Curs 3

5/6/2018 Curs 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-559ab9e81581e 1/52

Cuprins

1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html) .......................................................................22. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)..............................................................................4

3. Unde seismice (waves.html) .....................................................................................................64. Cat de “mare” este un cutremur (mare.html) ............................................................................95. Intensitatea seismica (intens.html) ..........................................................................................106. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html) ..................................................................137. Inregistrarea seismelor (record.html)......................................................................................148. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)..................................................................169. Magnitudinea seismului (magnit.html) ...................................................................................1810. Magnitudinea locala M (ml.html) ........................................................................................19 L

11. Magnitudinea undelor de suprafata M (ms.html).................................................................20S

12. Magnitudinea undelor de volum m (m b.html) .....................................................................21b

13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M R (mgr.html) ..............................................................22G-

14. Magnitudinea moment M (mw.html) ..................................................................................23W

15. Alte magnitudini (m.html).....................................................................................................2416. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html).....................................................................2517. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)............................................2718. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html) ........................................................2819. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html) ...................................................................................3020. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I ≥ 9 (Intensitatea MSK-64) – (ist.html).............320

21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M sau M ≥ 6.0 (20.html) ..................33G-R s

22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)................................................................3423. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html) ..........................................................................3524. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html).................................................................3625. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html) ................3726. Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra terenului de fundare (act.html) ...............3827. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor (met.html) ......3928. Echipament de laborator pentru încercări triaxiale (lab.html) ..............................................4029. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html)...................42

30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html).............4331. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)............................................4432. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1963 (63.html)............................................4533. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1977 (77.html)............................................4634. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1993 (93.html)............................................4735. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html) ..............................................................................4836. Obiective de performanta seismica (perform.html)..............................................................4937. Situri web propuse pentru vizionare .....................................................................................5038. Structura pentru website........................................................................................................5139. Bibliografie............................................................................................................................52

1



1. Sursa seismica. Elemente generale (sursa.html)

In limbajul curent seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catreoameni. Aceasta miscare a terenului nu este insa decat o parte a definitiei general acceptate in

comunitatea stiintifica. United States Geological Survey1

prezinta pe Internet urmatoareadefinitie: termenul de seism descrie: (i) ruperea (alunecarea) brusca pe o falie2 si miscareaterenului si radiatia de energie care o insotesc si (ii) efectele similare produse de activitateavulcanica sau magmatica sau de o schimbare brusca a starii de tensiune din pamant.

Sursa seismica este partea din interiorul pamantului unde are loc ruperea sau modificareastarii de tensiuni si de unde incep sa se propage undele seismice.

O caracterizare simplificata a pozitiei in interiorul pamantului unde se produce cutremuruleste data de focar sau hipocentru. Focarul este locul unde incepe ruperea si el poate fi

pozitionat in spatiul tri-dimensional (latitudine, longitudine, adancime) cu ajutorul

inregistrarilor seismice. ocarului si a distantelor corespunzatoare este data in Figura 1.

Adancimea

focarului

Hipocentru(focar)

RocaRoca

Falie

Distanta epicentrala

Distanta hipocentrala

Suprafata Pamantului

Epicentru

Sedimente

Figura 1 Reprezentarea schematica a focarului si epicentrului

In functie de adancimea focarului, h, cutremurele au fost impartite in trei categorii:(i) cutremure crustale (de suprafata) pentru care 0 ≤ h < 70 km; ele reprezinta marea

majoritate a cutremurelor, sunt intalnite pe centura Pacificului, in Asia, in bazinulMediteranean, etc. Daca sunt puternice pot fi distrugatoare, dar afecteaza suprafete reduse.

(ii) cutremurele sub-crustale (de adancime intermediara) pentru care 70 ≤ h < 300 km; mai putin numeroase, afecteaza suprafete importante, au o durata moderata, sunt intilnite inAfganistan, Columbia, Japonia, Mexic, Filipine, Romania, etc.

(iii) cutremurele de adancime pentru care 300 ≤ h ≤ 700 km; rare si cu o durata lunga,ele sunt intilnite pe centura Pacificului.

1 http://www.usgs.org2 Cuvantul devine hiperlink (focar.html)

2



O metoda simpla de a identifica sursele/zonele seismice este aceea de a vizualiza pozitiaepicentrelor. Se observa ca epicentrele se distribuie de-a lungul zonelor de contact dintre

placile tectonice majore, Figura 2.

Figura 2 Distributia epicentrelor cutremurelor puternice, USGS web site

Analiza seismicitatii regiunilor/surselor seismice se face analizand cataloagele de cutremuredisponibile. Cataloage de cutremure sunt de doua tipuri: catalogul instrumental (bazat peinregistrarile seismice) si catalogul istoric (bazat pe marturiile documentare).

3



2. Mecanism de focar / de rupere (focar.html)

In afara de determinarea pozitiei si magnitudinii seismelor, seismologii stabilesc si"mecanismul de focar" (mecanismul de rupere, solutia de faliere) a evenimentului seismic.

O falie este o fractura sau o zona de fracturare intre doua placi. Falia permite placilor sa se miste una fata de cealalta. Aceasta miscare are loc foarte repede in cazul seismelor.Aceste fracturi sau zone de fracturare pot avea dimensiuni de la cativa milimetri pana la miide kilometri. In timpul seismului, placa dintr-o parte aluneca brusc fata de cealalta. Falia

poate fi verticala sau poate avea un unghi oarecare fata de suprafata terenului.

Seismologii si geologii folosesc unghiul faliei fata de suprafata (in engleza "dip") sidirectia de alunecare (in engleza "slip") pentru a clasifica faliile si a stabili astfel mecanismulde focar corespunzator seismelor.

In Figura 3 sunt descrise principalele mecanisme de focar (USGS)3.

Figura 3. Principalele modele de mecanisme de focar

In cazul faliilor normale placa de deasupra (care "acopera" falia) se misca in jos fata de placade dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specific zonelor seismice aflate in regimtectonic de extensie.

In cazul faliilor inverse (in engleza "reverse" sau "thrust"), placa de deasupra (care "acopera"falia) se misca in sus fata de placa de dedesupt. Acest tip de mecanism de focar este specificzonelor aflate in regim tectonic de compresie.

In cazul in care falia este verticala si placile se misca una fata de cealalta in plan orizontal,mecanismul de focar este de alunecare (in engleza "strike-slip").

Atunci cand exista si miscare verticala si orizontala pe o falie cu un unghi oarecare fata desuprafata, mecanismul de "alunecare cu unghi" (in engleza "oblique-slip").

3 http://earthquake.usgs.gov/learning/faq.php?categoryID=1&faqID=55

4

http://earthquake.usgs.gov/learning/faq.php?categoryID=1&faqID=55

http://earthquake.usgs.gov/learning/faq.php?categoryID=1&faqID=55



Seismologii utilizeaza pe harti reprezentari simbolice ale mecanismelor de focar: "mingile de plaja" (in engleza "beachballs"). Ele indica directia alunecarii si unghiul falieicorespunzatoare seismului. Determinarea acestor caracteristici ale ruperii se face utilizandseismogramele inregistrate. Pe reprezentarile tip "minge de plaja" sectoarele de culoareinchisa corespund axei in tensiune T (axa eforturilor minime de compresiune), iar sectoarele

de culoare alba corespund axei in compresiune P (axa eforturilor maxime de compresiune).

In Figura 4 (USGS)4 sunt indicate reprezentarile mecanismelor de focar cu modul dealunecare a placilor si reprezentarile solutiilor de faliere tip "minge de plaja".

Figura 4. Mecanisme de focar

4 http://quake.wr.usgs.gov/recenteqs/beachball.html

5



3. Unde seismice (waves.html)

Undele seismice sunt unde elastice generate de un impuls de tip seism sau explozie. Atuncicand are loc un seism, el elibereaza energie de deformatie statica si unde seismice radiate dinzona sursei seismice in toate directiile. Seismologii estimeaza ca circa 10% din din energia

eliberata in timpul unui seism se disipeaza sub forma undelor seismice.

Undele seismice se propaga fie in interiorul pamantului (unde seismice de volum) fie de-alungul sau la suprafata acestuia (unde seismice de suprafata), Figura 5 (BSSC)5, si au vitezede propagare diferite.

Figura 5. Tipuri de unde seismice

Undele de volum se propaga cu viteze mai mari decat undele de suprafata, ele sunt primelevibratii care se resimt intr-un amplasament. Undele de volum au un continut de frecvente maiinalte decat undele de suprafata.

