Curs General Constructii Final

7/28/2019 Curs General Constructii Final

1/123

2008-2009

~ Modul de curs ~

CURS GENERAL DE

CONSTRUCTII


2/123

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina - 1 -

CURS GENERAL DE

CONSTRUCTII

~ Modul de curs ~

Sef.lucr.ing SEBASTIAN PALACEAN


3/123


STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009

SEMESTRUL II

Activitate didactica: 23.02.2009 - 31.05.2009 (14 spt.)

Sesiune de examene: 01.06.2009 - 21.06.2009 (3 spt.)

Sesiune de consultaii i restane: 29.06.2009 - 05.07.2009 (1 spt.)

31.08.2009 - 06.09.2009 (1 spt.)Vacan: Vacanta de Pasti (2 zile)

22.06.2009 - 28.06.2009 (1 spt.)27.07.2009 - 27.09.2009 (9 spt.)

Cod Disciplina: 01583507OPTIONAL A : CURS GENERAL DE CONSTRUCTII

Curs: 2 oreSef.lucr.ing Sebastian Palacean

e-mail: [email protected]

Lucrari: 2 oreAsist.ing. Simona Stanca

e-mail: [email protected]. Roxana Tibrea

e-mail: [email protected]

Forma de verificare: Examen cu nota


4/123


Cap. -1-

GENERALITATI IN

PROIECTAREA SICONCEPTIACONSTRUCTIILOR


5/123


1 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONFORMAREA UNEI CONSTRUCTII

Constructiile sunt bunuri imobile realizate de om, pentru a oferi adapost sipentru a deservi activitatile aferente vietii materiale, spirituale si sociale.

Constructiile trebuie astfel proiectate si executate incat sa fie cat mai economice,cerinta ce se rezolva printr-o dimensionare corespunzatoare a elementelor componente,

cu un consum cat mai redus de materiale, prin folosirea resurselor locale de materiale siforta de munca.Cei mai importanti factori care conditioneaza proiectarea si conceperea unei

constructii sunt in principal:- fiinta umana, care necesita aproximativ aceleasi conditii oriunde in lume,- activitatea umana, prin cele doua componente ale sale: fiinta umana si obiectulactivitatii umane, care vor impune conditiile de confort si vor decide asupra dotarilor cetrebuie prevazute in spatiul ocupat, ca: forma, dimensiuni, legatura pe orizontala si peverticala intre diferitele spatii; acest factor va avea de asemenea efecte fizice, chimice,mecanicesi uneori biologiceasupra constructiilor;- natura, actioneaza asupra constructiilor prin intermediul proceselor fizice, chimice,

biologice, actiuni mecanice, a caror natura si intensitate depind de: amplasarea geografica (relieful, geologia si geomorfologia zonei,

reteaua hidrografica, gradul de seismicitate), clima (vant, temperatura, precipitatii),

fauna, materiile prime, materialele locale etc.

Avand in vedere importanta rolului constructiilor in asigurarea calitatii vietii, ca si impactulasupra mediului, activitatea de constructii are un puternic caracter economic si social.

2 CLASIFICAREA CONSTRUCTIILORClasificarea are ca scop sa ajute diverse sectoare ale activitatii din constructii cum

sunt: documentarea, intocmirea de documentatii tehnice, proiectarea, activitatea deplanificare a investitiilor, activitatea de evidenta, exploatare si intretinere a constructiilor.

In clasificarea constructiilor se apeleaza la doua criterii: criteriul destinatiei saufunctionalitatii si criteriul calitatii. Cea mai uzuala clasificare are la baza criteriuldestinatiei. Dupa acest criteriu se deodebesc doua categorii mari de constructii si anume:

`

CLADIRI CONSTRUCTII INGINERESTI

CLADIRI CIVILE

CLADIRI INDUSTRIALE

CLADIRI AGROZOOTEHNICE

SOCIAL-CULTURALE

DE LOCUIT

CONSTRUCTII

C-TII INDUSTRIALE SPECIALE

CAI DE COMUNICATII

C-TII ENERGETICE

C-TII HIDROTEHNICE


6/123


CLADIRILE sunt constructii inchise, care adapostesc oamenii sau alte vietuitoare,benefiiciind de o anumita compartimentare si de o anumita dotare cu echipamente siinstalatii.

CLADIRI CIVILE sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale,cele mai importante fiind: locuire, invatamant, sanatate, comert, sport, cultura, etc.

CLADIRI INDUSTRIALE ofera si ele o mare diversitate, datorita unei game largi

de procese industrial pe care trebuie sa le adaposteasca si sa le deserveasca.Dimensiunile spatiilor si modul de compartimentare sunt determinate de utilaje, instalatii,fluxuri tehnologice, circulatie interioara, etc. In afara cladirilor de productie in aceastacategorie mai sunt cuprinse cladirile pentru depozitare.

CLADIRILE AGROZOOTEHNICE sunt destinate diferitelor procese de productiedin sectorul zootehnic (grajduri si adaposturi pentru animale si pasari) si din celagrovegetal (sere, rasadnite, etc.) la care se mai adauga cladirile auxiliare productiei(magazii de cereal, silozuri de cereal si nutreturi, ateliere, garaje, etc.)

CONSTRUCTII INGINERESTI cuprinde de obicei: constructiile industrialespeciale (cosuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, turnuri de racire, etc.),constructii hidrotehnice (baraje, diguri, ecluze, etc.), constructii energetice, caile de

comunicatii (drumuri, cai ferate, poduri, tunele, viaducte, apeducte, etc.), linii de transportal energiei electrice si al fluidelor tehnologice, constructiile pentru alimentari cu apa sicanalizari etc.

Dupa criteriul calitatiise ia in considerare cerintele de baza care determina calitateaunei constructii si anume: durabilitatea, rezistentele fizico-mecanice, gradul de rezistentala foc si la agentii atmosferici, gradul de dotare cu instalatii si finisaje, volumele sisuprafetele construite care asigura in linii mari confortul. Luand in considerare acestifactori, constructiile se pot grupa in trei clase de calitate, dupa cum satisfac cerinteridicate, mediisau obisnuite.

2.1 SISTEMUL CLADIRE

Cladirea este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente interconectate intre eleprintr-o serie de relatii, precum si cu mediul inconjurator, elemente care actioneaza incomun, pentru realizarea functiilor pentru care sunt destinate, alcatuind un sistem unitar.

Sistemul cladire astfel definit poate fi descompus in subsisteme, fiecare subsistemfiind caracterizat prin functiunea de baza pe care o indeplineste in ansamblul cladirii.Unele subsisteme pot indeplini simultan mai multe functii. Pentru o cladire curenta se potlua in considerare urmatoarele subsisteme:

- structura - avand ca functiune de baza siguranta de exploatare a cladirii laactiunile care o solicita; in acest subsistem se includ fundatiile, peretii de rezistenta

(diafragmele), stalpii si grinzile, placile planseelor, elementele structurale aleacoperisurilor, scarile ;- anvelopa sau ansamblul de inchidere avand ca functiune de bazasepararea spatiilor construite de mediul inconjurator (in unele cazuri aceasta, partialsau total, poate face parte din sistemul structura) ;- compartimentarea care defineste si delimiteaza spatiile interioare alecladirii pe functiuni (si aceasta poate fi substituita partial subsistemului structural) ;- echipamentele care cuprind instalatiile, utilajele, mobilierul s.a.,elementele necesare functionarii cladirii.

Fiecare subsistem poate fi descompus in subansambluri, subansamblul in elemente, iarelementele in componente, fiecare dintre aceastea facand parte la randul lor din unul sau

mai multe subsisteme. Astfel, in cazul structurilor pe cadre, subansamblul cadru are in


7/123


alcatuirea sa elemente de tipul stalpilor si grinzilor, iar un subansamblu de inchidere are inalcatuirea sa elemente de tipul peretilor exteriori, acestia avand la randul lor componenteformate din zone opace, zone vitrate (ferestre), dispositive de protective e.t.c.Abordarea sistemica a proiectarii cladirilor necesita o gandire si o analiza complex a pebaza conceptului de performanta.

33.. CCEERRIINNTTEE FFUUNNCCTTIIOONNAALLEE SSII EECCOOLLOOGGIICCEE

EExxiiggeenntteellee referitoare la ccoonnddiittiiiillee pe care trebuie sa le indeplineasca oconstructie sunt din ce in ce mai ridicate.EEccoollooggiiee - denumirea data grupului de discipline care studiaza iinntteerraaccttiiuunneeaaddiinnttrreeoomm,,aaccttiivviittaatteeaauummaannaassiimmeeddiiuulliinnccoonnjjuurraattoorr.

33..11 CCEERRIINNTTEE FFUUNNCCTTIIOONNAALLEE ppssiihhoo--ffiizziioollooggiiccee (confort acustic, higrotermic, puritatea aerului, iluminat, radiatiisolare, estetica, siguranta la actiuni mecanice, rezistenta la incendiu, accesul la cailede comunicatii etc.) ssoocciioollooggiiccee(adaptarea spatiului de locuire si de desfasurare a activitatii/productiela cerintele colectivitatii, in concordanta cu reglementarile sociale, zona geografica etc. eeccoonnoommiiccee (economice propriu-zise, reflectate de indici tehnico-economici siexigente de durabilitate)

33..22 CCEERRIINNTTEE EECCOOLLOOGGIICCEE

Conditiile care se impun cladirilor in prezent, au ca scop reducereaemisiilor deCO2 in atmosfera prin diminuarea consumurilor de energie, pe de o parte si introducereape scara din ce in ce mai larga a utilizarii energiei regenerabile (energie solara, eoliana,hidro-energia si combinatii ale acestora) pe de alta parte. In acelasi timp se urmareste intr-o masura cat mai mare utilizarea materialelor ecologice, respectiv a celor pentruproducerea carora energia consumata este minima. De asemenea, este importanta sicomportarea in timp a materialelor si posibilitatea de reciclare a acestora.

Un alt aspect important este cel legat de amplasamentul constructiilor si de masurain care constructia in sine si amenajarile terenului inconjurator au un impact pozitiv saunegativ asupra echilibrului ecologic din zona.

44 CCOONNDDIITTIIII TTEEHHNNIICCEE PPEENNTTRRUU CCOONNSSTTRRUUCCTTIIII

44..11.. Conditii ccaappiittaallee::

aa..durabilitate(rezistenta constructiei la actiunea distrugatoare a mediului inconjurator:inghet-dezghet, umiditate, coroziune, actiune biologica)

Clasificarea constructiilordin punct de vedere aldurabilitatii: gradul I - durata de functionare normala ridicata (> 100 ani) gradul II, cu durata de funct. normala mijlocie (50-100 ani) gradul III, cu durata de funct. normala obisnuita (20-50 ani) constructii provizorii, cu durata de functionare redusa (sub 5 ani)


8/123


bb..rreezziisstteennttaallaaffooccggrraadduull ddee rreezziisstteennttaa llaa ffoocc=capacitatea de a rezista la solicitarile termice si mecaniceprovocate de incendii- se exprima in oorree si este determinat de elementele structurale cu rezistenta cea maiscazuta la foc;

RReezziisstteennttaa llaa ffoocc aa uunnuuii eelleemmeenntt se considera depasita atunci cand acesta isi pierde

capacitatea portantasaustabilitatea(cazul elementelorportante) sau capacitatea de ase opune propagarii incendiului (cazul elementelorneportante).

Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele si elementele de constructieexecutate din acestea se clasifica astfel:

-incombustibile, care nu ard;-greu combustibile(semicombustibile) care se aprind greu si ard fara flacara;-combustibile, care se aprind si ard cu sau fara flacara, chiar dupa indepartareasursei de caldura.

44..22.. Conditii mmeeccaanniiccee --prin care se asigura rezistenta si stabilitatea constructiilor sub

actiuni exterioare:- capacitatea portanta;- marimea deformatiilorin comparatie cu cele admise;- gradul de fisurare si oboseala(cazul elementelor supuse la sarcini alternante).

Conditiile mecanice sunt precizate in prescriptii tehnice (standarde si normative)

44..33.. Conditii ffiizziiccoo--iiggiieenniicceeSunt determinate de factorii fizici exteriori si interiori:

- temperatura(interioara, exterioara);- umiditate relativa(interioara, exterioara);- nivelul zgomotului aerian si de impact;- viteza aeruluiin incaperi, puritatea aerului;- iluminatetc.

Aceste conditii se impun prin prescriptii tehnice care stipuleaza parametrii de conforthigrotermic, acustic, de iluminare, ventilare si de orice alta natura in acest domeniu.

44..44.. Conditii aarrhhiitteeccttuurraall--eesstteettiicceeSunt conditiile in virtutea carora constructia se integreaza in mediul inconjurator,conferindu-i pe langa o buna functionalitate si un aspect placut.

44..55.. Conditii tteehhnnoollooggiicceessiieeccoonnoommiiccoo--oorrggaanniizzaattoorriiccee

Se refera la proiectarea, si executarea constructiilor. Economicitatea unei constructiise apreciaza pe baza valorii de investitie initiala, luand in considerare ai costul deexploatare (intretinere, reparatii, consum energetic).EEFFIICCIIEENNTTAA EECCOONNOOMMIICCAA = reducerea la maximum a cheltuielilor de executie siintretinere/exploatare, prin:- alegerea judicioasa a amplasamentului;- alegerea unor solutii constructive eficiente (spatii si volume rational stabilite);- buna organizare a lucrarilor de executie- cresterea gradului de prefabricare si industrializare - unde este cazul;- utilizarea solutiilor avansate pentru finisaje (eliminarea procedeelor umede).


9/123


55.. CCOONNCCEEPPTTUULL DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA IINN CCOONNSSTTRRUUCCTTIIII

5.1 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE PERFORMANTA

CCeerriinntteellee ddee ccaalliittaattee au fost enuntate cu claritate pentru prima data in sec. 1 I.C,de catre arhitectul roman Vitruvius, in tratatul De Arhitectura dedicat imparatului

Octavian: - utilitas(utilitatea),- fermitas(soliditatea) si- venustas(frumusetea).

O contributie remarcabila la progresul teoriei constructiilor a avut-o arhitectulvenetian Andrea Palladio (1508-1580 A.D.), care in cele 4 volume de arhitectura si-aexpus cu claritate ideile, considerandu-se el insusi un continuator al lui Vitruvius.

Tendintele justificate de modificare a solutiilor tehnice si tehnologice, nu auinsemnat de fiecare data o reusita, tocmai din cauza necuantificarii exigentelor la caretrebuiau sa raspunda cladirile ca sistem, respectiv partile lor componente ca subsisteme.

Au fost situatii in care unele cerinte au fost satisfacute excesiv, iar altele au fostneglijate. In ultimele decenii a fost abordata investigatia interdisciplinara, in cadrul careiaconstructorii colaboreaza cu fizicieni, chimisti, medici, biologi etc., urmarind:

- determinarea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca atat constructiile inansamblu, cat si partile lor componente, avand in vedere functiunilecare rezulta dindestinatia constructiei si interesele colectivitatii;- stabilirea solutiilor constructivecare sa satisfaca aceste conditii, a modalitatilorde verificare, a materialelorce se pot utiliza si a tehnologiilorprin care se poateobtine in modul cel mai simplu rezultatul dorit.Exigentele formulate de Vitruvius raman valabile si in zilele noastre, evident,

amplificate si diversificate potrivit conceptiei omului modern. Aspecte cum sunt:- economicitatea- modul de executie- incadrarea favorabila in mediu- limitarea consumurilor de resurse deficitare- folosirea materialelor localeetc.

sunt deosebit de importante si trebuie avute intotdeauna in vedere.

55..22 SSCCOOPPUULL introducerii conceptului de PERFORMANTA este stabilirea indicatorilorde performanta ai constructiilor si ai partilor lor componente in vederea satisfaceriiexigentelor utilizatorilor pe intreaga durata de viata a constructiilor.

Conceptul prevede o aabboorrddaarreessiisstteemmiiccaaa etapelor de proiectare, realizare si exploatarea constructiilor, cu accent pe comportarea lor in exploatare.

Prin aceasta abordare a criteriului de performanta se stabilesc si se evalueaza ffaaccttoorriiiissiinntteettiiccii care definesc ppeerrssoonnaalliittaatteeaa ccoonnssttrruuccttiieeii, determinand caracteristicile siaptitudinea acesteia de a raspunde din punct de vedere structural si functional scopului incare a fost realizata.


10/123


55..33 EETTAAPPEEiinnaannaalliizzaaccoonncceeppttuulluuiiddeeppeerrffoorrmmaannttaa:

a. Identificarea eexxiiggeenntteelloorruuttiilliizzaattoorriilloorrexigente de siguranta, confort,economice.

b. Trecerea de la exigentele utilizatorilor la eexxiiggeenntteellee ddee ppeerrffoorrmmaannttaaasociatecladirii si diferitelor ei subsisteme (spatii inchise, structura de rezistenta, anvelopa,

delimitari / compartimentari interioare, echipamente).Listarea exigentelor de performanta se face pentru o solutie potentiala, adica unmodel abstract, fizic realizabil. La aceasta etapa nu este necesara precizarea mijloacelorconcrete de realizare (mat., sol. constr.,tehnol.).

Fiecare exigenta de performanta ssee ccoonnccrreettiizzeeaazzaa iinn uunnuull ssaauu mmaaii mmuulltteeccrriitteerriiiiddeeppeerrffoorrmmaannttaa, exprimabile cantitativ.Compararea fiecarei performante efective cu valoarea normata a criteriului deperformanta corespunzator, conduce la o proiectare corecta si la o apreciere globala aoorriiccaarreeii ssoolluuttiiii nnooii, prin comparatie cu o solutie considerata eettaalloonn.

Pentru o cladire proiectata conform principiilor conceptului de performanta, sunt

stabilite niveluri de performanta normate, niveluri de performanta proiectate siniveluri de performanta realizate sau efective.

5.4 APLICAREA CONCEPTULUI DE PERFORMANTA IN ACTIVITATEA DECONSTRUCTII

Printr-o procedura bine organizata de stabilire a caracteristicilor calitative alesistemului-cladire si a subsistemelor lui, astfel incat constructia in ansamblu sa raspundacorect tuturor eexxiiggeenntteelloorr ffoorrmmuullaattee ddee uuttiilliizzaattoorrii, care trebuie in prealabil identificate.

De regula exigentele utilizatorilor sunt generate de:- cerinte fiziologice naturale, insemnand posibilitatea de a utiliza spatiile din cladire

pentru activitati creatoare, odihna sau divertisment, in conditii de igiena, confort si protectiefata de orice factori nocivi, de a se deplasa cu usurinta si in siguranta;

- cerinte psihosociale, referitoare la senzatia de contact cu mediul inconjurator,posibilitatea de a comunica si de a se separa, satisfactia estetica, orientarea simpla;

-cerinte de eficienta, privind cheltuieli si consumuri m inime de achizitie siexploatare a a cladirii, durabilitate, conservarea mediului, etc.

Proiectantul trebuie sa cunoasca toate datele legate de specificul activitatii sau/siproceselor care urmeaza sa se desfasoare in constructia respectiva, precum si durata,frecventa si posibilitatea modificarii lor in timp etc.

EE

xx

iigg

ee

nn

ttee

llee

uu

ttiilliizzaa

ttoo

rriilloo

rr nu sunt in general cuantificate, nu tin seama de materiale

si tehnologia de executie. Ele se exprima la modul general:

Vreau sa am liniste pentru a ma odihni si a lucraDoresc sa nu-mi fie nici frig, nici caldVreau sa nu mor in cazul unui cutremurs.a.m.d.

Pe langa exigentele utilizatorilor mai trebuie luate in considerare si cele alesocietatiisi ale sectorului de constructii, care trebuie sa conduca la niveluri din ce in cemai ridicate de eficienta. Intre acestea amintim incadrarea in mediu, economicitatea,executia cu tehnologii modern de productivitate mare.


11/123


LLIISSTTAA SSIINNTTEETTIICCAA AA EEXXIIGGEENNTTEELLOORR DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA PPEENNTTRRUU CCLLAADDIIRRII CCIIVVIILLEE::

Stabilitatea Rezistenta la foc Siguranta utilizarii Etanseitatea

Confortul higrotermic ambianta atmosferica Confortul acustic

Confortul tactil Confortul vizual Igiena Adaptarea la utilizare

Durabilitatea Economicitatea

LLIISSTTAA EEXXIIGGEENNTTEELLOORR DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA LLAA CCLLAADDIIRRII CCIIVVIILLEE::

1. FUNCTIONALITATEA

- SPATIICORESPUNZATOAREDESTINATIEI;

- ORIENTAREA SIMPLAIN CADRULACCESULUI SICIRCULATIEIINTERIOARE

3. SIGURANTA INEXPLOATARE

- REZISTENTA SISTABILITATE LA ACTIUNI,

FARA ATINGEREA UNEISTARI LIMITA PE DURATADE EXPLOATARE

- SIGURANTA LA FOC,EXPLOZII

- UTILIZAREA SIGURA AINSTALATIILOR

- SECURITATE LAPATRUNDEREA PRIN

EFRACTIE

5. CONFORT, definit prin:

- CONDITII OPTIME DETEMPERATURA SIUMIDITATE

- DOTARICORESPUNZATOARE6. DURABILITATE

PASTRAREAPERFORMANTELOR PEDURATA DEEXPLOATARE

- POSIBILITATEAREFACERII PRINREPARATII CURENTESI CAPITALE

2.INCADRAREAFAVORABILA IN MEDIU

- UTILIZAREEFICIENTA A TEREN.

- PROTECTIAMEDIULUI INCONJ.

- ASPECT ESTETIC,POTRIVITSPECIFICULUI LOCAL

4. IGIENA asigurata prin:

- ABSENTA CAUZELOR DEIMBOLNAVIRE DE ORICE

NATURA- ALIMENTARE CU APA

POTABILA, CANALIZARE

- PROTECTIA FATA DEINFILTRATII DE APA,GAZE, IGRASIE, AGENTIBIOLOGICI ETC

7. ECONOMICITATEA

- CONSUMURIREDUSE/MINIME DEENERGIECONVENTIONALA

- CHELTUIELI DEINVESTITIE MINIME

- INCADRAREA ININDICII TEHNICO-ECONOMICIRECOMANDATI


12/123


Criteriile de performanta se normeaza si sunt cuantificate in prescriptiile tehnice(standarde, normative si coduri de proiectare), prin niveluri de performanta. Pentru ocladire proiectata pe principiile conceptului de performanta, vom avea niveluri deperformanta normate, niveluri proiectate si niveluri realizate (efective).

