CUM SĂ MĂSURĂM RISCURILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE · 2017-09-24 · primum non nocere...

PRIMUMNON NOCERE

SIGURANȚA PACIENTULUISPM_03INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI

Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

CUM SĂ MĂSURĂM RISCURILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE

OBIECTIVELE CURSULUI Cunoa terea fazelor unui studiu în domeniu;ș Cunoa terea surselor de date;ș Cunoa terea tipurilor de proiecte/planuri de lucru pentru a măsura siguran a/adversitatea asociată ș ț

îngrijirilor medicale; Cunoa terea principalelor metode epidemiologice pentru a face estimări robuste i credibile asupra ș ș

frecven ei evenimentelor adverse (EA);ț Descrierea metodelor validate de către Organiza ia Mondială a Sănătă ii.ț ț

A. ÎNTREBĂRI LA CARE TREBUIE SĂ RĂSPUNDEM1. Care din măsurătorile descrise aici se referă la erori?

a. Procentajul de pacien i care au fost supu i unei interven ii chirurgicale abdominale i ț ș ț șcare au dezvoltat o infec ii a rănii chirurgice;ț

b. Numărul erorilor de medica ie care se manifestă zilnic într-un compartiment de terapie țintensivă;

c. Rata deceselor în chirurgia cardiovasculară;d. Procentajul asisten ilor medicali pe pat i compartiment de Terapie Intensivă,ț ș

2. Dintre aceste metode, care sunt pertinente pentru a realiza o estimare robustă i credibilă așfrecven ei evenimentelor adverse (EA)?ț

a. Observarea sistematică a unei activită i de îngrijire medicală;țb. Sistemul intern de observare/măsurare al unită ii sanitare;țc. Revizuirea fi ierelor de date clinice i/sau statistice;ș șd. Analiza aprofundată a cauzelor.

3. Care este media frecven ei erorilor medicale care se manifestă într-un compartiment de țTerapie Intensivă?

a. Una sau două erori pe pacient într-o săptămână;b. Una sau două erori pe pacient într-o zi;c. Zece erori pe oră la un singur pacient;d. Nu se manifestă erori dacă acel compartiment este unul foarte bun.

4. În care etape, gestiunea riscului este măsurabilă?a. Identificarea nivelelor de risc;b. Prioritizarea riscurilor;c. Startup-ul ac iunilor;țd. Evaluarea impactului ac iunilor.ț

Cursul ,,Siguran a pacientului” de pe site-ul ORGANIZA IEI MONDIALE A SĂNĂTĂ IIț Ț Ț

PRIMUMNON NOCERE



FAZELE UNUI STUDIU

OBIECTIVUL INVESTIGĂRII ÎN DOMENIUL SIGURAN EI PACIENTULUI (SP)ȚObiectivul Cuantificat Monitorizat În elesț

Prevalen aț +Prevalen a în panou ț + +Longitudinale + +Interviuri +Analiză cauzalăEvenimente „santinelă”

+

Grupuri focale +

PROBLEME FUNDAMENTALE


Rezultatele studiului

„Adevărul” studiului Validarea internă

„Adevărul” general Validarea externă

Accesibilitate / Viabilitate Întrebarea de investigat

Tip și mărime eșantion Criterii de selecție

Lipsă colaborare / pierderiEșantion

Populație eligibilă

Participanțila

studiu

Grup

țintă

Populațiede

studiu

Întrebarea la care trebuie să se răspundă

Planul de studiu (lucru) – proiectul Ipoteza

Realizarea planului

PRIMUMNON NOCERE



SURSE DE INFORMARE Istoria clinică a pacientului

Baze de date Sisteme de informatizate notificare iș înregistrare

Observare / Interviu

SURSE DE DATE PENTRU STUDIUL RISCULUI ASISTEN IALȚ Autopsii i sesiuni de lucru anatomo-clinice;ș Analiza reclama iilor i cererilor;ț ș Sistemul de notificare a erorilor, incidentelor i accidentelor;ș Analiza datelor administrative; Revizia documenta iei clinice;ț Observarea directă; Interviuri cu personalul medico-sanitar; Tehnici calitative (indicatori).

