curs bancas- e.m

7/25/2019 curs bancas- e.m

1/59

Economie monetara Programul de Masterat BANCAS

BANCA CENTRALA SIINFLUENTA ACESTEIA

ASUPRA MEDIULUI BANCAR

1.1. BANCA CENTRALA SI MEDIUL DE

ACTIVITATE AL ACESTEIAIn ultimii ani, pe fondul accentuarii presiunilor inflationiste si a celor legate decresterea numarului somerilor, al aceentuarii dezechilibrelor macroeconomice,banca centrala isi contureaza tot mai mult pozitia de lider al mediului bancar, fiedirect, fie indirect coordonand activitatea intregului sistem bancar in scopulatingerii tintei finale a politicii macroeconomice. Se pune astfel, tot mai multaccent pe stabilizarea macroeconomica (situatie intalnita mai ales in cazultarilor din Europa Centrala si de Est , aflate in plin proces de restructurare).

Politica macroeconomic se concretizeaz n ansamblul instrumentelor !i msuriloradoptate de autorit"ile unei "ri n scopul influen"rii principalelor variabileeconomice !i al atingerii nivelului dorit pentru economia respectiv. #ltfel spus,politica economic este o inter!en"ie #eliberat a stat$l$i %n #omeni$leconomic %n scop$l #e a %n&pt$i an$mite obiecti!e #e or#in str$ct$ral sa$con'$nct$ral()*

Problema care se ridic este aceea a alegerii obiectivului de politiceco!o"ic ce trebuie avut #! vedere pri! "i$ul de politici eco!o"ice ce seadopt. Chiar dac obiectivul este acelai, mijloacele de a-l atinge nu.Economia este un mecanism att de complex, nct conducerea ei este asemnatmai degrab cu o art dect cu o tiin exact. oluiile o!erite pentru o problemsau alta sunt, de obicei, multiple, uneori c"iar aparent contradictorii.#$

#tingerea acestor obiective are la baz, n definitiv, instrumentele utilizate deautoritatea abilitat cu realizarea politicii macroeconomice. #ceste instrumente

1BASNO, Cezar i DARDAC, Nicolae Moned, credit, bnci, Editura Didactic iPedagogic, Bucureti, 1999, pag.!92 RDULESCU, Eugen Inflaia, marea provocare, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1999, pag.


2/59

!B"EC#"$E DE %!L"#"C EC!&!'"C "&S#RU'EE DE %!L"#"C EC!&!'"C

CRETERE ECONOMIC

(R)DUL DE !CU%)RE )L *!R+E" DE 'U&C

S#)B"L"#)#E) %RE+UR"L!R

S#)B"L"#)#E) %"E#E" $)LU#)RE

C!R!LUL DE*"C"#ULU" BU(E#)R

1.%!L"#"C) '!&E#)RE

2.%!L"#"C) *"SC)L

3.POLITICA VENITURILOR

.%!L"#"C) $)LU#)R

-.%!L"#"C) C!'ERC")L

1. 2. 3. 4. 5

2. 3.

1. 2. 3.

2. 4. 5.

1. 2. 3. 5.


sunt reprezentate de componentele politicii economice, componente ce seconcretizeaz n tot at$tea politici independente, dar n acela!i timp corelate unacu cealalt% politica monetar, politica valutar (considerat de unii economi!ti cafiind parte component a politicii monetare, iar de al"ii ca politic distinct ncadrul politicii macroeconomice), politica fiscal, politica comercial !i nu n ultimul

r$nd politica veniturilor. #ceste instrumente pot conduce la realizarea doar a uneipr"i din obiectivele propuse (ca#r$l *).

Cadrul &. Corelatia di!tre obiectivele %i i!&tru"e!tele politicii eco!o"ice


3/59


1.1.1 'BIECTIVELE ('LITICII

MACR'EC'N'MICE )I C'N*LICTUL DINTREACESTEA

'ealizarea stabilit"ii macroeconomice este reflectat de modul n care sunt atinseobiectivele stabilite prin politica macroeconomic !i, nu n ultimul r$nd, de naturaobiectivului avut n vedere. biectivele avute n vedere prin politicamacroeconomic vizeaz activitatea economic activitatea eco!o"ica poate sfie reprezentat de mai multe variabile precum PI*, gradul de ocupare, ratainfla"iei etc. #tingerea unui anumit nivel al acestor variabile macroeconomice seconstituie n obiectivul fundamental al politicii macroeconomice a statului, ngeneral !i al politicii monetare n special.

1.1.1.1. 'BIECTIVELE+a, -RADUL DE 'CU(ARE AL *'RTEI DE MUNCA

biectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de +ra#$l #e oc$pareal &ortei #e m$nca, merg$ndu+se pe maimizarea acestuia. -n ceea ce prive!teacest obiectiv, este aproape clar dorin"a nregistrrii unui nivel ridicat al ocuprii,pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar pe de alt partepentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. #sigurarea unui astfel de

obiectiv implic nenumrate probleme. prim problem este cea legat, nc dela nceput, de definirea nivelului ce caracterizeaz gradul cel mai nalt de ocupare.#r fi o gre!eal foarte mare dac s+ar considera c eist economii n care eist oocupare total a for"ei de munc. a nivelul oricrei economii eist, npermanen", ,oma' &rictional. %onsensul, la nivelul analitilor economici, nceea ce privete !actorii !ricionali, este acela c nivelul cel mai ridicat al ocuprii!orei de munc exist&..atunci cnd rata omajului este cuprins ntre '( - )(din totalul !orei de munc civil#.'

-n condi"iile economiilor actuale, pe fondul restructurrii macroeconomice, nivelul

!oma/ului fric"ional a crescut destul de mult. 0e aceea, autorit"ile ncearc sdetermine cu mare aten"ie care sunt cauzele care determin aceast cre!tere.Compleitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea anumitorfor"e care genereaz presiuni pe pia"a for"ei de munc.

1actorii care genereaz !oma/ul fric"ional sunt reprezenta"i de%

')RS/)LL, Ro0ert S)&S!&, Rodne3 The monetary process: Essentials of money andbanking, /ang4ton 'i55in Co6pan3 Bo7ton, 198, pag.12


4/59


actori &e/o!ieri% n baza acestora cererea de locuri de munc variind nfunc"ie de vreme !i de perioada din an, un eemplu concludent fiind reprezentatde activitatea din construc"ii, de turism etc actori geograici% ce influen"eaz oferta de for" de munc n func"ie deamplasarea geografic a locurilor de munc oferta de for" de munc neav$nd oelasticitate ridicat fa" de acest factor actori &tructurali% restructurarea unor domenii de activitate din cadrul uneieconomii presupune automat !i o recalificare a for"ei de munc, deoarece, de celemai multe ori, cei disponibiliza"i nu+!i pot gsi un alt loc de munc pe vechiuldomeniu de activitate

actori di&cri"i!atori% n ciuda evolu"iei economice, culturale !i socialenregistrate la nivel mondiale, mai apar, nc, discriminri n ceea ce prive!teocuparea unui loc de munc, discriminri datorate fie na"ionalit"ii, fie rasei, fieop"iunilor politice !i religioase, fie datorate v$rstei sau seului. 2oate acesteaconduc la o ma/orare a !oma/ului fric"ional.

Cu toate acestea se consider c, la nivelul oricrei economii, eist !oma/fric"ional !i singura problem avut n vedere de autorit"i este aceea a diminuriic$t mai mult a acestei laturi a !oma/ului. Pe l$ng !oma/ul fric"ional, n cadrul!oma/ului se mai include !i un alt aspect, a!a+numitul !oma/ ascuns determinat nfapt de factori pur subiectivi (specifici celui care !i caut un loc de munc, aicifiind incluse persoanele care declar c doresc s munceasc, dar care nu-icaut un loc de munc deoarece consider c orice cutare va !i n *adar#)

2oate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul

oricrei economii, ca s nu mai vorbim !i de eisten"a muncii la negru caredistorsioneaz, ntr+o oarecare msur situa"ia ratei !oma/ului. 0e aceea, destulde mul"i economi!ti consider c nivelul optim al ratei !oma/ului este acela care, ncorela"ie cu rata infla"iei, nu genereaz o cre!tere accelerat.3 Cu toate acestea,nu se poate spune cu eactitate care este nivelul optim al ratei !oma/ului caregenereaz, ntr+adevr ocuparea deplin a for"ei de munc.

-n literatura de specialitate corela"ia cea mai des nt$lnit este cea legat de rata!oma/ului !i rata infla"iei. Chiar dac aceast corela"ie (Curba lui Philips) acunoscut modificri n timp, pe termen scurt este important, motiv pentru care unalt obiectiv de politic economic este considerat ca fiind reprezentat destabilitatea pre"urilor.

')RS/)LL, Ro0ert S)&S!&, Rodne3 The monetary process: Essentials of money andbanking, /ang4ton 'i55in Co6pan3 Bo7ton, 198, pag.1-- ')ER, #4o6a7, DUESE&BERR, :a6e7 S., )L"BER, Ro0ert ;. Money, Banking and theEconomie, .. &orton Co6pan3, "nc, 19, pag.many economists define the proper level ofunemployment, and hence by implication full employment, as the minimum level that is consistentith the inflation rate not not accelerating!"


5/59


b, STABILITATEA (RETURIL'R

0ac pornim de la ceea ce eprim Curba lui (0ilip&, c $nei rate a ,oma'$l$iscz$t %i coresp$n#e o rat a in&la"iei ri#icat, este evident faptul c

men"inerea unui ridicat nivel al ocuprii for"ei de munc, fr a lua n considerareal"i factori economici conduce, automat, la nregistrarea unor costuri ridicate laanumite niveluri. #ceste costuri, reprezentate, n principal, de nivelul pre"urilor dineconomie, nu au cum s nu se repercuteze, mai departe, asupra nivelului puteriide cumprare, deoarece, o cre!tere a pre"urilor (generalizat) genereaz,automat, o cre!tere a cererilor de ma/orare a salariilor !i implicit o ma/orare acosturilor de produc"ie ce se reflect, mai departe, n pre"urile produselor pe pia".#ceste fluctua"ii puternice de pre"uri nregistrate la nivel mondial n ultimaperioad, au condus la reorientarea politicii autorit"ilor, n sensul renun"rii laurmrirea asigurrii unui anumit nivel al cre!terii economice n scopul asigurriiunei stabilit"i relative a pre"urilor, care s permit restabilirea echilibruluieconomic general. -n acest sens, 4arshall 5 S6anson 7&89:; afirmau cstabilitatea nivelului preurilor repre*int un obiectiv important al politicii destabili*are economic deoarece instabilitatea nivelului preurilor, mani!estat, nprincipal, sub !orma in!laiei, poate avea e!ecte ntinse i adverse n economie.+atura ne!avorabil a e!ectelor, pornind de la creterea in!laiei, include o reducerea e!icienei economice, o distorsiune inec"itabil i capricioas n ceea ce priveterepartiia veniturilor i o nrutire a po*iiei balanei internaionale de pli#.

