CURIERULRevista Bayer CropScience pentru o agr icul turå modernå 1/07CURIERUL

Confidor cu protecøie antistres – Stress ShieldTM

Phytophthora infestans: un patogen cu importanøå globalå

Merlin Duo – o nouacomponenta de bazapentru cultura desucces a porumbului

2 CURIERUL 1/07

CUPRINS

Indicaøie: Curierul se adreseazå fermierilor din întreaga Europå, el oferind informaøii μidespre produsele altor øåri. Din acest motiv, rugåm cititorii så consulte neapårat omologårilenaøionale μi instrucøiunile de utilizare.

Editor: Bayer CropScience AG, Monheim / Redacøia: Bernhard Grupp, Sorin Ionescu /Layout: Xpertise, Langenfeld / Lito: LSD GmbH & Co.KG, Düsseldorf / Tipar: Dynevo GmbH,Leverkusen / Preluarea este permiså cu citarea sursei. Rugåm trimitere exemplar de control.Adresa redacøiei: BayerCropScience AG, Alfred-Nobel-Straße 50, D-40789 Monheim,

FAX: 0049-2173-383133 / Bayer AG, Bayer SRL Romania, Str. Poligrafiei nr. 3A, sector 1, Bucuresti, Tel: 021.529.5904, Fax: 021.529.5991; www.bayercropscience.ro

Declaraøii despre evoluøii viitoareAcest comunicat de preså conøine anumite declaraøii fondate pe ipoteze μi previziuni fåcute la momentulactual de cåtre conducerea Bayer CropScience AG. Rezultatele viitoare, situaøia financiarå, dezvoltareasau performanøele Bayer CropScience AG sau ale Bayer AG, societatea mamå, pot suferi abateri faøå deestimårile fåcute în acest document, în funcøie de diversele riscuri cunoscute sau necunoscute. Printreaceμti factori de risc figureazå cei expuμi în raporturile publice ale Bayer AG, depuse la Bursa de ValoriFrankfurt μi la U.S. Securities and Exchange Commission (inclusiv formularul 20-F). Nici Bayer AG, niciBayer CropScience AG nu se considerå råspunzåtori, indiferent de motiv, de a transpune în realitate ace-ste declaraøii despre evenimente viitoare sau de a le adapta evenimentelor sau dezvoltårilor viitoare.

Noul erbicid la nivelul standardelor europeneMerlin Duo 3Merlin Duo este un erbicid sistemic pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului.

De la rezervorul pompei pâna în planta –Formularea este cheia succesului 6Formulårile sunt concepute så optimizeze gradul de disponibilitate al substanøei active.

Phytophthora infestans 10Un patogen cu importanøå globalå

Cea mai noua si mai eficienta protectie a cartofilorINFINITO 15Creμterea presiunii de infecøie a patogenului Phytophthora infestans a impulsionat cercetareaμtiinøificå pentru gåsirea de noi tehnologii de control.

Efectele asupra cresterii plantelorConfidor cu protectie antistres – Stress Shield™ 16Confidor reprezintå un nou standard în cercetarea stresului abiotic la plante.

Importanta calitatii în tratamentul seminteiProtejate înca de la început 20Utilizarea seminøelor sånåtoase, de înaltå calitate, este unul dintre cei mai importanøi factoricare contribuie la o agriculturå eficientå.

1/06 CURIERUL 3

Merlin DuoNoul erbicid la nivelul standardeloreuropene

Merlin® Duo este un erbicid sistemic pentru combatereaburuienilor din cultura porumbului, ce conøine 37,5 g/lisoxaflutol μi 375 g/l terbutilazin.

Merlin DuoNoul erbicid la nivelul standardeloreuropene

Merlin Duo este preluat prin rådåcini,coleoptile μi frunze, având o puternicå acøi-une sistemicå în plante. Buruienile suntdistruse chiar dupå råsårire. Primul simp-tom al eficacitåøii îl constituie albireaembrionului, urmatå la scurt timp de dis-trugerea rapidå μi completå a buruienilor.

Isoxaflutol acøioneazå prin inhibareapigmenøilor care protejeazå clorofila. Estemobil în stratul superficial al solului undeeste fixat de coloizi. Isoxaflutol nu este unerbicid volatil sau cu acøiune pelicularå. Ocaracteristicå excepøionalå este capacitateasa de reactivare, care completeazå mobili-tatea produsului Merlin Duo μi îi permiteså fie din nou activ în timpul primelor ploice urmeazå dupå o perioadå fårå precipita-øii, controlând astfel buruienile ce potråsåri în aceastå perioadå.

Terbutilazin, a doua componentå activå,acøioneazå prin inhibarea fotosintezei μi dåposibilitatea de a realiza, la doze moderate(675-937 g/ha), controlul complementar alunor buruieni cum sunt speciile de Poly-gonum, precum μi întårirea acøiunii erbici-dului asupra gramineelor.

Modul de utilizare

Merlin Duo este omologat pentru combat-erea buruienilor anuale dicotiledonate μimonocotiledonate din cultura porumbului.Merlin Duo permite menøinerea soluluicurat 6-8 såptåmâni de la aplicare sau pânåla prima eventualå lucrare mecanicå.

Utilizare preemergentå

Merlin Duo se utilizeazå în doza de 2,25l/ha pe soluri cu conøinut de humus pânå la2,5% μi în doza de 2,5 l/ha pe soluri cuconøinut în humus de 2,5-3,5% μi infestareputernicå cu buruieni.

Utilizare postemergentå

Tratamentul se efectueazå la doza de 1,8-2l/ha, pânå în faza de 3-4 frunze la porumbμi buruienile în fazå incipientå de creμtere(3 frunze). Doza reduså se utilizeazå pesoluri cu conøinut redus în humus μi infe-stare slabå, iar doza de 2 l/ha se utilizeazåpe soluri cu conøinut de 2,5-3,5% humus μiinfestare puternicå cu buruieni. Pentru sta-bilirea dozei necesare pe soluri cu conøinutde humus peste 3,5%, se vor consulta spe-cialiμtii firmei Bayer.

La dozele recomandate corespunzåtorconøinutului în humus din sol, Merlin Duoare o bunå selectivitate pentru hibrizii cul-tivaøi în prezent în România. Pentru lotu-rile de hibridare este necesar avizul furni-zorului de samânøå.

Solul trebuie så fie bine pregåtit (fåråbulgåri), pentru a permite un bun contact alsoluøiei cu solul. Pentru obøinerea unei efi-cienøe maxime la aplicarea preemergentå,se recomandå aplicarea produsului imediatdupå semånat, pentru a valorifica umidita-tea existentå în stratul superficial de sol.Datoritå mobilitåøii μi reactivårii erbicidu-lui Merlin Duo, nu este necesarå încorpo-rarea sa.

În cazul unor infeståri foarte puternicecu graminee, în soluri cu conøinut dehumus de peste 3,5%, Merlin Duo poate fiutilizat în asociere cu alte erbicide. Pentrurecomandarea dozei μi a modului de aplicarese vor consulta specialiμtii firmei Bayer.

Eficacitate asupra principalelorburuieniMerlin Duo este eficace împotriva majori-tåøii dicotiledonatelor μi a gramineelor celmai frecvent întâlnite.

Dicotiledonate

Abutilon theophrasti, Amaranthus spp.,Ambrosia artemisifolia, Anagalis arvensis,Atriplex patula, Capsella bursa-pastoris,Chenopodium spp., Datura stramonium,Euphorbia spp., Fumaria officinalis,Galeopsis spp., Galinsoga parviflora,Linaria vulgaris, Matricaria spp., Poly-gonum aviculare, Polygonum persicaria,Portulaca oleracea, Sinapis arvensis,Solanum nigrum, Sonchus spp., Veronicaspp., Xantium spp.

Graminee

Echinochloa crus-galli, Digitaria sangui-nalis, Setaria spp., Panicum spp., Sorghumhalepense (din såmânøå), Oryza sativa. ■

4 CURIERUL 1/07

Merlin Duo – un erbicid de succes➜ Merlin Duo este eficient în toate situaøiile de îmburuienare la porumb➜ Are o duratå lungå de acøiune➜ Posedå proprietatea unicå de reactivare a acøiunii erbicide, chiar în

condiøii de precipitaøii reduse➜ Este flexibil în aplicare: de la preemergenøå la postemergenøå timpurie

μi la infeståri diferite cu buruieni➜ Este eficient la doze reduse➜ Este compatibil μi sinergic în amestec cu alte erbicide➜ Nu laså reziduuri în sol pentru cultura care urmeazå dupå porumb

1/07 CURIERUL 5

Modul diferit de acøiune al substanøelor active din Merlin Duo permite lårgirea spectruluide combatere a buruienilor.