Nivelul de performanta efectiv depinde de o serie de factori cu variatie aleatoare

(intamplatoare). Metodele de evaluare a performantelor constructiilor se stabilesc prinprescriptii tehnice si pot consta din: calcule, experimentari la scara naturala sau pe modelebazate pe teoria similitudinii.

Specificatiile de performanta trebuie enuntate prin tema de proiectare si reprezintadocumentatia tehnica necesara utilizarii conceptului de performanta in procesul deproiectare.

Schema de abordare a proiectarii unei cladiri pe baza conceptului de performanta:

EExxiiggeennttee aalleeuuttiilliizzaattoorriilloorr

EExxiiggeennttee ddeeeerrffoorrmmaannttaa

CCrriitteerriiii ddeeeerrffoorrmmaannttaa

PPeerrffoorrmmaanntteennoorrmmaattee


13/123


Viaducte de Millau Turnul de televiziune Galati

Barajul Vidraru


14/123


Turnuri evacuare gaze Onesti

Turnuri racire


15/123


Cap. -2-

ELEMENTE DE TEORIA

ARHITECTURII


16/123


1PROGRAM DE ARHITECTURA, ELEMENTE SI GRUPURI FUNCTIONALE,CIRCULATII

Prin program de arhitecturadefinim totalitatea functiunilor pe care le indeplinesteo cladire.

In alcatuirea functionala a unei cladiri, fiecare spatiu isi are utilitatea lui, functiunile

lui specifice, care nu se mai regasesc la alte spatii, sau se regasesc numai partial, alaturide altele diferite. Fiecare spatiu are cu celelate spatii relatii ce pot fi de vecinatate, delegatura sau de separare.

Un spatiu din cladire, care indeplineste un complex de functiuni bine determinate,constituie un element functional. Elementul functional se regaseste in toate rezolvarileaceluiasi program de cladire. Astfel de elemente functionale sunt:

-camerele de locuit, bucataria, baia, camara la locuinte;-sala de mese, barul, oficiul, bucataria la restaurant;-camera de cazare, receptia, saloanele, barul la hoteluri;-camera de spitalizare, laboratorul, salile de tratament la spitale.In cadrul programului de arhitectura elementele functionale sunt principale si

secundare. Elementele functionale principale nu pot lipsi dintr-un program. Celesecundare pot lipsi, deoarece nu afecteaza decisiv functionalitatea cladirii, iar rolul lor estepreluat , partial sau total, de alte elemente principale si secundare.

La unele programe elementele functionale se repeta frecvent si impreuna cu altespatii formeaza un grup functional. Astfel, toate camerele unui hotel formeaza grupul decazare; toate camerele pentru bolnavi (saloanele) ale unui spital formeaza stationarul etc.

Desfasurarea activitatii intr-o cladire necesita realizarea unor legaturi prin circulatiiorizontale (la acelasi nivel) sau vertical (intre niveluri diferite).

aa.. CCiirrccuullaattiiaa ppee oorriizzoonnttaallaa se desfasoara de regula prin spatii inchise, care constituieelemente functionale de circulatie, cum sunt:

- coridoare si galerii, care deservesc incaperile dispuse pe laturile lor (v. hoteluri, spitale,scoli etc.);- windfang- este denumirea data incaperii-tampon care separa spatiul de la intrarea incladire fata de mediul exterior;

- degajamentul- este un spatiu intermediar prin care se realizeaza decomandarea maimultor incaperi;

- hall-urilede circulatie interioara la cladirile de locuit

realizeaza decomandarea incaperilor principale; la teatre, cinematografe, sali de sport,gari etc., acestea sunt destinate stationarii, asigurand conditiile necesare asteptarii sirecreerii;

bb.. CCiirrccuullaattiiaa vveerrttiiccaallaaasigura legatura dintre nivelurile cladirii si se poate desfasura inspatii inchise(de regula) sau deschise(scari de incendiu s.a.).Se poate realiza pietonal, prin intermediul scarilor si rampelor, sau mecanic, cuascensoare si scari rulante (escalatoare).


17/123


22PPRROOGGRRAAMMEE DDEE AARRHHIITTEECCTTUURRAA PPEENNTTRRUU LLOOCCUUIINNTTEE2.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

Locuintaa fost primul program de arhitectura conceput si realizat de om. Acestprogram a evoluat in timp, adaugandu-i-se noi sisteme functionale, odata cu crestereanivelului de civilizatie si bunastare a societatii.

Celula de baza a locuintei este apartamentul. In forma cea mai completa, in cadrulapartamentului avem ca elemente functionale: camera de zi, sufrageria, camera de studio,dormitoare, bucatarie, camara, baia, wc-ul, balcoane, spatii de depozitare (debarale,dulapuri inzidite, pivnita,pod, etc.), garaj, etc. Acestora li se adauga dotari de instalatii(iluminat, incalzit, apa-canal, telefon, etc.).

O parte din elementele functionale enumerate mai sus sunt considerate principale,iar altele secundare. Ca elemente functionale principale sunt considerate: camera de zi,dormitoarele, bucataria, baia, camara si circulatiile. Celelalte elemente functionale suntconsiderate secundare si pot lipsi din compunerea locuintei, fara a afecta decisivfunctionalitatea acesteia.

Suprafata principalelor elemente functionale, calitatea finisajelor si dotarile cu

instalatii se stabilesc prin acte normative, fiind principalul indicator al gradului de confort.Acestea evolueaza in timp, functie de dezvoltarea economica si sociala a tarii si de formade proprietate.

Camera de zi, sufrageria, camera de lucru si dormitoarele formeaza aria locuibilaaapartamentului.

Aria locuibila impreuna cu celelate alemente functionale formeaza aria utila aapartamentului.

Ca indicatori tehnici se mai calculeaza aria construitasi aria desfasurata. Modul realde evaluare a indicatorilor tehnici de mai sus este reglementat prin STAS 4908-85 ( Arii siVolume conventionale) sau prin alte acte normative. Indicatorii de mai sus se pot calculape apartament sau pe cladire.

Raportul intre aria locuibila si aria utila se recomanda sa fie >0,5. El poartadenumirea de indice de locuibilitatesi este un criteriu de apreciere a modului de utilizarerationala a suprafetei unui apartament.

La conceperea locuintei se recomanda respectarea unor principii intre careamintim:

- gruparea functiunilor principale in zona de lucru(de zi) si de odihna(de noapte).Zona de zi cuprinde in principiu camera de zi, sufrageria,bucataria, camara si wc-ul deserviciu. Zona de noapte cuprinde in principiu dormitoarele, baia si alte utilitati. Serecomanda ca zona de zi sa fie situate la intrarea in apartament, iar la locuintele de tipduplex pe nivel separat de zona de noapte.

- decomandarea incaperilor, prin dispunerea rationala fata de punctele cardinale sifata de circulatiile interioare. Decomandarea este un criteriu important al confortului.- orientarearationala a functiunilor fata de punctele cardinale si fata de zgomotul

stradal. Functiunile zonei de zi se recomanda sa fie insorite, putand fi orientate sprestrada. Functiunile zonei de noapte se pot orienta spre nord, recomandandu-se sa fieprotejate de zgomotul stradal.

- gruparea functiunilordotate cu instalatii de apa-canal, pentru a se reduce numarulde noduri sanitare.

Proiectarea functionala nu poate fi deprinsa de cea structurala. Continuitateaelementelor portante transversal si longitudinal pe inaltime, ca si simetria structurii derezistenta sunt principii ce trebuie respectate cu fermitate. Respectarea principiilor

coordonarii modulare in proiectarea cladirilor de locuit permite tipizarea si executia


18/123


industrializata prin prefabricare. Volumul mare de locuinte realizat in tara noastra a fostposibil prin tipizarea unui numar sufficient de mare de sectiuni, a caror materializare anecesitat doar adaptarea la teren.

Apartamente pot cuprinde 1-5 camere. Procentual, numarul de apartamente dediverse marimi se stabileste statistic, in functie de structura familiilor.

2.2 ELEMENTE FUNCTIONALE SI ECHIPAMENTE IN LOCUINTE

Functiunile locuintei trebuie sa raspunda la :- exigente biologice (protective impotriva factorilor de mediu exterior, igiena,

alimentare, odihna, etc.) ;- exigente de ordin psihic (izolare si comunicare intre membrii familiei, recreatie,

divertisment, cultura).In cele ce urmeaza se prezinta cateva indicatii privind alcatuirea functionala a

locuintelor.a) Camera principala a apartamentuluisau camera de ziindeplineste o serie de

functiuni legate de viata de familie. Suprafata acesteia variaza intre 14 m2 si 30 m2, dupa

marimea apartamentului. Latimea camerei nu trebuie sa fie mai mica de 2,75 m. Camerava fi bine iluminata natural si artificial, pentru a crea senzatia de comunicare cu mediulexterior. Aceasta senzatie poate fi mult sporita marind gradul de confort al camerei siimplicit a locuintei, prin prevederea unui balcon sau a unei logii, a caror adancime minimaeste bine sa fie 1.2 m. O grija aparte trebuie acordata amplasarii usilor in peretii incaperii,pentru a obtine lungimi libere cat mai mari, care sa favorizeze amplasarea mobilieruluinecesar.

Mobilarea incaperiitrebuie sa respecte cateva principii:- piesele de depozitare ( biblioteca, dulapuri joase) se aseaza de preferinta pe

peretele opus ferestrei sau pe peretele opus intrarii ( daca este din lateral); masa desufragerie si scaunele se aseaza fie in central camerei , fie la un perete, de preferintacatre zona luminata de fereastra si la peretele comun cu bucataria in care se poatepractica un ghiseu pentru servirea mesei; tot in aceasta zona se poate aseza biroul saumasa de lucru;

- canapeaua, asociata cu o masuta, taburete sau fotolii formeaza zona de recreere,conversatie, etc.;

- camera principala de suprafata mare (~30 m2) se poate compartimenta prinmobilier, in zona de servit masa, zona de recreere si conversatie si zona de odihna;

-la locuintele cu confort sporit, spatial pentru servit masa poate constitui o incapereaparte (sufragerie), separate de camera de zi, dar apropiata de bucatarie.

b) Dormitoarele au in principal functiunea de a asigura odihna. Componentavariata si variabila in timp a familiei, compusa din persoane diferite ca varsta si sexdetermina necesitatea unor dormitoare diferite ca marime si mobilare, dintre care cel putinunul trebuie sa fie de doua paturi. Suprafata minima a dormitoarelor este de 8-10 m2pentru doua personae si 12-14 m2 pentru parinti.

