Manual Metodologia Cercetarii Stiintifice Economice - Gheorghe Raboaca - 2004
Curs Metodologia Cercetarii Stiintifice 2013-2014
-
Upload
iulia-catalina -
Category
Documents
-
view
79 -
download
17
description
Transcript of Curs Metodologia Cercetarii Stiintifice 2013-2014
Tehnici de prezentare şi
comunicare P1 Analiza de început
Scopul /Cadrul prezentării
P2 Studierea auditorului
Tipuri de asistenţă - Ce ştie auditoriul fără să i se spună nimic
Întrebări care-i vin publicului în minte - Participanţii dificili
Publicul are nevoie de pauză - dar când?
P3 Pregătirea şi planificarea
P4 Prezentarea informatiilor vizuale
P5 Susţinerea prezentării
Primele secunde sunt hotărâtoare - Poziţia corpului, prezenţa şi
controlul de sine - Gesturile -Vocea
P8 Încheierea prezentării
Timpul întrebărilor -Întrebări neplăcute - După prezentare - Idei de
aur pentru viitoarea ta prezentare
2
Noţiuni introductive
Prezentările joacă un rol important în aproape toate domeniile de
activitate. Prin prisma lor ceilalţi apreciază eficienţa.
Modul de comportament când se susţine o prezentare spune foarte
multe nu numai despre prezentator şi atitudinea lui faţă de muncă,
ci şi despre gradul de cunoaştere al subiectului tratat.
Orice succes depinde în mare măsură de abilitatea celor implicaţi de
a comunica şi colabora eficient.
Prezentările trebuie considerate mai mult decât un mijloc funcţional
de comunicare sau de luare de decizii, indiferent de cadrul în care
sunt susţinute, oficial sau neoficial.
3
Realizarea unei bune prezentări
presupune cunoaşterea:
Importanţei creării unui climat favorabil şi abordării unei
atitudini corespunzătoare;
Caracterului şi naturii auditorului şi felul în care trebuie
adaptat stilul de prezentare;
Tehnicilor de susţinere a unei prezentări eficiente printr-o
cunoaştere mai amănunţită a diferitelor metode de prezentare a
datelor statistice şi tabelelor, necesare pentru expunerea
informaţiei;
Importanţei folosirii tehnicilor oratorice şi limbajului într-un mod
planificat şi controlat şi importanţa vitală a exprimării clare şi
concise.
4
Analiza de început
Conţinut – informaţiile de care au nevoie participanţii. În contrast cu
rapoartele scrise, trebuie să se ţină cont de volumul de informaţie pe
care-l poate recepţiona audienţa.
Structura– are un curs logic, cu introducere, parte de mijloc şi cu
încheiere. Trebuie să fie împărţită în secvenţe astfel încât să fie
înţeleasă de audienţă.
Pregătire – o prezentare trebuie să fie bine pregătită deoarece, dacă
asupra unui raport, cititorul poate reveni, în cazul prezentării audienţa
este la discreţia prezentatorului.
Elementul uman – o bună prezentare va fi ţinută minte mai uşor
decât un raport pentru că este legată de o persoană.
5
Succesul unei prezentări depinde de foarte
multe variabile
şi de aceea, înainte de a vă pregăti pentru a susţine o prezentare, trebuie să se
răspundă la şapte întrebări specifice:
1. De ce? Motivele pentru care trebuie să se susţină prezentarea.
Stabilirea temei şi obiectivelor prezentării. Tema prezentării trebuie să fie
aleasă pe baza nevoilor şi intereselor audienţei, ţinând cont de contextul în care
va avea loc prezentarea.
2. Cine? Identificarea persoanelor care vor participa la această prezentare.
3. Ce? Stabilirea informaţiilor pe care trebuie să le conţină prezentarea.
4. Cum? Alegerea modalităţilor şi mijloacelor prin care se transmite mesajul
către audienţă
5. Când? Momentul când ar fi bine să aibă loc prezentarea.
6. Unde? Identificarea şi stabilirea locului de desfăşurare a prezentării
7. Durata? Timpul alocat pentru a susţine prezentarea.
Răspunzând acestor întrebări există un minim de informaţii pe baza cărora se
poate trece la următorul pas al realizării unei prezentări şi anume pregătirea.