5 http://www.bssconline.org/

6



Undele de volum P (unde primare sau unde de compresiune) sunt cele mai rapide undeseismice, ele ajung primele (prima vibratie simtita in timpul seismelor). Undele P se pot

propaga prin roci si lichide. Ele comprima si intind in mod succes materialul strabatut pedirectia lor de propagare (intr-un mod similar celui in care sunetul se propaga prin aer).

compresiune

dilatare

Undele P

Undele de volum S (unde secundare sau de forfecare) sunt mai lente ca undele P si sunt aldoilea tip de unda/vibratie resimtita in timpul seismului. Ele vibreaza pamanatul in sus si in

jos si in stanga si in dreapta fata de directia de propagare. Undele S se pot propaga doar prinmediu solid (tip roca), nu si prin mediu lichid. Aceasta caracteristica a undelor S i-a condus peseismologi la concluzia ca in jurul centrului pamantului este un material de tip lichid.

Undele S

Undele de suprafata sunt de doua tipuri: Love si Rayleigh. Ele au un continut de frecventemai joase decat undele de volum si sunt considerate principalul raspunzator pentru avariile

provocate de seisme.

Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez A.E.H. Love6 care a creat modelullor matematic in 1911). Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul stanga-dreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.

6 http://en.wikipedia.org/wiki/Augustus_Edward_Hough_Love

7



Undele Love

Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William Strutt7, Lord Rayleigh, care aintuit matematic existenta acetui tip de unde in 1885) sunt unde care misca pamantul si in sussi in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele suntresimtite puternic in timpul seismului.

Undele Rayleigh

Inregistrarea vibratiei terenului8 intr-un amplasament contine toate tipurile de unde seismice.

7 http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1904/strutt-bio.html8 Cuvantul devine hiperlink (record.html)

8



4. Cat de “mare” este un cutremur (mare.html)

Caracterizarea marimii unui cutremur si posibilitatea de a compara cutremurele au preocupat dintotdeauna comunitatea stiintifica si publicul larg.

Inaintea existentei unei instrumentari seismice suficient dezvoltate, cuantificarile

marimii unui cutremur s-au bazat pe descrierea calitativa a efectelor cutremurelor (intensitatea9 seismica). Mai tarziu, inregistrarile seismografelor au permis aparitia uneimasuri cantitative ale marimii cutremurelor (magnitudinea10 seismului).

Intensitatea seismica este o masura a efectelor seismului in diferite amplasamente, eavariaza de la amplasament la amplasament.

Magnitudinea unui seism este o marime masurata/calculata a marimii unui seism.Magnitudinea are o valoare unica, indiferent de locul unde ne aflam, indiferent de cat de

puternica sau cat de slaba a fost vibratia terenului11 in diferite amplasamente, indiferent deavariile provocate de seism in diferite locuri.

Unui seism i se asociaza o magnitudine si o harta a distributiei intensitatilor seismice.

Exista mai multe scari de magnitudini si scari de intensitati seismice.

9 Cuvantul devine hiperlink (intens.html) 10 Cuvantul devine hiperlink (magnit.html) 11 Cuvantul devine hiperlink (record.html)

9



5. Intensitatea seismica (intens.html)

Cea mai veche masura a marimii cutremurelor este intensitatea.

Intensitatea este o descriere calitativa a efectelor unui cutremur intr-un anumit

amplasament, efecte descrise prin pierderile de vieti omenesti, prin avariile suferite deconstructii si eventual prin fenomene ca lichefierea, alunecarile de teren, faliile de suprafata,deformatiile suprafetei pamantului, etc.

Astfel de descrieri calitative sunt disponibile in marturiile istorice, existand posibilitatea de a evalua marimea cutremurelor din trecut, informatie foarte utila pentrustudiul seismicitatii.

Cea mai veche scara de intensitati este Rossi-Forel, RF , creata in 1880, scara cu 10grade de intensitate. Ea a fost ulterior inlocuita de scara de intensitati Mercalli, utilizata maiales in forma ei modificata in 1931 MMI (Modified Mercalli Intensity12), modificare propusade cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Scara MMI are 12 grade.

Un exemplu de harta de intensitati MMI este prezentat in Figura 6.

Figura 6. Harta de intensitati seismice MMI pentru un cutremur din California

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scara MSK 13(Medvedev-Sponheuer-Karnik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC

( European Seismological Commission14

) si utilizata intensiv in Europa. O forma usor modificata a MSK a fost introdusa in 1981.

Un exemplu de harta de intensitati MSK este prezentat in Figura 7.

12 http://www.abag.ca.gov/bayarea/eqmaps/doc/mmi.html13 Cuvantul devine hiperlink (msk.html) 14 http://www.esc.bgs.ac.uk/

10



Figura 7. Harta de intensitati seismice MSK pentru cutremurul din 4 Martie 1977(Radu C., Polonic G., 1982. Seismicitatea teritoriului Romaniei cu referire speciala la regiunea Vrancea. In:

Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, 1982. Monografie, Editura Academiei R.S. Romania,

Bucuresti, p.75-136)

In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a E SC s-a definitivat Scara

Macroseismica Europeana EMS ( European Macroseismic Scale15

), bazata pe scara MSK .Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%).

Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizareahartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si

distributiei acestor efecte.

Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are ocomponenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtitcutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

In Japonia a fost introdusa la sfarsitul secolului 20 o scara instrumentala de intensitatiseismice ce are 7 grade: intensitatea JMA ( Japanese Meteorological Agency

16 ). Aceastaintensitate se masoara si se calculeaza automat cu instrumente specifice (seismic intensitymeters) si poate fi reprezentata pe harti in timp real imediat ce are loc un cutremur. Intensitatea

JMA se calculeaza in functie de amplitudinea miscarii seismice in amplasament. Calibrarea

15 http://www.gfz-potsdam.de/pb5/pb53/projekt/ems/guide/short/ems_shrt.htm16 http://en.wikipedia.org/wiki/Japan_Meteorological_Agency_seismic_intensity_scale

11



coeficientilor care intervin in relatia de calcul a fost facuta pe baza corelatiei dintre distrugeri simiscarile seismice corespunzatoare de la cutremurele japoneze. Un exemplu de harta deintensitati JMA este prezentat in Figura 8.

Figura 8. Exemplu de harta de intensitati seismice JMA pentru orasul Yokohama(Geophysics and Seismology Lab., Yokohama City University)

12



6. Scara de intensitate seismica MSK64 (msk.html)

Grad Scara de intensitate seismicaMedvedev-Sponheuer-Karnik

MSK 641 Imperceptibil Intensitatea oscilaţiilor r ămâne sub limita sensibilităţii oamenilor.

Cutremurul este detectat şi înregistrat numai de seismografe

2 Greu perceptibil(foarte slab)

Simtit de persoanele in stare de repaus. Nu afecteaza obiectele.Fara daune la cladiri.

3 Slab Este simţit de puţini oameni, care se află în interiorul locuinţei sauafar ă. Observatorii atenţi remarcă oscilaţia uşoar ă a obiectelor

atârnate, mult mai pronunţată la etajele superioare. Fara daune la

cladiri.

4 Moderat Este simţit de mulţi oameni care se află în interiorul sau în afara

locuinţei. Din cei care dorm, puţini pot fi treziţi. Ferestrele, uşile şi

vesela zăngăne. Pardoselile şi pereţii scâr ţâie, mobila începe să uruie. Obiectele atârnate, lichidul din vase oscilează uşor. Faradaune la cladiri.

5 Suficient dePuternic

Zguduire generală a clădirilor. Este simţit de toţi oamenii. Mulţidintre cei care dorm se trezesc. Puţini oameni păr ăsesc locuinţele.

Animalele sunt neliniştite. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Tablourile se deplasează din loc. Anumite obiectefixate, pot fi deplasate. Uşile şi ferestrele deschise se închid şi sedeschid cu zgomot. Din vasele umplute, deschise, lichidul sevarsă. Avarii uşoare la constructii.

6 Puternic Este simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre ei, aflaţi în interiorulclădirilor se sperie şi aleargă afar ă. Puţine persoane î şi pierd

echilibrul. Se pot sparge vase şi obiecte din sticlă. Cad tablourilede pe pereţi. Fisuri şi cr ăpături în pereţi, desprinderea unor bucăţi

de tencuială, căderea unor ţigle de pe acoperiş, cr ăpături la

construcţiile din căr ămidă.

7 Foarte Puternic Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi păr ăsesc locuinţele.

Cr ăpături mari şi adânci în pereţi; căderea coşurilor de fum şi

distrugerea unor acoperişuri; surpări ale păr ţilor carosabile pepante abrupte; distrugeri ale por ţiunilor de îmbinare a conductelor.

Se produc alunecări de teren.

8 Distrugator Mobila se poate r ăsturna. Unele clădiri (păr ţi de clădire) se

pr ă buşesc. Se observă alunecări de teren în zoneledepresionare şi pe pantele abrupte. Apar cr ă pături mari înteren, au loc caderi de roci.

9 Devastator Panica generala. Oamenii sunt aruncati la pamant. Se produc

avarii importante ale structurilor construite corect, conductelesubterane sunt par ţial distruse, se produce deformarea şinelor de

cale ferată şi avarierea păr ţilor carosabile ale drumurilor. Au loc

căderi de roci şi multe alunecări de teren

10 Nimicitor Construcţiile se pr ăbuşesc par ţial sau în totalitate. Degradări

importante înbaraje. Şinele de cale ferată se deformează.Masive alunecări de teren.

