Curs Grafice 2011

128
Repr * Definitie * Crearea unei reprezentari g Evolutia numarului de stude Universitate 2003/2004 Academia de Studii Economice Bucurest 165 Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoc 364 Universitatea din Bucuresti 335 Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iaş 270 Universitatea "Transilvania" Brasov 170 Universitatea Politehnica Bucuresti 176 TOTAL 1480 Etape: 1) editarea si selectia datelor 2) din cadrul tab-ului Insert grupul de butoane Chart Reprezentările grafice reprezintă una dintre Excel. Reprezentarea grafică a datelor nu o mai bună vizualizare a relaţiilor, tend care acestea sunt ilustrate prin forme de suprafeţe, etc). O reprezentare grafică este dinamică, în sensul construirii graficului, se actualizează a Reprezentările grafice se construiesc pe ajutorul unor instrumente specifice cum a date prin metoda filtrului automat şi/sau variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetiz

Transcript of Curs Grafice 2011

Page 1: Curs Grafice 2011

Reprezentări grafice * Definitie

* Crearea unei reprezentari grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

Universitate 2003/2004Academia de Studii Economice Bucuresti 165Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca 364Universitatea din Bucuresti 335Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iaşi 270Universitatea "Transilvania" Brasov 170Universitatea Politehnica Bucuresti 176TOTAL 1480

Etape:

1) editarea si selectia datelor

2) din cadrul tab-ului Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care se doreşte a fi realizat

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Page 2: Curs Grafice 2011

Nota: După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2005/20062006/2007

Page 3: Curs Grafice 2011

Obs:

Tipuri de reprezentări grafice

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod cât mai sugestiv posibil.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2005/20062006/2007

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Page 4: Curs Grafice 2011

Reprezentări grafice

* Crearea unei reprezentari grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

2004/2005 2005/2006 2006/2007163 194 233321 342 358280 318 387303 296 338148 176 174166 163 148

1381 1489 1638

Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care se doreşte a fi realizat

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Page 5: Curs Grafice 2011

După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2005/20062006/2007

Page 6: Curs Grafice 2011

Tipuri de reprezentări grafice

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod cât mai sugestiv posibil.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2005/20062006/2007

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Page 7: Curs Grafice 2011

Reprezentări grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

Total755

138513201207

668653

5988

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Page 8: Curs Grafice 2011

Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Page 9: Curs Grafice 2011

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Page 10: Curs Grafice 2011

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme bidimensionale

Histograme tridimensionale

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 11: Curs Grafice 2011

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 12: Curs Grafice 2011

Ex. 1Să se reprezinte prin histograme dispuse vertical/orizontal situaţia vînzărilor de cărţi de informatică în perioada 2001-2006

Ani distributie Cantitate livrata

2003 3,500 buc2004 9,760 buc2005 10,000 buc2006 5,100 buc2007 2,000 buc2008 7,330 buc

Ex. 2

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Luna Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie 158,200 € 434,600 €

februarie 252,900 € 351,400 €

martie 210,300 € 520,438 €

2003 2004 2005 2006 2007 20080 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Vânzări 2001-2006

Page 13: Curs Grafice 2011

aprilie 255,230 € 619,700 €

CLUSTERED STACKEDCompara valorile pe categorii Compara contributia fiecarei valori in cadrul

totalului pe fiecare categorie

ianuarie februarie martie aprilie0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie februarie martie aprilie0

100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare B Punct vanzare A

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Page 14: Curs Grafice 2011

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme simple

Histograme cumulate

Histograme cumulate 100%

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 15: Curs Grafice 2011

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 16: Curs Grafice 2011

Să se reprezinte prin histograme dispuse vertical/orizontal situaţia vînzărilor de cărţi de informatică în perioada 2001-2006

2003 2004 2005 2006 2007 20080 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Vânzări 2001-2006

Page 17: Curs Grafice 2011

STACKED 100% STACKEDCompara contributia fiecarei valori in cadrul totalului pe fiecare categorie

Compara procentul cu care contribuie fiecare valoare in cadrul totalului pe fiecare categorie

ianuarie februarie martie aprilie0

100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie februarie martie aprilie0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%90%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Page 18: Curs Grafice 2011

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme simple

Histograme cumulate

Histograme cumulate 100%

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 19: Curs Grafice 2011

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Page 20: Curs Grafice 2011

2003

2004

2005

2006

2007

2008

0 buc 2,000 buc 4,000 buc 6,000 buc 8,000 buc 10,000 buc 12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc

10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Evoluţia vânzărilor pe perioada 2003-2008

Cantitate livrata

Page 21: Curs Grafice 2011

2003

2004

2005

2006

2007

2008

0 buc 2,000 buc 4,000 buc 6,000 buc 8,000 buc 10,000 buc 12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc

10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Evoluţia vânzărilor pe perioada 2003-2008

Cantitate livrata

Page 22: Curs Grafice 2011

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

Page 23: Curs Grafice 2011

Ex. 1

Să se reprezinte grafic structura valorică a facturilor neplătite de "Client1"

Cod Client Nume Client Adresa

100 Client1 ConstantaStr. Floril 456100 Client1 ConstantaStr. Floril 406

Ex. 2

Total SalariiContabilitate 19,000 RONDesfacere 36,000 RONOficiu Calcul 14,000 RONFinanciar 31,000 RONMarketing 18,000 RON

Localitate

Nr factura

45682%

40618%

Page 24: Curs Grafice 2011

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Luna Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie 158,200 € 434,600 €

februarie 252,900 € 351,400 €

martie 210,300 € 520,438 €

aprilie 255,230 € 619,700 €

Sectorial (Pie) Concentric (Doughnut) - 1 serie de date

18%

29%24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

18%

29%

24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

Page 25: Curs Grafice 2011

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Pie of PiePie of Pie

Bar of PieBar of Pie

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

Page 26: Curs Grafice 2011

Să se reprezinte grafic structura valorică a facturilor neplătite de "Client1"

Data facturii Data scadentei Valoare Platit

2/12/2002 30 zile 3/26/2002 38,060 NU12/16/2003 30 zile 1/27/2004 8,300 NU

Nr zile gratie

45682%

40618%

45682%

40618%

Page 27: Curs Grafice 2011

Concentric (Doughnut) - 1 serie de date Concentric (Doughnut) - 2 serii de date

18%

29%

24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

18%

29%

24%

29%

23%

18%

27%

32%

Structura vanzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B

ianuariefebruariemartieaprilie

Page 28: Curs Grafice 2011

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

Page 29: Curs Grafice 2011

45682%

40618%

Page 30: Curs Grafice 2011

18%

29%

24%

29%

23%

18%

27%

32%

Structura vanzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B

ianuariefebruariemartieaprilie

Page 31: Curs Grafice 2011

Grafice lineare

Grafice in arii (Area)

Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Aceste diagrame proiectează fiecare element al seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări independente (liniile nu sunt suprapuse). Astfel, diagramele lineare pot fi simple, cumulate sau 100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă de suprafeţe, acestea căpătând astfel un aspect tridimensional. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa verticală), Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modificate de utilizator.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata.Y şi Z.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata.Y şi Z.