6
Elementele ce vor fi integrate pe parcursul
paşilor procesului de realizare a unei prezentări
Planificarea
Pregătirea
Exersarea
Susţinerea prezentării
7
Structura prezentării
Cicero a scris primul manual pentru oratori (în jurul anului 100 Î.Cr.) Din
cartea sa Despre teoria vorbirii în public,am extras cele şase reguli ale
discursului :
I. Introducerea (câştigarea atenţiei)
II. Enunţarea ideilor (fondul) –claritate, credibilitate
III. Diviziunea(zona de acord, dezacord, decizii necesare)
IV. Dovada (atitudini faţă de aspectele nerezolvate – cu argumente)
V. Combaterea (distrugerea argumentelor adversarilor )
VI.Concluzia (sfârşitul „formulat în armonie cu arta”). Probabil că
publicului se aminteşte de îndatoririle sale faţă de problemele în discuţie,
iar oratorul se retrage graţios.
În alegerea şi crearea unei structuri se porneşte de la obiectivele
stabilite a se atinge prin prezentare: informare, instruire, transmitere de
idei, motivare etc.
8
Metodologia cercetării
Obiectivul cursului este ca studentii sa invete cum să :
caute literatura de specialitate;
facă lectura critică a articolelor cu teme medicale
sintetizeze rezultatele studiilor;
planifice și să conducă o cercetare științifică proprie;
întocmească o lucrare științifică, respectiv care este
structura acesteia;
faca prezentarea si publicarea unei lucrări științifice in
domeniul medical;
9
Un proiect de cercetare pe baza căruia se va desfășura un
studiu clinico-epidemiologic îşi găseşte originea în:
curiozitatea cercetătorului pentru o problemă medicală;
încercarea de a descrie unele inadvertenţe existente
între ceea ce se observă şi ceea ce ar trebui să fie în
practica medicală;
calităţile de observator şi experienţa profesională a
cercetătorului;
abilitatea cercetătorului de a găsi cele mai eficiente
metode de rezolvare a problemelor ivite.
Cercetarea ştiinţifică medicală
10
Scopul unui studiu de cercetare este de a da răspuns la
întrebările:
cauzalitate, la documentarea unei relaţii strânse între unul
sau mai mulţi factori de risc şi boală;
istoria naturală a unei boli sau dinamica acesteia
începând cu momentul impactului factorului de risc (inclusiv
a factorilor de natură biologică) cu macroorganismul, urmând
apoi fazele: incubaţia bolii, perioada de stare şi faza finală
urmată de vindecare, imunitate, cronicizare sau deces.
prognosticul bolii, aprecierea cât mai aproape de
certitudine a evoluţiei unei boli. Factorii prognostici sunt
apreciaţi prin studii epidemiologice de cohortă în care se pot
evalua indicatori ca: supravieţuirea unui bolnav la 5 ani după
un anumit moment cheie din istoria naturală a bolii;
Scopul, justificarea şi calităţile
unui studiu medical
11
tratamentul, eficienţa şi eficacitatea unui tratament
sunt frecvente subiecte de cercetare, pentru abordarea
lor se apelează la trialuri clinice controlaterandomizate. Se
pot analiza de asemenea scheme noi de tratament,
eficienţa unor preparate sau scheme de aplicare a
preparatelor profilactice (vaccinuri, dezinfectanţi, etc.);
profilaxia îmbolnăvirilor, include totalitatea măsurilor
care pot influenţa cauzele modificabile ale unei boli şi se
efectuează în patru trepte: profilaxia primordială, primară,
secundară şi terţiară.
Scopul, justificarea şi calităţile
unui studiu medical
12
Calităţile studiului de cercetare
Un bun studiu de cercetare trebuie să fie: pertinent,
nou, fezabil, să respecte etica medicală.
pertinent când are repercusiuni asupra viitorului clinic al
unui fenomen de sănătate, pertinența practică
însemnând o mai bună cunoaştere a bolii, ameliorarea
tehnicilor de diagnostic şi de tratament, etc.
O altă cerinţă se referă la ineditul studiului, faptul de a fi
nou, în sensul de a aduce informaţii noi, să nu repete
un studiu deja finalizat şi cu concluzii ferme.
Cercetătorul trebuie înainte de a demara studiul, înainte
de a investi timp, bani, energie, să estimeze dacă
studiul este fezabil.
