Curente literare - schite

8/15/2019 Curente literare - schite

1/14


2/14

Trăsături Reprezentanţi

I l u m

i n i s m u l - neav nd un program estetic propriu, iluminismul nu e un curent literar;

- curent ideologic şi cultural care a dominat toate sferele societăţii europene în secolul alXVIII-lea !secolulluminilor" -!ranţa ;- )egemonia raţionalismului;- caracter anticlerical, antireligios şi ateu;- elaborarea *nciclopediei !


3/14


3


4/14


5/14

R o m a n

t i s m u l - curent apărut în ermania la sf rşitul secolului al Q2...-lea ca o reacţie împotriva clasicismului;

- revolta împotriva convenţiilor sociale şi artistice;- valori#areasentimentului în dauna raţiunii;- cultul eului ; valori#areain%i2i%ualului în dauna generalului uman, apersonalităţii în dauna impersonalităţii !clasice";- apariţia confesiunilor, a autobiografiei şi a 5urnalului intim ca forme ale valori#ării eului;- gustul pentrumister şi5antastic ; atracţia pentrureli#ie şi misticism , ocultism şi esoterism ;- e2ocarea trecutului : interesul pentru istoria medievală, dar mai ales pentru cea naţională;- interesul pentru5olclor, tra%iţiile naţionale şi culturile primiti2e opus preocupării pentru clasicitatea greco-latină;- nostal#ia ori#inilor ;- percepţia cosmicului şi a totalităţii;- comuniunea omului cu natura ;- iu4irea - cale de cunoaştere;- valorificarea miturilor;- explorarea inconştientului, a nocturnului; cultivarea2isului ca motiv central;- temacunoa(terii !dorinţa de evadare, călătoria";- preferinţa pentruantiteză ;- eroul e9cepţional :n :mpre urări e9cepţionale ;- persona5ele provin din medii diverse şi contrastante, fiind înfăţişate inclusiv periferia sordidă şi lumea celor umili;

- criteriulori#inalităţii se impune în faţaimitaţiei cerute de clasicism;- lirismul – expresia deplină a subiectivităţii în diferitele ei manifestări: sentimentul naturii, intensitatea erosului, cobor rea însubconştient şi inconştient, explorarea nocturnului şi a tăr mului oniric, spiritul ironic şi satiric, percepţia micro- şi macrocosmosului;sentimentul timpului individual şi universal;- 5antasticul şi 5eericul oferăe2a%area %in real în tăr mul imaginarului, transcenderea limitelor, depăşirea condiţiei umane, sondarea profun#imilor sufletului;- amestecul genurilor şi speciilor;- negli5area formei, libertatea de creaţie, refu#ul regulilor clasice;- stilul romantic este retoric, exaltat şi pitoresc, susţinut de antite#ă, )iperbolă, tiradă, în acord cu pasiunile eului poetic sau cu intensitateaconflictului dintre persona5e;- romantismul promovea#ă în general poe#ia lirică, dar şi dramaturgia sau pro#a, iar speciile noi sunt: meditaţia, elegia, poemul filosofic,drama, nuvela istorică;Romantismul românesc < 'i)ail =o#ălniceanu3 Introducţie la Dacia literară 6*./ 7- unificarea limbii şi literaturii rom ne; specificul naţional, inspirarea din trecutul istoric, preţuirea frumuseţilor patriei, valorificareafolclorului;- importanţa criticii literare: $ ritica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana*&- originalitatea – $6orul imitaţiei s-a făcut la noi o manie prime5dioasă pentru că omoară în noi du)ul naţional !***" +raducţiile însă nu fac oliteratură*&

0ermania" c)legel, 4ovalis, 9*+*?*%offmann, %einric)%eine

An#lia : amuel +aBloroleridge, illiamordsKort), eorgeordon 1Bron, )elleB,Jeats

!ranţa" 7r* de)ateaubriand, 2ictor%ugo, ?lp)onse deamartine, ?lfred de0usset, ?lfred de 2ignB,erard de 4erval

