Curs Cercetare 2

7/30/2019 Curs Cercetare 2

1/21

Colectarea Datelor

Strategii de Masurare

CURS 2


2/21

Masurarea metoda prin care cercetatorii se folosesc sa descrie / explice / prezica

fenomenul

Prin masurare se stabilesc variabilele

De obicei, cercetarea se face pentru a arata relatia dintre variabilele dependente siindependente

Variabilele trebuie sa fie:

cuantificabile

operationale

Practic se ia o variabila din sfera teoretica sau abstracta (exemplu: pierderea in greutate aunui individ) si se cuantifica in cifre (valoarea in kg. a individului din data de . pana indata de ..)

De asemenea, este important a se stabili scala de masurare in limita careia se incadreazavariabilele

Exista 2 categorii de date:

1. date metrice

2. date non-metriceDate non-metrice date calitative, sunt caracteristici atribute ce nu pot fi cuantificate

Date metrice date cantitative, reflecta cantitatea sau distanta

Datele metrice permit sa se examineze cantitatea si magnitudinea

Datele non-metrice descriu si categorizeaza


3/21

4 categorii1. Scale nominale

2. Scale ordinale3. Scale de interval scale metrice

4. Scale de raport / scala de proportie

1. Scale nominale Folosite doar pentru clasificare calitativa, niciodata cantitativa

Nu exista valoare / punct zero Nu se pot ordona in secventa cantitativa

Nu se pot folosi in operatii matematice standard (adunare, scadere, etc)

Exemple: - sex M/F- afiliere religioasa

- politica

- status marital

- loc de nastere

- rezidenta

- culoare ochi / par

Pur descriptive, nu se pot manipula matematic

Deci, variabilele incluse in aceasta scala nu au valoare matematica

Sunt scale non-metrice


4/21

2. Scala ordinala (aseaza in ordine)

Se bazeaza pe masurarea nominala

Poate masura o variabila atat ca identitate cat si ca magnitudine, deci poate

face o clarificare / masoara magnitudinea unor variabile in relatia cu alte

variabile

Foloseste concepte de:

mai mult

mai putin

Atentie ! faptul ca are mai mult sau mai putin dintr-un atribut nu cuantifica

cat de mult

Astfel, nu cunoastem nimic despre diferentele dintre categorii

Sunt calitative

Nu se pot folosi in operatii matematice standard

Exemplu pozitiile de sosire a unor alergatori intr-o cursa. Stim ca primul

care a trecut linia este mai bun ca al patrulea, dar nu stim cu cat

mai bine (nu folosim notiunea de timp)


5/21

3. Scala de interval

scala cantitativa

Se bazeaza pe masuratori ordinale

Da informatia asupra ordinei si distantei dintre valorile variabilelor

Numerele pe o scala de interval sunt la distante egale

Nu exista zero absolut se pot aduna, scadea

nu se pot inmulti, imparti

Exemplu temperatura masurata in scale Celsius sau Fahrenheit


6/21

4. Scala de proportie / de raport

Identica cu scala de interval, cu exceptia faptului ca exista zero

absolut (punctul zero)

Prin aceasta, toate operatiunile matematice sunt posibile (+, -, x, :)

Exemplu: sistemul monetar:

nu ai bani = 0 bani, balanta zero

poti aduna, scadea bani

posibil inmultirea si impartirea

- 10 bani reprezinta de 10 ori mai mult ca 1 leu

masurarea timpului


7/21

Exemplu practic: tema de cercetare un nou tratament pentru depresie

Trebuie definite cateva notiuni, si apoi masurate (cuantificate): Ce este depresia Cum se masoara (cum se cuantifica)

Exista vreun scor sau vreun instrument care sa masoare depresia ?

