill;• Punctul interincisiv.

II. Simulatoare reglabileb. articulatoare total programabile (Protar5, Protar7)

Mai multe valori sunt reglabile individual!

• VALORILE ce pot fi reglate la artic. total programabile: - Panta tubercul articular- Traiectoria condiliană- 3 planuri

- Panta retroincisivă- Distanţa pct interI-axa balama- Unghiul Bennet- Distanţa intercondiliană- Orientarea plan ocluzie- Unghiul simfizar

Arc facial pantografic Articulatorul Protar 3

• Clasificare: • Articulatoare ARCON

– Tuberculii mandibulari sunt montati pe bratul inferior, cavitatea glenoida pe cel superior– Cel mai utilizate la ora actuala– Preferate pt protezele fixe (nu pt PT)

• Articulatoare NON-ARCON– Exact invers– Mai frecvent folosite pt proteza totala

• Studiu individual• Articulatoare cu valori medii si programabile

– Bibliografie:• BRATU D. – Bazele clinico-tehnice ale protezarii mobilizabile. Ed. Helicon, Timişoara, 2004;• SHILLINGBURG H.T.– Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd Edition, Quintessence Publishing, Illinois, 1997 • Macheta preliminară a protezei totale 1. Alegerea dintilor artificiali2. Tehnica de montare 3. Realizarea bazei PT4. Realizarea machetei arcadei artificiale.• I. Alegerea dinţilor artificiali

1. Datele stabilite de medic sunt:– forma, culoarea, pozitia dintilor– gradul de supraacoperire frontala– relieful ocluzal la dintii laterali– Tehnica de montare

2. Solicitarile pacientului:– forma, culoarea, dimensiunea dintilor– individualizari ale montarii.– Transpunerea reperelor de pe sabloane pe modele

• ALEGEREA DINTILOR• DINTII FRONTALI• - Primeaza aspectul estetic• DINTII LATERALI• - Primeaza criteriul functional • I. Dintii frontali

1. forma2. gradul de vizibilitate3. marimea4. culoarea

• A) Forma - dinţii frontali imită naturalul vor întotdeauna anatoformi

• Corelatii:1. cu forma nasului2. forma arcadei3. forma feţei4. tipul constituţional

5. sexul şi vârsta

• 1. Cu forma nasului• latimea nasului ~ latimea grupului de incisivi superiori• Linia incizala ~ forma nasului/• 2. Forma arcadei• Forma arcadei ~ forma incisivului central.• 3. Forma fetei• Forma IC super = imaginea rasturnata a fetei.• 4. Tipul constitutional• 3 tipuri:

– atletic– picnic– leptosom.

• 5. Sexul si varsta• B) Marimea dintilor frontali

1. Inaltime = in functie de reperele de pe sabloane2. Latimea = in functie de liniile caninilor3. Dimens V-O = data de gradul de atrofie al crestelor in zona frontala.

• C) Gradul de vizibilitate al frontalilor Se realizeaza montarea in functie de:

– Forma, poziţia, dimensiunea dinţilor– stereotipul masticator.

• D) Culoarea • Alegerea culorii:

– de medic cu cheia de culori• In functie de:

– Culoarea ultimilor dinti extrasi– Fotografii– In functie de: varsta, tenul, culoarea ochilor, parului si dorinţa pacientului.

• DINŢII LATERALI A) Forma

• Important = relieful fetei ocluzale• In functie de: stereotipul masticator, varsta, sex.

B) Marimea• Inaltimea = distanta de la planul de ocluzie la suprafata externa a bazei• Diam V-O = functie de latimea crestei alveolare

C) Culoarea• = cu cea a frontalilor• TEHNICI DE MONTARE A DINŢILOR • TEHNICI DE MONTARE A DINŢILOR • Montarea clasicaA) Montarea dupa GYSIB) Dupa Pedro Saizar• Montarea gerontologica• Montarea inversa

– Unilaterala– Bilaterala

• Montari cu dinti speciali– Dinti condiliformi– Dintii Sears.