-n condi"iile n care la nivelul unei economii rata infla"iei este la un nivel ridicat (depeste < cifre), ineficien"a economic se manifest acut, fenomenul cel mai frecvent

nt$lnit fiind acela al cre!terii cererii agregate, n condi"iile n care oferta !imen"ine ritmul de cre!tere anterior. =ivelul cererii cresc$nd, automat se a/unge lao nou modificare de pre"uri ceea ce conduce !i la o cre!tere a cererii pentrumodificarea salariilor, cerere care, de cele mai multe ori este satisfcut doar ntr+o mai mic msur, deoarece aceasta reprezint o cheltuial care genereaz noicre!teri de pre". 4ai trebuie adugat c, indiferent de productivitatea sectorului deactivitate, cererea pentru cre!terea salariilor este aceea!i, motiv pentru careeficien"a din anumite sectoare este suportat de ctre alte sectoare. Pe de altparte, o rat ridicat a infla"iei genereaz !i o distribu"ie arbitrar a veniturilor lanivelul economiei astfel c cei ce nregistreaz venituri variabile vor beneficiaautomat de cre!teri salariale mult mai rapide dec$t cei care au un venit fi.

0ac avem n vedere cadrul etern al economiei, nu trebuie uitat impactulinstabilit"ii pre"urilor asupra acestei activit"ii reliefat de balan"a de pl"i.

< ')RS/)LL, Ro0ert S)&S!&, Rodne3 The monetary process: Essentials of money and banking, /ang4ton'i55in Co6pan3 Bo7ton, 198, pag.18> [email protected] level stability is an important goal of economic stabili#ation policybecause price level instability, especially in the form if inflation, can have idespread and adverse effects in the economy"The unfavorable side effects arising from inflation include a lessening of the distribution of income, and a eekenedinternational balance$of$payments position


6/59


Scderea eficien"ei economiei conduce !i la reducerea competitivit"ii produseloreportate, motiv pentru care pia"a etern de desfacere se poate restr$nge. Pe dealt parte, cresc$nd pre"urile de produc"ie, este posibil ca pe pia"a etern seiste productori mult mai competitivi cel pu"in din punct de vedere al pre"urilorpracticate. rat a infla"iei ridicat conduce !i la devalorizarea monedei na"ionale,

fapt care poate genera o inhibare a eporturilor. Pe de alt parte, dac produc"iaintern este dependent, ntr+o oarecare msur, de materiile prime din import,continuarea activit"ii este echivalent cu o cre!tere a pre"urilor de produc"ie, ceeace conduce la o nou modificare de pre"uri la nivelul economiei, a/ung$ndu+se,astfel, la o spiral infla"ionist ale crei costuri de eliminare sunt foarte ridicate.

Stabilitatea pre"urilor se contureaz ca fiind unul dintre cele mai importanteobiective de politic economic. -n condi"iile urmririi realizrii acestui obiectivtrebuie avut n vedere faptul c no"iunea de stabilitate a pre"urilor nu presupuneca toate pre"urile s fie stabile sau fie. a nivel pragmatic, se pune accent pemen"inerea unei stabilit"i la nivelul mediu al pre"urilor, urmrindu+se, n definitiv,stabilitatea relativ a acestora !i, nicidecum, cea absolut. Economi!tii considerc stabilitatea relativ a pre"urilor eist n condi"iile n care rata anual decre!tere a pre"urilor determinat pornind de la un indice de pre" reprezentativ,este de cel mult .

0ac stabilitatea pre"urilor constituie, n prezent, una dintre principalele direc"ii deac"iune ale autorit"ilor, trebuie s avem n vedere faptul c una dintre problemelegenerate de infla"ie este !i stagnarea economic. Eist, astfel, cazuri n care prinpolitica economic a statului se are n vedere asigurarea unei cre!teri economicesustenabile.

c,CRE)TEREA EC'N'MICA SUSTENABILA

-n ceea ce prive!te asigurarea unui anumit nivel al cre!terii economice, acestareprezint, pentru unele "ri, una dintre cele mai importante coordonate alepoliticii de stabilizare macroeconomic.

0ac avem n vedere aspectele semantice, no"iunea de cre,tere economic aremai multe fa"ete, at$t ca!titative, c$t !i calitative. =u trebuie uitat c eist maimulte modalit"i de a msura nivelul cre!terii economice cu toate acestea,

anali!tii economici nclin ctre utilizarea ritmului de cre!tere a produsului internbrut al "rii analizate, consider$nd c acesta reflect cel mai bine gradul dedezvoltare al economiei avute n vedere, pentru simplul motiv c acesta reflectnivelul efectiv al activit"ii economice desf!urate pe teritoriul "rii analizate.*inen"eles, c se are n vedere nivelul real al produsului intern brut, tocmai dindorin"a de a se eviden"ia nivelul efectiv al cre!terii fr a lua n considerareevolu"iile infla"ioniste.


7/59


Stabilirea rit"ului de cre%tere eco!o"ic are la baz nregistrrile cantitativedin anii anteriori, la acest factor adug$ndu+se, binen"eles !i factorii con/uncturalicare, de cele mai multe ori influen"eaz semnificativ cre!terea economic. 0ac lanceputul secolului ?? se mergea pe ideea asigurrii unei cre!teri economice de celpu"in @> + :>, n prezent aceste a!teptri pot fi mult mai pesimiste.

Pentru a vorbi de o cre%tere eco!o"ic viabil trebuie s se nregistreze ocre!tere efectiv la nivelul produc"iei unei "ri (cantitativ) !i nu, n mod simplu ocre!tere a valorii monedei na"ionale. a acestea trebuie s se adauge !i faptul cmiul de produse !i servicii trebuie astfel alctuit nc$t s stimuleze cererea real!i, deci, s stimuleze consumul. #sigurarea cre!terii economice depinde, la nivelulunei economii de pia", pe de o parte de situa"ia ofertei agregate (oferta agregatecedentar genereaz stagnare economic), iar pe de alt parte de a/ustareagamei de produse !i servicii oferite pe pia" la necesit"ile clientelei (este cunoscutcazul produc"iei pe stoc care a condus la scdere drastic a cre!terii economice nnenumrate "ri).

#sigurarea unui anumit nivel al cre!terii economice presupune dou aspecte% fie asigurarea unei cre%teri eco!o"ice e$te!&ive (bazat pe cre!terea

numrului anga/a"ilor, spre eemplu) fie mbunt"irea condi"iilor eistente de lucru care s permit cre!terea

productivit"ii (presupun$nd astfel o cre%tere eco!o"ic i!te!&iv).

0ac avem n vedere acest din urm aspect, trebuie recunoscut c realizarea denoi investi"ii este calea cea mai bun pentru asigurarea cre!terii economice.Problema care apare este legat de crearea cadrului care s permit atragerea de

investitori (at$t din punct de vedere financiar, c$t !i fiscal, precum !i din punct devedere al stabilit"ii politice, militare specific "rii avute n vedere !i chiar zoneidin care face parte "ara analizat).

2oate aceste "inte de stabilizare macroeconomic au n vedere doar aspecteeconomice interne.

d, STABILITATEA (IETEI VALUTARE

-n ultima perioad, ns, este cunoscut impasul prin care trec nenumrate "ri,impas generat de nrut"irea pozi"iei balan"ei comerciale#legerea unui astfel de obiectiv este determinat tocmai de necesitatea sus"ineriimonedei na"ionale, aceasta put$nd s conduc la nrut"irea situa"iei economice a"rii analizate la toate nivelurile, ne mai lu$nd n considerare faptul c un deficit albalan"ei de pl"i implic un efort financiar suplimentar, tocmai pentru acoperireaacestuia.


8/59


Instabilitatea de pe aceasta piata a condus, in ultima perioada, la importantemodificari in planul economiei mondiale, motiv pentru care, nenumarate bancicentrale au luat decizia flotarii administrate pentru propria moneda.

e, C'NTR'LUL DE*ICITULUI BU-ETAR0eprecierea monetar reprezint un alt factor care presupune adoptarea uneipolitici ferme de stabilizare macroeconomic. 1inan"area deficitelor bugetare pebaza emisiunii monetare poate, treptat, s accentueze presiunile infla"ioniste dineconomie, acestea repercut$ndu+se, n primul r$nd, asupra valorii monedeina"ionale, valoare care conduce, mai departe, la scderea puterii de cumprare !i,implicit, a nivelului de trai.

Ca urmare, n ultima perioad, printre obiectivele de politic economic se afl !icel privind asigurarea controlului deficitului bugetului de stat.

Cheltuielile destul de ridicate ale statului, la care se adaug amplul fenomen alarieratelor (manifestat mai ales la nivelul economiilor aflate n tranzi"ie laeconomia de pia") au condus, n ultima perioad, la eisten"a a semnificativedeficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea statuluipentru a le acoperi, ca s nu mai vorbim de faptul c, de cele mai multe ori,pentru ob"inerea de finan"are etern (n special de la 1ondul 4onetarInterna"ionale) una dintre condi"ii era aceea a respectrii unei anumite ponderi adeficitului bugetar n cadrul PI*.

#tingerea simultan a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice "ar.Cu toate acestea, practica a demonstrat+o, eist situa"ii c$nd chiar !i atingereaunui singur obiectiv este destul de anevoioas !i, de cele mai multe ori, presupuneadoptarea de politici economice restrictive, dure.

.1.1.. C'N*LICTUL DINTRE 'BIECTIVE

#legerea obiectivelor de politic economic este de foarte multe ori contradictorie,deoarece atingerea unuia dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte"inte, motiv pentru care, se pune un deosebit accent pe stabilirea unui obiectiv

unic de politic macroeconomic care s permit, ntr+adevr, realizarea stabilizriimacroeconomice. Cea mai cunoscut contradic"ie este cea dintre rata infla"iei !irata !oma/ului, Curba lui Philips fiind infirmat pe termen lung. Pe de alt parte,este destul de greu s se realizeze asigurarea cre!terii economice fr a se generao oarecare modificare la nivelul pre"urilor !i, deci, o modificare, n sens ascendent,a infla"iei. -n acela!i timp, asigurarea stabilit"ii pre"urilor impune, din parteastatului cheltuieli suplimentare pentru sus"inerea salariilor bugetarilor la un nivelcare s permit un oarecare trai decent. Cheltuielile suplimentare pot fi acoperite,prin diminuarea numrului celor care desf!oar activitate n domeniul bugetar,


9/59


fapt ce genereaz o cre!tere a ratei !oma/ului. Cre!terea economic se considerc este favorizat, ns, de eisten"a unui anumit nivel infla"iei, aceasta din urmstimul$nd investi"iile.

Pe de alt parte, eisten"a unui nivel ridicat al infla"iei genereaz erodarea

capitalurilor, motiv pentru care posesorii de disponibilit"i ncearc s+!i plasezec$t mai bine resursele astfel nc$t s minimizeze pierderile de valoare generate deinfla"ie. -n acest sens se nregistreaz o cre!tere a ratelor de dob$nd, cre!terecare poate influen"a negativ procesul investi"ional (costul creditului cresc$ndsim"itor).