Buruieni dicotiledonate

Abutilon theophrasti

Amaranthus spp.

Atriplex patula

Brassica nigra

Capsella bursa-pastoris

Chenopodium album

Cirsium arvense

Datura stramonium

Fumaria officinalis

Galeopsis tetrahit

Galinsoga parviflora

Galium aparine

Hibiscus trionum

Polygonum aviculare

Polygonum convolvulus

Portulaca oleracea

Raphanus raphanistrum

Ranunculus repens

Sinapsis arvensis

Solanum nigrum

Sonchus arvensis

Stellaria media

Thlaspi arvense

Xantium strumarium

Buruieni monocotiledonate

Elymus repens

Cynodon dactylon

Digitaria sanguinalis

Echinochloa crus-galli

Setaria viridis

Sorghum halepense (samanta)

Sorghum halepense (rizomi)

Merlin DuoSpectrul de combatere a buruienilorMerlin Duo®

Isoxa

fluto

lTe

rbut

ilazin

Merlin

Duo

Buruianå sensibilå Buruianå mediu rezistentå

Buruianå mediu sensibilå Buruianå rezistentå

Acøiunea sinergicå a celor douå substanøe active faceca Merlin Duo så realizeze o combatere mai eficientå a specilior de Polygonum, Atriplex, Galium, precum μi a multor graminee.

Fårå erbicidPigmenøii protejeazå clorofila

Tratat cu erbicidRadiaøiile UVdistrug clorofila

radiaøii ultraviolete (dåunåtoare)lumina vizibilå (productivå)

Isoxaflutol acøioneazå prin inhibarea sintezei pigmenøilor

Energialuminoaså

Cloroplaste încelula plantei

Enzime pentru conversiaenergiei luminoase

Tinta erbicidului

Zaharuri + O2

Terbutilazin acøioneazå prin inhibarea fotosintezei

Protecøia sistemicå a plantelorreprezintå o caracteristicå a multorsubstanøe active moderne. Pentrua putea acøiona în acest mod, sub-stanøa activå trebuie så påtrundåmai întâi în øesuturile plantei, astfelîncât så poatå fi transportatå întoate organele care trebuie så fieprotejate. Transportul substanøeiactive în plantå poate fi pus înevidenøå folosind un marker slabradioactiv. Viteza μi gradul dedistribuøie în plantå sunt diferitepentru diversele substanøe active.În schimb, transferul substanøeiactive de la rezervorul pompeipânå în interiorul plantei estedeterminat în mare parte de cåtreformulare.

6 CURIERUL 1/07

Faptul cå existå atât de multe tipuridiferite de formulare reflectå atât numårulmare de substanøe active diferite utilizate,cât μi gama largå de cerinøe tehnice, bio-logice μi de mediu impuse produsului for-mulat. În acest articol vom prezentadiversele moduri în care formularea poateinfluenøa transportul substanøei active de larezervorul pompei de stropit pânå în plantaøintå.

Formulårile sunt concepute så optimizeze gradul dedisponibilitate al substanøei active, începând de laasigurarea distribuøiei uniforme în rezervorul maμiniide stropit dupå diluarea cu apå μi pânå la preluareasubstanøei active de cåtre planta øintå.

De la rezervorul pompeipânå în plantå – formulareaeste cheia succesului

ce înseamnå mult mai puøin decât cantita-tea de precipitaøii cåzutå pe suprafaøarespectivå atunci când plouå.

Aplicarea unor cantitåøi mici desubstanøå activåDepinzând de stadiul de dezvoltare al cul-turii, suprafaøa totalå a foliajului tratat estedeseori de câteva ori mai mare decât supra-faøa terenului de sub culturå, care este uti-lizat ca bazå pentru calculul volumului desoluøie. Volumul de apå menøionat - 200litri pe hectar - trebuie de aceea så acopereo suprafaøå care este uneori de douå pânåla cinci ori mai mare. Presupunând o apli-care optimå, perfect uniformå, rezultå cre-area pe culturå a unei pelicule de soluøie cugrosimea mult mai micå decât o sutime demilimetru. Dozele de aplicare pentru sub-stanøele active moderne sunt în domeniulde la câteva grame pânå la câteva sute degrame pe hectar. Teoretic, 5 g de substanøåactivå distribuite perfect uniform pe osuprafaøå de 3 hectare ar conduce la for-marea unei strat cu grosimea egalå cu dia-metrul unei molecule. Acest fapt nu seîntâmplå în realitate deoarece soluøia destropit se separå în picåturi, distribuøianefiind în consecinøå complet uniformå.Un alt calcul este ceva mai aproape de rea-litate: dacå fiecare picåturå de soluøie aravea diametrul de 160 microni (0,16 mm)

Tipurile comune deformulare sunt:

■ Concentrat emulsionabil (EC)■ Emulsie ulei în apå (EW)■ Concentrat solubil (SL)■ Suspensii concentrate (SC)■ Granule dispersabile în apå (WG)■ Suspensii încapsulate■ Suspoemulsii (SE)■ Dispersii în ulei (OD)

Camerå de stropit utilizatå pentru måsurarea retenøieipicåturilor de soluøie μi acoperirea suprafeøei plantei, înfuncøie de tipul de formulare, specia plantei, formajetului de stropire, volumul de apå aplicat, etc.

Stropirea cu o cantitate minimå de soluøieÎn prezent, tratamentele prin stropire repre-zintå încå metoda uzualå de aplicare a pro-duselor de protecøie a plantelor. Aplicareasubstanøei active implicå urmåtorii paμi:diluarea produsului; aplicarea prin stro-pire; în final, preluarea de cåtre plantå μiredistribuirea ei cåtre μi în organele øintå.Înaintea stropirii, produsul este în generaldiluat cu apå μi apoi aplicat cu un volum desoluøie mergând de la câøiva litri pânå lamii de litri. În Europa Centralå, volumulmediu de apå utilizat pentru tratamentulculturilor de cereale este de aprox. 200 litripe hectar. Acest volum corespunde cu aco-perirea suprafeøei tratate cu un strat desoluøie având o grosime de 0,02 mm, ceea

1/07 CURIERUL 7

faøa frunzelor pânå la câteva kilograme decearå pe hectar. Dupå evaporarea apei dinsoluøia de stropit, substanøa activå forme-azå deseori depozite între cristalele super-ficiale de cearå, sau moleculele de substa-nøå activå aderå la stratul ceros. Un exem-plu de asemenea substanøå activå este tri-floxistrobin. Dupå aplicare, ea formeazåun strat între cristalele superficiale decearå, dar aderå de asemenea extrem debine la suprafaøa ceroaså. În cazul altorproduse, de exemplu unele erbicide sulfo-nilureice, conøinutul în minerale al apei dinsoluøia de stropit depåμeμte de obicei con-centraøia de substanøå activå. Acest faptpoate conduce în anumite cazuri la reacøiinedorite: de exemplu, unele erbicide for-meazå såruri insolubile cu metalele alca-lino-påmântoase (ex. calciu), absorbøiaacestora în plante fiind extrem de reduså.Conøinutul ridicat în minerale al apei poateconduce de asemenea la formarea unordepozite de substanøå activå, reducându-seastfel biodisponibilitatea acesteia. Toøiaceμti factori trebuie de asemenea luaøi încalcul la crearea formulårii produsului.

Formularea este cheia succesului

Fungicidul cu înalt grad de activitateProline 250 EC exemplificå foarte binemodul în care formularea corectå poateasigura preluarea optimå a substanøeiactive. Protioconazol, substanøa activå dinProline, aparøine unei noi clase chimicenumitå triazolintione, fiind utilizatå cumare succes în combaterea bolilor la cere-ale. Retenøia μi acoperirea pe frunzå a picå-turii de soluøie sunt optime, ceea ce con-duce la distribuøia foarte uniformå a lichi-dului de stropit. Acest fapt a fost demon-strat måsurând retenøia μi factorul de aco-perire dupå aplicarea cu o pompå de stro-

atunci pe fiecare hectar se aplicå un numårenorm de picåturi: 100 miliarde.

Aceasta înseamnå cå unul dintre facto-rii care contribuie la protecøia eficientå aplantelor îl constituie distribuøia adecvatå asoluøiei de stropit. Asigurarea distribuøieiuniforme pe suprafaøa tratatå a unei canti-tåøi mici de substanøå activå reprezintå oprovocare majorå pentru tehnologia de for-mulare. În acelaμi timp, trebuie reduså câtmai mult cantitatea de produs pierdutåîntre momentul formårii picåturii din jetulde stropire μi ajungerea ei pe planta øintå.Evoluøia tehnologiei de formulare estesusøinutå datoritå disponibilitåøii unor sub-stanøe active din ce în ce mai eficiente μi atehnicilor de aplicare îmbunåtåøite, condu-când la reducerea continuå a dozelor deaplicare la hectar.

