Curs Pedologie ULIM

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE

1

PEDOLOGIE FORESTIERĂ

Suport de curs pentru studenți – Anul II

CADRU DIDACTIC ASOCIAT

Ing. Gavrilescu Ion

2015-2016



2

1. Introducere

Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului, privind geneza,

evoluţia, caracterele morfologice, proprietăţile fizice, chimice şi biologice,

clasificarea, repartiţia geografică şi utilizarea raţională a acestuia.

Etimologic, termenul de pedologie este de origine greacă ce provine din

cuvintele „pedon” (sol, teren, ogor) şi „logos” (vorbire).

1.1. DEFINIȚIA SOLULUI

Solul reprezintă în primul rând mediul de dezvoltare al plantelor și resursa

de bază pentru viața animalelor și a oamenilor. Solul este un corp natural care s-a

format în timp sub acțiunea factorilor pedogenetici, este diferențiat în orizonturi cu

adâncime variabilă și care diferă de roca de desubt prin aspect, compoziție și

proprietăți.

1.2. PROFILUL DE SOL

Profilul de sol nu reprezintă altceva decât succesiunea orizonturilor de sol de

la suprafață până la roca parentală.



3

Apariția și existența profilului de sol, este condiționată de manifestarea unor

procese specifice de formare a solurilor, denumite procese pedogenetice.

1.3. ORIZONTUL DE SOL

Orizontul de sol este un strat aproximativ paralel cu suprafaţa solului, care

are o serie de proprietăţi rezultate din procesul de formare a solului, proprietăţi ce

diferă de cele ale straturilor de deasupra si de dedesubt.

Orizonturile de sol pot fi minerale sau organice.

Orizonturi minerale – cele ce conţin materie organică sub 20%.

Orizonturi organice – cele ce conţin materie organică în procentdepeste

20%

Orizontul A- orizont mineral care s-a format în partea superioară a

profilului de sol; este un orizont de bioacumulare- aici au loc procesele de

transformare a resturilor vegetale şi animale în substanţa organică de bază şi anume

humusul de care depinde gradul de fertilitate a solului. Are culoare neagră

Se disting mai multe tipuri -Am(molic), Ame(molic eluvial), Ao(ocric),

Au(umbric), Ay (vertic)

Orizontul E- un orizont intermediar (la solurile unde se evidenţiază apare

sub orizontul A, ori peste orizontul B) are culoare deschisă. În acest orizont se



4

produce procesul de eluviere, adică de sărăcire, de transport de către apele de

infiltratie a argilei şi a materiei organice către orizonturile de dedesupt.

Orizontul B- este orizontul mineral format sub un orizont A sau E unde are

loc alterarea materialului parental însoţită sau nu de o îmbogăţire în argilă ori în

materie organică (proces de iluviere) datorată apele de infiltraţie.

Orizontul C– orizont mineral situat la partea inferioară a profilului de sol

constituit din materiale parentale neconsolidate (nisip, loess, argilă etc.); reprezintă

materialul parental al orizonturilor de deasupra. In acest strat identificam si

acumulari de carbonat de calciu.

Orizontul R– este un orizont mineral situat la baza profilului de sol alcătuit

din roci nealterate, compacte.

Orizontul O - orizont organic format la suprafaţa solului (deasupra

orizonturilor minerale) în condiţiile unui mediu nesaturat cu apă în cea mai mare

parte a anului;

Orizontul T – orizont organic format într-un mediu saturat în apă constituit

din material organic de plante higrofile (iubitoare de umiditate).

Orizontul G - orizont mineral format în partea mediană sau inferioară a

profilelor de sol, într-un mediu saturat în apă, permanent sau temporar, datorită

apei freatice aflate la mică adâncime.

Orizontulul W – este orizontul pseudogleic ce se formează la suprafaţă ori

în profilul solului, datorită unui exces prelungit de apă acumulată din precipitaţii

deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil.