Infla"ia ridicat conduce la deprecirea monedei na"ionale. An oarecare nivel aldeprecierii poate stimula schimburile eterne (n principal eporturile) ca urmare avalorii mult mai mari a valutei de contract comparativ cu moneda intern. Pe dealt parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt ce duce la o reducere aacestora (cel pu"in din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat ceist !i situa"ii B cazul economiilor a cror activitate depinde de materii prime !imateriale din import, sau al celor pentru care pre"ul produselor din import esteavanta/os, comparativ cu cel al produselor indigene + c$nd nivelul importurilor semen"ine). 0ac economia este dependent de astfel de importuri, atunci nu eistdec$t dou alternative% fie se reduc importurile !i, ca urmare, se va reduce !iproduc"ia ce are la baza materiile prime din import (spre eemplu), fie se men"inimporturile la nivelul anterior, dar n mod evident se va nregistra o cre!teresim"itoare la nivelul pre"urilor produselor rezultate. Indiferent de alternativ,impactul se va sim"i !i asupra pozi"iei balan"ei de pl"i.

#v$nd n vedere toate aceste conflicte de interese, tot mai frecvent este prereapotrivit creia politica economic elaborat trebuie s aib la baz un obiectiv bineconturat !i care, prin msurile adoptate, s poat fi atins !i, implicit, s permitrealizarea stabilizrii macroeconomice, deci restabilirea echilibrului general aleconomiei.

#legerea obiectivului fundamental de politic macroeconomic este o problemimportant pentru factorii de decizie. Care trebuie s fie acest obiectiv biectivulales este cel ce poate fi realizat cu for"ele proprii economiei respective sau nu2oate aceste ntrebri sunt tot at$tea probleme la care autorit"ile trebuie s

rspund n timp real, pentru ca politica macroeconomic s dea roade. Ca urmarese are n vedere realizarea unui a!a+numit mi optim al dezechilibrelor, adicacceptarea anumitor dezechilibre cu condi"ia ca eisten"a acestora s nu agravezesitua"ia economic a "rii.


10/59


1.1..ALE-EREA 'BIECTIVULUI DE ('LITICA

MACR'EC'N'MICA

(olitica "o!etara, n calitate de instrument al politicii macroeconomice,reprezint ansambl$l ms$rilor a#optate #e banca central %n scop$lin&l$en"rii o&ertei #e mone# ,i a ratei #ob-nzii care s contrib$ie lain&l$en"area. mai #eparte. a acti!it"ii economice)

Elaborarea politicii monetare, ca urmare este subordonat atingerii obiectivului depolitic macroeconomic adoptat. -n baza msurilor tactice adoptate de bancacentral se asigur, n fapt, conturarea strategiei de politic monetar n bazacreia se asigur realizarea obiectivului fundamental propus.

#stfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingereaanumitor obiective stabilite prin programul de politica macroeconomica.

In ultimul deceniu, problema cu care s+a confruntat economia mondiala a fostreprezentata de cresterea generalizata a prepturilor, motiv pentru care inflatia nueste considerata, de catre autoritati, fie ca este vorba de cele monetare, fie de celepolitice, o veste buna (0ebell ..., 7&88D;9). Presiunile geneerate de cresterea

preturilor genereaza, la randul lor, noi presiuni, atat in plan monetar, cat sieconomic, politic, social. #stfel ca, pe langa faptul ca genereaza distorsiuni lanivelul preturilor, inflatia genereaza o erodare accentuata a economiilor,descura/eaza investitile, favorizand migrarea capitalurilor catre activele caregenereaza venituri suplimentare reale (de cele mai multe ori fiind cazul activeloreprimate in valutele puternice ale momentului) sau, de cele mai multe ori inactive neproductive. #cest dezechilibru afecteaza puternic deciziile sectoruluieconomic privat in ceea ce priveste realizarea de investitii,de economii si chiardezvoltarea productiei, efectul final concretizandu+se in reducerea niveluluiproductiei. (Croce 5 han 7


11/59


in ultimii ani economiile nationale si+au reorientat politicile macroeconomice indirectia asigurarii stabilitatii preturilor. #sigurarea stabilitatii preturilor a devenitastfel obiectivul fundamental de politica macroeconomica.

uarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde, in

mare masura de ceea ce poate genera, la nvielul economiei politica monetaraadoptata si, nu in ultimul rand de autoritatea de care dispune banca centrala ineconomia respectiva. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in ultimii ani,ma/oritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii cresterii productiei, pefondul reducerii ratei soma/ului, toate acestea avand la baza aplicarea unor masurisustenabile de catre economia vizata.

Chiar daca la nivel international s+au manifestat nenumarate dispute vis+a+vis demasurile de politica monetara ce trebuie adoptate, consensul s+a manifestat inceea ce priveste obiectivul final al politicii macroeconomice si, implicit al politiciimonetare + asigurarea stabilitatii preturilor.

Ar+$mentele a#$se in &a!oarea asi+$rarii stabilitatii pret$rilor se bazeazatocmai pe dezavanta/ele evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilormonetare adoptate (4ishGin 5 Posen, 7&889;8)%

An prim argument este acela ca o politica monetara orientata in #irectiaasi+$rarii cresterii economice si a re#$cerii soma'$l$i +enereazae&ecte al caror la+ este !ariabil.

Pe de alta parte, luarea in calcul a Hc$rbei l$i P/illips( s0a #o!e#it a &ie&icienta #oar pe termen sc$rt, deoarece asigurarea unei rate scazute asoma/ului sau un nivel ridicat al ratei de crestere economica nu pot fi

asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare epansioniste care esteasociata si unui nivel ridicat al inflatiei. In fapt, argumentele aduse au labaza tocmai disputa referitoare la natura politicii monetare% politicamonetara bazata pe reguli stricte sau politica monetara discretionara (rulesversus discretion).

#rgumentele aduse au la baza si faptul ca, de multe ori, mas$rile #epolitica monetara a#optate. pot sa n$ aiba e&ect$l scontat tocmai cae&ect al inconsistentei( acestora in timp)Ceea ce nu trebuie uitat estefaptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii preturilor,sistemul monetar functioneaza mult mai bine, efectul, chiar daca in timp,

fiind cel al ridicarii nivelului de trai al populatiei.0aca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista (4ishGin 5 Posen 7&889;), ceeace inseamna cresterea inflatiei, sociatatea este afectata de nenumarate cost$rieconomice. 0intre aceste costuri, 4ishGin si Posen (&889) vin sa evidentieze treicategorii considerate ma/ore.

9 '"S/J"&, *redericA %!SE&, )da6 "n5lation #aregting> Le77on7 5ro6 *our Countrie7, *ederalRe7erKe Ban o5 &e or, *RB& Econo6ic %olic3 ReKie, augu7t 1998


12/59


*) Prima cate+orie #e cost$ri (Hshoe leather cost of inflation) este celdeterminat de detinerea numerarului care, dupa, cum este stiut nu este purtatorde dobanda. In conditiile in care inflatia este ridicata, posesorii de numerarincearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda, decat sub forma denumerar.

1) Cea #e a #o$a cate+orie #e cost$ri rezulta tocmai din efectele generate deeistenta inflatiei% Hdaca preturile tind sa creasca de ce sa nu ma/oram si noipreturile pana la nivelul general de crestere, chiar daca economic aceasta nu se/ustifica #ceasta reprezinta, in fapt, o oportunitate de a face profit. #ceastaconduce, in fapt, la o redistribuire, de cele mai multe ori arbitrara, a profitului prinintermediul inflatiei. Efectul imediat se manifesta pe piata financiara, deoarce seinregistreaza o modificare a valorii reale a activelor eprimate in termeni nominali,relizandu+se un transfer de valoare de la creditori catre debitori(acestia din urmafiind avanta/ati de cresterea inflatiei).

2) Cea #e a treia cate+orie #e cost$ri este data de interactiunea dintre inflatiesi politica fiscala a statului, mai precis sistemul de impozitare care poate conducela dezvoltarea acelor canale subterane de evitare a impozitarii.

Pornind de aici, se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetarecare sa aiba la baza o ancora nominala, ancora care poate deveni si tinta pentrupolitica monetara adoptata.

Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba invedere un alt obiectiv fundamental decat cel orientatin directia asigurarii

stabilitatii preturilor.

'ealizarea acestui obiectiv final este strans legat de natura strategiei adoptate, inpractica conturandu+se trei tipuri de strategii (Smant 7


13/59


1.1.2. INDE(ENDENTA BANCII CENTRALE

Pozitia de lider a politicii monetare, in coordonarea politicii macroeconomice estedata, in primul rand, de +ra#$l #e in#epen#enta al bancii centrale, afirmandu+se chiar ca problema independetei bancii centrale este la fel de veche ca sieistenta acesteia (banca centrala).

INDE(ENDENTA BANCII CENTRALEeste reflectata de capacitatea acesteia de aasigura realizarea obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern.#ltfel spus, banca centrala nu dispune de independenta in stabilirea obiectivului depolitica monetara (componenta a politicii macroeconomice), dar dispune deindependenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate pentruatingerea acestui obiectiv. (1raser 7&88:;)&F

*anca centrala /oaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei debaza a acesteia% emisi$nea monetara. #stfel ca argumenteul traditional infavoarea asigurarii independentei bancii centrale este acela al separarii institutieiabilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea care asigura creatiamonetara.

#cest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii% statul poate profita de control$l as$pra creatiei monetare a bancii

centrale in scop$l asi+$rarii #e mone#a care sa0i acopere

c/elt$ielile (altfel spus finantarea bugetului de stat care duce lacresterea inflatiei) stat$l poate mo#i&ica rata #obanzii in perioa#ele electorale (in

sensul reducerii acesteia si, practic, pentru stimularea creditului ineconomie). Pe termen scurt genereaza o crestere a consumului si,practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dar petermen lung efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste.

#sigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea maimultor con#itii3

banca centrala treb$ie sa aiba clar #e&inite obiecti!ele operationale

prin interme#i$l carora aceasta asi+$ra aplicarea politicii monetarealtfel spus, banca centrala trebuie sa dispuna de un program de politicamonetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei, cat si din punctde vedere al variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizatepentru atingerea obiectivului final de politica macroeconomica.

1= *ra7er, B.. Central Ban "ndependece> 4at doe7 it 6ean Re7erKe Ban o5 )u7tralia Bulletin,Dece60er 199


14/59


transparenta% publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceeace priveste programul de politica monetara urmat de banca centrala. Seimpuns, astfel, discutii periodice intre conducerea bancii centrale si guvern,dupa cum si prezentarea unui raport de activitate in fata Parlamentului estenecesara. Se impune, astfel, anuntarea in permanenta a modificarilor ce

intervin in aplicarea programului de politica monetara. asi+$rarea $n$i me#i$ #e l$cr$ e&icient. #cest lucru impune mai multe

decizii legate de%&&

in#epen#enta &$nctionala% dreptul de a decide in orice directieprivind politica monetara si asigurarea stabilitatii preturilor

in#epen#enta personala alegerea membrilor conducerii pecriterii de inalta competenta profesionala, fara ca acestia sa fieimplicati politic sau sa fie supusi altor presiuni

in#epen#enta #in p$nct #e !e#ere al instr$mentelorcontrolul tuturoir instrumentelor prin care se asigura aplicarea

programului de politica monetara, prevenindu+se, astfel,finantarea directa a deficitului bugetar in#epen#eta &inancira% prin care banca centrala sa aiba acces

la propriile resurse financiare pe care sa le administreze pe bazapropriului buget.