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Page 32: Curs Grafice 2011

Ex.

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Lunaianuarie 158,200 € 434,600 €februarie 252,900 € 351,400 €martie 210,300 € 520,438 €aprilie 255,230 € 619,700 €

AREA STACKED

Grafice de tip "nor de puncte" (Scatter)

Punct vanzare A

Punct vanzare B

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

ianuari

e

febru

arie

martie

aprili

e

0100000200000300000400000500000600000700000

Punct vanzare A

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuariefebruarie

martieaprilie

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Page 33: Curs Grafice 2011

ANALIZA CONSUMULUI DE BENZINAConsum benzina (l / 100 km)

Conform manual utilizare Efectiv

1000 rpm 5.0 4.6

1500 rpm 5.2 4.8

2000 rpm 5.5 5.7

2500 rpm 5.8 6.2

3000 rpm 6.1 6.5

3500 rpm 6.2 6.8

4000 rpm 6.5 7.0

4500 rpm 7.0 7.5

5000 rpm 7.3 8.1

5500 rpm 7.8 8.5

Graficele în suprafeţe (Surface)

Graficele tip “bule” (Bubble)

Rotatii/ minut

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Graficele în suprafeţe (Surface) – sunt diagrame ce încearcă să reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date. Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt în domeniul hărţilor topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor analizate indică situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.

0 1000 2000 3000 4000 5000 60004.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

Analiza consumului de benzina

Conform manual utilizare Linear (Conform manual utilizare)Efectiv

Page 34: Curs Grafice 2011

Graficele tip “bule” (Bubble)

ANALIZA COTEI DE PIATA

Vanzari

25 buc. 10,000 € 15%

12 buc. 12,000 € 10%

40 buc. 14,000 € 20%

31 buc. 16,000 € 35%

Graficele polare (Radar)

Numar de produse vandute

Cota de piata %

Graficele tip “bule” (Bubble) –sunt grafice statistice de regresie. Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că marcatorul “bulină” indică valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate sub forma volumului sau dimensiunii acesteia.

Graficele polare (Radar) - reprezintă seriile de date corespunzătoare fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de un punct central.Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin puncte. Pentru că reprezintă datele aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor prognozate cu cele realizate). Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

10 15 20 25 30 35 40 450

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Cota de piata %

Cota de piata %

Page 35: Curs Grafice 2011
Page 36: Curs Grafice 2011

Grafice lineare

Grafice in arii (Area)

Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Aceste diagrame proiectează fiecare element al seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări independente (liniile nu sunt suprapuse). Astfel, diagramele lineare pot fi simple, cumulate sau 100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă de suprafeţe, acestea căpătând astfel un aspect tridimensional. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa verticală), Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modificate de utilizator.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce nu au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce nu au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata

Grafice lineare tridimensionale (3D) cu reprezentarea datelor sub forma unor suprafeţe dispuse pe cele trei axe X, Y şi Z. Grafice lineare tridimensionale (3D) cu reprezentarea datelor

sub forma unor suprafeţe dispuse pe cele trei axe X, Y şi Z.

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Page 37: Curs Grafice 2011

100% STACKED

Grafice de tip "nor de puncte" (Scatter)

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Grafic plan(simplu, cumulat şi 100%)

Grafic în relief(simplu, cumulat şi 100%)

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

ianuariefebruarie

martieaprilie

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Page 38: Curs Grafice 2011

Graficele în suprafeţe (Surface)

Graficele tip “bule” (Bubble)

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Graficele în suprafeţe (Surface) – sunt diagrame ce încearcă să reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date. Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt în domeniul hărţilor topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor analizate indică situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.

0 1000 2000 3000 4000 5000 60004.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

Analiza consumului de benzina

Conform manual utilizare Linear (Conform manual utilizare)Efectiv

Page 39: Curs Grafice 2011

Graficele tip “bule” (Bubble)

Graficele polare (Radar)

Graficele tip “bule” (Bubble) –sunt grafice statistice de regresie. Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că marcatorul “bulină” indică valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate sub forma volumului sau dimensiunii acesteia.

Graficele polare (Radar) - reprezintă seriile de date corespunzătoare fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de un punct central.Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin puncte. Pentru că reprezintă datele aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor prognozate cu cele realizate). Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

10 15 20 25 30 35 40 450

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Cota de piata %

Cota de piata %

Page 40: Curs Grafice 2011
Page 41: Curs Grafice 2011

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Page 42: Curs Grafice 2011

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Page 43: Curs Grafice 2011

Så se reprezinte grafic suma salariilor şi numårul total de angajaţi pe fiecare compartiment funcţional:

Total Salarii Nr. angajaţiContabilitate 19,000 RON 5Desfacere 36,000 RON 12Oficiu Calcul 14,000 RON 3Financiar 31,000 RON 4Marketing 18,000 RON 7

Grafic cu valori necomparabile - in 2 axe Y (sau cu axă verticală secundară )

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în care se doreşte reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date cu valori necomparabile. Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori apropiate, scala de mărime a reprezentării se va adapta automat, graficul fiind sugestiv şi posibil de interpretat. Dar, dacă seriile de date au valori necomparabile, scala de reprezentare se va adapta automat după seriile de date ce cuprind valorile mai mari. Din acest motiv, seriile de date ce cuprind valori mici vor fi foarte greu de identificat în cadrul graficului, având o vizibilitate foarte scăzută. Modificarea manuală a scalei de reprezentare, în conformitate cu mărimea seriilor de date ce cuprind valori mici, nu este o soluţie, deoarece în acest caz reprezentarea seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic”. Soluţia pentru reprezentarea grafică a seriilor de date cu mărimi necomparabile este utilizarea a două axe de valori (axe verticale), pentru cele două categorii de serii de date.

Page 44: Curs Grafice 2011

Etape:1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A30:C34)

2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts.

Nota: Pentru exemplul prezentat, se va alege un tip de grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.

3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară adăugarea unei axe secundare (Nr de angajati), după care:

• Se executa Click-mouse-dreapta pe seria de date si se alege opţiunea Format Data Series;• În fereastra de dialog Format Data Series, la categoria de opţiuni Series Options, se bifează opţiunea Secondary Axis şi se apasa butonul Close

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Page 45: Curs Grafice 2011

4). Pentru a oferi claritate graficului creat, se vor efectua modificări privind tipul de grafic utilizat pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară, precum şi modificări asupra aspectului ((Format) ale acestuia.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Page 46: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Page 47: Curs Grafice 2011

Så se reprezinte grafic suma salariilor şi numårul total de angajaţi pe fiecare compartiment funcţional:

Grafic cu valori necomparabile - in 2 axe Y (sau cu axă verticală secundară )

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în care se doreşte reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date cu valori necomparabile. Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori apropiate, scala de mărime a reprezentării se va adapta automat, graficul fiind sugestiv şi posibil de interpretat. Dar, dacă seriile de date au valori necomparabile, scala de reprezentare se va adapta automat după seriile de date ce cuprind valorile mai mari. Din acest motiv, seriile de date ce cuprind valori mici vor fi foarte greu de identificat în cadrul graficului, având o vizibilitate foarte scăzută. Modificarea manuală a scalei de reprezentare, în conformitate cu mărimea seriilor de date ce cuprind valori mici, nu este o soluţie, deoarece în acest caz reprezentarea seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic”. Soluţia pentru reprezentarea grafică a seriilor de date cu mărimi necomparabile este utilizarea a două axe de valori (axe verticale), pentru cele două categorii de serii de date.