Dimensiunile in plan trebuie sa asigure o mobilare minima, astfel :-Dormitorul pentru parinti se mobileaza cu pat dublu si doua noptiere, dulap de

haine sau scrin pentru lenjerie si eventual o masuta de toaleta, taburet, 1-2 scaune saufotolii; masuta de lucru , etc.;

-dormitoarele pentru doua persoane pot fi mobilate in diferite variante, cu divanstudio dublu, sau cu doua paturi separate. Pentru copii sau tineri, dormitorul are functiuni


19/123


mai complexe. Inafara dulapurilor sau scrinurilor pentru imbracaminte, mobilierul maicuprinde o masa sau un birou cu scaun (e), biblioteca sau raft de carti.

-dormitorul pentru o persoana poata fi mobilat cu un dulap sau un scrin pentrulenjerie, o masa pentru toaleta sau un birou, un scaun, etajera pentru carti, etc.

c) Camera pentru studiosau activitati profesionale se intalneste in locuintele sau

apartamentele cu mai multe camere si asigura cadrul necesar activitatilor intelectuale sauprofesionale suplimentare ale oamenilor, fie ca e vorba de adulti sau de tineri. Exista maimulte variante de mobilare a unei camera de studio, care cuprinde in esenta o biblioteca,un birou cu scaun, fotolii si masuta si eventual o canapea pentru odihna.

d) Grupul sanitar se compune din incaperea sau incaperile destinate igienei.Fiecare apartament are camera sa de baie, pentru a se asigura un minim de confortsanitar. Camera de baie se doteaza obligatoriu cu o cada de baie, un lavabou, un vas decloset si accesoriile necesare oglinda, etajera, port-prosop, port-hartie, cuiere, dulapsanitar. Suprafata baii poate fi marita daca se adauga alte dotari ca ;bideu, masina despalat rufe etc. La apartamentele cu mai mult de doua camera se prevede wc de serviciu

care poate fi dotat cu dus, sau se poate prevedea a doua baie. Baia si wc-ul pot fi ventilatenatural prin ferestre, sau indirect , prin canale de ventilare.

e) Bucataria este o incapere destinata in principal prepararii hranei si trebuieechipata in consecinta. Incaperea mai poate cumula si functiunea de luare a mesei, pentrutoti membrii familiei sau pentru o parte (orare decalate de scoala, de serviciu, etc.). Decele mai multe ori bucataria mai adaposteste si alte mici treburi gospodaresti ( calcat,reparat rufe etc.).

Ca dotari minime bucataria cuprinde: o sursa de apa (spalator de vase sau chiuvetacu picurator), masina de gatit, o masa de preparare si dulapuri de depozitare a veselei debucatarie, eventual loc pentru frigider. Pentru servirea mesei in bucatarie se prevede omasa suplimentara cu 2-4 scaune.

Suprafata minima a bucatariei este de 3-4 m2 , iar cand se prevede si loc de luatmasa suprafat minima este de 6-7 m2 mergand spre 10 m2 , caz in care se poate aseza sio canapa sau fotoliu pentru odihna unei personae.

Organizarea spatiului in bucatarie este o chestiune foarte importanta, deoarecenumai o asezare rationala a dotarilor se incadreaza intr-o suprafata minima.

Bucataria cu un singur front de mobilare are pe unul din pereti amplasate in ordine :spalatorul, masa de lucru si masina de gatit, ale caror dimensiuni sunt standardizate.Latimea minima a bucatariei cu un singur front de mobilare este de 1,5 m si rezulta dinlatimea standardizata a mobilierului de 55 cm si de spatial liber de 95 cm necesar

miscarilor gospodinei ( aplecat la dulapul de sub masa sau la cuptor). Masa tip dulap aredimensiunile 55x90cm sau 55x45 cm. Dulapul (raftul) atarnat deasupra mesei de lucru si achiuvetei cu picurator are latimea de 35 cm.

Bucataria cu doua fronturi de mobilare are in plus, pe al doilea front, locul de luatmasa echipat cu o masa cu latimea de 60 cm si 2-4 scaune si in continuarea spatial pentrufrigider. Latimea minima este de de 2,10 m.

f) Spatiile de depozitare sunt destinate sa adaposteasca diverse bunuri dingospodarie (alimente, obiecte casnice, imbracaminte, etc.). Capacitatea acestor spatiicontribuie la marirea confortului locuintei, dar realizarea lor scumpeste costul locuintei.Rezolvarea lor in plan este diferita in functie de modul de depozitare si de configuratia

planului intregului apartament. Ca spatii de depozitare avem :


20/123


- camara pentru alimente, cu adancimea minima de 60cm;- debara, cu adancimea minima de 80 cm;- dulapul inziditcu adancimea de 60cm;Camara necesita o ventilare directa prin fereastra, sau indirect prin canale de

ventilatie.In locuintele cu subsol utilizabil se amenajeaza pivnite, a caror suprafata este de cel

putin 6-8 m2

pentru o familie, depozite pentru combustibil solid, etc.

g) Garajele se pot amenaja in subsolul cladirilor sau la nivelul solului, avandavantajul unei temperature moderate, fara o incalzire speciala. Dimensiunea garajului estede 3.4x5 m, iar inaltimea utila optima a subsolului este de 2,2m.

h)Spatiile de circulatieasigura legatura intre diferite incaperi din apartament siaccesul in apartament. Se urmareste o dimensionare cat mai economicoasa a acestorspatii asigurand insa o latime libera minima de 1.05 m pentru vestibulul de intrare sidegajamentele interioare. In general peretii acestor spatii sunt ocupati de usile incaperilorcatre care dau acces; totusi, o buna rezolvare a lor trebuie sa asigure dotarea vestibulului

cu un cuier, iar in unele cazuri pot permite amplasarea unor obiecte ca : frigider, masinade spalat, masuta pentru telefon, taburet etc.

Holul de distributie il intalnim la apartamentele cu mai multe camere si are rolul de arealiza decomandarea incaperilor, adica accesul separate la fiecare incapere principaladin apartament.

i) Instalatiile din apartament ridica gradul de confort al acestora.Principaleleinstalatii sunt

- Instalatia electrica, care cuprinde circuite separate pentru locurile de lampa sipentru prize. In camerele de locuit locurile de lampa se aseaza central pe plafon, pentru arealize o iluminare uniforma. Incaperile de serviciu pot fi illuminate cu aplice pe perete,dispuse astfel ca sa se realizeze o iluminare maxima a zonei de utilizare frecventa.Asezarea prizelor se studiaza cu atentie, pentru a alimenta varietatea de aparatajelectrocasnic, folosind cordoane cat mai scurte.

- Instalatia de incalzire in ansamblurile de locuinte se realizeaza cu apa calda saucu abur, de la centrale termice de zona sau de la centrala de termoficare. In modexceptional, la amplasamentele izolate, locuintele au o incalzire centrala proprie cucazane automatizate sau cu sobe, utilizand combustibil aclid sau gaze natural. In acestelocuinte, in fiecare camera se prevede cos de fum, iar camera de baie se echipeaza cucazan pentru prepararea apei calde.

- Instalatia de apa si canalizare cuprinde doua retele distincte, pentru apa rece si

apa calda. Fiecare apartament are coloanele de alimentare si de scurgere amplasate inzona baii si a bucatariei.La cladirile cu mai multe niveluri, pozitia bailor si bucatariiilor se pastreaza la fiecare

etaj pentru a fi racordate usor la aceeasi coloana verticala.- Instalatiile de gazepentru bucatarii se prevad in amplasamentele care dispun de

reteaua de gaze naturale. Conductele de gaze se amplasaza cat mai aproape de loculmasinilor de gatit. Aceste conducte sunt aparente, fiind interzisa acoperirea sau mascarealor.

- pot exista retea comuna de telefon, antena comuna de radio-televiziune si altedotari.


21/123



22/123



23/123


Cap. 3

COORDONAREA

MODULARA SITOLERANTE INCONSTRUCTII


24/123


1. GENERALITATI

Din timpurile cele mai indepartate omul s-a preocupat sa dea constructiilor proportiiarmonioase, care sa placa ochiului.

Grecii antici considerau omul ca o creatie perfecta din punct de vedere alproportiilor. Ca urmare s-a incercat ca obiectele inconjuratoare sa aiba dimensiuni care sa

fie in anumite rapoarte cu parti ale corpului omenesc. Unele din acestea au devenit chiarunitati de masura, care s-au pastrat pana in zilele noastre (degetul, piciorul, cotul, etc).

Fig.3.1 Atena: PARTHENON

Alta cale de realizare a armoniei cladirilor s-a bazat pe studii geometrice. Inarhitectura antica, armonia intre partile componente ale unei constructii se obtine cuajutorul constructiilor grafice, care porneau de la patrat si un sir de dreptunghiuri culatimea constanta si lungimi egale cu diagonala figurii precedente.

Alte cautari s-au oprit asupra unui dreptunghi pentru care raportul intre inaltime sisuma celor doua laturi are valoarea :

Sectiunea astfel alcatuita poarta denumirea de sectiune de aur. Cercetarileefectuate au aratat ca proportiile majoritatii monumentelor antice se incadreaza in regulasectiunii de aur.

HB

BHH =+


25/123


Preocuparile pentru a stabili anumite reguli la alcatuirea unei constructii au condus,la grecii antici, la folosirea unei marimi numita modul. Modulul sta la baza exprimariituturor dimensiunilor unei cladiri si este egal cu diametrul bazei unei coloane.

Respectand raportul impus, pentru fiecare element de constructie se patreazaaceeasi proportie, indiferent de dimensiunile cladirii in plan si spatiu.

Odata cu cresterea volumului de constructii si cu realizarea acestora din materialele

fabricate pe cale industriala s-a impus prestabilirea dimensiunilor acestora.Privind lucrurile din prisma industrializarii executiei constructiilor, avand la bazaprefabricarea, se poate afirma ca aceasta se realizeaza numai in masura in care exista unsistem de alegere si coordonare a dimensiunilor in plan si in spatiu. In acest mod a aparutconceptual de constructie modulara, care foloseste modulul in corelarea dimensiunilor.

2. COORDONAREA DIMENSIONALA

Coordonarea dimensionala este o conventie stabilita cu privire la dimensiunilecomponentelor unei constructii (elemente, subansambluri, subsisteme si echipamentetehnice) adoptate cu scopul de a se asigura utilizara lor la asamblarea fara ajustari,

precum si posibilitatea de inlocuire a unor elemente ale structurii cu altele, faramodificarea proiectelor respective. Aceasta conventie este necesara in scopul rationalizariilucrarilor de constructii si al producerii industriale a elementelor cu larga raspandire inpractica.

Coordonarea modulara reprezinta concretizara coordonarii dimensionale prinintroducerea si folosirea unui sistem de moduli dimensionali care sa satisfaca cerintele deproiectare a functiunilor constructiei si sa le coreleze cu cele de executie, respectiv deproducere a materialelor, elementelor, subansamblurilor si subsistemelor de constructie.

Modulul de baza este unitatea de lungime a coordonarii dimensionale avandmarimea astfel aleasa incat sa asigure partilor componente ale constructiei multipleposibilitati de utilizare si adaptare. Simbolul modulului de baza este M, iar valoarea luiinternational este M=100 mm.