#stfel ca, INDEPENDENTA BANCIL4R CENTRALE presupune libertateaacestora #e a asi+$ra aplicarea pro+ram$l$i #e politica monetara ce n$este stabilit #e catre +$!ern) #cest fapt nu eclude formularea unor critici decatre reprezentantii Juvernului si nici eliminarea consultarilor bancii centrale cu

guvernul in ceea ce priveste politica monetara ca si alte componente ale politiciimacroeconmice.

Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale%asigurarea realizarii unui singur obiectiv de politica monetara sau a unui singurobiectiv intermediar, sau aplicarea unei politici monetare bazata pe o marefleibilitate.

Pe de alta parte, legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea inpractica a acesteia, dar orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar

prin emisiune monetara duce la intarirea independentei bancii centrale. 0e acestaspect depinde , practic si credibilitatea bancii centrale.

#vand in vedere mediul in care actioneaza banca centrala (atat din punct devedere al pozitiei /ucate in cadrul programului de politica macroeconomica, cat sidin punct de vedere al independentei acesteia) si in fucntie de obeictivulfundamental de politica macroeconomica, se stabileste strategia de politicamonetara ce urmeaza a fi adoptata si aplicata.

11 '0oeni, ## Central 0an independende B"S ReKie nr. F2===


15/59


a randul lor, in functie de modul de actiune al bancii centrale, strategiile pot figrupate in% strategii directe si strategii indirecte de politica monetara.

1.. STRATE-II DE ('LITICA M'NETARA

1..1.STRATE-II INDIRECTE DE ('LITICA M'NETARA

a,STRATE-IA BA3ATA (E TINTIREA CURSULUI VALUTAR

Economia de pia" presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupunestabilirea lui pe baza raportului cerere+ofert, fie c este vorba de regi"ul decur& i!depe!de!t (caz n care mecanismele pie"ei sunt cele care sunt singurelecare influen"eaz cursul de schimb), fie c este vorba de regi"ul de cur&ad"i!i&trat(caz n care banca central intervine pe pia" n scopul influen"riicererii !i a ofertei de valut).

-n condi"iile n care se merge pe adoptarea regimul bazat pe "intirea cursuluivalutar, banca central ncearc s asigure stabilitatea cursului valutar nominal,

prin intermediul utilizrii instrumentelor proprii ce vizeaz pe de o parte modificrila nivelul ratelor dob$nzii practicate, iar pe de alt parte pe baza interven"iilordirecte pe pia"a valutar, interven"ii menite s sus"in cursul valutar. #doptareaunui astfel de regim impune mai multe condi"ii%

a#optarea $n$i mi5 #e politici macroeconomice care s con#$c la

asi+$rarea $n$i ni!el scz$t al ratei in&la"iei comparati! c$ ceaa&erent mone#elor sa$ mone#ei #e care este 6ancorat( c$rs$l!al$tar al propriei mone#e7

e5isten"a $n$i ni!el s$&icient al rezer!elor interna"ionale care s

permit inter!en"ii prompte pe pia"a !al$tar7

men"inerea cre#ibilit"ii e5terne a "rii. incl$si! a stabilit"ii politice ,ia ca#r$l$i instit$"ional ,i le+islati! care le in&l$en"eaz p$ternic peprimele)

1orma cea mai simpl a acestei strategii presupune Kancorarea cursului valutar almonedei na"ionale de una sau mai multe monede apar"in$nd "rilor ce prezint unnivel redus al ratei infla"iei care s contribuie, n acest sens, la diminuarea infla"iei!i n "ara ancorat (e$c0e!ge rate peg). #cest lucru se realizeaz, n fapt, prinKimportarea infla"iei din "ara sau "rile cu care se face compararea. Principiul de


16/59


func"ionare al acestui regim se bazeaz pe determinarea unui curs valutar fi, pebaza raportrii la valuta de ancorare (sau co!ul de valute).

Argu"e!tele avorabile adoptrii unei astfel de strategii constau n% accelerarea &l$5$rilor comerciale interna"ionale ,i in!esti"ionale.

prin +ra#$l mare #e stabilitate ,i atracti!itate a mone#ei na"ionale7 #isciplinarea politicilor macroeconomice pentr$ men"inerea ,i

respectarea aran'ament$l$i ales 8ca parte inte+rant apro+ramelor #e macrostabilizare97

promo!area cooperrii ,i coor#onrii interna"ionale %n caz$l

apari"iei $nor ,oc$ri e5terne ma'ore)

Eist !i argu"e!te orie!tate #"potriva ace&tei &trategii, viz$nd% necesitatea men"inerii $nei rate l$nare a in&la"iei mici. care s n$

#eterioreze nici ni!el$l c$rs$l$i !al$tar ,i nici competiti!itatea

e5tern7 cost$l mare. reprezentat #e ni!el$l rezer!elor !al$tare. #ac %n

moment$l #e stabilire a c$rs$l$i !al$tar n$ s0a a!$t %n !e#ereni!el$l #e ec/ilibr$7

imposibilitatea a'$strii &rec!ente a c$rs$l$i !al$tar #eoarece ar

con#$ce la #eteriorarea %ncre#erii %n aceast strate+ie ,i %n bancacentral7

%nr$t"irea &inan"rii balan"ei #e pl"i %n con#i"iile %n care n$

e5ist alte s$rse #ec-t cele +enerate #e rezer!ele !al$tare)

1a" de acest curs se pot stabili !i mar/e de fluctua"ie ale cursului valutar de pia",vorbind despre a!a numitul regim 6e$c0e!ge rate ba!d((sau cra6ling band).*anda de fluctua"ie se determin doar pentru cursul valutar oficial, cursul valutarde pia" flot$nd liber, interven"iile bncii centrale manifest$ndu+se doar ncondi"iile n care evolu"iile pie"ei conduc la o dep!ire a acestor limite. -n cazulbandei de fluctua"ie, spre deosebire de eemplul clasic, se realizeaz o reducere afluurilor speculative de capital, deoarece, prin acordarea unui anumit grad deflotare liber a cursului valutar incertitudinea privind evolu"ia viitoare a cursuluivalutar de pia" cre!te ceea ce asigur bncii centrale un grad mai ridicat deautonomie n ceea ce prive!te elaborarea !i aplicarea politicii monetare.

b, STRATE-IA BA3ATA (E TINTIREA A-RE-ATEL'R M'NETARE

-ntruc$t banca central nu poate ac"iona n mod direct asupra nivelului rateiinfla"iei, dup cum nici asupra nivelului activit"ii economiei reale, prin aceste "inteintermediare se ncearc s se fac legtura, n definitiv, ntre ac"iunea eercitatprin intermediul instrumentelor de politic monetar n ceea ce prive!te atingerea


17/59


obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare B adic obiectivele opera"ionale,obiective ce pot fi atinse n mod direct de autoritatea monetar B !i nivelulactivit"ii economiei reale !i infla"ie. (Lalsh 7&88D;&


18/59


" n acela!i timp, prin in&l$en"area l$i banca central trebuie s aib nvedere tocmai in&l$en"area ni!el$l$i pre"$rilor #in economie, n sensulasigurrii stabilit"ii acestora.

Ca atare, stabilirea ca ancor monetar a politicii monetare B controlul agregatelor

monetare B este eficient doar n con#i"iile %n care le+t$ra #intre e!ol$"iaa+re+at$l$i monetar !izat ,i ni!el$l pre"$rilor este pre!izibil. bancacentral &iin# %n ms$r s asi+$re. pe baza instr$mentelor #e politicmonetar #e care #isp$ne la moment$l respecti!. mana+ement$l e&iciental o&ertei #e mone# #in economie) -n condi"iile actuale, caracterizate deputernice inova"ii n plan financiar, ca de altfel !i de informatizarea pie"elorcaracterizate de un puternic proces de globalizare, legtura dintre cele douelemente (agregatul monetar supus controlului !i nivelul pre"urilor din economie)este chiar mai volatil !i ca urmare este foarte greu de previzionat. &:

Problema care se ridic, n condi"iile manifestrii unui intens fenomen infla"ionist,este aceea a men"inerii, pe c$t posibil, a nivelului ofertei de bani sub nivelul decre!tere al produc"iei. a prima vedere pare o problem u!or de realizat, dar cutoate acestea, n profunzime, genereaz nenumrate dileme% oferta de moned dece agregat monetar este reliefat cel mai bine Care dintre agregatele monetares fie avute n vedere ca "inte intermediare de politic monetar

alt problem important este cea legat de capacitatea bncii centrale de ainfluen"a agregatul ales drept obiectiv intermediar, ca de altfel !i cea privindstabilirea nivelului cererii de moned din economie, cerere la care s se facraportarea ofertei de moned.Practica a demonstrat c stabilirea acesteia nu este deloc simpl.

Pe de alt parte, av$nd n vedere faptul c vorbim de eisten"a unei economii depia", este dificil de realizat un control precis asupra ofertei de moned dineconomie, !tiut fiind faptul c aceasta este determinat !i de activitatea curent abncilor din sistem, activitate ce nu poate fi influen"at direct de autoritateamonetar, intervenind, n fapt, politicile proprii n domeniul creditrii economiei.

0ac nivelul cursului valutar este u!or perceput de public, nu acela!i lucru sepoate spune !i de evolu"ia nivelului agregatelor monetare, care nu este n"eleasn ntregime de public, motiv pentru care, presiunile generate de cre!terea oferteide moned pe pia" sunt resim"ite n nivelul pre"urilor !i, implicit, al infla"iei unanumit decala/ (de cele mai multe ori pe termen lung).

1 C;EC/ &)#"!&)L B)&J Inflation targeting in the %#ech &epublic '"n5lation targeting intran7ition econo6ie7, oring paper7,2===


19/59


0rept urmare, autoritatea monetar trebuie s ac"ioneze n avans pentru a puteainfluen"a nivelul viitor al ratei infla"iei. #plicarea unei astfel de politici monetare (cuancor monetar B agregat monetar) presupune eisten"a unui cadru economiccare s permit manifestarea unei legturi stabile !i previzibile ntre agregatulmonetar avut n vedere !i nivelul infla"iei, canalul ideal de transmisie a politicii

monetare fiind reprezentat de canalul creditului, deoarece crea"ia monetar estestr$ns legat de creditele acordate economiei de ctre bncile din sistem, singuraposibilitate de influen"are a acestora fiind nivelul ratei dob$nzii.

Cu toate acestea, se consider c cel mai u!or de urmrit agregat monetar estereprezentat de masa monetar n sens larg (M), deoarece instrumentele depolitic monetar pot asigura o influen" indirect asupra componentelor acestuiagregat.

