C4: Nervii spinali

Sunt in numar de 31 de perechi si iau nastere apparent din maduva spinarii, perechile fiinddenumite in raport cu numele verterelor care delimiteaza gaurile intervertebrale Portiunea din maduva care corespunde unui nerv spinal se numeste segment edular sau mielomer Din cele 31 perechi de nervi spinali, 8 sunt cervicali si ele poarta numele numarului vertebrei subiacente, 12 dorsale, 5 lombare, 5 sacrale si 1 coccigiana, purtand numarul vertebrei supraiacente Un nerv rahidian prezinta O portiune intre maduva si dura mater in care cele 2 radacini sunt separate O portiune intre dura mater si ganglionul spinal in care cele 2 radacini merg alipite luand numele de nerv de conjugare In acest segment radacinile acolate sunt invelite intr-o prelungire a durei materului care fuzioneaza cu nevrilema Aceasta teaca este variabila pentru unele ajungand la nivelul ganglionului spinal, pentru altele se opreste mai departe De la nivelul ganglionului spinal spre periferie ne prezinta unsegment in gaura intervertebrala (L=6-8 mm in regiunea cervicala si circa 13 mm in regiunea lombara). La iesirea din gaura intervertebrala nervul trece prin operculul fibros care inchide aceasta gaura, tesutul fibros al operculului continuandu-se cu periostul vertebrei Radacinile spinale: Reprezinta structurile nervoase care racordeaza SNP la nevrax. Ele constituie dovada dispozitiei segmentare sau metamerice a organismului, radacinile sensitive si motorii drepte si stangi delimitand o portiune din MS numita segment spinal. Ele emerg din nevrax printr-un numa de 5-15 fascicule nervoase numite radicele care se unesc pentru a forma radacina ventral, motorie respective radacina dorsala, senzitiva (care prezintape traseul sau un ganglion spinal Cele doua radacini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt la traversarea durei mater Din punct de vedere topografic, radicelele se gasesc incluse in LCR al spatiului subarahnoidian Dura mater se prelungeste in palnie in jurul nervului si apoi va participa la formarea perinervului Aceste foite meningeale si dependentele lor constituie un sistem de ancorare pentru nevrax Ligamentul dintat separa radacinile dorsale si ventral pe partea central. Reunirea lor, pentru a iesi din rahis prin gaura intervertebrala corespunzatoare se face printr-o teaca a durei materului tapisatade arahnoida si divizata printr-un sept fibros de origine durala si unde se termina in fund de sac spatiul subarahnoidian La iesirea din gaura intervertebrala teaca durala este intarita de catre o lama epidurala, condensarea tesutului conjunctiv din spatiul epidural care realizeaza un opercula fibros ce izoleaza spatiul epidural de grasimea extrarahidiana Radacinile spinale nu sunt orizontale, deoarece incepand din luna 3 i.u cresterea in lungime a rahisului estemai rapida decat ceea a maduvei spinarii. Extremitatea superioara aacesteia este fixata, fiind atasata trunchiului cerebral. Radacinile capata o oblicitate care creste in sens craniocaudal, radacinile cervicale fiind mai putin oblice in partea superioara a regiunii (aproape orizontale), oblicitatea crescand inferior, cele lombare si cele sacrale apropiindu-se de verticala si vor forma impreuna cu filum terminale coada de cal. Deoarece nervii rahidieni nu se exteriorizeaza din canalul vertebral la nivelul gaurii intervertebrale corespunzatoare, ci mai jos, pentru stabilirea numarului nervului spinal raportul cel mai fidel este procesul spinos care este usor palpabil, caruia ii corespunde unul sau un anumit numar e nervi spinali (topografia radiculo-vertebrala) Exista doua reguli Dupa CHIPAULT: pentru a stii ce radacina trece in dreptul unui process spinos, la nivelul regiunii cervicale se adauga 1 la numarul procesului spinos (procesului spinos al vertebrei C3 ii corespunde a 4a radacina cervicala In regiunea dorsala se adauga 1 la primele 5 procese si 2 de la al 5-lea pana la al 11-lea process spinos Partea inferioara a vertebrei