Rusia : ?* * 'uşCin, 0*ermontov

România : 2asilerlova, rigore

?lexandrescu, .on%eliade Rădulescu,ostac)e 4egru##i,2asile ?lecsandri, 0i)ai9minescu


E


6/14

R e a

l i s m u l - doctrina estetică realistă se cristali#ea#ă în 7ranţa, în plină epocă de formare a romantismului pe care îl neagă ve)ement !a doua 5umătate

a sec* al Q.Q-lea", care pune accentul perelaţia %intre artă (i realitate- apariţia realismului este favori#ată de contextul social-istoric !revoluţia industrială; consolidarea burg)e#iei; de#voltarea presei" şi de factoriculturali !curentul filo#ofic po#itivist, av ntul deosebit al ştiinţei, îndeosebi al ştiinţelor naturii", dar care continuă să se de#volte în formespecifice în secolul următor;- manifeste ale realismului sunt: tend)al, în romanul Roşu şi negru !3S":2333un roman e ca o oglindă purtată de'a lungul unui drumbătut de multă lume4&1al#ac, /refaţa la Comedia umană !MF":2literatura e o oglindă completă a moravurilor sociale4& pictorul)ampfleurB, articolul Realismul !ED"; revista>Le R?alisme ” < *.,@;-veridicitatea – reflectarea fidelă a realităţii surprinse obiectiv, ca într-ooglindă! tend)al, 1al#ac";- tematică socială; societatea e înţeleasă ca un organism viu, dinamic, ca un mediu care explică prin datele sale comportamentul persona5elor; eroul este ceea ce face din el societatea;- temele principale: moravurile unei epoci, ale unui mediu, legăturile unui individ cu contextul istoric, politic, social, influenţa mediuluiasupra lui, oraşul, provincia, mi#eria sau ascensiunea socială; teme preferate: averea, familia, parvenirea;- literatura realistă se inspiră exclusiv din pre#ent; T - obiectivitate - narator impersonal, omniscient şi omnipre#ent;- rigoarea observaţiilor; importanţa detaliului semnificativ; T - accent pe observaţie şi anali#ă;- critica aspectelor negative; T - refu#ul ideali#ării şi al evadării în fante#ie şi vis, care caracteri#au atitudinea romantică;- persona5e tipice !repre#entative pentru diferite clase şi categorii sociale" în situaţii tipice; diversitate tipologicăL persona5e care să2concure5e starea civilă4!1al#ac"; destinul persona5elor este condiţionat demediul social şi economic" epocă" ereditate&

' se impune ca tip uman caracteristic parvenitul, iar ca valoare banul sau po#iţia socială dob ndită prin avere, relaţii, înşelăciune, căsătorie,moştenire etc; T - anali#a psi)ologică; T - determinarea socială a persona5ului;- afirmarea pro#ei şi a romanului ca forme literare ale viitorului; specii literare cultivate: roman, sc)iţă şi nuvelă psi)ologică; comedia şi drama;- valoarea documentară; T - stil sobru, impersonal, lipsit de artificii; T - economie de mi5loace artistice*

!ranţa" tend)al,%onorO de 1al#ac,ustave 7laubert,'rosper 0OrimOe;An#lia")arles 6icCens, eorge 9liotRusia : 4*2* ogol, *4* +olstoi, ?*'* e)ovAmerica :0arC +Kain