Acoperirea uniformå a cerealeloreste dificilåPlantele care prezintå o suprafaøa foliarå cubune proprietåøi de retenøie - cum ar fifrunzele arborilor din påduri - pot reøinemai muløi milimetri de precipitaøii înainteca picåturile de apå så înceapå så cadå depe frunze. Dimpotrivå, multe din plantelenoastre de culturå sunt foarte dificil deudat, chiar μi cea mai micå picåturå de apånereuμind så adere la suprafaøa frunzei.Acest fapt este valabil în special pentrucereale, frunzele μi tulpinile acestora fiindacoperite cu un strat compact de cristale decearå. În consecinøå, picåturile de apå carecad pe frunzå prezintå numai o foarte micåsuprafaøå de contact cu planta: picåturilenu aderå la suprafaøa frunzei μi tind såcurgå de pe plantå. Structura suprafeøeieste de asemenea råspunzåtoare pentru aμanumitul mecanism de "autocuråøare" (sau"efect Lotus") pe care îl prezintå anumite

plante. La cereale, picåturile tind så saråsau så curgå de pe suprafaøa superioarå afrunzelor, apa fiind reøinutå numai de frun-zele inferioare, respectiv de partea de jos afrunzelor. Totuμi, tratamentul adecvat alfrunzelor superioare, expuse, este foarteimportant cu precådere pentru fungicide,deoarece potenøialul de recoltå al culturiide cereale depinde puternic de sånåtateacelor trei frunze superioare. Mai mult, per-formanøa frunzei stindard este esenøialå înfaza de umplere a boabelor.

Din aceste motive, curgerea picåturilorde soluøie de stropit de pe suprafaøa frun-zelor øintå constituie o problemå. Ea poatefi remediatå prin utilizarea, de exemplu, asubstanøelor surfactante care formeazå unstrat subøire uleios în jurul picåturii înintervalul scurt de timp dintre formareapicåturii în jetul de stropire μi cåderea ei pefrunzå. Picåtura înconjuratå de un strat desurfactant acoperå aproape instantaneusuprafaøa frunzei dupå impact, iar supra-faøa måritå de contact cu frunza previnericoμarea picåturii. Pe frunzå se formeazåun strat din picåturi foarte fine, care princurgere lateralå pot måri suplimentar fac-torul de acoperire a frunzei. Substanøaactivå acoperå în acest mod întreaga supra-faøå a frunzei, permiøându-i så acøioneze cueficienøå maximå.

Mai multå cearå decât substanøåactivåCantitatea de cearå aflatå pe suprafaøa uneifrunze de grâu poate fi de 10 ori mai maredecât cantitatea medie de substanøå activåcare ajunge pe frunzå în timpul unui trata-ment convenøional. În cazul grâului, aceststrat de cearå poate fi uμor observat în tim-pul verii datoritå culorii lui albåstrii. Defapt, culturile noastre pot conøine pe supra-

Orzul este dificil de acoperit cu soluøia de stropire: la dreapta, o picåturå de apå, cu un contact slab la suprafaøa frunzei, va curge uμor de pe frunzå; la stânga, o picåturåde Proline, demonstrând caracteristicile ei foarte bune de umectare.

8 CURIERUL 1/07

pit standard. Totuμi, o formulare optimi-zatå ca cea a lui Proline 250 EC conduce larezultate similare μi atunci când este apli-catå sub forma unor picåturi de dimensiunimai mari, de exemplu utilizând o duzå cuinjecøie de aer. Important este faptul cåproprietåøile picåturii de soluøie de stropit -determinate de formularea produsului -sunt aproape independente de mårimeapicåturii.

Redistribuøia în plantå

Multe substanøe active pentru protecøiaplantelor oferå o protecøie sistemicå, ceeace înseamnå cå ele sunt preluate de cåtreplantå pentru a-μi manifesta pe deplin efi-cacitatea - fie din picåturile de soluøie destropit, fie din stratul de substanøå activårezultat pe suprafaøa frunzei dupå evapora-rea apei din soluøie. De fapt, este posibil cao anumitå vitezå de absorbøie så fie optimå- depinzând de proprietåøile fizico-chimiceale substanøei active μi de indicaøia de uti-lizare. Viteza de absorbøie poate fi contro-latå prin intermediul formulårii, prin adi-tivi specifici care pot asigura un grad sufi-cient de absorbøie într-un interval de timpajungând, dacå se doreμte, pânå la câtevaore. Absorbøia rapidå este avantajoaså încazurile în care, de exemplu, produsul nueste deosebit de rezistent la spålarea prinprecipitaøii, dacå este necesarå o activitatecurativå sau dacå existå pericolul degradå-rii fotochimice a substanøei active. Pe dealtå parte, dacå o anumitå substanøå activåsuferå o degradare rapidå pânå la o formåbiologic inactivå de îndatå ce ea påtrundeîn plantå, sau dacå produsul are exclusivacøiune preventivå, atunci este posibil så seblocheze preluarea în plantå prin utilizarea

Depozitul låsat de o formulare EC, conøinând trifloxistrobin μi un fungicid azolic, pe par-tea inferioarå a unei frunze de grâu (imagine måritå foarte mult la microscopul electro-nic). Se poate observa contactul bun fåcut de cristalele individuale de trifloxistrobin cusuprafaøa frunzei. Insertul aratå depunerea regulatå din interiorul unei picåturi.

Ceara de pefrunza (netratat)

Viteza de absorbøie în frunze pentruprotioconazol μi fluoxastrobin

25 ºC, 60% umiditate relativa

0 12 24 36 48 60 72Timp (ore)

Prothioconazolein Fandango

Fluoxastrobinin Fandango

Prothioconazole,neformulat

Fluoxastrobin,neformulat

40

30

20

10

Pene

trare

(%)

Gradul de absorbøie în frunze de-a lungul unei perioade de trei zile de la aplicare (t=0)pentru formularea Fandago EC, comparatå cu absorbøia substanøelor active neformulate.De-a lungul unei perioade de ordinul zilelor, ambele substanøe active penetreazå dintr-un depozit format dupå aplicarea de Fandango cu o vitezå aproape constantå; aceaståvitezå este de câteva ori mai mare decât cea pentru substanøele active neformulate.

Retenøia picåturilor de apå μi Proline

Apa Apa Proline EC 250

100

80

60

40

20

0

Gra

d de

rete

nøie

(rel

.)Retenøia picåturilor de apå (stânga) pe o plantå uμor de acoperit cum este sfecla de zahår, μi a picåturii de soluøiede Proline 250 EC μi apå pe orz (dreapta). Numai un produs foarte bine formulat este reøinut pe frunza de orz.

Pe sfecla de zahar Pe orz

Cristale de trifloxistrobin

Depozit de formulare

unui anumit tip de formulare sau cu ajuto-rul unor adjuvanøi.

Formulåri specifice activitåøiisistemiceFormulårile utilizate pentru produse conøi-nând, de exemplu, douå substanøe activesistemice, trebuie så promoveze absorbøiasimultanå a ambelor substanøe. Un aseme-nea produs este fungicidul Fandango, utili-zat cu succes la cereale. Fandago conøinedouå substanøe active, protioconazol μi flu-oxastrobin. Formularea a fost optimizatåastfel încât diferenøele în parametrii deaplicare (cantitatea de apå, tehnica de apli-care) sau variaøiile în condiøiile de mediu(temperaturå, umiditate) så influenøeze câtmai puøin gradul μi viteza de absorbøie înplantå.

Exemplele de mai sus aratå cå formula-rea are o influenøå semnificativå asuprasuccesului unui tratament, în special încazul aplicårii prin stropire. Scopul tehno-logiei de formulare este optimizarea activi-

tåøii, în combinaøie cu tehnologia de apli-care, pentru condiøiile comune de utilizareîn practicå.

Concluzii

Cerinøele tot mai ridicate puse produselormoderne de protecøie a plantelor vorimpune atât continuarea dezvoltårii de noivariante optimizate ale tipurilor convenøio-nale de formulare cât μi de concepte com-plet noi. Departamentul de Tehnologie aFormulårii de la Bayer CropScienceråspunde acestei provocåri printr-o abor-dare multidisciplinarå, combinând dome-niile de specialitate de chimie coloidalå,chimie tehnicå μi fizica interfeøelor.Gåsirea celei mai adecvate formulåri vacontinua så aducå o contribuøie importantåla asigurarea succesului unui produs pepiaøå. ■

In ediøia 1/2006 sunt descrise în detaliu diferitele tipuride formulåri disponibile. Puteøi accesa acest articol îninternet, la adresa www.bayercropscience.ro.