• Montarea dupa GYSI• Montarea dupa Gysi:

• Cuprinde:– Cateva reguli generale de montare– Reguli individuale pt fiecare dinte in parte

• Se folosesc dinti anatoformi, cu pante cuspidiene 20-300

• se realizeaza unitati masticatorii in ocluzia centrica• se tine cont de miscarile mandibulare• se utilizeaza un articulator cu valori medii• unghiul format de linia interalveolara cu planul de orientare ocluzala - dicteaza montarea normala sau inversa. • Raportul mandibulo-maxilar • REGULI GENERALE:

1. Fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti- excepţie: IC mandibular, ultimul molar maxilar 2. Dintii se montează pe mijlocul crestei - exceptie: dintii frontali superiori 3. Dintii celor doua arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie, care are 3 curbe: incizala, sagitala, transversala4. In R.C. se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade artificiale.

• REGULI INDIVIDUALE:• Se incepe cu I.C. superior• Incisivul central superior • fata meziala in contact cu linia mediana• axul longitudinal se inclina cu 2-30 spre distal• inclinarea vestibulo-orala va fi de 5-80

• marginea incizala atinge planul de orientare ocluzala.• Incisivul lateral superior: • fata meziala in contact cu cea distala a IC• inclinarea M-D = 3-50

• Înclinarea V-O = 6-80;• marginea incizala nu atinge planul de orientare ocluzala, ramane la 0,5-1 mm distanta de acesta.• Montarea incisivilor se face cu o treapta sagitala de 1 mm

– Exceptie: montarea cap-la-cap sau inversa• NU se realizeaza contact intre marg incizala a I.mand. cu F.P. a I.maxil. (ca la dentat)!• Caninul superior: • faţa meziala in contact cu I Lateral• inclinarea M-D = 1,50

• Inclinarea V-O = 2-30

• atinge planul de orientare ocluzala cu varful cuspidului• jumatatea meziala a F.V. a C. se armonizeaza cu grupul frontal• Jumatatea distala cu grupul lateral.• Grupul frontal superior trebuie sa se inscrie in curbura vestibulara a sablonului de ocluzie maxilar

– care a fost determinata in cabinet in etapa de determinare a RIM• Premolarul 1 superior • Axul PM1 este perpendicular pe planul de orientare ocluzala• santul m-d corespunde cu mijlocul crestei• varful cuspid V. atinge planul de orientare ocluzala• intre C si PM1 se lasa un spatiu de 0,5 mm.• Premolarul 2 superior: • Şantul m-d se plaseaza pe mijlocul crestei alveolare• Prin fata sa M, PM2 are contact cu PM1• atinge planul de orientare ocluzala cu ambii cuspizi.• Molarul 1 superior • Se monteaza intotdeauna pe mijlocul crestei• F.M. are contact cu F.D. a PM2• atinge planul de orientare ocluzala doar cu cuspidul M-P

• F.Ocluz orientata in jos, spre vestibular şi distal.• Molarul 2 superior: • Se monteaza in contact cu molarul 1• Se montează pe mijlocul crestei • Nici un cuspid nu atinge planul de orientare ocluzal • Cuspidul mezio-palatinal este cel mai aproape de planul ocluzal • Prin înclinarea in dublu sens a molarilor (spre D si V) se obţine curba sagitala Spee şi curba transversala

Wilson.Cursul 5

• Curs 5• CURS 5• ALEGEREA DINTILOR• DINTII FRONTALI• - Primeaza aspectul estetic • DINTII LATERALI• - Primeaza criteriul functional • I. Dintii frontali

1. forma2. gradul de vizibilitate3. marimea4. culoarea

• A) Forma - dinţii frontali imită naturalul vor întotdeauna anatoformi

• Corelatii:1. cu forma nasului2. forma arcadei3. forma feţei4. tipul constituţional5. sexul şi vârsta

• 1. Cu forma nasului• latimea nasului ~ latimea grupului de incisivi superiori• Linia incizala ~ forma nasului/• 2. Forma arcadei• Forma arcadei ~ forma incisivului central.• 3. Forma fetei• Forma IC super = imaginea rasturnata a fetei.• 4. Tipul constitutional• 3 tipuri:

– atletic– picnic– leptosom.

• 5. Sexul si varsta• B) Marimea dintilor frontali

1. Inaltime = in functie de reperele de pe sabloane2. Latimea = in functie de liniile caninilor3. Dimens V-O = data de gradul de atrofie al crestelor in zona frontala.

