ANALGEZICE – ANTIPIRETICE (si AINS)

Baze fiziopatologice si farmacologice

Fiziopatologia termoreglarii Homeostazia termica

• Este rezultanta echilibrului dintre procesele de: – termogeneza (producere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult

– termoliza (pierdere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult

• Centrii termoreglatori controleaza: – termogeneza (centrul parasimpatic din hipotalamusul

posterior)

– termoliza (centrul simpatic din hipotalamusul anterior)

• Tulburarile termoreglarii – hipotermia (prin racire excesiva, intoxicatii)

– hipertermia (prin incalzire excesiva); forme: soc caloric, soc solar.

Febra (pirexia)

• Tipuri de febra in functie de cauza:

• infectioasa

• de resorbtie

• de deshidratare

• toxica (proteine, pirogeni, substante

chimice)

Mecanism de producere

• Febra:

• se datoreste modificarii patologice a mecanismului termoreglator

• poate fi provocata de infectii sau alte procese patologice (leziuni tisulare, tulburari imunologice, unele neoplazii)

• este un mecanism chimic fiind datorata unor substante “pirogene” (exo sau endogene).

• un epifenomen (fenomen de insotire) al altor procese cu rol adaptativ are beneficii (controversate), dar poate fi cu certitudine nociva intr-o serie de situatii clinice (copii -> convulsii)

• DEFINITIE

Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care

diminua sau suprima durerea si combat febra.

Sunt un grup de medicamente cu structura chimica

variata care au drept caracteristica asocierea in

proportie diferita a urmatoarelor actiuni principale:

analgezica, antipiretica si antiinflamatoare.

Clasificare • In functie de structura chimica

– Derivati de acid salicilic

– Acid acetilsalicilic

– acetilsalicilat de lizina

– salicilamida

– diflunisal

– benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)

– Derivati de pirazolona – fenazona

– aminofenazona

– noraminofenazona (metamizol)

– propifenazona

– salipirina ??

– Derivati de p-aminofenol – fenacetina

– paracetamol (acetaminofen)

- Derivati de chinolina – glafenina

In functie de eficacitatea relativa (in ordine

descrescatoare)

– analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic,

paracetamol

– antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic,

paracetamol

– antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona

– antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona

Farmacodinamie

• actiunile farmacodinamice principale (utile in

terapeutica), de intensitate variabila in functie de

grupa chimica, sunt:

– analgezica

– antipiretica

– antiinflamatoare

– antispastica (pe musculatura neteda,

musculotropa)

• nu au actiune sedativa sau euforizanta

Farmacotoxicologie

• Nu produc euforie, toleranta, farmacodependenta,

toxicomanie, deprimare respiratorie

• Sensibilizarea si reactiile alergice sunt incrucisate in

grupele analgezicelor-antipiretice si AINS

• Efectele secundare sunt specifice fiecarei grupe

chimice

Farmacoterapie

• analgezicele-antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice bazate pe actiunile: analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica:

• Medicamente de prima alegere: acid acetilsalicilic si paracetamol

• Medicamente de alternativa: propifenazona, fenazona, aminofenazona

Indicatii a. Indicatii pentru actiunea analgezica

(potentata de actiunea

antiinflamatoare):

b. Indicatii pentru actiunile analgezica –

antipiretica - antiinflamatoare

c. Indicatii pentru actiunile analgezica si

antispastica

A. Derivati de acid salicilic

• Reprezentanti: acid acetilsalicilic (AAS),

acetilsalicilat de lizina, diflunisal, benorilat.

– medicamentele din aceasta grupa poseda actiune

analgezica – antipiretica – antiinflamatoare de

intensitate moderata, tolerabilitate digestiva

redusa, utilizare clinica larga

1. Acid acetilsalicilic

Farmacocinetica

• Abs. p.o. relativ buna (majoritar la nivelul stomacului si duodenului

superior)

• Biodisp. p.o. este in functie de forma fizica si forma farmaceutica:

• Biotransf. – prin hidroliza functiei ester la acid acetic si acid salicilic

(este catalizata de esterazele intestinale, hepatice si sanguine)

• Eliminarea – pe cale renala sub forma de metaboliti

• Farmacodinamie

Actiuni farmacodinamice:

• analgezic

• antipiretic moderat

• antiinflamator, antireumatic

• antiagregant plachetar

• uricozuric

Farmacotoxicologie

a. Efecte secundare

Aparat digestiv • Efect ulcerogen

• Microhemoragii gastrice

• Sange • Hipocoagulare

• Hiperagregare

Aparat respirator • Bronhoconstrictie cu agravarea astmului

bronsic

Aparat renal • Reducerea filtrarii glomerulare

SNC si analizatori • Euforie

• Tulburari de echilibru si auditive

• Acufene (zgomote in urechi)

b. Reactii alergice (mai frecvente pe teren

alergic)

• ATENTIE!! Sensibilizare incrucisata in

grupa AINS

c. Sindrom Reye

• Intoxicatia acuta

– initial, alcaloza respiratorie (prin

stimularea centrului respirator cu

hiperventilatie)