-n cazul economiei rom$ne!ti, n condi"iile eisten"ei unei corela"ii str$nse ntrecre!terea masei monetare !i infla"ie 2 22161xln9,3321y = 13), control$l maseimonetare reprezint instr$ment$l monetar cel mai important pentr$stoparea in&la"iei) De aceea. inter!en"iile pentr$ ma'orarea lic/i#it"ii #incirc$itele economice treb$ie realizate c$ m$lt pr$#en"(.&N

a nceputul perioadei de tranzi"ie iluzia banilor ieftini, indus de practicarea unordob$nzi real negative !i, n acela!i timp, politica monetar !ovielnic, au permiscre!terea rapid a lichidit"ilor din economie, fr ca aceast cre!tere s fienso"it !i de o cre!tere a ofertei la nivelul economiei reale, n primul r$nd caurmare a lentului proces de restructurare a acestui sector. 'enun"area lasus"inerea cursului valutar (men"inerea unui curs valutar fi) a condus la oeviden"iere !i mai clar a eroziunii la care era supus moneda na"ional. 2oateacestea au condus la adoptarea ca obiectiv intermediar de politic monetar acontrolului nivelului de cre!tere a agregatului monetar 4< (pana la /umatateaanului ). 2rebuie, totu!i, luat n calcul !i faptul c aceast cre!tere a maseimonetare se poate concretiza ntr+un nivel !i mai ridicat al ratei infla"iei, dac nuse asigur o oarecare cre!tere a produsului intern brut !i, n acela!i timp,

1- "SRESCU, 'ugur Inflaia (i echilibrele fundamentale ale economiei rom)ne(ti, Banca&aNional1< "SRESCU, 'ugur Inflaia (i echilibrele fundamentale ale economiei rom)ne(ti, Banca&aNional a Ro6Oniei, Caiete de 7tudii, nr.F iunie 199


20/59

#

1#

$#

#

%#

'#

!#

(#

9#

1##

depozite i) *aluta ale rezide)ti lo t )u+erar i) a,ara -i-te+ulu i .a)car d i-po)i.i li ta ti la *edere

e co )o +i i a le p op ul at ie i d ep oz it e i ) l ei p e t er +e ) - i co) di ti o) ate

#

$#######

%#######

'#######

(#######

1########

1$#######

1%#######

1'#######

) u+e ra r i ) a ,a ra - i- te +u lu i . a) ca r d i-p o) i. il it ati la *e de re

eco)o+ii ale populatiei depozite i) lei pe ter+e) -i co)ditio)ate

depozite i) *aluta ale rezide)tilot


stimularea cererii de moned, astfel nc$t s se reduc presiunile eercitate asupraputerii de cumprare a monedei.

Structura masei monetare (prezentat n graficul &) eviden"iaz muta"iile

semnificative nregistrate la nivelul lui 4


21/59


" banca centrala poate, astfel, stabili o tinta de inflatie care sa difere de cea aaltor economii, dar care sa raspunda fluctuatiilor generate de oferta de pepiata

" politica monetara bazata pe tintirea agregatelor monetare transmite unsemnal imediat publicului privind nivelul inflatiei si, in acelasi timp permite

bancii centrale sa+si adapteze interventiile in functie de evolutiile pietei.

Cu toate acestea, tintirea agregatelor monetare nu este lipsita si de dezavanta/e,precum%

" in primul rand eficienta acestei strategii depinde de legatura ce sestabileste intre obiectivul fundanmental de politica monetara si tintamonetara adoptata de banca centrala (agregatul monetar stabilit drepttinta)

C, STRATE-IA BA3ATA (E TINTIREA RATEI D'B6N3II0ac avem n vedere utilizarea ratei dob$nzii ca obiectiv intermediar de politicmonetar, eficien"a acesteia ar fi evident n condi"iile n care cererea a+re+at#in economie ar &i in&l$en"at #e #i&erite ni!el$ri ale ratei #ob-nzii. -nacest sens se impune stabilirea unei rela"ii de influen" ntre cele dou elemente,fapt care n practic s+a dovedit a fi destul de dificil. Pe de alt parte, trebuiemen"ionat faptul c autoritatea monetar, n cadrul unei economii de pia", areposibilit"i reduse de a influen"a nivelul ratelor de dob$nd, interven"iile bnciicentrale asupra acestui indicator viz$nd doar opera"iunile pe termen scurt de pe

pia"a interbancar. Ca urmare, ratele dob$nzilor practicate la nivelul sistemuluibancar pot fi destul de greu influen"ate de banca central, iar dac influen"a seeercit, reac"ia de rspuns a bncilor este nt$rziat fa" de momentul aplicriimsurii de politic monetar. Cu toate acestea, autoritile unor ri !olosescratele dobn*ilor pe termen scurt drept obiectiv intermediar, lsnd cantitatea debani s-i gseasc punctul de ec"ilibru ceea ce este oarecum invers dectprescriau teoreticienii monetariti, adic s !ie inut sub control ba*a monetar,iar piaa s-i gseasc dobnda de ec"ilibru. Explicaia principal a conduiteiautoritilor este aceea a importanei acordate, n pre*ent, stabilitii cursuluivalutar, iar aceasta este in!luenat direct de nivelul dobn*ilor.#&9

a nivelul economiei rom$ne!ti, utilizarea ratei dob$nzii a /ucat un rol relativmodest, at$t n calitate de obiectiv intermediar de politic monetar, c$t !i n ceeace prive!te alocarea resurselor la nivelul economiei reale (0rgulin !i 'dulescu7&888;)&D.

18 RDULESCU, Eugen Inflaia, marea provocare, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1999, pag.21 DR(UL"&, "on i RDULESCU, Eugen Monetary policy in &omania: challenges and options",RCE%, oring paper nr.1-F octo60rie 1999


22/59


Iluzia monetar (a banilor ieftini) eistent n prima parte a perioadei de tranzi"iea condus, practic la imposibilitatea influen"rii ratei dob$nzii, motiv pentru care s+anregistrat o cre!tere rapid a ofertei de moned din economice care, practic, nu+!igsea acoperire la nivelul economiei reale acest lucru a condus la nregistrareaunor puternice rate real negative ale dob$nzilor care a condus la accentuareapresiunilor infla"ioniste. a aceasta s+a mai adugat !i acordarea de creditesubven"ioante anumitor sectoare economice, acestea reprezent$nd, n fapt, o altsurs de perturba"ii infla"ioniste la nivelul economiei. Se impunea astfel ca obiectivn aceast direc"ie, men"inerea la niveluri real pozitive a ratelor dob$nzii.'educerea drastic a dob$nzilor n termeni reali a condus !i la reducerea cererii debani, autoritatea monetar fiind nevoit s adopte noi msuri n plan monetar.

%orelaia incert dintre rata dobn*ii i rata in!laiei, precum i capacitatea

redus a 4ncii 5aionale de a in!luena n mod e!icace mecanismul i nivelulratelor dobn*ii din sistemul bancar i din economie, constituie obstacole majoreale adoptrii ratei dobn*ii drept obiectiv intermediar al politicii monetare

#tingerea acestui obiectiv a fost posibil abia la mi/locul anului &889, eficacitateautilizrii ratei dob$nzii ca obiectiv intermediar al politicii monetare d$nd rezultatedoar pe termen scurt. Pentru ca, ntr+adevr, rata dob$nzii s dea rezultate ncalitate de obiectiv intermediar, n condi"iile eisten"ei unui nivel ridicat al rateiinfla"iei !i al unei economii n care ratele dob$nzii nu sunt structurate suficient debine, aceasta trebuie combinat cu urmrirea unei variabile monetare cantitative B

agregatele monetare.

Concluzia este c rata dob$nzii este preferat ca obiectiv intermediar de politicmonetar n defavoarea agregatelor monetare n condi"iile n care cererea demoned nregistreaz o puternic volatilitate.

d, STRATE-II BA3ATE (E ' ANC'RA N'MINALA IM(LICITA

An astfel de regim implic aplicarea unei politici monetare a crei realizare depinde

de stabilirea, n func"ie de con/unctur, a obiectivului intermediar sub forma uneiancore nominale care nu este precizat n mod epres. 67 precondiie pentru!uncionarea cu succes a acestui regim este credibilitatea nalt a bncii centrale,credibilitate ba*at pe mani!estarea de lung durat a stabilitii monetare i apreurilor n ara anali*at#.


23/59


condi"iile n care banca central !i+a atins obiectivele de politic monetar, fiindnevoit n aceste condi"ii s+!i redirec"ioneze aten"ia spre alte probleme monetare.

2oate aceste mecanisme impun, n fond, atingerea obiectivului final al politiciimonetare, !i deci al politicii macroeconomice prin realizarea obiectivelor

intermediare. -n condi"iile actuale, ca urmare a presiunilor infla"ioniste tot maiputernice, implicarea bncii centrale n asigurarea stabilit"ii pre"urilor dineconomie devine tot mai evident tocmai prin stabilirea unui nivel ce se dore!te afi atins, nivel a crui realizare depinde de instrumentele de care dispuneautoritatea monetar. -n acest contet, tot mai frecvente sunt cazurile de "intiredirect a infla"iei, tocmai pentru realizarea unei stabilit"i durabile a pre"urilor dineconomie.

1... STRATE-II DIRECTE DE ('LITICA M'NETARA

Ca alternativa la strategiile de politica monetara din subcatipotelele anterioare, inultimii ani s+a conturat o noua strategie de politica monetare menita sa eliminetintele intermediare de politica monetara% tintirea directa a inflatiei. Ti!tireadirecta a i!latieieste legata de =oua Oeelanda care, pentru prima data adoptato astfel de strategie incepand cu &8DD.

2intirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune

stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei, pe o anumita perioada de timp,tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor de politica monetara, astfel incat sase asigure stabilitatea preturilor (Sher6in 7


24/59


care este luat in considerare, eperienta tarilor care au trecut la tintireainflatiei aratand ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor deconsum (CPI) (Sher6in 7


25/59


tintirii inflatiei. Cum putem stabili ca acesta este momentul favorabil adoptarii uneinoi strategii de politica monetara Este greu de stabilit momentul optim, dareperienta tarilor care de/a au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintireainflatiei poate fi adoptata in conditiile in care economia respectiva de/a se afla intr+o perioada de reducere a inflatiei, autoritatea monetara dispune de credibilitate in

randul publicului, dar si de sustinere din partea eecutivului, ceea ce face mult maifacila implementarea unei noi strategii.

indicele de pret pe ba*a caruia se determina tinta in!lationista8Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilorde consum indefavoarea, spre eemplu, a deflatorului PI* sau a altor indici depret. #ceasta deoarece, trebuie recunoscut ca puterea de cumparare aconsumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de consum (CPI),acesta fiind mult mai aproape de public, cei care apreciaza in fapt, evolutianivelului inflatiei. *ineinteles, apar si diferentieri in ceea ce priveste stabilirea

elementelor ce compun CPI, procentul de dezinflatie acceptat in ma/oritateacazurilor fiind de aproimativ pe an.