Fig.3.2 Volum modular

Multimodulul este unitatea de lungime cu valoarea egala cu un multiplu almodulului de baza. Multiplu este un numar intreg n, iar simbolul multimodulului este nM.


26/123


Submodululeste unitatea de lungime a carei valoare este o fractiune a modululuide baza. Fractiunea are ca divizor un numar intreg n, iar simbolul submodulului este M/n.

Sistemul modularse aplica in toate fazele de realizare a constructiilor-proiectare,producerea materialelor si elementelor de constructie, de instalatii si utilaje, elaborareaunor prescriptii tehnice in constructii, la executie etc.

Materialele, elementele si subansamblurile de constructie sunt corelate in raport cuun sistem de referinta modular, astfel incat sa formeze un tot constructiv. Sistemul dereferinta modular este alcatuit din planuri si axe modulare de referinta (Fig. 3.3) carerealizeaza reteaua modulara(Fig. 3.4) pentru coordonarea dimensiunilor elementelor devolum si pentru distributia in plan si pe verticala a elementelor sistemului constructiv,precum si a altor parti de constructie.

Fig. 3.3 Planuri modulare dintr-un volum modular Fig.3.4 Retea modulara

Axele modulare in plan orizontal sunt distantele intre axele sau fetele unorelemente verticale ca stalpi, pereti etc. astfel ca, atat materialele, elementele deconstructie cat si unele lucrari de finisaje ferestre, usi sa poata fi montate fara ajustari.

Axele modulare pentru coordonarea pe verticalapot fi: distanta intre fetele finitea doua plansee successive (inaltimea etajului); distanta intre fetele finite ale pardoselii siplafonului (lumina incaperii); dimensiunile unor elemente componente care se

conditioneaza reciproc la asamblarea pe verticala s.a., alese dupa aceleasi criteri ca sicele orizontale.La proiectarea halelor industriale (Fig. 3.5), cu unul sau mai multe niveluri, se

utilizeaza reteaua modulara 30M (3,00 X 3,00 m). Dimensiunile deschiderilor L si aletraveilor T se aleg multiplu de 30M (3,00...18,00 m); peste aceasta valoare dimensiunile Lsi T vor fi multiplu de 60M (6,00 m); in cazuri justificate tehnic si economic dimensiuniledeschiderilor L si traveilor T pot fi multiplu de 15 M (1,50 m). La pozitionarea stalpilor fatade liniile retelei modulare, denumite axe modulare de trasare se respecta urmatoareleprevederi: dimensiunile sectiunilor orizontale ale stalpilor de beton armat, fara a tine seama deconsole sau capiteluri, trebuie sa fie multiplu de 5 cm;


27/123


distantele dintre axa modulara de trasare (axa) si fetele stalpilor trebuie sa fiemultiplu de 5 cm; axa modulaar poate fi situata si la fata exterioara a stalpului; ruperea retelei modulare este admisa oriunde se folosesc alte tipuri de elementesau exista o intrerupere a structurii (rosturi de tasare, de dilatare sau antiseismice) sau sefolosesc elemente verticale cu caracteristici diferite, de exemplu inaltimi variate; la halele industriale cu poduri rulante, axele cailor de rulare se traseaza fata de

axele modulare de trasare ale sirurilor de stalpi.

Fig.3.5 Hala industriala: Plan Sectiune transversala

La halele industriale pe inaltime se alege de regula intre niveluri multimodulul de3M.

In sistemul modular se definesc urmatoarele caracteristici dimensionale aleelementelor de constructii:

dimensiunea modulara, care este o dimensiune multiplu intreg al unitatii delungime, care poate fi modulul de baza sau un multimodul;

dimensiunea nominala care este o dimensiune modulara, ce se refera lacaracteristica principala dimensionala a elementului considerat si care poate sa-l identificein scara de marimi a grupei din care face parte, de exemplu, prin simbolul F.40.6 sedefineste un element prefabricat din beton armat si anume, fasia cu goluri de lungimenominala L=4,00 m si latime nominal l=60 cm, (Fig. 3.6);

Fig.3.6 Definireadimensiunilor nominale si de fabricatie

dimensiunea de executie, care se alege in raport cu dimensiunea nominala in asa

fel incat, tinand seama de rosturi sa permita punerea in opera a elementului respectiv, fara


28/123


ajustari; astfel, fasiile cu goluri din beton armat prefabricat F.40.6 au lungimea de executieproiectata Li=3.92 m, iar latimea de executie proiectata li=59.5 cm;

dimeniunea efectiva, care este dimensiunea obtinuta prin masuratori directeefectuate asupra elementului realizat; aceasta trebuie sa fie cat mai aproape dedimensiunea de executie proiectata inscriindu-se la limitele unor abateri admise;

dimensiunea limita, reprezinta una dintre cele doua dimensiuni extreme admisibile(maxima si minima) intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva.

Fig.3.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie

3. REGULI DE AMPLASARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII FATA DE AXELETRAMEI MODULARE PRINCIPALE

Elementele de rezistenta (pereti, diafragme, stalpi, rigle) se dispun pe axele trameimodulare principale urmarindu-se respectarea principiului egalei rezemari a planseelor.

Pentru exemplificare se fac urmatoarele precizari :- In cazul peretilor portanti interiori de zidarie, beton armat monolit, panouri mariprefabricate, axele geometrice ale acestora se suprapun peste axele tramei modulareprincipale. Se admit derogari la peretii casei scarii, la care axa tramei modulare poatecoincide cu fata interioara a peretelui spre rampa sau poate fi amplasata la 1M sau 1/2Mfata de acesta. (Fig.3.8)- La peretii portanti exterioriaxa tramei modulare principale se gaseste la o distanta egalacu jumatate din grosimea normala a peretelui interior, masurata de la fata interioara aperetelui exterior.- La cladirile civile cu structura in cadresau cadre si difragme cu bulbi, (Fig.3.7, 3.9) axeletramei modulare principale sunt axele geometrice de simetrie pentru diafragme, pentruriglele longitudinale si transversale interioare si pentru stalpii si bulbii interiori. Axelegeometrice de simetrie ale riglelor longitudinale si transversale perimetrale se dispun la unmultiplu intreg de 5 cm de la fata exterioara a stalpilor sau bulbilor. Aceasta distanta se

alege in functie de modul de realizare a peretilor exteriori de umplutura, sau de modul deatarnare la structura a peretilor exteriori neportanti sau de tip cortina.- La cladirile multietajate axarea incepe de la partea superioara. Pozitia axelor nu seschimba de la un nivel la altul chiar daca elementele portante verticale isi modificasectiunea. Ingrosarea sectiunii elementelor portante verticale (pereti, stalpi ) se face spreinteriorul cladirii, astfel incat sa favorizeze comportarea elementelor portante orizontale(rigle, plansee) prin micsorarea deschiderii.- Peretii interiori despartitori, cu grosimi nominale de 12,5 si 15 cm, care se leaga de ceistructurali prin tesere se aseaza cu axa geometrica la o distanta multiplu a modulului debaza fata de axa modulara de trasare a peretilor portanti cu care sunt paraleli.- Peretii despartitori usori, cu grosime de 7,5 cm sau echivalenti cu acestia se pot aseza

fara restrictii in planul cladirii.


29/123


Fig.3.7 Axarea stratului de rezistenta al diafragmelor din beton armat monolit si din panourimari prefabricate

Fig.3.8 Axe modulare de trasare: pereti portanti din zidarie


30/123


Fig3.9 Axarea structurilor in cadre

3. TOLERANTELE IN CONSTRUCTII

Datorita unor imperfectiuni ce insotesc activitatea umana, produsele muncii sedeosebesc atat unele fata de altele cat si fata de produsul proiectat: pentru a putea fiadmise in circuitul productiei este necesara stabilirea anumitor limite, tolerante,acceptate apriori.

Tolerantele se refera atat la forma si dimensiunile geometrice ale elementelor deconstructie, cat si la aspectul acestora. Tolerantele admisibile se stabilesc inconcordanta cu necesitatile practice, tinand seama ca o precizie prea ridicata marestecostul de productie, iar lipsa de precizie poate periclita rezistenta si stabilitateaconstructiei. Gradul de precizie trebuie justificat tehnic si economic; analiza economicase extinde de la operatiile simple pana la lucrarile de ansamblu. Uneori, prin marireagradului de precizie la o operatie se pot simplifica sau reduce unele dintre lucrarile careurmeaza in procesul tehnologic, de exemplu, executarea unei zidarii ingrijite simplificaexecutia tencuielilor sau, in cazul peretilor din beton turnati in cofraje metalice,

tencuiala poate fi suprimata.Abaterea este definita ca fiind diferenta algebrica intre o dimensiune (efectiva,maxima etc.) si dimensiunea de baza corespunzatoare.

Abaterea efectiva Aef este diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva E sidimensiunea de executie N, adica:

Aef=E-N

Abaterea efectiva poate fi pozitiva, zero sau negativa. Pentru ca piesa sa fieutilizabila trebuie ca dimensiunile ei efective sa se gaseasca intre dimensiunile limitamaxime Lmax si dimensiunile limita minime Lmin. Abaterea efectiva trebuie sa fie deci

cuprinsa intre doua abateri limita, si anume: abaterea superioara As, definita ca fiind diferenta algebrica dintredimensiunea limita minima si dimensiunea de executie:

As=Lmax-N;

abaterea inferioara Ai, definita ca fiind diferenta algebrica dintre dimensiunealimita minima si dimensiunea de executie, adica:

Ai=Lmin-N.


31/123


Abateriile limita pot fi de asemenea pozitive, zero sau negative in functie de valoriledimensiunile limita fata de valoarea dimensiunilor nominale.

Dimensiunile limita sau abaterile limita determina un interval de variatie adimensiunilor, respectiv a abaterilor, care se numeste toleranta, T, si este definita derelatiile:

T=Lmax-Lmin sau T=As-Ai.

Toleranta astfel calculata este intotdeauna pozitiva.Valorile tolerantelor sunt stabilite pe baza unui numar mare de masuratori, in urma

unor studii statice, tinand seama de conditiile tehnologice de fabricatie si de cerinteletehnico-economice de montaj; pentru a se realiza siguranta si eficenta constructiilor.

Tolerantele sunt date in standarde si norme interne de fabricatie. Pentru lucrarile deconstructie, gradul de precizie si cerintele de calitate sunt prevazute in normative si normetehnice de executie. La proiectare si executie trebuie sa se tina seama de cumulareaposibila a unor abateri, ceea ce poate duce, daca aceste abateri nu sunt corectate peparcurs, la abateri finale peste valorile acceptabile. De exemplu, abateriile cumulate latrasarea si executia fundatiilor sau zidurilor de elevatie necesita cheltuieli suplimentare

pentru realizarea la parametrii tehnici normali a lucrarilor care urmeaza in procesultehnologic, cum sunt executia planseelor prefabricate, a finisajelor etc.