SURSE DE DATE PENTRU STUDIUL EVENIMENTELOR ADVERSE

Metode de studiu Resurse TimpDisponibilitatedocumenta ieț

Pregătireechipă

Informareparticipan iț

Revizia istoriilor clinice

+++ +++ +++++ +

Interviuri cu personalul +++ +++ ++ ++ +++Grupul nominal + ++ + ++ ++Observarea directă ++ +++ + ++ +++

Surse de date pentru studiul evenimentelor adverseSurse de date Avantaje Dezavantaje

-Autopsii-Sesiuni anatomo-clinice

-Pot sugera e ecuri latenteș-Bine acceptate de către personalul clinic-Cerute de normele de acreditare

-Judecată retrospectivă-Centrată pe erorile de diagnostic-Se utilizează pu in, fără selec ie ț țaleatoare

-Analiza reclama iilor i ț șcererilor

-Aduce în prim-plan alte perspective

-Judecată retrospectivă-Părtine te (viciază) notificareaș-Sursă de date mai pu in standardizatăț-Variabilitate judicială

-Sisteme de notificare a erorilor

-Pot detecta e ecuri i erori latenteș ș-În timp, aduce în prim-plan perspective diverse-Pot fi rutinare

-Părtine te (viciază) notificareaș-Judecată retrospectivă

-Analiza datelor administrative

-Utilizează date administrative-Costuri scăzute

-Poate fi incompletă, pu ine date preciseț-Date care pot să nu aibă legătură cu contextul clinic

-Revizia datelor clinice -Utilizează date disponibile-Utilizare frecventă

-Fiabilitatea evaluării-Date incomplete


PRIMUMNON NOCERE



-Judecată retrospectivă-Costuri înalte pentru punerea în practică

Surse de date Avantaje Dezavantaje-Eviden e medicale țelectronice

-Costuri de mentenan ă mici ț-Control în timp real-Integrare a surselor multiple de date

-Efort ini ial de concep ieț ț-Pot include intrări de erori-Pu in util pentru detectarea e ecurilor ț șlatente

-Observare directă a îngrijirilor clinice

-Poten ial precisă i exactăț ș-Aduce informa ii nedisponibile pe alte țcăi-Detectează mai mult erori active decât defec iuni ale sistemuluiț

-Cost înalt-Dificultate în antrenarea observatorilor-Efectul Hawtorne-Exces de informa iiț-Judecată retrospectivă-Pu in util pentru e ecurile latenteț ș

-Monitorizare clinică -Poten ial exactă i precisă ț ș-Cost înalt,pu in utilă pentru detectarea țe ecurilor latenteș

Thomas EJ, Petersen LA. Measurig errors and adverse events in health care. Journal of General Internal Medicine 2003; 18:61-7.

PROIECTAREA UNUI STUDIU EPIDEMIOLOGICMetode, proceduri i tehnici de:ș

Selec ionare a indivizilor;ț Culegere a informa iilor;ț Analiză a rezultatelor.

Proiectarea condi ionează ț validitatea, utilitatea, domeniul i ș măsura în care se aplică concluziile studiului.

Clasificarea studiilor epidemiologice În func ie de cunoa terea prealabilă a problemei de studiu (faze a investiga iei);ț ș ț În func ie de atitudinea investigatorului (observare sau interven ie);ț ț În func ie de existen a sau inexisten a unui grup de compara ie i după alocarea indivizilor studiului;ț ț ț ț ș În func ie de timpul i de modul de observarea indivizilor studiului.ț ș

Clasificarea studiilor epidemiologice în func ie de cunosterea prealabilă a problemei în ț studiu (faze a investigatiei)

Studii exploratorii utile în faza ini ială a studiului unei probleme;ț servesc pentru a genera ipoteze; aproape întotdeauna sunt studii descriptive.