Se caracterizeazăprin aspect marmorat (datorită proceselor de reducere pete –

vineţii şi oxido –reducere pete, urme predominat ruginii).



5

2. pH-ul SOLULUI

Reacţia soluţiei solului este una din proprietăţile chimice ale solului şi este dată de raportul dintre concentraţia ionilor de hidrogen (H+) şi hidroxil (OH-).

În primul și în primul rând când facem referire la ph-ul solului trebuie să

avem în vedere că acest termen indică nivelurile de aciditate și alcalinitate ale

solului. În mod normal ph-ul variază pe scara valorilor între 0 si 14, cel care are

valoarea 7 fiind considerat neutru. Numerele situate sub 7 indică aciditatea, iar

cele peste același număr indică alcalinitatea.

Aprecierea reacţiei solului în funcţie de pH este redată în tabelul de mai jos:

Fig. 1

Valorile pH-ului Reacţia solului

<3,50 Extrem de acidă

3,51 – 4,30 Foarte puternic acidă

4,31 – 5,00 Puternic acidă

5,01 – 5,40 5,41 – 5,80

Moderat acidă

5,81 – 6,40 6,40 – 6,80

Slab acidă

6,81 – 7,20 Neutră

7,21 – 8,40 Slab alcalină

8,41 – 9,00 Alcalină

> 9,01 Puternic alcalină



6

Reacţia solului se poate determina exact cu ajutorul pH-metrelor

electrometrice sau prin procedee mai simple cu ajutorul hârtiei indicatoare de

pH şi cu ajutorul pH-metrului Hellige (fig.1).

Valoarea ph-ului este influențată de materialele de bază din care este

alcătuită compoziția pământului. Ploaia afectează și ea valorile de bază. Astfel au

loc scurgerile nutrienților de bază precum calciul și magneziul. Acești compuși

sunt înlocuiți de elemente acide precum fierul și aluminiul.

Solurile acide

Solurile acide sunt adesea intalnite in zonele cu precipitatii abundente. In

astfel de soluri, substantele nutritive necesare plantelor se dizolvă cu greutate.

Solurile alcaline

In ceea ce priveste solurile alcaline, acestea sunt specifice, de regula, zonelor

cu un nivel scazut de precipitatii. PH-ul ce depaseste valoarea de 7.0 poate fi

corectat adaugand in sol ingrasamant de tipul algelor, sulfului sau a gipsului.

Testarea solului, pentru a-i determina nivelul pH-ului, este esentiala, deoarece, spre

exemplu, un pH ridicat ar putea indica si prezenta unei cantitati prea mari de sare

in pamant (o influenta, de asemenea, negativa asupra plantelor).



7

După reacţia solului se disting plante bazifile, neutrofile şi acidofile.

Cele bazifile (în general în stepă) pot fi după compoziţia chimică:

Plantele neutrofile, pe soluri neutre sunt cele mai răspândite.Ex: Abies,

Acer

Dintre plantele acidofile (pe soluri acide) enumerăm: merişorul/Vaccinium

vitis idaea, jneapănul/Pinus mugo, ţepoşica/Nardus stricta etc.).

3. GRADUL DE SATURAȚIE ÎN BAZE V%

Gradul de saturatie in baze (V) exprima proportia in care complexul coloidal al

solului este saturat in cationi bazici.

Gradul de saturatie in baze este de 100 % la solurile complet saturate in baze

(kastanoziomuri, unele cernoziomuri, rendzine, solonceacuri etc.) si devine tot mai mic

cu cat capacitatea de schimb pentru hidrogen (SH) devine mai mare.

4. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ FORMAREA SOLULUI

Clasificarea solurilor este un proces complex deoarece în procesul de formare

a solurilor acționează mai multe procese pedogenetice (procese de formare a

solului) care au drept consecință formarea unui număr mare de tipuri și subtipuri de



8

sol. Solul este o consecință a factorilor de mediu în care acesta se formează. Natura

și intensitatea factorilor de formare a solului determină tipul și subtipul de sol.