Page 48: Curs Grafice 2011

1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A30:C34)

şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts.

Pentru exemplul prezentat, se va alege un tip de grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.

3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară adăugarea unei axe secundare (Nr de

pe seria de date si se alege opţiunea Format Data Series;, la categoria de opţiuni Series Options, se bifează opţiunea

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Page 49: Curs Grafice 2011

4). Pentru a oferi claritate graficului creat, se vor efectua modificări privind tipul de grafic utilizat pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară, precum şi modificări asupra aspectului (Layout) şi formatului de afişare

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Page 50: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Page 51: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Page 52: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Page 53: Curs Grafice 2011

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Exemplu:

Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim, maxim şi mediu, pe fiecare compartiment funcţional

Salariul minim Salariul maxim Salariul mediu

Contabilitate 1,220 2,600 1,910Desfacere 1,234 1,980 1,607Oficiu Calcul 1,500 3,800 2,650Financiar 2,200 3,600 2,900Marketing 1,300 3,900 2,600

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

Page 54: Curs Grafice 2011

Etape:1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B40:E45)

Nota: In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtinut prin tabele de ipoteze, nu se selecteaza celulele salariul minim, salariul maxim si salariul mediu deoarece acestea contin functiile DMIN, DMAX, DAVERAGE (denumirile respective vor fi adaugate ulterior).

2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts (Other Charts - Stock - subtipul High, Low, Close)

3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, simbolurile asociate pentru seriile de valori minime, maxime si medii, culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Page 55: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Page 56: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine

Salariul mediu

Page 57: Curs Grafice 2011

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim, maxim şi mediu, pe fiecare compartiment funcţional

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

Page 58: Curs Grafice 2011

1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B40:E45)

In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtinut prin tabele de ipoteze, nu se selecteaza celulele salariul minim, salariul maxim si salariul mediu deoarece acestea contin functiile DMIN, DMAX, DAVERAGE

Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts (Other Charts - Stock - subtipul High, Low, Close)

3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, simbolurile asociate pentru seriile culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Page 59: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Page 60: Curs Grafice 2011

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine

Salariul mediu

Page 61: Curs Grafice 2011

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

Page 62: Curs Grafice 2011

simbolurile asociate pentru seriile culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Page 63: Curs Grafice 2011

Diagrama GanttSă se reperezinte grafic gestiunea în timp a cursurilor postuniversitare, utilizând diagrama lui GANTT

Denumire cursuri Data debut Data sfârşit Durata (zile)Microinformatică 5/15/2006 5/26/2006 11Contabilitate financiară 5/22/2006 6/16/2006 25Marketing 5/29/2006 6/10/2006 12Turism 6/5/2006 6/12/2006 7

Etape:

1) se selecteaza seria de date Data debut (C5:C8)

2) se alege tipul graficului: Bar (Insert →Charts →Bar) cu subtipul Stacked Bar.

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

este o diagrama de tip histograme orientate orizontal (tipul BAR - subtipul

STACKED) care permite analiza datelor prin furnizarea unei evolutii in timp a unei anumite activitati sau eveniment.

B1
este o diagrama de tip histograme orientate orizontal (tipul BAR - subtipul STACKED) care permite analiza datelor prin furnizarea unei evolutii in timp a unei anumite activitati sau eveniment.
Page 64: Curs Grafice 2011

3) din meniul contextual Chart se selectează opţiunea Select Data şi se adaugă o nouă serie de date

„Durata (zile)” (E5:E8) prin acţionarea butonului Add. Se editează etichetele abscisei prin selecţia plajei de valori „Denumire cursuri” (B5:B8)

4) Se selectează pe grafic seria de date „Data debut” şi din meniul contextual se apelează comanda Format Data Series. În caseta de dialog Format Data Series, la fişa Fill se alege No Fill, iar din fişa Border Color se

optează pentru No Line.

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006

Data debutDurata (zile)

Page 65: Curs Grafice 2011

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006

Data debutDurata (zile)

Page 66: Curs Grafice 2011

5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se alege comanda Format Axis. În fişa Axis Options se selectează opţiunea Categories in reverse order, pentru a afişa perioadele in partea superioara ( începând de sus în jos)

6) Se şterge din legenda graficului, generată în mod automat, seria „Data debut” prin selecţie şi apăsarea tastei Delete

7) Se selectează valorile axei OY şi se foloseşte din meniul contextual comanda Format Axis. In cadrul

acestei ferestre, în fişa Axis Options se fac următoarele setări:

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006

Data debutDurata (zile)

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

13/04/2

006

03/05/2

006

23/05/2

006

12/06/2

006

02/07/2

006

Data debut

Page 67: Curs Grafice 2011

* Minimum – Fixed – 38852 (este valoarea datei de debut a perioadei aferente tuturor cursurilor 5/05/2006 exprimată ca valoare numerică)

*  Maximum – Fixed – 38884 (este valoarea datei de sfârşit a perioadei aferente tuturor cursurilor 16/06/2006 exprimată ca o valoare numerică)

* Major unit – Fixed 5 (reprezentarea valorile etichetelor pe axa OY din maxim 5 în 5 de zile)

* Minor unit – Fixed 2 (unitate minimă de 2 zile).

8) În fişa Number se alege ca tip de dată Date, cu un format predefinit sau se specifica un format personalizat. Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

Page 68: Curs Grafice 2011

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

Page 69: Curs Grafice 2011

Să se reperezinte grafic gestiunea în timp a cursurilor postuniversitare, utilizând diagrama lui GANTT

Bar (Insert →Charts →Bar) cu subtipul Stacked Bar.

1

2

3

4

03/05/2006 13/05/2006 23/05/2006 02/06/2006 12/06/2006

Data debut

Data debut

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

este o diagrama de tip histograme orientate orizontal (tipul BAR - subtipul

STACKED) care permite analiza datelor prin furnizarea unei evolutii in timp a unei anumite activitati sau eveniment.