Studii explicative utile pentru verificarea ipotezelor generate în studiile anterioare; pot fi observa ionale sau experimentale, după existen a sau inexistenta randomizarii (distribuirii ț ț

intamplatoare a persoanelor incluse în studiu).

Clasificarea studiilor epidemiologice in func ie de atitudinea investigatorului (observare sau ținterven ie)ț

Studii observa ionaleț natura continuă cursul său normal; investigatorul măsoară dar un intervine; pot fi descriptive în ceea ce prive te frecven a unei boli sau analitice (întrând în rela ie cu alte ș ț ț

variabile, fără diviziunea la întâmplare a indivizilor).


PRIMUMNON NOCERE



Studii experimentale sau de interven ieț implica inten ia activă de a schimba un factor determinant al unei boli (expunere, comportament, ț

tratament, …); există divizarea la întâmplare a indivizilor inclu i în studiu.ș

Clasificarea studiilor epidemiologice in func ie de existen a sau inexisten a unui grup de compara ie iț ț ț ț șdupă alocarea indivizilor studiului

Fără grup de compara ie (descriptive)ț serie de cazuri; prevalen ă;ț înainte-după; tendin e sau serii temporale;ț corela ie ecologică;ț mortalitate propor ională.ț

Cu grup control experimentale:

- studii clinice;- studii comunitare.

analitice:- cazuri i controale;ș- cohorte.

Clasificarea studiilor epidemiologice in func ie de timpul i de modul de observarea indivizilor ț șstudiului

Studii transversale nu se face monitorizarea indivizilor i toate măsurătorile se fac o singură dată, în acela i timp;ș ș utile pentru a descrie variabile i modelele lor de distribu ie.ș ț

Studii longitudinaleCu monitorizare

Retrospective: informa ia asupra variabilelor predictoare sau cauzale se colectează odată ce s-au țprodus rezultatele sau efectele;

Prospective: variabilele predictoare se măsoară înainte de a se produce consecin ele.ț

În ce constă evidenta că: evaluarea dispozitivelor i tehnologiilor;ș sistemele de sprijin a deciziilor; munca în echipă i gestiunea corespunzătoare a acesteia;ș sistemele de notificare a erorilor medicale; analiza cauzelor;


PRIMUMNON NOCERE



comunicarea structurată; utilizarea checklist-ului chirurgical; îmbunătă irea culturii i rezilien a,ț ș ț

… îmbunătă esc considerabil siguran a pacientului?ț ț

Ce este o eviden ă suficientă? țStudiile asupra eficien ei terapeutice ... servesc pentru a evalua:ț

rezultatele introducerii unui sistem de notificare a erorilor? urmările schimbărilor organizative? utilitatea chimioprofilaxiei chirurgicale i a aplica iilor acesteia?ș ț

În domeniul Sigurantei Pacientului ca i în alte câmpuri de aplicare, eviden a acceptabilă este în mai mica ș țrela ie cu studiile privind eficien a terapeutică i într-una mai consistentă cu în elegerea finalită ii i naturii ț ț ș ț ț șobiectivelor acestui demers.Henriksen K. Partial truths in the pursuit of patient safety.Qual Saf Health Care 2010 19: i3-i7

Sisteme de supraveghere a evenimentelor adverse Metoda de detectare % E.A. identificate

Autoinformarea voluntară 0,2

Examinarea pacien ilorț 0,7

Screening-ul pe calculator 3,8

Revizia instoriilor clinice 6,5

Revizia istoriilor clinice + calculator 10

Leape LL. A systems analysis approach to medical error. Journal of Evaluation in Clinical Practice 1997;3:213-22.http://www.infodoctor.org/bandolera/b73s-4.html

Sistemul de informare privind siguran a pacientilor țMultiple dimensiuni ale SPInforma ie fragmentata între multiple subsisteme:ț

setul minim de date asupra pacien ilor interna i (dosarul electronic);ț ț supravegherea epidemiologică a infec iilor nosocomiale;ț farmacovigilen a i declararea reac iilor adverse la medicamente;ț ș ț hemovigilen a;ț sistemele de notificare.