11 Catastrofal Majoritatea cladirilor si structurilor sunt distruse. Fracturi şideplasări ale terenului.

12 Foarte Catastrofal Toate construcţiile de suprafaţă şi subterane sunt distruse total.

Suprafaţa pământului este complet schimbată, devieri alecursurilor de apă.

13



7. Inregistrarea seismelor (record.html)

Seismometrele sunt principalul instrument utilizat de oamenii de stiinta pentru studiulseismelor. Mii de seismometre sunt instalate astazi pe glob, iar instrumente similare au fosttrimise pe Luna, pe Marte si pe Venus.

Avand la dispozitie o inregistrare tri-directionala (trei directii ortogonale, de obicei nord-sud,est-vest si vertical) obtinuta cu un seismometru, seismologii pot estima distanta seism-amplasament, directia principala, magnitudinea si mecanismul de rupere. Daca utilizeaza datede la mai multe instrumente se poate stabili pozitia focarului si se pot imbunatati estimarilecelorlalti parametri.

Seismometrul este un simplu pendul. Cand pamantul vibreaza, baza si structurainstrumentului se misca odata cu pamantul, in timp ce fortele de inertie pastreaza masa

pendulului pe loc. Are loc o miscare relativa a masei pendulului fata de baza si structura desustinere a acestuia. Aceasta miscare si variatia ei in timp reprezinta miscarea terenului in

timpul seismului, ea este inregistrata si poarta numele de seismograma. Seismometrul trebuiesa fie fixat solidar cu terenul, astfel incat sa se miste odata cu acesta.

Primele seismometre inregistrau miscarea terenului pe o hartie speciala fixata pe un tambur rotativ sau pe o hartie fotografica ce avansa constant. Generatia actuala de instrumentedigitale (Figura 9) utilizeaza un sistem electromagnetic care genereaza curent electric, variatiacurentului electric masurat (volti) este transformata matematic in valori absolute ale miscariiterenului, iar miscarea este salvata in format digital, cu o rata de esantionare prestabilita.

Figura 9. Seismometru digital Kinemetrics

Seismometrele pot masura acceleratia, viteza sau deplasarea terenului. Aceste marimi suntinregistrate in mod continuu.

14



Acceleratia este rata de modificare a vitezei terenului (cat de mult se modifica viteza inunitatea de timp). O comparatie utila este cea cu pedala de acceleratie sau de frana de laautomobil. Cand apasam pe pedala de acceleratie sau de frana a automobilului, acesta mergemai repede sau mai incet. Trecerea de la o viteza la alta (in sens crescator sau descrescator) seface prin accelerare sau decelerare.

Viteza este o masura care ne spune cat de repede se misca un punct de pe teren in timpulseismului.

Deplasarea este o masura a modificarii pozitiei unui punct datorita miscarii terenului fata de pozitia sa initiala (de referinta).

Intre acceleratie, viteza si deplasare exista relatii matematice de integrare sau derivare care permit ca pornind de la o marime sa le putem obtine pe celelalte doua.

Acceleratia/viteza/deplasarea maxima a terenului in timpul seismului intr-un amplasament

este cea mai mare valoare de acceleratie/viteza/deplasare care apare pe semnalul inregistrat inacel amplasament. (Exemplu17)

17 Cuvantul devine hiperlink (exemplu.html)

15



8. Exemplu de inregistrare seismica (exemplu.html)

Statia seismica Giurgiu a Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic (CNRRS)18,seismul Vrancean subcrustal din 13 Decembrie 2005, Mw=4.8, h=144km.

Acceleration

-4.5

0

4.5

A c c .

( c m / s / s )

EW (peak:- 2.9 cm/s/s)

-4.5

0

4.5

A c c .

( c m / s / s )

NS (peak:- 4.1 cm/s/s)

-4.5

0

4.5

A c c .

( c m

/ s / s )

0 10 20 30 40 50 60 70 80Time (sec)

V (peak: 2.0 cm/s/s)

Velocity

-0.2

0

0.2

V e l . ( c m / s )

EW (peak:- 0.10 cm/s)

-0.2

0

0.2

V e l . ( c m / s

)

NS (peak:- 0.14 cm/s)

-0.2

0

0.2

V e l . ( c m / s )

0 10 20 30 40 50 60 70 80Time (sec)

V (peak:- 0.07 cm/s)

18 http://cnrrs.utcb.ro/

16



Displacement

-0.05

0

0.05

D i s p .

( c m )

EW (peak:- 0.012 cm)

-0.05

0

0.05

D i s p .

( c m )

NS (peak: 0.030 cm)

-0.05

0

0.05

D i s p .

( c m )

0 10 20 30 40 50 60 70 80Time (sec)

V (peak: 0.018 cm)

17



9. Magnitudinea seismului (magnit.html)

Odata cu dezvoltarea intrumentarii seismice a aparut posibilitatea introducerii uneimasuri cantitative obiective a marimii cutremurelor, bazata pe inregistrarea miscarii terenului,

denumita magnitudine.Desi seismografe existau inca din secolul XIX, doar in anii 1930 a aparut notiunea demagnitudine, introdusa de Charles F. Richter 19.

In cele ce urmeaza este prezentata o scurta descriere a diferitelor magnitudini carecaracterizeaza marimea cutremurelor.

- Magnitudinea locala, M L20

- Magnitudinea undelor de suprafata, M S21

- Magnitudinea undelor de volum, m B22

- Magnitudinea Gutenberg-R ichter, M G-R23

- Magnitudinea moment, M W 24

- Alte tipuri de magnitudine25

19 http://science.enotes.com/earth-science/richter-charles-f 20 Cuvantul devine hiperlink (ml.html) 21 Cuvantul devine hiperlink (ms.html) 22 Cuvantul devine hiperlink (mb.html) 23 Cuvantul devine hiperlink (mgr.html) 24 Cuvantul devine hiperlink (mw.html) 25 Cuvantul devine hiperlink (m.html)

18



10. Magnitudinea locala M L (ml.html)

Magnitudinea locala M L (Local magnitude), introdusa de Richter in 1935, este omasura a amplitudinii undelor seismice inregistrate pe un seismometru orizontal cu torsiunetip Wood-Anderson. Ea este specifica seismelor din California, care sunt cutremure crustale

(adancimea maxima circa 16km). Denumirea de magnitudine locala provine de la faptul cadefinitia si relatia de calcul se pot aplica pentru cutremure care se produc la distante de panala maxim 600km. Relatia de calcul a magnitudinii locale este:

M L = log A - log A0(Δ)

unde A0(Δ) este o functie de calibrare astfel aleasa incat un cutremur sa aiba magnitudinea M L = 0 daca la distanta epicentrala Δ = 100km amplitudinea maxima inregistrata este A = 1

mm. Neajunsurile magnitudinii locale (pentru cutremure de suprafata, pentru distante

limitate si pentru un tip specific de instrument) au condus la definirea unor noi tipuri de

magnitudini. Magnitudinea locala M L a devenit cunoscuta de publicul larg ca magnitudineaRichter.

19



11. Magnitudinea undelor de suprafata M S (ms.html)

Magnitudinea undelor de suprafata M S (Surface wave magnitude), a fost introdusade Gutenberg26 si Richter in 1936. Este o magnitudine definita pentru cutremure crustale sisubcrustale (adancimea focarului pana la 70 km) si pentru distante teleseismice (15-130

grade).Magnitudinea undelor de suprafata M S se calculeaza astfel:

M S = log A + 1.656 log Δ + 1.818

unde A este amplitudinea maxima a miscarii terenului masurata in microni pentru unde desuprafata cu o perioada intre 18 si 22sec, Δ este distanta epicentrala la care se aflaseismometrul masurata in grade (360° reprezinta circumferinta Pamantului).

Magnitudinea undelor de suprafata nu este dependenta de tipul de instrument.

Ulterior au aparut diferite versiuni ale acestei relatii, de exemplu Vanek et al., 1962:

M S = log (A/T) + 1.66 log Δ + 3.30

unde T este perioada undelor de suprafata Rayleigh, relatie care nu mai fixeaza perioadaundelor care trebuie utilizata.

26 http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html

20



12. Magnitudinea undelor de volum m b (mb.html)

Magnitudinea undelor de volum m B (Body wave magnitude), a fost introdusa de Gutenbergin 1945. Este definita pentru cutremure de adancime intermediara sau mare pentru careamplitudinea undelor de suprafata este prea mica pentru a permite o evaluare precisa a

magnitudinii undelor de suprafata. Se aplica pentru distante teleseismice intre 16 si 100grade.