• C) Gradul de vizibilitate al frontalilor Se realizeaza montarea in functie de:

– Forma, poziţia, dimensiunea dinţilor– stereotipul masticator.

• D) Culoarea • Alegerea culorii:

– de medic cu cheia de culori• In functie de:

– Culoarea ultimilor dinti extrasi– Fotografii– In functie de: varsta, tenul, culoarea ochilor, parului si dorinţa pacientului.

• DINŢII LATERALI A) Forma

• Important = relieful fetei ocluzale• In functie de: stereotipul masticator, varsta, sex.

B) Marimea• Inaltimea = distanta de la planul de ocluzie la suprafata externa a bazei• Diam V-O = functie de latimea crestei alveolare

C) Culoarea• = cu cea a frontalilor• TEHNICI DE MONTARE A DINŢILOR • TEHNICI DE MONTARE A DINŢILOR • Montarea clasicaA) Montarea dupa GYSIB) Dupa Pedro Saizar• Montarea gerontologica• Montarea inversa

– Unilaterala– Bilaterala

• Montari cu dinti speciali– Dinti condiliformi– Dintii Sears.

• Montarea dupa GYSI• Montarea dupa Gysi:• Cuprinde:

– reguli generale de montare– Reguli individuale pt fiecare dinte in parte

• Se folosesc dinti anatoformi, cu pante cuspidiene 20-300

• se realizeaza unitati masticatorii in ocluzia centrica• se tine cont de miscarile mandibulare• se utilizeaza un articulator cu valori medii• unghiul format de linia interalveolara cu planul de orientare ocluzala - dicteaza montarea normala sau inversa. • Raportul mandibulo-maxilar • REGULI GENERALE:

1. Fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti- excepţie: IC mandibular, ultimul molar maxilar 2. Dintii se montează pe mijlocul crestei - exceptie: dintii frontali superiori 3. Dintii celor doua arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie, care are 3 curbe: incizala, sagitala, transversala4. In R.C. se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade artificiale.

• REGULI INDIVIDUALE: Se incepe cu I.C. superior Incisivul central superior

• fata meziala in contact cu linia mediana • axul longitudinal se inclina cu 2-30 spre distal• inclinarea vestibulo-orala va fi de 5-80

• marginea incizala atinge planul de orientare ocluzala.• Incisivul lateral superior: • fata meziala in contact cu cea distala a IC

• inclinarea M-D = 3-50

• Înclinarea V-O = 6-80;• marginea incizala nu atinge planul de orientare ocluzala, ramane la 0,5-1 mm distanta de acesta.• Montarea incisivilor se face cu o treapta sagitala de 1 mm

– Exceptie: montarea cap-la-cap sau inversa• NU se realizeaza contact intre marg incizala a I.mand. cu F.P. a I.maxil. (ca la dentat)!• Caninul superior: • faţa meziala in contact cu I Lateral• inclinarea M-D = 1,50

• Inclinarea V-O = 2-30

• atinge planul de orientare ocluzala cu varful cuspidului• jumatatea meziala a F.V. a C. se armonizeaza cu grupul frontal• Jumatatea distala cu grupul lateral.• Grupul frontal superior trebuie sa se inscrie in curbura vestibulara a sablonului de ocluzie maxilar

– care a fost determinata in cabinet in etapa de determinare a RIM• Premolarul 1 superior • Axul PM1 este perpendicular pe planul de orientare ocluzala• santul M-D corespunde cu mijlocul crestei• varful cuspid V. atinge planul de orientare ocluzala• intre C si PM1 se lasa un spatiu de 0,5 mm.• Premolarul 2 superior: • Şantul m-d se plaseaza pe mijlocul crestei alveolare• Prin fata sa M, PM2 are contact cu PM1• atinge planul de orientare ocluzala cu ambii cuspizi.• Molarul 1 superior • Se monteaza intotdeauna pe mijlocul crestei• F.M. are contact cu F.D. a PM2• atinge planul de orientare ocluzala doar cu cuspidul M-P• F.Ocluz orientata in jos, spre vestibular şi distal.• Molarul 2 superior: • Se monteaza in contact cu molarul 1• Se montează pe mijlocul crestei• Nici un cuspid nu atinge planul de orientare ocluzal• Cuspidul mezio-palatinal este cel mai aproape de planul ocluzal• Prin înclinarea in dublu sens a molarilor (spre D si V) se obţine curba sagitala Spee şi curba transversala

Wilson.• Montarea dintilor mandibulari: • ORDINEA:

– M 1 – C– IC, IL– PM 1 si PM 2;– M 2.