România : 4icolae 7ilimon,.on reangă,.* * aragiale,.oan lavici,

iviu Rebreanu,* ălinescu, %ortensia'apadat-1engescu, 0arin 'reda*

N a t u r a

l i s m u l

- curent înrudit cu realismul, naturalismul a fost fondat de scriitorul france# Umile Vola, care a început să publice scrierile teoretice privind $metoda naturalistă& în ==;- doctrină estetică ce are drept ţintă fidelitatea faţă de realitate, concentr ndu-se cu predilecţie asupra aspectelor dure, brutale, ale acesteia, aca#urilor patologice, reduc nd adeseori fiinţa umană la datele sale strict biologice;- pentru scriitorul naturalist, importante sunt mai ales stările fi#ice ale individului, manifestările instinctuale datorate cel mai adesea unordereglări organice de natură nervoasă, ereditatea şi mediul social fiind principalele cau#e care influenţea#ă comportamentul uman;' naturalism Wnatură, suger nd importanţa biologicului în structura personalităţii umane;- metode ştiinţifice de investigare a personalităţii; T- omul ca produs al mediului social şi al eredităţii;- aspecte sumbre ale realităţii – patologicul, mi#eria fi#ică şi morală; aspecte grave, sumbre, fapte iresponsabile, explicabile prin porniriinconştiente, instincte ce conduc către o cau#ă ereditară; T - ereditate maladivă, instincte, obsesii; T - observaţia riguroasă şi exactă areacţiilor şi sen#aţiilor; T- persona5ul repre#intă, de obicei, un ca# patologic; T - anali#a psi)ologică; T- te)nica detaliului semnificativ; T- stil neutru şi impersonal*

!ranţa" Umile Vola, fraţiioncourt, uB de0aupassant0ermania : er)art%auptmannue%ia : ?ugust trindbergRomânia : influenţenaturaliste: .* * aragiale,1arbu /t*- 6elavranceaiviu Rebreanu*

Trăsături (i reprezentanţi

=


7/14

T r a

% i ţ i o n a l

i s m

u l

Tra%iţia – ansamblu de concepţii, obiceiuri, credinţe, datini care se formea#ă în cadrul unor grupuri sociale şi se transmit din generaţie în generaţie*+radiţiile unui popor: valorile culturale create de el; patrimoniul cultural şi istoric; valorile etice şi estetice ale folclorului* +radiţionalismul e o orientare literară care preţuieşte şi apără tradiţia, înţeleasă ca o sumă de valori expuse pericolului alterării şi degradării* ?şadar,

tradiţionalismul constituie o tendinţă a culturii de a supraevalua valorile tradiţiei !de#văluite de5olclor3 istorie3 sat ", în defavoarea valorilor modernismului*6espre tradiţionalism se vorbeşte la începutul secolului al QQ-lea şi acesta include: sămănătorismul !integral", poporanismul !parţial" şi g ndirismul*

ămănătorismul este o orientare literară care îşi are punctul de plecare în programul revistei6ămănătorul , apărute la 1ucureşti între


8/14

' o % e r n i s m u l 6eşi pledoaria pentru modernism are o vec)ime apreciabilă, put nd fi urmărită încă din ?ntic)itate, despre modernism se vorbeşte mai ales la sf rşitul

secolului al Q.Q-lea* ?cesta se constituie ca o reacţie împotriva încercărilor conservatoare de a înăbuşi spiritul creator, încorset nd creaţia artistică în dogmcanoane şi legi prestabilite*

Nn sens larg, modernismul cuprinde toate mişcările artistice care exprimă - în mod categoric - desprinderea de tradiţie, contest nd, uneori violent, eposau curentul care le-a precedat* ?depţii modernismului sunt anticlasici şi anticademici, neg nd tradiţia*

'rima revistă cu spirit modernist apărută după ră#boi a fost6burătorul !