!orma de exprimare a tintei procent !ix sau ca intervalIn ceea ce priveste cuantificarea obiectivului, apar diferentieri de la tara la tara,acestea presupunand, in sensul ca fie se stabileste o tinta fia (plafon) (cazulSpaniei care avea stabilit un plafon de cel mult @> anual), fie un interval in caresa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata. alta diferentiere apare si inceea ce priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul centralurmarit. In principalele cazuri de aplicare a tintirii inflatiei (a se vedea =ouaOeelanda, Canda, 4area *ritanie, #ustralia) banda de fluctuatie a tintei

inflationiste a fost cuprinsa intre &> si @> anual (spre eemplu =eoua Oeelanda%F> + @>, #ustralia , 4area *ritanie &+:>).

- asi+$rarea in#epen#entei bancii centrale in pri!inta instr$mentelor$tilizate pentr$ atin+erea ni!el$l$i stabilit al in&latiei7

#sigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un gradrididat de independenta la nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea siconducerea politicii monetare. #cest lucru poate fi realizabil in conditiile in carepolitica monetara se armonizeaza cu cea fiscala, banca centrala avand astfel

posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentrua+si atinge obiectivele. In aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa sea/usteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de banca centrala, Hast!el incatsa nu periclite*e obiectivul de in!latie, ceea ce este ec"ivalent cu absenta oricarorsimptome de dominanta !iscala- !inantarea de!icitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemulbancar sa !ie redusa sau c"iar inexistenta8+ guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj8


26/59


- pietele !inanciare sa !ie su!icient de de*voltate pentru a permite tran*actionareainstrumentelor de indatorare publice sau private8- nivelul datoriei publice sa !iesustenabil#$'

2oate acestea, vin o data in plus, sa impuna politica monetara ca fiind pilonul

politicii macroeconomice, in /urul acesteia urmand a se concentra actiuneacelorlalte politici.

- elaborarea si aplicarea pro+ram$l$i #e politica monetara in con#itii#e transparenta #eplina7

Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata petintirea inflatiei este faptul ca aceasta promoveaza o mare transparenta din punctde vedere al politicii monetare (Svensson 7


27/59


Cu toate acestea, eista si argumente care descura/eaza in ceea ce privesteadoptarea unei astfel de strategii.

In primul rand, politica monetara este mult mai rigida, fiind orientata in directiaatingerii tintei stabilite. #stfel ca atentia bancii centrale este orientata in directia

tintei inflationiste, fiind mult mai putin fleibila in ceea ce priveste alte obiective depolitica monetara. Politica monetare este, astfel, caracterizata de anumiteconstrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare (a se vedea independentabancii centrale) ale bancii centrale.

In ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste alepopulatiei si, implicit costurile dezinflatiei, de foarte multe ori estimatile populatieis+au adaptat la evolutiile pietei, fapt ce au alimentat evolutiile preturilor dineconomie. Pe de alta parte, banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansareintre obiectivele adiacente de politica monetara, deoarece realizarea unora dintreele poate genera influenta nefavorabile asupra realizarii tintei principale.

Chiar estimarile realizate la nivel de banca centrala, din punct de vedere alstabilirii tintei, sunt greu de realizat, iar pe de alta parte, masurile de politicamonetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii preturilor pot genera efecte cu oanumita intarziere. Chiar cunoscand aceste laguri, nevoia de a privi in perspectivapoate altera evolutiile viitoare, tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare.Capacitatea de previzionare este infleuntata, tot nefavorabil, si de situatiile noi,neprevazute care se pot manifesta in viitor, situatii care, in ciuda previziunilor, nuau putut fi estimate in totalitate.

2oate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pieteifinanciare, deoarece economiile interactioneaza intre ele si efectul de contagiuneactioneaza imediat. a toate acestea se adauga si presiunile generate de eistentapietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a cursului valutar.

Pe fondul acestor argumente pro si contra, practica a aratat ca adoptarea tintiriidirecte a inflatiei poate fi eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste saasigure stabilitatea procesului deflationist, stabilitatea sistemului financiar fiind oconditie suplimentara in acest scop.

1.2. 'BIECTIVE INTERMEDIARE DE ('LITICA M'NETARAPrin intermediul obiectivelor intermediare, trebuie s se realizeze, n definitivprezentarea direc"iilor de ac"iune ale bncii centrale n ceea ce prive!te msurilede politic monetar. 4runner i 9elt*er de!ineau problema obiectivelorintermediare ca o problem de alegere a unei 2sau a unor: strategii optime care sconduc politica monetar n condiii de incertitudine i de nregistrare de lag-urin ceea ce privete obinerea de in!ormaii despre obiectivele !undamentale ale


28/59


politicii.#$)0e asemenea trebuie s precizez c eisten"a acestor lag+uri n ceea ceprive!te rspunsul la msurile de politic monetar, la nivel macroeconomic, ca dealtfel !i a condi"iilor de incertitudine n care evolueaz economiile contemporane,se impune stabilirea unor obiective intermediare precise care s conduc, n ultiminstan", la atingerea "intei finale de politic monetar.

#cestea se regsesc n cadrul strategiilor indirecte de politic monetar prezentateanterior.

1.8. 'BIECTIVE '(ERATI'NALE DE ('LITICA M'NETARA

biectivele intermediare de politic monetar, realizarea acestora sunt n msurs reliefeze eficacitatea msurilor de politic monetar adoptate. -n timp s+aueviden"iat mai multe variabile monetare care pot fi avute n vedere ca obiectiveintermediare de politic monetar%

c$rs$l #e sc/imb7 rata #ob-nzii #e pia"7

a+re+atele monetare7

ni!el$l cre#it$l$i #in economie7

sa$ c/iar pre"$l altor acti!e &inanciare)

2oate aceste elemente pot fi influen"ate n mod indirect, motiv pentru care seimpune stabilirea obiectivelor opera"ionale ce trebuie urmate de banca centralastfel nc$t, s se a/ung, n cele din urm la realizarea obiectivului final.

Prin intermediul ac"iunii eercitate de banca central, prin folosirea instrumentelorde politic monetar, le poate influen"a n mod direct, varia"ia acestora gener$ndmodificri la nivelul principalelor variabile monetare din economie care, maideparte influen"eaz economia n ansamblul su.

0e+a lungul timpului, n cadrul "intelor opera"ionale s+au inclus%

controlul creditului controlul ratei dob$nzii pe termen scurt de pe pia"a interbancar controlul bazei monetare.

0ac avem n vedere co!trolul creditului, aceasta, impune chiar dintr+un nceputo implicare a bncii centrale n ceea ce prive!te politica de creditare a institu"iilorfinanciare din cadrul sistemului bancar analizat. #cest obiectiv opera"ional estespecific, n principal economiilor bazate centralizate sau aflate la nceputul

2 *R"ED')&, BenQa6in '. Target, instruments and indicators of monetary policy, :ournal o5'onetar3 Econo6ic7, nr.1, 198-, pag.-


29/59


perioadei de tranzi"ie ctre economia de pia", caz n care dezvoltarea incipient apie"ei nu+i poate permite bncii centrale s utilizeze alte p$rghii pentru atingereaobiectivelor finale.

#cesta a fost !i cazul 'om$niei, c$nd, pe fondul demarrii procesului de tranzi"ie laeconomia de pia", *anca =a"ional a 'om$niei a fost nevoit s intervin n ceeace prive!te repartizarea creditului n economie, stabilind plafoane de credit pentrufiecare banc comercial din sistem, tocmai n direc"ia limitrii epansiuniieagerate a creditului neguvernamental din economie. -n acela!i timp, *anca=a"ional stabilea !i nivelul ratelor dob$nzii ce puteau fi practicate pe pia".

2recerea treptat ctre mecanismele specifice economiei de pia" a creat cadrulfavorabil utilizrii celorlalte p$rghii monetare care s permit eercitarea func"iilorspecifice bncii centrale. #ceasta a permis ca institu"iile bancare s+!i stabileasc

n continuare propria politic de creditare cu condi"ia respectrii normelorpruden"iale bancare, n msur s le prote/eze, pe c$t posibil, de riscurile ce semanifest n cadrul unui sistem bancar. Chiar !i a!a, nu pu"ine au fost bncile careau nregistrat dificult"i n derularea activit"ilor curente at$t ca urmare a proasteigestionri a resurselor, dar !i ca urmare a cre!terii nivelului arieratelor dineconomie.

Cu toate problemele nregistrate de ctre bncile din sistem se poate observa ombunt"ire a calit"ii portofoliului de credite al bncilor din sistem, un motiv nplus care a permis, mai departe *ncii =a"ionale s+!i restructureze portofoliul deobiective opera"ionale !i de instrumente utilizate n atingerea primelor.

-n acest sens, ca obiective opera"ionale viabile se eviden"iaz fie rata dob$nzii petermen scurt de pe pia"a interbancar, fie controlul bazei monetare. 0ac se are nvedere, ca obiectiv intermediar, controlul agregatelor monetare, din punct devedere opera"ional se eviden"iaz dou alternative (conform tabelului de mai /os)%

Variabile 'biective opera4io!ale

Controlul ratei dob$nzii Controlul bazei monetarePI* Qariabil eogen Qariabil eogen

'ata dob$nzii depia"

Instrument Irelevant

4asa monetar biectiv intermediar biectiv intermediar

=ivelul rezervelor Irelevant Instrument


30/59


Sur&a% Ben'amin M) Frie#man1:

Problema care se ridic n aceste condi"ii vizeaz alegerea acelei "inte opera"ionalecare s conduc n bune condi"ii la aplicarea politicii monetare !i, implicit, la

realizarea obiectivelor finale ale acesteia (scopul n sine al acestei politici). Seconsider c dac se are n vedere men"inerea echilibrului etern atunci esteideal utilizarea ratei dob$nzii pe termen scurt de pe pia"a interbancar ca obiectivopera"ional, !tiut fiind corela"ia ce se stabile!te ntre rata dob$nzii !i nivelulcursului valutar. a polul opus, n condi"iile n care rata infla"iei ar fi foarte ridicat,alegerea ca obiectiv opera"ional a ratei dob$nzii ar genera presiuni !i mai puternicen plan infla"ionist, deoarece echilibrul etern ar fi sus"inut prin intermediulputernicelor dezechilibre de la nivel intern. Rrile dezvoltate merg pe utilizarearatei dob$nzii ca obiectiv opera"ional, n detrimentul bazei monetare, chiar daceste !tiut c influen"ele eercitate de modificarea acesteia asupra agregatelormonetare este mult mai mic dec$t n cazul bazei monetare.

a nivelul economiei rom$ne!ti, *anca =a"ional a eperimentat, mai multeobiective, n primul r$nd ca urmare a slabei restructurri economice, dar !i caurmare a concuren"ei slabe eistente la nivelul sistemului bancar. Pornind de lacontrolul creditului n economie (prin impunerea plafoanelor de credit), *anca=a"ional a trecut la controlul bazei monetare singurul n msur s generezeinfluen"e la nivelul agregatelor monetare mai largi. Chiar dac nu a fost precizat nmod epres, politica monetar, n aplicarea sa, s+a abtut, uneori, de la acestobiectiv, datorit situa"iilor con/uncturale n care trebuia s ac"ioneze, orient$ndu+

se pentru moment ctre un alt obiectiv opera"ional (asigurarea unor dob$nzi realpozitive la nivelul economiei care s conduc la cre!terea ncrederii n monedana"ional B n perioada &88@ B &88N). Cu toate acestea, *anca =a"ional a'om$niei a practicat o politic monetar consecvent n ceea ce prive!teobiectivele opera"ionale adoptate, n sensul asigurrii controlului bazei monetare.

a nivelul cercetrii n plan monetar, s+a a/uns la concluzia c, n condi"iileeconomiei actuale controlul bazei monetare nu poate asigura n cel mai fericit cazcontrolul ofertei de moned din economie. Joodhart 7&88:; afirma c ;n modvirtual, !iecare economist n domeniul monetar crede c banca central poate s

controle*e ba*a monetar&.


