Curs Metodologie (1)
7
DOCUMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ 1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE 2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII 3. TIPURI DE DOCUMENTE 4. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DE CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ 5. EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPUL MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII 6. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ 7. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE 1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE - documentarea – d!"#"$"% &MDE, 1'()*: + ""#$% # /"0 "", 2 /%#"3 085"%7"3% 9 - O 7 , L%!2# %"#, 1)' – + ""#$% 5% 8 4" !6 #"3 6 6 2 d2564# 72 d08 6# 06;"5 - documentul : 2 "5 4% "%7 05 "0, # !2 4% "8 " 0%6 75 2#"5, 5% 52 # d "#!2 4%$"" - 52#58 67 d d2564# % "487"5 %5 "<" % % 6#" 8 02%#=/ 68 d 8 "# 0% d 6# %#64" 06;"5 +" 5% 52#067 d2564 # %! # 06 >. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII a) informare orientată pentru pregătirea profesională 0 6d# =4%0 %#d=d25 2 %#d: - %8 2!6#d% % 6#2 06;"5 - d3<27 % % 5%8%5" $"" d 765 6 "#d"<"d6%7 4d"5 & 2% / %d7* 1
description
Curs Metodologie (1)
Transcript of Curs Metodologie (1)
DOCUMENTAREA TIINIFIC
DOCUMENTAREA TIINIFIC1. CONCEPTUL I DEFINIIA DOCUMENTRII TIINIFICE2. MOTIVAIA I OBIECTIVELE DOCUMENTRII3. TIPURI DE DOCUMENTE4. FAZELE DOCUMENTRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAII, PRINCIPII DE CUTARE, SELECIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTAR5. EVALUAREA CALITII INFORMAIILOR, N CONCORDAN CU TIPUL MATERIALULUI CONSULTAT ANALIZA CRITIC A SURSELOR DE INFORMAII 6. DOCUMENTAREA LA DISTAN. UTILIZAREA INTERNET-ULUI N DOCUMENTAREA LA DISTAN CONCEPTE I TERMINOLOGIE DE BAZ7. SERVERE I BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE1. CONCEPTUL I DEFINIIADOCUMENTRII TIINIFICE- documentarea definiia (MDE, 1978): tiina nregistrrii, organizrii i diseminrii cunotinelor specializate;
- Otlet, Lafontaine, 1895 tiina care permite furnizarea
tuturor documentelor despre un subiect- documentul: orice material scris, n format tiprit sau electronic, care are drept scop transmiterea coerent de informaii- conceptul de documentare implic activitatea unei persoane/grup de persoane care este interesat/sunt interesate de un anumit subiect i care consult documente aferente subiectului n cauz2. MOTIVAIA I OBIECTIVELEDOCUMENTRIIa) informare orientat pentru pregtirea profesionalstudent/masterand/doctorand:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacitii de lucru individualmedic (toate gradele)
- actualizarea cunotinelor
- creterea competenelorb) informare orientat pe activitatea de cercetare- cunoaterea:
realizrilor existente la momentul respectiv
preocuprilor similare n domeniu
potenialelor direcii de cercetare- compararea rezultatelor obinute de ali cercettori cu rezultatele proprii
Activiti desfurate- consultarea unor cri/capitole din cri privire de ansamblu asupra subiectului- consultarea n periodice a diverselor tipuri de articole- vizitarea unor site-uri de profilObservaie: volumul mare de informaii aferent unui anumit domeniu, precum i barierele lingvistice, fac imposibil, din punct de vedere practic, parcurgerea tuturor documentelor, raiune pentru care se impune realizarea unei seleciiexemple: 20.000 de reviste biomedicale primele 10 reviste principale de medicin intern o lun 200 articole originale, 70 editoriale 10 ani 16.000 de articole n limba englez despre hepatita viral Index Medicus 1879 1946 2 kg/an; 1946 1955 4 kg/an; 1977 30 kg.3. TIPURI DE DOCUMENTEBIBLIOTECI, CENTRE DE DOCUMENTAREClasificare dup suport:
- tiprite- n format electronic Clasificare dup suport:- tiprite- n format electronicClasificare dup tipul de informaie oferit
- documente primare- documente secundare- documente teriareDocumente primare- ofer elemente de cunoatere propriu-zis (informaii originale), nsoite de informaii bibliografice- exemple: cri, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.Documente secundare- ofer numai informaii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permind regsirea acestora (repertorii bibliografice)- instrumente de lucru, rezultat al unei documentri specializate care are la baz documentele primare- exemple: fi de carte, catalog de bibliotec, list bibliografic pe subiect, index de revist, buletin bibliografic, baz de date