Page 70: Curs Grafice 2011

Editarea etichetelor aferente cursurilor:

se selectează opţiunea Select Data şi se adaugă o nouă serie de date

Add. Se editează etichetele abscisei prin selecţia plajei

şi din meniul contextual se apelează comanda Format Data Format Data Series, la fişa Fill se alege No Fill, iar din fişa Border Color se

1

2

3

4

03/05/2006 13/05/2006 23/05/2006 02/06/2006 12/06/2006

Data debut

Data debut

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006

Data debutDurata (zile)

Page 71: Curs Grafice 2011

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

13/04/2

006

03/05/2

006

23/05/2

006

12/06/2

006

02/07/2

006

Data debutDurata (zile)

Page 72: Curs Grafice 2011

5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se alege comanda Format Axis. În fişa Axis Categories in reverse order, pentru a afişa perioadele in partea

6) Se şterge din legenda graficului, generată în mod automat, seria „Data debut” prin selecţie şi apăsarea tastei Delete

Se selectează valorile axei OY şi se foloseşte din meniul contextual comanda Format Axis. In cadrul

se fac următoarele setări:

Page 73: Curs Grafice 2011

(este valoarea datei de debut a perioadei aferente tuturor cursurilor 5/05/2006 exprimată ca valoare numerică)

(este valoarea datei de sfârşit a perioadei aferente tuturor cursurilor 16/06/2006

(reprezentarea valorile etichetelor pe axa OY din maxim 5 în 5 de zile)

(unitate minimă de 2 zile).

Date, cu un format predefinit sau se specifica un format personalizat. Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

Page 74: Curs Grafice 2011

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

15 May 20 May 25 May 30 May 04 June 09 June 14 June

11

25

12

7

Diagrama Gantt

Data debut

Page 75: Curs Grafice 2011

1

2

3

4

03/05/2006 13/05/2006 23/05/2006 02/06/2006 12/06/2006

Data debut

Data debut

Page 76: Curs Grafice 2011

1

2

3

4

03/05/2006 13/05/2006 23/05/2006 02/06/2006 12/06/2006

Data debut

Data debut

Page 77: Curs Grafice 2011

Microinformatică

Contabilitate financiară

Marketing

Turism

13/04/2

006

03/05/2

006

23/05/2

006

12/06/2

006

02/07/2

006

Data debutDurata (zile)

Page 78: Curs Grafice 2011

. În fişa Axis , pentru a afişa perioadele in partea

prin selecţie şi apăsarea tastei Delete

Page 79: Curs Grafice 2011

, cu un format predefinit sau se specifica un format personalizat. Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, culoarea de

Page 80: Curs Grafice 2011

Grupa de vârsta Barbaţi Femei Femei

0-4 ani 2% 3% -3%

5-9 ani 3% 4% -4%

10-14 ani 8% 7% -7%

15-19 ani 12% 10% -10%

20-24 ani 6% 9% -9%

25-54 ani 22% 19% -19%

55-59 ani 18% 13% -13%

60-64 ani 12% 15% -15%

65 ani şi peste 17% 20% -20%TOTAL 100% 100% -100%

Piramida anilor

STRUCTURA POPULATIEI  PE  SEXE  SI  GRUPE  DE  VARSTA 

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

25% 20% 15% 10% 5% 0% 5% 10% 15% 20% 25%

BarbaţiFemei

Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de vârstă (vom utiliza tabelul de analiză

* Tip de grafic - histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked Bar). * Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi plaja de celule E1:E10.*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „Femei” * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda Format Axis. Se realizează următoarele setări:

- în fişa Axis Options Minimum Fixed -0.25, Maximum Fixed 0.25- în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul personalizat 0%;0%;0%

Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa Axis Options, cu scopul de a

inversa valorile scalei de reprezentare şi opţiunea Horizontal axes crosses la At maximum category, pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a mărimii lor. *De asemenea, se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vertical Axis→ None* La nivelul seriilor de date, se vor afişa doar etichetele corespunzătoare categoriilor de vârstă, fără valorile procentuale. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data Labels Options. Din fişa denumită Label Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Category Name.* Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate, pentru a crea o imagine compactă a graficului. Această opţiunea se selectează din caseta de dialog a meniului contextual Format Data Series, fişa Series Options Gap Width→ No Gap.* Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. În locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”.

Page 81: Curs Grafice 2011

Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de vârstă (vom utiliza tabelul de analiză

* Tip de grafic - histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked Bar). * Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi plaja de celule E1:E10.*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „Femei” * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda Format Axis. Se realizează următoarele setări:

- în fişa Axis Options Minimum Fixed -0.25, Maximum Fixed 0.25- în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul personalizat 0%;0%;0%

Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa Axis Options, cu scopul de a

inversa valorile scalei de reprezentare şi opţiunea Horizontal axes crosses la At maximum category, pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a mărimii lor. *De asemenea, se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vertical Axis→ None* La nivelul seriilor de date, se vor afişa doar etichetele corespunzătoare categoriilor de vârstă, fără valorile procentuale. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data Labels Options. Din fişa denumită Label Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Category Name.* Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate, pentru a crea o imagine compactă a graficului. Această opţiunea se selectează din caseta de dialog a meniului contextual Format Data Series, fişa Series Options Gap Width→ No Gap.* Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. În locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”.

Page 82: Curs Grafice 2011

Piramida anilor

STRUCTURA POPULATIEI  PE  SEXE  SI  GRUPE  DE  VARSTA 

25% 20% 15% 10% 5% 0% 5% 10% 15% 20% 25%

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

Piramida anilor

Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de vârstă (vom utiliza tabelul de analiză

* Tip de grafic - histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked Bar). * Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi plaja de celule E1:E10.*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „Femei” * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda Format Axis. Se realizează următoarele setări:

- în fişa Axis Options Minimum Fixed -0.25, Maximum Fixed 0.25- în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul personalizat 0%;0%;0%

Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa Axis Options, cu scopul de a

inversa valorile scalei de reprezentare şi opţiunea Horizontal axes crosses la At maximum category, pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a mărimii lor. *De asemenea, se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vertical Axis→ None* La nivelul seriilor de date, se vor afişa doar etichetele corespunzătoare categoriilor de vârstă, fără valorile procentuale. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data Labels Options. Din fişa denumită Label Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Category Name.* Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate, pentru a crea o imagine compactă a graficului. Această opţiunea se selectează din caseta de dialog a meniului contextual Format Data Series, fişa Series Options Gap Width→ No Gap.* Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. În locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”.

Page 83: Curs Grafice 2011

Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de vârstă (vom utiliza tabelul de analiză

* Tip de grafic - histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked Bar). * Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o serie de date negative. Astfel, la construirea graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi plaja de celule E1:E10.*Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta a axei OY, valorile pozitive prin reprezentarea seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „Femei” * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezentare, apelând din meniul contextual comanda Format Axis. Se realizează următoarele setări:

- în fişa Axis Options Minimum Fixed -0.25, Maximum Fixed 0.25- în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul personalizat 0%;0%;0%

Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa Axis Options, cu scopul de a

inversa valorile scalei de reprezentare şi opţiunea Horizontal axes crosses la At maximum category, pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a mărimii lor. *De asemenea, se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vertical Axis→ None* La nivelul seriilor de date, se vor afişa doar etichetele corespunzătoare categoriilor de vârstă, fără valorile procentuale. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data Labels Options. Din fişa denumită Label Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Category Name.* Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate, pentru a crea o imagine compactă a graficului. Această opţiunea se selectează din caseta de dialog a meniului contextual Format Data Series, fişa Series Options Gap Width→ No Gap.* Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. În locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”.