T11 si spatiul interspinos corespunde ultimelor 3 radacini lombare Al 12-lea process spinos si spatiul subiacent corespund radacinilor sacro-coccigiene Dupa TALMAGE-PEEL Intre C2-T10 numarul radacinii se afla adaugand 2 la numarul procesului spinos Procesele spinoase T11-T12 corespund segmentelor lombare Procesul spinos L1 corespunde segmentelor sacrale Fiecare radacina corespunde unui segment spinal, importanta lor depinzand de volumul substantei cenusii Astfel radacinile coccigiene sunt reduse in timp ce primele radacini sacrale sunt cele mai voluminoase din organism Filum terminale Are o lungime de 20 cm inserandu-se pe prima vertebra coccigiana Este format din celule ependimare si din tesut conjunctiv fiind un vestigiual maduvei embrionare Uneori el poate sa contina mugurii celor de-a 2a si a 3-a pereche coccigiana cand acestia exista (de regula e un singur nerv coccigian) Radacina dorsala E formata din axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionul spinal care reprezinta originea reala si patrunde in maduva prin santul collateral dorsal care reprezinta originea aparenta a radacinii Intrata in maduva, radacina dorsala se imparte la nivelul zonei marginale a lui LISSAUER in 2 manunchiuri de fibre nervoase: Manunchiul extern format din fibre mielinizate subtiri a delta si fibre nemielinizate C, fibrele mielinizate conducand sensibilitatea exteroceptiva, tactile protopatica, termica si dureroaza iar cele nemielinizate sensibilitate visceroceptiva Manunchiul intern mai voluminous, format din fibre mielinizate groase si transporta sensibilitatea exteroceptiva, tactile epiciritica si proprioceptive Toate fibrele acestei radacini, indifferent de fasciculul din care fac parte trimit colaterale spre neuronii somatici si vegetativi cu care fac sinapsa fie direct fie prin intermediul neuronilor intercalare Aceste colaterale inchid arcurile reflexe medulare segmentare Prin radacina dorsala senzitiva in fiecare segment medular petrund fibre care aduc sensibilitatea dintr-o anumita regiune a tegumentului numita dermatom, care se numeroteaza cu acelasi numar ca si segmentul medular (mielomerul) caruia ii corespunde Prin aceeasi radacina sosesc si fibrele sensibilitatii proprioceptive cat si a sensibilitatii visceroceptive sau interoceptive. Toate aceste fibre inainte de a sinapsa cu al doilea neuron inca de la nivelul zonei marginale dau doua tipuri de colaterale: Unele descendente care coboara de-a lungul zonei marginale cateva segmente medulare facand sinapsa cu neuronii senzitivi sau intercalari din segmentul la care au ajuns. Aceste fibre au deci valoare intersegmentara si impreuna cu fibrele endogene ale sustantei albe unesc segmentele medulare intre ele integrandu-le astfel intr-un tot unitary Alt tip de colaterale se indreapta spre neuronii efectori, motori, vegetativi si somatici cu care fac sinapse fie direct, fie prin intermediul unuiasau mai multor neuroni intercalari inchizand astfel arcurile reflexe medulare Daca arcurile reflexe se inchid intr-un segment medular, arcul reflex se numeste segmentar. Daca ele se inchid in segmente diferite se numesc arcuri intersegmentare sau polisegmentare Pe traiectul radacinii dorsale se gaseste ganglionul spinal. Pentru primii doi nervi cervicali el este situate pe arcul neural al atlasului si axisului. Pentru ceilalti nervi spinali ganglionul este situate in gaura intervertebrala, ultimii ca urmare a indepartarii progressive a ganglionilor spinali fiind situati intr-o prelungire a durei mater, gasindu-se In spatiul epidural Ganglionul spinal are dimensiunile in raport cu volumul radacinii: este minim pentru radacina cervicala sau coccigiana iar dimensiunile sale sunt maxime pentru radacinile de la nivelul umflaturilor cervico-brahiale si lombosacrala, deci de acolo de unde isi au originea nervii membrelor superioare si inferioare Radacina ventrala Este motorie fiind format din axonii neuronilor alfa si gamma somtomotori din