B

Formula standard de calcul este de forma:

m B = log (A/T) + Q(Δ ,h) B

unde A este amplitudinea undelor de volum P in microni, T este perioada undelor de volum P(cu perioade intre 4 si 20 sec) si Q(Δ ,h) este o functie de corectie care tine cont de distantaepicentrala (in grade) si de adancimea focarului (in kilometri). Inregistrarile sunt obtinute cuseismografe cu banda lata.

Astazi se utilizeaza si instrumente cu banda ingusta, pe care se pot citi unde P cu o

perioada de circa 1 sec. Forma curent intilnita a relatiei de determinare a magnitudinii undelor de volum in acest caz este:

mb = log (A/T) + 0.01Δ + 5.9 .

Intre m B si mB b exista o diferenta fundamentala care provine din faptul ca elecaracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei. Se poate spune ca magnitudinea mb caracterizeaza doar inceputul procesului de rupere.

21



13. Magnitudinea Gutenberg-Richter M G-R (mgr.html)

Deoarece magnitudinile M S , m B si mB b caracterizeaza portiuni diferite din spectrul sursei(diferite unde cu diferite perioade), Gutenberg si Richter (1954) au incercat introducerea uneimagnitudini “unice”. Aceasta noua magnitudine a fost introdusa cu ocazia intocmirii celui

mai mare catalog mondial de cutremure in celebra lor lucrare “Seismicity of the Earth andAssociated Phenomena”.

Magnitudinea Gutenberg-Richter, notata cu M G-R , a fost introdusa de Gutenberg si Richter (1954). Pentru M G-R nu exista o procedura de determinare, ci una de atribuire. In modsimplificat se considera ca M G-R = M s pentru cutremure de suprafata si M G-R = 1.1 m B - 0.6

pentru cutremure intermediare si adanci. Magnitudinea M

B

G-R nu s-a bucurat de o utilizarelarga.

22



14. Magnitudinea moment M W (mw.html)

Magnitudinea moment M W a fost introdusa de Hanks27 si Kanamori28 in 1979:

M W = 2/3 log M 0 - 10.7

Cele mai mari magnitudini moment inregistrate sunt cele de la cutremurele din Chile1960, M W =9.5 si Alaska 1964, M W =9.2. Trebuie mentionat ca seismele slabe nu genereazasuficienta energie ca sa permita determinarea momentului seismic (si implicit a M W ).

27 http://quake.usgs.gov/program/directory/member.php?id=8428 http://www.gps.caltech.edu/faculty/kanamori/kanamori.html#cv

23



15. Alte magnitudini (m.html)

Pentru situatiile in care seismografele prezinta defectiuni de functionare si amplitudinileinregistrate nu sunt complete, se poate folosi magnitudinea de durata M D, definita pe bazaduratei inregistrarii, pentru distante intre 0 si 400km.

In cazul cutremurelor istorice, pe baza hartilor de distributie a intensitatilor seismice,au fost propuse metode de stabilire a unei magnitudini echivalente M E .In Japonia se utilizeaza magnitudinea Japanese Meteorological Agency M JMA,

apropiata de magnitudinea Gutenberg-Richter, calculata pentru unde cu o perioada de circa 3

sec.

24



16. Seismicitatea globului terestru (seisterra.html)

Conform USGS, pe glob sunt detectate circa 500 000 de seisme. Dintre acestea circa 100000

sunt simtite de oameni, iar circa 100 produc avarii.In Tabelul 1 este prezentata o statistica intocmita de USGS ce indica numarul total de seisme

pe glob, grupate in diferite intervale de magnitudine, incepand cu anul 2000 si pana in prezent(statistica pentru anul 2007 fiind incompleta).

Tabelul 1.

Numarul de seisme pe glob in perioada 2000-2007Conform US Geological Survey National Earthquake Information Center

Magnitudine 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

8.0 to 9.9 1 1 0 1 2 1 1 2

7.0 to 7.9 14 15 13 14 14 10 10 2

6.0 to 6.9 158 126 130 140 141 141 132 56

5.0 to 5.9 1345 1243 1218 1203 1515 1697 1483 586

4.0 to 4.9 8045 8084 8584 8462 10888 13918 13069 3791

3.0 to 3.9 4784 6151 7005 7624 7932 9189 9953 2741

2.0 to 2.9 3758 4162 6419 7727 6316 4636 4016 1001

1.0 to 1.9 1026 944 1137 2506 1344 26 19 15

0.1 to 0.9 5 1 10 134 103 0 2 0Fara magnitudine 3120 2938 2937 3608 2939 865 849 632

Total 22256 23534 27454 31419 31194 30483 29534 8826

Numarul de morti estimat 231 21357 1685 33819 284010 82364 6605 136

* estimare

Numarul total de seisme aparent mai mare in ultimii ani se datoreaza doar cresterii numaruluide instrumente care inregistreaza seisme pe glob, retelele seismice acoperind din ce in ce mai

bine intreaga suprafata a globului terestru, iar caracteristicile acestor instrumente permitidentificarea din ce in ce mai completa a evenimentelor de mica magnitudine, imperceptibilede catre om.

Faptul ca nu exista o tendinta clara de crestere sau de descrestere a activitatii seismice pe globeste evidentiat de statistica numarului total anual de seisme puternice (magnitudine mai maresau egala cu 7) pe glob (USGS). In total din 1900 pana in 2005 au avut loc 2061 de seisme

puternice, in medie, pe an, avand loc pe glob circa 19 astfel de seisme.

25



Numarul total anual de seisme cu magnitudinea mai mare sau egala cu 7, pe glob (USGS), in perioada 1900-2002

1900 13 1930 13 1960 22 1990 18

1901 14 1931 26 1961 18 1991 16

1902 8 1932 13 1962 15 1992 13

1903 10 1933 14 1963 20 1993 12

1904 16 1934 22 1964 15 1994 13

1905 26 1935 24 1965 22 1995 20

1906 32 1936 21 1966 19 1996 15

1907 27 1937 22 1967 16 1997 16

1908 18 1938 26 1968 30 1998 12

1909 32 1939 21 1969 27 1999 18

1910 36 1940 23 1970 29 2000 15

1911 24 1941 24 1971 23 2001 16

1912 22 1942 27 1972 20 2002 13

1913 23 1943 41 1973 16 2003 15

1914 22 1944 31 1974 21 2004 16

1915 18 1945 27 1975 21 2005 11

1916 25 1946 35 1976 25

1917 21 1947 26 1977 16

1918 21 1948 28 1978 18

1919 14 1949 36 1979 15

1920 8 1950 39 1980 18

1921 11 1951 21 1981 14

1922 14 1952 17 1982 10

1923 23 1953 22 1983 15

1924 18 1954 17 1984 8

1925 17 1955 19 1985 15

1926 19 1956 15 1986 6

1927 20 1957 34 1987 11

1928 22 1958 10 1988 8

1929 19 1959 15 1989 7

In Tabelul 2 USGS indica valori medii ale numarului total de seisme ce au loc pe glob.

Magnitudine Numar mediu anual

≥ 8 1 ¹

7 - 7.9 17 ²

6 - 6.9 134 ²

5 - 5.9 1319 ²

4 - 4.9 13000 (estimat)

3 - 3.9 130000 (estimat)

2 - 2.9 1300000 (estimat)

¹ Utilizand date incepand cu 1900² Utilizand date incepand cu 1990

26



17. Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental (max.html)

Cel mai mare/puternic seism inregistrat instrumental pana acum pe glob a fost cel din Chile,22 Mai 1960, cu o magnitudine moment de 9.5.

Seismul a omorat 1655 de persoane in Chile si a ranit alte 3000. In total, in toate tarileafectate numarul mortilor atinge 5-6000, conform diferitelor surse. Doua milioane de persoane au ramas fara locuinte, iar pagubele materiale in Chile s-au ridicat la circa 550milioane de dolari (valoare actualizata circa 4miliarde USD).

Valuri de tsunami datorate cutremurului au atins pe coasta Chile inaltimea de 25m. Valuri cuo inaltime de circa 10m au provocat moartea a 61 de persoane si au produs pagube de 75milioane de dolari in Hawai (la 10000km distanta!), si moartea a 138 persoane si pagube de50 milioane de dolari in Japonia. Tot din cauza valurilor de tsunami, in Filipine 32 de

persoane au murit sau au fost date disparute, iar pe coasta de vest a SUA valurile au atins1.7m inaltime si au produs pagube de 500000 de dolari.