Documente teriare- semnaleaz sau prezint documente secundare- exemplu: bibliografie de bibliografiiBIBLIOTECI I CENTRE DEDOCUMENTAREClasificare dup modul de stocare i prezentare a informaiei
- biblioteci multimedia biblioteci n care informaia se poate gsi n format tiprit, pe CD-ROM-uri, pe casete video/audio, pe discul unor calculatoare sau on-line, iar aceast informaie poate fi consultat simultanSTANDARDE N ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:FONDUL DE CARTE, PERIODICEI. FONDUL DE CARTE
manuale/cursuri
tratate
monografii
atlase
albume
lucrri cu caracter biografic i/sau istoric
teze de doctorat
rapoarte de cercetare intern
dicionare
enciclopediiManualul- definiie (MDE, 1978): carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei tiine (), utilizat mai ales n instituiile de nvmnt- adresabilitate: studeni (caracter didactic)- obiectiv: instruire de baz ntr-un domeniu mai larg, bine precizat
Structur: - uzual corespunde tematicii abordate n cadrul unor prelegeri/cursuri, coninnd mai multe informaii dect expunerea oral- adaptat nivelului de cunotine anterioare, la care se face apel- prezint informaii clasice actualizate, n general fr referiri la problematica cercetrii n domeniu- referinele bibliografice permit aprofundarea anumitor detalii i includ materiale apreciate pentru claritatea expunerii, interesul istoric, valoarea de ndrumareTratatul- definiie (MDE, 1978): lucrare de specialitate, n care sunt expuse principiile fundamentale ale unei discipline- adresabilitate: studeni, rezideni, doctoranzi, specialiti (caracter didactic)- obiectiv: instruire aprofundat ntr-un domeniu mai larg, bine precizat
Structur:- prezint informaii detaliate, incluznd noiuni i concepte de dat recent, cu referiri la aspectele cele mai importante ale cercetrii n domeniu- referinele bibliografice: uzual tratate de aceeai amploare, monografii sau articole de cercetare cu rezultate bine cunoscute n domeniu- frecvent elaborat de un colectiv mai numeros de autori, sub coordonarea unei personaliti tiinifice n domeniuMonografia- definiie (MDE, 1978): studiu tiinific asupra unui subiect, tratat detaliat i multilateral- adresabilitate: doctoranzi, specialiti, cercettori (caracter tiinific)- obiectiv: acoperirea n mod exhaustiv a unei singure ramuri (domeniu ngust) de cunoatere
Structur:- lucrare erudit, foarte documentat, focalizat pe problematica cercetrii- coreleaz ntr-o manier sintetic informaiile existente, prin prisma experienei personale din aria tiinific abordat- referinele bibliografice: articole cu caracter clasic, articole de dat foarte recent, alte monografii cu subiect similar/apropiatII. PERIODICE
- cu profil general
- de specialitate
- de supraspecialitateReviste medicale cu profil general- adresabilitate: numr larg de persoane cu instruire superioar n domeniul tiinelor medicale- urmrete promovarea cunoaterii i transmiterea informaiilor ntr-un domeniu tiinific larg- exemple:
Revista Medico-Chirugical a Societii de Medici i NaturalitiNature
New England Journal of Medicine
Lancet
La Presse MedicaleReviste medicale de specialitate- adresabilitate: specialiti ntr-un anumit domeniu- informaiile aparin unei arii de cercetare bine delimitat- editate sub egida unor societi tiinifice/instituii de profil- exemple:
Hepatology
Endocrinology
Gastroenterologie clinique et biologique
American Journal of Pathology
CancerReviste medicale de supraspecialitate- adresabilitate: cerc redus de cercettori/specialiti ntr-un subdomeniu- dedicate performanelor tiinifice ntr-o arie de cercetare restrns- exemple:
Immunohistochemistry
Journal of Molecular Biology
Transplantation