• Molarul 1 mandibular • Se montează cu axul longitudinal pe mijlocul crestei; • Se poziţionează în aşa fel încât se realizează cheia Angle;• Molarul inferior se fixează de cel superior în acest raport;• Cuspizii vestibulari ai molarului maxilar depăşesc

pe cei mandibulari cu 3-4 mm.• Caninul inferior: • Se montează în poziţie verticală, coletul uşor distalizat;• Marginea incizală este discret oralizată şi mezializată;• Vârful cuspidului se inseră în spaţiul interdentar dintre incisivul lateral şi caninul maxilar.

• Incisivul central inferior: • Se situează simetric de o parte şi de alta a liniei mediene;• Marginea incizală discret vestibularizată;• În rapoarte psalidodonte incisivii superiori acoperă cu 1-2 mm pe cei inferiori;• În plan sagital se realizează un spaţiu de inocluzie de 1 mm.• Incisivul lateral inferior: • Are o poziţie asemănătoare cu a centralului inferior;• Marginea incizală este plasată cu 0,5 mm mai sus decât cea a centralului inferior;• Are aceleaşi rapoarte ocluzale frontale ca şi incisivul central.

Premolarul unu inferior:• Se montează pe mijlocul crestei;• Faţa ocluzală uşor lingualizată.

Premolarul doi inferior:• Se montează în spaţiul dintre

premolarul 1 şi molarul 1;• Se montează pe mijlocul crestei.

Molarul doi inferiorSe montează distal de molarul 1 şi în contact cu el;

• pe mijlocul crestei;• realizează unitate masticatorie cu molarul 1 şi 2 maxilar. • B) Montarea dinţilor după Pedro Saizar • Este tot o metodă clasică de montare;• Se caracterizează prin:

– utilizarea unei plăcuţe metalice trapezoidale;– grosimea de 1 mm;– este mai mare decât soclul modelului maxilar;– plăcuţa reprezintă

planul de orientare ocluzală.• Pe plăcuţă se transpun: • Linia mediană• Liniile caninilor• Curbura vestibulară.

Montarea dinţilor se face după regulile de montare a lui Gysi.• Pregatirea machetei pentru proba in cabinet: • modelarea componentelor care imita parodontiul• verificarea fizionomiei• armarea machetei: cu o bucata de sarma• detasarea machetei de pe model• prelucrarea marginilor.• Pregatirea machetei pentru proba in cabinet: • modelarea componentelor care imita parodontiul• verificarea fizionomiei• armarea machetei: cu o bucata de sarma• detasarea machetei de pe model• prelucrarea marginilor.• Proba machetei in cabinet: • 2 etape: 1. EXOORALA 2. ENDOORALA • 1. Etapa de verificare exoorala

– Se verifica corectitudinea montarii in simulator– se examinează ansamblul model-machete cu simulatorul inchis– se analizează fiecare macheta cu simulatorul deschis

– se verifica rapoartele dintre modele fara machetă.• 2. Verificarea intraorala

= cuprinde examinarea machetelor:• I. Static (cu gura deschisa)• II. Static cu gura inchisa• III. In dinamica mandibulara (verificarea miscarilor de propulsie, lateralitate…) • 2. Verificarea intraorala

I. STATIC (cu gura deschisa):• extinderea corecta pe suprafaţa de sprijin• extinderea marginilor în zonele funcţionale• eficienta mentinerii machetei cand gura este deschisa• se apreciaza spatiul destinat limbii si vizibilitatea dintilor.

• Raportul buzelor cu dintii• Modelarea versant Vestibular al protezei mandibulare ~ forma muschiului orbicular al buzei inf.• Presiuni alternative• Verificarea extinderii la linia Ah• II. Examinarea machetelor cu gura închisa • Proba spatulei = verificarea rapoartelor ocluzale corecte in R.C • Corectitudinea determinarii RIM• prezenta spatiului de inocluzie fiziologica in P.R. a mandibulei• D.V.O.: corect / supra sau subdimensionari.