Necesitatea integrării subsistemelor


http://www.infodoctor.org/bandolera/b73s-4.html

PRIMUMNON NOCERE



Ce măsurăm? evenimementele adverse asociate ingrijirilor; consecin ele (deces, invaliditate, leziune u oară, etc);ț ș erorile: de indica ie, întarziere în acordarea suportului, eroare de realizare;ț factorii care contribuie: defecte, e ecul sau nefunc ionalitatea metodelor operatorii, proceselor sau ș ț

infrastructurii.

Cum măsurăm?


PRIMUMNON NOCERE



Observarea directă prin profesioni tișEficace pentru detectarea erorilor active i a unor factori contributivi (afla i în rela ie cu indivizii, ș ț țechipamentele i sarcinile de muncă);șUneori este unicul mediu de ob inere a datelor poten ial precise.ț țIneficace pentru observarea factorilor contributivi mai profunzi;Este nevoie de formare/ Costuri mai mari;Efect Hawthorn?

Epidemiologia evenimentelor adverseColectarea de date structurate, standardizate i validate, exhaustive sau asupra unei mostre;șNumai metodele epidemiologice permit compararea în timp i spa iu.ș ț


PRIMUMNON NOCERE



Modele epidemiologice


PRIMUMNON NOCERE




PRIMUMNON NOCERE



STUDIUL EPIDEMIOLOGIC AL EVENIMENTELOR ADVERSE

Proiectare Avantaje Inconveniente

Transversal Mai pu in costos;țRapid i reproductibil;șSuficient pentru identificarea zonelor prioritare de ac iune;țPermite detectarea situa iilor de alertă.ț

Nu permite monitorizarea/supravegherea;Insuficient pentru evaluarea programelor de reducere a riscului.

Prospectiv Cuantifică inciden a;țDetermină magnitudinea i transceden a;ș țEficace pentru evaluarea evitabilită ii i ț șdetectarea alertelor;Util pentru evaluarea programelor de reducere a riscului.

Costos în timp i resurse;șSarcină de muncă importantă pentru evaluatori i echipa asisten ială.ș ț

Retrospectiv Adaptare la dinamica obi nuită de șmuncă;Determină transceden a;țSarcină de muncă mai redusă pentru echipa asisten ială.ț

Calitate a istoriei clinice;Tendin ă de pierdere a informa iei;ț țSubestimarea actelor/evenimentelor.


PRIMUMNON NOCERE



REVIZUIREA ISTORIILOR CLINICE

EVENIMENTUL ADVERS


PRIMUMNON NOCERE



IDENTIFICAREA EVENIMENTULUI ADVERS

STRATEGIA DE ANALIZĂ


PRIMUMNON NOCERE




PRIMUMNON NOCERE



METODOLOGIA CANTITATIVĂ – Studiul EARCAS1. Delphi;2. Sondajul;3. Grupul nominal.

Ambitul i popula ia studiuluiș țCentre sociosanitare la nivel statal; Reziden e i spitale de medie i lungă internare/sta ionare.ț ș ș ț

Profesioni ti care prestează asisten ă sociosanitară.ș țhttp://www.msssi.gob.es/organizacion/sns/planCalidadSNS/docs/EARCAS.pdf