13
Sudiu fezabil presupune:
are un număr suficient de subiecţi, determinări de
laborator etc., pentru a putea trage concluzii
adecvate;
studiul este accesibil şi acceptat de populaţie;
nu are costuri si timpi de executie foarte mari;
nu are scopuri prea ambiţioase, sau scopuri multiple, în
general un studiu ar trebui să aibă un singur scop,
să găsească rezolvarea la o singură întrebare.
14
Caracterul interdisciplinar al cercetării în
domeniul medicamentului este ilustrat prin
colaborarea între ingineri, chimişti, medici,
farmacişti, tehnicieni din diverse alte
specialităţi, cu domenii distincte de
activitate.
Se pot enumera ştiinţe de graniţă care
contribuie la cercetarea medicamentului,
cum ar fi:
fizico-chimia, radiochimia, histochimia.
La acestea se adaugă ştiinţele matematice,
statistica şi biostatistica, informatica, toate
contribuind la analiza şi interpretarea fenomenelor
observate şi a rezultatelor experimentale. 15
16
17
Cele patru tipuri de obiective pentru formularea temei:
obiective care se referă la evoluţia şi prognosticul unei
îmbolnăviri, obiective prin care se încearcă înţelegerea şi
cunoaşterea unor evenimente ce pot să apară la un pacient pe
parcursul bolii;
obiective care se referă la etiologia bolii (cauze de natură
bacteriană, virală, parazitară) sau la cauzalitate (relaţia factor
de risc-boală);
obiective legate de performanţa unor teste de diagnostic sau
de screening, de evaluare a strategiei de diagnostic sau de
interpretare a unui test;
obiective care se referă la impactul unei intervenţii,
evaluarea unei intervenţii terapeutice, depistarea unor boli,
prevenţie si educare pentru sănătate
Tema de cercetare/studiu
18
19
Etapele cercetării ştiinţifice
definirea problemei şi a temei de cercetat;
cercetarea literaturii de specialitate - realizarea studiului bibliografic;
planificarea proiectului de cercetare - program structurat de proiectare a experimentelor (cel mai adesea o proiectare statistică);
derularea experimentelor şi achiziţia datelor;
interpretare, analiză a datelor experimentale
şi formularea concluziilor;
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
Introducere / background
Scop – obiective – ipoteze de lucru
Oferă cititorului elementele necesare
înţelegerii lucrării
Subliniază interesul lucrării – de ce a fost
efectuată
Referire la alte studii – citări din literatură
Formularea scopului şi obiectivelor:
fie interogativ, fie afirmativ
35
Introducerea prezentarii, în care:
se stabileşte contactul cu auditoriul;
se prezintă subiectul şi tema principală.
Introducere poate conţine o glumă, o poveste
relevantă pentru subiectul prezentării sau o
activitate care să încălzească atmosfera. De
asemenea introducerea trebuie să cuprindă şi
informarea audienţei asupra scopului
prezentării.
36
Cuprinsul prezentarii, în care:
se explică tema în detaliu;
se dezvoltă tema şi se argumentează;
Cuprinsul prezentării nu trebuie scris cuvânt cu
cuvânt ci doar ideile principale.
Pe baza acestor idei principale şi cu ajutorul unor
cartonaşe pe care prezentatorul îşi poate nota anumite
detalii(dacă este cazul) se va susţine prezentarea
37
Descrierea unor fenomene de sănătate
Prezenţa unei boli
Factori de prognostic
Frecvenţa unor complicaţii
Evaluarea unei metode de diagnostic
Prin comparare cu un test consacrat
(“golden standard”)
Exemplu: teste rapide vs cultură
38
Cercetarea aplicativă
Evaluarea unei atitudini terapeutice
Prin compararea a două atitudini diferite Tratament A vs tratament B
Cercetarea unor factori de prognostic
Factori de risc Fumat – cancer pulmonar
Factori de protecţie Estrogeni - osteoporoză
39
Etapele cercetării
Efectuarea propriu-zisă a studiului
Analiza şi interpretarea rezultatelor
Inclusiv prelucrarea statistică a datelor
Evaluarea studiului
Inclusiv comunicarea rezultatelor
Comunicare verbală
Comunicare orală propriu-zisă, masă rotundă, poster
Comunicare scrisă
Articol, monografie, tratat
40
Metodologia studiului
41
Alcătuirea lotului de studiu
Cine vor fi subiecţii
Cum se vor selecta subiecţii
Criterii de includere
Criterii de excludere
Relaţia cu subiecţii
Alegerea variabilelor de aplicat
subiecţilor Utilizarea în comun a acului
Statutul socio-economic
Aplicarea unui program educaţional pentru
reducerea riscului
Utilizarea unor intervenţii directe
Dieta hipocalorică pentru obezi
Seropozitivitatea HIV
42
Relaţia cu subiecţii
Chestionarul
Înmânat
Prin interviu / telefonic
Tipuri:
Deschis
“Care sunt obiceiurile pe care le consideraţi cu risc
pentru infarctul miocardic (IM)?”