9/14

B a r n a s i a n

i s m u l

- curent literar apărut în 7ranţa în ultimele patru decenii ale sec* al Q.Q-lea, opus utilitarismului realist şi sentimentalismuluiromantic;- parnasianism W revista Le /arnasse contemporain !W 0untele 'arnas – loc consacrat mu#elor în mitologia greacă";- respinge militantismul artei propagat de ideologia vremii;- autonomia esteticului; idealul artei pentru artă – absoluti#area poe#iei;- retragerea poetului în $turnul de fildeş& din faţa frăm ntărilor vieţii;- preferinţa pentru poe#ia descriptivă şi statică, erudită, rafinată; T - ci#elarea formei, apreciind artificiul pictural;- lirism rece, impersonal, obiectiv; T - concepţie elitistă, intelectualism,- contemplaţie detaşată, meditaţie filosofică; T - recursul la mituri, exotismul;- descrierea obiectivă a naturii sau a operelor de artă;- esteti#area contemplaţiei - fu#iunea actului liric cu cel plastic;- aspiraţia către perfecţiunea formală; - abordarea unor specii care presupun virtuo#itate deosebită !sonetul, rondelul";- stil înalt, rafinat, elegant; T - vocabular ales, rar, strălucitor;- în 7ranţa, simboliştii s-au definit în opo#iţie cu generaţia imediat anterioară a parnasienilor*

!ranţa" +)Oofilautier, econte deisle, +)Oodore de1anville, AosO 0ariade %eredia, )arles1audelaire, tOp)ane

0allarmO, ullB'rud)omeRomânia" ?lexandru0acedonsCi, .on1arbu, .on 'illat, 4icolae 6avidescu


A i m

4 o l i s m u

l- curent literar apărut în 7ranţa pe la >S, continu nd în primele decenii ale sec* al QQ-lea; >=- Le 69mbolisme :articol-manifest semnat de Aean 0orOas;- se opune descriptivismului naturalist, impersonalităţii reci parnasiene şi retorismului romantic;- poe#ie a sensibilităţii pure;- su#estia devine principiul fundamental; $? numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dăun poem, plăcere ce constă în bucuria de a g)ici încetul cu încetul; să sugere#i obiectul, iată visul nostru&* !0allarmO"- folosireasim4olului ;- corespon%enţa între sen#aţii: $'arfum, culoare, sunet se-ng nă şi-şi răspund*&- corespondenţe: microcosm - macrocosm; concret – abstract;idee - forma acustică în care ea apare; sen#aţii – emoţii – imagini !$audiţia colorată&" X sineste#ia;sunete –culori; sunete – instrumente mu#icale !instrumentalismul :RenO )il";- muzicalitatea – $de la musiGue avant toute c)ose& ! -rta poetică, 2erlaine";- refrene, laitmotive, armonii sugestive, repetiţii, aliteraţii ce converg spre o mu#ică interioară inefabilă a poe#iei;- tematică specifică: neliniştea, angoasa, nevro#ele, eva#iunea, neantul, boala, suferinţa, oboseala, moartea, spleen-ul!amestecul de tristeţe, de#olare şi plictiseală";- tema marii plecări, a naturii; T - motive simboliste: singurătatea, ploaia, toamna, iubirea resimţită ca nevro#ă;- universul citadin, taverna, parcul solitar, stră#ile pustii, ma)alaua sordidă;

!ranţa )arles 1audelaire,'aul 2erlaine,tOp)ane 0allarmO,?rt)ur Rimbaud, Aean0orOas, 'aul 2alOrB,'aul laudel, Aulesaforgue

An#lia : (scar ilde,7rancis +)ompsonAustria : Rainer0aria RilCeRomânia"?l*0acedonsCi!articole: -rtaversului" /oe5ia

I


10/14

- stări vagi, nelămurite, sentimente neclare; ambiguitatea devine principiul limba5ului;- estomparea contururilor; T - stilul aspiră către puritate;- culti2area 2ersului li4er * im4olul – un semn !o imagine, un obiect concret, un cuv nt, o cifră" care sugerea#ă un conţinut abstract !o idee, unfenomen, un concept"; figură de stil înrudită cu metafora, imagine sensibilă a unei idei; ?* arren – metafora devinesimbol prin recurenţă* inestezia - o varietate metaforică ce constă într-un complex de sen#aţii transpuse literar prin îmbinarea imaginilor vi#uale,auditive, olfactive, tactile, gustative; se stabilesc raporturi între sen#aţii diferite, datele unui simţ fiind transpuse prin intermediulaltui simţ* 9x*: $9a poartă c ntece-n priviri L /i-n oc)i miresme dulci de floare*& ! )arles 1audelaire"; $'rimavara, o pictură parfumată cu vibrări de violet& ! * 1acovia"

viitorului" Logica poe5iei", /tefan'etică, 6imitrie?ng)el, eorge1acovia, .on 0inulescu