Caracteristici Studiul ENEAS Studiul APEAS Studiul EARCAS

Tip de studiu Cohortă istorică Prevalen ăț Calitativ

Tip de popula ieț Pacien i asista i înț țsptale de acu iț

Pacien i asista i înț țcentre de asisten ăț

primară

Pacien i i reziden i înț ș țHML i RSSș

Frecven aț 9,3% (IC:8,6 – 10,1) 11,18% (IC:10,5 – 11,8) Nedeterminabilă

Evenimente adverse mai comune

Rela ionate cuțmedica iaț


Rela ionate cuțîngrijirile

Rela ionate cu ținfec iileț

Înrăută irea boli dețbază


Rela ionate cuțprocedura

Rela ionate cuțprocedura


Rela ionate cuțîngrijirile


Rela ionate cuțvalorarea


PRIMUMNON NOCERE



PACIEN II DEASEMENEA COMIT ERORI CU MEDICA IA, ERORI CARE STAU LA Ț ȚORIGINEA EVENIMENTELOR ADVERSEPanamerican Jurnal of Public Health

Efectnea teptat saușcomplica ie înț

ultimul an

Uită frecventexplica iilețmedicului

Uită frecvent săia

medicamentele

Confundăfrecventpastilele

N (%) N (%) N (%) N (%)

Senza ia că nuțeste ascultat de

către medic(n=1236)

Rău 1 (3,8) 6 (23,1) 4 (15,4) 1 (3,8)

Mediu 6 (6,6) 11 (12,1) 9 (9,9) 5 (5,5)

Bine 29 (2,6) 156 (13,9) 123 (11) 67 (6,0)

A rămas cudorin a de aț

clarifica dubiilecu medicul(n=1243)

Nu 33 (2,7)† 166 (13,8) 132 (11,0) 70 (5,8)

Da 4 (10,3) 9 (23,1) 4 (10,3) 3 (7,7)

Încrederea înmedic (n=1242)

Nu 6 (7,9) †† 15 (19,7) 13 (17,1) 8 (10,5)

Da 31 (2,7) 159 (13,6) 122 (10,5) 65 (5,6)

Timpul acordatconsulta ieiț

(n=1244)

Rău 1 (9,1) 3 (27,3) 1 (9,1) 0 (0)

Mediu 4 (7,1) 7 (12,5) 8 (14,3) 4 (7,1)

Bine 32 (2,7) 165 (14) 127 (10,8) 59 (5,9)

Informa iațfurnizată decătre medic

(n=1239)

Rău 2 (11,8)† 5 (29,4) 3 (17,6) 2 (11,8)

Mediu 5 (6,6) 9 (11,8) 7 (9,2) 1 (1,3)

Bine 30 (2,6) 158 (13,8) 123 (10,7) 67 (5,8)+p‹<0,01++p<0,03

http://www.scielosp.org/pdf/rpsp/v31n2/a01v31n2.pdf


http://www.scielosp.org/pdf/rpsp/v31n2/a01v31n2.pdf

PRIMUMNON NOCERE



DE CE SĂ NU CUNOA TEM CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ȘPROPRIUL NOSTRU CENTRU MEDICAL?

10 SCUZE PENTRU A NU FACE INVESTIGA II ÎN SIGURAN A Ț ȚPACIENTULUI

1. Nu este posibilă alocarea de timp suficient i resurse umane;ș2. Calitatea arhivelor/înregistrărilor nu este bună;3. Nu sunt clare angajamentul i viziunea conducerii centrului medical;ș4. Nu sunt profesioni ti pregăti i i nu există suficient sprijin tehnic;ș ț ș5. Există rezisten ă din partea personalului fa ă de evaluarea propriei munci;ț ț6. Nu se percepe care este beneficiul pentru spital;7. Rezultatele studiului pot compromite interesele unită ii sanitare;ț8. Scepticismul fa ă de eficacitatea investigării în practica clinică;ț9. Nu se împărtă e te sau se chestionează metodologia;ș ș10. Conjunctura politică i institu ională nu este cea potrivită.ș ț

