7/28/2019 Cunoasterea - Kant

http://slidepdf.com/reader/full/cunoasterea-kant 1/2

  Cunoasterea

Immanuel Kant –

judecati analitice/sintetice

Kant va realiza o sinteza a rationalismului si a

empirismului. Cartea sa, Critica ratiunii pure, fiind un

eseu complet in care va explica felul in care se constituie

cunoasterea noastra. Kant va considera si el ca inceputul

cunoasterii noastre este experienta, dar va arata ca nu

intreaga noastra cunoastere se bazeaza pe experienta.

Inainte de experienta avem formele a priori ale

cunoasterii, spatiul si timpul in calitate de forme ale

sensibilitatii si categoriile intelectului. Kant clarifica

 judecatile in functie de raportarea la experienta.

Judecatile a posteriori sunt bazate pe date ale simturilor.Ex: Acest corp este greu. Judecatile a priori sunt

independente de orice fel de raportare la simturi. In

functie de modul in care judecatile noastre adauga sau nu

un plus conceptelor initial.

Kant arata ca exista doua tipuri de judecati:

a.  Judecati analitice (descompun conceptul initial

neadaugandu-i nimic ci doar explicitandu-l).

ex: Triunghiul este un poligon cu trei laturi.

7/28/2019 Cunoasterea - Kant

http://slidepdf.com/reader/full/cunoasterea-kant 2/2

b. Judecati sintetice (adauga un plus de cunoastere

conceptului de la care se porneste).

Kant se intreaba daca exista judecati sintetice care sa

fie in acelasi timp a priori, adica sa realizeze un progres

al cunoasterii, dar sa nu aiba nevoie de datele

simturilor pentru a le intemeia. Astfel de judecati ar fi

necesari si universale, adica ar fi gandite in mod absolut

sigur (negatia fiind autocontradictorie) si valorile

oriunde, oricand si in orice conditii (universale). O astfelde judecata sintetica a priori este judecata 5+7=12. Ea

este o judecata sintetica pentru ca in conceptul initial

de 5+7 noi nu gandim in acelasi timp suma 12 si este o

 judecata a priori pentru ca nu avem nevoie de datele

simturilor pentru a adauga in mintea noastra cate o

unitate din cele 7 la cele 5 initiale. Succesiuneaunitatilor tine de timp, iar timpul este o forma a priori a

sensibilitatii noastre nu un dat obiectiv. Astfel de

 judecati sintetice a priori sunt toate judecatile

matematice precum si cele logice. Ele stau la baza

cunoasterii si o intemeiaza in mod necesar si universal.