• Verificarea in miscari: propulsie / lateropulsie• verificare din punct de vedere fizionomic• verificare fonetica. • Macheta dupa proba in cabinet• MACHETA FINALA • cuprinde:• pregatirea modelului pentru ambalare prin:• - foliere şi • - gravare • 1. FOLIEREA• Are ca scop: despovararea unor zone:

• Torusul maxilar• exostoze• tuberozitatile maxilare• papila incisiva• rafeul median• uneori rugile palatine.

• 2. GRAVAREASe execută de către medic:

• se realizează în zona Ah un şanţ pe model lat de 3 mm şi adânc de 1,5 mm.• OBIECTIVELE ETAPEI: • modelajul fizionomic• igienic• fonetic• pt obţinerea rezistenţei mecanice• modelajul machetei care asigură menţinerea şi stabilitatea protezei.• Macheta dupa finisare –modelaj fizionomic, fonetic• PREGATIREA pentru ambalare• curatirea dintilor artificiali de urmele de ceara• degresarea cu solventi organici• indepartarea modelelor din simulator• reducerea soclurilor modelelor

• alegerea cuvetelor de ambalat.• 1. Ambalarea

Instrumentar necesar:– cuveta pentru ambalare– bol de cauciuc, spatula– vacuum malaxor– masuta vibratorie– presa manuala sau hidraulica– inele pentru fixarea cuvetei

• Realizarea tiparului• Se izoleaza macheta PT cu silicon• Se prepara pasta de ghips• Se umple o jumatate a cuvetei cu ghips• In aceasta jumatate: se introduce macheta PT +modelul• izolare• Se umple a 2-a jumatate a cuvetei cu ghips• Se coapteaza cele 2 jumatati• Se asteapta priza ghipsului • Se desface cuveta• Intr-o jumatate a cuvetei raman dintii artificiali, in cealalta jumatatea modelul + baza machetei (ceara roz)• Se spala ceara pt baza.• 2 variante:

– Nu se scot dintii din tipar– Se scot dintii din tipar, se spala cu abur, se repozitioneaza corect!

• Dupa indepartarea cerii din macheta bazei, se obtine TIPARUL pt realizarea PT.• Tehnici de ambalare

a) Ambalare directab) Ambalare indirectac) Ambalare mixta.

• a) Ambalarea directă cu val • rar utilizata• dupa desfacerea cuvetei dintii + modelul se gasesc in aceeasi jumatate a cuvetei.• Avantaje:

– pastrarea RIM determinate• Dezavantaje:

– izolarea tiparului dificila– indesarea rasinii se face cu greutate– lipsa stabilitatii dintilor.

• b) Ambalarea indirecta fara val• dupa deschiderea cuvetei dintii raman intr-o jumatate a cuvetei, iar modelul in cealalta jumatate.

Avantaje:• ceara se indeparteza cu usurinta• dintii isi pastreaza pozitia in tipar• izolarea facila• indesarea acrilatului se face fara dificultati.

Dezavantaje:• exista posibilitatea inaltarii ocluziei.• c) Ambalarea mixta• Combina cele două variante• Se indica la PT care se realizeaza fara gingie artificiala in zona frontala.• Izolarea tiparului• Prepararea pastei, inserarea, presarea şi polimerizarea• Cel mai frecvent se utilizeaza RA termopolimerizabile (Polimetacrilat de metil)

• Se prezinta in sistem bicomponent:– Monomer (lichidul)– Polimer (pulberea).

• Prepararea pastei de RA• Se amesteca pulberea + lichidul• 3 stadii:

– de sedimentare - cu aspect nisipos– de dizolvare - cu aspect cremos– de saturaţie - cu aspect pastos

àstopare In faza de evaporare - o pastă elastica.

• Introducerea RA in tipar se face in stadiul de saturatie!! • dozarea după indicaţiile fabricantului;1. dozarea volumetrica

- se masoara cu cilindrul gradat exact proportiile pulbere / lichid2. dozarea empirica

- la 6-8 ml lichid se saturează cu pulbere- cea mai utilizata in practica.