coarnele anterioare si axonii neuronilor visceromotori din zona vegetative care reprezinta originea reala Radacina iese din maduva prin santul collateral ventral care reprezint originea aparenta Prin radacina ventral fiecare mielomer tine sub control un anumit grup de mushci striati care constituie miomerul respectivului segment medular cat si activitatea anumitor viscere ce constituie splanhnomerul segmentului respective Dupa iesirea din gaura intervertebrala nervul rahidian da doua ramuri colaterale Ram meningeal/recurrent/nervul sinuvertebral? se intoarce spre gauraintervertebrala, se anastomozeaza cu un filet din simpatico, perforeaza operculul fibros dand ramuri pentru periost, vase, os, ligamentul vertebral longitudinal posterior si pentru dura mater Ram communicant face legatura cu ganglionii spimatici laterovertebrali. Celmai frecvent este format din 2 ramuri Communicant alb alcatuit din axonii neuronilor visceromotori sau fivrele preganglionare care merg spre ganglionii laterovertebrali Communicant cenusiu alcatuit din fibre vegetative postganglionare ale neuronilor din ganglionii laterovertebrali care pleaca spre teritoriul somatic precum si fibre vegetative, dendrite ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal care urmaresc radacina posterioara pana la maduva Ramurile terminale nervul rahidian se imparte in ramuri dorsale si ventral Ramurile terminale sunt mixte, motorii si senzitive Dintre acestea, cele ale nervilor spinali cervicali si cele ale nervilor lombari si sacarali se anastomozeaza formand plexuri : cervical, brahial lombar si sacral Ramurile terminale ale nervilor spinali toracali isi pastreaza metameriaformand nervii intercostali Ramurile dorsale pastreaza o dispozitie segmentara, metamerica, distribiundu-se muschilor spatelui (erector spinal) si pielii de la nivelul partilor laterale ale liniei proceselor spinoase Ramurile dorsale se ramifica in doua ramuri medial si lateral Ramurile ventrale Se indreapta lateroventral si se distribuimuschilor se tegumentelor regiunii ventrolaterale a trunchiului sau la member formand plexurile amintite, asigurand inervatia muschilor membrelor si aiperetilor corpului. Teritoriile cutanate sunt neregulate la nivelul membrelor, unde ele amintesc organogeneza Pentru trunchi, la nivelul caruia ramurile pastreaza o topografie segmentara fiecare nerv da nastere unui ram cutanat lateral si unui ram cutanat ventral, perforantele posterioare, laterale si anterioare, bine vizibile la nivelul nervilor intercostali Deoarece exista 31 de perechi de nervi spinali, putem considera maduva ca fiind formata din 31 mielomere suprapuse fiecare purtand numarul nervului spinal caruia ii apartine

Trunchiul cerebral

Structural, trunchiul cerebral este format din substanta cenusie si substanta alba, insa la nivelul TC nu mai gasim aceeasi dispozitie caracteristica ca la nivelul maduvei, substanta cenusie fiind dispusa sub forma de nuclei diseminati in substanta alba Un plan tangent la .a cailor piramidiale il imparte in: Tectum dorsal de sistemul ventricular Tegmentum contine nuclei de origine pentru fibrele motorii si nuclei terminali pentru fibrele ensitive Baza Intre nuclei TC se inchid arcuri reflexe segmentare si polisegmentare Acesti nuclei sunt impartitiin 3categorii: Ai nervilor craninei (segmentari Intersegmentari Ai formatiei reticulate Nucleii segmentari Reprezinta nucleii de origine ai fibrelor motorii si de terminare a fibrelor sensitive ale ultimeloe 10 perechi de nervi cranineni Classic se considera ca ei deriva din substanta cenusie a maduvei datorita incrucisarii la nivelul bulbului a tracturilor motorii piramidale si a celor sensitive spinobulbare Conform teoriei clasica cornul ventral al maduvei este decapitate de decusatia piramidala in doua coloane motorii: una derivate din cap si una derviata din baza acestui corn La randul sau cornul dorsal este decapitate de incrucisarea cai spinobulbotalamocorticale in 2 coloane una