Principalii factori care influențează formarea solurilor sunt:

4.1 Factorul geologic, care este important prin compoziția mineralogică a

rocilor pe care se formează solul.

4.2 Factorul climatic, care determină intensitatea și natura proceselor

pedogenetice (temperatura, precipitații).

Dezagregarea rocilor



9

Procesul de deflație

Alterarea chimică a rocilor



10

4.3 Factorul biologic, (flora si fauna) este reprezentat prin cantitatea de

materie organică care intră în compoziția solului.

4.4. Relieful, care influențează intensitatea proceselor pedogenetice în

special datorită pantei și expoziției.

Litosol pe versanți



11

5. PROCESELE PEDOGENETICE ÎN FORMAREA SOLURILOR

Principalele procese pedogenetice care au loc în solurile din România sunt:

- Bioacumularea (acumularea materiei organice),

- Eluvierea,

- Iluvierea,

- Argilizarea in situ,

- Podzolirea humico-feriiluvială,

- Andosolizarea,

- Gleizarea și pseudogleizarea,

- Salinizarea și alcalinizarea,

- procesele vertice.

5.1 Acumularea materiei organice determină formarea orizonturilor Am (A

molic), Au (A umbric), Ao (A ocric), O si T. Este un proces complex de migrare și

de concentrare a materiei organice în complexul solului.

5.2 Eluvierea (spălarea mineralelor argiloase) determină formarea orizonturilor El

(E luvic) și Ea (E albic). În cazul orizontului Ea spălarea este mai intensă și rămân

doar mineralele grosiere (cuarț) care dau un aspect albicios orizontului.

5.3 Iluvierea reprezintă migrarea argilei (iluviere) și depunerea într-un orizont

inferior și duce la formarea orizontului Bt (B argic). Acest orizont este îmbogățit in

argilă prin migrare din orizontul superior rezultând astfel o textură fină și o

structură cu dimensiuni mari.

5.4 Argilizarea in situ reprezintă formarea de minerale argiloase in situ (pe loc) și

determină formarea orizontului Bv (B cambic).



12

5.5 Podzolirea humico – feriiluvială (spălarea totală a sărurilor solubile din

complexul coloidal și migrarea produșilor rezultați, în special oxizii de Fe si Al sub

acțiunea acizilor fulvici într-un orizont inferior) care determină formarea

orizonturilor Es (E spodic), Bs (B spodic), Bhs (B humico-spodic) și Bcp (B

cripto-spodic).

5.6 Andosolizarea (dezagregarea și alterarea rocilor vulcanice) are ca efect

îmbogățirea în minerale allofane (oxizi și hidroxizi de Al și Fe) care determină

formarea unui orizont de asociere an (andic).

5.7 Gleizarea si pseudogleizarea este un proces chimic de reducere și oxidare a

compușilor de Fe în condițiile unui exces de apă în sol care determină formarea

orizonturilor Go (G oxidare), Gr (G reducere), w (pseudogleizat) și W

(pseudogleic).

5.8 Salinizarea și alcalinizarea reprezintă procesele de îmbogățire excesivă a

solului cu săruri solubile care determină formarea orizonturilor de asociere sc

(salinic), ac (alcalic) și Btna (B argic – natric).

5.9 Procesele vertice reprezintă îmbogățirea solurilor în argilă gonflabilă (soluri

care au crăpături în perioade de climat uscat) prin dezagregarea materialului

parental bogat în argilă și determină formarea unui orizont de asociere vertic y

care se asociază cu alte orizonturi de sol (Ay, Bty, Cy).



13

6. SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR

STRS 2003

SRTS 2003 cuprinde clasele de soluri, tipurile genetice de sol cu

orizonturile și proprietățile diagnostice specifice.



14

6. CLASA CERNISOLURI

6.1 CERNISOLURI

Clasa Cernisoluri cuprinde solurile în care principalul fenomen

pedogenetic este acumularea materiei organice în componența solului și

conduce la formarea orizontului Am (orizont de sol bine dezvoltat, cu grosimea

mai mare de 25 cm, bogat în materie organică, de culoare închisă).