Exemple: Prezenta / absenta unor simptome la anamneza, examen clinic

Observatii legate de comportament sau nivel de activitate

Complex: daca se masoara si variabile, adica sa se masoare nu doardepresia la un moment dat, ci daca starea pacientelor se

modifica, in sensul ameliorarii sau accentuarii depresiei

3 posibilitati, in functie de un tratament:1. sa se amelioreze

2. sa stagneze

3. sa se deterioreze

Intervin alte variabile de masurat, care sa cuantifice (sa masoare)gradul de depresie

Aceste noi variabile ar putea fi: Reducerea simptomelor de depresie

Observarea reluarii progresive a unor abilitati


8/21

Se impun 2 caracteristici ale conceptului psihometric

1. acuratetea / exactitatea2. validitatea

1. Exactitatea (acuratetea) se refera la caracteristica ca acele masuratori sa

fie stabile, peste timp, in aceleasi conditii

In esenta, orice masuratoare (scor) se compune din 2 componente:1. Scorul adevarat = scorul care s-ar obtine daca strategiile de masurare ar fi

perfecte, fara erori

2. Eroarea masurata portiunea din scor data de distorsiuni datorate unor factori

adjuvanti, cum ar fi:

- Cercetare insuficient precizata

- Factori conjucturali- Erori in inregistrarea datelor

Cu cat eroarea masurata este mai mica cu atat scorul este mai exact


9/21

Cum ne dam seama ca o masuratoare este corecta ?

Exista mai multe teste: Retestarea exactitatii se refera la stabilitatea unor rezultate (scoruri) in timp si

presupune repetarea aceluiasi test cel putin o data (de ex. la 6

luni). Cresterea intervalului de timp duce la scaderea exactitatii

testului

Testarea exactitatii prin metoda injumatatirii.

Principii se impart componentele testului in 2 jumatati exacte, se compara

rezultatele obtinute de la cele 2 subgrupe, care ar trebui sa fie foarte

apropiate

Aceasta metoda nu este afectata de timp

Testarea exactitatii prin metoda interactiva - determina concordanta intre diferiti

judecatori ai aceluiasi test

Pentru a creste exactitatea testului si a reduce erorile de masurare trebuieca:

Strategia de masurare sa fie standardizata (sau tehnica = mod de testare)Exemplu: - doza exacta de medicament

- masurarea raspunsului la test (valori biochimice)

Participantii la test sa inteleaga perfect instructiunile si sa le accepte

Toti cercetatorii implicati sa fie bine antrenati in efectuarea testarii

Datele rezultate sa fie inregistrate corect


10/21

2. Validitatea masuratorii

Se refera la ce se masoara (testeaza) si cat de bine se masoara

Intrebarea fundamentala: oare testul masoara ceea ce ar trebui sa

masoare ?

Exactitatea (acuratetea) si validitatea unei masuratori / testari sunt

interconectate Un test nu poate fi valid daca nu este exact (validitatea implica atat ce masoara, cat si

cat de bine masoara). Deci exactitatea este o componenta a validitatii

Totusi, un test / strategie de masurare poate fi exact(a), fara a fi valid(a)

De exemplu:

- Un studiu conceput pentru a testa (masura) depresia se probeaza cu

exactitatea testului prin diverse metode (de exemplu: prin retestare sau prin

metoda injumatatirii), dar la o reanalizare ulterioara vedem ca simptomelese refera mai degraba la anxietate decat la depresie, desi masuratorile sunt

exacte.

Totusi, noi am masurat mai degraba anxietatea, deci acest test este valid

pentru a masura anxietatea, nu depresia


11/21

A. Validitatea legata de continutB. Validitatea legata de criteriiC. Validitatea constructiva

A. Validitatea legata de continut (1)

Cat de relevant (de mult) instrumentul sau strategia de masurare serefera la continutul cercetarii

Arata daca masuratoarea / testarea se refera la elementele ceconstituie analiza

Deci cercetatorul isi defineste intai elementele pe care le analizeaza sicare in final alcatuiesc subiectul de analiza (de exemplu: simptomelecare definesc anxietatea)

Exista strategii de masurare deja consacrate, dar care pot ficostisitoare (se comercializeaza)

Majoritatea cercetatorilor isi dezvolta propriile strategii de masurare,dar este esential a se pastra validitatea masuratorii


12/21

A. Validitatea legata de continut (2)

De exemplu:

- un cercetator este interesat sa studieze agresiunea la copii.