rezultata din cap cealalta din baza Astfel din fiecare juamtate a substantei cenusii vor lua nastere 4 coloane. Cu exceptia coloanelor rezultate din capetele coarnelor dorsale taote celelalte vor fi situate sub planseul ventricului IV cerebral Din aceasta teorie clasica nu se explica cum rezulta nucleii care tin sub control elementele capului si gatului care se dezvolta din zone special din arcurile branhiale Aparatul branhial nu are correspondent in restul corpului cre se afla sub controlul centrilor nervosa medulari si de aceea pentru arcurile branhiale apar in TC nuclei nervosa suplimentari care nu pot fi omologati cu un centru medular sau altul, deci nu ar exista nicio relatiede cauzalitate intre aparitia nucleilor TCsi incrucisarile cailor motorii sau sensitive Pentru a intelege cum am aparut nucleii nervilor craninei si care dintre ei pot fi omologati cu substanta cenusie a maduvei s-a recus la date de embriologie Pe peretele lateral al rombencefalului si..se gaseste un sant limitant care delimiteaza 3 regiuni: Ventral: placa fundamental Dorsala: placa alara Una in dreptul santului: placa limitanta Din lama fundamental rezulta la nivelul maduvei cornul ventral, la nivelul romencefalului doua coloane nucleare motorii (o coloana motorie somitica echivalenta cu cornul ventral al maduvei si o coloana motorie branhiala echivalenta nucleilor nervului trigemen fara echivalent medular) La nivelul mezencefalului rezulta o singura coloana motorie somotica in prelungirea celei a rombencefalului Din lama limitanta Lanivelul maduvei zona vegetative La nivelul rombencefalului 2 coloane vegetative (motorie + senzitiva) La nivelul mezencefalului se prelungeste doar coloana vegetative motorie Din lama alara La nivelul maduvei cornul dorsal Lanivelul rombencefalului doua coloane sensitive. Una dorsala echivalentacornului dorsal si alta senzitiva branhiala fara echivalent medular La nivelul mezencefalului daor coloana senzitiva branhiala Se concluzioneaza ca la nivelul romencefalului din fiecare segment al peretelui lateral rezulta cate doua coloane nervoase iar la nivelul mezencefalului rezulta doar o coloana care prelungeste una din cele doua de lanivelul rombencefalului Coloanele branhiale motorii sau sensitive nu au correspondent in substanta cenusie medulara. Toate aceste coloane se dezvolta independent de incrucisarile cailor motorii sau sensitive pe masura trecerii lor prin bulb Pe masura ce aceste coloane se formeaz ain TC ele se fragmenteaza in segmente mai mici numite nuclei nervosi care vor fi nucleii nervilor craninei si ei reprezinta Nuclei motori care reprezinta oiginea reala a fibrelor motorii ai nervilor cranieni daca au rezultat din fragmentarea elementelor colonare anterioare Nuclei senzitivi in care termina fibrele sensitive ale nervilor cranieni avand originea realain ganglionii periferici care rezulta din fragmentarea coloanelor sensitive Fragmentarea se explica astfel: neuroni dintr-o coloana care isi trimit axonii la un anumit grup de mushci sau care primesc informatii dintr-un anumit teritoriu se izoleaza din coloana respective si vor constitui nucleii nervilor cranieni. Ei comanda contractile sau primesc informatiile din teritoriul nervului craninan corespunzator, fiind deci nuclei segmentari Fenomenul prin care se produce fragmentarea coloanelor in nuclei a fost numit de catre KASPERS neurobiotaxie. Nulceii nervilor cranieni se gasesc sub forma mai multor coloane Coloana motorie somitica Nulceii nervilor xranieni XII, VI, IV, III Ei sunt situati pe fata dorsala a tegmentumului bulbopontin si mezencefalic, sub planseul ventricului IV si sub apeductul lui SYlvius Axonii neuronilor din acesti nuclei in indreapta spre fata laterala a TC formand nervii cranieni XII, VI si component somatica a nervului III si se indreapta sis pre fata dorsala a TC formand nervul IV (cu exceptia lui, nervii au originea pe fata ventral a TC) Nucleul nervului hipoglos Coloana neuronala alungita