Page 84: Curs Grafice 2011

25% 20% 15% 10% 5% 0% 5% 10% 15% 20% 25%

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65 ani şi peste

Piramida anilor

Page 85: Curs Grafice 2011

Data de distribuţie Titlu carte Nume Client

Sat 27 Oct 2007 383,746 Visual Basic for Application Compania de librăriiFri 02 Nov 2007 383,746 Bazele Informaticii Compania de librării

Tue 06 Nov 2007 383,747 Visual Basic for Application Librăria "Central"

Sat 10 Nov 2007 383,748 Baze de Date Vox 2000

Thu 03 Jan 2008 383,749 Office 2007 - Aplicaţii Libris StocSat 09 Feb 2008 383,750 Office 2007 - Aplicaţii Librăria "Central"

Wed 13 Feb 2008 383,751 Baze de date ABCN ServComWed 13 Feb 2008 383,752 Bazele Informaticii ABCN ServComWed 13 Feb 2008 383,752 Office 2007 - Aplicaţii ABCN ServComWed 02 Apr 2008 383,753 Informatica utilizatorului Vox 2000Sat 10 May 2008 383,754 Informatica utilizatorului Compania de librăriiSat 10 May 2008 383,754 Office 2007 - Aplicaţii Compania de librăriiSat 10 May 2008 383,755 Informatica utilizatorului Libris Stoc

Wed 21 May 2008 383,756 Programarea calculatoarelor RolCrisWed 21 May 2008 383,756 Informatica utilizatorului RolCrisWed 04 Jun 2008 383,757 Visual Basic for Application Librăria "Central"

Fri 25 Jul 2008 383,758 Visual Basic for Application Compania de librăriiSat 18 Oct 2008 383,759 Programarea calculatoarelor Vox 2000

Mon 20 Oct 2008 383,759 Bazele Informaticii Vox 2000Wed 22 Oct 2008 383,760 Informatica utilizatorului Libris StocSat 08 Nov 2008 383,761 Bazele Informaticii Librăria "Central"

Wed 12 Nov 2008 383,762 Informatica utilizatorului RolCrisWed 12 Nov 2008 383,763 Programarea calculatoarelor RolCrisThu 20 Nov 2008 383,764 Baze de Date ABCN ServComThu 20 Nov 2008 383,764 Birotică şi Multimedia ABCN ServComTue 25 Nov 2008 383,765 Visual Basic for Application Libris Stoc

Sat 20 Dec 2008 383,766 Informatica utilizatorului Compania de librării

Wed 14 Jan 2009 383,767 Baze de Date Compania de librăriiTue 27 Jan 2009 383,768 Informatica utilizatorului Librăria "Central"Thu 29 Jan 2009 383,768 Birotică şi Multimedia Librăria "Central"Thu 29 Jan 2009 383,769 Baze de Date Lumina LibrisThu 29 Jan 2009 383,769 Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris

Wed 11 Feb 2009 383,769 Birotică şi Multimedia Lumina LibrisFri 20 Feb 2009 383,770 Informatica utilizatorului ABCN ServComSat 21 Feb 2009 383,771 Baze de Date Libris StocSat 21 Feb 2009 383,772 Informatica utilizatorului Compania de librării

Mon 16 Feb 2009 383,773 Baze de Date Vox 2000Mon 09 Feb 2009 383,774 Informatica utilizatorului Libraria UPGThu 19 Feb 2009 383,774 Baze de Date Libraria UPG

Mon 02 Mar 2009 383,775 Baze de Date ABCN ServComThu 12 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Vox 2000

Mon 23 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Lumina LibrisSun 29 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris

Wed 25 Mar 2009 383,777 Baze de Date Compania de librăriiMon 16 Mar 2009 383,778 Informatica utilizatorului ABCN ServCom

Fri 03 Apr 2009 383,778 Informatica utilizatorului ABCN ServCom

Număr factură

Page 86: Curs Grafice 2011

Thu 23 Apr 2009 383,779 Baze de Date Libraria "PlaCedo"Mon 27 Apr 2009 383,780 Bazele Informaticii Lumina LibrisThu 30 Apr 2009 383,780 Bazele Informaticii Lumina LibrisTue 28 Apr 2009 383,780 Programarea calculatoarelor Lumina LibrisTue 21 Apr 2009 383,781 Baze de Date Vox 2000Sat 11 Apr 2009 383,782 Birotică şi Multimedia Libraria "PlaCedo"Sat 25 Apr 2009 383,783 Programarea calculatoarelor Compania de librării

Mon 27 Apr 2009 383,784 Baze de Date Libraria UPGWed 15 Apr 2009 383,784 Informatica utilizatorului Libraria UPG

Mon 04 May 2009 383,785 Programarea calculatoarelor ABCN ServCom

Wed 06 May 2009 383,786 Baze de Date Librăria "Central"

Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009.

Data de distribuţie - multiple -

Agent vanzare Sum of Cantitate vandutaAlbu M. 580Ionescu L. 3290Moisescu A. 745Pintilie L. 2060Pleaşă C. 940Radulescu S. 3235Vasilescu D. 600Total Result 11450

Albu M. Ionescu L. Moisescu A. Pintilie L. Pleaşă C. Radulescu S. Vasilescu D.0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

580 buc

3290 buc

745 buc

2060 buc

940 buc

3235 buc

600 buc

Totalul vânzărilor de carte în anul 2009

Page 87: Curs Grafice 2011

Oras distributie Agent vanzare Pret carte

Bucureşti Radulescu S. 40 buc 38 lei 1,520 lei Bucureşti Radulescu S. 80 buc 34 lei 2,720 lei Sibiu Radulescu S. 800 buc 38 lei 30,400 lei

Bucureşti Popescu M. 400 buc 42 lei 16,800 lei

Constanţa Ionescu L. 900 buc 31 lei 27,900 lei Sibiu Pleaşă C. 850 buc 31 lei 26,350 lei Bucureşti Vasilescu D. 900 buc 42 lei 37,800 lei Bucureşti Vasilescu D. 1000 buc 34 lei 34,000 lei Bucureşti Vasilescu D. 30 buc 31 lei 930 lei Bucureşti Moisescu A. 1400 buc 40 lei 56,000 lei Bucureşti Radulescu S. 16 buc 40 lei 640 lei Bucureşti Radulescu S. 600 buc 31 lei 18,600 lei Constanţa Ionescu L. 650 buc 40 lei 26,000 lei Bucureşti Popescu M. 1050 buc 37 lei 38,850 lei Bucureşti Popescu M. 800 buc 40 lei 32,000 lei Sibiu Pleaşă C. 1300 buc 38 lei 49,400 lei Bucureşti Albu M. 1000 buc 38 lei 38,000 lei Bucureşti Ionescu L. 750 buc 37 lei 27,750 lei Bucureşti Ionescu L. 60 buc 34 lei 2,040 lei Constanţa Moisescu A. 125 buc 40 lei 5,000 lei Sibiu Pleaşă C. 600 buc 34 lei 20,400 lei Bucureşti Moisescu A. 100 buc 40 lei 4,000 lei Bucureşti Moisescu A. 250 buc 37 lei 9,250 lei Bucureşti Ionescu L. 90 buc 42 lei 3,780 lei Bucureşti Ionescu L. 100 buc 29 lei 2,900 lei Constanţa Pleaşă C. 100 buc 38 lei 3,800 lei