Consulta literatura si constata ca nu exista metode preexistente

de a masura agresiunea la o grupa de copii aleasa.

Nu abandoneaza proiectul ci isi propune sa creeze o metoda de

masurat acest comportament in primul rand agresiunea trebuiesa fie definita (sa devina ceva ce se poate masura) si stabileste

ca il intereseaza agresiunea fizica.

Astfel, operationalizeaza agresiunea numarand de cate ori un

copil agreseaza alt copil, intr-o perioada definita de timp.

Cercetatorul observa copii intr-o varietate de ipostaze si

inregsitreaza frecventa comportamentului agresiv precum si

circumstantele in care aceste evenimente se produc

Desi nu exista date psihometrice disponibile pentru acest test, se

pare ca strategia de masurare este valida


13/21

B. Validitatea legata de criterii

Judecata prin prisma criteriilor ex. alte criterii de dg. adepresiei (trezire dimineata la ora 4)

In aceasta situatie, validitatea masuratorii este data princomparatie folosind alte criterii de masurare

Aceste alte criterii de masura trebuie sa priveasca acelasi campde interes

Exista 2 categorii:1. Validitate data prin criterii concurente (concomitente) atunci cand

masuratorile se fac concomitent si demonstreaza tema cercetarii(masoara depresia la cei deja depresivi)

2. Validitate data prin criterii in mod predictiv - atunci cand masuratorileindica depresia, care va apare in viitor


14/21

C. Validitatea constructiva

Arata masura pana la care testele sau tehnicile de masurare pot fifolositoare in acea tema teoretica (cat de mult se poate masura)

Conferita de tema de cercetare (de ceea ce vrem sa demonstram sausa construim)

Arata in ce masura strategia de masurare / testul masoara o creatieteoretica (tema de cercetare) sau o trasatura

Poate avea caracter convergent daca exista corespondenta pozitiva

intre teme de cercetare si masuratori (direct proportional)depresie mare cand masuratorile de depresie (ex. lipsa de reactivitate)sunt mari

Poate avea caracter divergent daca exista corespondenta negativa

intre ele Exemplu masuratorile pentru depresie sunt invers proportionale cu

cele care testeaza starea de fericire. Cu cat esti mai fericit,

cu atat mai putin este de asteptat sa ai depresie


15/21

Limitarea numarului de variabile (dependente si independente) caretrebuie masurate

Strategiile de masurare daca sunt nou create si nu sunt unelepreexistente (comerciale), trebuie sa aiba exactitate si validitate

Existenta datelor in literatura privitoare la tema studiata. In majoritateacazurilor exista literatura de referinta,studiul completand un anumit

aspect. Sunt periculoase cazurile cand nu exista date publicate,strategiile de masurare sunt noi si rezultatele pot fi irelevante

Conteaza experienta cercetatorului: Sa stie sa foloseasca teste preexistente

Sa aiba cunostinte largi privind tema de cercetare

Conteaza costul cercetarii. Folosind tehnici costisitoare beneficiulscade. Costul este dependent de numarul de participanti la studiu

Conteaza timpul cat dureaza o tema de cercetare. De evitat procedurilelungi si complicate


16/21

In general, intrebarile legate de cercetare si natura variabilelor din

investigatii sunt cele care dicteaza strategia de masurare pentru

colectarea datelor

Cele mai importante metode1. Metoda testarii

2. Interviul

3. Estimarea globala

4. Observatia

5. Masuratori biologice


17/21

Metoda Testarii

Teste tipice, standardizate, psihologice, educationale, de inteligenta, etc

Metoda obisnuita in cercetari de psihologie, educatie, stiinte sociale

Masoara personalitatea, temperamentul, nivelul simptomelor,

comportament, interes in cariera, memorie, aptitudini, inteligenta

Sunt atractive pentru cercetatori, deoarece au deja stabilite gardul deexactitate si validitate