În clasa Cernisoluri există 4 tipuri principale de sol.

6.1.1. Kastanoziomurile sunt soluri care se găsesc în zone aride și au o

culoare mai deschisă decât un Cernoziom datorită carbonaților care sunt prezenți

de la suprafață. Sunt răspândite în zona Dobrogei.

Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca

6.1.2 Cernoziomurile se întâlnesc, în special, în zonele de câmpie și sunt

caracterizate prin acumularea de materie organică și prin prezența carbonaților pe

profil până la 125 cm, dar în cantități mai mici decât în cazul Kastanoziomurilor.

Sunt răspândite în sud-estul Câmpiei Române și nordul Moldovei, în Dobrogea

centrală și de sud, pe suprafețe mai mici în Câmpia de Vest, Depresiunea Jijiei,

Podișul Bârladului și în Depresiunea Transilvaniei.

Secvența tipică de orizonturi: Amca – ACca - Cca

6.1.3. Faeziomurile sunt tipuri de sol care se găsesc în zone mai umede și

mai răcoroase decât Cernoziomurile și se caracterizează prin absența carbonaților

în primii 125 cm ai profilului de sol. Sunt răspândite în zonele înalte ale Câmpiei

Române și Câmpiei Banato-Crișane, pe terasele mai vechi ale râurilor Moldova,

Siret, Bârlad, si Podișul Sucevei

6.1.4. Rendzina se formează numai unde există material parental calcarifer

(pe calcare).

Secvența de orizonturi: Amka – ARka – Rrz



15

Kastanoziom tipic Cernoziom tipic Rendzină tipică

6.2. LUVISOLURI

Clasa Luvisoluri este formată din soluri unde principalele procese de

pedogeneză care acționează asupra profilului de sol sunt eluvierea (spălarea

mineralelor argiloase, care duce la formarea orizontul El sau Ea) și iluvierea

(migrarea și depunerea argilei care duc la formarea orizontului Bt – B argic).

6.2.1. Preluvosolurile sunt soluri fără orizont eluviat, prezintă un orizont

organic Ao sau Am și un orizont argilos Bt (B argic). Preluvosolurile se întâlnesc

în general în zona forestieră de câmpie înaltă, în zonele de dealuri și podișuri.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am - Bt



16

6.2.2. Luvosolurile sunt soluri care prezintă orizont eluviat și au un grad de

saturație în baze > 53%. Luvosolurile sunt răspândite în zona forestieră de câmpie

(unde ocupă forme de relief cu drenaj mai puțin favorabil), coline, dealuri

subcarpatice și chiar în zona montană inferioară.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt

6.2.3. Alosolurile sunt soluri identice cu Luvosolurile, dar cu un grad de

saturație în baze < 53 %. Alosolurile se găsesc în același areal cu Luvosolurile

ocupând zone cu umiditate mai ridicată, temperaturi mai scăzute și cu material

parental mai acid.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El / Ea – Bt

6.2.4. Planosolurile sunt soluri asemănătoare cu Luvosolul și Alosolul, dar

limitele între orizonturi sunt foarte tranșante deoarece prezintă schimbări

texturale bruște. Se întâlnesc în același areale ca Luvosolurile ocupând suprafețe

mai mari în depresiunile Baia Mare, Oaș, Piemonturile vestice, Piemontul Getic,

Subcarpați, Podișul Sucevei, pe terasele vechi din zonele umede ale Mureșului,

Oltului, Jiului, Argeșului etc.

Secvența tipică de orizonturi: Ao /Am – El /Ea – Bt



17

PRELUVOSOL tipic LUVOSOL albic-stagnic

6.3. CAMBISOLURI

Clasa Cambisoluri este formată din soluri în care principalul fenomen de

pedogeneză care acționează asupra solului este cel de argilizare in situ. Orizontul

B cambic (Bv) rezultat are o textură grosieră (nisipo-lutoasă) în comparație cu



18

orizontul Bt de migrare a argilei care caracterizează Luvisolurile. Nu prezintă

orizont Cca în primii 80 cm.