Bucureşti Pintilie L. 360 buc 40 lei 14,400 lei

Bucureşti Ionescu L. 2000 buc 42 lei 84,000 lei Sibiu Albu M. 20 buc 40 lei 800 lei Sibiu Albu M. 30 buc 29 lei 870 lei Braşov Pleaşă C. 40 buc 42 lei 1,680 lei Braşov Pleaşă C. 400 buc 31 lei 12,400 lei Braşov Pleaşă C. 200 buc 29 lei 5,800 lei Bucureşti Moisescu A. 280 buc 40 lei 11,200 lei Constanţa Pleaşă C. 300 buc 42 lei 12,600 lei Bucureşti Pintilie L. 1200 buc 40 lei 48,000 lei Sibiu Radulescu S. 1450 buc 42 lei 60,900 lei Constanţa Albu M. 50 buc 40 lei 2,000 lei Constanţa Albu M. 60 buc 42 lei 2,520 lei Bucureşti Radulescu S. 90 buc 42 lei 3,780 lei Sibiu Radulescu S. 900 buc 31 lei 27,900 lei Braşov Vasilescu D. 350 buc 31 lei 10,850 lei Braşov Vasilescu D. 250 buc 31 lei 7,750 lei Bucureşti Pintilie L. 360 buc 42 lei 15,120 lei Bucureşti Radulescu S. 750 buc 40 lei 30,000 lei Bucureşti Radulescu S. 45 buc 40 lei 1,800 lei

Cantitate vanduta

Valoare vânzari

Page 88: Curs Grafice 2011

Braşov Moisescu A. 75 buc 42 lei 3,150 lei Braşov Moisescu A. 20 buc 34 lei 680 lei Braşov Moisescu A. 10 buc 34 lei 340 lei Braşov Moisescu A. 40 buc 37 lei 1,480 lei Bucureşti Pintilie L. 500 buc 42 lei 21,000 lei Braşov Albu M. 240 buc 24 lei 5,760 lei Bucureşti Ionescu L. 800 buc 37 lei 29,600 lei Constanţa Ionescu L. 365 buc 42 lei 15,330 lei Constanta Ionescu L. 125 buc 40 lei 5,000 lei Bucureşti Albu M. 180 buc 37 lei 6,660 lei

Sibiu Moisescu A. 320 buc 42 lei 13,440 lei

Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009.

Albu M. Ionescu L. Moisescu A. Pintilie L. Pleaşă C. Radulescu S. Vasilescu D.0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

580 buc

3290 buc

745 buc

2060 buc

940 buc

3235 buc

600 buc

Totalul vânzărilor de carte în anul 2009

Page 89: Curs Grafice 2011

Cantitate de produse 115 bucatiCosturi materii prime/ produs 50 leiAlte cheltuieli directe 10,000 leiCost de productie/ produs 137 leiPret vanzare/ produs 150 lei

Exemplu:

Etape:

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

Sa se creeze un grafic pentru analiza raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs,simuland cantitatea de produse fabricata si implicit costul de productie unitar, utilizand un control de tip SpinnerÎn cadrul acestui model se porneşte de la următoarele restricţii:·         Capacitatea de producţie permite fabricarea lunară a maxim 200 de bucăţi din produsul avut în vedere, pragul minim fiind de 25 de bucăţi.·         Costurile materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs au o valoare fixă de 50 lei.

·         Celelalte cheltuieli directe de producţie variază în funcţie de cantitatea de produse fabricate astfel:

o   pentru o cantitate mai mică sau egală cu 50 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 5000 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 50 şi 100 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 7500 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 100 şi 150 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 1000 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 150 şi 200 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 12500 lei

·         Costul de producţie pe produs se calculează în funcţie de costurile materiilor prime şi celelalte cheltuieli directe repartizate pe produs.·         Preţul de vânzare are o valoare fixă de 150 lei.

1) Pentru crearea unui control de tip Spinner, din meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner

Notă: Pentru includerea meniului Developer pe Ribbon se aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab in the Ribbon

2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel, se executa click-mouse-dreapta pe controlul Spinner şi se alege opţiunea Format Control

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

Page 90: Curs Grafice 2011

3) În fereastra de dialog cu acelaşi nume, la rubrica Cell link, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătură: valoare curentă (Current value), valoarea minimă (Minimum value), valoarea maximă (Maximum value), pasul de incrementare (Incremental change).

Page 91: Curs Grafice 2011

Salariu de incadrare 18,300,000 1830Data angajarii 01/November/1989Vechime (ani) 34

Spor de vechime (%) 4,575,000SALARIU BRUT 22,875,000CAS (9,5%) 2173125CASS (6,5%) 1486875CAJS (1%) 228750Cheltuieli profesionale 300Venit net 18986250Deducere 200Venit impozabil 18986050Impozit 3037768

SALARIU NET 15,948,282

4) Pe baza Costului de producţie/ produs şi a Preţului de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se poate construi un grafic de tip coloane.Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului de producţie/ produs, şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.

130 lei

135 lei

140 lei

145 lei

150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Page 92: Curs Grafice 2011

Salariu de incadrare SALARIU NET10,000,000

11,000,000

12,000,000

13,000,000

14,000,000

15,000,000

16,000,000

17,000,000

18,000,000

19,000,000

20,000,000

Page 93: Curs Grafice 2011

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs,control de tip Spinner.

, din meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner

se aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab in the Ribbon

2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel, se executa click-mouse-dreapta

130 lei132 lei134 lei136 lei138 lei140 lei142 lei144 lei146 lei148 lei150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

Page 94: Curs Grafice 2011

Cell link, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătură: valoare curentă (Current value), valoarea minimă (Minimum

pasul de incrementare (Incremental change).

Page 95: Curs Grafice 2011

Preţului de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se poate construi un grafic de tip coloane.Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului de producţie/ produs, şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.