Cele mai mari cutremure inregistrate instrumental, conform USGS29 sunt:

1. Chile 1960, Mw=9.52. Prince William Sound, Alaska 1964, Mw=9.23. Off the West Coast of Northern Sumatra 2004, Mw=9.14. Kamchatka 1952, Mw=9.05. Off the Coast of Ecuador 1906, Mw=8.86. Rat Islands, Alaska 1965, Mw=8.77. Northern Sumatra, Indonesia 2005, Mw=8.68. Andreanof Islands, Alaska 1957, Mw=8.6

9. Assam - Tibet 1950, Mw=8.610. Kuril Islands 1963, Mw=8.511. Banda Sea, Indonesia 1938, Mw=8.512. Kamchatka 1923, Mw=8.5

Figura 10 Distributia epicentrelor celor mai mari mari cutremure inregistrate, USGS

29 http://earthquake.usgs.gov/regional/world/10_largest_world.php

27

http://earthquake.usgs.gov/regional/world/10_largest_world.php

http://earthquake.usgs.gov/regional/world/10_largest_world.php



18. Elemente despre seismicitatea Romaniei (roseis.html)

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta

pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele desuprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea30 pot provoca distrugeri pe ariiintinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost resimtite in Europa pesuprafete care au atins 2 milioane de km2. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei,Figura 11, activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte(Figura 12).

Figura 11 Seismicitatea Europei (1975-1995), USGS/NEIC

30 expresia devine hiperlink (vra.html)

28



Figura 12 Seismicitatea Romaniei, Geoscience Interactive Databases - Cornell

Univ./INSTOC

In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Figura 11) prezinta oactivitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zonaau avut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor h≅ 10 km) relativ

puternice: pe 12 Iulie 1991 (magnitudinea undelor de suprafata M s=5.7 ), 18 Iulie 1991( M s=5.6 ) si 2 Decembrie 1991 ( M s=5.6 , 5 raniti, ~1000 imobile prabusite sau grav avariate,

4000 de persoane fara locuinta). Acceleratia maxima a miscarii terenului inregistrata a fostcirca 13% din acceleratia gravitationala. Alte zone seismice crustale active sunt zoneleFagaras si Dobrogea.

Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 Oct. 1550, dinzona Fagaras, intensitatea sa epicentrala I 0 = 9 (scara MSK ) corespunzand unei magnitudini

M S=7.2 (Marza, 1995).

29



19. Sursa subcrustala Vrancea (vra.html)

Sursa seismica Vrancea “este o sursa remarcabila de seisme de adancime intermediara”(Gutenberg31 & Richter 32, 1965). In celebra lucrare “Seismicity of the Earth and AssociatedPhenomena”, cei doi autori subliniaza similaritatea sursei Vrancea cu sursa Hindu Kush din

Afganistan, prin localizarea intr-o zona clar delimitata si prin repetarea frecventa acutremurelor cu adancimea focarului intre 100 si 150 km. Conform clasificarii facute deGutenberg si Richter (inca de la editia din 1954), regiunea seismica Vrancea este incadrata indiviziunea B Arcul Alpin-Asiatic, diviziune care cumuleaza 22.1% din seismicitatea globului.Regiunea Vrancea a fost particularizata, ea fiind regiunea seismica nr. 51, Figura 13.

In regiunea Vrancea, pe adancime, se pot delimita doua zone distincte: zona seismelor desuprafata sau crustale (h<60 km) si zona seismelor intermediare sau subcrustale (h =60÷ 170

km).

Vrancea

Figura 13. Regiunile seismice (Gutenberg & Richter, 1956 & 1965)

Cataloage ale cutremurelor ce au avut loc pe teritoriul Romaniei au fost elaborate de Radu1970, 1974, 1980 si 1994 (manuscrise, publicate in Lungu et al., 1997) si de Constantinescu siMarza (1980). In 1997 o versiune bazata pe Catalogul Constantinescu-Marza a fost prezentatacu ocazia Primului Seminar International privind cutremurele din Vrancea, Bucuresti, Nov.,(Oncescu et al., 1999), versiune care este constant adusa la zi pe pagina de internet a

Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, INCDFP33,

Magurele.

31 http://www.agu.org/inside/awards/gutenberg.html32 http://www.cartage.org.lb/en/themes/biographies/MainBiographies/R/RichterC/1.html33 www.infp.ro

30



Catalogul istoric34 (cu evenimente pana la 1900) evidentiaza in medie un seism major (intensitate seismica35

I 0 ≥ 9) in fiecare secol. Catalogul evenimentelor seismice din secolul2036 contine cel mai puternic seism Vrancean ale carui caracteristici au fost stabilite pe bazeinstrumentale (10 Noiembrie 194037) si cel mai destructiv seism Vrancean (4 Martie 197738).

34 expresia devine hiperlink (ist.html) 35 expresia devine hiperlink (msk.html) 36 expresia devine hiperlink (20.html) 37 expresia devine hiperlink (10nov.html) 38 expresia devine hiperlink (4mar.html)

31



20. Catalogul Radu al cutremurelor istorice I 0 ≥ 9 (Intensitatea MSK-64) – (ist.html)

(informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)

Nr.

Data Timp

(GMT)

Intensitatea (max)

I o

Magnitudine

M G-R M S

Radu

h:m:s Radu altii Radu Altii

1 1196 Feb 13 07: (8) 8-9 9/CM (6.7) 7.2 7.3/CM 7.0/KS RT, R

2 1230 May 10 07: (8-9) 9+ 8.5/CM (6.9)7.4 7.1/CM 7.1/KS RT, R, N

3 1446 Oct 10 04: 8 8.5/CM

8-9/RT

6.7 7.3/CM 7.3/KS

6.9/RT

RT, R

4 1471 Aug 29 10-11: (8) 9 9/CM 8-9 KS (6.9) 7.4 7.3/CM 7.1/KS RT, R

5 1516 Nov 8 12: 9 9/CM 8/KS 7.2 6.8/KS RT, R

6 1620 Nov 8 13-14:(8-9)9 9/CM 8/KS (6.9)7.2 7.3/CM 6.5/KS RT7 1679 Ian29 ? Aug 9 (8) 6 9/CM (6.7) 5.5 7.3/CM 6.8/KS RT

8 1681 Aug 18 (00)01: 9 8/CM (6.7)7.4 6.8/CM 6.8/KS RT

9 1738 May 31/Jun 11 10-11: (8-9) 9 9.5/CM (6.9)7.4 7.5/CM 7.0/KS RT, R

10 1802 Oct 26 10:55 9 10/CM 7.5 7.7/CM 7.4/KS R

11 1838 Jan 23 18:45 8 9/CM 6.7 7.3/CM 6.9/KS R

Observatii:

M G-R - Magnitudinea Gutenberg-Richter M S - Magnitudinea undelor de suprafata

In Tabel sunt utilizate urmatoarele abrevieri pentru sursele de informatie:- R Cataloagele Radu, 1971, 1974- RT Catalogul Radu, Torro, 1986- CM Catalogul Constantinescu si Marza, 1980- KS Catalogul Kondorskaya, Shebalin, 1977- N Catalogul Niconov

32



21. Catalog al cutremurelor puternice din secolul 20, M G-R sau M s ≥ 6.0 (20.html)

(informatii compilate si sintetizate de Lungu si Aldea, 2000)

Magnitudinea Adancimea focarului h Nr. Data Lat. Long.km

N°

E°

M M M M s W G-R W

Radu Marza www.infp.ro Marza www.infp.ro Radu Lungu

1903 i1 Sep 13 45.7 26.6 70 70 5.7 6.3 6.3 6.6

1904 i2 Feb 6 45.7 26.6 75 75 6.3 6.6 5.7 -

1908 150 6.83 Oct 6 45.7 26.5 125 125 6.8 7.1 7.1

1912 804 Mai 25 45.7 27.2 90 90 6.4 6.7 6.0 6.3

1934 905 Mar 29 45.8 26.5 90 90 6.3 6.6 6.3 6.6

1939 115 5.36 Sep 5 45.9 26.7 120 120 6.1 6.2 -

1940 122 6.57 Oct 22 45.8 26.4 125 125 6.2 6.5 6.8

1940 133 7.48 Nov 10 45.8 26.7 135 150 7.4 7.7 7.7

1945 759 Sep 7 45.9 26.5 80 80 6.5 6.8 6.5 6.8

1945 8010 Dec 9 45.7 26.8 80 80 6.2 6.5 6.0 6.3

1948 140 5.811 Mai 29 45.8 26.5 130 130 6.0 6.3 -

1977 10912 Mar 4 45.34 26.30 - 94 7.2 7.4 7.2 7.5

1986 13313 Aug 30 45.53 26.47 - 131 - 7.1 7.0 7.3

1990 9114 Mai 30 45.82 26.90 - 91 - 6.9 6.7 7.0

1990 7915 Mai 31 45.83 26.89 - 87 - 6.4 6.1 6.4

Observatii: M G-R - Magnitudinea Gutenberg-Richter M S - Magnitudinea undelor de suprafata M W - Magnitudinea moment.

In cazul estimarii Magnitudinii moment de catre Lungu s-a folosit relatia:

M W ≅ M G-R + 0.3 pentru 6.0 ≤ M G-R ≤ 7.4 (Lungu, 1999).