1/07 CURIERUL 9

10 CURIERUL 1/07

Phytophthora infestans:cu importanøå globalå

„Noua” populaøie a fost detectatå înEuropa pentru prima oarå la sfârμitulanilor 1970. De atunci, ambele tipurigenetice A1 μi A2 au fost dominanteîn Europa. Aceasta a permis înmuløi-rea sexuatå a patogenului, având caurmare creμterea capacitåøii lui deadaptare. Cu alte cuvinte, noua popu-laøie de ciuperci prezintå o agresivi-tate mai mare.

Prima migrare a patogenului Phytophthora infestans aavut loc acum 160 de ani. Ciuperca råspunzåtoare pentruapariøia manei cartofului a fost aduså în Europa din Mexicμi s-a råspândit pe toate suprafeøele de culturå în decursde numai câøiva ani.

1/07 CURIERUL 11

Patogenul manei cartofului reprezintå încontinuare cauza unor pierderi consider-abile de recoltå în numeroase regiuni alelumii. Rezultatele studiilor aratå cå epi-demiile de manå produc pierderi de recoltåcuprinse între 40% μi 70%, în funcøie desusceptibilitea soiului μi de condiøiile demediu. Dacå infecøia apare devreme laînceputul sezonului, se poate pierdeîntreaga recoltå.

Pierderile financiare provocate dePhytophthora infestans au fost estimate lapeste 2,7 miliarde de USD numai în øåriledezvoltate. Odatå cu micμorarea recolteipatogenul contribuie de asemenea la scå-derea calitåøii, ceea ce conduce la pierderieconomice considerabile.

Sursele de infecøie

Ciuperca Phytophthora infestans se poateråspândi pe douå cåi: ca miceliu vegetativasexuat în tuberculii infectaøi, sau pe calesexuatå, sub formå de spori imobili, aμanumiøii oospori. Reproducerea sexuatånecesitå prezenøa unor ciuperci cu douåtipuri diferite de înmuløire.

Reproducerea sexuatå este obligatoriepentru formarea oosporilor. Aceμti sporiimobili sunt probabil importanøi pentrusupravieøuirea pe termen lung a patogenu-lui în sol. Totuμi, importanøa lor în ciclul deinfecøie al patogenului nu a fost încå eluci-datå pe deplin.

Transmiterea patogenului Phytophthorainfestans ca miceliu vegetativ este posibilånumai prin intermediul unor pårøi infectateale plantei. Aceasta înseamnå cå ciupercapoate supravieøui numai în tuberculii carenu au fost omorâøi de ger în timpul iernii.Phytophthora poate ierna în tuberculi petrei cåi:- deμeuri de la sortare- samulastra de cartofi- tuberculi de såmânøå

Biologie

Tuberculii pot fi infectaøi în timpul fazei decreμtere sau mai târziu, în timpul operaøii-lor de recoltare. Dacå tuberculii infectaøisunt plantaøi primåvara urmåtoare, mice-liul ciupercii creμte intercelular în øesutu-rile tuberculului, påtrunzând apoi în låsta-rii tineri odatå cu germinarea tubercululuiμi fiind transportat în formå latentå înlåstari. O altå cale de infecøie se produceatunci când ciuperca sporuleazå pe tuber-culii infectaøi, iar sporii astfel eliberaøi

un patogen

Mana cartofului, produsåde ciuperca Phytophthorainfestans, este råspânditåpe tot globul. În multezone, ea este consideratåca fiind cea mai pericu-loaså boalå a cartofului.Boala a contribuit lascrierea istoriei la mijloculsecolului 19, când ea adistrus aproape întreagarecoltå de cartofi a Irlandeiîn câteva sezoane succe-sive. Acest fapt a condusla o foamete catastroficåîn care au murit un milionde oameni μi care aobligat mai mult de douåmilioane de oameni såemigreze din Irlanda înAmerica, inclusiv pepredecesorii viitoruluipreμedinte al StatelorUnite, John F. Kennedy.

Mana pe tulpini Mana pe frunze

Dr. Hans Hausladen, TU Munchen,Center of Life and Food Sciences,Weihenstephan, Germany

12 CURIERUL 1/07

reuμesc så infecteze frunzele inferioare μipårøi ale tulpinii. O a treia cale de infectareconstå în transmiterea sporilor între tuber-culi în solurile cu conøinut ridicat de apå. Dupå infecøie, dezvoltarea ulterioarå aciupercii este determinatå predominant decondiøiile climatice. Formarea sporangiilornecesitå umiditate ridicatå, temperaturaoptimå fiind între 18°-23°C. Sporangiilesunt împråμtiate de vânt. Dacå o sporangieaterizeazå pe o plantå de cartof, pot fi eli-beraøi un numår de 6-12 zoospori. Acestproces poate apårea numai în picåturile deapå de pe suprafaøa plantei. În condiøiifavorabile, infecøia se poate instala deobicei în numai 2 ore. Procesul de infecøiepoate avea loc pe ambele feøe ale frunzelor. Perioada de incubaøie, adicå perioada din-tre penetrarea plantei gazdå μi apariøia pri-melor leziuni dureazå 2-3 zile. Ciclul deinfecøie continuå prin sporularea patogenu-lui. Sporangiile sunt eliberate în rouå sauîn picåturile de ploaie μi pot infecta stratu-

rile superficiale ale solului odatå cu scur-gerea apei de pe frunze. Aici ei pot eliberazoospori capabili så penetreze prin epi-dermå în tuberculii foarte tineri. În cazultuberculilor maturi, patogenul poate pene-tra în interiorul cu amidon al tubercululuinumai prin lenticele deschise, prin stomatåsau prin ochiul cartofului. Patogenului i seoferå o altå posibilitate de infectare atuberculului în cursul procesului de recol-tare, atunci când tuberculii vin în contactcu foliajul infectat sau cu solul contaminatcu sporangii. Inoculum sub formå de spor-angii poate råmâne viabil în sol un timp decirca 30 de zile. Chiar μi cele mai mici råniale tuberculilor sunt suficiente pentru apermite infecøia.

Simptome

Deoarece frunzele de cartof tind så dez-volte diverse tipuri de pete maro în timpulperioadei vegetative, este important ca fer-mierii så fie capabili så identifice clarsimptomele de manå. Infecøiile primare seobservå pe tulpinå μi pe peøiol (codiøa frun-zelor). Aceste pårøi ale plantei se coloreazåîn maro, eventual aproape negru, iar frun-zele asociate mor. Creμterea superficialå aciupercii este rareori observatå pe tulpini. Simptomele iniøiale ale infecøiei pe frunzesunt pete mici, de culoare galben spreverde închis. Infecøia apare de obicei maiîntâi pe marginile frunzei μi pe vârf, deoa-rece aici sunt reøinute un timp mai îndelun-gat picåturile de apå. În condiøii de mediufavorabile, petele se måresc repede μidevin de culoare maro închis spre negru. Ozonå cenuμiu deschis a ciupercii în creμterese poate observa pe spatele frunzei la gra-niøa dintre øesutul sånåtos μi cel infectat.Aceasta se observå cel mai evident în tim-pul perioadelor cu umiditate ridicatå aaerului, dimineaøa devreme (perioada derouå) sau dupå ploaie. Zona albå reprezintåsemnul incontestabil al infecøiei de manå.Tuberculii infectaøi prezintå pe suprafaøåpete de diferite dimensiuni, de formå nere-gulatå μi uμor mai adâncite, de culoarecenuμiu-albåstrui. Sub aceste zone, pårøimari din øesutul tuberculului sunt decolo-rate, maro-ruginiu; nu existå o demarcaøienetå între zonele maro-ruginiu μi øesutulsånåtos.