AVAN0AR A

! u t u r i s m u

l

A2an#ar%a repre#intă o serie de mişcări artistice eterogenedin prima 5umătate a sec* al QQ-lea, caracteri#ate prinrespingerea oricărui sistem estetic de5a constituit, proclam nd necesitatea înnoirii radicale a artei*

!uturismul - primul curent literar al avangardei, apărut în.talia în


11/14

A u p r a r e a

l i s m u l - curent de avangardă apărut în


12/14

Trăsături (i reprezentanţi

N e o m o % e r n i s m u l

- în istoria poe#iei postbelice se disting trei perioade:realismul socialist !proletcultismul"- în niunea ovietică prin anii 3S ai sec* QQ, curentul artistic oficial, inspirat de ideologia marxist-leninistă, în maniera căreia a fost obligată să cree#e ma5oritatea artiştilor;neomodernismul; postmodernismul !generaţia [>S"*

Neomo%ernismul- poeţii neomodernişti revin la formulele de expresie ale modernismului, rup ndu-se de fondul şi forma poe#iei realist-socialiste, cu toatecompromisurile ei morale, tematice şi stilistice;- limba5ul ambiguu, metaforele subtile, imaginile insolite;- temele mari şi nobile ale omului: reflecţia filosofică, ironia, intelectualismul;- expansiunea imaginaţiei, revirimentul, luciditatea şi fante#ia, sensibilitatea şi ironia, erotismul şi confesiunea, elemente suprarealiste şi ermuniversul afectiv al omului contemporan;- direcţii stabilite de 9ugen imion în6criitori rom(ni de a5i:

poe#ia poe#iei; cri#a de identitate; $constructorul& unui limba5 poetic surprin#ător, poetul transparenţei: 4ic)ita tănescu;concreti#area simbolurilor: e#ar 1altag; poe#ia socială şi cosmică; expresionism ţărănesc: .on ?lexandru; .on )eorg)e, * ?lboiu;ironişti şi fante#işti: 0arin orescu !cu limba5 poetic simplu, implic nd ironia şi umorul", 0ircea .vănescu, 0i)ai rsac)i;lirica feminină: spirituali#area emoţiei: ?na 1landiana; onstanţa 1u#ea;

- ca un ecou al avangardei manifestate la începutul secolului, poeţii neomodernişti mărturisesc: $ untem o generaţie fără dascăli şi fără părinspirituali* 4e caracteri#ea#ă revolta, ura împotriva formelor, negativismul* 6etestăm, umăr la umăr, literatura***& ! eo 6umitrescu"- nucleul noii mişcări e repre#entat%e trei #rupări literare : poeţii de la revista>Al4atrosH , cei grupaţi în $Cercul literar %e la i4iuH şi noul2al suprarealist

Re2ista >Al4atrosH , editată în* /* şi condusă de eo 6umitrescu, a fost inter#isă după numai şapte numere, ca şi tipărirea unui volumcolectiv de poe#ie intitulat6(rmă ghimpată* +inerii de la $?lbatros& promovea#ă o orientare poetică destul de unitară, caracteri#ată prinnonconformism,contestarea 5ormulei >artă pentru artăH , a poe#iei $lascive& şi a celei $de goarnă şi tr mbiţă& ce se prefigura, renunţarea lalirica melancoli#ată, idilică şi suavă a tradiţionaliştilor interbelici în favoarea uneipoezii cu accente sociale (i sarcastice , a trăirii intense, asuferinţei ce anga5ea#ă întreaga umanitate* 7ormula lirică adoptată este aceea a depoeti#ării, a respingerii formelor patetice, grave şi căutatmetafi#ice, a reconstrucţiei ludice şi ironice a poemului, cu umor negru şi nevro#ă sublimată în parodie* 9i reinterpretea#ă temele grave aleliteraturii dintr-operspecti2ă lu%ică3 amuzantă , manieră ce-şi va găsi în poeţi precum 0arin orescu şi 0ircea 6inescu străluciţi continuatori*