33



22. Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 (10nov.html)

Cutremurul s-a resimtit pe mai mult de 2 milioane de kilometri patrati. Miscarea terenului s-asimtit spre Est la Odesa, Cracovia, Poltava, Kiew si pana la Moscova, unde a si provocat

unele distrugeri (intensitatea estimata V-VI). Spre Nord aria macroseismica s-a intins pana laLeningrad; spre Vest pana peste fluviul Tissa, iar spre SW si Sud, in Iugoslavia, in toataBulgaria si mai departe pana la Istambul.

In Romania au fost identificate doua zone de intensitate maxima: o regiune care se intindeintre Panciu si Focsani, spre Tecuci si Corod, pana la Beresti si o a doua regiune se intinde dela Campina la Bucuresti, in Campia Romana. Se considera ca in cele doua regiuni intensitateaseismului a depasit peste tot gradul VIII pe scara Mercalli-Sieberg, apropiindu-se mai mult degradul IX pe care se pare ca l-a depasit la Campina, Focsani, Tecuci, Beresti si intr-un marenumar de sate din aceste regiuni, maximul gasindu-se la Panciu unde intensitatea estimata afost X. In Vrancea totusi, intensitatea a fost mai mica, intre gradul VI si VII-VIII.

In Bucuresti cea mai semnificativa distrugere a fost prabusirea completa a Blocului Carlton,cea mai inalta constructie din beton armat din Romania la acel moment (47 m inaltime, 12etaje). Pana la 24 Noiembrie din daramaturile Carltonului au fost scosi 136 de morti.O mare parte dintre blocurile din beton armat inalte (peste 9 etaje) au suferit avariiimportante: Belvedere pe strada Brezoianu 7, Wilson, Lengyel, Pherekide, Brosteni,Galasescu.

In oras 183 de case erau amenintate cu surparea, cca 600 persoane urmand a fi evacuate; alte402 cladiri au suferit mari stricaciuni. Primaria Bucurestiului a primit peste 2500 de cereri deasistenta la cladirile avariate.

S-au inregistrat pagube mari la sute de cladiri: la Ateneul Roman, Teatrul National, Opera, petot parcursul Caii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Postei, Palatul Justitiei, instr.Lipscani biserica Popa Tatu s-a daramat; la Marele Stat major (str.Stirbei Voda) statuiageneralului Cernat a sarit de pe soclu, in oras toate ceasurile publice s-au oprit.

34



23. Cutremurul din 4 Martie 1977 (4mar.html)

Conform Raportului Bancii Mondiale P-2240-RO, intocmit imediat (17 Mai 1978)dupa cutremurul din 4 Martie 1977, cel mai distrugator cutremur Vrancean din acest secol:

(i) Din totalul de 1578 victime, 1424 (90%) si-au pierdut viata in Bucuresti;

(ii) Din totalul pagubelor materiale evaluate la 2.048 miliarde US$, in 1977Bucurestiul a suferit pagube in valoare de 1,4 miliarde US$, (2/3 din totalul pagubelor materiale).

Altfel spus, in cazul unui cutremur Vrancean major, pe baza experientei cutremuruluidin 1977, peste 2/3 din riscul seismic al Romaniei este localizat in Capitala!

Acelasi Raport al Bancii Mondiale arata ca pagubele cumulate la fondul construit aureprezentat 1,42 miliarde US$, adica cca 70% din totalul pagubelor in 1977.

In centrul Capitalei in 1977 s-au prabusit 23 cladiri avand peste 7 etaje cu scheletul incadre din beton armat si cu zidarie de umplutura, toate construite inainte de cel de al doilearazboi mondial, intr-o vreme cand Romania nu avea norme de proiectare a constructiilor

rezistente la cutremure si, cand chiar si in tari foarte avansate precum SUA si Japonia, nu sedispunea de ansamblul cunostintelor necesare realizarii unor asemenea constructii inalte de

beton armat care sa reziste la cutremure de pamant puternice. De asemenea in Bucuresti s-au prabusit 5 cladiri construite inainte de razboi avand structura din zidarie portanta si 3-6 nivele precum si 3 cladiri noi, cu structura din beton armat construite dupa 1962.

35



24. Hazardul seismic. Elemente generale (haz.html)

Hazardul natural reprezinta amenintarea cauzata de fenomene naturale potentiale care pot produce pierderi de vieti omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte negativeasupra societatii.

Hazardul se cuantifica prin probabilitatea ca anumiti parametri care caracterizeaza unfenomen sa fie depasiti intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat.

Hazardul nu se refera la consecintele fenomenului (distrugeri, victime, pierderi economice), eleste cauza consecintelor. Consecintele/pierderile sunt cuantificate prin risc. Riscul exprima

posibilitatea de a avea pierderi de vieti omenesti si economice. Riscul se cuantifica prin probabilitatea ca intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat, pierderile sadepaseasca un anumit nivel.

Adeseori termenul de hazard este intrebuintat eronat. Un exemplu des intalnit este expresia de

“reducere a hazardului”. Hazardul nu poate fi redus, el exista independent de vointa omului,dar consecintele lui (riscul) pot fi reduse.

Hazardul seismic descrie amenintarea potentiala datorata fenomenelor care apar odata cu producerea unui cutremur. Hazardul seismic este de doua tipuri: primar si secundar (indus).

Hazardul seismic primar include: (i) miscarea terenului, (ii) faliile de rupere de suprafata si(iii) deformatiile tectonice ale suprafetei terenului.

Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de hazardul primar: (i)lichefierea terenului, (ii) alunecarile de teren, (iii) tasarea sau prabusirea unor portiuni de

teren, (iv) avalanse de zapada sau gheata si (iv) tsunamis (valuri uriase in oceane si mari) siseiches (miscarea puternica a apei in lacuri).

Analizele de hazard seismic au ca scop estimarea cantitativa a parametrilor miscarii seismiceintr-un amplasament dat.

Miscarea terenului intr-un amplasament dat contine efectul mai multor factori:39 - magnitudine, continut de frecvente;(i) Factori de sursa

(ii) Factori de pozitie - distanta fata de sursa, directivitate;40(iii) Factori de amplasament - geologie, topografie.

39 Cuvantul devine hiperlink (sursa.html) 40 Cuvantul devine hiperlink (esg.html)

36



25. Efectele conditiilor locale de amplasament asupra miscarii terenului (esg.html)

Efectele conditiilor locale de amplasament descriu caracteristica fiecarui amplasament de a

raspunde diferit in timpul unui cutremur.

Analiza din punct de vedere ingineresc a raspunsului terenului intr-un amplasament in timpulunui cutremur trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:

- Modificarea semnalului seismic din cauza factorilor geometrici (topografie, structurageologica) si factorilor mecanici (variatia proprietatilor terenului); vibratia este mai lunga,modificari ale continutului de frecvente, amplificarea/dezamplificarea parametrilor miscarii,etc.;

- Modificarea proprietatilor terenului (presiune interstitiala sporita, rezistenta mai maresau mai mica, densitate sporita, lichefiere, tasari, etc.);

- Probabilitatea sporita a “macro” miscarilor terenului (alunecari de teren, cedari ale

terenului, caderi de roci, etc.).Variabilitatea raspunsului de la un amplasament la altul este data de (i) caracteristicileterenului in amplasament, (ii) topografia amplasamentului si geometria straturilor de teren si(iii) pozitia amplasamentului in raport cu ruperea la sursa. Primele doua cauze sunt

preponderente in majoritatea situatiilor, a treia fiind semnificativa in zona epicentrala. Exista bineinteles si multe situatii in care topografia si dispunerea straturilor sunt asemanatoare siatunci proprietatile terenului joaca un rol predominant.

Determinarea caracteristicilor miscarii terenului in functie de conditiile locale deamplasament este o sarcina dificila datorita diversitatii materialelor geologice si a

iregularitatii dispunerii acestor materiale.

Studiile pentru caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament trebuie să conţină profilul vitezelor undelor seismice. Testele geofizice de tip downhole sunt necesare pentrumodelarea teoretică a propagării undelor în amplasament şi estimarea efectelor condiţiilor localede amplasament.

41Mişcările ciclice sau repetate cauzate de for ţele seismice, de echipamente, maşini etc. pot provoca o reducere a capacităţii portante prin reducerea rezistenţei terenului de fundare.Mişcarea terenului în timpul unui cutremur şi distrugerile asociate acesteia sunt puternicinfluenţate de condiţiile locale de amplasament.

Proprietăţile materialelor care alcătuiesc terenul de fundare se pot determina prin încercări insitu şi în laborator 42, suplimentate, după cum este cazul, de experienţă, relaţii empirice şi date

publicate pentru materiale (tipuri de pământuri) similare. Pentru evaluarea condiţiilor de fundare a terenului se utilizeaza diferite metode de determinare a parametrilor dinamici43.Precizarea condiţiilor locale de teren într-un amplasament specificat presupune determinareaatât a structurii pachetului de straturi de teren din subsolul amplasamentului cât şi a

proprietăţilor dinamice ale acestuia: viteza undelor transversale şi longitudinale în straturilecomponente ale pachetului, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson, etc.