130 lei

135 lei

140 lei

145 lei

150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Page 96: Curs Grafice 2011

Salariu de incadrare SALARIU NET10,000,000

11,000,000

12,000,000

13,000,000

14,000,000

15,000,000

16,000,000

17,000,000

18,000,000

19,000,000

20,000,000

Page 97: Curs Grafice 2011

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

Form Controls→ Spinner

Show Developer tab in the Ribbon

130 lei132 lei134 lei136 lei138 lei140 lei142 lei144 lei146 lei148 lei150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

Page 98: Curs Grafice 2011

, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi valoarea minimă (Minimum

Page 99: Curs Grafice 2011

(plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de

Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului

Page 100: Curs Grafice 2011

Distribuţia notelor pentru seria A - FABBV ( grupele 1500, 1501)

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9

1500 0 1 2 1 3 8 4 6 3

1501 1 2 3 5 6 6 5 3 2

TOTAL 1 3 5 6 9 14 9 9 5

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Curba lui GAUSS

1500

1501

Page 101: Curs Grafice 2011

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

Page 102: Curs Grafice 2011

Distribuţia notelor pentru seria A - FABBV ( grupele 1500, 1501)

nota 10 Insert - Line - Line2

1 Format Data Series - Line Style - Smoothed Line3

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Curba lui GAUSS

1500

1501

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

15001501

Page 103: Curs Grafice 2011

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

Page 104: Curs Grafice 2011

Format Data Series - Line Style - Smoothed Line

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

15001501

Page 105: Curs Grafice 2011

Data examen Facultate Seria Grupa Nume Prenume

1/20/2010 FABBV A 1501 COSTEA LAURENŢIU

1/20/2010 FABBV A 1503 DIJMĂRESCU ALINA

1/20/2010 FABBV A 1503 DINCĂ GABRIELA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBOŞ LOREDANA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE ALIN

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE LUIZA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE PETRUŢ EUGEN

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE SORINELA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRESCU RUXANDRA

2/20/2010 FABBV A 1502 DOCHIA ANDREI

1/20/2010 FABBV A 1502 DODE RĂZVAN

1/20/2010 FABBV A 1501 DONICEANU OANA

1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGHICI MIHAI

1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGUCIAN ALEXANDRU

1/21/2010 FABBV A 1501 DUCA LIDIA

2/4/2010 FABBV A 1501 DUMBRAVĂ TEODOR

2/15/2010 FABBV A 1503 DUMITRACHE ANCA

1/21/2010 FABBV B 1501 DUMITRESCU ANCA ELENA

1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU DIANA

1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU OVIDIU

2/1/2010 FABBV B 1503 DUMITRU ANDREEA

1/21/2010 FABBV B 1507 OLARU DIANA

1/22/2010 FABBV B 1507 FILIP CRISTINA

1/22/2010 FABBV B 1507 FLOREA MONICA

2/11/2010 FABBV B 1503 FRÂNCU ADRIAN

1/22/2010 FABBV B 1507 FUDULE MIHAI

1/22/2010 FABBV B 1509 FUDULI MIRELA

1/22/2010 FABBV B 1509 FUIOR FLAVIU

1/23/2010 FABBV B 1501 FUSEA ALINA

1/23/2010 FABBV B 1501 GANIA ANCA

Page 106: Curs Grafice 2011

2/7/2010 FABBV B 1501 GAVRILESCU RAMONA

1/23/2010 FABBV B 1508 GAVRILUŢĂ RALUCA

1/23/2010 FABBV B 1503 GEAFER CARMEN

1/23/2010 CIG A 602 GEAMBAŞU LIVIU

1/23/2010 CIG A 602 GEORGESCU CRISTINA

1/23/2010 CIG A 603 GEORGESCU MAGDALENA

2/10/2010 CIG A 601 GHEORGHE BOGDAN

2/11/2010 CIG A 601 GHEORGHIU ŞTEFANIA

2/12/2010 CIG A 601 GIURCONIU MĂDĂLINA

2/13/2010 CIG A 601 GÎSNEA NICOLETA

1/24/2010 CIG A 603 STAN CRISTINA

1/25/2010 CIG A 603 BĂRBULESCU ADINA

1/25/2010 CIG A 603 GHERASIM COSTIN GABRIEL

1/25/2010 CIG A 603 GODOCI LUCICA

1/25/2010 CIG A 603 GRĂDINARIU MARIUS

1/25/2010 CIG A 602 GRIGORESCU MĂDĂLINA

1/25/2010 CIG A 602 GROSU CRISTIAN

2/5/2010 CIG A 601 GROSU IULIA

2/5/2010 CIG B 607 HANGIU OCTAVIAN

1/25/2010 CIG B 607 HOSSZU ELENA LAURA

1/26/2010 CIG B 607 HUZA DIANA

1/26/2010 CIG B 607 IACOB RĂZVAN ADRIAN

1/26/2010 CIG B 607 HARJA GABRIEL

1/26/2010 CIG B 607 ILIE IOANA

1/26/2010 CIG B 607 ILINCA GEORGIANA

2/10/2010 CIG B 609 ILINCA RADU

1/26/2010 CIG B 609 IVAN ALINA

1/26/2010 CIG B 609 ION GABRIEL VALENTIN

1/27/2010 CIG B 609 IONESCU ADRIAN

1/28/2010 CIG B 609 IONIŢĂ IOANA

1/28/2010 CIG B 608 IONIŢĂ NICUŞOARA

1/28/2010 CIG B 608 IORGU IOANA

1/28/2010 CIG B 608 PERJU DIANA

1/28/2010 CIG B 608 PIŞTIREANU ELENA

Page 107: Curs Grafice 2011

2/2/2010 CIG B 609 ILIOIU RADU

F = 1,5p

Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului, titlurile axelor, legenda, iar graficul de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.

Să se reprezinte printr-un grafic mixt distribuţia (curba lui GAUSS), precum şi structura notelor obţinute la examen, pe grupe (facultatea FABBV, seria A).

Page 108: Curs Grafice 2011

Examen!!!! Camp de criterii

Nr. bilet Nota rotunjita Grupa

5 6.00 6.00

2 3.60 4.00

6 9.00 9.00

12 7.80 8.00 Camp de ipoteze18 6.00 6.00 17 1

6 6.20 6.00 1501 Err:504

3 2.80 3.00 1503 Err:504

7 3.30 3.00 1502 Err:504

16 7.60 8.00 Total note Err:504

17 8.00 8.00

1 5.00 5.00

19 7.00 7.00

20 10.00 10.00

25 10.00 10.00

14 10.00 10.00

17 4.00 4.00

6 9.00 9.00

9 4.00 4.00

25 2.60 3.00

23 8.00 8.00

2 2.30 2.00

6 6.00 6.00

21 4.60 5.00

19 9.70 10.00

5 5.70 6.00

9 7.60 8.00

10 8.70 9.00

8 5.30 5.00

6 7.40 7.00

4 8.70 9.00

Nota Examen

Nota rotunjita

2345678910150115031502

Page 109: Curs Grafice 2011

3 7.00 7.00

25 7.50 8.00

11 5.20 5.00

12 8.00 8.00

15 6.20 6.00

17 6.00 6.00

19 6.70 7.00

4 5.20 5.00

8 7.80 8.00

7 4.60 5.00

25 8.60 9.00

15 6.70 7.00

14 5.40 5.00

8 7.20 7.00

6 6.00 6.00

3 9.50 10.00

4 1.00 1.00

25 2.10 2.00

22 7.20 7.00

24 6.30 6.00

19 2.00 2.00

17 8.80 9.00

16 7.50 8.00

11 5.90 6.00

1 8.20 8.00

14 6.80 7.00

2 7.80 8.00

16 8.60 9.00

4 5.10 5.00

22 8.90 9.00

14 8.00 8.00

17 3.60 4.00

18 5.80 6.00

19 9.10 9.00

Page 110: Curs Grafice 2011

25 7.70 8.00

Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului, titlurile axelor, legenda, iar graficul de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.

distribuţia (curba lui GAUSS), precum şi structura notelor obţinute la examen, pe grupe (facultatea FABBV, seria A).