Vedere aeriana a unui câmp de testare: zonele netratate pot fi distinse clar de cele tratate. Zonele netratate demonstreaza efectul devastator al manei pe plantele de cartof

1/07 CURIERUL 13

Populaøiile ciuperciiPatogenul manei, Phytophthora infestans,provine din regiunile înalte din centrulMexicului. Råspândirea patogenului înrestul lumii s-a produs în douå valurimajore de migrare. Prima migrare s-a pro-dus acum circa 160 de ani. Ciuperca a fosttransportatå fårå voie peste Atlantic pecoråbii, dupå care s-a extins rapid înEuropa, Asia μi Africa. Timp îndelungat,populaøiile din Europa Centralå au råmasfoarte uniforme: numai tipul genetic A1 afost prezent în Europa μi Asia. Toateschimbårile adaptative ale patogenului auputut apårea numai prin mutaøii sau

crossing-over mitotic. Schimbul de geneprin recombinare sexuatå nu a fost posibil,deoarece era prezent numai tipul geneticA1 (recombinarea sexuatå depinde de prezenøa a douå tipuri sexuate diferite, A1 μi A2). Aceastå situaøie a råmasneschimbatå pânå în anul 1975.

Al doilea val major de migraøie a pato-genului a apårut la mijlocul deceniului1970. În 1976 μi 1977 au fost importate dinMexic în Europa mari cantitåøi de cartofi:printre ele se aflau tuberculi cu infecøie la-tentå, incluzând tulpini A1 noi pentruEuropa, μi de asemenea, pentru prima datå,

Ciclul de viata al ciupercii

Sporulare

Dispersareasporangiilor

Formareazoosporilor

Închistareazoosporilor

Germinareasporangiilor

Zoosporimobili

Miceliu al celor douatipuri sexuate ale ciupercii

Cresterea miceliului infrunze si tuberculi

Formareaoosporilor

Germinareaoosporilor

Germinareasporangiilor Germinarea

cistului

Germinarea directa(temperaturi ridicate)

Reproduceresexuata

Germinarea indirecta(temperaturi scazute)

14 CURIERUL 1/07

tulpinile A2. Aceste douå tulpini ale ciu-percii s-au råspândit rapid în întreagaEuropå.

Populaøiile de Phytophthora derivatedin primul val de migrare sunt referite ca„vechi”, în timp ce populaøiile provenitedin al doilea val de migrare sunt referite capopulaøii „noi”.

Situaøia în Europa Centralå

Au fost întreprinse numeroase studii pen-tru a investiga incidenøa populaøiilor dePhytophthora pe glob. Scopul a fost de adetermina frecvenøa relativå μi distribuøiageograficå a populaøiilor „vechi” μi „noi”. Prin analiza ADN a patogenului se poateface diferenøa între populaøiile „vechi” μicele „noi”. Cercetåri conduse în 2001 auaråtat cå populaøia „veche” cuprinde maipuøin de 4% din populaøia totalå dinGermania. Situaøia este similarå în øårilevecine: numai o micå parte a populaøiilordin Franøa, Olanda, Danemarca μi Poloniasunt de tip „vechi”.

Procesul de tranziøie spre „noua” popu-laøie a fost de asemenea confirmat în Asiade Nord-Est μi America de Nord.

Dezvoltarea de tulpini „agresive”

Într-un numår de studii internaøionale, afost posibil så se distingå clar între popula-øiile „vechi” μi „noi”. S-a observat cåpopulaøia „nouå” produce o necrozå carese extinde mai rapid, ceea ce înseamnå cåpatogenul este capabil så creascå mairepede în øesutul frunzelor. Mai mult,populaøia „nouå” prezintå o capacitate spo-ritå de producere a sporangiilor, având carezultat producerea mai multor sporangiipe unitatea de suprafaøå de frunzå infec-tatå.

Fig.1: Perioada latenta reprezinta timpul scurs între infectia cu ciuperca patogena si primaaparitie a simptomelor. Perioada latenta pentru "vechea" populatie era cuprinsa între 5-7zile. "Noua populatie" prezinta simptomele dupa numai 3 zile de la producerea infectiei.

Perioada latenta a patogenului

Momentul infectiei

3-5 zile la populatiile "noi", 4-7 zile la populatiile "vechi"

Aparitia simptomelor

1/07 CURIERUL 15

Un alt atu al populaøiei „noi” constå înfaptul cå se caracterizeazå printr-o peri-oadå de latenøå mai micå, adicå intervalulde timp dintre infecøie μi apariøia simpto-melor (vezi fig. 1). În timp ce perioada delatenøå tipicå pentru patogenul Phytoph-thora infestans era de 5 pânå la 7 zile, tul-pinile culese de pe câmp în prezent pre-zintå o perioadå de latenøå de mai puøin de3 zile.

Perioada de latenøå este un indicator deimportanøå fundamentalå în termeni epide-miologici. O perioadå mai scurtå semnificåapariøia mai multor generaøii în cursul unuian. Perioada de latenøå are de asemenea oinfluenøå mare asupra μanselor de succesale tratamentelor curative de a controlapatogenul. Aceste diferenøe în caracteristi-cile „noii” populaøii demonstreazå cå pato-genul este mai „în formå”: cu alte cuvinte,mai agresiv. Aceastå agresivitate a noiipopulaøii explicå de ce ea a fost capabilå såia locul „vechii” populaøii în majoritatearegiunilor de culturå a cartofului în numaicâøiva ani.

Implicaøii în practica agricolå

Rezultatele testelor de eficienøå pentru tra-tamente curative au demonstrat cå, odatåce infecøia s-a instalat cu succes, este aproa-pe imposibil de prevenit izbucnirea uneiepidemii. De aceea, este necesarå preveni-rea instalårii patogenului prin måsuri pre-ventive. Prima condiøie constå în respecta-rea momentului corect de început al pro-gramului de tratamente, înainte de apariøiaprimelor simptome. Modelele de decizieimplementate pe calculator sunt un instru-ment important în planificarea tratamente-lor fungicide. Sistemele moderne de comu-nicaøie ajutå la punerea rapidå a deciziei înpracticå. Ωi pe viitor, controlul cu succes alpatogenului Phytophthora infestans se vabaza pe utilizarea celor mai recente rezul-tate ale cercetårilor din domeniile fitopato-logiei, ameliorårii plantelor μi protecøieiplantelor. ■

Cea mai nouå μi mai eficientåprotecøie a cartofilorCreμterea presiunii de infecøie a patogenului Phytophthora infestans a impulsionatcercetarea μtiinøificå pentru gåsirea de noi tehnologii de control. Cu fluopicolid,Bayer CropScience a dezvoltat o substanøå activå dintr-o nouå generaøie pentrucontrolul manei la cartof. Acest produs modern oferå o formå inovativå de controlal bolii, cu o acøiune de lungå duratå.

Fluopicolid este prima substanøå activå din noua grupå chimicå a acylpicolidelor.Ea posedå un mod nou de acøiune care permite obøinerea unui control eficient μisusøinut al manei, acøionând în toate stadiile importante ale ciclului de dezvoltareal patogenului. Sunt inhibate atât germinaøia directå cât μi cea indirectå a sporilorμi sporangiilor, odatå cu reproducerea sexuatå a patogenului.

Fluopicolid este o substanøå activå având proprietåøi translaminare: dupå aplicarea pe partea superioarå a frunzei, substanøa activå penetreazå suprafaøafrunzei μi se translocå în øesuturile frunzei, protejând planta pânå la partea dejos a frunzei. Dacå se aplicå la baza frunzei sau pe peøiol, substanøa activå estedistribuitå înspre frunze: aceastå caracteristicå demonstreazå cå fluopicolid estecapabil så protejeze noile creμteri apårute între douå tratamente succesive.

Primele omologari pentru fluopicolid au fost obøinute de Bayer CropScience înanul 2006. Fluopicolid este comercializat pentru utilizare la cartof în amestec cupropamocarb, sub denumirea de Infinito®. Cele douå substanøe active fluopicolidμi propamocarb se completeazå reciproc perfect: ele oferå fermierului un instrument eficient pentru evitarea dezvoltårii rezistenøei. Infinito poate fi utilizatμi la combaterea tulpinilor de ciuperci oomycete care prezintå rezistenøå lafungicidele standard.

Studiile de câmp recente au demonstrat acøiunea robustå μi de nivel foarte ridicat a lui Infinito asupra infecøiilor de Phytophthora infestans pe frunze, tulpiniμi tuberculi, precum μi protecøia sigurå μi de lungå duratå. Datoritå profilului ecotoxicologic foarte favorabil, Infinito este adecvat utilizårii în programele integrate de tratamente, fiind acceptat de partenerii din lanøul de producøie alimentarå.

Bayer CropScience dezvoltå în prezent acest fungicid foarte eficient μi pentrucontrolul manei la legume, viøa de vie μi plante ornamentale. De exemplu, fluopicolid va fi disponibil pentru utilizare la viøa de vie într-un pre-mix subnumele comercial de Profiler®.