• introducerea pastei de RA in tipar• “strangerea” cuvetei la o presa de mâna sau hidraulica• Se fixeaza intr-un ring• Se termopolimerizeaza – prin fierbere = la temp crescuta!• Termopolimerizarea• Rapida• Medie• Lenta. • Alte materiale pentru baza PT:• Rasini care se injecteaza in tipar• Rasini termo-baropolimerizabile• rasini fotopolimerizabile.• RA termo-baro-polimerizabile:• Prepararea pastei si pregatirea tiparului = idem• Deosebirea:

– Mecanismul de polimerizare: in incinta la temp + presiune: 20 min la 45 grade si 6 atm• Dezambalarea si prelucrarea mecanica• Dupa racirea cuvetei• se separa cele doua jumatati ale cuvetei• Se indeparteaza ghipsul din cuveta• Curatirea urmelor de gips:• Mecanic:

– Cu spatula, ciocanire, peria• Chimic:

– Imersarea PT in solutie chimica• sub presiune de vapori:

– aparat special Vaccum-Press. • SE VERIFICA:• Integritatea bazei PT• Pozitia dintilor artificiali sa fie nemodificata• Eventuale fisuri, fracturi• zone cu surplus de acrilat pe fata mucozala a PT.• Prelucrarea mecanică

Se are in vedere:• Sa pastram forma, lungimea, grosimea marginilor protezei (zona de succiune, zona modelata functional)

• Nu se prelucreaza fata mucozala a protezei• Dintii din acrilat pot fi adaptati ocluzal• dintii ceramici nu vor fi atinsi.• Prelucrarea mecanica la orice piesa protetica!!!• Are 3 etape:

– Planarea– Netezirea– Lustruire

• 1. Planarea– un proces de prelucrare grosiera– se face cu pietre abrazive, freze de acrilat, montate la motorul de tehnică.

• 2. Netezirea:– Prelucrare mai fina– cu freze diferite, cu pietre montate de granulaţie mica

• 3. Lustruirea:– cu filţuri, perii, pufuri, + paste– Pastele = amestec de pulberi de piatra ponce sau cuarţ cu apa.

• Varianta 1:• Modelul nu se distruge la dezambalare• Tehnicianul poate face adaptari ocluzale din dintii acrilici pe simulator• Varianta 2:• Modelul se distruge la dezambalare• Medicul face ultimele retursuri ocluzale in cavitatea orala • in ultima sedinta = APLICAREA protezei totale + indicatiile date pacientului pt purtarea PT.• Materiale necesare:• INDICATII pentru pacient:• Rabdare• Masticatia• Selectionarea alimentelor – incizia• Zonele de presiune / dureroase• Fonatia• Igiena protezelor• Modificarile tesuturilor campului protetic• Ajustari ale protezelor de catre pacient= interzise• Rebazari / reoptimizari ale PT.• Aplicarea / indepartarea de pe camp

demonstrarea stabilitatii functionale• Igienizarea protezei• Sedinte ulterioare de control:• Leziuni de decubit• Adaptari din proteza• Supraprotezele• Edentatia extinsa = 1-3 dinti restanti • Dintii / radacinile restante

= mijloace de sprijin sau = retentie a protezei totaleCursul 6

Curs 6 PREGATIREA pentru ambalare curatirea dintilor artificiali de urmele de ceara

degresarea cu solventi organici indepartarea modelelor din simulator reducerea soclurilor modelelor alegerea cuvetelor de ambalat.

AMBALAREA Realizarea tiparului Se izoleaza macheta PT cu silicon Se prepara pasta de ghips Se umple o jumatate a cuvetei cu ghips In aceasta jumatate: se introduce macheta PT + modelul izolare Se umple a 2-a jumatate a cuvetei cu ghips Se coapteaza cele 2 jumatati Se asteapta priza ghipsului Se desface cuveta Intr-o jumatate a cuvetei raman dintii artificiali, in cealalta jumatatea modelul + baza machetei (ceara roz) Se spala ceara pt baza. 2 variante:

Nu se scot dintii din tipar Se scot dintii din tipar, se spala cu abur, se repozitioneaza corect!