41 expresia devine hiperlink (act.html) 42 expresia devine hiperlink (lab.html) 43 expresia devine hiperlink (met.html)

37



26. Tipuri de acţiuni dinamice ce pot acţiona asupra terenului de fundare (act.html)

Tipul acţiunii/Fenomen Număr de cicluri Durata încărcării Tipul efectuluiCăderea bombelor sau exploziile 1 10-3 – 10-2 secunde Puls sau şoc

Seism 10 – 20 cu amplitudinidiferite

0.02 – 1 secunde(durata unui puls este între 0.1 şi 3

secunde)Baterea piloţilor, vibro - compactarea 100 – 1000 Frecvenţa de comandă

10 – 60 HzFundaţii de maşini (pentru compresoare,

generatoare electrice)104 - 105 Frecvenţa de comandă

10 – 60 HzParcări auto, valurile de apă, ecartamentul

căii ferateFoarte mare 0.1s ÷ câteva secunde Oboseala

38



27. Metode de determinare a parametrilor dinamici ai terenurilor/materialelor(met.html)

Caracteristici de deformatie Rezistenţa

METODA Nivel dedeformaţie

Modul dedeformaţie

longitudinal,

Modul dedeformaţietransversal,

CoeficientulPoisson,

Factorul deamortizare,

Rezistenţa laforfecaredinamică E G hν

Test triaxial ciclic 5*10-4 -1- 10Test de forfecare ciclică 10-4 - 10-4

Test cu impuls ultrasonic Foarte micColoană rezonantă 10-6 - 10-4

Teste delaborator

Forfecare torsională 10-4 -2- 10Supraveghere seismică Refracţie, Reflexie,Crosshole, Downhole,Metoda undelor sesuprafaţă

Încercăriin situ

Resonant footing

Presiometru ciclicSPT

: Proprietăţile sunt determinate direct: Proprietăţile sunt determinate indirect: Proprietăţile sunt estimate pe baza mai multor experimente

39



28. Echipament de laborator pentru încercări triaxiale (lab.html)

Testele de laborator sunt utilizate pentru a confirma şi/sau a suplimenta rezultateleîncercărilor realizate pe teren. Deasemenea, măsur ătorile realizate în laborator pot fi necesare

pentru stabilirea valorilor amortizării şi a modulelor de deformaţie (transversal, longitudinal)la deformaţii mai mari decât cele la care se realizează încercările în teren sau pentru a măsura proprietăţile materialelor care nu există în teren (geomateriale, terenuri ce vor fi compactate).

Aparatul pentru testele de compresiune triaxială ciclică are în componenţa sa o camer ă de presiune triaxială, un dispozitiv de control/furnizare a presiunii din celula şi contrapresiunii(back pressure), un dispozitiv de compresiune axială, un sistem pentru măsurarea încărcăriiaxiale, două sisteme de măsurare a deformaţiei axiale, un sistem de monitorizare a volumuluide apa şi un sistem de înregistrare a datelor.

Încercarea în aparatul triaxial ciclic (dinamic) constă în amplasarea unei epruvete cilindrice pe

stativul celulei triaxiale ce va fi supusă unei presiuni radiale şi unei for ţe axiale verticale detip sinusoidal aplicate cu ajutorul unui piston (air actuator) acţionat pneumatic. Eforturile şideformaţiile măsurate în timpul testului sunt utilizate pentru determinarea modulului dedeformaţie şi a coeficientului de amortizare.

Aparat triaxial ciclic, Model DTC-367

Diferenţa dintre încercările de tip static şi cele de tip dinamic/ciclice constă în modul deaplicare şi mai precis în timpul de încărcare (viteza de încărcare sau viteza de deformaţie).Dacă aplicarea for ţei durează mai mult de 0.1 secunde atunci încercarea este de tip „static”.Timpul de încarcare se defineşte ca ¼ din durata la care for ţa aplicată este reciprocă.

40



Tabel. Tipuri de încercări ce pot fi realizateÎncercare Test Tip de teren analizat

Test triaxial neconsolidat nedrenat (UU Test)Test triaxial consolidat nedrenat (CU Test)

STATICĂ Test triaxial consolidat nedrenat cu măsurarea presiuniiapei din pori (

Nisipuri, ArgileCU Test)

Test triaxial consolidat drenat (CD Test)Test triaxial ciclic nedrenat (lichefiere)

CICLICĂ Nisipuri, ArgileTest triaxial ciclic pentru determinarea proprietăţilor dedeformaţie ale terenului

Cu ajutorul echipamentului triaxial ciclic se pot simula diferite tipuri de încărcări:1. Evaluarea rezistenţei solului supus la explozie

Testele de încărcare ciclică se pot efectua modificând viteza de încărcare. Testele de încarcareconvenţională statică folosesc o viteză de încărcare pentru a rupe proba în câteva minute. Testulîncărcării rapide conduce în mai puţin de câteva secunde la rupere şi este considerat ca cel mairapid test.

2. Evaluarea rezistenţei pământului în timpul cutremurelor Faza iniţială de încărcare reprezintă starea de efort anterioar ă cutremurului care există în

pământ iar încărcarea ciclică urmează stării de eforturi iniţiale. Faza de încărcare ciclică esteconsiderată identică cu efortul ciclic de forfecare în timpul cutremurelor.

3. Analiza post-stabilităţii barajelor şi taluzurilor Încărcarea ciclică monotonă este efectuată pentru investigarea efectului deterior ării rezistenţeişi rigidităţii pământurilor datorate mişcării seismice. Valorile iniţiale ale proprietăţilor staticesunt modificate datorită efectului dinamic.

4. Deformaţia statică a pământului supus vibraţiilor Creşterea monotonă a încărcării ciclice este efectuată pentru a studia modulul de deformaţie algeomaterialelor.

41



29. Codurile pentru proiectarea antiseismica in Romania (1941-2000) (cod.html)

(i) Instructiuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza

cutremurelor si pentru refacerea celor degradate aprobate prin Decizia nr. 84351 din 30

decembrie 1941 data de Ministerul Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, 9p.

(ii) Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza cutremurelor ,aprobate prin Decizia nr.60173 din 19 mai 1945 a Ministerului Comunicatiilor si Lucrarilor Publice pe baza avizului Consiliului Tehnic Superior din Jurnalul nr.7/1945, publicate inMonitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945, 10 p.

(iii) STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in regiuni seismice.

Sarcini seismice. Comisia de Standardizare R.P.R., 31 Aug.1958, Vol.1-132 p., Vol.2-97 p.

(iv) Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din

regiuni seismice P.13 - 63, aprobat de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura siSistematizare cu Ordinul nr.306 din 18 iulie 1963, 39 p.

(v) Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din regiuni

seismice P.13 - 70, aprobat prin Ordinul nr. 362/N din 31 decembrie 1970, MinisterulConstructiilor Industriale si Comitetul de Stat pentru Economia si Administratia Locala, 63 p.

(vi) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-

culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 78, aprobat prin Ordinul nr.23/IX/ din 15 iunie1978 al Guvernului si Consiliului de coordonare a activitatii de investitii, 57 p.

(vii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-

culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 81, aprobat prin Decizia nr.83 din 21 iulie1981 a Biroului executiv al Consiliului stiintific al Institutului de cercetare, proiectare sidirectivare in constructii, 72 p.

(viii) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-

culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91, aprobat aprobat prin Ordinul nr.3/N din 1aprilie 1991, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului - DCLP, 152 p.

(ix) Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-

culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 92, aprobat prin Ordinul nr.3/N din 14aprilie1992, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, 151 p.

(x) Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din “ Normativul privind

proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agozootehnice si

industriale” P.100 - 92, aprobate prin Ordinul nr.71/N din 7 octombrie 1996, MinisterulLucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, 50 p.

(xi) Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri",

indicativ P 100-1/2006 , aprobate prin Ordinul nr.1711 din 19 septembrie 2006, MinisterulTransporturilor, Construcţiilor şi Turismului, publicat in Monitorul Oficial Partea I si I bis nr.

803/25.09.2006

42



30. Standarde de macrozonare seismica adoptate in perioada 1952-1993 (stand.html)

44(i) STAS 2923-52 Macrozonarea teritoriului R.S.Romania, Oficiul de Stat pentru Standardizare, OSS, Bucuresti, 1952

45

(ii) STAS 2923-63 , Macrozonarea teritoriului R.S.Romania, Oficiul de Stat pentru Standardizare, OSS, Bucuresti, 1963.

(iii) Decretul 66/197 7 al Guvernului Romaniei, 1977

46 (iv) STAS 11100/1-77 , Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei, InstitutulRoman de Standardizare, IRS, Bucuresti, 1978

47 (v) STAS 11100/1-91 si STAS 11100/1-93 , Macrozonarea teritoriului Romaniei,Institutul Roman de Standardizare, IRS, Bucuresti, 1991 si 1994.