16 CURIERUL 1/07

Confidor cu protectie antistres– Stress Shield™Efectele asupra cresterii plantelor

1/07 CURIERUL 17

O nouå tehnologie de formulare, denu-mitå OTEQ®, îl face acum μi mai eficientμi mai tolerant la condiøiile de vreme nefa-vorabile. Cercetåri recente demonstreazåcå el ajutå efectiv plantele så tolereze maibine situaøiile de stres abiotic. Toate aces-tea fac din Confidor un partener deîncredere μi foarte versatil în lumea insec-ticidelor din agriculturå.

Confidor este insecticidul cel mai binevândut la scarå mondialå μi produsul BayerCropScience numårul unu. Incluzând trata-mentul seminøelor μi utilizårile dinEnvironmental Science, el a generat în2005 vânzåri de 587 milioane Euro. Lansatîn 1992, el a devenit lider mondial de piaøåcinci ani mai târziu, datoritå modului noude acøiune al substanøei sale active, imida-cloprid, eficienøei excepøionale, profiluluiecologic μi flexibilitåøii sale.

În segmentul tratamentului seminøei,produsul este comercializat sub denumireade Gaucho®.

Tehnologie de aplicare flexibilå

Confidor oferå o excelentå eficacitatesistemicå prin rådåcini combinatå cu ofoarte bunå compatibilitate cu planta.Utilizarea optimå a acestor caracteristicipoate fi obøinutå prin metode de aplicarecare folosesc sistemul radicular, cum ar fitratamentele la sol, irigarea prin picurare,sistemele hidroponice. Confidor oferåsimultan o eficacitate de lungå duratå μi laaplicarea foliarå. Prin stropire pe frunzesau prin tratament la sol, Confidor poate fiutilizat la peste 140 de culturi μi necesitåmai puøine aplicåri decât unele din produ-sele sale concurente.

În 2006, Bayer CropScience a lansat onouå μi unicå tehnologie de formulare, caremåreμte μi mai mult eficacitatea în combat-erea insectelor sugåtoare. ConfidorOTEQ® este o formulare brevetatå, careasigurå aderenøa îmbunåtåøitå la frunze,penetrarea mai bunå μi creμterea rezistenøeila spålare prin precipitaøii.

Dar aceasta nu este totul. De-a lungulanilor, fermierii din întreaga lume auobservat cå plantele tratate cu Confidoraratå mai sånåtoase. În 2005, cercetåriindependente au demonstrat cå produsul,în plus faøå de controlul insectelor, acøio-neazå ca o barierå de protecøie împotrivastresului – Stress ShieldTM.

Factori de stres biotici μi abiotici

Creμterea plantelor, productivitatea μi cali-tatea recoltei sunt puternic influenøate dediverμii factori de stres din mediu la careplantele sunt expuse în mod continuu.Creμterea μi dezvoltarea optimå suntdeparte de cele realizate în câmp sau sere.

O mare proporøie din pierderile derecoltå la plantele de culturå se datoreazåaμa-numiøilor factori de stres abiotici, prin-tre care putem enumera seceta, excesul deapå, cåldura, frigul, insolaøia excesivå,concentraøia ridicatå de såruri în sol sau deozon în aer. Existå μi o altå grupå de factoride stres, μi anume ciupercile, bacteriile,virusurile μi insectele, care produc stresul„biotic”.

Impactul mediului asupra productivitå-øii culturii devine evident atunci când secomparå recoltele record cu cele medii.Dacå se presupune cå recoltele recordreprezintå creμterea plantelor în condiøii

Confidor este insecticidul lider mondial înagriculturå, omologat în peste 120 de øåri μi lamai mult de 140 de culturi. Este produsul cheiedin cea mai importantå din punct de vederecomercial claså chimicå a insecticidelor, apåru-tå în ultimii 20 de ani – cloronicotinile sau CNI(sinonim neonicotinoide). Confidor controleazåo gamå largå de insecte la doze mici de utili-zare μi prezintå o eficacitate de lungå duratå.

ideale, atunci pierderile asociate cu stresulbiotic μi abiotic pot reduce potenøialul deproducøie cu pânå la 80%. Majoritateapierderilor sunt atribuite în general condi-øiilor ne-optimale de creμtere, adicå stresu-lui abiotic.

Sånåtate mai bunå a plantelor

Evaluarea continuå a datelor din testele decâmp a indicat faptul cå aplicarea produsu-lui Confidor a condus la creμtere maiaccentuatå μi la recolte mai ridicate chiar μiîn absenøa speciilor de dåunåtori. Analizacondiøiilor de creμtere din aceste teste a dusla concluzia cå implicaøi sunt factorii destres din mediu.Pentru a investiga modul în care plantele

tratate cu imidacloprid råspund μi se adap-teazå condiøiilor de stres abiotic, au fostefectuate teste de stres la secetå, de ex. cu

plante de orz, pentru a studia comparativcreμterea plantelor netratate supuse ace-loraμi factori de stres.

S-a putut demonstra cå frunza plantelorde orz tratate, supuse stresului de secetå, acrescut comparativ cu plantele netratate.Analiza geneticå ulterioarå la orz a eviden-øiat producerea cu întârziere a genelormarker de stres la secetå. Plantele dinacelaμi test au aråtat o intensificare a foto-sintezei, având ca efect susøinerea plantelorprin aportul suplimentar de energie în tim-pul perioadei de stres la secetå. Surprin-zåtor, plantele de orz tratate cu imidaclo-prid au sintetizat de asemenea mai multeproteine asociate cu mecanismul propriude autoapårare al plantei împotriva bolilorprovocate de ciuperci. Descoperirile gene-tice descrise mai sus sunt confirmate înalte teste de stres abiotic, demonstrânddezvoltarea mai rapidå a rådåcinilor la

plantele de tomate crescute în condiøii deslabå oxigenare, situaøie frecventå în cazulde ex. al sistemelor de cultivare hidropo-nice. În sfârμit, s-a putut demonstra cåplantele de bumbac supuse stresului desecetå, ulterior tratamentului seminøei cuimidacloprid, au utilizat lumina solarå maieficient pentru producerea de energie(fotosintezå).

Ca posibilå cauzå s-a sugerat acidul 6-cloronicotinic (6-CNA), care ar putea pro-duce modificårile fiziologice în plante μiprotecøia la stres. 6-CNA reprezintå unprodus major de descompunere a imida-clopridului în plantå μi un cunoscut factorde creμtere a capacitåøii sistemului de auto-apårare al plantei împotriva bolilor.

Interacøiunea imidaclopridului cu plan-tele, pentru a micμora stresul abiotic μi bio-tic, demonstreazå un al doilea mod de ac-øiune împotriva insectelor dåunåtoare,suplimentar faøå de modul direct de acøi-une, ajutând astfel plantele så atingå pro-ducøii mai mari μi o calitate mai ridicatå încondiøii de creμtere adverse.

Imidacloprid reprezintå un nou standardîn cercetarea stresului abiotic la plante,confirmat atât în laborator cât μi pe câmp.Un asemenea standard este absolut necesarîn cåutarea de noi substanøe active cu pro-prietåøi îmbunåtåøite de efect antistres.Tehnologia de protecøie antistres combi-natå cu noile soiuri de plante tolerante lastres va conduce la reducerea în continuarea riscului de pierderi de recoltå.

Inovaøie bazatå pe ulei

Noua formulare OTEQ®, de tip dispersieîn ulei, accentueazå efectul de protecøieantistres, Bayer CropScience fiind hotårâtså continue cercetårile pentru a exploata lamaximum potenøialele beneficii ale produ-sului Confidor. „Investiøia în cercetare esteevident o prioritate pentru BayerCropScience μi acest fapt este evidenøiat deprodusele care sunt perfect adaptate cerin-øelor pieøii”, spune Prof. Derrick Ooster-huis, Universitatea din Arkansas.

Formulårile de Confidor OTEQ au fostlansate în 2006 în Portugalia μi România,urmând a fi extinse în timp scurt în majo-ritatea øårilor din Europa. Aceastå inovaøieeste o formulare pe bazå de ulei care på-trunde mai rapid în plante, acoperå frunzelemai eficient μi este mai aderentå, astfelîncât nu este necesar så se repete stropireaculturii dupå cåderea precipitaøiilor.Suplimentar, produsul începe så acøionezemai repede, ceea ce permite o mai mareflexibilitate a tratamentelor. „Noua formu-

Pierderi de recolta datorita stresului biotic si abiotic

Reco

lta (k

g/ha

)

20,000

16,000

12,000

8,000

4,000

0

Pierderi abioticePierderi bioticeRecolta medie

Porumb Grâu Soia Sorg Ovaz Orz

Sursa: Buchanan, Gruissem, Jones; Biochemistry and Molecular Biology of Plants; American Society of Plant Physiologists, 2000

Productii

record

(cea mai mare recoltaobtinuta vreodata)

Imidacloprid a condus la marirea semnificativa a cresterii frunzei de orz în conditii de stres datorat secetei

[L*n

]

1000

800

600

400

200

0

tratat

netratat

Perioada deseceta

L*n = lungimeamaxima afrunzei xnumarul defrunze

3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 days

Tratamente cu imidacloprid (zile)

18 CURIERUL 1/07

Imidacloprid a imbunatatit sanatatea plantelor si a marit viteza de cre-stere la ardei (Clark Park, USA), chiar si în lipsa atacului de daunatori.