– ulterior, acidoza metabolica (prin paralizia

centrului respirator cu acumulare de CO2)

– convulsii, delir

– exitus la copil (la doze de 10 g AAS)

• Farmacoepidemiologie – Contraindicatii

• ulcer gastroduodenal

• astm bronsic

• diateza hemoragica

• sarcina (intarzie travaliul, sangerare

postpartum)

• alergie la salicilati

• inainte de o interventie chirurgicala

contraindicat (cu min. o saptamana)

Farmacoterapie si farmacografie

Indicatii

• algii moderate

• febra de origine diversa

• afectiuni reumatismale inflamatorii

• afectiuni tromboembolice

Timpul optim de administrare raportat la mese

• administrarea AAS in formele obisnuite

• administrarea in forme enterosolubile

Monitorizarea RA:

• tinitus

• melena

• sangerari

Interactiuni:

• bauturile alcoolice potenteaza tendinta la microhemoragii

• AINS potenteaza efectele secundare consecutive inhibitiei COX-1 (gastrice, respiratorii, renale)

2. Diflunisal

• Profil farmacologic asemanator AAS

• Farmacocinetica

• Farmacodinamie

• Farmacotoxicologie

• Farmacoepidemiologie – contraindicatii

• Interactiuni

• Farmacoterapie si farmacografie

• Indicatii

3. Acetilsalicilat de lizina

• prodrog al AAS cu hidrosolubilitate crscuta, comparativ cu AAS

• Farmacocinetica • biotransformare prin hidroliza la AAS (activ) si lizina; AAS

urmeaza biotransformarea la salicilat • T1/2 mediu (3-9 ore)

• Profil farmacodinamic si farmacotoxicologic – similar AAS • AVANTAJ – tolerabilitate gastrica buna si nu provoaca

hemoragii gastrice

• Farmacoterapie si farmacografie – Indicatii – similare cu ale AAS

B. Derivati de pirazolona

• o serie de derivati de pirazolona au proprietati

analgezice-antipiretice moderate si proprietati

antiinflamatoare slabe

• tolerabilitate digestiva buna

• sunt utilizati limitat din cauza riscului unor reactii

adverse sanguine grave (de felul agranulocitozei)

• Aminofenazona

• Metamizol

• Propifenazona

C. Derivati de p-aminofenol

• medicamentele cuprinse in aceasta grupa

manifesta proprietati analgezice-antipiretice

de intensitate moderata fiind aproape lipsite

de efect antiinflamator

• toxicitate relativ mare

• Reprezentant: paracetamol

ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

(AINS) • Baze fiziopatologice

• Inflamatia – este un proces biologic complex

reprezentat de fenomene homeostatice de

reactie a organismului fata de agresiuni de

origine neimunitara (fizice, chimice, infectioase)

sau imunitara (autoimunitate, alergie, etc.)

• Farmacocinetica

• diversitatea chimica a AINS are drept consecinta o gama larga de caracteristici farmacocinetice

• Farmacodinamie – AINS prezinta urmatoarele actiuni: • actiune antiinflamatoare

• actiunea analgezica

• actiunea antipiretica

• actiunea antiagreganta plachetara

• inhibarea contractiilor uterine (actiune tocolitica)

• Mecanism de actiune – mecanismul

actiunii antiinflamatoare a AINS,

incomplet cunoscut, cuprinde:

a. diminuarea biosintezei de PG prin

inhibarea ciclooxigenazei

b. mecanisme aditionale de actiune:

• Farmacotoxicologie – Reactii adverse

• digestive

• alergice

• Respiratorii

• nervoase

• Hematologice

• hepatotoxice

• retentie hidrosalina

• accidente severe

• Farmacoterapie • AINS reprezinta medicatia utila in grade variate in

tratamentul tuturor afectiunilor reumatismale (inflamatorii, degenerative, articulare, extraarticulare)

• S-au dovedit utile, de asemenea, in dureri postoperatorii, dureri neoplazice

• Recomandari si preacutii • sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru

tratamentul initial, la dozele cele mai mici

• nu se utilizeaza asocieri de AINS

• inhibitorii selectivi de COX-2 nu se folosesc de rutina (in poliartrita reumatoida, artroze), ci numai cand sunt clar indicati (bolnavi cu risc crescut de RA gastro-intestinale)

A. AINS clasice I. Acizi carboxilici

a. Derivati de acid salicilic

• Acid acetilsalicilic

• Diflunisal

• Benorilat

b. Derivati de acid acetic

- Derivati de acid fenilacetic

• Diclofenac

- Derivati de acizi carbociclici si heterociclici acetici

• Indometacina

• Sulindac

c. Derivati de acid propionic

• Ibuprofen

• Ketoprofen

d. Derivati de acid fenamic (fenamati)

• Acid flufenamic

II. Acizi enolici

- Pirazolone

• Fenilbutazona

- Oxicami

• Piroxicam

B. AINS blocante selective sau specifice de COX-2

a. Blocante COX-2 selective

• Meloxicam

• Nabumetona Etodolac

• Nimesulid

b. Blocante COX-2 specifice

• Celecoxib

• Parecoxib