Dupa indepartarea cerii din macheta bazei, se obtine TIPARUL pt realizarea PT. Tehnici de ambalare

a) Ambalare directab) Ambalare indirectac) Ambalare mixta.

a) Ambalarea directă cu val rar utilizata dupa desfacerea cuvetei dintii + modelul se gasesc in aceeasi jumatate a cuvetei. Avantaje:

pastrarea RIM determinate Dezavantaje:

izolarea tiparului dificila indesarea rasinii se face cu greutate lipsa stabilitatii dintilor.

b) Ambalarea indirecta fara val dupa deschiderea cuvetei dintii raman intr-o jumatate a cuvetei, iar modelul in cealalta jumatate. c) Ambalarea mixta

Avantaje: ceara se indeparteza cu usurinta dintii isi pastreaza pozitia in tipar izolarea facila indesarea acrilatului se face fara dificultati. Izolarea tiparului Cu scopul de:

A impiedica aderenta rasinii acrilice (RA) la peretii tiparului dezambalarea PT cu usurinta, fara fracturarea PT previne patrunderea monomerului în ghips sau a apei in rasina.

Izolarea se face cu: soluţii alginice, tiparul trebuie să fie la 400 C sau cu lacuri siliconate.

Prepararea pastei, inserarea, presarea şi polimerizarea Cel mai frecvent se utilizeaza RA termopolimerizabile (Polimetacrilat de metil) Se prezinta in sistem bicomponent:

Monomer (lichidul) Polimer (pulberea).

Prepararea pastei de RA Se amesteca pulberea + lichidul 3 stadii:

de sedimentare - cu aspect nisipos de dizolvare - cu aspect cremos de saturaţie - cu aspect pastos

àstopare In faza de evaporare - o pastă elastica.

Introducerea RA in tipar se face in stadiul de saturatie!! dozarea după indicaţiile fabricantului;1. dozarea volumetrica = se masoara cu cilindrul gradat exact proportiile pulbere / lichid 2. dozarea empirica = la 6-8 ml lichid se saturează cu pulbere; cea mai utilizata in practica.

introducerea pastei de RA in tipar “strangerea” cuvetei la o presa de mâna sau hidraulica Se fixeaza intr-un ring

Se termopolimerizeaza – prin fierbere = la temp crescuta! Termopolimerizarea Rapida Medie Lenta. Alte materiale pentru baza PT: Rasini care se injecteaza in tipar Rasini termo-baropolimerizabile rasini fotopolimerizabile. RA termo-baro-polimerizabile: Prepararea pastei si pregatirea tiparului = idem Deosebirea:

Mecanismul de polimerizare: in incinta la temp + presiune: 20 min la 45 grade si 6 atm Dezambalarea si prelucrarea mecanica Dupa racirea cuvetei se separa cele doua jumatati ale cuvetei Se indeparteaza ghipsul din cuveta Curatirea urmelor de gips: Mecanic:

Cu spatula, ciocanire, peria Chimic:

Imersarea PT in solutie chimica sub presiune de vapori:

aparat special Vaccum-Press. SE VERIFICA: Integritatea bazei PT Pozitia dintilor artificiali sa fie nemodificata Eventuale fisuri, fracturi zone cu surplus de acrilat pe fata mucozala a PT. Prelucrarea mecanica Are 3 etape:

Planarea Netezirea Lustruire

1. Planarea

un proces de prelucrare grosiera se face cu pietre abrazive, freze de acrilat, montate la motorul de tehnică.

2. Netezirea: Prelucrare mai fina cu freze diferite, cu pietre montate de granulaţie mica

3. Lustruirea: cu filţuri, perii, pufuri, + paste Pastele = amestec de pulberi de piatra ponce sau cuarţ cu apa.

Varianta 1: Modelul nu se distruge la dezambalare Tehnicianul poate face adaptari ocluzale din dintii acrilici pe simulator Varianta 2: Modelul se distruge la dezambalare Medicul face ultimele retursuri ocluzale in cavitatea orala in ultima sedinta = APLICAREA protezei totale + indicatiile date pacientului pt purtarea PT. Materiale necesare: INDICATII pentru pacient: Rabdare Masticatia Selectionarea alimentelor – incizia Zonele de presiune / dureroase Fonatia Igiena protezelor Modificarile tesuturilor campului protetic Ajustari ale protezelor de catre pacient= interzise Rebazari / reoptimizari ale PT. Aplicarea / indepartarea de pe camp

demonstrarea stabilitatii functionale Igienizarea protezei Sedinte ulterioare de control: Leziuni de decubit Adaptari din proteza