Cresterea productiei de bumbac ca urmare a tratamentelor cu imidaclo-prid (Osterhuis & Brown, University of Arkansas)

TRIMAX

Fara TRIMAX

Dezvoltarea radacinilor de tomate aflate sub stres de hipoxie

15 zile de la semanat 26 zile de la semanat

netratat

imidacloprid

Procentul de supravietuire si viteza de crestere ale plantelor Arabidopsis thaliana au crescut dupa tra-tamentul la sol cu imidacloprid (0,5 mg a.i./vas)

stresat, netratat stresat, tratat cu imidacloprid nestresatStres extrem: multe plante sufera din cauzaperioadelor lungi de seceta.

1/07 CURIERUL 19

lare OTEQ confirmå locul companieiBayer CropScience la frontiera celor maimoderne tehnologii,” spune ChristianNagel, Global Product Manager CNI,Bayer CropScience, Monheim. ■

Christian Nagel, Dr.Wolfgang ThielertBayer CropScience AG, Germania

Protejateîncå de la început Importanøa calitåøii în tratamentul seminøei

Utilizarea seminøelor sånåtoase, de înaltå calitate, este

unul dintre cei mai importanøi factori care contribuie la

o agriculturå eficientå. Cultivatorul de cereale depinde

de acesta pentru a asigura înfiinøarea unei culturi

sånåtoase μi, prin urmare, succesul financiar.20 CURIERUL 1/07

Fuzarioza spicului

Mucegaiul de zapada la orz de toamna

Taciunele zburator la orzMalura grâului

Pentru a obøine acest rezultat, såmânøatratatå trebuie så satisfacå o serie de ce-rinøe. Trebuie så aibå o maså adecvatå(MMB), bunå germinabilitate, så provinådintr-un soi pur μi, în final, un aspectimportant, nu trebuie så fie infectatå.

Datå fiind importanøa seminøei pentrufermier, cerinøele legale menite så garan-teze calitatea seminøelor au fost stabiliteprin norme precise. Un exemplu îl repre-zintå setul de reguli în domeniul calitåøiiseminøelor, care stabileμte nivelurilemaxime acceptabile de infectare cu diverμipatogeni ale culturilor pentru seminøe.Loturile care satisfac aceste criterii suntconsiderate ca acceptabile – dar nu existånici o informaøie despre nivelul infecøieisub acest prag.

Problemele majore aici sunt cele privi-toare la bolile fungice, care sunt transmiseexclusiv prin seminøe μi care pot fi combå-tute eficient numai prin tratamentul semin-øei. Aceμti patogeni au tendinøa så-μi suc-ceadå rapid generaøiile, aμa încât sunt dese-ori capabili så-μi constituie repede popula-øiile μi cauzeazå pagube importante, chiardacå infecøia în såmanøa de origine era subpragul stipulat în reglementårile privindcalitatea seminøelor. Acesta este motivul

pentru care infecøii severe se produc regu-lat dacå este omis tratamentul seminøei,chiar dacå a fost folositå såmânøå de înaltåcalitate: aceasta duce la pierderi impor-tante de productivitate μi calitate μi, în final,la pierderi economice. Singura metodå deîncredere pentru evitarea acestor problemeråmâne utilizarea sistematicå a tratamentu-lui seminøei, bazat pe produse eficiente deprotecøie a culturilor.

Substanøele active moderne au unspectru larg de acøiune În urma interzicerii, cu mai mult de 25 deani în urmå, a comercializårii produselorde protecøie a culturilor pe bazå de mercur,o întreagå gamå de substanøe active μi pro-duse noi a fost dezvoltatå pentru a fi folo-sita în tratamentul seminøei. Unii dintreaceμti noi compuμi au fost primele sub-stanøe active sistemice; acestea erau capabileså combatå patogeni care pânå atuncifuseserå de necontrolat sau care putuserå ficombåtuøi numai prin doze aμa de mariîncât periclitau vitalitatea μi germinabilita-tea seminøei. Aståzi este disponibil pe piaøåun numår mare de tratamente sistemicepentru seminøe, care diferå mult atât înceea ce priveste proprietåøile, cât μi preøul.În acest domeniu, nici dezvoltarea produ-

selor nu a încetat, aμa cum o demonstreazåadoptarea substanøelor active din clasastrobilurinelor pentru noile produse de tra-tament al seminøei.

Produsele de tratament al seminøelormenite så combatå patogenii din acestea,inclusiv diverμii tåciuni, mucegaiul dezåpadå, Microdochium nivale, Fusariumculmorum, trebuie så întruneascå anumitestandarde minime în ceea ce priveμte pro-centul de combatere. Eficacitatea produsu-lui împotriva patogenilor din seminøe estemåsuratå în timpul testelor biologiceimpuse în cadrul procesului de omologare.Totuμi, multe substanøe active sistemice, înspecial cele din clasa triazolilor, demon-streazå spectre de acøiune dincolo de ce-rinøele oficiale, combåtând, de asemenea, oîntreagå gamå de boli foliare. Acesteainclud patogenii care cauzeazå putregaiuri,påtarea reticularå a orzului, putregaiulcomun al rådåcinii orzului μi secarei,Rhynchosporium, ambele specii de Septoria,rugina, fuzarioza μi altele. Un domeniuimportant este folosirea tratamentuluiseminøei în combaterea Gaeumannonycesgraminis la cereale. Aceastå boalå nu provinechiar din såmânøå, dar, ca ‘boalå a rotaøii-lor’, nu poate fi combåtutå decât direct,folosind tratamentul adecvat al seminøei.

La ora actualå, existå pe piaøå o gamålargå de produse de tratament al seminøei,omologate pentru combaterea acestorpatogeni. Unele dintre aceste produse auun anumit efect colateral ce poate influenøapozitiv emergenøa μi dezvoltarea timpurie aplantelor de cereale, suplimentar faøå deefectul fungicid direct al substanøei active.Deμi, pentru unele boli (de exemplu tå-ciuni), existå o corelaøie directå între numå-rul de spice infectate μi mårimea pierderiirecoltei, beneficiul asupra productivitåøiiasociat cu folosirea tratamentelor seminøeicu spectru larg de acøiune nu se poate atri-bui întotdeauna combaterii unui anumepatogen. Aμa cum diferå în ceea ce priveμte

1/07 CURIERUL 21

spectrele de acøiune, tratamentele seminøe-lor diferå μi în ceea ce priveμte eficacitatea,în particular în condiøiile cele mai nefavo-rabile. Potenøialul infecøiilor puternicetinde så sublinieze rezervele unui produssau, invers, slåbiciunile lui. Pentru boli camucegaiul de zåpadå, durata protecøiei ofe-ritå de un produs poate fi uneori un factorcritic.

Dincolo de controlul patogenilor fun-gici, tratamentul seminøei a servit în modtradiøional la prevenirea infestårilor cudåunåtori. Exemplele includ repelenøa lapåsåri μi combaterea muμtei cenuμii a grâului.Un domeniu important este combatereaspeciilor de afide, în special ale celor carereprezintå vectori pentru transmiterea viru-sului care cauzeazå piticirea galbenå aorzului.

Calitatea formularii contribuie lasuccesul tratamentului seminøeiCalitatea unui produs pentru tratamentulseminøei nu este determinatå numai despectrul såu de acøiune. Sunt implicaøi μialøi factori, cum ar fi compatibilitatea

diferitelor componenteale tratamentului cucultura. Formularea, deexemplu, influenøeazå înmod semnificativ compa-tibilitatea cu respectivaculturå: produsele pe bazåde apå sunt, în general, maifavorabile în acest domeniudecât formulårile pe bazå de

solvent. Totuμi, cei mai importanøifactori în determinarea compatibilitåøii

dintre culturå μi formulare sunt substanøeleactive pe care produsul le conøine. Înainte,triazolii erau adesea implicaøi ca surså deprobleme: erau incluμi în formulare pentru alårgi spectrul de acøiune; dar dozele ridicatefolosite erau deseori suficiente pentru apericlita compatibilitatea cu cultura respec-tivå. La ora actualå, combinarea diferiøilorcompuμi utilizaøi trebuie fåcutå funcøie detipul de formulare. Diferenøele de compati-bilitate cu produsele de tratament al se-minøei au tendinøa så devinå evidente cândplanta este stresatå. Råsårirea întârziatåpoate fi deseori atribuitå factorilor externica temperatura, condiøiile solului μi aløifactori.