4. TIPIZAREA IN CONSTRUCTII

Tipizarea se aplica materialelor, elementelor, subansamblurilor, subsistemelor sisistemului cladire in toate fazele de realizare ale unei constructii. Are rolul de a reducevolumul de munca in proiectare si executie si se concretizeaza (aplica) prin elaborarea siutilizarea unor proiecte tip si cataloage de produse tipizate;

- proiectele tip cuprind documentatii de tipizare scrise si desenate elaborate pentrurealizarea de sisteme, subsiteme, subansambluri, elemente si componente de constructiisi instalatii etc, cu frecventa mare de folosire si care se redacteaza la nivelul necesitatilorde executie;

- cataloagele tip cuprind detalii si date pentru elemente prefabricate, precum sipentru alte elemente si detalii de constructii.

Pentru constructiile executate prin metode industrializate se utilizeaza pe scaralarga prefabricate tip ale elementelor de constructi sau ale unor constructii in ansambluceea ce asigura o serie de avantaje:

- economie de timp si forta de munca in proiectare;- reducerea consumului de manopera pe santier, executia limitandu-se la operatii

de montaj;

- mecanizarea aproape in totalitate a proceselor de lucru;- reducerea duratei de executie;- continuitatea lucrului pe santier in tot timpul anului;- calitatea superioara a executiei datorata conditiilor industriale de realizare a

elementelor prefabricate (utilaje moderne, control riguros al fazelor de fabricatie etc.);- reducerea in mare masura a consumului de material lemons (a cofrajelor);- reducerea sau suprimarea unor lucrari de executie pe santier (lucrari de instalatii,

finisaje umede) etc.


32/123


Cap. 4

HIDROIZOLATII LA

FUNDATII SI SUBSOLURI


33/123


1. SUBSOLURI

Spaiul funcional al unei cldiri situat parial sau integral sub cota terenuluiamenajat formeaz subsolul unei cldiri.Execuia subsolurilor este impus n general de necesiti funcionale ca: spaii dedepozitare, garaje, parcaje etc. i este condiionat de urmtorii factori:

destinaia construciei,condiiile de fundare, nivelul apelor subterane etc.

Din punct de vedere tehnico-economic realizarea subsolurilor ridic uneoriprobleme dificile n ceea ce privete asigurarea iluminrii i ventilrii naturale, a izolriihidrofuge .a., crescnd costul construciei cu pn la 5-6 %.

n zone cu un grad ridicat de seismicitate construciile multietajate trebuie ncastraten teren pe o adncime de 1/10...1/8 din nlimea lor, n aceste situaii proiectareasubsolurilor fiind justificat.

a. Iluminarea i ventilarea natural a subsolurilor

Iluminarea i ventilarea natural a subsolurilor se poate face direct sau indirect. Soluiile de rezolvare a iluminriii ventilrii pe cale directsunt n general:

o ridicarea cotei 0.00 (a pardoselii parterului) i prevederea unor ferestredeasupra nivelului trotuarului; la subsoluri locuibile nlimea ferestrei trebuie sfie de cca. 1,20 m (Fig.4.1 a);

Fig.4.1 Subsol cu iluminare direct

o realizarea unor curi de lumin n lungul pereilor exteriori ai cldirii, care sfie prevzui cu ferestre amplasate sub nivelul trotuarului (Fig.4.1 b); curteade lumin poate fi acoperit cu materiale transparente (n spa iilenecirculabile) sau cu grtare sau chepenguri metalice (n spaiile circulabile).

a.a.a.a.b.b.b.b.


34/123


Iluminarea indirectse poate realiza n principiu prin prevederea unor ferestre situatedeasupra nivelului trotuarului i a unor goluri verticale n grosimea peretelui, care coboarde la fereastr pn la o cot adecvat sub planeul de peste subsol (Fig.4.2).

b. Solutii constructive pentru subsoluri

Pereii subsolurilor pot fiexecutai n urmtoarele varianteconstructive: zidrie de crmid plin cugrosimea minim de 37,5 cmpentru pereii exteriori i de 25 cmpentru cei interiori; zidrie mixt alctuit dincombinaii ntre diferitele tipuri dezidrii: beton monolit i zidrie dincrmid, piatr natural i betonmonolit, piatr natural, beton izidrie din crmid etc.; piatranatural i respectiv betonul suntamplasate la exterior, n contactcu terenul; beton monolit, simplu sau armat,cu grosimea minim de 25 cm;

Fig.4.2 Iluminarea indirect a subsolurilor

elemente prefabricate din beton armat de 20 cm grosime, utilizate n zone cu un gradredus de seismicitate, la cldirile din panouri mari prefabricate cu maximum P+4 nivele.

Sub pereii portani ai subsolului se prevd fundaii continue din beton simplu sau armat.Planeul peste subsol se execut din beton armat monolit sau din elemente prefabricate.Planeele din beton armat monolit formeaz mpreun cu pereii subsolului o cutie rigid,deosebit de eficient la transmiterea ncrcrilor de la elementele suprastructurii la teren,mai ales n zonele cu grad ridicat de seismicitate, precum i n cele cu terenuri de fundaresensibile la umezire sau contractile.

2 HIDROIZOLAII LA FUNDAII I SUBSOLURI2.1 ACIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCIILOR

Apa acioneaz n mod diferit asupra elementelor de construcie cu care vine n contact(Fig.4.3): Apa din precipitatii are o actiune defavorabil direct asupra elementelorsuprastructurii prin splarea sau dizolvarea unor materiale, degradarea lor datoritciclurilor repetate de nghet-dezghet, umezirea lent a unor elemente de constructie etc.Apele de suprafatactioneaz n zonele de contact direct cu elementele de constructieprin eroziune si infiltrare.


35/123


Fig.4.3 Modul de actiune a apei asupra construciilor

Apele subterane, respectiv umiditatea natural a solului, acioneaz n mod diferitasupra elementelor infrastructurii dup cum acestea sunt situate deasupra sau dedesubtulnivelului lor maxim, n funcie de compoziia chimic a apelor, de caracteristicile

pmntului n care este amplasat construcia, de materialele de construcie cu care apavine n contact etc.

Dup poziia relativ a elementului de construcie n raport cu nivelul maxim al apeisubterane(5), acesta poate fi umezit doar prin contactul direct cu umiditatea natural aterenului sau poate fi supus presiunii hidrostatice a apei, n acest caz fiind necesaremsuri speciale de alctuire i de realizare a izolaiilor hidrofuge.

2.2 TIPURI DE IZOLAII HIDROFUGE

Izolaiile hidrofuge pot fi clasificate n raport cu sursa de umiditatei modul de aciune aapei, natura materialelor folosite i tehnologia de execuie.

n funcie de sursa de umiditatesi demodul de aciune a apei izolaiile hidrofuge seclasific astfel:

o izolaii hidrofuge mpotriva umiditii naturale a terenului;o izolaii hidrofuge mpotriva apelor fr presiune hidrostatic:.o izolaii mpotriva apelor cu presiune hidrostatic.

n funcie de natura materialelor utilizate, se disting urmtoarele tipuri de izolaiihidrofuge:

o

izolaii rigide, executate din tencuieli i betoane cu grad ridicat deimpermeabilitate, aplicate pe suprafetele elementelor nepericlitate de tasriinegale.

o izolaii metalice, realizate din foi din oel, plumb, aluminiu, cupru, mbinateprin lipire sau prin sudur, care se utilizeaz n cazul construciilor supuseaciunii apelor cu presiune hidrostatic; pentru protecia mpotriva coroziunii,pe foliile din oel se aplic materiale bituminoase sau se prevede un strat deprotecie din beton;

o izolaii bituminoase- sunt cel mai frecvent utilizate datorit eficienei lor i acostului mai redus. Hidroizolaiile bituminoase, la rndul lor, pot fi:

1-precipitaii; 2-ap de suprafa; 3-strat

de pmnt impermeabil; 4- straturipermeabile la infiltraia apei; 5-zona decapilaritate saturat; 6- pnz de ap


36/123


o izolaii vopsite, care sunt prevzute numai mpotriva umiditii naturale aterenului sau ca bariere de vapori la terase i se realizeaz din peliculede bitum dizolvat n benzin , masticuri bituminoase sau suspensii debitum filerizat; se aplic la rece sau la cald, prin vopsire, stropire sauturnare. Sunt ieftine, se execut uor i repede, dar au o elasticitateredus i se deterioreaz uor odat cu fisurarea stratului suport;

o izolaii plastice (asfaltice), executate din straturi multiple de masticbituminos care realizeaz o ap de 1,5...2,5 cm grosime. Se utilizeaz lahidroizolarea pardoselii subsolurilor mpotriva ascensiunii capilare a apei;

o izolaii elastice, executate din materiale n suluri (cartonbitumat, pnzbitumat) i care sunt materialele folosite cel mai frecvent la realizareahidroizolaiilor bituminoase.

o izolaii mixte, rezultate din combinaii ale soluiilor prezentate anterior icare se aplic de regul pe tencuieli hidrofuge sau pe foi metalice.

2.3 REGULI GENERALE DE PROIECTARE A HIDROIZOLAIILOR

La proiectarea i execuia izolaiilor hidrofuge trebuie s se respecte anumite recomandrii reguli menite s asigure funciunea de etanare i de protejare a construciilor mpotrivaaciunii apei, astfel:

ncrcrile transmise de construcie stratului de hidroizolaie trebuie s acionezeperpendicular i, pe ct posibil, s fie uniform distribuite pe suprafaa acestuia,evitndu-se astfel eforturile de ntindere i forfecare;

hidroizolaia s fie presat permanent ntre dou straturi rigide, presiunea minimfiind de 1N/cm2 iar cea maxim de 50N/cm2;

temperatura pe suprafata hidroizolaiei s fie cu minimum 300C sub punctul denmuiere al bitumului, dar s nu dep

easc 400C;

suportul hidroizolaiei s fie rigid, plan (fr asperiti) i uscat; lucrrile de instalaii care intersecteaz hidroizolaiile s fie executaten prealabil; aplicarea foilor bitumate pe suprafetele elementelor verticale se va face de jos n

sus, pe o lungime de cca. 3,00 m cu nndiri prin petrecere de 10-12 cm la capete; lucrrile de hidroizolaii se vor executa conform unui proiect n care se precizeaz:

modul de aciune al apei, nivelul maxim al apelor freatice, natura i proprietile terenuluide fundare, compoziia chimic a apei, caracteristicile tehnice ale materialelor utilizate,procesul tehnologic de execuie, seciuni i detalii de alctuire a hidroizolaiei etc.;

hidroizolatiile se vor proteja mpotriva actiunilor climatice si a solicitrilormecanice;

hidroizolaiile nu trebuie s alctuiasc suprafee de alunecare ntre elementele deconstrucie sau ntre straturile componente ale acestora.n principiu, structura unei izolaii hidrofugeeste alctuit din trei straturi (Fig.4.4):

1 - element de rezisten2 strat suport (rigid, neted)3 - hidroizolatia propriu zis4 strat de protectie (rigid)

Fig.4.4 Alctuirea de principiu a hidroizolaiei


37/123


Stratul suport asigur o suprafa plan prin care se evit perforarea sau rupereaizolaiei hidrofuge i se poate executa n urmtoarele soluii constructive:

- prin aplicarea sa pe elementul de construcie, cnd se execut dintr-o tencuialdin mortar de ciment de 1,5...3 cm grosime, bine dricuit;

- prin executarea unei ape din beton, armat cu o plas din oel-beton, n cazurilen care stratul pe care se aeaz hidroizolaia are o rigiditate mai redus.