20 DE RA IUNI PENTRU A ÎNCERCAȚ

1. Studiul va aporta zone de îmbunătă ire care vor beneficia pacien ii;ț ț2. Va permite cunoa terea magnitudinii problemei i priorizarea ac iunilor de dezvoltat;ș ș ț3. Răspunsul la exigen ele pacien ilor de o mai bună asisten ă medicală;ț ț ț4. Va permite diminuarea supracosturilor asisten ei medico sanitare;ț5. Punct de plecare pentru implementarea programelor de îmbunătă ire continuă;ț6. Va permite cunoa terea naturii i cauzelor evenimentelor adverse;ș ș7. Va permite participarea într-o mi căre mondială de îmbunătă ire a asisten ei sanitare;ș ț ț8. Cunoa terea epidemiologiei evenimentelor adverse;ș9. Este o oportunitate pentru sensibilizarea personalului fa ă de schimbare i siguran ă;ț ș ț10. Studiul se situează pe linia priorită ilor politicii sanitare i permite justificarea ț ș

schimbărilor în politicile de sănătate;11. Va favoriza comunicarea cu pacientul i familia acestuia;ș12. Va permite ca asisten a să fie centrată pe pacient;ț13. Va genera eviden e i argumente pentru alocarea i dirijarea resurselor spre siguran a ț ș ș ț

pacientului;14. Oportunitatea de a fi în avangardă, contribuind la prestigiul profesional;15. Generarea instrumentelor de analiză i aplicarea unei metodologii tiin ifice i ș ș ț ș

sistematice;16. Cunoa terea debilită ilor organiza iei va genera schimbările necesare;ș ț ț17. O ac iune în totalitate rela ionată cu angajamentul didactic al unită ii sanitare;ț ț ț18. Va promova protec ia propriului personal medico sanitar;ț19. Amplificarea orizontului profesional i viziunii, dincolo de propriile interese;ș20. Trecerea de la o cultură a culpabilizării la o cultură a îmbunătă irii, va promova ț

cultura siguran ei i incrementarea angajamentului personal.ț ș


PRIMUMNON NOCERE



CONCLUZII- Există diverse metode pentru măsurarea EVENIMENTELOR ADVERSE.- Fiecare dintre ele are puncte tari i puncte slabe.ș

Observarea directă; Monitorizarea/supravegherea clinică; Analiza datelor administrative.

Cea mai bună strategie de analiză combină diferite metode de măsurare.

CÂTEVA CHESTIUNI ASUPRA ACESTUI MODUL1. Care din măsurătorile descrise aici se referă la erori?

e. Procentajul de pacien i care au fost supu i unei interven ii chirurgicale abdominale i ț ș ț șcare au dezvoltat o infec ii a rănii chirurgice;ț

f. Numărul erorilor de medica ie care se manifestă zilnic într-un compartiment de terapie țintensivă;

g. Rata deceselor în chirurgia cardiovasculară;h. Procentajul asisten ilor medicali pe pat i compartiment de Terapie Intensivă,ț ș

2. Dintre aceste metode, care sunt pertinente pentru a realiza o estimare robustă i credibilă așfrecven ei evenimentelor adverse (EA)?ț

e. Observarea sistematică a unei activită i de îngrijire medicală;țf. Sistemul intern de observare/măsurare al unită ii sanitare;țg. Revizuirea fi ierelor de date clinice i/sau statistice;ș șh. Analiza aprofundată a cauzelor.

3. Care este media frecven ei erorilor medicale care se manifestă într-un compartiment de țTerapie Intensivă?

e. Una sau două erori pe pacient într-o săptămână;f. Una sau două erori pe pacient într-o zi;g. Zece erori pe oră la un singur pacient;h. Nu se manifestă erori dacă acel compartiment este unul foarte bun.

4. În care etape, gestiunea riscului este măsurabilă?e. Identificarea nivelelor de risc;f. Prioritizarea riscurilor;g. Startup-ul ac iunilor;țh. Evaluarea impactului ac iunilor.ț


PRIMUMNON NOCERE




CUM SĂ MĂSURĂM RISCURILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE · 2017-09-24 · primum non nocere...

Documents

Transcript of CUM SĂ MĂSURĂM RISCURILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE · 2017-09-24 · primum non nocere...