Secvența tipică de orizonturi: Ao / Am – Bv

6.3.1. Eutricambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație

în baze > 53%. Eutricambosolurile sunt răspândite în zona montană inferioară și

uneori în cea mijlocie

6.3.2.Districambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație

în baze < 53%. Sunt răspândite pe tot arcul Carpatic începând de la 600 -700 m

până la limita superioară a pădurii 1200 - 1700 m. Apar uneori și în regiunea de

dealuri și podișuri și în depresiunile Subcarpatice cu climat umed și pe substrat

acid.

EUTRICAMBOSOL DISTRICAMBOSOL tipic



19

6.4. SPODISOLURI

Procesul pedogenetic de podzolire este caracterizat prin acumulare de

material amorf și active iluviale compuse din materie organică (spălare puternică a

complexului organo-mineral într-o soluție acidă). În urma acestui proces se

formează orizonturile de diagnostic – Bs (B spodic), Bhs (B humico-spodic), Bcp

(B cripto-spodic). Aceste tipuri de sol se întâlnesc în zona înaltă de munte, de

regulă la altitudini mai mari decât Districambosolurile, unde precipitațiile sunt mai

bogate și temperaturile sunt mai scăzute.

6.4.1. Prepodzolulurile sunt soluri în care podzolirea este incipientă,

prezintă doar orizont Bs. Se întâlnesc în regiunea montană superioară, în etajul

molidului și în cel alpin inferior.

Secvența tipică de orizonturi: Aou – Bs

6.4.2. Podzolurile sunt soluri în care podzolirea este dezvoltată. Se întâlnesc în

regiunea montană superioară, în etajul molidului și în cel alpin inferior.

Secvența tipică de orizonturi: Au – Ea- Bhs

6.4.3. Criptopodzolurile sunt soluri cu un orizont A foarte humifer, urmat de un

orizont Bcp (unde acumularea de material amorf este consistentă în comparație cu

orizontul Bs). Se întâlnesc la altitudini mari, în zonele foarte reci și foarte umede

din întregul lanț Carpatic îndeosebi pe roci magmatice și metamorfice acide.

Secvența tipică de orizonturi: Au – Bcp



20

PREPODZOL subscheletic PODZOL tipic



21

6.5. UMBRISOLURI

Soluri cu acumulare evidentă de materie organică și nesaturată în baze,

prezintă ca orizont de diagnoză orizontul A umbric (Au). Se întâlnesc în general la

altitudini mari pe materiale parentale de natură acidă.

6.5.1. Nigrisolurile s-au format în timp îndelungat sub vegetație ierboasă de

pajiști și sunt răspândite în arealul montan mijlociu și superior din Carpați.

Secvența tipică de orizonturi: Au- Bv

6.5.2. Humosiosolurile sunt răspândite pe culmile cristaline din etajul alpin

superior din Carpați

Secvența tipică de orizonturi: Au –AR

NIGRISOL tipic HUMOSIOSOL tipic



22

6.6. ANDISOLURI

6.6.1. Andosoluri sunt soluri care se formează pe material parental de

origine vulcanică, soluri bogate în allofane (oxizi de Fe și Al). În Romania

andosolurile se întâlnesc la altitudini cuprinse între 1000 – 1800 m în munți

vulcanici din Carpați Orientali și Apuseni: Munții Gutui, Țibleș, Călimani,

Gurghiu, Harghita, Vlădeasa. Insular apar și în alte zone geografice unde substratul

este alcătuit din tufuri vulcanice sau alte roci eruptive.

Secvența tipică de orizonturi: Aodi – Acdi

ANDOSOL cambic



23

6.7. HIDRISOLURI

Soluri în care au loc procese stagnice și gleice datorită staționarii apei în

profil pe o perioadă îndelungată de timp.