Stratul hidroizolatorpropriu zis se execut conform prevederilor proiectului.

Stratul de protecieare rolul de a preveni eventualele deteriorri ale hidroizolaiei (prinperforare, strivire, forfecare) precum i de a mpiedica desprinderea acesteia.n funcie de tipul hidroizolaiei i de poziia elementului ce se izoleaz n cadrulansamblului construciei, stratul de protecie se poate executa din:

a.ap din mortar de ciment cu grosimea de 2...3 cm, simpl sau armat;b. zidrie de crmid plin cu grosimea de 1/4 sau 1/2 crmid zidit cu mortar deciment, la izolaii hidrofuge verticale;c. perei din beton armat (diafragme), n cazul izolaiilor hidrofuge mpotriva apelor cupresiune hidrostatic ridicat;d. plac din beton armat constructiv, la izolaiile hidrofuge orizontale ale pardoseliisubsolurilor.

2.4 IZOLAII HIDROFUGE ORIZONTALE MPOTRIVA UMIDITII SOLULUI I AAPELOR FR PRESIUNE HIDROSTATIC

a. Izolaii hidrofuge mpotriva umiditii solului

Elementele infrastructurii situate deasupra zonelor de ascensiune capilar a apei pot fiafectate de umiditate chiar i n cazul n care la cota respectiv nu se afl ape subterane.Protecia hidrofug a acestor elemente se realizeaz astfel:

prin prevederea unui strat filtrant de pietrii a unor drenuri de-a lungul pereilorexteriori ai subsolului, pentru evitarea acumulrilor de ap n jurul cldirii ;

prin realizarea unor izolaii hidrofuge orizontale deasupra soclului la cldirilefr subsol, sub pereii exteriori i interiori ai parterului; peste stratul de hidroizolaie seaplic un strat din mortar de ciment pentru protecie i pentru a preveni alunecareapereilor (Fig.4.5 a);

prin prevederea unui strat de ntrerupere a capilaritii realizat din pietri sub placapardoselii parterului, la construciile fr subsol (Fig.4.5 a, b), respectiv a pardoseliisubsolului; n funcie de importana construciei, se mai poate executa i o hidroizolaieorizontal din hrtie Kraft, aternut direct peste stratul de pietri. n situaiilecaracterizate de condiii mai severe, hidroizolaia se execut din foi bitumate lipite pe oap executat peste stratul filtrant din pietri;


38/123


Fig.4.5 Hidroizolaii la cldiri fr subsol

prin prevederea unei hidroizolaii orizontalela nivelul pardoselii subsolului la totipereii interiori i exteriori, iar la nivelul parterului, numai la pereii exteriori, cu minimum 30cm deasupra trotuarului i cu cel putin 7 cm sub faa inferioar a planeului peste subsol(Fig.4.6);

prin aplicarea unei izolaii hidrofuge verticalepe toate suprafeele pereilor desubsol care vin n contact cu pmntul, pn la 30 cm deasupra nivelului terenuluiamenajat sau a trotuarului; izolaia se execut din materiale bituminoase protejate cu unstrat rigid cu permeabilitate redus (Fig.4.7).

b. Izolaii hidrofugempotriva apelor frpresiune hidrostatic

Acest tip de hidroizolaiise execut ca barierenentrerupte orizontalesub perei i pardoseli iverticale, pe feeleexterioare ale pereilor desubsol, la construcii noidar i pe cele interioare,n cazul unor lucrri dereabilitare a construciilorexistente.

Izolaiile hidrofugeorizontale se executconform precizrilor de lapct.a.

Fig.4.6 Fig.4.7

Izolaiile hidrofuge verticale, alctuite din foi bitumate i masticuri bituminoase, seaplic fie pe pereii de rezisten, fie pe cei de protecie.

a.a.a.a. b.b.b.b.

a.a.a.a.

bbbb....


39/123


Izolaia hidrofug orizontal sub pardosealasubsolurilor se realizeaz din 2 straturi decarton bitumat lipite cu 3 straturi de mastic bituminos (2C+3B), stratul suport fiind o apdin beton de egalizare de 8...10 cm grosime, cu suprafaa neted.

2.5 IZOLAII HIDROFUGE MPOTRIVA APELOR CU PRESIUNE HIDROSTATIC

n cazul construciilor avnd elementele infrastructurii situate sub nivelul apelor freaticesau cnd exist pericolul acumulrii apei de suprafa n jurul construciei, apa exercit opresiune distribuit, normal pe suprafaa izolatiei hidrofuge i, n cazul pereilor,proporional cu adncimea(Fig.4.8).

La proiectarea izolaiei hidrofuge se au n vedere urmtoarele principii:

izolaia hidrofug trebuie s fie continu pe toate suprafeele verticale i orizontale carevin n contact cu apa, formnd o incint nchis denumit cuv, care trebuie sdepeasc cu cel putin 50 cm nivelul maxim al apelor subterane; presiunea pexercitat pe izolaia hidrofug i transmis de aceasta suportului, trebuies fie echilibrat sau preluat de ctre elementele de rezisten ale infrastructurii (perei,radier); izolaia hidrofug se aplic la faa exterioar a pereilor i radierului; la interior se vaaplica numai n cazul executrii unor lucrri ulterioare, la cldirile existente; cldirile se proiecteaz cu fundaii de tip radier general n cazul hidroizolaiei aplicate laexterior, pentru a se asigura c presiunile transmise terenului i tasrile sunt ct maiuniforme.

FFig.4.8 Sistemul-cuv


40/123


Cap. 5

PERETI


41/123


1 ELEMENTE GENERALE

Pereii sunt elemente de suprafa, de regul plane i verticale, cu rol de nchideresi compartimentare a cldirii pe de o parte i, pe de alt parte, de a prelua i transmitefundaiilor ncrcrile verticale i orizontale care acioneaz asupra lor.

Clasificarea pereilor se poate face dup mai multe criterii:

a. Dup poziia lor n ansamblul construciei, pot fi:perei exteriori, care fac parte, mpreun cu acoperiul i cu unele elemente aleinfrastructurii, din subansamblul elementelor de nchidere ale cldirii (subsistemulanvelop);pereii interiori, care mpreun cu planeele alctuiesc subsistemul elementelorde compartimentare ale cldirii (sau subsistemul delimitri interioare).

b. Dup rolul pe care l au n cadrul structurii de rezisten al cldirii, pereii seclasific n dou categorii:perei structurali, portanisau autoportani, care au de regul asigurate legturireciproce de continuitate pe orizontal i vertical pentru a forma un sistem dediafragme verticale; aceti perei pot fi att exteriori ct i interiori i asigurcapacitatea portant la aciunea ncrcrilor verticale i orizontale.Pereii portanipreiau i ncrcri verticale de la alte elemente structurale (planee,grinzi), n timp ce pereii autoportani nu preiau alte ncrcri gravitaionale nafara greutii lor proprii, pe care o transmit terenului prin intermediul fundaiilor.Rolul lor este acela de rigidizare (contravntuire) a structurii la aciunea ncrcrilororizontale; perei nestructurali, neportanti sau purtati, care au rol strict funcional decompartimentare sau de nchidere i sunt suportai de elementele de rezisten ale

structurii (planee, grinzi etc.). Deoarece acesti pereti nu preiau incarcari de laplansee, continuitatea lor pe verticala si orizontala nu este obligatorie.

c. In funcie de tehnologia utilizat la realizarea lor, pereii pot fi realizai:prin zidire, folosind pietre de zidrie diferite ca material i dimensiuni;prin turnarela faa locului (in situ), din beton simplu sau armat, dar i din pmntcu adaosuri de argil, var, fibre organice; prin montarea sau asamblarea unor elemente prefabricate din beton armat,betoane celulare, produse ceramice, ipsos, sticl, lemn i produse derivate dinlemn, azbociment (cu utilizare prohibit astzi n rile dezvoltate economic), maseplastice etc.

d. Avnd n vedere materialul din care se execut, se clasific astfel: perei din lemn; perei din zidriede piatr natural sau artificial; perei din betoni beton armatturnai monolit; perei din elemente prefabricatede beton armat; perei din alte materiale: sticl, materiale plastice, alte materiale uoare.


42/123


Indiferent de soluia tehnic sau tehnologic, orice alctuire a unui perete interiorsau exterior trebuie s rspund unei game largi de exigene de natur tehnic,funcional i economic.

n ceea ce privete pereii portani, principalele condiii tehnice i economico-organizatorice pe care trebuie s le ndeplineasc sunt urmtoarele:

rezisteni stabilitate- condiii care se refer la capacitatea pereilor de a nu

depi strile limit ultime, adic: starea limit de rezisten, stabilitate, oboseal, fisurarei deformaii;durabilitate- care se refer la durata de exploatare n timp a pereilor portani,

care trebuie s fie aceeai cu a celorlalte elemente structurale. Pereii exteriori mai trebuies satisfac i condiia de durabilitate la alte aciuni, ca: diferenta de temperatura,umiditate, gelivitate, coroziune, vnt, aciunea biologic a microorganismelor etc.

rezisten la foc- se refer la capacitatea pereilor de a rezista un anumit timp laaciunea focului (2...5 ore) fr a-i pierde stabilitatea sau a se deforma peste limiteleadmise;

izolare termic, fonic i, dup caz, hidrofug, care se refer la capacitateapereilor de a asigura condiiile de protecie i confort necesare exploatrii normale a uneicldiri;

reducerea greutii construciei, care vizeaz dimensiunile pereilor (n specialgrosimea) i natura materialelor utilizate care s conduc la o greutate proprie ct mairedus;

mobilitate, adic posibilitatea nlocuirii ulterioare a unor perei fr a afectacelelalte elemente structurale;

aspect arhitectural-estetic, care se refer la aspectul general extrior i interior alcldirii, la crearea condiiilor de confort .a.;

condiii economico-organizatorice, referitoare la costul investiiei, al cheltuielilorde exploatare, consumului de energie, tehnologii de executie, etc., - elemente care

influeneaz alegerea soluiei constructive i a tehnologiei de execuie a pereilor, care aun general o pondere nsemnat n ansamblul construciei.

2 PEREI DIN ZIDRIE

O caracteristic a pereilor realizai prin procedeul de zidire este aceea c, datoritdimensiunilor relativ mici ale pietrelor i blocurilor ce se asambleaz, volumul de munc itimp necesar pe antier este relativ mare iar greutatea lor proprie este de asemeneansemnat. Cu toate acestea, pereii din zidrie se utilizeaz nc pe scar destul de largdatorit avantajelor pe care le prezint:

tehnologia de lucru fiind relativ simpl, nu necesit mn de lucru de nalt

calificare i nici utilaje deosebite; nu pune probleme de dificultate la realizarea rosturilor i la etanarea acestora; se poate repara uor n cazul degradrii; se preteaz la cldiri avnd orice form n plan; poate fi tratat conform oricrei plastici arhitecturale.


43/123


2.1 PERETI DIN ZIDRIE DE CRMID

Piatra de zidrie utilizat la execuia pereilor este crmida plin sau cu goluriverticale (GVP). Crmizile se aeaz n rnduri i se leag ntre ele cu mortar. Rosturileorizontale de mortar, care sunt continue, au grosimea de 12 mm iar cele verticale,decalate de la un rnd la cellalt, de 10 mm.