A existat o tendinøå generalå de dezvol-tare a noilor produse ca formulåri pe bazåde apå, neavându-se în vedere numai com-patibilitatea cu respectiva culturå, dar μipentru a îmbunåtåøi protecøia operatoruluiμi a entomofaunei utile.

Aceμti factori (incluzând costul produ-sului) sunt importanøi, dar calitatea tehnicåa produsului devine din ce în ce mai multun factor determinant al competitivitåøiiproduselor pentru tratamentul seminøei.

Astfel, proprietåøile fizico-chimice ale for-mulårii reprezintå baza pentru diferenøie-rea produselor: ele au o influenøå semnifi-cativå asupra modului în care se lucreazåcu produsul. Împreunå cu echipamentulfolosit, ele determinå calitatea loturilor deseminøe tratate μi se aflå printre cele maiimportante criterii pentru alegerea de cåtreoperatori a unui anume produs pentru ounitate de tratare a seminøelor. Dacå folosi-rea unui produs poate pårea hazardatå unoroperatori sau dacå formularea nu este uμorde folosit, cauzând probleme tehnice întimpul perioadei de vârf de tratare a semin-øelor toamna sau primåvara, atunci acestaare puøine μanse så råmânå pe piaøå, chiardacå demostreazå o bunå eficacitate biolo-gicå μi este ieftin. Metodele de lucru încadrul unitaøilor de pregåtire a seminøelorpresupun deseori faptul cå tratamenteleuniversale sunt preferate, pentru cå permitschimbarea diferitelor tipuri de cereale fårånevoia de curåøare extensivå a echipamen-tului. Schimbarea între formulåri pe bazåde apå μi formulåri pe bazå de solvent,reciproc incompatibile, necesitå curåøareaatentå a echipamentului, ceea ce poateînsemna o planificare complicatå μi poateduce la situaøii de presiune a timpului.

Asa cum am våzut, calitatea tratamen-tului seminøei poate fi definitå utilizând unnumår de parametri. Scopul acestui procesde optimizare este de a ne asigura cå pro-dusul este eficient în combaterea bolilorsau dåunåtorilor, permiøând råsårireaoptimå μi instalarea culturii. Aceasta sepoate obøine numai dacå doza recomandatå(μi omologatå) este respectatå cu acurateøe.Calibrarea atentå, întreøinerea μi utilizarea

22 CURIERUL 1/07

Tratamentul seminøei trebuie de acum înainte

judecat nu numai pe baza costurilor. El trebuie,

de asemenea, så fie considerat ca o poliøå de

asigurare μi acest lucru se reflectå în preøul

ridicat al seminøelor tratate.

În primul exemplu, cantitatea de produs aplicatå pentru tratamentul seminøei corespun-dea la 100% din doza de aplicare recomandatå. Aici, 78% dintre seminøe au avut o aco-perire in limitele acceptate (între 80-120% acoperire, barele albastre).În al doilea exemplu, numai 80% din doza recomandatå a fost aplicatå. Rezultat: pro-porøia seminøelor care au primit acoperire în limitele acceptate a fost reduså aproape lajumåtate, la 40%. Acoperirea a fost prea scåzutå pentru majoritatea (58%) seminøelor.

Distributia tratamentului seminøei pe 100 de seminøe cu aplicarea a 80% din doza recomandatå

25

20

15

10

5

035 45 55 65 75 85 95 105 115 125 135 145 155 160

Acoperire (%)

12

54

5

9

22

10

6

11

4

7

43

23

1 1

limite acceptabilelimite inacceptabile

Distribuøia tratamentului seminøei pe 100 de seminøe cu aplicarea a 100% din doza recomandatå

25

20

15

10

5

035 45 55 65 75 85 95 105 115 125 135 145 155 160

Acoperire (%)

12

54

5

9

22

10

6

11

4

7

43

23

1 1

limite acceptabilelimite inacceptabile

Num

arul

de

sem

inte

Num

arul

de

sem

inte

Obøinerea unui tratament optim al semin-øei, care så susøinå cultivarea eficientå acerealelor, depinde de folosirea unor pro-duse de înaltå calitate: acestea trebuie såprezinte un spectru de acøiune μi proprietåøitehnice conform celor mai moderne stan-darde. ■

echipamentului de tratament al seminøeisunt esenøiale pentru atingerea acestuiscop; dar μi aløi factori joacå, de asemenea,un rol major, incluzând proprietåøile fizico-chimice ale produsului μi puritatea tehnicåa lotului de seminøe. Aceiaμi parametrideterminå cât de uniform este aplicat pro-dusul pe seminøele de tratat. Este deseoriposibil så trasezi un model particular dedistribuøie pentru o anume combinaøie per-sonal operator – echipament. Reprezenta-rea graficå a acoperirii a sute de seminøeindividuale aratå cå, într-o anume propor-øie, o parte din seminøe primeμte întotde-auna fie mult mai mult, fie mult mai puøindecât cantitatea necesarå. Aceasta înseam-nå cå, în condiøii practice, fiecare lot deseminøe conøine, inevitabil, un anumenumår de seminøe supra- sau sub-tratate.Chiar μi aμa, marja de siguranøå conøinutåîn doza recomandatå pentru un produsînseamnå cå probleme apar rareori într-oculturå provenind din seminøe neuniformtratate în urma procesului tehnologic nor-mal. Dimpotrivå, consecinøele subdozåriiintenøionate a tratamentului seminøelorsunt deseori subestimate.

Tratamentul seminøei – o poliøå deasigurare pentru fermierPresiunea de continuå scådere a costurilorîn producøia cerealelor a condus la o situa-øie în care existå diferite tipuri de tratamental seminøei, care diferå nu doar în ceea cepriveμte preøul, dar μi în ceea ce priveμtespectrul de acøiune. Aceasta presupune oatentå analizå a raportului costuri/ benefi-cii: folosirea unui produs conøinând o sin-gurå substanøå activå – μi aceasta cu unspectru de acøiune limitat – este probabilpotrivitå pentru loturile de seminøe (apa-rent) neinfectate sau doar slab infectate,deμi riscul råmâne greu de calculat.Acestor produse le lipseμte flexibilitateaproduselor premium, care tind så-μi menøi-nå activitatea chiar în condiøii meteo nefa-vorabile neprevåzute sau dacå riscul infec-øiei este mai mare decât anticipat.Potenøialul de eficacitate oferit de produ-

sele cu spectru larg de acøiune în condiøiiproblematice reprezintå o investiøiecosturi/ beneficii probabil neegalatå denicio altå måsurå de protecøie a culturii.

Tratamentul seminøei trebuie de acumînainte judecat nu numai pe baza costuri-lor. El trebuie, de asemenea, så fie consi-derat ca o poliøå de asigurare μi acest lucruse reflectå în preøul ridicat al seminøelortratate.

1/07 CURIERUL 23

www.bayercropscience.ro

Naturå μi tehnicå

Atunci când se discutå despre consumul deenergie, se ajunge întotdeauna la urmåtoareaconcluzie: cel mai avantajos kilowatt-orå (KWh) de energie, din punct de vedere economic μi alimpactului asupra mediului, este acela, care numai este necesar så fie produs. Din acest motiv, în prezent se pune mare accent pe måsurile deeconomisire a energiei.

Un asemenea exemplu îl reprezintå structurasuprafeøelor exterioare ale avioanelor, inspiratå din cea a pielii rechinului. Oamenii de μtiinøå auconstatat cå rechinii se deplaseazå în apå cu unconsum de energie deosebit de redus. Contrarprimelor presupuneri, pielea rechinului nu esteperfect netedå, ci este stråbåtutå de μanøuri fine.Studiile dedicate microstructurii pielii de rechin μiefectului asupra curgerii fluidelor au demonstrat cå aceastå structurå conduce la eliminarea turbu-lenøelor care perturbå μi frâneazå miμcarea.Pornind de la aceste concluzii, cercetårile auaråtat cå acoperirea avioanelor cu o folie ce imitåstructura pielii de rechin conduce la economii de combustibil de pânå la 10%. Acesta este un exemplu de gândire responsabilå privindreducerea consumului global de energie. ■