13/14

N e o m o % e r n i s m u l 'oeţii grupaţi în>Cercul literar %e la i4iuH 6* /J7 se revendică de la /coala ?rdeleană, de la 0aiorescu şi de la 8unimea, apăr nd ideea

primatului esteticului, a raţiunii ce se ascunde în spatele poeticului, a inovării literaturii fără a uita rădăcinile poporului rom n şi specspiritualităţii rom neşti* 9i mută accentul de pe rural pe urban, de pe creaţia populară pe cea cultă, deoarece $exaltarea ruralismului şi a etnde 5ustificat în preocupări sociale devine un viciu ameninţător atunci c nd tinde să copleşească fenomenul artistic, care nu-şi poate afla amcultă şi prosperă în sensul unei creaţii ma5ore, dec t în urbanitate şi în ex)austivitate estetică& ! anifestul 2,ercului literar de la 6ibiu;' apărut în


14/14

B o s

t m o % e r n i s m u l

?pare mai înt i în ?merica, apoi în 9uropa, acoperind ultimele patru-cinci decenii ale secolului al QQ-lea* e manifestă în artă, ştiinţfilosofie, economie şi în viaţa socială* nii comentatori fac distincţie între postmodernitate ca tip de condiţie umană şi socială şi postmodernismca un curent literar sau cultural*

Ca%rul istoric (i social" T Ră#boiul Rece !lupta ideologică dintre capitalism şi comunism"; T societatea de consum; T de#voltarea fără precea te)nologiei; T era atomică; T #borul omului în osmos; T informati#area; democrati#are, globali#are, explo#ia informaţiei şi a comunicării*

Ca%rul 5iloso5ic (i cultural" T dispariţia metafi#icii; T te#a sf rşitului istoriei şi a morţii omului !0* 7oucault, 7r* 7uCuBama"; T cultura de m

contracultura, 0itsch'ul&T dispariţia religiei; T teoria catastrofelor !R* +)om", a fractalilor !1* 0andelbrot", a )aosului !A* \orCe"* Artele plastice" happening" bod9 art" pop art mu#ică: Ao)n age şi 'ierre 1oule#*Trăsături"

- reformularea radicală a modernităţii; T caracterul proteic !dubla şi multipla codificare"; T recursul la trecut; recicla5ul !mottoul, citatul, alu#ia, plagiatul, intertextualitatea";- eclectismul !impuritatea, antinomicul, )ibridi#area"; T indeterminarea !impreci#ia, neclaritatea, instabilitatea";- imanenţa !autoreferinţa, cri#a de identitate"; T areligio#itatea !omul desacrali#at"; T vi#iunea apocaliptică;- esteti#area !degradarea frumosului şi esteti#area completă a existenţei";- dispo#iţia ludică !ironia, parodia, farsa, pastişa, parafra#area, alu#ia, 5ocul de limba5"; valorificarea creativă şi recuperatoare a stilurilorconsacrate, prin ironie, parafra#ă şi parodie;- inventivitatea !disponibilitate formală nelimitată"*- desolemni#area discursului, valorificarea pro#aismului, cuprinderea diversităţii realului, refu#ul stilului înalt, ermetic şi impersonal;- practicarea unei poetici a concretului şi a banalului, receptivitatea faţă de livresc, în forma intertextualităţii

Curente literare - schite

Documents

Transcript of Curente literare - schite