PainCentrul de documentare- afiliat unor centre naionale de cercetare tiinific sau unor institute de cercetare (Institutul naional de informare i documentare, Centre de documentation du C.N.R.S., Research materials information center, Institute for scientific information, Centre de documentation des sciences humaines)- ofer informaii complexe, pe baza unei mari diversiti de documente primare, secundare i teriareClasificare dup modul de stocare i prezentare a informaiei- biblioteci clasice organizate pe baza unui fond propriu de carte i periodice4. FAZELE DOCUMENTRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAII,PRINCIPII DE CUTARE,SELECIA DOCUMENTELOR,ANALIZA DOCUMENTARI. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAII- unde pot fi gsite referine bibliografice pentru un anumit subiect?- surse: documente primare, secundare, teriare
documentele secundare indispensabile ntr-un demers de cercetare, singura cale de acces organizat la documentele primare5. EVALUAREA CALITII INFORMAIILOR, N CONCORDAN CU TIPULMATERIALULUI CONSULTAT ANALIZA CRITIC ASURSELOR DE INFORMAIICriterii urmrite:- enunarea clar a problemei de fond a cercetrii- referirea la cercetri similare n domeniu (calitatea documentrii)- utilizarea unei metode corespunztoare pentru studiu- descrierea precis a metodei de lucru- prezentarea rezultatelor n manier logic, clar, precis i coerent- sublinierea elementelor de originalitate- impactul rezultatelor i discuiilor asupra cunotinelor existente n domeniu- stilul de redactare6. DOCUMENTAREA LA DISTAN. UTILIZAREAINTERNET-ULUI N DOCUMENTAREA LA DISTAN
- utilizeaz informaii/documente n format electronic- introducerea reelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distan i la orice or- complementar documentrii clasice, realizat prin accesul la material tiprit- faciliteaz un acces rapid la informaia secundar i, n anumite condiii, la informaia primar- utilizarea sistemelor informaionale (a informaticii documentare) n cutarea referinelor influeneaz comportamentul uman, n sensul redimensionrii urmtoarelor activiti:
software-ul caut i gsete ceea ce ar trebui s ntreprindem noi, ctignd astfel n rapiditate i eficacitate tehnologia permite obinerea, n final, a unei liste cu referinele dorite (list ce poate fi apoi limitat din diverse considerente) aciune care altminteri ar fi trebuit s se desfoare manual utilizarea reelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca i eficien, graie flexibilitii investigaiilor i acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentriiREEAUA INTERNET - n ce msur Internet-ul a modificat
strategia de documentare?Internetul
- reea de reele, care unete computere personale, universitare i chiar guvernamentale, furniznd infrastructura necesar pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext, fiierelor arhivate, a bazelor de date i a altor resurse ale tehnicii de calcul
- ansamblu imens de reele de calculatoare care formeaz i acioneaz ca o singur reea uria pentru transportul informaiilor i al mesajelor pe distane orict de mici i orict de mari
anywhere from the same office to anywhere in the worldIstoric1969 Departamentul de Aprare SUA creeaz Advanced Research Projects Agency (ARPA) i o reea de comunicaii specifice ARPANET1970 - Primele cinci noduri
Universitatea California
Universitatea Stanford
Universitatea Santa Barbara
Universitatea Utah
BBN (Bolt, Beranek & Newman) 1983 reeaua ARPANET se desparte n dou sisteme ARPANET (pentru scopuri civile cercetare) i MILNET (pentru scopuri militare) conectate ntre ele ansamblu care devine Internet
1986 National Science Foundation consider reeaua depit i creeaz NSFNET, prin conectarea de supercalculatoare, care devine principala modalitate de comunicare n InternetModalitatea de extindere a InternetuluiCalculatoare gazd 1977: 111
1981: 213
1983: 562
1984: 1.000
1986: 5.000
1987: 10.000
1989: 100.000
1992: 1.000.000
2001: 150 175 milioane
2002: peste 200 milioane
2010: aproximativ 80% din planet va fi pe Internet
2001
407 milioane utilizatori
218 din 246 ri
peste 31 milioane nume de domenii
2002
peste 840 milioane utilizatori
aproximativ 100 x 220 MB de informaii
Pentru a obine o audien de 50 milioane de persoane au fost necesari
38 ani pentru radio
13 ani pentru televiziune
4 ani pentru Internet (din momentul n care a devenit disponibil publicului larg)
PAGE 7