6.7.1 Stagnosolurile sunt soluri unde apa staționează temporar, iar

proveniența acesteia este pluvială. Ocupă suprafețe joase pe platourile dealurilor

și podișurilor (Piemontul Getic, Piemontul Vestic, Podișul Someșean, Podișul

Sucevei) pe terenurile plane sau depresionare.

Secvență tipică de orizonturi: Aow - Btw

6.7.2 Gleiosolurile sunt soluri unde apa provenită din pânza freatică

stagnează o perioadă îndelungată de timp. Apar frecvent în Lunca și Delta Dunării,

în Lunca Jijiei și Bahluiului. Se mai întâlnesc și în zonele slab drenate ale luncilor

și teraselor din zona de dealuri și chiar în depresiuni montane (Borsec, Brașov,

Gheorghieni, Ciuc, Făgăraș, Sibiu, Beiuș, Baia Mare, Oaș, Zarand).

Secvența tipică de orizonturi: Ao – Go – Gr

6.7.3. Limnosoluri sunt soluri subacvatice (din lacuri de mică adâncime).

Secvența tipică de orizonturi: Aldi – Acdi



24

GLEIOSOL molic STAGNOSOL

Orizont stagnogleic W – STAGNOSOL Orizont Go, Gr – GLEIOSOL



25



26

6.8. SALSODISOLURI

Salsodisolurile sunt soluri foarte bogate în săruri (orizont salic, natric sau

orizont Btna).

6.8.1. Solonceacurile sunt soluri cu orizont salic în primi 50 cm ai profilului

de sol. Sunt răspândite predominant în zonele de stepă și silvostepă, pe terenuri

joase din Câmpia de Vest, Câmpia Brăilei, în luncile râurilor Prut, Bârlad, Jijia,

Bahlui, Cricovul Sărat, Călmățui, Buzău, în jurul lacurilor sărate din Câmpia

Bărăganului, în zona litoralului Mării Negre, în Lunca și Delta Dunării, precum și

în prejma lacurilor Babadag, Golovița, Smeica, Sinoe, Techirghiol s.a.

Secvența tipică de orizonturi: Aosa- AC

6.8.2.Solonețurile sunt soluri bogate în sodiu, care prezintă orizont argic –

natric (Btna). Relieful characteristic formarii lor este de luncă, depresiuni cu

drenaj slab, câmpii de subsidență. Sunt răspândite pe terenuri slab drenate din

Câmpia de Vest, Câmpia Română, luncile râurilor Prut, Bahlui și Jijia.

Secvența tipică de orizonturi:: Ao – Btna

Proces de salinizare – SOLONEȚ



27

SOLONEȚ SOLONCEAC

5.9. PELISOLURI

Soluri cu un conținut ridicat de argilă.

6.9.1. Pelisolurile sunt soluri foarte bogate în argilă ( > 45%). Sunt

răspândite în aceleași areale ca vertosolurile sau alte soluri argiloase. Se formează

pe terenuri ușor depresionare și mlăștinoase din câmpia de divagare Timiș-Bega,

Depresiunea Oltului.

Secvența tipică de orizonturi: Aoz –Btz

6.9.2. Vertosolurile sunt soluri bogate în argile gonflabile. Materialul

parental pe care se formează este format din argilă (peste 30%) care își mărește

mult volumul de umezire (montmorillonit).



28

Relieful este predominant de câmpii înalte, dealuri, piemonturi și podișuri la

altitudini cuprinse între 150 – 600 m. Vertosolul este dispersat pe suprafețe

restrânse în Subcarpați, Piemontul Vestic, podișul Getic, partea nordică a Câmpiei

Române între Olt și Argeș, Câmpia Moldovei, câmpiile piemontane ale Banatului

și Crișului.

Secvența tipică de orizonturi: Aoy

VERTOSOL gleic PELOSOL



29

6.10. PROTISOLURI

Protisolurile sunt soluri incipiente cu orizont A slab dezvoltat sau cu orizont

O și fără orizont B.