Răspunsul obţinut: în funcţie de nivelul educaţional
43
Prelucrarea statistică
44
Studiul observaţional
Se descrie distribuţia variabilelor
Exemplu: prevalenţa HTA la populaţia de sex masculin,
vârsta peste 30 de ani, cu exces ponderal, din Arad
Studiul analitic
Se demonstrează statistic una din 2 ipoteze:
Ipoteza nulă: nu există asociaţie între variabila predictibilă
şi variabila rezultantă
Ipoteza alternativă: există asociaţie între variabila predictivă
şi cea rezultantă
45
46
47
48
49
Etapele cercetării
Pregătirea studiului
Alegerea temei
Rezultat al unei observaţii din activitatea practică
Psihiatrie: administrarea unui medicament pentru
tratarea unei depresii
Date din literatură
Vitamina E: efect benefic în scleroza glometrulară a
bolnavilor
Consultarea literaturii de specialitate
Elaborarea protocolului scris
50
51
Material şi metodă
Material
Pe cine / pe ce s-a efectuat studiul
Populaţie, bolnavi, animale
Criterii de secţie a subiecţilor
Criterii de includere
Criterii de excludere
Descrierea exactă a loturilor
Vârstă, sex, origine etnică, formă de boală etc.
52
Material şi metodă
Metodă
1. Ce s-a evaluat???
2. Acţiunea unor medicamente: doză, durată
de acţiune, cale de administrare
3. Rezultatele unei intervenţii chirurgicale:
tehnica respectivă, cu detalii
4. Valoarea unei investigaţii: descrierea
investigaţiei, reactivii utilizaţi, aparatul
cu care s-a lucrat
53
Material şi metodă
Criteriile în baza cărora s-a realizat evaluarea
Parametrii clinici / clinico-epidemiologici = scor
Parametrii biologici
Frecvenţa complicaţiilor
Durata de supravieţuire
Cum au fost analizate şi evaluate rezultatele
Ce teste statistice s-au utilizat
54
Iconografie
Ilustrarea prin grafice şi tabele
Graficul / fotografia
1. Număr de ordine, titlu, eventual preluare
2. Titlul se amplasează sub grafic / fotografie
Tabelul
1. Număr de ordine, titlu, eventual preluare
2. Titlul se amplasează deasupra tabelului
Uşurează urmărirea rezultatelor
Foarte utilă pentru a prezenta evoluţia în
timp a fenomenului
55
56
57
Redactarea
58
Este “darea de seamă” asupra cercetării
Stil
Timp trecut pentru redarea metodei şi rezultatelor
Timp prezent pentru noţiuni bine cunoscute
Persoana 1 plural
Calităţi
Precizie în descrierea populaţiei, perioadei, locului,
rezultatelor
Claritate
59
Rezultate
Se menţionează toate rezultatele
obţinute, inclusiv cele “negative” – care
contrazic ipotezele de lucru
Se evită rezultatele care nu au legătură cu
scopul lucrării
Se utilizează în text timpul trecut
Se ilustrează prin iconografie (totalitatea
imaginilor documentare referitoare la oproblemă -
Ilustrarea prin grafice şi tabele)
60
61
Discuţii
Interpretează obiectiv lucrarea
A fost sau nu atins scopul lucrării ???
Discutarea critică şi obiectivă a rezultatelor
Număr suficient sau insuficient de subiecţi
Metodă adecvată sau nu
Compararea rezultatelor cu cele obţinute prin alte
studii
“În acord cu studiile efectuate de ... şi noi am confirmat ...”
“Spre deosebire de rezultatele lui ... studiul nostru nu
evidenţiază ...”
62
63
Analiza si Concluziile Analiza: Operația de analiza este necesara deoarece nu este suficient
sa formulam, sa reformulam si sa exemplificam un subiect. Este indicat
ca analiza sa fie realizata în relatie directa cu prima propozitie prin
analizarea unor aspecte ale subiectului, expansiunea sau limitarile lui.