31/59


Cu toate acestea, eist economii la nivelul crora banca central continu sutilizeze controlul bazei monetare ca principal ancor monetar mpotrivaepansiunii infla"iei (este !i cazul 'om$niei).

1..9. INSTRUMENTELE DE ('LITICA M'NETARA

#plicarea msurilor de politic monetar necesit utilizarea unui set deinstrumente prin intermediul crora banca central s+!i eercite influen"a lanivelul economiei. *ncile centrale utilizeaz o multitudine de instrumente depolitic monetar, unele dintre acestea fiind generate prin propriile ac"iunintreprinse, altele gener$nd influen"e n plan monetar ca urmare a ac"iunilorntreprinse de bncile din sistem, finalitatea acestor ac"iuni fiind aceea de a in/ecta

sau, dimpotriv, de a retrage din economie lichiditate. 0iversificarea miului deinstrumente este dat de nenumrate nevoi manifestate de bncile centrale nac"iunile ntreprinse de acestea pentru elaborarea !i aplicarea programului depolitic monetar, nevoi ce presupun (*alino !i Sundarara/an 7&889;)%


32/59

"&S#RU'EE DE %!L"#"C '!&E#)R

D"REC#E "&D"REC#E

%la5onul de crediteACreditele direcNionate)ctiKe lic4ide o0ligatorii

Creditele de re5inanNareA'ecani76ul reIerKelor 6ini6e o0ligatoriiA'ecani76ul taGei o5iciale a 7contuluiA!peraNiunile de open 6aret


2recerea de la mecanismele administrative de aplicare a politicii monetare lainstrumentele indirecte de ac"iune ale bncii centrale, specifice economiei de pia",reprezint un proces comple caracterizat, pe de o parte de restructurareainstitu"ional a sistemului bancar (at$t din punct de vedere al bncilor comercialedin sistem, c$t !i din punct de vedere al bncii centrale), iar, pe de alt parte, de

reorientare treptat a instrumentelor de politic monetar n func"ie decon/unctura economic. -n consecin", instrumentele trebuie modificate pe msurce pie"ele !i institu"iile evolueaz, ca de altfel, !i n condi"iile n care condi"iilemacroeconomice se modific..

Pe de alt parte, miul de instrumente de politic monetar ales trebuie s asigurerealizarea interac"iunii dintre dimensiunea macroeconomic a politicii monetare(reprezentat de controlul agregatelor monetare asigurat de banca central nscopul atingerii obiectivului final al politicii macroeconomice) !i cea structural(legat de obiectivele !i constr$ngerile institu"ionale care condi"ioneaz eficien"atransmiterii msurilor de politic monetar).

Se poate face, astfel, distinc"ie ntre instrumente directe !i indirecte de politicmonetar. 0ac instrumentele indirecte ac"ioneaz prin intermediul pie"ei pentru ainfluen"a semnificativ anumite condi"ii viz$nd cererea !i oferta, instrumenteledirecte stabilesc !i impun limite n planul activit"ii monetare prin acte normative.Pornind de aici, putem structura instrumentele de politic monetar astfel%


33/59


1.9.1. INSTRUMENTE DIRECTE DE ('LITICA M'NETARA

#plicarea masurilor de politica monetara necesita utilizarea unui set deinstrumente prin intermediul carora banca centrala sa+!i eercite influenta lanivelul economiei. *ancile centrale utilizeaza o multitudine de instrumente depolitica monetara, unele dintre acestea fiind generate prin propriile actiunintreprinse, altele gener$nd influente n plan monetar ca urmare a actiunilorntreprinse de bancile din sistem, finalitatea acestor actiuni fiind aceea de a in/ectasau, dimpotriva, de a retrage din economie lichiditate. 0iversificarea miului deinstrumente este data de nenumarate nevoi manifestate de bancile centrale nactiunile ntreprinse de acestea pentru elaborarea !i aplicarea programului depolitica monetara, nevoi ce presupun (*alino !i Sundarara/an 7&889;)%


34/59

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:Sta0ilitatea preturilorCreterea econo6ica

!cuparea 5ortei de 6uncaEc4ili0rul eGternDe5icitul 0ugetar

)(RE()#E '!&E#)RE>'1 , '2H

R)#ELE DE D!B)&D) pe te6ren 7curt 7au lungH

RE;ER$ELE B)&C)REB);) '!&E#)R)

M R)#) D!B)&;"" )*ERE) %"E#E" '!&E#)REM R)#) D!B)&;"" L) #"#LUR"LE DE S#)#

INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA:M !%ER)#"U&" DE !%E& ')RJE#

M R.'.!.AM *)C"L"#)#"LE )C!RD)#E DE B)&C) CER)L)


din sistem, c$t !i din punct de vedere al bancii centrale), iar, pe de alta parte, dereorientare treptata a instrumentelor de politica monetara n functie decon/unctura economica. -n consecinta, instrumentele trebuie modificate pe masurace pietele !i institutiile evolueaza, ca de altfel, !i n conditiile n care conditiilemacroeconomice se modifica..

Pe de alta parte, miul de instrumente de politica monetara ales trebuie sa asigurerealizarea interactiunii dintre dimensiunea macroeconomica a politicii monetare(reprezentata de controlul agregatelor monetare asigurat de banca centrala nscopul atingerii obiectivului final al politicii macroeconomice) !i cea structurala(legata de obiectivele !i constr$ngerile institutionale care conditioneaza eficientatransmiterii masurilor de politica monetara).

Se poate face, astfel, distinctie ntre instrumente directe !i indirecte de politica

monetara. 0aca instrumentele indirecte actioneaza prin intermediul pietei pentru ainfluenta semnificativ anumite conditii viz$nd cererea !i oferta, instrumenteledirecte stabilesc !i impun limite n planul activitatii monetare prin acte normative.Pornind de aici, putem structura instrumentele de politica monetara astfel%


35/59


INSTRUMENTE DIRECTE DE ('LITICA M'NETARA

a, #u eistat nenumarate situatii c$nd, bancile centrale au utilizat instrumentedirecte de control monetar, cel mai cunoscut fiind plao!ul de credit impusbancilor prin care banca centrala aloca creditele, n mod direct, la nivelulintermediarilor financiari. #ceasta a reprezentat, n fond, o implicare a banciicentrale n activitatea curenta a bancilor n scopul controlarii directe a agregatelormonetare !i a nivelului creditului din economie. 0e cele mai multe ori, utilizareaacestor plafoane de credit a fost legata de eistenta unei puternice instabilitati la

nivelul relatiilor interbancare, banca centrala fiind astfel nevoita sa adopte o astfelde masura care sa+i permita influentarea n mod direct a activelor interne nete alebancilor din cadrul sistemului respectiv. #cesta a fost, n principal, cazul tariloraflate n tranzitia la economia de piata, care, ca urmare a slabei dezvoltari a pietei,au impus de la sine bancii centrale adoptarea unui astfel de instrument.

Se considera ca adoptarea acestui instrument este determinata de mai multemotive, printre care%


36/59


oficiale care s+au epuizat rapid n+au permis, pentru nceput, adoptarea unui altinstrument de politica monetara.

*anca =ationala a 'om$niei a dispus de utilizarea plafonului de credit p$na la

finele anului &88&, c$nd, ca urmare a demararii restructurarii sistemului bancar, seputea trece la utilizarea altor instrumente intermediare de aplicare a politiciimonetare.

Chiar daca s+a renuntat la plafoanele de credit (determinate n cazul 'om$nieitrimestrial pe baza ponderii detinute de fiecare banca la nivelul creditului dincadrul sistemului bancar, la finele fiecarei perioade), s+au mentinut crediteledirectio!ate catre acele sectoare de activitate considerate a fi favorizate (precumsectorul agricol !i cel energetic) care au beneficiat de credite acordate la o rata adob$nzii subventionata, rezultatul acestora nefiind altul dec$t acela al alimentarii

cu lichiditati suplimentare a economiei, pe fondul transformarii inflatiei corective ninflatie structurala.

b, 0aca avem n vedere celalalt instrument direct de politica monetara B !ivel"i!i" al activelor lic0ide + acesta reprezinta, n fond o norma prudentialabancara potrivit careia bancile din sistem sunt obligate sa dispuna de active lichidedeterminate ca procent din totalul depozitelor constituite la nivelul lor. Efectulacestui impuneri este simtit doar n conditiile n care bancile apeleaza la resurselebancii centrale, deoarece dob$nzile practicate de aceasta sunt practic, prohibitive.#vanta/ul imediat al acestui instrument este acela ca, n cazul tarilor aflate n cursde dezvoltare, n combinatie cu alte instrumente de politica monetara, poate darezultate n ceea ce prive!te ntarirea sigurantei operatiunilor bancare.

.9.. INSTRUMENTE INDIRECTE DE ('LITICA M'NETARA

Eercitarea rolului efectiv de banca centrala de catre autoritatea monetara estelegata !i de modul n care aceasta reu!e!te sa imprime, n plan monetar, directiadorita prin intermediul acelor instrumente de politica monetara care sa genereze

influente asupra pietei !i nu direct asupra institutiilor monetare din cadrulacesteia altfel spus, eficienta politicii monetare este legata !i de capacitateabancii centrale de a stabili miul de instrumente indirecte de politica monetaracare sa conduca la atingerea obiectivelor (obiectivului) finale (final) al politiciimacroeconomice. Stabilirea miului de instrumente indirecte de politica monetaraeste determinata, n primul r$nd, de eficacitatea instrumentelor avute n vedere nconditiile date ale pietei respective. 0eoarece aceste instrumente actioneaza pepiata, ele trebuie adaptate la conditiile pietei, at$t n ceea ce prive!te adaptarea lastructurile acesteia (structura institutionala), c$t !i din punct de vedere al gradului


37/59


de dezvoltare (care poate genera o reactie favorabila sau nu prin aplicareainstrumentului respectiv). Stabilirea miului de instrumente de politica monetaraeste influentat !i de faptul ca instrumentele indirecte sunt str$ns legate ntre ele7de eemplu marimea operatiunilor de open marGet !i finalitatea acestora fiindinfluentata de structura mecanismului de refinantare practicat de banca centrala

(vezi cazul creditului lombard care este sustinut de depunerea n ga/ a titlurilor destat detinute de banca solicitanta de credit de refinantare);.

2oate acestea se concretizeaza n tot at$tea conditii pentru o structurare eficientaa miului de instrumente de politica monetara.