Conform STAS 3684-71 intensitatea seismica in Romania este intensitatea MSK-64.

44 expresia devine hiperlink (52.html) 45 expresia devine hiperlink (63.html) 46 expresia devine hiperlink (77.html) 47 expresia devine hiperlink (93.html)

43



31. Harta de zonarea intensitatii seismice din anul 1952 (52.html)

44




45




46




47



35. Vulnerabilitate si risc sesimic (vul.html)

Vulnerabilitatea seismica reprezinta, in principiu, susceptibilitatea unor elemente (constructiiindividuale) expuse de a fi afectate defavorabil de incidenta actiunii seismice. Vulnerabilitatea

seismica este cuantificata prin gradul de avariere al unui element sau al unui ansamblu deasemenea elemente supus actiunii seismice.

Vulnerabilitatea seismica este o caracteristica intrinseca a elementelor expuse actiuniiseismice. Experienta acumulata evidentiaza caracterul aleator al vulnerabilitatii seismice,aspect reliefat si de faptul ca doua constructii identice ca proiect, supuse unei actiuni seismicede intensitate egala, pot fi afectate diferit. Constructiile supuse actiunilor seismice puternice

pot fi afectate in diferite moduri, inclusiv prin aparitia in zone diferite a avariilor (aparente sauascunse). Avariile provocate de cutremur vor depinde de intensitatea actiunii seismice si de

performantele structurale ale constructiei. Avariile reprezinta efectele defavorabile aleevenimentelor seismice asupra starii fizice ale unei constructii.

Riscul seismic este exprimat prin avariile/pierderile asteptate pe o durata de timp considerata.Riscul seismic este cuantificat prin numarul asteptat de victime umane, avarii produse

bunurilor materiale, pierderi economice produse de avarii si de intreruperea activitatilor economice.

Analizele de risc recunosc imposibilitatea de predictie determinista a evenimentelor seismiceutilizate ca scenariu seismic pentru calcule, a vulnerabilitatii elementelor supuse riscului si aefectelelor in lant ce apar ca o consecinta a avariilor produse de cutremur. Riscul seismic estedeterminat si de performantele structurale ale constructiei.

48



36. Obiective de performanta seismica (perform.html)

Performanta seismica a constructiei este legata nemijlocit de amploarea avariilor acesteia sieste data de performantele elementelor structurale si nestructurale. Nivelurile de performanta

ale constructiei sunt descrise prin amploarea avariilor seismice structurale si nestructuraleasteptate. Aceasta descriere urmareste sa ajute expertul tehnic/inginerul proiectant si proprietarul constructiei sa aleaga obiectivele de performanta pe care aceasta trebuie sa lesatisfaca.Performanta seismica a unei constructii se poate descrie calitativ în functie de sigurantaoferita ocupantilor/utilizatorilor acesteia pe durata si dupa evenimentul seismic, de costul sidificultatea masurilor de reabilitare seismica, de durata de timp în care constructia este scoasaeventual din functiune pentru a efectua lucrarile de reabilitare, de impactul economic,arhitectural sau istoric asupra comunitatii.

Obiectivul de performanta este determinat de nivelul de performanta structurala si

nestructurala al constructiei pentru un anumit nivel de hazard seismic.

Nivelul de hazard seismic este caracterizat de perioada medie de revenire a valorii de vârf aacceleratiei orizontale a terenului (sau de probabilitatea de depasire in 50 de ani a valorii devârf a acceleratiei terenului).

Nivelurile de performanta ale constructiei descriu performanta seismica asteptata a acesteia prin amploarea degradarilor, a pierderilor economice si a întreruperii functiunii acesteia.

Obiectivul de performanta se obtine din asocierea nivelului de performanta al constructiei cunivelul de hazard seismic. Asocierea nivelului de performanta al constructiei cu un anumitnivel de hazard seismic se face in functie de clasa de importanta si de expunere la cutremur

din care face parte constructia.

Nivelul de performanta al

constructiei

Definirea Obiectivului de performanta

Obiectiv de performanta

OP Nivelul

hazarduluiseismic

49



37. Situri web propuse pentru vizionare

HTTP://NEES.UCSD.EDU/

HTTP://WWW.NEES.ORG/ George E. Brown, Jr. Network for Earthquake Engineering Simulation (NEES)

HTTP://WWW.EERI.ORG

50

http://nees.ucsd.edu/

http://www.eeri.org/

http://www.eeri.org/

http://nees.ucsd.edu/



38. Structura pentru website

sursa.htmlfocar.html

waves.html

mare.htmlintens.html

msk.htmlrecord.html

exemplu.htmlmagnit.html

ml.htmlms.html

mb.htmlmgr.htmlmw.htmlm.html

seisterra.html

max.html

roseis.htmlvra.html

msk.htmlist.html20.html10nov.html4mar.html

haz.htmlesg.html

act.htmlmet.html

lab.htmlcod.html

stand.html52.html63.html77.html93.html

vul.html

perform.html

51



39. Bibliografie

Aldea, A., Arion, C., Ciutina, A., Cornea, T., Dinu, F., Fulop, L., Grecea, D., Stratan, A., Vacareanu, R. – Coordonatori: Dubina, D., Lungu, D. 2003. “Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 479p.

Aldea, A., 2002. “Evaluarea hazardului seismic din sursa Vrancea in conditiile de teren specifice teritoriului Romaniei”. Teza de Doctorat, UTCB, Bucuresti, 256 p.

Arion, C., 2003. “Zonarea seismica pentru conditii de teren si sursele seismice specifice Romaniei”. Teza de

Doctorat, UTCB, Bucuresti, 181p.Constantinescu L., Enescu D., 1985. The Vrancea earthquakes. Editura Academiei R.S. Romania, 230 p.Constantinescu L., Marza V.I., 1980. A computer-compiled and computer-oriented catalogue of Romania’s

earthquakes during a millennium. Revue Roumaine de Géologie, Géophysique et Géographie. Tome 24, No2, Editura Academiei R.S.Romania, p.193-206.

Gutenberg, B., Richter, C.F., 1954. Seismicity of the Earth and associated phenomena, Facsimile of the Editionof 1954, Hafner Publishing Company, 1965, 130p.

Lungu D., Aldea A., Arion C., Cornea T., 2000. City of Bucharest Seismic Profile: from Hazard Estimation to

Risk Management, Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Editors: Lungu D. &Saito T., Independent Film, Bucharest Romania, 315p.

Lungu, D., Aldea, A., Demetriu, S., Arion, C., 2000. Evaluarea riscului seismic pentru fondul construit din

Bucuresti, Buletinul AICPS, No 2. p.14- 36.Lungu, D., Aldea, A., Zaicenco, A., Cornea, T., 1999. Hazardul seismic din sursa subcrustrala Vrancea. Macrozonare

si microzonare seismica. Conferinta: Siguranta constructiilor in conditiile de teren si seismicitate specificeRomaniei si Republicii Moldova, 27-28 Octombrie 1999 Chisinau, Edit. UTCB p1- 24.

Lungu D., Aldea A., Cornea T., 1999. Hazardul seismic in Bucuresti, Buletinul AICR No 39-40 p18-31.Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1997. Structura fondului construit in Bucuresti si evolutia nivelului sigurantei

in codurile de proiectare a constructiilor rezistente la cutremur, din perioada 1941-1997. PrimaConferinta Nationala de Inginerie Seismica, Bucuresti, 17-18 Septembrie, Edit.UTCB, Vol.1, p.193-204

Lungu D., Cornea T., Aldea A., Zaicenco A., 1997. Basic representation of seismic action. In: Design of

structures in seismic zones: Eurocode 8 - Worked examples. TEMPUS PHARE CM Project 01198:Implementing of structural Eurocodes in Romanian civil engineering standards. Edited by D.Lungu,F.Mazzolani and S.Savidis. Bridgeman Ltd., Timisoara, p.1-60.

Marza V., 1995. Romania’s seismicity file: 1. Pre-instrumental data. Special publications of the GeologicalSociety of Greece, 1996.

Radu C. manuscripts, 1994. Catalogues of earthquakes occurred on Romanian territory during the periods 984-

1990 and 1901-1994.

Radu C., Polonic G., 1982. Seismicity of Romanian territory with special reference to Vrancea region. In: TheMarch 4, 1977 earthquake in Romania, Editura Academiei R.S.Romania, p.75-136.

Radu, C., 1994. The revised and completed catalogue of historical earthquakes occurred in Romania before

1801. European Seismological Commission, XXIV General Assembly, Sept 19-24, Athens, Greece,Proceedings (and enlarged manuscript).

***Vrancea Earthquakes. Tectonics, Hazard and Risk Mitigation, 1999. Contributions from the First

International Workshop on Vrancea Earthquakes, Bucharest, Romania, Nov.1-4, 1997, Wenzel, F., Lungu,D., Editors, Kluwer Academic Publishers, 374 p.

+ websituri indicate in text

52

Curs 3

Documents

Transcript of Curs 3