Exemplu: Problema valorificarii deseurilor este prezenta implicit sau explicit în studiile
de mediu.Unii autori au solutionat-o prin implementarea politicilor de mediu, altii au
relationat-o cu procesele tehnologice cele mai performante, implementarea BAT.Oricum,
managementul deseurilor este prioritar, deoarece la nivel national conceptul de zero
deseuri este greu de atins.
Concluzia: trebuie sa fie finalizata printr-o propozitie care reitereaza
sau reformuleaza propozitia initiala a paragrafului. Chiar daca apare o
suprapunere între analiza si concluzie, aceasta este necesara pentru a
întemeia studiul paragrafului.
64
Concluzii
Exemplu:
Este o consecinta fireasca faptul ca studiul
privind posibilitatile de valorificare a deseurilor
semnifica întemeierea acestuia ca studiu asupra
conditiilor de cercetare si monitorizare controlata a
procesarii deseurilor.
Concluziile vor fi 2 – 3, maxim 5 (doar
cele rezultate din studiu de caz,
cercetare,)
65
66
67
68
Bibliografie
Publicaţiile consultate
În ordine alfabetică a primului autor
În ordine cronologică a datei de apariţie
Monografii
Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) / prenumele (femei) primilor 3 autori – etc., al.
Titlul cărţii şi numărul ediţiei
Editura, localitatea şi anul apariţiei
Paginile consultate (prima şi ultima)
69
Bibliografie
Articole în periodice de specialitate
Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) / prenumele (femei) primilor 3 autori – et al
Titlul articolului în limba originală
Denumirea revistei utilizând abrevierea internaţională
Anul apariţiei
Numărul şi volumul
Paginile consultate (prima şi ultima)
70
Încheierea prezentarii
în care:
se prezintă principala temă în rezumat;
se fac recomandări (dacă e necesar);
71
72
1.înțelegerea noțiunii de cercetare științifică studențească
si scopul ei;
2.introducere în logica argumentării științifice;
3.necesitatea cunoașterii locurilor de documentare si
surselor;
4.posibilitatea de a cunoaște modul de elaborare a unui
proiect si a unui aparatul critic al unei lucrări stiintifice
(bibliografia, referințe, note, indici, listă documente, liste
ilustrații, cuvinte cheie: referință, notă, citat, bibliografie
(divizată), prescurtări (tehnice, bibliografice, personale)
5. analiza economia unei lucrări științifice, obiectiv:
învătarea si practicarea procentelor ideale ale părtilor unei
lucrări stiintifice, înpărtirea ideală a lucrării - pentru
instituirea unui raport normal
Prezentarea cursului a avut ca
obiective:
Forme şi metode de evaluare:
1.evaluare formativa si cu caracter de diagnosticare, realizata in cadrul activitatii de laborator, prin
urmarirea modului in care studentii rezolva problemele propuse cu scopul de a depista si corecta
greselile acestora pentru evaluarea fiecăreia dintre cunoştinţele, competenţele şi abilităţile privind
modul de prezentare a unui proiect.
2.examinare finala in scris privind rezolvarea individual a unei teme
1. Obiectivele disciplinei
2. Metode de predare – învăţare
3. Forme şi metode de evaluare
Obiectivele disciplinei:
1.Insusirea tehnicii de redactare a unui referat stiintific si modalitatile de prezentare ale acestuia.
2.Familiarizarea studentilor cu metoda cercetarii stiintifice.
3.Cunoasterea importantei cercetarii stiintifice.
4.Intelegerea principiilor fundamentale legate de munca in echipa.
5.Cunoasterea factorilor ce pot influenta prezentarea orala.
Metode de predare – învăţare:
Predarea cursului se face sub formă de prelegere, combinata cu dialogul. Cunoştinţele se
completează la laborator, când are loc participarea directă a studenţilor la rezolvarea temelor de
laborator şi se răspunde la întrebări ocazionate de aceasta; au loc discuţii de grup ocazionate de
nelămuriri ale studenţilor sau greşeli ale acestora.
Metodele pedagogice folosite: Expunerea, exemplificarea, descoperirea dirijată, observatia, invatarea
prin rezolvarea de probleme, studiul de caz, dialogul.
73
74
Va multumesc pentru atentia
cu care ati parcurs materialul!
Va urez SUCCES !
75