0aca avem n vedere evolutia lor istorica, primele instrumente indirecte de politicamonetara au fost reprezentate de operatiu!ile de re&co!tare, sau mai binespus, specific economiilor actuale mecanismul taei oficiale a scontului. Prin

intermediul operatiunilor de rescontare banca centrala finanta bancile din sistem,acceptarea doar a unor efecte comerciale conduc$nd la transformarea acestuimecanism ntr+o modalitate de alocare a resurselor disponibile la niveluleconomiei. Prin nivelul dob$nzii folosite la aceste operatiuni, se evidentia care estedirectia de actiune a bancii centrale n ceea ce prive!te orientarea politiciimonetare, !tiut fiind faptul ca taa oficiala a scontului reprezenta cea mai micadob$nda a pietei.

Pe fondul dezvoltarii economice, se evidentiaza, nsa, tot mai multe dezavanta/eleutilizarii mecanismului taei oficiale a scontului. An prim dezavanta/ este legat denatura tehnica a mecanismului n sine, impun$nd cheltuieli destul de ridicatepentru derularea lui (transportul efectelor comerciale, lungile proceduri deverificare a efectelor comerciale !i a valabilitatii acestora etc.). -n acela!i timp sepoate spune ca reprezinta un instrument rigid de politica monetara, deoarece este!tiut faptul ca aceasta din urma trebuie sa se adapteze n permanenta modificarilorce intervin la nivelul economiei. ri, modificarea ratei dob$nzii, prin influenteleeercitate de modificarea taei oficiale a scontului, nu se poate realiza de la o zi laalta, fiind astfel un mecanism rigid, rigiditatea rezult$nd !i din inertia reactieibancilor din sistem, !tiut fiind faptul ca o modificare a ratei dob$nzii la acestmoment poate (!i accentuez acest lucru) genera o modificare la nivelul ratelor

dob$nzii din sistem cu un lag ce porne!te de la c$teva zile !i poate a/unge lac$teva luni.

-n acela!i timp, se poate spune ca mecanismul taei oficiale a scontului genereazaactiuni de natura ciclica, n sensul ca perioadele de av$nt economic suntcaracterizate de o epansiune a nivelului lichiditatii din economie, n timp ce nperioadele de declin economic se nregistreaza o restr$ngere a acestor operatiunitocmai ca urmare a costului ridicat indus.


38/59


4ecanismul taei oficiale a scontului (pornind de la denumirea n limba englezaHdi&cou!t :i!do:;) putem spune ca reprezinta Hfereastra prin caremecanismele pietei anihileaza actiunile ntreprinse prin politica monetara ndirectia restr$ngerii nivelului lichiditatii ecedentare din economie, deoareceaplicarea unei politici restrictive n ceea ce prive!te operatiunile de open marGet,poate fi nsotita de o cre!tere a operatiunilor de rescontare care sa readuca neconomie, lichiditatea abia retrasa din circulatie de banca centrala. 2oate acesteelemente sunt tot at$tea argumente orientate n directia utilizarii c$t mai rare amecanismului taei oficiale a scontului.

0aca avem n vedere ratele dob$nzilor practicate de *anca =ationala, acestea nuau fost declarate efectiv instrumente de politica monetara, dar prin actiunilentreprinse de autoritatea monetara n aceasta directie, s+a conturat directia

influentei pe care dore!te sa o eercite la nivelul economiei. An prim pas l+aconstituit abandonarea controlului administrativ n ceea ce prive!te stabilireadob$nzilor pe piata, tocmai n ideea instaurarii mecanismelor specifice economieide piata. 0ar cre!terea mult mai rapida a preturilor a facut ca o perioada destul delunga dob$nzile din economie sa se situeze la un nivel real negativ, fapt ce agenerat, o data n plus, accentuarea fenomenului de demonetizare a economiei.

A. RE3ERVELE MINIME 'BLI-AT'RII

Chiar daca nu putine sunt opiniile potrivit carora "eca!i&"ul re/ervelor"i!i"e obligatorii este un instrument direct de politica monetar, trebuie saevidentiem faptul ca, pe de o parte acesta actioneaza prin intermediul pietei,influent$nd, n mod implicit nivelul cererii, ca de altfel !i al ofertei de moneda dineconomie, dar n acela!i timp se prezinta sub forma normativa, bancile din sistemfiind obligate sa+!i constituie aceste rezerve la nivelul bancii centrale, n primulr$nd pentru a asigura o lichiditate minima fata de deponenti. Putem spune cambina elemente specifice at$t instrumentelor directe, c$t !i celor indirecte, motivpentru care nu poate fi considerat un instrument direct pur ci, mai degraba, ocombinatie a celor doua.

#rgumentele aduse n favoarea utilizarii mecanismului rezervelor minimeobligatorii sunt legate de aspecte precum%

mbunatatirea preciziei cu care banca centrala poate sa+!i ghidezepolitica monetara n directia atingerii obiectivelor propuse

aplicarea politicii monetare prin nsa!i modificarea rezervelor minimeobligatorii

Ceea ce este specific rezervelor minime obligatorii este faptul ca acestea au rolulde a asigura o lichiditate minima a bancilor n raporturile ce se stabilesc ntre


39/59


acestea !i deponenti. 0in punct de vedere al politicii monetare, se considera cautilizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii permite autoritatii monetarede a realiza controlul ofertei de moneda la nivelul economiei, toate acestea viz$nd,n final, asigurarea stabilitatii monetare.

-n calitate de instrument de politica monetara, rezervele minime obligatoriiactioneaza n directia limitarii capacitatii bancilor din sistem de a multiplicadepozitele deponentilor, n cadrul mecanismului propriu de creatie monetara, motivpentru care rata rezervelor minime obligatorii este invers proportionala cumultiplicatorul depozitelor. ('adulescu 7&888;@F).

4ecanismul rezervelor minime obligatorii a fost introdus n 'om$nia, n cursulanului &88


40/59


pera"iunile pe pia"a deschis reprezint instrumentul de politic monetar cel maifolosit, el av$nd o serie de avanta/e ca% sunt ini"iate de banca central, dar cu participarea voluntar a celorlalte

bnci pot fi implementate rapid, fr nt$rzieri de ordin administrativ, banca

central doar transmi"$nd dealer+ilor ordinele de eecutare au un grad ridicat de fleibilitate, put$nd utilizate frecvent !i n orice

cantitate se pot inversa u!or, o cumprare n cantitate prea mare, put$nd fi

contracarat imediat printr+o v$nzare.pera"iunile open marGet pot avea un caracter dinamic B atunci c$nd bancacentral ia ini"iativa pentru modificarea ofertei de moned (pentru a preveni uneleprobleme nainte ca acestea s apar) sau un caracter defensiv B atunci c$ndbanca central dore!te s contracareze unele probleme de/a eistente.

0e asemenea, opera"iunile open marGet pot fi reversibile (e% repo, opera"iuni derefinan"are, s6ap valutar) sau pot avea caracter definitiv (e% v$nzare saucumprare de titluri de stat). Efectul ambelor tipuri de tranzac"ii poate fi acela!i(in/ec"ie sau absorb"ie de lichiditate), dar tranzac"iile definitive influen"eaz pre"ulde pia" al activelor suport, n timp ce tranzac"iile reversibile nu au acest efect.

pera"iunile pe pia"a deschis se pot clasifica func"ie de scopul urmrit, frecven"!i procedura de eecu"ie n urmtoarele categorii%

pera"iuni de refinan"are pera"iuni de regla/ fin (tranzac"ii definitive !i repo, s6ap valutar,atragerea de depozite)

pera"uni structurale (emiterea de certificate de ctre banca central).

1.1. 'pera4iu!i de rei!a!4are pera"iunile de refinan"are sunt opera"iuni reversibile prin care se

in/ecteaz lichiditate n sistem prin acordarea de credite bncilor care ndeplinescunele criterii de eligibilitate. Sunt implementate prin organizarea de licita"iiorganizate regulat, au scaden"e predeterminate !i sunt garantate n totalitate cuactive eligibile (conform sistemului de refinantare al *=').

-n ceea ce prive!te "eca!i&"ul de rei!a!tare, *anca =ationala a 'om$niei a

realizat o restructurare a acestuia impun$nd conditii restrictive de acces laresursele de refinantare (n cele mai multe cazuri impunerea obligativitatiiprezentarii de elemente colaterale agreate de banca centrala B n principal titluride stat). #stfel, *=' !i impune rolul de creditor de ultima instanta al sistemuluibancar rom$nesc.

#ccesul nestingherit la resursele *=', n prima parte a procesului de tranzitie laeconomia de piata, a fost determinat !i de posibilitatea obtinerii de resurse de


41/59


recreditare n baza descoperitului de cont, pe fondul dezvoltarii timide a pieteimonetare interbancare. 0ezvoltarea acestei piete nu a schimbat cu multcomportamentul bancilor, metoda apelarii la resursele *=' fiind una dintre celemai comode.

data cu intrarea n vigoare a noului Statut al *=', acordarea de credite pentrudescoperit de cont a fost prohibita, motiv pentru care bancile au fost nevoite fiesa+!i gestioneze ntr+o mai buna masura resursele, fie sa obtina mprumuturi de pepiata monetara.

4ecanismul de refinantare practicat de *=' are la baza urmatoarele mecanisme%

+ creditul de licitatie > acest credit a fost introdus de *=' n &88@, ca un prim

mecanism de piata (doar pe /umatate B deoarece finanta, n primul r$nddescoperitul de cont) pentru a face trecerea de la creditul dictat de deciziiadministrative.@&

+ creditul &tructural ?di&cou!t :i!do: @ &trucutrated credit acilit, + arela baza decizia Parlamentului sau a Juvernului de a sustine activitatea n anumitesectoare economice (cum a fost, n special, cazul agriculturii). 0aca p$na n &88Nacesta reprezenta mai mult de 9F> din totalul refinantarii, ncep$nd cu &889 s+adiminuat simtitor, *anca =ationala a 'om$niei, ca urmare a politicii de sterilizare amasei monetare din economie, devenind debitor net la nivelul sistemului bancar.

+ creditul lo"bard + este un credit overnight acordat n vederea acopeririinevoilor temporare de lichiditate ale bancilor din sistem. -ncep$nd cu &88D (datala care a intrat n vigoare noul Statut al *=') creditul lombard nu mai poate fiutilizat pentru descoperit de cont. 0in


42/59


Cu toate acestea, putem afirma ca mecanismul de refinantare din 'om$nia a fostutilizat ca instrument de control monetar orientat n doua directii%

0 control$l ni!el$l$i lic/i#itatii #in economie70 mecanism$l #e transmitere a politicii monetare prin interme#i$l

ratei #ob-nzii 8#eoarece pe #e o parte Banca Nationala era cea carestabilea ni!el$l o&ertei #e mone#a #isponibila pentr$ re&inantare ,i. %nacela,i timp. prin mecanism$l licitatiei. orienta ni!el$l ratei #ob-nzii %n#irectia #orita9)21

-n aceste conditii, pe fondul renuntarii la utilizarea r

curs bancas- e.m

Documents

Transcript of curs bancas- e.m