Sunt multe variabile operationale ce nu pot fi cuprinse in teste standard

Uneori pot fi costisitoare sau mancatoare de timp

Se pot determina pe o perioada de timp sau scala de interval


18/21

Metoda Interviului

Modalitate simpla de colectare a datelor, dar care poate cuprinde oricedomeniu

Este o modalitate relativ ieftina si eficienta de colectare de date ce nunecesita testare standardizata

Eficienta unui interviu depinde de modul cum este structurat Sa fie astfel conceput incat toti participantii sa fie intrebati aceleasi lucruri, in

aceeasi ordine

Cercetatorii sa nu faca greseli in interpretarea raspunsurilor

Neajuns: datele obtinute prin interviu nu sunt suficiente pentru analiza

statistica extensiva deoarece doar descriu entitati, nu le si

cuantifica (masoara)

Exemple de interviuri: Interviu cu salariatii folosit de companii pentru a afla daca trebuie mentinut /

modificat vreun parametru de munca, etc)

Interviu pentru a afla daca traume din copilarie influenteaza / au impact asupra

actualului profil psihic. Se concepe un interviu care sa evalueze

experientele din copilarie pana la faza de adult


19/21

Metoda Estimarilor Globale

La fel ca si interviul, este o alta forma de autoraportare, des intalnita in cercetare

Spre deosebire de interviu, aceasta metoda incearca sa cuantifice un fenomen

sau o variabila prin faptul ca participantii isi evalueaza raspunsul pe o scala

numerica

Exemplu pe o scala de la 1 la 5, raportati in ce masura va supara fumul de

tigara in restaurante

1 2 3 4 5

Aceasta metoda este foarte folosita cand participantii trebuie sa-si estimeze stari

emotionale, simptome, grad de armonie

Poate fi conturata pe intervale / scale de intervale Totusi nu este o metoda subtila evalueaza global

Exemplu poate spune daca unor persoane le place sau nu sa fie intervievate,

dar nu si de ce


20/21

Metoda Observatiei

Observarea directa a ceea ce este de cercetat (de obicei un mod de

comportament)

De obicei daca se observa direct, se pot gasi mijloace de masurare a

fenomenului

Exemplu un cercetator studiaza prin observare (ca metoda de

colectare a datelor) comportamentul cooperativ (social) al

copiilor dintr-o clasa Se defineste notiunea de comportament cooperativ.

Exemplu: sa imparta jucariile, sa rada, sa glumeasca, etc

Se stabileste un sistem de cuantificare a comportamentului (de cate

ori paticipa activ la joc, cat de des rade, etc)

Cercetatorul nu intervine in nici un mod, sta neutru intr-un loc retras

Pentru acuratetea si validitatea masuratorilor, sunt deseori necesare

inregistrari video si evaluari multiple


21/21

Masuratorile Biologice

Sunt metode frecvente de adunare de date in cercetari medicale si

psihobiologice

Implica frecvent masurarea raspunsului fiziologic al participantilor la

potentiali stimuli. Cele mai frecvente tipuri de raspuns:

frecventa cardiaca,

frecventa respiratorie

Exemplu: nivelul anxietatii ca urmare a expunerii la un anumit stimul

negativ.

Operationalizam anxietatea ca scor dat de anumite

raspunsuri fiziologice, cum ar fi frecventa cardiaca si respiratorie.

Fiecare participant este expus in acelasi mod la acelasi stimul

Exista si situatii cand la un studiu sunt necesare strategii multiple de

masurare, care masoara aceleasi variabile. De exemplu: se pot folosi un

test psihologic, un interviu si o estimare globala pentru a masura depresia

Curs Cercetare 2

Documents

Transcript of Curs Cercetare 2