Page 111: Curs Grafice 2011

Facultate Seria

FABBV A

Camp de ipoteze2 3 4 5 6 7 8 9 10

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

2345678910150115031502

Page 112: Curs Grafice 2011

Construirea de diagrame, utilizând obiecte de tip ClipArt si obiecte grafice.

2007 2008 2009Informatica utilizatorului 850 0 0

Informatică economică şi analiza datelor 0 700 900

Birotica 2007 0 0 1200

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

Page 113: Curs Grafice 2011

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

Page 114: Curs Grafice 2011

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

Page 115: Curs Grafice 2011

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

An2004 158,200 € 434,600 €2005 252,900 € 351,400 €2006 210,300 € 520,438 €2007 255,230 € 619,700 €2008 290,450 € 702,800 €2009201020112012

Punct vanzare A

Punct vanzare B

2004 2005 2006 2007 20080 €

100,000 €

200,000 €

300,000 €

400,000 €

500,000 €

600,000 €

700,000 €

800,000 €

R² = 0.745772394561041

R² = 0.883160810232604

Estimarea vânzarilor pentru perioada 2009 - 2012

Punct vanzare AVanzări previzionate (Punct vanzare A)Punct vanzare BVânzări previzionate (Punct vânzare B)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120 €

100,000 €

200,000 €

300,000 €

400,000 €

500,000 €

600,000 €

700,000 €

800,000 €

R² = 0.745772394561041

Punct vanzare AVanzari previzionate (Punct vz A)Punct vanzare B

Previziuni prin graficReprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor analize de tip regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale tendinţei datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării valorilor viitoare.Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estimare a valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru estimarea valorilor viitoare.Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea următoarelor etape:Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele anterioare celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizontale, se vor avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru care urmează a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

Pentru realizarea graficului se selectează, într-o primă fază, sursa pentru seriile de date – plaja de celule B3:C8.Vom utiliza un tip de grafic linear, a cărui inserare se realizează selectând opţiunile: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizontale, utilizând opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data.

Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează ,din cadrul graficului, seria de date pentru care se doreşte realizarea unei previziuni, după care se

alege un tip de linie de tendinţă activând opţiunile Chart Tools→ Layout→ Trendline Astfel, după adăugarea liniei de tendinţă, se execută click-mouse-dreapta pe aceasta şi se alege din meniul contextual opţiunea Format Trendline Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a formatărilor acesteia.

Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equation on chart)Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on chart)Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R2. Estimarea valorilor viitoare este cu atât mai exactă, cu cât valoarea coeficientului R2 este mai apropiată de 1.

Page 116: Curs Grafice 2011

Previziuni prin graficReprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor analize de tip regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale tendinţei datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării valorilor viitoare.Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estimare a valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru estimarea valorilor viitoare.Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea următoarelor etape:Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele anterioare celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizontale, se vor avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru care urmează a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

Pentru realizarea graficului se selectează, într-o primă fază, sursa pentru seriile de date – plaja de celule B3:C8.Vom utiliza un tip de grafic linear, a cărui inserare se realizează selectând opţiunile: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizontale, utilizând opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data.

Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează ,din cadrul graficului, seria de date pentru care se doreşte realizarea unei previziuni, după care se

alege un tip de linie de tendinţă activând opţiunile Chart Tools→ Layout→ Trendline Astfel, după adăugarea liniei de tendinţă, se execută click-mouse-dreapta pe aceasta şi se alege din meniul contextual opţiunea Format Trendline Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a formatărilor acesteia.

Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equation on chart)Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on chart)Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R2. Estimarea valorilor viitoare este cu atât mai exactă, cu cât valoarea coeficientului R2 este mai apropiată de 1.

Page 117: Curs Grafice 2011

2004 2005 2006 2007 20080 €

100,000 €

200,000 €

300,000 €

400,000 €

500,000 €

600,000 €

700,000 €

800,000 €

R² = 0.745772394561041

R² = 0.883160810232604

Estimarea vânzarilor pentru perioada 2009 - 2012

Punct vanzare AVanzări previzionate (Punct vanzare A)Punct vanzare BVânzări previzionate (Punct vânzare B)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120 €

100,000 €

200,000 €

300,000 €

400,000 €

500,000 €

600,000 €

700,000 €

800,000 €

R² = 0.745772394561041

Punct vanzare AVanzari previzionate (Punct vz A)Punct vanzare B

Previziuni prin graficReprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor analize de tip regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale tendinţei datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării valorilor viitoare.Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estimare a valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru estimarea valorilor viitoare.Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea următoarelor etape:Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele anterioare celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizontale, se vor avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru care urmează a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

Pentru realizarea graficului se selectează, într-o primă fază, sursa pentru seriile de date – plaja de celule B3:C8.Vom utiliza un tip de grafic linear, a cărui inserare se realizează selectând opţiunile: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizontale, utilizând opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data.

Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează ,din cadrul graficului, seria de date pentru care se doreşte realizarea unei previziuni, după care se

alege un tip de linie de tendinţă activând opţiunile Chart Tools→ Layout→ Trendline Astfel, după adăugarea liniei de tendinţă, se execută click-mouse-dreapta pe aceasta şi se alege din meniul contextual opţiunea Format Trendline Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a formatărilor acesteia.

Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equation on chart)Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on chart)Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R2. Estimarea valorilor viitoare este cu atât mai exactă, cu cât valoarea coeficientului R2 este mai apropiată de 1.

Page 118: Curs Grafice 2011

Previziuni prin graficReprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor analize de tip regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale tendinţei datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării valorilor viitoare.Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estimare a valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă;Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru estimarea valorilor viitoare.Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea următoarelor etape:Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele anterioare celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizontale, se vor avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru care urmează a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

Pentru realizarea graficului se selectează, într-o primă fază, sursa pentru seriile de date – plaja de celule B3:C8.Vom utiliza un tip de grafic linear, a cărui inserare se realizează selectând opţiunile: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizontale, utilizând opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data.

Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează ,din cadrul graficului, seria de date pentru care se doreşte realizarea unei previziuni, după care se

alege un tip de linie de tendinţă activând opţiunile Chart Tools→ Layout→ Trendline Astfel, după adăugarea liniei de tendinţă, se execută click-mouse-dreapta pe aceasta şi se alege din meniul contextual opţiunea Format Trendline Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a formatărilor acesteia.

Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equation on chart)Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on chart)Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R2. Estimarea valorilor viitoare este cu atât mai exactă, cu cât valoarea coeficientului R2 este mai apropiată de 1.