6.10.1. Litosolurile sunt soluri incipiente formate din orizont Ao, O sau T

direct pe roca R. Se întâlnesc în zona montană pe roci greu dezagregabile. În zona

forestieră ele reprezintă stadii de tranziție spre alte tipuri de soluri.

Secvența tipică de orizonturi: Ao – R

6.10.2. Regosolurile sunt soluri incipiente format din orizont A pe orizont C

neconsolidat (Loess). Se întâlnesc predominant pe versanți și culmi înguste

îndeosebi la dealuri și podișuri dar și în zonele montane și de câmpie. Sunt

răspândite în zonele cu relief puternic fragmentat din Dobrogea, Subcarpați,

Podișul Moldovei, Dealurile Vestice etc. Secvența tipică de orizonturi: Ao – C

6.10.3 Psamosolurile sunt soluri incipiente care se formează pe material

parental nisipos de origine eoliană de cel puțin 50 cm grosime și cu un conținut de

argilă < 12%. Psamosolurile ocupă suprafețe întinse din sudul Olteniei, în zona

vestică la Carei și Valea lui Mihai, în sudul Moldovei, estul Bărăganului, Delta

Dunării, litoralul Mării Negre. Pe suprafețe mai mici apar și în Câmpia Banatului

(Teremia) și Tara Bârsei (Reci). Secvența tipică de orizonturi: Ao.di – Cdi

6.10.4. Aluviosolurile sunt soluri incipiente formate din orizonturi de tip A

pe material parental fluvic (aluviuni). Sunt răspândite în Lunca și Delta Dunării

și în luncile apelor curgătoare, în apropierea unor lacuri, pe terenurile rar

inundabile. Secvența tipică de orizonturi: Ao – C (depozite aluviale)

6.10.5. Entriantrosolurile (Tehnosol în SRTS 2012) sunt soluri în curs de

formare pe material parental antropogen (cărămizi, moloz, halde de steril s.a ).

Apar în apropierea zonelor industriale, a exploatărilor miniere sau a centrelor

populate.



30

LITOSOL scheletic Litosol, în zona forestieră ENTRIANTROSOL

REGOSOL distric PSAMOSOL distric ALUVIOSOL



31

6.11. ANTRISOLURI

Antrisolurile sunt soluri erodate sau puternic modificate antropic.

Secvența tipică de orizonturi: B - C , AC – C

6.11.1 Antrosolurile sunt soluri cu un orizont superior modificat puternic

antropic (soluri arate, irigate). Apar în zonele agricole cultivate și modificate timp

îndelungat prin aplicarea de îngrășăminte și irigații.

6.11.2 Erodosoluri sunt soluri puternic erodate și/sau decopertate în urma

unei intervenții antropice. Apar în zonele accidentate în care eroziunea este

puternică mai ales în zonele de dealuri, podișuri și piemonturi.

ANTROSOL antracvic, sol seră ERODOSOL, teren degradat



32

6.12. HISTISOLURI

Histisolurile sunt soluri formate din materie organică nedescompusă în

totalitate (orizont O sau T), cu o grosime de peste 50 cm sau de 20 cm dacă

materialul parental este roca (R).

6.12.1. Histosolurile sunt soluri formate numai din orizont T. Se întâlnesc în

zona montană înaltă pană în zonele de câmpie și luncă, în zone depresionare, într-

un mediu permanent saturat în apă care favorizează turbificarea resturilor organice.

6.12.2 Foliosolurile sunt soluri formate numai din orizont O. Nu au textură,

nici structură și prezintă procese pedogenetice incipiente sau chiar lipsesc.

Foliosolurile apar în zonele montane pe substrat acid consolidat unde se

acumulează mușchi care inhibă descompunerea litierei.

HISTOSOL distric HISTOSOL FOLIOSOL

Curs Pedologie ULIM

Documents

Transcript of Curs Pedologie ULIM