situate sub trigonul hipoglosului de la nivelul fosei romboide, inervand muschii somitelor 7-9 Este alcatuit dintr-o portiune dorsolaterala : muschii hioglos si stiologlos si o portiune ventromediala: muschii genioglos si geniohioidian Restul muschilor limbii primesc axoni din ambii nuclei In jurul acestul nucelu se gasesc nuclei perihipoglosali: intercalat, prepositus si nucleul lui Roller Nucleul nervului abducens In grosimea eminentei teres, situate anterior coliculu ifacialului si acest nucleu contine motoneuroni care formeaza nervul abducens, interneuroni cu axoni care se incruciseaza pe linia mediana si vor lua calea fasciculului longitudinal medial si vor sinapsa in neuronii din nucleul muschiului drept intern asigurand miscarile conjugate ale globilor ocular in plan orizontal Lezarea acestui nerv determina paralizia muschiului drept lateral de aceeasi parte cu adductia accentuate a globului ocular. Apare astfel diplopia laterala de partealeziunii Lezarea nucelului nervului abducens determina paraliza muschiulu idrept lateral de aceeasi parte si a dreptului medial de partea opusa insotita de incoordonarea miscarilor in plan orizontal datorita imposibilitatii dirijarii ambilor corpi ocular de parte lezata Nucleul nervului trohlear La nivelul marginii rostrale a colicului inferior si este cel mai mic Axonii sai parasesc nucleul, se incruciseaza la nivelul valului medular superior parasind mezencefalul lateral de fraul valvulei Nucelul nervului oculomotot Situate anterior apeductului mezencefalic Format din urmatorii nuceli somatici Dorsal dreptul inferior de aceeasi parte Intermedial oblic inferior de aceeasi parte Medial drept superior d eparte opusa Ventral drept intern de aceeasi parte Centrocaudal muschiul ridicator al pleoapei superioare Lezare unilaterala a nervului oculomotor se manifesta prin strabism lateral, midriaza, pierderea reflexului fotomotr si cele de acomodare la distanta Coloana motorie brahiometrica Nucleul ambiguu, nucleul motor al VII, nucleul motor al V Nervul V este nervul arcului branhial I, nervul VII nervul arcului branhial II iar nervii IX, X, XI, nervii arcurilor branhiale 3,4,5 Nucleul ambiguu In profunzimea substantei reticulate a bulbului si prezinta 3 segmente: Cranial de unde pleaca fibrele nervului IX care vor inerva stilofaringianul Mijlociu - de unde pleaza fibrele nervului X care vor inerva restul muschilor faringelui, muscul cricotiroidian si musculature esofagului Inferior/ nucleul laringian care inerveaza muschii laringelui si ai valului palatin prin intermediul radacinii bulbare a nervilor spinali Treimea inferioara a nucleului se numeste si nulceul inferior al lui WINKLER sau laringian Nucleul ambiguu are aferenta coricale din fasciculul corticonuclear asigurand controlul voluntary al deglutitiei si fonatiei Bulbare de lanucleul solitary participand lar ealizarea unor reflexe respiratorii Periferice de la laringe, faringe si trahee pe calea nervilor inchizand astfel arcurile de tuse si voma Eferente pe calea IX X XI se distribuie muschilor laringelui faringelui etc Nucleul motor al VII 4 grupe nucleare Neuronii sai inerveaza muschii cutanati ai mimicii, stapedius, stilohioidian si pantecele posterior al digastricului Aferente: nucleul senzitiv al V realizand reflexe trigemino faciale (corneean de suctiune) De la scoarta cerebrala prin fascicului corticonuclear De la nucleii caii acustice relizand reflexe acusticofaciale De la thalamus realizand mimica durerii De la globus palodus realizand imobilitatea facial in boala Parkinsoc Are legaturi si cu coliculii cvadrigemeni superior inchizandu-se reflexul de inchidere a pleoapelor la lumina puternica Lezarea nucleului determina o paralizie caracterizata prin paralizia homolaterala a mushcilor mimicii, pierderea sesiniblitarii gustative din 2/3 anteriare..hiperacuzie Lezarea neuronului central produce doar manifestari motorii cu alterarea muschilor Ultima parte din curs e identica cu cartea

8