Se recomand ca zidria s se realizeze progresiv, pe toat suprafaa construciei,iar ntreruperile s se fac la o distan de cel putin 25 cm de la intersecia cu zidul cel maiapropiat

Pereii portani (structurali) au grosimea minim de 1 crmid (Fig. 5.1),respectiv 25 cm sau 30 cm (zidria din blocuri ceramice). n cazul pereilor portaniputernic solicitai, grosimea lor se verific prin calcul i, dac este necesar se majoreaz,putnd ajunge la 1 1/2 (Fig. 5.2) i chiar 2 crmizi grosime (respectiv 37,5 cm sau 45cm). Pentru peretii exteriori, grosimea este determinata, in afara de conditiile de rezistentamecanica si de asigurarea protectiei termice.

Fig. 5.1 Zidrie de 1 crmid

Fig. 5.2 Zidrie de 1 crmizi

Este necesar asigurarea grosimii uniforme a rosturilor orizontale i umplerea lor cumortar, pentru a se evita supunerea crmizilor la solicitri de ncovoiere i pentrurepartizarea uniform a eforturilor ntre crmizile din rnduri succesive. Este deasemenea important eserea rosturilor verticale prin aezarea crmizilor dup anumitereguli astfel nct, n cazul eserii la fiecare rnd, un rost vertical dintr-un rnd s se

gseasc n dreptul unui plinal rndurilor adiacente.eserea se poate face i lamai multe rnduri, atunci cndsolicitrile la care sunt supuipereii o permit (Fig.5.3)

Fig. 5.3 Exemple de legaturiprin tesere la peretii structurali


44/123


Pereii alctuii din crmizi cu goluri verticale se execut prin aezarea acestora nrnduri, cu golurile n poziie vertical i eserea la fiecare rnd. La coluri, intersecii iramificaii se respect regulile exemplificate in figuri.

Pereii neportani (nestructurali) au grosimi de 1, 1/2 sau 1/4 crmid (Fig.5.4) i se execut de regul cu eserea rosturilor verticale la fiecare rnd.

Pereii nestructurali interiori, care trebuie s rspund unor exigene privind izolarea

fonic, impun fie adoptarea de grosimi relativ mari (25 cm) fie aplicarea unor soluii maicomplexe, cum sunt pereii dubli cu strat de aer nchis (neventilat) sau cu umplutur dinmateriale fonoabsorbante (Fig.5.5).

Fig. 5.4 Zidrie de si crmizi

Fig.5.5

2.2 PEREI DIN ZIDRIE CU GOLURI

Zidria cu goluri se obine printr-o aezare anumit a pietrelor astfel nct ngrosimea pereilor s rezulte spaii care se las neumplute sau care pot fi umplute cumateriale termoizolatoare. Avnd capacitatea portant redus, mai ales la aciuniorizontale, acest tip de zidrie se folosete numai la pereii de umplutur.

a. Perei din crmid plin cu rosturi lrgite, sunt utilizai ca perei despritorii au o bun capacitate de izolare termic; se realizeaz prin dispunerea distanat acrmizilor astfel nct s rezulte rosturi verticale de 4...5 cm grosime, care se umplu cumortar sau zgur.

b. Pereii cu goluri, neumplute sau umplute cu materiale termoizolatoare, se

realizeaz din doi perei longitudinali de 1/2 crmid grosime, asezai la distana de 1/2sau 1 crmid i legai ntre ei prin diafragme transversale verticale sau orizontale (idemverticale) (Fig. 5.6).

Fig. 5.6 Pereti din zidarie cu goluri


45/123


Diafragmele verticale se execut la distane de 1,5...2,0 m n lungul peretelui, iarcele orizontale, realizate din legturi metalice zincate nglobate n mortar de ciment, la 5-6rnduri de crmid. Se mai pot executa si perei din crmizi asezate pe cant.

2.3. PEREI DIN ZIDRIE ARMAT

Armarea zidriei se realizeaz prin nglobarea n rosturi a unor bare din oel-betonsau a unor plase de armtur care conlucreaz cu zidria la preluarea eforturilor, mrindu-i capacitatea portant.

n funcie de poziia armturii n rosturile de mortar, armarea zidriei poate fi fcuttransversal sau longitudinal.

a. Perei cu armare transversal

Armatura se dispune in rosturile orizontale sau longitudinale cand armatura sedispune pe fetele laterale ale peretelui sub forma de plase (cu diametrul de 3-4 mm),carcase sau bare independente (diametrul maxim de 8 mm), legate intre ele cu agrafe sau

etrieri montati in rosturile orizontale la distante de 5 sau 6 randuri pe verticala. Armaturaastfel montata se tencuieste cu mortar pe baza de ciment si var (se recomandaexecutatrea tencuielii prin torcretare), (Fig.5.7).


46/123


Fig.5.7 Zidrie cu armare transversal

b. Pereti cu armare longitudinalArmtura longitudinal (vertical) se confecioneaz din bare din oel-beton sau din

carcase i plase care se aeaz n mod curent pe feele zidriei, legate ntre ele prin etrierisau agrafe montate n rosturile transversale (fig.5.9).

Aceast soluie constructiv cu armarea la exterior se folosete i pentruconsolidarea unor perei avariai de cutremure sau tasri de fundaii.Pereii pot fi prevzui i cu armare interioar, cnd armtura se aeaz n rosturileverticale i sunt legate cu etrieri dispui n rosturile orizontale de mortar (fig.5.8).

Fig.5.8 Zidrie cu armare longitudinal la interior

Fig.5.9 Armare longitudinala la exterior


47/123


2.4 PEREI DIN ZIDRIE COMPLEX

Zidria complex se folosete n special la cldirile amplasate n zone seismice irezult prin ntrirea pereilor din zidrie simpl cu elemente din beton armat nglobate detipul stlpiorilor (smburi) din beton armat (fig.5.10). Seciunea minim a acestora este de25 x 25 cm (625 cm2), clasa minim de beton este C12/15 iar armtura este alctuit de

regul din bare verticale (min. 4 12 PC 52) i etrieri 6 mm care se ndesesc n zonele denndire ale barelor longitudinale.

Fig.5.10 Zidrie complex (confinat)

2.5 PEREI DIN ZIDRIE DE BLOCURI MICI DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

Blocurile mici de beton celular autoclavizat se folosesc la executarea pereilorinteriori portani i neportani, dar nu se pot utiliza la pereii de subsol, la zidrii n mediuagresiv, la construcii amplasate n zone seismice sau la cldiri cu mai mult dect P sauP+1 niveluri (in functie de acceleratia seismica a terenului), nlimea maxim a unui nivelfiind de 3,00 m iar distana dintre pereii portani pn la 6,00 m.Grosimea minim a pereilor exteriori, pentru a satisface cerinele de izolare termic, estede 35 cm. La pereii portani se utilizeaz de regul blocuri BCA/GBN50. eserea se facela fiecare rnd, decalnd rosturile verticale cu 1/2...1/4 din lungimea blocului, dup acelaiprincipiu ca i n cazul pereilor realizai din zidrie de crmid.

Toi pereii portani de la acelai nivel al unei cldiri trebuie executai din acelaimaterial (blocuri mici din BCA), nefiind admis utilizarea i a altor pietre de zidrie.


48/123


Cnd pereii despritori sau de umplutur sunt realizai din alte materiale (crmidplin, cu goluri, elemente de tip fie etc.) care au nltimea unui rnd (asiz) diferit deaceea a blocurilor din BCA, legtura ntre perei se face cu piese metalice, agrafe saumusti (fig.5.11).

Fig.5.11 mbinarea cu pereii despritori din materiale diferite

Aceast soluie este valabil n principiu i pentru cazul ancorrii dintrepereiinestructurali din zidrie i elementele structurale din beton armat.

2.6 PEREI DIN BETON ARMAT TURNAT MONOLIT

Pereii portani realizai din beton armat turnat monolit, cunoscui i sub denumirea

generic de diafragme, sunt folosii curent ca elemente structurale pentru cldirile civiledatorit urmtoarelor avantaje:

capacitate portant ridicat la preluarea aciunilor verticale i orizontale , ceea cepermite utilizarea lor la cldiri cu regim de nlime relativ mare (pn la 30-40 nivele);

rigiditate mare n planul lor i chiar n plan perpendicular, datorit legturilormonolite care asigur conlucrarea cu celelalte elemente structurale:

durabilitate mare datorit rezistenelor ridicate ale betonului armat; permit industrializarea execuiei prin folosirea cofrajelor plane, spaiale i glisante

care conduc la scurtarea termenului de execuie, asigurnd i o calitate superioar alucrrilor, comparativ cu pereii structurali din zidrie.

Pereii portani (diafragmele) din beton armat prezint ns i unele dezavantaje,cum sunt: necesitatea prevederii stratului de termoizolaie la exterior astfel nct s se evite

formarea punilor termice; necesitatea prevederii unor msuri suplimentare de protecie n cazul turnrii pe

timp friguros sau la temperaturi prea ridicate; volumul mare de material i manoper pentru confecionarea cofrajelor.


49/123


Structura pereilor portani din beton armat monolit difer n funcie de poziia acestora:

a. Pereii exteriori, care trebuie s asigure i izolarea termic, sunt alctuii din dousau trei straturi dintre care unul este stratul termoizolator. pereii portani cu structura din dou straturi(bistrat) au urmtoarea alctuire(fig.5.12 b):

o un strat de rezistendin beton minimum C12/15 i grosime minimde 15 cm, dispus spre interior;o un strat termoizolator prevzut la faa exterioar, realizat din

materiale rigide ca: blocuri, plci sau fii din BCA/polistiren expandat,beton cu granulit, corpuri ceramice cu goluri etc.

Din punct de vedere tehnologic, stratul termoizolator se poate executa odat cuturnarea diafragmelor, prin introducerea n cofraje a materialelor termoizolante,sau ulterior, prin zidirea acestora la faa exterioar a diafragmelor.

pereii portani realizati n trei straturi (tip sandwich) au urmtoarea alctuirede principiu (fig.5.12 c):

o un strat de rezisten (portant) cu grosimea de 15 cm, realizat din betonobinuit, cu agregate grele, marca minim C12/15, armat cu plase saucarcase din oel-beton, amplasat spre interior;

o un strat median termoizolant realizat din plci sau fii din betoaneporoase uoare (BCA, beton cu agregate vegetale), polistiren expandat,spum din poliuretan sau alte materiale cu eficien deosebit n ceea ceprivete izolarea termic. Grosimea acestui strat rezult din calculul latransmisia termic a elementului;

o un strat exterior de proteciea termoizolaiei executat din beton armat, cugrosimea de 4,5-7 cm; legtura dintre cele dou straturi din beton armat sepoate obine cu ajutorul nervurilor din beton armat, a agrafelor metalice saucu alte mijloace constructive, n oricare dintre variante avndu-se n vederenecesitatea evitrii punilor termice.

Fig.5.12 Alctuiri ale pereilor din b.a. monolit

b. Pereii interi

Curs General Constructii Final

Documents

Transcript of Curs General Constructii Final